Analiza econonomico – financiara 1 III CIG ZI, FR, ID

MULTIPLE CHOICE 1. Din punct de vedere al urmaririi însusirilor esentiale sau al determinarilor cantitative ale

fenomenelor, se disting doua tipuri de analiza:
a. analiza previzionala si analiza post – factum; b. analiza previzionala si analiza post – factum; c. analiza microeconomica si analiza macroeconomica ; d. analiza calitativa si analiza cantitativa; e. analiza previzionala si analiza calitativa. ANS :D 2. Dupa modul de urmarire în timp a fenomenelor, se disting : a. b. c. d. e. ANS :C 3. Analiza economico-financiara a unitatilor economice joaca un rol important în

analiza pe termen scurt si analiza pe termen lung ; analiza post – factum si analiza previzionala; analiza statica si analiza dinamica; analiza microeconomica si analiza macroeconomica; analiza statica si analiza previzionala.

conducerea acestora, adica în exercitarea urmatoarelor atribute sau functii ale conducerii: 1)previziune ; 2)cercetare-dezvoltare ; 3)producie ; 4) financiar-contabil 5) organizare ; 6) coordonare ; 7)commercial 8) commanda 9) comunicare ; 10) control.

a. 1+3+5+8+9; b. 3+6+7+8+9; c. 1+2+3+4+7; ANS :D 4.

d. 1+5+6+8+10; e. 1+5+6+9+10.

Etapele procesului de analiza a activitatii economice sunt urmatoarele: 1) constatarea obiectului supus analizei; 2) delimitarea obiectului supus analizei; 3) determinarea factorilor de influenta 4 ;) stabilirea legaturilor cauzale; 5) cuantificarea influentei factorilor utilizând metode cantitative; 6) cuantificarea influentei factorilor utilizând metode calitative; 7)sintetizarea rezultatelor; 8) formularea concluziilor; 9) elaborarea masurilor; 10) fundamentarea deciziilor.

a. 1+3+4+5+7+9; b. 2+3+4+5+7+9; c. 2+3+4+6+7+8+9+10;

d. 1+3+4+6+7+8+9+10; e. 2+3+4+5+7+8+9+10.

ANS :B
5. Dupa caracterul lor în cadrul unei relatii cauzale, factorii pot fi : a. factori cantitativi, factori de structura si factori calitativi ; b. factori economici, factori sociali, factori politici, factori naturali, etc ; c. factori specifici aprovizionarii, factori specifici productiei , factori specifici

comercializarii ;
d. factori dominanti, factori secundari ; e. factori fixi, factori variabili. ANS :A 6. Metodele analizei calitative sunt :

1)gruparea; 2)comparatia; 3)diviziunea si descompunerea rezultatelor; 4)metoda substituirilor în lant; 5) metoda balantiera6 ;)metoda cercetarilor operationale; 7)metoda corelatiei; 8)generalizarea sau evaluarea rezultatelor.

a. 1+2+5+8; b. 4+5+6+7; c. 3+4+6;

d. 1+2+3+8; e. 1+2+7.

ANS :D
7.

In functie de baza de comparatie folosita, se pot efectua urmatoarele tipuri de comparatii: 1)în timp; 2) pe parti sau elemente componente; 3)mixte; 4) cu caracter special; 5) în spatiu.

a. 1+2+3+5; b. 1+3+4+5; c. 1+2+3+5; ANS : 8.

d. 1+2+4+5; e. nici o varianta

B

Principalele criterii dupa care poate avea loc descompunerea fenomenelor si a rezultatelor economice sunt urmatoarele: 1)descompunerea sau diviziunea în timp a rezultatelor; 2)descompunerea sau diviziunea în spatiu a rezultatelor; 3) descompunerea sau diviziunea mixta a rezultatelor; 4) descompunerea sau diviziunea rezultatelor cu caracter special; 5) descompunerea sau diviziunea rezultatelor pe parti sau elemente componente.

a. 1+2+5; b. 1+3+4+5; c. toate variantele; ANS :A

d. 1+2+4+5; e. nici o varianta.

9. Daca între factorii de influenta ai fenomenului supus analizei exista relatii de tip

determinist de natura sumei sau a diferentei, atunci pentru analiza cantitativa a acelui fenomen se foloseste metoda :
a. metoda comparatiei; b. metoda corelatiei; c. metoda balantiera; ANS :C 10. Daca între factorii de influenta ai fenomenului supus analizei exista relatii de tip determinist d. metoda substituirilor în lant; e. metoda cercetarilor operationale.

de natura produsului sau a raportului, atunci pentru analiza cantitativa a acelui fenomen se foloseste metoda :
a. metoda substituirilor în lant; b. metoda cercetarilor operationale; c. metoda balantiera; d. metoda gruparii ; e. metoda comparatiei.

ANS :A 11. Pentru aplicarea metodei substituirilor în lant asupra unui fenomen, asezarea factorilor de

influenta în relatia de cauzalitate se face obligatoriu în aceasta ordine :
a. factori cantitativi, factori calitativi, factori de structura ; b. factori de structura, factori calitativi, factori cantitativi ; c. factori de structura, factori cantitativi, factori calitativi ; d. factori calitativi, factori cantitativi, factori de structura ; e. factori cantitativi, factori de structura, factori ANS : E

calitativi.

12. Informatiile folosite în analiza economico-financiara trebuie sa îndeplineasca urmatoarele

cerinte: 1)utilitatea ; 2)exactitatea informatiilor; 3) operativitatea informatiei ; informatiei ; 5)costul informatiei .
a. toate variantele ; b. 1+3+4 ; c. 1+4+5 ; ANS : A d. 2+3+4+5 ; e. nici o varianta.

4)valoarea

13

informatiile se pot grupa în doua mari categorii: a. veniturile din productia vânduta. acel nivel al cifrei de afaceri care asigura acoperirea în totalitate a cheltuielilor fara sa se obtina profit . valoarea adaugata neta. totalitatea veniturilor din productia vânduta si vânzarea marfurilor. productia stocata si productia imobilizata a d. b. informatii curente ( operative) si informatii periodice. b. diferentelor de stoc de semifabricate . d. b. informatii efective si informatii de prognoza. productie neterminata si productie imobilizata se numeste : a. d. productia exercitiului. o crestere a profitului. c. ANS :B 17. Aceasta reflecta : a. c. valoarea adaugata bruta. Indicatorul ce are ca scop dimensionarea întregii activitati a unei societati comerciale si cuprinde valoarea produselor vândute. întreprinderii. Indicele valorii adaugate (IVA)este mai mare decât indicele productiei exercitiului (IQex). e. veniturile totale ale întreprinderii . c. informatii de plan si informaii normative. informatii active si informatii pasive. Cifra de afaceri minima : a. plusul de valoare adus de activitatea tehnico. nivelul maxim al cifrei de afaceri realizate de o întreprinderii. veniturile din vânzarea mijloacelor fixe . ANS :B 16. e. b. cifra de afaceri. c. încasarea medie pe unitatea de produs vânduta . informatii endogene (interne) si informatii exogene (externe). .Dupa sursele lor de provenienta. e. variatia încasarilor unei întreprinderi generata de variatia cu o cantitate a cantitatilor vândute . e. productie marfa fabricata .productiva a întreprinderii . ANS :D 14. eficienta cu care se desfasoara activitatea întreprinderii . ANS :E 15. d. Cifra de afaceri reprezinta : a.

valoarea adaugata neta se calculeaza prin însumarea elementelor sale componente : 1)salariile si cheltuielile sociale . Aceasta reflecta : a. o crestere a stocurilor de productie neterminata . c. 3)amortizarile . 4)dobânzile . ANS :A 21. Indicele productiei marfa (IPM) este mai mic decât indicele productiei exercitiului (IQex). e. Indicele valorii adaugate (IVA)este mai mic decât indicele productiei exercitiului (IQex). o crestere a cheltuielilor cu amortizarea. Indicele productiei marfa (IPM) este mai mare decât indicele productiei exercitiului (IQex). o utilizare mai buna a timpului de lucru al salariatilor . o crestere a productivitatii muncii. c. c. o crestere a ponderii consumurilor provenind de la terti în productia exercitiului . e. o utilizare mai buna a timpului de lucru al salariatilor . 1+2+3+4++5+6. e. o utilizare mai buna a timpului de lucru al salariatilor . o crestere a stocurilor de productie neterminata si a consumului intern. d. 1+2+3+4. o reducere a stocurilor de productie neterminata si a consumului intern. Aceasta reflecta : a. o crestere a stocurilor de productie neterminata si a consumului intern. o crestere a productivitatii muncii. ANS :B 18. e. . c. o scadere a productiei stocate. Aceasta reflecta: a. b. Prin metoda directa ( aditiva). 2)impozitele si taxele .b. o scadere a cheltuielilor cu amortizarea. d. 6)rezultatul net. e. o scadere a stocurilor de productie neterminata si a consumului intern. o crestere a ponderii consumurilor provenind de la terti în productia exercitiului . 1+3+4+6. b. d. b. o crestere a ponderii consumurilor provenind de la terti în productia exercitiului . o reducere a ponderii consumurilor provenind de la terti în productia exercitiului. o reducere a ponderii consumurilor provenind de la terti în productia exercitiului ANS :C 19. d. 5)dividendele . 1+2+4+5+6. a. d. o crestere a productivitatii muncii. ANS :E 20. b.

67 . b.361. 1+2+3+4. 1. ANS :C 24. 1+3+4+6. 2+3+4+6. ANS :D 23.70 .709 11 . 2)impozitele si taxele .Valoarea adaugata bruta 4. Denumire indicator 1.Amortizarea 3. d.Amortizarea 3.Cifra de afaceri mii lei Perioada curenta 14. Pe baza datelor : Denumire indicator 1. e.577 16. 249. 724. b. 1.Valoarea adaugata bruta 4.483. 5)dividendele . 0.c.300 24.Cifra de afaceri mii lei Perioada de baza 8 .53 . e. ANS :A 22. 200. 1. 0. d.23.359 Gradul de integrare pe verticala calculat în perioada curenta este egal cu : a.53 . Pe baza datelor : d. 1. 2+3+4+6.Valoarea adaugata neta 2.90 . 0.591 5. 0. e. 0.840.Valoarea adaugata neta 2. 4)dobânzile . a.520.60 . 1+2+4+5+6. c. b. Prin metoda directa( aditiva).709 19. 3)amortizarile . 6)rezultatul net. c.310 Gradul de integrare pe verticala calculat în perioada de baza este egal cu : a.43.81 . .868 2 .240. 1+2+3+4++5+6. valoarea adaugata bruta se calculeaza prin însumarea elementelor sale componente : 1)salariile si cheltuielile sociale .

aferent cifrei de afaceri 3.301 24.000 Influenta fondului de timp de munca asupra valorii adaugate brute este egal cu : a. + 201 .Consumul intermediar (mii lei) din care : . Pe baza datelor : Denumire indicator 1.342 29.992.aferent cifrei de afaceri 3.Valoarea adaugata bruta (mii lei) 2. d. b.Consumul intermediar (mii lei) din care : .520.Productia bruta(mii lei) 4. + 2. c.796.747 11.800 816.c. ANS :C 27. 596.014.860 9. 419 mii lei .890. 419 mii lei .75 .300 mii lei .48 mii lei.48 mii lei.Fondul de timp (ore) Perioada de baza 12. Pe baza datelor : .860 9.520.992.397.320.664 mii lei.590.796. 811.590. + 740 .48 mii lei. – 757. + 757. – 2.111.500 8.Valoarea adaugata bruta(mii lei) 2. e.111.314.050 832.664 mii lei.301 24. Se dau datele : Denumire indicator 1. 031.500 8.342 29. d.014.770 10.000 Perioada curenta 19.031. – 201 .000 Perioada curenta 19.320.031.Productia bruta (mii lei) 4.190 mii lei .000 Influenta productivitatii medii orare asupra valorii adagate brute este egal cu : a.050 832.728. e.190 mii lei . c. ANS :B 25. 0.728. – 260 .800 816.770 10. + 757 .Fondul de timp (ore) Perioada de baza 12. ANS :B 26.314.747 11. + 2. b.

658.860 9.93 0.520.48 mii lei .720 mii lei.658.314. + 3. ANS :A 29. b.Fondul de timp (ore) Perioada de baza 12.050 832.314.770 10.320.Valoarea medie adaugata la 1 leu productie a exerciiului (mii lei( Perioada de baza 12.320.800 816.771. Indicatori 1.Pe baza datelor : d.000 28.000 35.000 Influenta ponderii consumului intermediar aferent cifrei de afaceri este egala cu : a.Valoarea adaugata (mii lei) 2.aferent cifrei de afaceri 3. b.860 29.56 mii lei.Productia bruta (mii lei) 4. – 3. . + 2.796.4. c. + 236.190 mii lei .Valoarea adaugata bruta (mii lei) 2.48 mii lei .983.301 24.342 29.940. .500 8.Consumul intermediar (mii lei) din care : .940.511 Perioada curenta 19.111.897. .2 mii lei. e.749.747 11.190 mii lei . + 2.673 Influenta valorii medii adaugate la 1 leu productie este egala cu : a.720 mii lei.48 mii lei. + 4.111.56 mii.014.728.747 24.590. + 2.98 0. e.992. – 2.Denumire indicator 1.Productivitatea muncii orara (mii lei /ora) 5. c.Fondul de timp de munca(ore) 4. .800 816.236.221.605.Productia exercitiului (mii lei) 3. ANS :E 28.050 832.605.728.000 Perioada curenta 19. Pe baza datelor : d.014.749.

98 0.000 28. b. ANS :A 31.48 mii lei .2 mii lei. d.56 mii lei .897.2.940.Productia exercitiului (mii lei) 3. b. e.Indicatori 1.728. eficientei utilizarii activelor de exploatare . ratei rentabilitatii economice .93 0. + 2. c.Productivitatea muncii orara (mii lei /ora) 5. Relatia : (VA1 − VA0) pr0 100 reprezinta modificarea valorii adaugate asupra : At1 a.050 832. ratei rentabilitatii capitalului avansat.111.673 Influenta productivitatii muncii orare este egala cu: a.Fondul de timp de munca(ore) 4. rezultatul favorabil al exercitiului .320. d.Valoarea adaugata (mii lei) 2. diferenta dintre cifra de afaceri si suma amortizarii.658.860 29. + 4.749. diferenta dintre productia exercitiului si consumurile provenind de la terti . ANS :B 30.749.000 35. diferenta dintre excedentul brut din exploatare si amortizare.Valoarea medie adaugata la 1 leu productie a exercitiului (mii lei) Perioada de baza 12.56 mii lei Valoarea adaugata se determina ca : a. e. diferenta dintre productia exercitiului si cheltuielile salariale . . c.2 mii lei . eficientei utilizarii activelor fixe . . + 236.314. ANS :E . b.658.511 Perioada curenta 19.897.983.800 816. d.4. eficientei utilizarii activelor totale . c.747 24.983. e.

Frutti Fresh 3.H = 0.704 16. G = 0.40.32. H = 0. d.124 1.Pepsi Cola 4.00 Coeficientul de concentrare Gini-Struck (G) si indicele Herfindhal (H). pot avea urmatoarele valori si semnificatii : a.2 si semnifica o distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente. poaste avea urmatoarele valori si semnificaii: a. calculati pentru o firma care realizeaza cinci produse.567.90. b.90. G = 0. G = 0. H = 0.5 si semnifica un grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri . G = 0.90. ANS :D 33.90. e. G = 0. b. distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente.20 . grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri. d.90. distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente. G = 1. pot avea urmatoarele valori si semnificatii : . H = 0. d. b. Coeficientul de concentrare Gini-Struck. grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri ANS :A 35. G = 0.20. G = 0. pot avea urmatoarele valori si semnificatii : a.957.Coca Cola 2.589. G = 0.Fanta Total Cifra de afaceri 6. c. c.7 si semnifica o distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente. H = 0. calculat pentru o firma care realizeaza cinci produse. distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente. distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente . G = 0.20. calculati pentru o firma . distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente . G = 0.20.90.199. H = 0. Coeficientul de concentrare Gini-Struck (G) si indicele Herfindhal (H). Coeficientul de concentrare Gini-Struck (G) si indicele Herfindhal (H).12 1. H = 0.200 Structura cifrei de afaceri (gi) 0. e. Se dau urmatoarele date : Denumire produs 1. G = -0. grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri. G = 0. calculati pentru o firma care realizeaza cinci produse.20.2 si semnifica un grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri . c.90 . H = 0.38 0. G = 0. G = 0.7 si semnifica o distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente. ANS :D 34. grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri.396 4.314. distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente.976 3.28 0.H = 0. e. H = 0.22 0.

numarul de salariati. G = 0. G = 0. ponderea b. au crescut productivitatea muncii si gradul de valorificare a productiei marfa fabricate si s-a redus ponderea mijloacelor fixe productive. a crescut productivitatea muncii. productivitatea muncii. mijloacelor fixe productive în total mijloace fixe. înzestrarea tehnica a muncii. grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri ANS :B 36. Indicele numarului de salariati = 103% . volumul productiei vândute. c. H = 0.22. d. b. distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente. gradul de valorificare a productiei fabricate . numarul de salariati. d. d. costul de productie. ANS :E .22. distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente . a scazut gradul de valorificare a productiei marfa fabricate si gradul de înzestrare tehnica a muncii si a crescut eficienta utilizarii mijloacelor fixe.181. Indicele gradului de valorificare a productiei marfa fabricate = 98% .40.înzestrarea tehnica a muncii.înzestrarea tehnica a muncii. Indicele gradului de înzestrare tehnica a muncii = 120% . eficienta folosirii mijloacelor fixe. Cifra de afaceri este influentata.22 . eficienta folosirii mijloacelor fixe. ANS :C 37. Indicele ponderii mijloacelor fixe productive = 70%. c. H = 0. G = 0. de urmatorii factori directi. numarul de salariati.a. G = 0. c. grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri.181. structura productiei. Aceasta semnifica : a.H = 0. în urmatoarea ordine : a. e. a scazut gradul de valorificare a productiei marfa fabricate si ponderea mijloacelor fixe productive si a crescut eficienta utilizarii mijloacelor fixe. H = 0. a crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si a scazut gradul de înzestrare tehnica a muncii. într-un sistem factorial. H = 0. structura productiei . e.28. s-a redus eficienta utilizarii mijloacelor fixe. gradul de valorificare a productiei fabricate . e. b. G = 0. Indicele cifrei de afaceri = 105% . ponderea mijloacelor fixe productive în total mijloace fixe. distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente. ponderea mijloacelor fixe productive în total mijloace fixe. pretul de vânzare. volumul productiei vândute. gradul de valorificare a productiei fabricate .

Fondul de timp de munca (ore) Prevazut 500. a crescut cifra de afaceri. 39. d.Consumurile provenind de la terti (mii lei) 3. ANS :C utilizarii mijloacelor fixe si ponderea mijloacelor fixe productive. Indicele gradului de înzestrare tehnica = 84%. e. a crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si a scazut gradul de înzestrare tehnica a muncii .Indicele productivitatii muncii = 105% .000 280.000 540. Indicele eficientei utilizarii mijloacelor fixe =75% . s-a redus eficienta utilizarii mijloacelor fixe. Indicele numarului de salariati = 98% . a crescut gradul de valorificare a productiei marfa fabricate si ponderea mijloacelor fixe productive si a scazut eficienta utilizarii mijloacelor fixe. Indicele numarului de salariati = 80% . c.Productia exercitiului (mii lei) 2. Aceasta semnifica : a. Indicele eficientei utilizarii mijloacelor fixe =75% . e.Se cunosc urmatoarele date : Indicatori 1. d. ANS :B 40. Indicele ponderii mijloacelor fixe productive = 114%. Aceasta semnifica : a. a crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si a scazut gradul de înzestrare tehnica a muncii . Indicele gradului de valorificare a productiei marfa fabricate = 110% . c. a crescut cifra de afaceri si s-a redus eficienta utilizarii mijloacelor fixe si b. a scazut gradul de valorificare a productiei marfa fabricate si ponderea mijloacelor fixe productive si a crescut eficienta utilizarii mijloacelor fixe.000 .38. productivitatea muncii a scazut gradul de valorificare a productiei marfa fabricate si ponderea mijloacelor fixe productive si a crescut eficienta utilizarii mijloacelor fixe.000 648.000 Realizat 520.Indicele productivitatii muncii = 95% . a scazut gradul de valorificare a productiei marfa fabricate si a crescut eficienta b. Indicele gradului de valorificare a productiei marfa fabricate = 105% .000 320. a scazut gradul de valorificare a productiei marfa fabricate si a crescut eficienta utilizarii mijloacelor fixe si ponderea mijloacelor fixe productive. productivitatea muncii. a scazut gradul de valorificare a productiei marfa fabricate si gradul de înzestrare tehnica a muncii si a crescut eficienta utilizarii mijloacelor fixe. .

200.Ponderea mijloacelor fixe 0.726 (CA/Q) 6. 67. + 3.7 mii lei.Productivitatea muncii (Q/ Ns) 107. .441.960 0.250.339 productive Perioada curenta 255 29.02 0. d.800 24.434 din care: -productive 8. + 1.314.Gradul de înzestrare tehnica (Mf 34.Numarul de salariati(Ns) 260 2.Numarul de salariati(Ns) Perioada de baza 260 Perioada curenta 255 . ANS :B 42. .466.434 40. ANS :B 41.247 Influenta gradului de înzestrare tehnica este egala cu : a.Randamentul mijloacelor fixe 3. c.028.144 mii lei .Mijloace fixe (mii lei) 9.229.305 4.345.028. 45.2 mii lei . e.830. c.Cifra de afaceri (CA) (mii lei) 20.426 mii lei.249.550.88 3. ) 8.45.040 (mii lei/sal.827 10.Gradul de valorifica a productiei 0. b.459 9. e.826. b.499 7. Se dau datele : Indicatori 1.335.Influenta productivitatii medii orare asupra valorii adaugate este: a.3. 46.555.) 5. +388.2 mii lei .555.724. – 388.46.92 productive în total mijloace fixe (%) 9.75 / Ns) (mii lei /sal. Se dau datele : Indicatori Perioada de baza 1. .312.Producia marfa) Q( 27.826. d.2 mii lei .7 mii lei .359 114.250.426 mii lei.6 mii lei .550.144 mii lei .400 (mii lei) 3.

Se dau datele : Indicatori Perioada de baza 1. + 1.434 40.726 (CA/Q) 6.305 107.Gradul de înzestrare tehnica (Mf / Ns) (mii lei /sal.499 34.724.960 0.830.75 Perioada curenta 255 29.Mijloace fixe (mii lei) 9.943.) 5.6 mii lei .434 40.434 8.312.960 0.028.Randamentul mijloacelor fixe productive 27.Cifra de afaceri (CA) (mii lei) 20.312.156 mii lei .400 (mii lei) 3.200. – 388.249.Productia marfa (Q) (mii lei) 3.040 (mii lei/sal.Ponderea mijloacelor fixe productive în total mijloace fixe (%) 9.339 3.2 mii lei .830.441.200.Gradul de valorifica a productiei 0.247 Influenta ponderii mijloacelor fixe productive este egala cu : a.229. c.359 114.2 mii lei .400 20. –999.314.827 10.028.800 24.459 9.040 0.314.2.Productivitatea muncii (Q/ Ns) (mii lei/sal.92 29.305 4.Productivitatea muncii (Q/ Ns) 107.359 114.499 7.249.555. ANS :A 43.441.726 9. ) 8.826.02 .555. + 3.724.Mijloace fixe (mii lei) din care: -productive 7.434 din care: -productive 8.Producia marfa (Q) 27.75 0.88 3.028. + 388.335.Gradul de înzestrare tehnica (Mf 34.Cifra de afaceri (CA) (mii lei) 4.) 5.Numarul de salariati(Ns) 260 2.250.028.426 mii lei. b.800 24. d.466.827 10.335.459 9.02 0.Gradul de valorifica a productiei (CA/Q) 6. e.

.8 mii lei.794. . . raport dintre cifra de afaceri si capacitatea de productie .3. d.7 1008 1017 936 912 855 810 3770 3552.5 Influenta structurii productiei vândute asupra cifrei de afaceri este egala cu : a.250. + 298. + 2. + 1. +388. .368 mii lei. e. – 2. e. b.298.Grupa II Kg. 142 145 24500 26000 Total - Valori (qp) (mii lei) q0p0 q1p1 q1p0 2657. raport între numarul de salariati si capacitatea de productie. c.Indicatorul ‘‘gradul de utilizare a capacitatii întreprinderii’’ se calculeaza ca : a.339 3.466.Ponderea mijloacelor fixe productive în total mijloace fixe (%) 9.5 6569 6291. 96 -produs C Buc.7 11662.5 1459.555. 75 90 11300 11200 -produs B 60 15200 15600 Buc.92 0. b.826.2 351 3479 6136. c.5 mii lei . b.426 mii lei . Se considera datele : Denumire UM Cantitate (q) Pret (p) produs q0 q1 p0 p1 1Grupa I Buc.668 mii lei .7 2799 2739 847.960. ANS :C . + 379.277.229. c. raport între productia realizata si capacitatea de productie.8 mii lei.6 mii lei . .88 3. d. ANS :C 44.960. ) 8.5 din care : -produs A Buc. raport între numarul de utilaje si numarul de salariati ./ Ns) (mii lei /sal.277.794. raport între cifra de afaceri si valoarea activelor . e. 210 240 12655.Randamentul mijloacelor fixe productive 0.247 Influenta modificarii gradului de valorificare a productiei este egala cu: a. d. ANS :E 45.2 mii lei . 39 90 9000 9500 2.5 mii lei .368 mii lei.

+ 54.196 85214.2515 Influenta modificarii structurii vânzarilor este egala cu : a.77 mil. cota de participare la profit. e. veniturile financiare si extraordinare : a. ANS :B 49.27 30790 0.77 mil. se includ doar veniturile financiare.895 Structura vânzarilor (gi) (%) g0 g1 37.806.16 36.34 mil.14 100.2 0. Zona I Zona II Zona III Total V1 Cp0 35402 0.964 5. e. + 11. cota de taxa pe valoarea adaugata.707. ANS :B 48. se includ în cote egale.430 5. c.56 mil lei . La calculul cifrei de afaceri. cota de piata deservita.756 0. c.00 22.32 36.0602 0. lei. ANS :C 47. lei .42. e. cota de piata neacoperita. lei) (Vp) Vp0 8.29 19022.2 0. d.835. b.455 20. + 42.185 0. lei .56 mil lei .200 7.3 20.0708 0.671 80. b. Se considera datele: Piata de desfacere Vânzari proprii (mil.00 Cp0gi1 d. nu se includ.990.54 25.214 29. c. .4 Vânzari totale (mil. d. lei) (V) V0 30.3 Vp1 11.46. structura vânzarilor pe piata.200.990.249.91 41.340 Cota de piata(Cp) Cp1 0.32 0. Se considera datele: Piata de desfacere Vânzari proprii (mil. lei) (Vp( Vânzari totale (mil.93 100. Raportul dintre vânzarile proprii ale unei întreprinderi pe o piata si totalul vânzarilor pe acea piata reprezinta : a.844. b.1205 0. se includ în cote diferite.4 24.11. . lei) (V) Cota de piata (Cp) Structura vânzarilor (gi) (%) Cp0gi1 .39 0. se includ doar veniturile extraordinare.844.342 5.

productia a fost depasita în aceeasi proportie.806. în proportii diferite. proportia realizata corespunde productia programata.32 0. d.0.87 . lei . ANS :E 50. Coeficientul mediu de sortiment.34 mil.844.89 5 g0 37. e.77 mil.3 5.835.0. ‹ coeficientul mediu de asortiment = 0. lei.200 Cp0 0. c. d.990.060 2 0.16 36.070 8 0.844.34 85214. productia nu a fost realizata la cel putin un produs. calculat pentru o firma industriala care realizeaza cinci produse.0 0 0. b.93 100.5 si semnifica nerealizarea volumului productiei la toate sortimentele .21 19022.77 mil.120 5 0.249. ks=1. + 54.67 30790 1 20.29 0.11. lei . c.9 si semnifica realizarea volumului productiei la cel putin un produs . dar depasita la altele.18 5 0.4 si semnifica depasirea volumului productiei la toate sortimentele .56 mil lei .Zona I Zona II Zona III Total V0 V1 30. + 42. la toate produsele. ‹ indicele volumului fizic al productiei = 103% .27 0. b. în aceeasi proportie . 24. ks=1 si semnifica realizarea si chiar depasirea volumului productiei la toate sortimentele . c.251 5 Influenta modificarii cotei de piata pe zone este egala cu : a.0 0 g1 41. ks=0 si semnifica nerealizarea volumului productiei la toate sortimentele .32 36. d. ANS :D 51.45 35402 5 5.91 25.56 mil lei . e. ANS :A .75 6 Cp1 0. 3 4 0 2 Vp0 8.14 100. Se cunosc urmatoarele date : ‹ coeficientul mediu de sortiment = 1 . productia a fost realizata si chiar depasita la toate produsele.964 Vp1 11.39 0. + 11.19 6 0. b. . productia nu a fost realizata la nici un produs.342 20. e.990. 4 2 5.54 22.707.42. ks= .200. poate avea urmatoarele valori si semnificatii : a. ks= .4 29. .430 7. Aceasta semnifica : a. 80.

b. asigurarea cantitativa cu forta de E 54. kr – coeficient de ritmicitate. 3)demisii . b. d. kst – coeficient de structura . structura fortei de munca . k – coeficient de exploatare. d. cu forta de munca . Numarul mediu admisibil este un indicator ce arata : a. ANS :C 56. 5)pensionari. decese. . utilizarea extensiva a fortei de munca. structura fortei de munca . ANS :B 53. e. Principalele cauze obiective care provoaca miscarea salariatilor sunt : 1)modificari în structura organizatorica a societatilor . c. circulatia si fluctuatia fortei de munca . utilizarea intensiva a fortei de munca. 2)plecari fara aprobarea societatii . munca . kn – coeficient de nomenclator. circulatia si fluctuatia fortei de munca . utilizarea intensiva a fortei de munca. e. e. utilizarea intensiva a fortei de munca. b. c. Fondul de timp maxim disponibil este un indicator ce arata : a. d. d. Principiul necompensarii unor nerealizari la unele sortimente cu depsirile înregistrate la alte sortimente sta la baza coeficientului : a. asigurarea cantitativa cu forta de munca . c. structura fortei de munca . 4)schimbarea gradului de înzestrare tehnica . c. e. utilizarea extensiva a fortei de munca . ks – coeficientul de sortiment. asigurarea cantitativa ANS :B 55. utilizarea extensiva a fortei de munca . Productivitatea marginala pe un salariat este un indicator ce arata: a. circulatia si fluctuatia fortei de munca . b.52. plecari la studii sau pentru efectuarea stagiului militar .

a. 7)depasirea absoluta si relativa a numarului de muncitori. 2.519 9. 7)desfacerea contractului de munca pentru absente nemotivate si alte abateri disciplinare. b. 7)desfacerea contractului de munca pentru absente nemotivate si alte abateri disciplinare. decese. e. 2)scaderea productivitatii muncii. a. 2)plecari fara aprobarea societatii . cum ar fi: 1)diminuarea volumului productiei. ANS :C 57. e.454 406 382 . 4)prestarea de ore suplimentare. 6)munca în asalt. d. 5)cresterea costului de productie. Cifra de afaceri ( mii lei) Numarul mediu de salariati Perioada de analiza de baza curenta 6. Principalele cauze subiective care provoaca miscarea salariatilor sunt : 1)modificari în structura organizatorica a societatilor . Se dau urmatoarele date: Nr. nici o varianta. a. 2+3+4+5+7. Indicatori 1.116. c. plecari la studii sau pentru efectuarea stagiului militar. 1+4+5+6. e. 4+5+6+7. 1+3+5+6. b. 4)schimbarea gradului de înzestrare tehnica .819. crt. 1+2+3+6+7. 2+4+5+7. Utilizarea incompleta a timpului de munca are o serie de consecinte negative asupra activitatii întreprinderilor . d.6)salarizari mai bune la alte societati. 3+5+6. c. 1+4+5. 1+2+3+6 c. 3)demisii . 2+3+7. 5)pensionari. ANS :E 59. 3)folosirea nerationala a utilajelor de productie. b. d. 2+4+5. toate variantele. ANS :B 58. 6)salarizari mai bune la alte societati. 4+5+7. 1+2+3+5+7.

623. 8.42 728.337 lei / salariat.63 88. .337 lei / salariat.239. Se dau urmatoarele date : . 9. + 65. 5.174 lei / salariat.062 231.623. d. crt. 7. 8.519 9.867. 7.18. c.75 102. + 7.74 9. + 18. 1. Se dau urmatoarele date: Nr.819.881 lei / salariat. 3.604 16.239.63 728.116.337 lei / salariat.479. .18.088.865. 2.479.088.337 lei / salariat.049.32 7. + 65.7.32 88.07 Modificarea nivelului productivitatii medii zilnice este egala cu: a.3.881 lei / salariat.062 232 102. 6. . 4. + 18.364. 4. d.844 231.246 16.881 lei / salariat. e.049. .246 688.7. Totala om-zile lucrate Total om-ore lucrate Productivitate anuala Numar zile pe un salariat Productivitatea medie zilnica leiDurata medie a zilei de lucru( ore) Productivitatea medie orara( lei) 94.049. + 7. e.77 9. 9. 6.32 13. b.174 lei / salariat.865. b.07 Indicatori Cifra de afaceri ( mii lei) Numarul mediu de salariati Totala om-zile lucrate Total om-ore lucrate Productivitate anuala Numar zile pe un salariat Productivitatea medie zilnica leiDurata medie a zilei de lucru( ore) Productivitatea medie orara( lei) Modificarea duratei zilnice de lucru este egala cu: a.75 72. Perioada de analiza de baza curenta 6.77 13. 5.74 7.796. c. ANS :A 60.75 7.049.32 7.796.844 23.454 406 382 94.867.75 232 72.881 lei / salariat.42 688.604 23. ANS :C 61.364.

c. +6.707 lei / salariat. 83. influenta modificarii productivitatii medii zilnice asupra productivitatii muncii anuale . Relatia : (Nh1 x Wh1 x Nz1)–( Nh0 x Wh 0 x Nz1 ) reprezinta : a.049. c. 6.796. Indicatori Cifra de afaceri ( mii lei) Numarul mediu de salariati Totala om-zile lucrate Total om-ore lucrate Productivitate anuala Numar zile pe un salariat Productivitatea medie zilnica leiDurata medie a zilei de lucru( ore) Productivitatea medie orara( lei) Perioada de analiza de baza curenta 6. c.454 406 382 94.364. d. influenta modificarii productivitatii medii orare asupra productivitatii muncii anuale.865. .337 lei / salariat. d.75 232 72.881 lei / salariat.75 102. e. 4. anuale . 9.088. + 7.74 7. 1. influenta modificarii duratei zilnice de lucru asupra productivitatii muncii anuale.239.844 23.07 Modificarea productivitatii medii orare este egala cu: a. 2. ANS :C 62. crt. 7. b.519 9.881 lei / salariat. Relatia : (Ns1 x Nh1 x Wh1 x Nz1)–( Ns1 x Nh0 x Wh 0 x Nz1 ) reprezinta : a.867. d.062 231. 83.479.32 7. influenta modificarii productivitatii medii orare asupra valorii productiei . e. ANS :A . influenta modificarii productivitatii medii orare asupra valorii productiei . ANS :C 63. influenta modificarii productivitatii medii zilnice asupra productivitatii muncii e.63 88.32 13.Nr. influenta modificarii duratei zilnice de lucru asupra productivitatii muncii anuale. 3. b.7. influenta modificarii productivitatii medii orare asupra productivitatii muncii anuale.623. influenta modificarii duratei zilnice de lucru asupra productivitatii muncii zilnice.18.77 9.337 lei / salariat.819. + 18.604 16.116. influenta modificarii duratei zilnice de lucru asupra productivitatii muncii zilnice.42 728.246 688. 5.049. b. .984. 8.

Nu R ( Nu ) 67 65 3. 66.259 2. Caile principale de crestere a productivitatii muncii sunt: 1)introducerea progresului tehnic.768 2. instalatii tehnice .430. nici o varianta.198. c.428.64. 7) cresterea numarului de zile lucrate pe an. d. 2) ridicarea calificarii fortei de munca3 . 5)scaderea numarului de zile lucrate pe an. capital fix direct productiv si neproductiv. crt. Se dau datele: Nr. capital fix propriu si închiriat. 1+2+3+4+6+7. b. echipamentele de protectie a valorilor umane si materiale si alte active corporale. 1. Indicatori Venituri totale obtinute (mii lei) Numarul mediu de utilaje Randamentul mediu orar Simbol N N+1 Q 2.889 .478. b. 8) scaderea numarului de ore lucrate pe zi. constructii . 6)perfectionarea stimularii materiale a salariatilor. aparatura birotica . In functie de modul de participare la procesul de productie. e. animalele si plantatiile .) introducerea unor metode moderne de management. 1+2+3+6 . e. 4+7. capital fix activ si pasiv. activele fixe (capitalul fix) se clasifica în: a. toate variantele. mobilierul . 65. mijloace de transport . -43. 4)cresterea numarului de ore lucrate pe zi. c.14 -2. a. d. capital fix activ si inactiv.

crt. Nu 67 65 . b.433 mii lei / utilaj.009.550.433 mii lei/ utilaj. +3. mediu de ore lucrate de un utilaj Randamentul mediu orar Simbol N N+1 Q 2. e.161 -100. -128. Tu R (Tu ) 1800 1760 3. -1. d. 1.440. 68. d. b. -1.768 2.428.009.727. crt.Influenta modificarii valorii productiei asupra randamentului mediu este egal cu: a. +1.06 mii lei/ ora-utilaj.543 mii lei/ utilaj. e. –3. c. Indicatori Venituri totale obtinute (mii lei) Numarul mediu de utilaje Simbol N N+1 Q 2. Se dau datele: Nr.06 mii lei / ora-utilaj.768 2.259 2.198.259 2. Indicatori Venituri totale obtinute (mii lei) Nr. +1.433 mii lei/ora-utilaj. +3.198. 67.428.305 Influenta modificarii valorii productiei asupra randamentului mediu este egal cu: a.440.433 mii lei/ utilaj. +128. -3. c. Se dau datele: Nr.433 mii lei/ ora-utilaj. 1.433 mii lei/utilaj. -1.440.433 mii lei/ ora-utilaj.009.009.

+1. b. E 70. Indicatori Venituri totale obtinute (mii lei) Nr.06 mii lei / ora-utilaj.433 mii lei / utilaj.06 mii lei/ ora-utilaj.430.889 Influenta modificarii numarului mediu de utilaje asupra randamentului mediu este egal cu: a. crt. +1.543 mii lei/ utilaj. Pe baza datelor : Denumire indicator 1. mediu de ore lucrate de un utilaj Randamentul mediu orar Simbol N N+1 Q 2.709 .161 -100. 69.440.768 2.591 5.240.Valoarea adaugata neta 2. -3. Randamentul mediu orar -43.483.Amortizarea mii lei Perioada curenta 14.534 mii lei/ utilaj.428. 1. b. c.305 Influenta modificarii numarului mediu de utilaje asupra randamentului mediu este egal cu: a. –3.009.009.14 -2.433 mii lei/ ora-utilaj. +3.440.009.259 2.755 mii lei/ ora-utilaj.534 mii lei/utilaj.433 mii lei/ora-utilaj. c. -128. -1.478. -1.009. + 27.727. d. +128.R ( Nu ) 3.550.198.433 mii lei/ utilaj. e. e. -1. Se dau datele: Nr. Tu R (Tu ) 1800 1760 3. d.

23.Productia bruta (mii lei) Simbol VAB CI Perioada de Perioada curenta baza 550407 504124 1550700 2080250 CI(α ) PB 830500 2100790 1560450 2585250 . 0.004 Gradul de integrare pe verticala calculat în perioada curenta este egal cu : a. b.230 2. 0.71 .67 .763 Gradul de integrare pe verticala calculat în perioada curenta este egal cu : a.250.23.050 12.Cifra de afaceri mii lei Perioada curenta 10. 0. 1. 0. c. 0. e.314. Pe baza datelor : Indicatori 1.Valoarea adaugata bruta 4. 0. 1.51 . 1.Valoarea adaugata bruta 4.3.280 24.300 27. e.Consum intermediar(mii lei) din care: -consum intermediar aferent cifrei de afaceri (mii lei ) 3. c.67 .Valoarea adaugata neta 2. 955. B d.011.Valoarea adaugata bruta(mii lei) 2.81 72. 1.Amortizarea 3.303.71 . Pe baza datelor : Denumire indicator 1.60 .Cifra de afaceri 19. 724. 71. b. d.81 .

014.190 mii lei .Productia bruta (mii lei) 4. e.014. – 67.Valoarea adaugata bruta(mii lei) 2. + 126. + 126.4. 74. – 3. d.014.190 mii lei . 73. + 2. – 2. b. d.Valoarea adaugata bruta(mii lei) Simbol VAB Perioada de Perioada curenta baza 550407 504124 .605.014.929 mii lei. e.605.Fondul de timp de lucru al salariatilor (ore) Simbol VAB CI Perioada de Perioada curenta baza 550407 504124 1550700 2080250 CI(α ) PB T 830500 2100790 850800 1560450 2585250 1150400 Influenta modificarii productivitatii muncii asupra valorii adaugate brute este egala cu : a. + 2.Fondul de timp de lucru T 850800 1150400 al salariatilor (ore) Influenta modificarii productiei brute asupra valorii adaugate brute este egala cu: a. c.134 mii lei. b. c.720 mii lei. Pe baza datelor : Indicatori 1.134 mii lei.190 mii lei .929 mii lei.Consum intermediar(mii lei) din care: -consum intermediar aferent cifrei de afaceri (mii lei ) 3. + 3.720 mii lei Pe baza datelor : Indicatori 1. – 2.190 mii lei . + 67.

– 34.740 • Valoarea productiei în perioada curenta3. c. + 529.148. + 17.Fondul de timp de lucru al salariatilor (ore) CI 1550700 2080250 CI(α ) PB T 830500 2100790 850800 1560450 2585250 1150400 Influenta modificarii consumului intermediar aferent valorii adaugate este egala cu : a. – 18. d. 1. b. d.833. 76.200. 75. b.190 mii lei .24 lei.25 lei.Productia bruta (mii lei) 4.25 lei.411 • Valoarea productiei în perioada de baza2.550 • Cifra de afaceri în perioada curenta15.620.24 lei.Consum intermediar(mii lei) din care: -consum intermediar aferent cifrei de afaceri (mii lei ) 3.929 mii lei. +34.976 mii lei. 2 Indicatori Numarul mediu de salariati Productia marfa (mii lei) Simbol N Q Perioada de Perioada curenta baza 1500 1350 3240250 3550450 .190 mii lei . Se dau datele: • Cifra de afaceri în perioada de baza10.2. e.17. . e. + 126. c. + 214.976 mii lei. – 529. crt.22 lei : lei : lei : lei : lei Se dau datele: Nr. – 214.005 Cifra de afaceri marginala este : a.

Se dau datele: Nr. b. +564. +433.453 mii lei.3 4 Cifra de afaceri(mii lei) Valoarea medie a activelor fixe (mii lei) Din care : -valoarea medie a activelor fixe productive(mii lei) CA Mf 2890450 647000 3120900 680000 Mf p 500000 520000 Influenta modificarii productivitatii muncii asupra cifrei de afaceri este: a.504 mii lei.510 mii lei. b. +384. +564.510 mii lei. -564. +384. -35. -384. 2 3 4 Indicatori Numarul mediu de salariati Productia marfa (mii lei) Cifra de afaceri(mii lei) Valoarea medie a activelor fixe (mii lei) Din care : -valoarea medie a activelor fixe productive(mii lei) Simbol N Q CA Mf Perioada de Perioada curenta baza 1500 1350 3240250 2890450 647000 3550450 3120900 680000 Mf p 500000 520000 Influenta modificarii gradului de înzestrare tehnica este: a. 78. -35. c. e. e. -384.510 mii lei. Se dau datele: .858 mii lei. 77.453 mii lei. crt.504 mii lei. 1.453 mii lei. d. d.510 mii lei. c.

453 mii lei. crt. d. crt. 79. 1. +564. Indicatori Simbol Perioada de Perioada curenta baza 1500 1350 3550450 3120900 680000 Numarul mediu de N salariati 2 Productia marfa (mii Q 3240250 lei) 3 Cifra de afaceri(mii lei) CA 2890450 4 Valoarea medie a 647000 Mf activelor fixe (mii lei) Din care : -valoarea medie a 500000 Mf p activelor fixe productive(mii lei) Influenta modificarii gradului de valorificare a productiei este: 520000 . +169. -384. b.811 mii lei. +384. -564. c.510 mii lei.453 mii lei.Nr. 1.510 mii lei. e. 2 3 4 Indicatori Numarul mediu de salariati Productia marfa (mii lei) Cifra de afaceri(mii lei) Valoarea medie a activelor fixe (mii lei) Din care : -valoarea medie a activelor fixe productive(mii lei) Simbol N Q CA Mf Perioada de Perioada curenta baza 1500 1350 3240250 2890450 647000 3550450 3120900 680000 Mf p 500000 520000 Influenta modificarii eficientei utilizarii activelor fixe productive asupra cifrei de afaceri este: a. Se dau datele: Nr.

-564.0 100. 81.1625 0. 80.0 100. Lei) Vânzari totale (mil. -280 mil lei. b.0 32. Lei) Vp0 A B C Total 3000 6500 1500 11000 Vp1 2850 6900 1550 11300 Vânzari totale (mil. d.453 mii lei.0 51.1096 0.1409 0. lei.1409 0.510 mii lei. +564. b.0 Influenta modificarii vânzarilor totale este: a. -35. +384. c.1605 0.12 0. c. b. lei.0 54.0 100.0 Cp0 0.14125 Influenta modificarii cotei de piata este: a.504 mii lei. lei) V0 25000 40000 13000 78000 V1 26000 43000 11000 80000 Cota de piata Structura vânzarilor totale % gi0 gi1 32.12 0. +20 mil.1605 0. lei) Cota de piata Structura vânzarilor totale % A B C Total Vp0 3000 6500 1500 11000 Vp1 2850 6900 1550 11300 V0 25000 40000 13000 78000 V1 26000 43000 11000 80000 Cp0 0.0 17. e.453 mii lei. -280 mil lei. Se considera datele: Zona Vânzari proprii (mil.0 17. e. e.0 100. -384.0 14.1154 0. +20 mil.0 14.141 Cp1 0.0 54. -20 mil lei.0 gi1 32.14125 gi0 32. +280 mil lei. d. d.510 mii lei.1625 0.1154 0.a. -20 mil lei. +40 mil lei. Se considera datele: Zona Vânzari proprii (mil. +280 mil lei.0 51.141 Cp1 0. .1096 0.

+0. Se dau datele: Produs Structura productiei (gi) prevazut (gi0 ) realizat(gi1 ) 0.9 1. c. -0.4 1.04 1.5 0. -0. Se considera datele: .02. 83. -0.02.4 1.5 0.27. -0.00 Coeficientul mediu de calitate ( ki ) prevazut ( ki 0) 1. e.40 0.8 2. +40 mil lei.8 - A B C Total Influenta modificarii structurii productiei este: a. -0. +0.c. e.04 1.1 1.02. +0.6 realizat ( ki 1) 1.8 - A B C Total Influenta modificarii coeficientului mediu de calitate este: a.00 0.03. b.56 0.27. Se dau datele: Produs Structura productiei (gi) prevazut (gi0 ) realizat(gi1 ) 0.45 0.8 2. b.00 Coeficientul mediu de calitate ( ki ) prevazut ( ki 0) 1.27. +0. 84.02. 82.1 1.45 0. -0.56 0. d. d. c.9 1.6 realizat ( ki 1) 1.05 1.05 1.27.40 0.00 0.03.

+12. +6874 mii lei. -12. +23.Numar mediu de ore t lucrate de un utilaj 4. +6874 mii lei. b.4 mii lei.Numar mediu de Nu utilaje 3.1 mii lei.4 1836 5580 Influenta modificarii numarului de utilaje asupra veniturilor totale obtinute este: a. +23.846.Venituri totale obtinute Q (mii lei) 2.400.846. 86. -12. -24. c.1 mii lei.Indicatori Simbol 1. c.5 60 1800 5520 62. +12. -24. d.426 mii lei.400. e.Numar mediu de ore t lucrate de un utilaj 4.4 1836 5580 Influenta modificarii numarului mediu de ore lucrate de un utilaj este: a. b.5 60 1800 5520 62.1 mii lei.4 mii lei.400. d.Venituri totale obtinute Q (mii lei) 2.Randamentul mediu Th orar (mii lei) Prevazut Realizat 596160 639280.400. 85. Se considera datele: Indicatori Simbol 1.Randamentul mediu Th orar (mii lei) Prevazut Realizat 596160 639280.Numar mediu de Nu utilaje 3.1 mii lei.426 mii lei. Se considera datele: Indicatori Simbol Prevazut Realizat . e.

4 mii lei. -24. +6874 mii lei. b. +6. Se considera datele: • Cifra de afaceri (CA) • Cheltuieli variabile(Ch v) • Cheltuieli fixe (F) = 5000 mil lei = 3000 mil lei = 1600 mil lei • Capacitatea de productie (Qmax) = 6500 mil lei Cifra de afaceri minima este: a.600 mil lei. c. -4.Numar mediu de ore lucrate de un utilaj 4. d. -12.600 mil lei. 40%. .000 mil lei. d.4 1836 5580 Influenta modificarii randamentului mediu orar este: a. +12. b. e.000 mil lei.5 62. 16. c. +23.Venituri totale obtinute (mii lei) 2. +2.54%.1.1 mii lei.426 mii lei.400. 88.25%.846. b. d.Randamentul mediu orar (mii lei) Q Nu t Th 596160 60 1800 5520 639280.400. 87. +4.1 mii lei. Se considera datele: • Cifra de afaceri (CA) • Cheltuieli variabile(Ch v) • Cheltuieli fixe (F) = 5000 mil lei = 3000 mil lei = 1600 mil lei • Capacitatea de productie (Qmax) = 6500 mil lei Gradul de utilizare a capacitatii de productie este: a. 50%.000 mil lei. e. e. -2.Numar mediu de utilaje 3. 61.

735 fabricata 3. +3645.168 14.83 mil lei .735 3. 89.168 14.380 anuala a mijloacelor fixe 5. .4%. +1260.c. c.95 e.380 4.98 91.Valoarea medie mil lei 1. 52.440 2.83 mil lei.Productia marfa fabricata mil lei 11. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1.Valoarea medie anuala a mijloacelor fixe 5.Productia marfa mil lei 11. Se dau urmatoarele date : -cifra de afaceri : 6875 mil lei -total cheltuieli : 5300 mil lei din care : -cheltuieli variabile : 3550 mil lei -cheltuieli fixe : 1750 mil lei -capacitatea de productie : 7500 mil.Numar mediu de pers. b. -1260. +1697.Numar mediu de personal pers. +2518. 260 256 mil lei 1. 260 256 personal 4. +5300 mil lei.200 1. lei Nivelul minim al cifrei de afaceri la care nu se realizeaza profit este : a.32 d.Cifra de afaceri mil lei 12.Cifra de afaceri mil lei 12.588 14. -1697. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1. e. +6875 mil lei .Valoarea medie mil lei 780 911 anuala a mijloacelor fixe direct productive Influenta variatiei randamentului mijloacelor fixe productive asupra modificarii cifrei de afaceri este de: a. +6875 mi lei.95 c.440 2. 90.200 1.588 14.32 b. +3645.Valoarea medie anuala a mil lei 780 911 mijloacelor fixe direct productive Influenta numarului de salariati asupra modificarii cifrei de afaceri este de: d.

Cifra de afaceri mil lei 12. -187.440 mil lei 11. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1.440 2. b. e. c. -1998.735 3. 260 256 4.19. 260 256 personal 4. 94.200 1. +1491. -103. d.71.380 mijloacelor fixe 780 911 5. +2411. .380 mijloacelor fixe 5.46. -3491. +219.200 1.46. +3491. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1.19.168 14. -1031.Valoarea medie mil lei 1.735 2. -287. e.168 14.14.Valoarea medie anuala a mil lei 1. 260 256 4. 92.588 14. +103. +1031. b.735 3.86. -341.46. -2411.51. 93.440 2.14. +187.Numar mediu de personal pers. -512. c.Productia marfa fabricata mil lei 11.200 1.Valoarea medie anuala a mil lei 780 911 mijloacelor fixe direct productive Influenta variatiei productivitatii muncii asupra modificarii cifrei de afaceri este de: a.Cifra de afaceri mil lei 12. b.Productia marfa fabricata mil lei 11. d.86.64. d. e.588 14.a.380 anuala a mijloacelor fixe 5.71.Valoarea medie mil lei 780 911 anuala a mijloacelor fixe direct productive Influenta variatiei gradului de valorificare a productiei asupra modificarii cifrei de afaceri este de: a. c. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1. b.Valoarea medie anuala a mil lei mijloacelor fixe direct productive Influenta variatiei gradului de inzestrare tehnica asupra modificarii cifrei de afaceri este de: a. c. d.19. +287.Productia marfa fabricata 3. e.51.64.Valoarea medie anuala a mil lei 1.64.588 14.19. +199.168 14.71. -199.Cifra de afaceri mil lei 12. +1998.52.Numar mediu de pers.Numar mediu de personal pers.

588 14.200 1. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1. -215.Cifra de afaceri mil lei 12. +215. -102. b.Cifra de afaceri mil lei 6. +102.24. c. e. b.735 3. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1.380 mijloacelor fixe 5.74.Numar mediu de personal pers.473 3. 26 25 4. b.24.220 2. -2152.217 1.67.Productia marfa fabricata mil lei 5.74. d. 260 256 4.95.42. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta .Valoarea medie anuala a mil lei 780 911 mijloacelor fixe direct productive Influenta variatiei ponderii mijloacelor fixe productive in total mijloace fixe asupra modificarii cifrei de afaceri este de: a.Productia marfa fabricata mil lei 1.159 1.444 2. -618.24. d.Cifra de afaceri mil lei 1. +515.42. -515.42. 130 128 mil lei 600 690 4.Valoarea medie anuala a mil lei 120 138 mijloacelor fixe 5.Valoarea medie anuala a mil lei 1.367 3. +121.4.88. +2150.Valoarea medie anuala a mijloacelor fixe 5. -3491.92. -1745. +1745.168 14.Productia marfa fabricata mil lei 11. e.Numar mediu de personal pers. c. 97.Numar mediu de personal pers.67. 98.92.794 7.Valoarea medie anuala a mil lei 78 91 mijloacelor fixe direct productive Influenta variatiei gradului de valorificare a productiei asupra modificarii cifrei de afaceri este de: a.440 2.Valoarea medie anuala a mil lei 390 455 mijloacelor fixe direct productive Influenta variatiei productivitatii muncii asupra modificarii cifrei de afaceri este de: a. e. c. +581. 96. -581.084 7. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1.24. d.

+93. +299. 102.Numar mediu de pers. e.60. cresterea gradului de valorificare a productiei marfa si a productivitatii muncii. 104 102 personal mil lei 480 552 4. -149. -299. indicele productiei exercitiului=110%. cresterea gradului de inzestrare a fortei de munca. scaderea productivitatii muncii si cresterea gradului de valorificare a productiei marfa. c.Cifra de afaceri mil lei 4. 100. scaderea productivitatii muncii si cresterea ponderii consumurilor intermediare.Productia marfa mil lei 5. 101.635 5. b. cresterea productivitatii muncii si reducerea ponderii consumurilor intermediare . d. sporirea gradului de inzestrare a muncii si scaderea gradului de valorificare a productiei .1. sporirea productivitatii muncii si cresterea ponderii consumurilor intermediare. c.867 5. scaderea gradului de valorificare a productiei exercitiului. 99.200 3.Valoarea medie anuala a mijloacelor fixe direct productive Influenta variatiei numarului de personal asupra modificarii cifrei de afaceri este de: a.Numar mediu de personal pers 150 100 Influenta productivitatii muncii asupra cifrei de afaceri este de: a. indicele numarului de personal=80%. c. Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1.776 2. indicele cifrei de afaceri=120%.894 fabricata 3. Indicele productiei exercitiului (Qe)=10%. e. +1120. -2240. cresterea productivitatii muncii. cresterea gradului de valorificare a productiei exercitiului si a productivitatii muncii.Cifra de afaceri mil lei 6.000 2.52 e. d. -560. Rezulta: a.Valoarea medie anuala a mijloacelor fixe mil lei 312 364 5. b.000 5. -1120.Productia marfa mil lei 4. Indicele cifrei de afaceri=110%. d. Aceasta inseamna: a. b. indicele numarului de personal (Ns)=95%. Rezulta: a.76. cresterea gradului de valorificare a productiei exercitiului. c. e. b. d. -93. scaderea numarului de personal si a productivitatii muncii.000 7. scaderea productivitatii muncii si reducerea ponderii consumurilor intermediare.52. b. indicele productiei marfa fabricata=105%. Indicele numarului mediu de salariati=95%. indicele valorii adaugate (Qa)=109%.60. c. +2240.

a scazut stocul de productie neterminata si a crescut cel de produse finite. b. e. Aceasta situatie are urmatoarea semnificatie: a.200 106.Valoarea adaugata mil lei 20.marfa. e. d. +4200. -2200. 104. scaderea productivitatii muncii si reducerea ponderii consumurilor intermediare. cresterea gradului de inzestrare a muncii si a gradului de valorificare a productiei marfa.000 420. sporirea productivitatii muncii si cresterea ponderii consumurilor intermediare. -4000. Perioada curenta 60.800 3. c. scaderea gradului de inzestrare a muncii si a gradului de valorificare a productiei.Fondul total de timp de munca 3.000 400. c.Consumuri intermediare mil lei 30.Productia exercitiului 2.Productia exercitiului mil lei 50. s-au redus stocurile de productie in curs de executie si stocurile de produse finite in depozit. cresterea productivitatii muncii si reducerea ponderii consumurilor intermediare. Indicele productiei exercitiului (Qe)=104%.000 34. indicele productiei marfa (IQf)=105%. cresterea productivitatii muncii. c. d.000 25.Valoarea medie adaugata la 1 UM mil lei ore lei Perioada de baza Perioada curenta 42. d. 103. e. +1200. indicele numarului de personal(Ns)=98%. c.Consumuri intermediare mil lei 30.000 0. au crescut vanzarile si stocurile de productie neterminata si produse finite.000 34. +5000. d. b.000 60.200 Influenta consumului intermediar aferent productiei exercitiului asupra valorii adaugate este de: a. e. d. -1200.Productia exercitiului mil lei 50. 107. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza 1. 105.40 .000 Influenta productiei exercitiului asupra valorii adaugate este de: a.000 3.000 48. +4000. indicele productiei exercitiului (IQe)=102%.000 2. e. au crescut stocurile de productie neterminata si cele de produse finite.38 0. Pe baza indicatorilor: Indicatori 1. +1800. -2200. Aceasta situatie are urmatoarea semnificatie: a. indicele valorii adaugate (Qa)=107%.800 25. scaderea productivitatii muncii si cresterea ponderii consumurilor intermediare.Valoarea adaugata mil lei 20. -4200. au crescut stocurile de productie neterminata si a scazut stocul de produse finite. b. Indicele cifrei de afaceri(ICA)=110%.000 2. scaderea numarului de personal si a productivitatii muncii. b. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1.

Fondul total de timp de munca ore 420. -1. b.000 2. +3040.03 1.000 2.leu productie Influenta fondului total de timp de munca asupra valorii adaugate este de: a.00 Coeficientul mediu de calitate ( ki ) prevazut ( ki 0) 1. +160. +160. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1.064. -1080. -0.2 - A B C Total Influenta modificarii coeficientului mediu de calitate este: a. b. +960. 108.164 e. c.42 0.28 1.Valoarea medie adaugata la 1 leu productie Influenta productivitatii medii orare asupra valorii adaugate este de: a. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1. -0. e.55 0.42 0.Fondul total de timp de munca ore 420. c. 110. 109. e. b.064. -960. c. +0. -96.38 0. -3040.20 1. +16.8 0. +760. e.00 0.40 3.38 0. +0.000 400.6 1.000 48. d.8 realizat ( ki 1) 1.Valoarea medie adaugata la 1 lei 0.40 leu productie Influenta valorii medie adaugate la 1 leu productie asupra valorii adaugate este de: a.146. c.Productia exercitiului mil lei 42. -260. -160.38 0. +1080. -760.000 lei 0.2 1. -240.000 3.Productia exercitiului mil lei 42. Se dau datele: Produs Structura productiei (gi) prevazut (gi0 ) realizat(gi1 ) 0.146.000 400. b. d.000 48. d. d. .

000 310. Se dau datele: Produs Structura productiei (gi) prevazut (gi0 ) realizat(gi1 ) 0.146. e. b. +1999. +0.6 1. c.55 0.Productia exercitiului mil lei 32.2 - A B C Total Influenta modificarii structurii productiei este: a.03 1. -139.000 310.2 1. -1.640. -2999.38 0. -0.8 0. e. d. d.Valoarea medie adaugata la 1 lei 0. b.000 40. +684.Productia exercitiului mil lei 32. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1. d.2 0.42 0.000 3. +930.000 2. 112. -1999.146.3 leu productie Influenta fondului total de timp de munca asupra valorii adaugate este de: .Fondul total de timp de munca ore 280.111.42 0.2 0.3 leu productie Influenta valorii medie adaugate la 1 leu productie asupra valorii adaugate este de: a. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1. -930. b. -684. +0.Fondul total de timp de munca ore 280. -3999.000 40. 113.000 3.146.20 1.Productia exercitiului mil lei 32.2 0.000 310.28 1. +3999. e.000 2.000 2. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1. 114. c. c.3 leu productie Influenta productivitatii muncii asupra valorii adaugate este de: a. -0.Valoarea medie adaugata la 1 lei 0.000 3.640.00 Coeficientul mediu de calitate ( ki ) prevazut) ki (0 1.000 40.8 realizat ( ki 1) 1.Valoarea medie adaugata la 1 lei 0.00 0.Fondul total de timp de munca ore 280.

d.Venituri totale obtinute Q (mii lei) 2. +3828000.Randamentul mediu Th orar (mii lei) Prevazut Realizat 23856000 35670000 28 710 1200 29 820 1500 Influenta modificarii randamentului mediu orar este: a. b. -7134000. +184. +4520000. Se considera datele: Indicatori Simbol 1. b. d. -7134000. 115. -684.a. 116. -3828000. -3828000.Numar mediu de ore t lucrate de un utilaj 4. +684. c. c.Randamentul mediu Th orar (mii lei) Prevazut Realizat 23856000 35670000 28 710 1200 29 820 1500 Influenta modificarii numarului mediu de ore lucrate de utilaj asupra veniturilor totale obtinute este: a. e.Numar mediu de Nu utilaje 3.Venituri totale obtinute Q (mii lei) 2. +7134000.Numar mediu de ore t lucrate de un utilaj 4. +7134000. +3828000. +930. e. e. b. Se considera datele: Indicatori Simbol 1. d. . -930.Numar mediu de Nu utilaje 3.

-1852000. structura fortei de munca . circulatia si fluctuatia fortei de munca. c. utilizarea intensiva a fortei de munca. c. Fondul de timp calendaristic este un indicator ce arata : a. Se considera datele: Indicatori Simbol 1.Randamentul mediu Th orar (mii lei) Prevazut Realizat 23856000 35670000 28 710 1200 29 820 1500 Influenta modificarii numarului mediu de utilaje este: a. b.Numar mediu de ore t lucrate de un utilaj 4. 120. structura fortei de munca. -1852000. e. +852000. b. 118. . utilizarea intensiva a fortei de munca asigurarea cantitativa cu forta de munca . d.Numar mediu de Nu utilaje 3. utilizarea extensiva a fortei de munca. asigurarea cantitativa cu forta de munca . +1852000. 117.c. c. Coeficientul circulatiei intrarilor este un indicator ce arata : a. structura fortei de munca . circulatia si fluctuatia fortei de munca 119. d. d. e. utilizarea extensiva a fortei de munca . b. -852000. Numarul maxim de salariati este un indicator ce arata : a. -3828200.Venituri totale obtinute Q (mii lei) 2. e.

utilizarea extensiva a fortei de munca . b. 3. 1+4. d. e. 3)factorul substituit se mentine la valoarea efectiva sau valoarea din perioada curenta iar factorul care nu a fost substituit se mentine la valoarea prevazuta sau valoarea din perioada de baza(anterioara). 2+3. c. 1+3. 1+2+3. a. a. d. 1+3+2. 2+3. d. b. 2+3. 1+3. Neritmicitatea în activitatea de productie are o serie de efecte nefavorabile. 122. d. 1+2. 2+3+4. 1+2+3.) neintrarea în functiune la termenele stabilite a obiectivelor de investitii. 124. 3)nerealizarea în termen a parametrilor proiectati la noile capacitati de productie. d. e. c. e.b. 2)folosirea necorespunzatoare a fortei de munca si activele fixe. b. 1+2. 1. asigurarea cantitativa cu forta de munca. a. b. c. printre care pot fi mentionate : 1)neritmicitatea în livrarea productiei cu consecinte asupra capacitatii de plata . utilizarea intensiva a fortei de munca. 121. 1+2+3+4. La baza metodei substituirilor în lant stau urmatoarele principii : 1) asezarea factorilor în relatia de cauzalitate se face în ordinea conditionarii lor economice: factorul calitativ. 1+3+4. c. e. 2+3+1. 123. . e. c.2)caietele de sarcini 3)normele interne. a. continuând cu factorul de structura si încheind cu factorul cantitativ. 2) substituirea factorilor se realizeaza în ordinea conditionarii lor economice: începând cu factorul calitativ. 3)scaderea nivelului calitativ al productiei cu efectele care decurg . 3+4. 1+3. 1+2+3. Instrumentele utilizate în practica pentru definirea si masurarea calitatii produselor sunt: 1)standardele interne si internationale ( ISO 9000) pentru calitate. Cauzele care determina o activitate neritmica pot fi sintetizate astfel: 1)asigurarea necorespunzatoare din punct de vedere cantitativ si calitativ cu resursele materiale si forta de munca2 . circulatia si fluctuatia fortei de munca . 4)opriri accidentale în functionarea utilajelor. factorul de structura si factorul cantitativ.

. 2+4+5+6. 1+2+4+5. b. e. d. c. d. 3)perfectionarea managementului productiei. exprima modificarea: duratei zilnice de lucru asupra productivitatii anuale. 1+2+3+4.8)diminuarea volumului productiei. e.4) prestarea de ore suplimentare. 5)cresterea procentului de rebuturi. c. Materiile prime si materialele reprezinta o cauza a modificarii structurii productiei prin: 1) neaprovizionarea la timp cu materii prime si materiale necesare. 1+3+5+6. 2+3+4+5. 6)lipsa cointeresării materiale şi morale a personalului.3) folosirea nerationala a utilajelor de productie. 1+3+4+5+6+7+8 e. b. factorii ce duc la modificarea structurii producţiei sunt reprezentaţi de: 1) lipsa de muncitori calificaţi şi de personal tehnic ingineresc. 1+2+3+4.7) depasirea absoluta si relativa a numarului de muncitori.) depasirea consumurilor specifice. productivitatii orare asupra productivitatii anuale. în cantitatile si de calitatea necesara2 . 126.125. Utilizarea incompleta a timpului de munca are o serie de consecinte negative :1) sporirea volumului productiei. 3)insuficienta utilizare a fondului de timp maxim disponibil. d. b. e. 1+2+4+5+6. d. a.3)neintrarea la timp în functiune a utilajelor. . 4)neintrarea la timp în functiune a utilajelor. 128. numarului de zile lucrate asupra productivitatii anuale. 1+4+5+7+8. a. d. b. 4) neacoperirea cu contracte a necesitatilor de materiale. 5)slaba pregătire profesională a forţei de muncă. a.2) scaderea productivitatii muncii. a. 1+3+4+5. numarului de salariati asupra productivitatii anuale. În ceea ce priveşte forţa de muncă. 1+2+3+4+5+6. 1+3+4. 2+3+4+5.2)neasigurarea numarului de utilaje necesar. 1+3+4+5+6. b. Relatia : (Wh0 x Nh1 x Nz1)-(Wh0 x Nh0 x Nz1) a. c. 5) ridicarea calificarii fortei de munca (6. 1+3+4+5. 1+2+4+6. productovitatii zilnice asupra productivitatii anuale. 129. perfectionarea stimularii materiale a salariatilor. 2)promovarea metodelor moderne de management.5) cresterea costului de productie. 2+3+4+5+6+7+8. e. Caile principale de crestere a productivitatii muncii sunt: 1)introducerea progresului tehnic. c. 1+2+3+4+5. 4) perfectionarea organizarii muncii. 1+2+3+4+5+6+7+8. 127. c. 1+3+4+5+6+7.6) munca în asalt.

d. 134. 2+3+4. în care se includ stocurile de produse finite. b. duratei zilnice de lucru asupra productivitatii anuale. modificarea: numarului de zile lucrate asupra productivitatii anuale. c. numarului de salariati asupra productivitatii anuale. exprima modificarea: duratei zilnice de lucru asupra productivitatii anuale. exprima 132. e. numarului de zile lucrate asupra productivitatii anuale. 1+4. d. duratei zilnice de lucru asupra productivitatii anuale. 3)productia imobilizata. exprima 133. b. c. b. e. 4)prelungirea timpului pentru reparatii. Relatia : (Wh0 x Nh0 x Nz1)-(Wh0 x Nh0 x Nz0) a. 3+4. 1+2+3. Ιndicatorul 1)valoarea productiei vândute. 2+3. e. adica imobilizarile corporale si necorporale realizate în regie proprie. productivitatii zilnice asupra productivitatii anuale. semifabricate.130. exprima 131. numarului de salariati asupra productivitatii anuale. . productivitatii orare asupra productivitatii anuale. numarului de zile lucrate asupra productivitatii anuale. 1+2+3+4. e. c. b. . d. numarului de salariati asupra productivitatii anuale. productivitatii orare asupra productivitatii anuale. modificarea: duratei zilnice de lucru asupra productivitatii anuale. 2. d. c. c. productivitatii zilnice asupra productivitatii anuale. d. numarului de salariati asupra productivitatii anuale. . productivitatii orare asupra productivitatii anuale. productivitatii zilnice asupra productivitatii anuale. 3. . a. 2)cresterea sau descresterea productieifirme si cuprinde : productia exercitiului dimensioneaza întreaga activitate a unei stocate.2)lipsa de materiale . Relatia : (Wz1 x Nz1)-(Wz0 x Nz1) a. productivitatii zilnice asupra productivitatii anuale. Relatia : (Wz0 x Nz1)-(Wz0 x Nz0) a. modificarea: numarului de zile lucrate asupra productivitatii anuale. productivitatii orare asupra productivitatii anuale. e. b. b. 1+3+4. Cauzele frecvente care determina utilizarea incompleta a fondului de timp maxim disponibil privesc : 1)defectele mecanice si electrice . 135. d. e. Relatia : (Wh1 x Nh1 x Nz1)-(Wh0 x Nh1 x Nz1) a. a.3)lipsa de comenzi . .

menţinerea ponderii imobilizărilor în cadrul stocurilor. b. reducerea ponderii cheltuielilor materiale si cu serviciile prestate de terti cu implicatii directe asupra costurilor si profitul întreprinderii . cresterea ponderii cheltuielilor materiale si cu serviciile prestate de terti cu implicatii directe asupra costurilor si profitul întreprinderii . 139. dar până la limita la care se asigură o desfăşurare normală a procesului de producţie . c. c. d. b. c. e. valoare adaugata realizata. cresterea stocurilor de producţie neterminată şi a consumului intern . e. 1+3. Valoarea adaugata calculata dupa formula: VA = V – (Ci + Pr ) . Inegalitatea : I VA > IQe arata : a. Valoarea adaugata calculata dupa formula: VA = CA – CI . e. e. cresterea ponderii cheltuielilor materiale si cu serviciile prestate de terti cu implicatii directe asupra costurilor si profitul întreprinderii . e. b. b. 140. dar până la limita la care se asigură o desfăşurare normală a procesului de producţie . reducerea ponderii cheltuielilor materiale si cu serviciile prestate de terti cu implicatii directe asupra costurilor si profitul întreprinderii . menţinerea ponderii imobilizărilor în cadrul stocurilor. 138. d. b. c. reducerea stocurilor de producţie neterminată şi a consumului intern. reducerea stocurilor de producţie neterminată şi a consumului intern. Inegalitatea : IQf > IQe arata : a. valoare adaugata vanduta. valoare adaugatasustractiva. se numeste a. . cresterea ponderii cheltuielilor materiale si cu serviciile prestate de terti cu implicatii directe asupra costurilor si profitul întreprinderii . 137.c. cresterea stocurilor de producţie neterminată şi a consumului intern . c. valoare adaugata vanduta. valoare adaugata sustractiva. valoare adaugata de piata . dar până la limita la care se asigură o desfăşurare normală a procesului de producţie . valoare adaugata produsa. d. valoare adaugata produsa. se numeste d. valoare adaugata de piata . d. cresterea stocurilor de producţie neterminată şi a consumului intern . 136. a. Inegalitatea : ICA ≥ IQf arata : a. valoare adaugata realizata. reducerea stocurilor de producţie neterminată şi a consumului intern. reducerea ponderii cheltuielilor materiale si cu serviciile prestate de terti cu implicatii directe asupra costurilor si profitul întreprinderii . menţinerea ponderii imobilizărilor în cadrul stocurilor.

1+2+4+6. 1. a. e. 1+2+4+6. d. 1+2+4+5+6. d. 1+2+4+5+6. 1+2+3+4+5+6. c. gradul de valorificare a productiei. e. a.adica cumpararile curente de bunuri.2) impozitele si taxele. Indicatorul calculat pe baza raportului : a. d. 1+2+3. 142. gradul de integrare pe verticala. e. Indicatorul calculat pe baza raportului : a. se numeste coeficientul de elasticitate a valorii adaugate. e. c. . 1+3+5+6. e. de publicitate. c.4) dobânzile. b. d. 1+4+5+6. 1+4+5+6. Valoarea Cifra de adaugata afaceri . b.4)cumparari de servicii de cercetare stiintifica. b. c. valoare adaugata sustractiva. c. valoare adaugata realizata. valoare adaugata produsa. Prin metoda directa ( aditiva). valoarea adaugata bruta se calculeaza prin însumarea elementelor sale componente :1)salariile si cheltuielile sociale .5) dividendele 6) rezultatul net . productivitatea muncii. valoarea adaugata neta se calculeaza prin însumarea elementelor sale componente :1)salariile si cheltuielile sociale . 1+2. precum si a altor bunuri de capital fix .5) dividendele 6) rezultatul net . valoare adaugata de piata . Prin metoda directa ( aditiva). 144. 146.141.2) impozitele si taxele. se numeste . 1+2+3+4+5+6. 143. se numeste a. 1+2+3+4. gradul de inzestrare tehnica. 3)amortizarile. valoare adaugata vanduta. 1+3+5+6. de studii de piata. b. 145. majorate cu prelevarile de bunuri similare din stocurile ce existau la începutul perioadei si diminuate cu bunuri similare stocate la sfârsitul perioadei . 2+3+4. Valoarea adaugata calculata dupa formula: VA = PG-CI . b.2)serviciile cumparate în cursul perioadei considerate . Consumul intermediar include urmatoarele categorii de bunuri si servicii cumparate din afara1 : )bunurile cumparate de pe piata si efectiv consumate de unitatea care le-a cumparat în perioada considerata .3)sume platite pentru închirierea cladirilor.4) dobânzile. 3)amortizarile. a. d. gradul de valorificare a productiei.

coeficientul de elasticitate a valorii adaugate. c. gradul de inzestrare tehnica. gradul de integrare pe verticala. d. b. Relatia : ⎡ ⎛ CI ⎞⎤ 0 ⎟⎥ ⎢T 1W1⎜1 − P B0 ⎠ ⎝ -⎡ CI ⎛ ⎢ T1 W 0 ⎜ 1 − PB ⎝ 0 0 ⎞ ⎤ ⎟ ⎥ ⎠ . b. modificarii consumului intermediar asupra valorii adaugate. coeficientul de elasticitate a cifrei de afaceri. modificarii fondului de timp asupra valorii adaugate. e. 149. gradul de valorificare a productiei. radul de integrare pe verticala. gradul de valorificare a productiei. productivitatea muncii. e. reprezinta influenta : a. . productivitatea muncii. e. e. c. coeficientul de elasticitate a valorii adaugate. se numeste a. d. c. se numeste: 150. gradul de satisfacere a cererii. b.b. gradul de inzestrare tehnica. modificarii productiei brute asupra valorii adaugate. c. modificarii productivitatii muncii asupra valorii adaugate. gradul de integrare pe verticala. Indicatorul calculat pe baza raportului : a. 148. modificarii consumului intermediar aferent vanzarilor asupra valorii adaugate. 147. d. b. e. Indicatorul calculat pe baza raportului : . productivitatea muncii. c. coeficientul de elasticitate a valorii adaugate. d. gradul de inzestrare tehnica. gradul de inzestrare tehnica. gradul de integrare pe verticala. . Indicatorul calculat pe baza raportului : . gradul de valorificare a productiei. se numeste a. d.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful