Analiza econonomico – financiara 1 III CIG ZI, FR, ID

MULTIPLE CHOICE 1. Din punct de vedere al urmaririi însusirilor esentiale sau al determinarilor cantitative ale

fenomenelor, se disting doua tipuri de analiza:
a. analiza previzionala si analiza post – factum; b. analiza previzionala si analiza post – factum; c. analiza microeconomica si analiza macroeconomica ; d. analiza calitativa si analiza cantitativa; e. analiza previzionala si analiza calitativa. ANS :D 2. Dupa modul de urmarire în timp a fenomenelor, se disting : a. b. c. d. e. ANS :C 3. Analiza economico-financiara a unitatilor economice joaca un rol important în

analiza pe termen scurt si analiza pe termen lung ; analiza post – factum si analiza previzionala; analiza statica si analiza dinamica; analiza microeconomica si analiza macroeconomica; analiza statica si analiza previzionala.

conducerea acestora, adica în exercitarea urmatoarelor atribute sau functii ale conducerii: 1)previziune ; 2)cercetare-dezvoltare ; 3)producie ; 4) financiar-contabil 5) organizare ; 6) coordonare ; 7)commercial 8) commanda 9) comunicare ; 10) control.

a. 1+3+5+8+9; b. 3+6+7+8+9; c. 1+2+3+4+7; ANS :D 4.

d. 1+5+6+8+10; e. 1+5+6+9+10.

Etapele procesului de analiza a activitatii economice sunt urmatoarele: 1) constatarea obiectului supus analizei; 2) delimitarea obiectului supus analizei; 3) determinarea factorilor de influenta 4 ;) stabilirea legaturilor cauzale; 5) cuantificarea influentei factorilor utilizând metode cantitative; 6) cuantificarea influentei factorilor utilizând metode calitative; 7)sintetizarea rezultatelor; 8) formularea concluziilor; 9) elaborarea masurilor; 10) fundamentarea deciziilor.

a. 1+3+4+5+7+9; b. 2+3+4+5+7+9; c. 2+3+4+6+7+8+9+10;

d. 1+3+4+6+7+8+9+10; e. 2+3+4+5+7+8+9+10.

ANS :B
5. Dupa caracterul lor în cadrul unei relatii cauzale, factorii pot fi : a. factori cantitativi, factori de structura si factori calitativi ; b. factori economici, factori sociali, factori politici, factori naturali, etc ; c. factori specifici aprovizionarii, factori specifici productiei , factori specifici

comercializarii ;
d. factori dominanti, factori secundari ; e. factori fixi, factori variabili. ANS :A 6. Metodele analizei calitative sunt :

1)gruparea; 2)comparatia; 3)diviziunea si descompunerea rezultatelor; 4)metoda substituirilor în lant; 5) metoda balantiera6 ;)metoda cercetarilor operationale; 7)metoda corelatiei; 8)generalizarea sau evaluarea rezultatelor.

a. 1+2+5+8; b. 4+5+6+7; c. 3+4+6;

d. 1+2+3+8; e. 1+2+7.

ANS :D
7.

In functie de baza de comparatie folosita, se pot efectua urmatoarele tipuri de comparatii: 1)în timp; 2) pe parti sau elemente componente; 3)mixte; 4) cu caracter special; 5) în spatiu.

a. 1+2+3+5; b. 1+3+4+5; c. 1+2+3+5; ANS : 8.

d. 1+2+4+5; e. nici o varianta

B

Principalele criterii dupa care poate avea loc descompunerea fenomenelor si a rezultatelor economice sunt urmatoarele: 1)descompunerea sau diviziunea în timp a rezultatelor; 2)descompunerea sau diviziunea în spatiu a rezultatelor; 3) descompunerea sau diviziunea mixta a rezultatelor; 4) descompunerea sau diviziunea rezultatelor cu caracter special; 5) descompunerea sau diviziunea rezultatelor pe parti sau elemente componente.

a. 1+2+5; b. 1+3+4+5; c. toate variantele; ANS :A

d. 1+2+4+5; e. nici o varianta.

9. Daca între factorii de influenta ai fenomenului supus analizei exista relatii de tip

determinist de natura sumei sau a diferentei, atunci pentru analiza cantitativa a acelui fenomen se foloseste metoda :
a. metoda comparatiei; b. metoda corelatiei; c. metoda balantiera; ANS :C 10. Daca între factorii de influenta ai fenomenului supus analizei exista relatii de tip determinist d. metoda substituirilor în lant; e. metoda cercetarilor operationale.

de natura produsului sau a raportului, atunci pentru analiza cantitativa a acelui fenomen se foloseste metoda :
a. metoda substituirilor în lant; b. metoda cercetarilor operationale; c. metoda balantiera; d. metoda gruparii ; e. metoda comparatiei.

ANS :A 11. Pentru aplicarea metodei substituirilor în lant asupra unui fenomen, asezarea factorilor de

influenta în relatia de cauzalitate se face obligatoriu în aceasta ordine :
a. factori cantitativi, factori calitativi, factori de structura ; b. factori de structura, factori calitativi, factori cantitativi ; c. factori de structura, factori cantitativi, factori calitativi ; d. factori calitativi, factori cantitativi, factori de structura ; e. factori cantitativi, factori de structura, factori ANS : E

calitativi.

12. Informatiile folosite în analiza economico-financiara trebuie sa îndeplineasca urmatoarele

cerinte: 1)utilitatea ; 2)exactitatea informatiilor; 3) operativitatea informatiei ; informatiei ; 5)costul informatiei .
a. toate variantele ; b. 1+3+4 ; c. 1+4+5 ; ANS : A d. 2+3+4+5 ; e. nici o varianta.

4)valoarea

13

Dupa sursele lor de provenienta. e. c. eficienta cu care se desfasoara activitatea întreprinderii . informatii curente ( operative) si informatii periodice. d. Cifra de afaceri reprezinta : a. acel nivel al cifrei de afaceri care asigura acoperirea în totalitate a cheltuielilor fara sa se obtina profit . întreprinderii. d. productia exercitiului. plusul de valoare adus de activitatea tehnico. încasarea medie pe unitatea de produs vânduta . valoarea adaugata bruta. c. veniturile din productia vânduta. productie marfa fabricata . Indicele valorii adaugate (IVA)este mai mare decât indicele productiei exercitiului (IQex). . informatii endogene (interne) si informatii exogene (externe). cifra de afaceri. productie neterminata si productie imobilizata se numeste : a. b. veniturile totale ale întreprinderii . d. ANS :D 14. e. nivelul maxim al cifrei de afaceri realizate de o întreprinderii. diferentelor de stoc de semifabricate . informatii efective si informatii de prognoza. variatia încasarilor unei întreprinderi generata de variatia cu o cantitate a cantitatilor vândute . ANS :E 15. Cifra de afaceri minima : a. valoarea adaugata neta. b. Aceasta reflecta : a. b.productiva a întreprinderii . e. veniturile din vânzarea mijloacelor fixe . e. informatii de plan si informaii normative. Indicatorul ce are ca scop dimensionarea întregii activitati a unei societati comerciale si cuprinde valoarea produselor vândute. productia stocata si productia imobilizata a d. c. informatiile se pot grupa în doua mari categorii: a. ANS :B 17. ANS :B 16. totalitatea veniturilor din productia vânduta si vânzarea marfurilor. informatii active si informatii pasive. b. o crestere a profitului. c.

Aceasta reflecta : a. o crestere a ponderii consumurilor provenind de la terti în productia exercitiului . c. e. d. o crestere a cheltuielilor cu amortizarea. e. o crestere a productivitatii muncii. 4)dobânzile . Indicele valorii adaugate (IVA)este mai mic decât indicele productiei exercitiului (IQex).b. o crestere a ponderii consumurilor provenind de la terti în productia exercitiului . d. e. Indicele productiei marfa (IPM) este mai mare decât indicele productiei exercitiului (IQex). Prin metoda directa ( aditiva). valoarea adaugata neta se calculeaza prin însumarea elementelor sale componente : 1)salariile si cheltuielile sociale . o crestere a stocurilor de productie neterminata . ANS :B 18. Aceasta reflecta : a. b. o reducere a ponderii consumurilor provenind de la terti în productia exercitiului. o reducere a ponderii consumurilor provenind de la terti în productia exercitiului ANS :C 19. ANS :A 21. e. Aceasta reflecta: a. d. o scadere a stocurilor de productie neterminata si a consumului intern. o scadere a productiei stocate. 5)dividendele . d. b. o scadere a cheltuielilor cu amortizarea. 3)amortizarile . ANS :E 20. o reducere a stocurilor de productie neterminata si a consumului intern. 6)rezultatul net. Indicele productiei marfa (IPM) este mai mic decât indicele productiei exercitiului (IQex). b. o crestere a stocurilor de productie neterminata si a consumului intern. c. o utilizare mai buna a timpului de lucru al salariatilor . a. . b. c. 2)impozitele si taxele . o utilizare mai buna a timpului de lucru al salariatilor . e. 1+2+3+4. d. 1+2+4+5+6. o crestere a productivitatii muncii. o utilizare mai buna a timpului de lucru al salariatilor . o crestere a ponderii consumurilor provenind de la terti în productia exercitiului . c. o crestere a stocurilor de productie neterminata si a consumului intern. o crestere a productivitatii muncii. 1+3+4+6. 1+2+3+4++5+6.

5)dividendele .Amortizarea 3. 2+3+4+6. c. 1. Prin metoda directa( aditiva). 249. 4)dobânzile . Denumire indicator 1.53 .709 19. 200.Valoarea adaugata bruta 4.Cifra de afaceri mii lei Perioada de baza 8 . 0. Pe baza datelor : d. 1+3+4+6. 1. valoarea adaugata bruta se calculeaza prin însumarea elementelor sale componente : 1)salariile si cheltuielile sociale .Valoarea adaugata neta 2.840.60 .359 Gradul de integrare pe verticala calculat în perioada curenta este egal cu : a.Valoarea adaugata neta 2.483.81 . 2)impozitele si taxele . 1. c.53 . d. 1+2+3+4++5+6.868 2 . 0. e. 0.577 16.70 . 2+3+4+6.591 5.361. ANS :C 24. 3)amortizarile .Valoarea adaugata bruta 4. d.c.Amortizarea 3. 1+2+4+5+6. b. e.709 11 .43.90 . 724. 1+2+3+4. Pe baza datelor : Denumire indicator 1. 0. ANS :D 23. e. b. 0.240.520.23.67 . b.300 24.310 Gradul de integrare pe verticala calculat în perioada de baza este egal cu : a. 6)rezultatul net.Cifra de afaceri mii lei Perioada curenta 14. 1. ANS :A 22. a. .

301 24.500 8.796.014.190 mii lei .48 mii lei.Fondul de timp (ore) Perioada de baza 12.000 Influenta productivitatii medii orare asupra valorii adagate brute este egal cu : a.747 11.860 9. – 2. – 757.728. 031. + 757 . + 201 .664 mii lei.520.342 29.75 .Consumul intermediar (mii lei) din care : .014.48 mii lei. 419 mii lei . ANS :B 26. 419 mii lei . – 201 .000 Perioada curenta 19.000 Influenta fondului de timp de munca asupra valorii adaugate brute este egal cu : a.890.050 832.111. + 740 . c.320.Valoarea adaugata bruta (mii lei) 2.111.031. + 757.aferent cifrei de afaceri 3. d.770 10.301 24.397.747 11. Se dau datele : Denumire indicator 1.992.590.300 mii lei .314.Fondul de timp (ore) Perioada de baza 12. 811.190 mii lei .320. e. – 260 .000 Perioada curenta 19.590.728. Pe baza datelor : .800 816. 0. ANS :B 25.Consumul intermediar (mii lei) din care : .664 mii lei.800 816. + 2. 596.Productia bruta(mii lei) 4.992.520.796.48 mii lei.770 10. ANS :C 27.314.860 9. c.050 832. Pe baza datelor : Denumire indicator 1. d.Valoarea adaugata bruta(mii lei) 2. e. b.500 8.Productia bruta (mii lei) 4.031. + 2.c.342 29. b.aferent cifrei de afaceri 3.

190 mii lei .014.749.658.940. ANS :A 29. .320.500 8.747 24.301 24.Productia bruta (mii lei) 4. + 3.48 mii lei .342 29.320. e.Pe baza datelor : d.796.000 35.2 mii lei.605.860 29. e.771.014.Productia exercitiului (mii lei) 3.Productivitatea muncii orara (mii lei /ora) 5. ANS :E 28.4. + 2. c.56 mii.314.511 Perioada curenta 19.860 9.728. Pe baza datelor : d.48 mii lei .800 816.Valoarea adaugata bruta (mii lei) 2.590.050 832.56 mii lei. – 3.720 mii lei.992. + 2.983.190 mii lei .720 mii lei.Valoarea adaugata (mii lei) 2.aferent cifrei de afaceri 3.520.605. .728.658.940.221. – 2.48 mii lei.749. Indicatori 1.Consumul intermediar (mii lei) din care : .800 816. .111. .000 Influenta ponderii consumului intermediar aferent cifrei de afaceri este egala cu : a.897.Denumire indicator 1.93 0.Fondul de timp (ore) Perioada de baza 12.000 28. b.770 10. b. c.111.Fondul de timp de munca(ore) 4. + 236.236.050 832. + 4. + 2.98 0.314.Valoarea medie adaugata la 1 leu productie a exerciiului (mii lei( Perioada de baza 12.747 11.673 Influenta valorii medii adaugate la 1 leu productie este egala cu : a.000 Perioada curenta 19.

rezultatul favorabil al exercitiului . + 4.749. e.Productia exercitiului (mii lei) 3.050 832.98 0.Indicatori 1.Valoarea adaugata (mii lei) 2.658.93 0. b.Fondul de timp de munca(ore) 4.4.000 35.2 mii lei . b.860 29.48 mii lei .000 28.897. ANS :B 30. c. c.749. diferenta dintre productia exercitiului si consumurile provenind de la terti .983.511 Perioada curenta 19.800 816. Relatia : (VA1 − VA0) pr0 100 reprezinta modificarea valorii adaugate asupra : At1 a. .983.111. ANS :E . e. . eficientei utilizarii activelor fixe . ANS :A 31. diferenta dintre cifra de afaceri si suma amortizarii. d. + 236. diferenta dintre productia exercitiului si cheltuielile salariale .728.320. ratei rentabilitatii economice .673 Influenta productivitatii muncii orare este egala cu: a. e.2 mii lei. c.940.658. eficientei utilizarii activelor totale .897.56 mii lei Valoarea adaugata se determina ca : a.Valoarea medie adaugata la 1 leu productie a exercitiului (mii lei) Perioada de baza 12.314.Productivitatea muncii orara (mii lei /ora) 5. ratei rentabilitatii capitalului avansat. eficientei utilizarii activelor de exploatare . + 2.2.56 mii lei . b. d.747 24. diferenta dintre excedentul brut din exploatare si amortizare. d.

distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente.200 Structura cifrei de afaceri (gi) 0.20. Se dau urmatoarele date : Denumire produs 1. grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri ANS :A 35.90. Coeficientul de concentrare Gini-Struck. G = 0.2 si semnifica o distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente.Fanta Total Cifra de afaceri 6. G = 0. calculat pentru o firma care realizeaza cinci produse. grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri. ANS :D 34. G = -0. calculati pentru o firma .7 si semnifica o distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente. distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente . b.32.2 si semnifica un grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri . H = 0.40. G = 0. G = 0.704 16. pot avea urmatoarele valori si semnificatii : a. G = 0.124 1. H = 0. c. H = 0.90. G = 0.H = 0. grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri.90. H = 0.38 0.567.Coca Cola 2.90.976 3.20.Pepsi Cola 4. b. G = 1.396 4.00 Coeficientul de concentrare Gini-Struck (G) si indicele Herfindhal (H). G = 0.20. b. c.Frutti Fresh 3.90.199. e. e. H = 0. G = 0. distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente.H = 0. G = 0. G = 0. ANS :D 33. d. calculati pentru o firma care realizeaza cinci produse. pot avea urmatoarele valori si semnificatii : . Coeficientul de concentrare Gini-Struck (G) si indicele Herfindhal (H). calculati pentru o firma care realizeaza cinci produse.12 1. H = 0.314.20 .7 si semnifica o distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente. grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri. distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente. Coeficientul de concentrare Gini-Struck (G) si indicele Herfindhal (H).28 0. c. distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente .589.957.90 .22 0. G = 0. d.20. pot avea urmatoarele valori si semnificatii : a. G = 0. distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente.90.5 si semnifica un grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri . H = 0. d. G = 0. H = 0. poaste avea urmatoarele valori si semnificaii: a. e.

H = 0. Indicele cifrei de afaceri = 105% . distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente. au crescut productivitatea muncii si gradul de valorificare a productiei marfa fabricate si s-a redus ponderea mijloacelor fixe productive. ponderea mijloacelor fixe productive în total mijloace fixe.181. Cifra de afaceri este influentata. Aceasta semnifica : a. c. H = 0. H = 0. eficienta folosirii mijloacelor fixe. structura productiei . a scazut gradul de valorificare a productiei marfa fabricate si ponderea mijloacelor fixe productive si a crescut eficienta utilizarii mijloacelor fixe. G = 0. b. Indicele gradului de valorificare a productiei marfa fabricate = 98% . G = 0. volumul productiei vândute. gradul de valorificare a productiei fabricate . ponderea mijloacelor fixe productive în total mijloace fixe. e. într-un sistem factorial. e. ANS :E . a crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si a scazut gradul de înzestrare tehnica a muncii. c. ANS :C 37.28. G = 0. G = 0. grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri. numarul de salariati. a crescut productivitatea muncii. G = 0.înzestrarea tehnica a muncii. c. gradul de valorificare a productiei fabricate . structura productiei. Indicele numarului de salariati = 103% . Indicele gradului de înzestrare tehnica a muncii = 120% . numarul de salariati.22 . H = 0. eficienta folosirii mijloacelor fixe. s-a redus eficienta utilizarii mijloacelor fixe. în urmatoarea ordine : a. d. de urmatorii factori directi. d. gradul de valorificare a productiei fabricate . d. b. mijloacelor fixe productive în total mijloace fixe. numarul de salariati. grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri ANS :B 36.a. ponderea b. costul de productie. înzestrarea tehnica a muncii. distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente.înzestrarea tehnica a muncii. distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente . a scazut gradul de valorificare a productiei marfa fabricate si gradul de înzestrare tehnica a muncii si a crescut eficienta utilizarii mijloacelor fixe.40. e.181. productivitatea muncii. pretul de vânzare. volumul productiei vândute.22. H = 0. Indicele ponderii mijloacelor fixe productive = 70%.22.

a crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si a scazut gradul de înzestrare tehnica a muncii .000 . a scazut gradul de valorificare a productiei marfa fabricate si a crescut eficienta b.Se cunosc urmatoarele date : Indicatori 1. a scazut gradul de valorificare a productiei marfa fabricate si gradul de înzestrare tehnica a muncii si a crescut eficienta utilizarii mijloacelor fixe. productivitatea muncii. . Aceasta semnifica : a. Indicele ponderii mijloacelor fixe productive = 114%. a crescut cifra de afaceri si s-a redus eficienta utilizarii mijloacelor fixe si b. d. Indicele eficientei utilizarii mijloacelor fixe =75% .Indicele productivitatii muncii = 105% . Indicele numarului de salariati = 98% . a crescut cifra de afaceri.Indicele productivitatii muncii = 95% . a scazut gradul de valorificare a productiei marfa fabricate si ponderea mijloacelor fixe productive si a crescut eficienta utilizarii mijloacelor fixe. Indicele numarului de salariati = 80% .000 648.Fondul de timp de munca (ore) Prevazut 500. e. Indicele gradului de valorificare a productiei marfa fabricate = 105% .38. s-a redus eficienta utilizarii mijloacelor fixe.000 540. Indicele eficientei utilizarii mijloacelor fixe =75% . e.000 320. productivitatea muncii a scazut gradul de valorificare a productiei marfa fabricate si ponderea mijloacelor fixe productive si a crescut eficienta utilizarii mijloacelor fixe. Aceasta semnifica : a.000 Realizat 520. ANS :C utilizarii mijloacelor fixe si ponderea mijloacelor fixe productive. a crescut gradul de valorificare a productiei marfa fabricate si ponderea mijloacelor fixe productive si a scazut eficienta utilizarii mijloacelor fixe. Indicele gradului de valorificare a productiei marfa fabricate = 110% .000 280. c. c. a scazut gradul de valorificare a productiei marfa fabricate si a crescut eficienta utilizarii mijloacelor fixe si ponderea mijloacelor fixe productive. a crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si a scazut gradul de înzestrare tehnica a muncii . d. ANS :B 40.Consumurile provenind de la terti (mii lei) 3. 39.Productia exercitiului (mii lei) 2. Indicele gradului de înzestrare tehnica = 84%.

.45.499 7.92 productive în total mijloace fixe (%) 9. +388.2 mii lei . + 1.028. .247 Influenta gradului de înzestrare tehnica este egala cu : a.426 mii lei.Numarul de salariati(Ns) 260 2. e.200.960 0.Gradul de înzestrare tehnica (Mf 34.830. + 3.249. b. 45.2 mii lei .339 productive Perioada curenta 255 29.550.434 40.724.040 (mii lei/sal.2 mii lei . c.Numarul de salariati(Ns) Perioada de baza 260 Perioada curenta 255 .6 mii lei .434 din care: -productive 8. 67.335.229.Gradul de valorifica a productiei 0.305 4.Productivitatea muncii (Q/ Ns) 107. ANS :B 41.800 24.555.7 mii lei. e. Se dau datele : Indicatori 1.426 mii lei.359 114.312.028.144 mii lei . ANS :B 42.250.46. d.) 5.345.826.400 (mii lei) 3.459 9.3.250. – 388. ) 8. Se dau datele : Indicatori Perioada de baza 1.550.Mijloace fixe (mii lei) 9.7 mii lei . d.314.Influenta productivitatii medii orare asupra valorii adaugate este: a.75 / Ns) (mii lei /sal.02 0.Producia marfa) Q( 27.Randamentul mijloacelor fixe 3. c.88 3.726 (CA/Q) 6. 46.826.441.466.827 10.144 mii lei .Ponderea mijloacelor fixe 0.Cifra de afaceri (CA) (mii lei) 20. .555. b.

250. ) 8.028.305 107.Ponderea mijloacelor fixe productive în total mijloace fixe (%) 9.Productivitatea muncii (Q/ Ns) 107.200.Producia marfa (Q) 27.726 (CA/Q) 6.2.200.040 (mii lei/sal.249.827 10.335. ANS :A 43.Gradul de înzestrare tehnica (Mf 34.960 0.724.2 mii lei .400 20.Productivitatea muncii (Q/ Ns) (mii lei/sal.434 40.800 24.Productia marfa (Q) (mii lei) 3.156 mii lei .555.247 Influenta ponderii mijloacelor fixe productive este egala cu : a.499 34.499 7.960 0.02 .249.314.441.335.830.314.88 3. –999.229.028.441.459 9.02 0.Randamentul mijloacelor fixe productive 27.75 Perioada curenta 255 29.312.) 5.Mijloace fixe (mii lei) 9.800 24.Gradul de valorifica a productiei 0. + 388.312. b.830.434 40.305 4.Cifra de afaceri (CA) (mii lei) 20.Mijloace fixe (mii lei) din care: -productive 7.400 (mii lei) 3.75 0.724.Gradul de înzestrare tehnica (Mf / Ns) (mii lei /sal.359 114.2 mii lei .827 10.Numarul de salariati(Ns) 260 2.028. d.92 29. Se dau datele : Indicatori Perioada de baza 1.339 3. – 388.459 9. e.726 9.426 mii lei.) 5.040 0.466.555.028.943.434 8.Gradul de valorifica a productiei (CA/Q) 6. c. + 1.Cifra de afaceri (CA) (mii lei) 4.359 114. + 3.434 din care: -productive 8.826.6 mii lei .

277. ANS :E 45.8 mii lei. + 298./ Ns) (mii lei /sal.368 mii lei.339 3.426 mii lei .368 mii lei. d. e. 96 -produs C Buc. ANS :C 44.3.Indicatorul ‘‘gradul de utilizare a capacitatii întreprinderii’’ se calculeaza ca : a. d.668 mii lei . . raport între cifra de afaceri si valoarea activelor .794.794. + 2. ) 8. c.960.5 din care : -produs A Buc. + 379. . 75 90 11300 11200 -produs B 60 15200 15600 Buc. ANS :C .88 3.960.Ponderea mijloacelor fixe productive în total mijloace fixe (%) 9. raport între productia realizata si capacitatea de productie.247 Influenta modificarii gradului de valorificare a productiei este egala cu: a.Randamentul mijloacelor fixe productive 0.826. e. c. b.92 0.2 mii lei .5 Influenta structurii productiei vândute asupra cifrei de afaceri este egala cu : a.466. .277. 39 90 9000 9500 2.6 mii lei .Grupa II Kg. d. Se considera datele : Denumire UM Cantitate (q) Pret (p) produs q0 q1 p0 p1 1Grupa I Buc. b. 142 145 24500 26000 Total - Valori (qp) (mii lei) q0p0 q1p1 q1p0 2657. raport între numarul de salariati si capacitatea de productie. + 1.555.7 11662.7 1008 1017 936 912 855 810 3770 3552.2 351 3479 6136. .7 2799 2739 847.229.250. b. – 2. 210 240 12655. . raport dintre cifra de afaceri si capacitatea de productie .5 6569 6291.5 1459. e. +388. c.298.5 mii lei . raport între numarul de utilaje si numarul de salariati .5 mii lei .8 mii lei.

990.32 36.806.91 41. nu se includ. lei) (Vp( Vânzari totale (mil. Se considera datele: Piata de desfacere Vânzari proprii (mil.844.200.93 100.3 Vp1 11. cota de piata neacoperita. cota de piata deservita.2515 Influenta modificarii structurii vânzarilor este egala cu : a.455 20. b.00 Cp0gi1 d.185 0.756 0. structura vânzarilor pe piata.990. e.32 0.1205 0. d.200 7. Se considera datele: Piata de desfacere Vânzari proprii (mil. + 42. ANS :B 49. lei) (Vp) Vp0 8.3 20. Zona I Zona II Zona III Total V1 Cp0 35402 0.27 30790 0.29 19022. d. + 11. lei) (V) V0 30.2 0.0708 0.77 mil. La calculul cifrei de afaceri. ANS :C 47.707. lei.11.340 Cota de piata(Cp) Cp1 0. e.671 80. lei . Raportul dintre vânzarile proprii ale unei întreprinderi pe o piata si totalul vânzarilor pe acea piata reprezinta : a. cota de taxa pe valoarea adaugata. . c. lei . lei) (V) Cota de piata (Cp) Structura vânzarilor (gi) (%) Cp0gi1 . .34 mil.56 mil lei .4 24. se includ în cote diferite.16 36.0602 0. e.56 mil lei .2 0.4 Vânzari totale (mil.430 5. + 54.14 100. cota de participare la profit.835. veniturile financiare si extraordinare : a.54 25.196 85214. se includ doar veniturile extraordinare. b. b.46. ANS :B 48.964 5.77 mil.249.214 29.00 22.342 5.39 0. se includ în cote egale.42. se includ doar veniturile financiare. c.844.895 Structura vânzarilor (gi) (%) g0 g1 37. c.

93 100. e.964 Vp1 11. lei .5 si semnifica nerealizarea volumului productiei la toate sortimentele .120 5 0. ks=1.87 .75 6 Cp1 0.0.9 si semnifica realizarea volumului productiei la cel putin un produs .34 mil. ks=1 si semnifica realizarea si chiar depasirea volumului productiei la toate sortimentele .990.14 100. .200 Cp0 0. Se cunosc urmatoarele date : ‹ coeficientul mediu de sortiment = 1 .844. la toate produsele.0 0 0.32 36.45 35402 5 5. 80. b. 24. în aceeasi proportie .3 5.21 19022.342 20.27 0. . ‹ coeficientul mediu de asortiment = 0.67 30790 1 20.430 7. d.11. lei.806.19 6 0. productia nu a fost realizata la cel putin un produs. d. ANS :D 51. ks= . b. calculat pentru o firma industriala care realizeaza cinci produse. + 11.060 2 0. Coeficientul mediu de sortiment.249.77 mil. 4 2 5. e. ks= . 3 4 0 2 Vp0 8.56 mil lei . b.Zona I Zona II Zona III Total V0 V1 30.39 0. ks=0 si semnifica nerealizarea volumului productiei la toate sortimentele . lei . ANS :A .56 mil lei .29 0. c.54 22.844.91 25.070 8 0. Aceasta semnifica : a.16 36. productia nu a fost realizata la nici un produs. + 54.0 0 g1 41. e. c.707. dar depasita la altele.77 mil.32 0.200. productia a fost realizata si chiar depasita la toate produsele. c.835.89 5 g0 37. ‹ indicele volumului fizic al productiei = 103% . proportia realizata corespunde productia programata. + 42.0.18 5 0. ANS :E 50. în proportii diferite.4 si semnifica depasirea volumului productiei la toate sortimentele .251 5 Influenta modificarii cotei de piata pe zone este egala cu : a. d.4 29. productia a fost depasita în aceeasi proportie.34 85214. poate avea urmatoarele valori si semnificatii : a.42.990.

d. munca . ks – coeficientul de sortiment. c. circulatia si fluctuatia fortei de munca . c. b. 4)schimbarea gradului de înzestrare tehnica . 2)plecari fara aprobarea societatii . Productivitatea marginala pe un salariat este un indicator ce arata: a. 3)demisii . circulatia si fluctuatia fortei de munca . kn – coeficient de nomenclator. structura fortei de munca . d. structura fortei de munca . Fondul de timp maxim disponibil este un indicator ce arata : a. utilizarea intensiva a fortei de munca. plecari la studii sau pentru efectuarea stagiului militar . kst – coeficient de structura . e. 5)pensionari. b. e. utilizarea extensiva a fortei de munca. utilizarea intensiva a fortei de munca. asigurarea cantitativa ANS :B 55. asigurarea cantitativa cu forta de E 54. structura fortei de munca . decese. Numarul mediu admisibil este un indicator ce arata : a. e. b. asigurarea cantitativa cu forta de munca . k – coeficient de exploatare. d. utilizarea extensiva a fortei de munca . Principiul necompensarii unor nerealizari la unele sortimente cu depsirile înregistrate la alte sortimente sta la baza coeficientului : a. utilizarea intensiva a fortei de munca. e. ANS :B 53. circulatia si fluctuatia fortei de munca . ANS :C 56. Principalele cauze obiective care provoaca miscarea salariatilor sunt : 1)modificari în structura organizatorica a societatilor . cu forta de munca . b. kr – coeficient de ritmicitate. utilizarea extensiva a fortei de munca . c. d. .52. c.

d. Cifra de afaceri ( mii lei) Numarul mediu de salariati Perioada de analiza de baza curenta 6. 2)plecari fara aprobarea societatii .454 406 382 .6)salarizari mai bune la alte societati. 2)scaderea productivitatii muncii. 2+3+7. e. Indicatori 1. ANS :E 59.116. crt. ANS :C 57. 3)demisii . 4)schimbarea gradului de înzestrare tehnica . 1+2+3+6 c. d. e. c. a. b. decese. 4)prestarea de ore suplimentare. b. 1+2+3+5+7. toate variantele. plecari la studii sau pentru efectuarea stagiului militar. 5)cresterea costului de productie. cum ar fi: 1)diminuarea volumului productiei. Utilizarea incompleta a timpului de munca are o serie de consecinte negative asupra activitatii întreprinderilor . 1+2+3+6+7. a. 1+4+5+6. ANS :B 58. Se dau urmatoarele date: Nr. 3+5+6. 4+5+6+7. b. 7)desfacerea contractului de munca pentru absente nemotivate si alte abateri disciplinare. 2. e. d. 1+4+5. 1+3+5+6. 7)desfacerea contractului de munca pentru absente nemotivate si alte abateri disciplinare. a. 6)salarizari mai bune la alte societati. 5)pensionari.519 9. 2+4+5+7. 2+4+5. nici o varianta. 7)depasirea absoluta si relativa a numarului de muncitori. 2+3+4+5+7. 4+5+7. 6)munca în asalt. c. Principalele cauze subiective care provoaca miscarea salariatilor sunt : 1)modificari în structura organizatorica a societatilor .819. 3)folosirea nerationala a utilajelor de productie.

75 102.623. + 7.77 13.844 231. ANS :C 61.63 88.337 lei / salariat. + 65. 6.364. 5. 6. + 7.796.239.049.07 Indicatori Cifra de afaceri ( mii lei) Numarul mediu de salariati Totala om-zile lucrate Total om-ore lucrate Productivitate anuala Numar zile pe un salariat Productivitatea medie zilnica leiDurata medie a zilei de lucru( ore) Productivitatea medie orara( lei) Modificarea duratei zilnice de lucru este egala cu: a. .796. 7.239.479.867. + 18.3.479.865.881 lei / salariat. 3. c.32 88.088. ANS :A 60. d. crt. d. Se dau urmatoarele date : . e.604 16.32 13. 8. e. 7. + 18.116.7.77 9.519 9.337 lei / salariat.07 Modificarea nivelului productivitatii medii zilnice este egala cu: a.337 lei / salariat. Se dau urmatoarele date: Nr.881 lei / salariat.75 72.74 9. 5. 9.088.42 688. 4.32 7. + 65. 8. c. . 2.881 lei / salariat. .337 lei / salariat.18.74 7.049.7. b. Totala om-zile lucrate Total om-ore lucrate Productivitate anuala Numar zile pe un salariat Productivitatea medie zilnica leiDurata medie a zilei de lucru( ore) Productivitatea medie orara( lei) 94. 4.18. 9.42 728.246 16.604 23.819. .623.174 lei / salariat.881 lei / salariat.75 7. Perioada de analiza de baza curenta 6.049.246 688.867.174 lei / salariat.454 406 382 94.364.062 232 102.049.844 23.75 232 72.062 231.32 7.63 728. 1. b.865.

42 728. influenta modificarii productivitatii medii zilnice asupra productivitatii muncii anuale .Nr. Relatia : (Ns1 x Nh1 x Wh1 x Nz1)–( Ns1 x Nh0 x Wh 0 x Nz1 ) reprezinta : a. ANS :C 63. d. 6.18.604 16.867. e. d. influenta modificarii productivitatii medii zilnice asupra productivitatii muncii e.479. influenta modificarii productivitatii medii orare asupra productivitatii muncii anuale. 3.707 lei / salariat.246 688.844 23.865.77 9. influenta modificarii productivitatii medii orare asupra productivitatii muncii anuale. influenta modificarii duratei zilnice de lucru asupra productivitatii muncii anuale.088. Relatia : (Nh1 x Wh1 x Nz1)–( Nh0 x Wh 0 x Nz1 ) reprezinta : a.623.454 406 382 94. ANS :A . 8. influenta modificarii productivitatii medii orare asupra valorii productiei .819. 7.337 lei / salariat. +6.75 232 72. c.63 88.519 9. b. influenta modificarii duratei zilnice de lucru asupra productivitatii muncii anuale. 83. 1. d. influenta modificarii duratei zilnice de lucru asupra productivitatii muncii zilnice.74 7.364. .049.062 231.881 lei / salariat. + 7.796.337 lei / salariat.75 102. 5.116.881 lei / salariat.7. 4. crt.049. Indicatori Cifra de afaceri ( mii lei) Numarul mediu de salariati Totala om-zile lucrate Total om-ore lucrate Productivitate anuala Numar zile pe un salariat Productivitatea medie zilnica leiDurata medie a zilei de lucru( ore) Productivitatea medie orara( lei) Perioada de analiza de baza curenta 6. 2.07 Modificarea productivitatii medii orare este egala cu: a. anuale . influenta modificarii duratei zilnice de lucru asupra productivitatii muncii zilnice.32 7. c. e.32 13. + 18.239. b. ANS :C 62. 83.984. c. influenta modificarii productivitatii medii orare asupra valorii productiei . b. 9. .

6)perfectionarea stimularii materiale a salariatilor. c. 7) cresterea numarului de zile lucrate pe an.889 . b. 5)scaderea numarului de zile lucrate pe an. constructii . Se dau datele: Nr. 1. Caile principale de crestere a productivitatii muncii sunt: 1)introducerea progresului tehnic. toate variantele. Indicatori Venituri totale obtinute (mii lei) Numarul mediu de utilaje Randamentul mediu orar Simbol N N+1 Q 2. animalele si plantatiile . b. aparatura birotica .64. d. nici o varianta. capital fix propriu si închiriat. mobilierul . capital fix activ si pasiv.768 2. e.478. e. 4)cresterea numarului de ore lucrate pe zi. -43. crt. 4+7. instalatii tehnice . 1+2+3+6 . d. capital fix direct productiv si neproductiv.428.) introducerea unor metode moderne de management. echipamentele de protectie a valorilor umane si materiale si alte active corporale.430. 65. a.198. 2) ridicarea calificarii fortei de munca3 . activele fixe (capitalul fix) se clasifica în: a. mijloace de transport . 8) scaderea numarului de ore lucrate pe zi. 1+2+3+4+6+7. In functie de modul de participare la procesul de productie. 66.14 -2.259 2. capital fix activ si inactiv. c. Nu R ( Nu ) 67 65 3.

68. +1.259 2. e. Se dau datele: Nr. Nu 67 65 .009. -1.06 mii lei/ ora-utilaj. +1. -1.433 mii lei/utilaj. c.161 -100.06 mii lei / ora-utilaj.433 mii lei / utilaj. Tu R (Tu ) 1800 1760 3. crt.727.440.305 Influenta modificarii valorii productiei asupra randamentului mediu este egal cu: a. d.433 mii lei/ora-utilaj.198. c. b. +3.009. Se dau datele: Nr.009.259 2.198. crt.440. -1.433 mii lei/ ora-utilaj. +3.768 2. -128. 1.428.428. e.433 mii lei/ ora-utilaj. Indicatori Venituri totale obtinute (mii lei) Nr.Influenta modificarii valorii productiei asupra randamentului mediu este egal cu: a.433 mii lei/ utilaj. Indicatori Venituri totale obtinute (mii lei) Numarul mediu de utilaje Simbol N N+1 Q 2.543 mii lei/ utilaj.440. mediu de ore lucrate de un utilaj Randamentul mediu orar Simbol N N+1 Q 2.550. -3. b.768 2. 1.433 mii lei/ utilaj. +128.009. –3. d. 67.

R ( Nu ) 3. -1.161 -100. Se dau datele: Nr.009.305 Influenta modificarii numarului mediu de utilaje asupra randamentului mediu este egal cu: a. -3.768 2. –3.428. +3.727.009.440. -128. 69. b. E 70.543 mii lei/ utilaj. -1.433 mii lei/ utilaj. Indicatori Venituri totale obtinute (mii lei) Nr.198. Pe baza datelor : Denumire indicator 1. 1.889 Influenta modificarii numarului mediu de utilaje asupra randamentului mediu este egal cu: a. d.Amortizarea mii lei Perioada curenta 14. c.240. crt.755 mii lei/ ora-utilaj. Randamentul mediu orar -43.440.06 mii lei/ ora-utilaj. c. +1. mediu de ore lucrate de un utilaj Randamentul mediu orar Simbol N N+1 Q 2.259 2. e.550. Tu R (Tu ) 1800 1760 3.534 mii lei/ utilaj.478.009.433 mii lei / utilaj.591 5. +1. d. e.433 mii lei/ora-utilaj. +128. -1.709 .430.534 mii lei/utilaj.14 -2.009. + 27.06 mii lei / ora-utilaj.Valoarea adaugata neta 2.483. b.433 mii lei/ ora-utilaj.

0.67 .300 27.Cifra de afaceri 19.71 . d.Valoarea adaugata neta 2. b. b. 724.Valoarea adaugata bruta 4.23. B d. 1.Consum intermediar(mii lei) din care: -consum intermediar aferent cifrei de afaceri (mii lei ) 3. 0.230 2. 0. Pe baza datelor : Denumire indicator 1.3. 0. e. 0.51 .Productia bruta (mii lei) Simbol VAB CI Perioada de Perioada curenta baza 550407 504124 1550700 2080250 CI(α ) PB 830500 2100790 1560450 2585250 .050 12. 1.250. c. 1.Valoarea adaugata bruta(mii lei) 2.60 .280 24. 71.314.81 .Amortizarea 3. c. 0. e.71 .67 .81 72.Valoarea adaugata bruta 4.303.011. 955.004 Gradul de integrare pe verticala calculat în perioada curenta este egal cu : a. 1.23.Cifra de afaceri mii lei Perioada curenta 10. Pe baza datelor : Indicatori 1.763 Gradul de integrare pe verticala calculat în perioada curenta este egal cu : a.

Pe baza datelor : Indicatori 1. 74.134 mii lei.929 mii lei.014. b.134 mii lei.605.720 mii lei.605. + 2. d.190 mii lei .190 mii lei . – 2. – 67.190 mii lei .Fondul de timp de lucru al salariatilor (ore) Simbol VAB CI Perioada de Perioada curenta baza 550407 504124 1550700 2080250 CI(α ) PB T 830500 2100790 850800 1560450 2585250 1150400 Influenta modificarii productivitatii muncii asupra valorii adaugate brute este egala cu : a. b. + 2.014.014. – 2. – 3. + 126.720 mii lei Pe baza datelor : Indicatori 1. + 126.Valoarea adaugata bruta(mii lei) 2. e. d.4.014.Productia bruta (mii lei) 4.190 mii lei .Consum intermediar(mii lei) din care: -consum intermediar aferent cifrei de afaceri (mii lei ) 3. c. + 3.Valoarea adaugata bruta(mii lei) Simbol VAB Perioada de Perioada curenta baza 550407 504124 .Fondul de timp de lucru T 850800 1150400 al salariatilor (ore) Influenta modificarii productiei brute asupra valorii adaugate brute este egala cu: a.929 mii lei. + 67. c. 73. e.

2 Indicatori Numarul mediu de salariati Productia marfa (mii lei) Simbol N Q Perioada de Perioada curenta baza 1500 1350 3240250 3550450 .620.833. b.190 mii lei . crt. – 18.25 lei.24 lei. + 126. 75.2.976 mii lei. . – 214. 76.24 lei. 1. + 214.Consum intermediar(mii lei) din care: -consum intermediar aferent cifrei de afaceri (mii lei ) 3.929 mii lei. d.200. e. + 17. Se dau datele: • Cifra de afaceri în perioada de baza10.190 mii lei . b. e.Fondul de timp de lucru al salariatilor (ore) CI 1550700 2080250 CI(α ) PB T 830500 2100790 850800 1560450 2585250 1150400 Influenta modificarii consumului intermediar aferent valorii adaugate este egala cu : a. – 529.22 lei : lei : lei : lei : lei Se dau datele: Nr. – 34.740 • Valoarea productiei în perioada curenta3.17. c. +34.976 mii lei. + 529.Productia bruta (mii lei) 4.148.25 lei.005 Cifra de afaceri marginala este : a. c.550 • Cifra de afaceri în perioada curenta15.411 • Valoarea productiei în perioada de baza2. d.

2 3 4 Indicatori Numarul mediu de salariati Productia marfa (mii lei) Cifra de afaceri(mii lei) Valoarea medie a activelor fixe (mii lei) Din care : -valoarea medie a activelor fixe productive(mii lei) Simbol N Q CA Mf Perioada de Perioada curenta baza 1500 1350 3240250 2890450 647000 3550450 3120900 680000 Mf p 500000 520000 Influenta modificarii gradului de înzestrare tehnica este: a.510 mii lei. Se dau datele: Nr.453 mii lei. -35. d.504 mii lei. d. e. c.510 mii lei. +433. c.510 mii lei. +564. +384. 78. e. 77.504 mii lei. crt.453 mii lei. b. -384.453 mii lei. +564. -384.858 mii lei.510 mii lei. b. +384. Se dau datele: . -564. -35. 1.3 4 Cifra de afaceri(mii lei) Valoarea medie a activelor fixe (mii lei) Din care : -valoarea medie a activelor fixe productive(mii lei) CA Mf 2890450 647000 3120900 680000 Mf p 500000 520000 Influenta modificarii productivitatii muncii asupra cifrei de afaceri este: a.

d. Se dau datele: Nr. e. c. 1.453 mii lei. b. 79.Nr.453 mii lei. -564. 2 3 4 Indicatori Numarul mediu de salariati Productia marfa (mii lei) Cifra de afaceri(mii lei) Valoarea medie a activelor fixe (mii lei) Din care : -valoarea medie a activelor fixe productive(mii lei) Simbol N Q CA Mf Perioada de Perioada curenta baza 1500 1350 3240250 2890450 647000 3550450 3120900 680000 Mf p 500000 520000 Influenta modificarii eficientei utilizarii activelor fixe productive asupra cifrei de afaceri este: a. Indicatori Simbol Perioada de Perioada curenta baza 1500 1350 3550450 3120900 680000 Numarul mediu de N salariati 2 Productia marfa (mii Q 3240250 lei) 3 Cifra de afaceri(mii lei) CA 2890450 4 Valoarea medie a 647000 Mf activelor fixe (mii lei) Din care : -valoarea medie a 500000 Mf p activelor fixe productive(mii lei) Influenta modificarii gradului de valorificare a productiei este: 520000 . +564.811 mii lei.510 mii lei. 1. crt. +169.510 mii lei. +384. -384. crt.

12 0. +20 mil.14125 Influenta modificarii cotei de piata este: a. Lei) Vp0 A B C Total 3000 6500 1500 11000 Vp1 2850 6900 1550 11300 Vânzari totale (mil.1096 0. +40 mil lei. +564.504 mii lei. -280 mil lei. -35. +20 mil.141 Cp1 0. lei) V0 25000 40000 13000 78000 V1 26000 43000 11000 80000 Cota de piata Structura vânzarilor totale % gi0 gi1 32.14125 gi0 32.1625 0.0 100.0 Cp0 0. 81.0 Influenta modificarii vânzarilor totale este: a.510 mii lei. lei. -384.141 Cp1 0. c. lei. b.0 32. e.0 gi1 32. e.0 51. Se considera datele: Zona Vânzari proprii (mil.0 14.1625 0. d. -20 mil lei.0 100.1409 0. 80. Se considera datele: Zona Vânzari proprii (mil.0 100.0 17.12 0. .1096 0.0 54. +280 mil lei.510 mii lei. Lei) Vânzari totale (mil. b.1409 0. -564. d.453 mii lei. d.1605 0. -20 mil lei.0 54.1154 0.0 51.1605 0. +280 mil lei.453 mii lei. b. lei) Cota de piata Structura vânzarilor totale % A B C Total Vp0 3000 6500 1500 11000 Vp1 2850 6900 1550 11300 V0 25000 40000 13000 78000 V1 26000 43000 11000 80000 Cp0 0.0 17. e. -280 mil lei.0 100.a.0 14.1154 0. +384. c.

+0. 82.04 1.03.00 0.00 Coeficientul mediu de calitate ( ki ) prevazut ( ki 0) 1.5 0.00 Coeficientul mediu de calitate ( ki ) prevazut ( ki 0) 1. e. b. -0.40 0.02. +0.c. +0.8 - A B C Total Influenta modificarii structurii productiei este: a.00 0. +0.4 1. -0. Se dau datele: Produs Structura productiei (gi) prevazut (gi0 ) realizat(gi1 ) 0.45 0. Se dau datele: Produs Structura productiei (gi) prevazut (gi0 ) realizat(gi1 ) 0. e.8 2. d.27.4 1.6 realizat ( ki 1) 1. +40 mil lei. -0. 83. d.02.27.05 1.02. -0.5 0.45 0.8 2. 84.04 1. Se considera datele: .1 1. -0.9 1. b.56 0.1 1.6 realizat ( ki 1) 1.27. c.9 1. c.02. -0.05 1.56 0.8 - A B C Total Influenta modificarii coeficientului mediu de calitate este: a.27.40 0.03.

-12.Indicatori Simbol 1.4 1836 5580 Influenta modificarii numarului mediu de ore lucrate de un utilaj este: a.400.Venituri totale obtinute Q (mii lei) 2. d.Numar mediu de ore t lucrate de un utilaj 4. d.1 mii lei. c. e.426 mii lei. +6874 mii lei.Randamentul mediu Th orar (mii lei) Prevazut Realizat 596160 639280.Numar mediu de ore t lucrate de un utilaj 4.5 60 1800 5520 62.846. -24.Randamentul mediu Th orar (mii lei) Prevazut Realizat 596160 639280.4 1836 5580 Influenta modificarii numarului de utilaje asupra veniturilor totale obtinute este: a.5 60 1800 5520 62.400. -24.846.400.1 mii lei.4 mii lei. -12. 86. +12. Se considera datele: Indicatori Simbol 1. e.4 mii lei. +23.426 mii lei. +6874 mii lei. b. +23. 85. b.1 mii lei. +12.Numar mediu de Nu utilaje 3.Numar mediu de Nu utilaje 3.400. Se considera datele: Indicatori Simbol Prevazut Realizat .Venituri totale obtinute Q (mii lei) 2.1 mii lei. c.

e. +2.Numar mediu de utilaje 3.846.Venituri totale obtinute (mii lei) 2.000 mil lei.54%.Numar mediu de ore lucrate de un utilaj 4.400.25%. 16.600 mil lei.4 1836 5580 Influenta modificarii randamentului mediu orar este: a. b. b.Randamentul mediu orar (mii lei) Q Nu t Th 596160 60 1800 5520 639280. Se considera datele: • Cifra de afaceri (CA) • Cheltuieli variabile(Ch v) • Cheltuieli fixe (F) = 5000 mil lei = 3000 mil lei = 1600 mil lei • Capacitatea de productie (Qmax) = 6500 mil lei Gradul de utilizare a capacitatii de productie este: a. Se considera datele: • Cifra de afaceri (CA) • Cheltuieli variabile(Ch v) • Cheltuieli fixe (F) = 5000 mil lei = 3000 mil lei = 1600 mil lei • Capacitatea de productie (Qmax) = 6500 mil lei Cifra de afaceri minima este: a. d.000 mil lei.4 mii lei.426 mii lei. . e. -24.1 mii lei.1. +23. 40%.000 mil lei.400. -12. +4. +12. d. 50%. 87. -2. d. +6874 mii lei. +6.1 mii lei. c. b. -4. 61. e.600 mil lei. 88. c.5 62.

32 d. +5300 mil lei. 90.Productia marfa fabricata mil lei 11.735 3. . 260 256 mil lei 1.735 fabricata 3. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1. +2518. -1260. 52. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1.83 mil lei . +3645.Valoarea medie mil lei 1.Valoarea medie mil lei 780 911 anuala a mijloacelor fixe direct productive Influenta variatiei randamentului mijloacelor fixe productive asupra modificarii cifrei de afaceri este de: a.Valoarea medie anuala a mijloacelor fixe 5. 89. +3645.440 2. 260 256 personal 4.83 mil lei.Cifra de afaceri mil lei 12. e.Numar mediu de personal pers.Productia marfa mil lei 11.Valoarea medie anuala a mil lei 780 911 mijloacelor fixe direct productive Influenta numarului de salariati asupra modificarii cifrei de afaceri este de: d.200 1.200 1.168 14.95 e. c. Se dau urmatoarele date : -cifra de afaceri : 6875 mil lei -total cheltuieli : 5300 mil lei din care : -cheltuieli variabile : 3550 mil lei -cheltuieli fixe : 1750 mil lei -capacitatea de productie : 7500 mil.98 91. -1697.588 14.Cifra de afaceri mil lei 12. +6875 mi lei.Numar mediu de pers.32 b.168 14. +1697.380 4. lei Nivelul minim al cifrei de afaceri la care nu se realizeaza profit este : a.c.95 c.380 anuala a mijloacelor fixe 5. +6875 mil lei . b.440 2.4%.588 14. +1260.

440 mil lei 11.19. 93.735 2.Cifra de afaceri mil lei 12. +219. c. e.71.168 14. -103.86.440 2.Productia marfa fabricata 3.200 1. +103. +1031.Cifra de afaceri mil lei 12.Productia marfa fabricata mil lei 11. b. b.Numar mediu de personal pers.Productia marfa fabricata mil lei 11. d. -1998.86.588 14. b.168 14. +1998. e. c. -3491. +199.Valoarea medie mil lei 780 911 anuala a mijloacelor fixe direct productive Influenta variatiei gradului de valorificare a productiei asupra modificarii cifrei de afaceri este de: a. b. d.64. 260 256 personal 4.588 14. e.71. -2411.Valoarea medie anuala a mil lei 1. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1.46. -187.46. e.a. -199.19.735 3.200 1.14. c.588 14.Numar mediu de personal pers.168 14. c.380 anuala a mijloacelor fixe 5.Valoarea medie anuala a mil lei 1.71. +3491.64.735 3. +287.14.380 mijloacelor fixe 780 911 5. -287. 260 256 4.380 mijloacelor fixe 5. +187. -512.19. +2411.Cifra de afaceri mil lei 12. -341. 260 256 4.19.51. d.64.Numar mediu de pers.52. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1. .440 2. 92.Valoarea medie mil lei 1. 94. +1491. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1.46.Valoarea medie anuala a mil lei 780 911 mijloacelor fixe direct productive Influenta variatiei productivitatii muncii asupra modificarii cifrei de afaceri este de: a.Valoarea medie anuala a mil lei mijloacelor fixe direct productive Influenta variatiei gradului de inzestrare tehnica asupra modificarii cifrei de afaceri este de: a. -1031. d.51.200 1.

42.Valoarea medie anuala a mil lei 1.88. d.92.Cifra de afaceri mil lei 12. +1745. +102.200 1.24. 97.444 2.168 14.95. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1.473 3. e.Valoarea medie anuala a mil lei 78 91 mijloacelor fixe direct productive Influenta variatiei gradului de valorificare a productiei asupra modificarii cifrei de afaceri este de: a. +581.Valoarea medie anuala a mil lei 390 455 mijloacelor fixe direct productive Influenta variatiei productivitatii muncii asupra modificarii cifrei de afaceri este de: a. e.367 3.220 2.42. 98.Cifra de afaceri mil lei 1.Numar mediu de personal pers.Valoarea medie anuala a mil lei 780 911 mijloacelor fixe direct productive Influenta variatiei ponderii mijloacelor fixe productive in total mijloace fixe asupra modificarii cifrei de afaceri este de: a. e. +121. b.Valoarea medie anuala a mijloacelor fixe 5.Productia marfa fabricata mil lei 1. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1. d.74.Cifra de afaceri mil lei 6. c. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta .67. -515.92. +515. -581. 130 128 mil lei 600 690 4.588 14. 26 25 4.24. +215. 96. c.217 1. -102. 260 256 4.Numar mediu de personal pers. c. -1745. -2152.24.Productia marfa fabricata mil lei 11. -3491. -215.440 2.74. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1. b. b.24. -618.084 7.735 3.67.4. +2150.Numar mediu de personal pers.794 7.Productia marfa fabricata mil lei 5. d.159 1.42.Valoarea medie anuala a mil lei 120 138 mijloacelor fixe 5.380 mijloacelor fixe 5.

scaderea productivitatii muncii si cresterea gradului de valorificare a productiei marfa. 101. 104 102 personal mil lei 480 552 4.635 5. c.200 3. -2240. Indicele cifrei de afaceri=110%. -93.000 7. d. +299. +1120. c.894 fabricata 3. scaderea productivitatii muncii si cresterea ponderii consumurilor intermediare. scaderea gradului de valorificare a productiei exercitiului. b. b. b. 99. Indicele numarului mediu de salariati=95%.Productia marfa mil lei 5. indicele cifrei de afaceri=120%. indicele productiei marfa fabricata=105%.Cifra de afaceri mil lei 4. cresterea gradului de inzestrare a fortei de munca. sporirea productivitatii muncii si cresterea ponderii consumurilor intermediare. indicele numarului de personal=80%. scaderea productivitatii muncii si reducerea ponderii consumurilor intermediare. indicele numarului de personal (Ns)=95%.000 5. -299. c. scaderea numarului de personal si a productivitatii muncii. e. Aceasta inseamna: a.1. cresterea productivitatii muncii. Rezulta: a. -1120. Rezulta: a. +2240. d.76. c. d.Numar mediu de pers.776 2. cresterea gradului de valorificare a productiei marfa si a productivitatii muncii.Valoarea medie anuala a mijloacelor fixe mil lei 312 364 5.000 2. cresterea productivitatii muncii si reducerea ponderii consumurilor intermediare .Numar mediu de personal pers 150 100 Influenta productivitatii muncii asupra cifrei de afaceri este de: a. sporirea gradului de inzestrare a muncii si scaderea gradului de valorificare a productiei . e. indicele valorii adaugate (Qa)=109%. e. b. 102. d.Cifra de afaceri mil lei 6.52 e.Productia marfa mil lei 4. -560. c.867 5. cresterea gradului de valorificare a productiei exercitiului. +93. -149. Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1.52.60. cresterea gradului de valorificare a productiei exercitiului si a productivitatii muncii. indicele productiei exercitiului=110%. Indicele productiei exercitiului (Qe)=10%. 100.60. b.Valoarea medie anuala a mijloacelor fixe direct productive Influenta variatiei numarului de personal asupra modificarii cifrei de afaceri este de: a.

40 . d. scaderea gradului de inzestrare a muncii si a gradului de valorificare a productiei. e. a scazut stocul de productie neterminata si a crescut cel de produse finite. s-au redus stocurile de productie in curs de executie si stocurile de produse finite in depozit.000 25. Pe baza indicatorilor: Indicatori 1. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1. e. -4000. Aceasta situatie are urmatoarea semnificatie: a. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza 1.000 48. indicele numarului de personal(Ns)=98%.Productia exercitiului 2. -2200. indicele productiei marfa (IQf)=105%. cresterea productivitatii muncii si reducerea ponderii consumurilor intermediare. cresterea gradului de inzestrare a muncii si a gradului de valorificare a productiei marfa.000 Influenta productiei exercitiului asupra valorii adaugate este de: a. +4200. Aceasta situatie are urmatoarea semnificatie: a.000 420. c. 103. -4200.000 60. b. au crescut stocurile de productie neterminata si a scazut stocul de produse finite.Productia exercitiului mil lei 50. Indicele cifrei de afaceri(ICA)=110%. au crescut stocurile de productie neterminata si cele de produse finite.200 Influenta consumului intermediar aferent productiei exercitiului asupra valorii adaugate este de: a. +5000.Fondul total de timp de munca 3. d.Valoarea adaugata mil lei 20. 104. +1200.000 34. scaderea productivitatii muncii si cresterea ponderii consumurilor intermediare. sporirea productivitatii muncii si cresterea ponderii consumurilor intermediare. e.Valoarea adaugata mil lei 20. 105.000 34. d. scaderea productivitatii muncii si reducerea ponderii consumurilor intermediare. b. Indicele productiei exercitiului (Qe)=104%. -1200. scaderea numarului de personal si a productivitatii muncii.800 3.Consumuri intermediare mil lei 30. b.000 2. -2200. d. au crescut vanzarile si stocurile de productie neterminata si produse finite. b.000 2. c. indicele valorii adaugate (Qa)=107%.200 106.Valoarea medie adaugata la 1 UM mil lei ore lei Perioada de baza Perioada curenta 42. cresterea productivitatii muncii. c. d.marfa.38 0.Productia exercitiului mil lei 50.000 3.800 25. indicele productiei exercitiului (IQe)=102%.000 0.Consumuri intermediare mil lei 30. Perioada curenta 60. 107. +4000.000 400. e. +1800. e. c.

00 0. b.Productia exercitiului mil lei 42. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1.Valoarea medie adaugata la 1 lei 0.Fondul total de timp de munca ore 420.146. +160.00 Coeficientul mediu de calitate ( ki ) prevazut ( ki 0) 1.000 48.000 3. +0.064. c. +16. -240.leu productie Influenta fondului total de timp de munca asupra valorii adaugate este de: a. +3040.42 0. 109. -0. .42 0. d. +960.38 0.8 realizat ( ki 1) 1.000 lei 0. -96.20 1. +160.6 1. -1.40 3.000 2.Productia exercitiului mil lei 42. -3040.03 1.2 - A B C Total Influenta modificarii coeficientului mediu de calitate este: a.000 400.38 0.000 48.064. -760. -960. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1.28 1. +0. e. -1080. e. b.000 2. d. c. b. 110. 108.Fondul total de timp de munca ore 420.2 1. d.40 leu productie Influenta valorii medie adaugate la 1 leu productie asupra valorii adaugate este de: a.146. Se dau datele: Produs Structura productiei (gi) prevazut (gi0 ) realizat(gi1 ) 0.000 400. -160.8 0.Valoarea medie adaugata la 1 leu productie Influenta productivitatii medii orare asupra valorii adaugate este de: a. -0.38 0. e. b. d. c.55 0.164 e. +1080. c. +760. -260.

000 40. -0. Se dau datele: Produs Structura productiei (gi) prevazut (gi0 ) realizat(gi1 ) 0. d.111.42 0.8 realizat ( ki 1) 1.640.20 1.000 3. -1.Fondul total de timp de munca ore 280. d.2 - A B C Total Influenta modificarii structurii productiei este: a.000 40.Productia exercitiului mil lei 32.000 40.8 0. -0.28 1.146.146.Productia exercitiului mil lei 32.03 1. b.2 0.6 1. +930. -2999.Fondul total de timp de munca ore 280.2 1.00 0. d.000 310.000 2.2 0.00 Coeficientul mediu de calitate ( ki ) prevazut) ki (0 1.55 0. c. +3999. e. +0.000 3.000 310.2 0. 113.3 leu productie Influenta fondului total de timp de munca asupra valorii adaugate este de: . -1999.000 2. 112. e.Fondul total de timp de munca ore 280. -139.Valoarea medie adaugata la 1 lei 0. b.Valoarea medie adaugata la 1 lei 0.640.000 310. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1. +684.3 leu productie Influenta valorii medie adaugate la 1 leu productie asupra valorii adaugate este de: a.000 2. c. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1. +1999.Productia exercitiului mil lei 32.Valoarea medie adaugata la 1 lei 0.42 0. e. 114.000 3. -930. b. -3999.3 leu productie Influenta productivitatii muncii asupra valorii adaugate este de: a.146. c.38 0. -684. +0. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1.

Venituri totale obtinute Q (mii lei) 2. -7134000.a.Numar mediu de ore t lucrate de un utilaj 4. b. +7134000.Venituri totale obtinute Q (mii lei) 2. +3828000. b. c. b. e. e. -3828000. +4520000. -3828000.Randamentul mediu Th orar (mii lei) Prevazut Realizat 23856000 35670000 28 710 1200 29 820 1500 Influenta modificarii numarului mediu de ore lucrate de utilaj asupra veniturilor totale obtinute este: a. -7134000. d.Numar mediu de ore t lucrate de un utilaj 4. 116. +684.Numar mediu de Nu utilaje 3. d. -684. d. +930. -930.Numar mediu de Nu utilaje 3. +184. Se considera datele: Indicatori Simbol 1. . c.Randamentul mediu Th orar (mii lei) Prevazut Realizat 23856000 35670000 28 710 1200 29 820 1500 Influenta modificarii randamentului mediu orar este: a. +3828000. 115. +7134000. e. Se considera datele: Indicatori Simbol 1.

. e. b.Numar mediu de ore t lucrate de un utilaj 4. e. utilizarea intensiva a fortei de munca asigurarea cantitativa cu forta de munca . circulatia si fluctuatia fortei de munca 119. +1852000. d. c.Randamentul mediu Th orar (mii lei) Prevazut Realizat 23856000 35670000 28 710 1200 29 820 1500 Influenta modificarii numarului mediu de utilaje este: a.Venituri totale obtinute Q (mii lei) 2. -1852000. d. circulatia si fluctuatia fortei de munca. 118. utilizarea intensiva a fortei de munca. -3828200. c. -852000. utilizarea extensiva a fortei de munca . b. 117. structura fortei de munca . +852000.c. d. Se considera datele: Indicatori Simbol 1. structura fortei de munca . Coeficientul circulatiei intrarilor este un indicator ce arata : a. b. utilizarea extensiva a fortei de munca. Numarul maxim de salariati este un indicator ce arata : a. -1852000. 120. structura fortei de munca. Fondul de timp calendaristic este un indicator ce arata : a. c. e. asigurarea cantitativa cu forta de munca .Numar mediu de Nu utilaje 3.

Neritmicitatea în activitatea de productie are o serie de efecte nefavorabile. d. . printre care pot fi mentionate : 1)neritmicitatea în livrarea productiei cu consecinte asupra capacitatii de plata . 124. 122. 1+2+3+4. continuând cu factorul de structura si încheind cu factorul cantitativ. 1+4. a. e. 1+2.b. Instrumentele utilizate în practica pentru definirea si masurarea calitatii produselor sunt: 1)standardele interne si internationale ( ISO 9000) pentru calitate. 1+2+3. b. 2+3. 1+2+3. e. d. 2)folosirea necorespunzatoare a fortei de munca si activele fixe. 1+3+2.) neintrarea în functiune la termenele stabilite a obiectivelor de investitii. 1+2. 1+3. 3)nerealizarea în termen a parametrilor proiectati la noile capacitati de productie. 1+3. c. d. e. 3)factorul substituit se mentine la valoarea efectiva sau valoarea din perioada curenta iar factorul care nu a fost substituit se mentine la valoarea prevazuta sau valoarea din perioada de baza(anterioara). factorul de structura si factorul cantitativ. 2+3+4. 3)scaderea nivelului calitativ al productiei cu efectele care decurg . 2+3. c. 2+3+1. 3+4. Cauzele care determina o activitate neritmica pot fi sintetizate astfel: 1)asigurarea necorespunzatoare din punct de vedere cantitativ si calitativ cu resursele materiale si forta de munca2 . e. a. d. 2) substituirea factorilor se realizeaza în ordinea conditionarii lor economice: începând cu factorul calitativ. 1. a. c. La baza metodei substituirilor în lant stau urmatoarele principii : 1) asezarea factorilor în relatia de cauzalitate se face în ordinea conditionarii lor economice: factorul calitativ.2)caietele de sarcini 3)normele interne. 3. c. 123. 121. d. utilizarea intensiva a fortei de munca. b. b. circulatia si fluctuatia fortei de munca . 1+3+4. a. 1+3. utilizarea extensiva a fortei de munca . e. b. 1+2+3. asigurarea cantitativa cu forta de munca. 2+3. 4)opriri accidentale în functionarea utilajelor. c.

. factorii ce duc la modificarea structurii producţiei sunt reprezentaţi de: 1) lipsa de muncitori calificaţi şi de personal tehnic ingineresc. Caile principale de crestere a productivitatii muncii sunt: 1)introducerea progresului tehnic. 1+3+4+5+6+7+8 e. 1+3+4+5+6+7. a. b. Utilizarea incompleta a timpului de munca are o serie de consecinte negative :1) sporirea volumului productiei.5) cresterea costului de productie. exprima modificarea: duratei zilnice de lucru asupra productivitatii anuale. productivitatii orare asupra productivitatii anuale. a. 1+2+3+4. d.7) depasirea absoluta si relativa a numarului de muncitori. d. În ceea ce priveşte forţa de muncă.3) folosirea nerationala a utilajelor de productie. a. 1+3+4+5+6. 1+3+4+5. 1+2+4+5. d. c. 127. 1+3+4. 3)insuficienta utilizare a fondului de timp maxim disponibil. 5)slaba pregătire profesională a forţei de muncă. numarului de salariati asupra productivitatii anuale.125. a. b. în cantitatile si de calitatea necesara2 . d. numarului de zile lucrate asupra productivitatii anuale. 128. d. 1+2+4+6. 1+3+5+6. 6)lipsa cointeresării materiale şi morale a personalului.2) scaderea productivitatii muncii. 4) neacoperirea cu contracte a necesitatilor de materiale. 2+3+4+5+6+7+8. 4)neintrarea la timp în functiune a utilajelor. e. 3)perfectionarea managementului productiei.2)neasigurarea numarului de utilaje necesar.8)diminuarea volumului productiei. 2+4+5+6. 1+4+5+7+8. c. 129. 2+3+4+5. 5) ridicarea calificarii fortei de munca (6.6) munca în asalt. c. Materiile prime si materialele reprezinta o cauza a modificarii structurii productiei prin: 1) neaprovizionarea la timp cu materii prime si materiale necesare. c.3)neintrarea la timp în functiune a utilajelor. 1+2+3+4+5. 1+3+4+5.4) prestarea de ore suplimentare. c. b. 2)promovarea metodelor moderne de management. e. e. b.) depasirea consumurilor specifice. e. 4) perfectionarea organizarii muncii. 1+2+3+4+5+6+7+8. . perfectionarea stimularii materiale a salariatilor. productovitatii zilnice asupra productivitatii anuale. Relatia : (Wh0 x Nh1 x Nz1)-(Wh0 x Nh0 x Nz1) a. 1+2+4+5+6. 126. 2+3+4+5. b. 1+2+3+4+5+6. 1+2+3+4. 5)cresterea procentului de rebuturi.

exprima 133. 2+3. 2. . 2)cresterea sau descresterea productieifirme si cuprinde : productia exercitiului dimensioneaza întreaga activitate a unei stocate. . 134. b. 135.130. a. 4)prelungirea timpului pentru reparatii. d.2)lipsa de materiale . Relatia : (Wz0 x Nz1)-(Wz0 x Nz0) a. semifabricate. . c. modificarea: numarului de zile lucrate asupra productivitatii anuale. productivitatii zilnice asupra productivitatii anuale. 1+2+3+4. d. e. duratei zilnice de lucru asupra productivitatii anuale. e. a. c.3)lipsa de comenzi . în care se includ stocurile de produse finite. b. 3)productia imobilizata. d. productivitatii zilnice asupra productivitatii anuale. e. b. d. numarului de zile lucrate asupra productivitatii anuale. duratei zilnice de lucru asupra productivitatii anuale. productivitatii orare asupra productivitatii anuale. e. d. b. adica imobilizarile corporale si necorporale realizate în regie proprie. productivitatii orare asupra productivitatii anuale. numarului de salariati asupra productivitatii anuale. 1+2+3. e. Cauzele frecvente care determina utilizarea incompleta a fondului de timp maxim disponibil privesc : 1)defectele mecanice si electrice . . b. numarului de salariati asupra productivitatii anuale. productivitatii zilnice asupra productivitatii anuale. 1+4. Relatia : (Wh0 x Nh0 x Nz1)-(Wh0 x Nh0 x Nz0) a. 1+3+4. b. exprima 132. productivitatii zilnice asupra productivitatii anuale. exprima modificarea: duratei zilnice de lucru asupra productivitatii anuale. productivitatii orare asupra productivitatii anuale. Relatia : (Wh1 x Nh1 x Nz1)-(Wh0 x Nh1 x Nz1) a. d. c. modificarea: duratei zilnice de lucru asupra productivitatii anuale. exprima 131. e. c. productivitatii orare asupra productivitatii anuale. c. 3. . numarului de salariati asupra productivitatii anuale. numarului de zile lucrate asupra productivitatii anuale. 3+4. modificarea: numarului de zile lucrate asupra productivitatii anuale. Ιndicatorul 1)valoarea productiei vândute. numarului de salariati asupra productivitatii anuale. Relatia : (Wz1 x Nz1)-(Wz0 x Nz1) a. 2+3+4.

d. valoare adaugatasustractiva. cresterea stocurilor de producţie neterminată şi a consumului intern . e.c. cresterea ponderii cheltuielilor materiale si cu serviciile prestate de terti cu implicatii directe asupra costurilor si profitul întreprinderii . dar până la limita la care se asigură o desfăşurare normală a procesului de producţie . se numeste a. reducerea ponderii cheltuielilor materiale si cu serviciile prestate de terti cu implicatii directe asupra costurilor si profitul întreprinderii . 140. d. c. valoare adaugata de piata . reducerea stocurilor de producţie neterminată şi a consumului intern. e. b. . cresterea ponderii cheltuielilor materiale si cu serviciile prestate de terti cu implicatii directe asupra costurilor si profitul întreprinderii . 1+3. Inegalitatea : ICA ≥ IQf arata : a. valoare adaugata sustractiva. reducerea ponderii cheltuielilor materiale si cu serviciile prestate de terti cu implicatii directe asupra costurilor si profitul întreprinderii . dar până la limita la care se asigură o desfăşurare normală a procesului de producţie . 137. menţinerea ponderii imobilizărilor în cadrul stocurilor. 139. e. valoare adaugata de piata . b. cresterea stocurilor de producţie neterminată şi a consumului intern . d. valoare adaugata vanduta. e. valoare adaugata vanduta. reducerea stocurilor de producţie neterminată şi a consumului intern. menţinerea ponderii imobilizărilor în cadrul stocurilor. cresterea ponderii cheltuielilor materiale si cu serviciile prestate de terti cu implicatii directe asupra costurilor si profitul întreprinderii . valoare adaugata realizata. Inegalitatea : IQf > IQe arata : a. Valoarea adaugata calculata dupa formula: VA = CA – CI . Valoarea adaugata calculata dupa formula: VA = V – (Ci + Pr ) . c. 138. b. reducerea stocurilor de producţie neterminată şi a consumului intern. b. se numeste d. reducerea ponderii cheltuielilor materiale si cu serviciile prestate de terti cu implicatii directe asupra costurilor si profitul întreprinderii . Inegalitatea : I VA > IQe arata : a. menţinerea ponderii imobilizărilor în cadrul stocurilor. d. dar până la limita la care se asigură o desfăşurare normală a procesului de producţie . a. c. b. e. valoare adaugata realizata. 136. cresterea stocurilor de producţie neterminată şi a consumului intern . valoare adaugata produsa. c. c. valoare adaugata produsa.

Consumul intermediar include urmatoarele categorii de bunuri si servicii cumparate din afara1 : )bunurile cumparate de pe piata si efectiv consumate de unitatea care le-a cumparat în perioada considerata . gradul de inzestrare tehnica.2) impozitele si taxele. 1.4) dobânzile. c. gradul de integrare pe verticala. 1+2+3+4+5+6. a. se numeste a. valoarea adaugata bruta se calculeaza prin însumarea elementelor sale componente :1)salariile si cheltuielile sociale . productivitatea muncii. 145. c. 1+4+5+6. 1+2+4+5+6.5) dividendele 6) rezultatul net . gradul de valorificare a productiei. 1+4+5+6. valoarea adaugata neta se calculeaza prin însumarea elementelor sale componente :1)salariile si cheltuielile sociale . 3)amortizarile.2) impozitele si taxele.2)serviciile cumparate în cursul perioadei considerate . e. e. d. c.141. Prin metoda directa ( aditiva).3)sume platite pentru închirierea cladirilor. 144. 2+3+4. valoare adaugata produsa. a. 1+2+4+5+6. Valoarea adaugata calculata dupa formula: VA = PG-CI . majorate cu prelevarile de bunuri similare din stocurile ce existau la începutul perioadei si diminuate cu bunuri similare stocate la sfârsitul perioadei . e. d. b. 1+2. a. 143. c. 3)amortizarile. 1+2+3.4)cumparari de servicii de cercetare stiintifica. . valoare adaugata de piata . 1+3+5+6. 1+2+4+6. Prin metoda directa ( aditiva).5) dividendele 6) rezultatul net . valoare adaugata realizata. d.4) dobânzile. 1+2+4+6. se numeste . valoare adaugata sustractiva. Valoarea Cifra de adaugata afaceri . 1+2+3+4+5+6. 1+3+5+6. e. b. b. se numeste coeficientul de elasticitate a valorii adaugate. Indicatorul calculat pe baza raportului : a.adica cumpararile curente de bunuri. 146. gradul de valorificare a productiei. 142. e. d. valoare adaugata vanduta. b. Indicatorul calculat pe baza raportului : a. de studii de piata. d. b. c. precum si a altor bunuri de capital fix . 1+2+3+4. de publicitate.

radul de integrare pe verticala. productivitatea muncii. modificarii consumului intermediar aferent vanzarilor asupra valorii adaugate. Indicatorul calculat pe baza raportului : a. d. 147. d. productivitatea muncii. c. . 149. se numeste a. coeficientul de elasticitate a valorii adaugate. c. c. gradul de integrare pe verticala. modificarii fondului de timp asupra valorii adaugate. gradul de inzestrare tehnica. e. d. coeficientul de elasticitate a cifrei de afaceri. gradul de valorificare a productiei. Indicatorul calculat pe baza raportului : . se numeste: 150. productivitatea muncii. coeficientul de elasticitate a valorii adaugate. e. d. e. c. gradul de integrare pe verticala. modificarii productiei brute asupra valorii adaugate. modificarii productivitatii muncii asupra valorii adaugate. . gradul de valorificare a productiei. gradul de inzestrare tehnica. d. Relatia : ⎡ ⎛ CI ⎞⎤ 0 ⎟⎥ ⎢T 1W1⎜1 − P B0 ⎠ ⎝ -⎡ CI ⎛ ⎢ T1 W 0 ⎜ 1 − PB ⎝ 0 0 ⎞ ⎤ ⎟ ⎥ ⎠ . b. Indicatorul calculat pe baza raportului : . e. gradul de integrare pe verticala. gradul de valorificare a productiei. reprezinta influenta : a. gradul de inzestrare tehnica. gradul de satisfacere a cererii. b. se numeste a. gradul de inzestrare tehnica. e. b. 148.b. c. modificarii consumului intermediar asupra valorii adaugate. b. coeficientul de elasticitate a valorii adaugate.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful