Analiza econonomico – financiara 1 III CIG ZI, FR, ID

MULTIPLE CHOICE 1. Din punct de vedere al urmaririi însusirilor esentiale sau al determinarilor cantitative ale

fenomenelor, se disting doua tipuri de analiza:
a. analiza previzionala si analiza post – factum; b. analiza previzionala si analiza post – factum; c. analiza microeconomica si analiza macroeconomica ; d. analiza calitativa si analiza cantitativa; e. analiza previzionala si analiza calitativa. ANS :D 2. Dupa modul de urmarire în timp a fenomenelor, se disting : a. b. c. d. e. ANS :C 3. Analiza economico-financiara a unitatilor economice joaca un rol important în

analiza pe termen scurt si analiza pe termen lung ; analiza post – factum si analiza previzionala; analiza statica si analiza dinamica; analiza microeconomica si analiza macroeconomica; analiza statica si analiza previzionala.

conducerea acestora, adica în exercitarea urmatoarelor atribute sau functii ale conducerii: 1)previziune ; 2)cercetare-dezvoltare ; 3)producie ; 4) financiar-contabil 5) organizare ; 6) coordonare ; 7)commercial 8) commanda 9) comunicare ; 10) control.

a. 1+3+5+8+9; b. 3+6+7+8+9; c. 1+2+3+4+7; ANS :D 4.

d. 1+5+6+8+10; e. 1+5+6+9+10.

Etapele procesului de analiza a activitatii economice sunt urmatoarele: 1) constatarea obiectului supus analizei; 2) delimitarea obiectului supus analizei; 3) determinarea factorilor de influenta 4 ;) stabilirea legaturilor cauzale; 5) cuantificarea influentei factorilor utilizând metode cantitative; 6) cuantificarea influentei factorilor utilizând metode calitative; 7)sintetizarea rezultatelor; 8) formularea concluziilor; 9) elaborarea masurilor; 10) fundamentarea deciziilor.

a. 1+3+4+5+7+9; b. 2+3+4+5+7+9; c. 2+3+4+6+7+8+9+10;

d. 1+3+4+6+7+8+9+10; e. 2+3+4+5+7+8+9+10.

ANS :B
5. Dupa caracterul lor în cadrul unei relatii cauzale, factorii pot fi : a. factori cantitativi, factori de structura si factori calitativi ; b. factori economici, factori sociali, factori politici, factori naturali, etc ; c. factori specifici aprovizionarii, factori specifici productiei , factori specifici

comercializarii ;
d. factori dominanti, factori secundari ; e. factori fixi, factori variabili. ANS :A 6. Metodele analizei calitative sunt :

1)gruparea; 2)comparatia; 3)diviziunea si descompunerea rezultatelor; 4)metoda substituirilor în lant; 5) metoda balantiera6 ;)metoda cercetarilor operationale; 7)metoda corelatiei; 8)generalizarea sau evaluarea rezultatelor.

a. 1+2+5+8; b. 4+5+6+7; c. 3+4+6;

d. 1+2+3+8; e. 1+2+7.

ANS :D
7.

In functie de baza de comparatie folosita, se pot efectua urmatoarele tipuri de comparatii: 1)în timp; 2) pe parti sau elemente componente; 3)mixte; 4) cu caracter special; 5) în spatiu.

a. 1+2+3+5; b. 1+3+4+5; c. 1+2+3+5; ANS : 8.

d. 1+2+4+5; e. nici o varianta

B

Principalele criterii dupa care poate avea loc descompunerea fenomenelor si a rezultatelor economice sunt urmatoarele: 1)descompunerea sau diviziunea în timp a rezultatelor; 2)descompunerea sau diviziunea în spatiu a rezultatelor; 3) descompunerea sau diviziunea mixta a rezultatelor; 4) descompunerea sau diviziunea rezultatelor cu caracter special; 5) descompunerea sau diviziunea rezultatelor pe parti sau elemente componente.

a. 1+2+5; b. 1+3+4+5; c. toate variantele; ANS :A

d. 1+2+4+5; e. nici o varianta.

9. Daca între factorii de influenta ai fenomenului supus analizei exista relatii de tip

determinist de natura sumei sau a diferentei, atunci pentru analiza cantitativa a acelui fenomen se foloseste metoda :
a. metoda comparatiei; b. metoda corelatiei; c. metoda balantiera; ANS :C 10. Daca între factorii de influenta ai fenomenului supus analizei exista relatii de tip determinist d. metoda substituirilor în lant; e. metoda cercetarilor operationale.

de natura produsului sau a raportului, atunci pentru analiza cantitativa a acelui fenomen se foloseste metoda :
a. metoda substituirilor în lant; b. metoda cercetarilor operationale; c. metoda balantiera; d. metoda gruparii ; e. metoda comparatiei.

ANS :A 11. Pentru aplicarea metodei substituirilor în lant asupra unui fenomen, asezarea factorilor de

influenta în relatia de cauzalitate se face obligatoriu în aceasta ordine :
a. factori cantitativi, factori calitativi, factori de structura ; b. factori de structura, factori calitativi, factori cantitativi ; c. factori de structura, factori cantitativi, factori calitativi ; d. factori calitativi, factori cantitativi, factori de structura ; e. factori cantitativi, factori de structura, factori ANS : E

calitativi.

12. Informatiile folosite în analiza economico-financiara trebuie sa îndeplineasca urmatoarele

cerinte: 1)utilitatea ; 2)exactitatea informatiilor; 3) operativitatea informatiei ; informatiei ; 5)costul informatiei .
a. toate variantele ; b. 1+3+4 ; c. 1+4+5 ; ANS : A d. 2+3+4+5 ; e. nici o varianta.

4)valoarea

13

Aceasta reflecta : a. c. informatii curente ( operative) si informatii periodice.productiva a întreprinderii . ANS :E 15. b. e. nivelul maxim al cifrei de afaceri realizate de o întreprinderii. informatii active si informatii pasive. eficienta cu care se desfasoara activitatea întreprinderii . d. diferentelor de stoc de semifabricate . plusul de valoare adus de activitatea tehnico. veniturile din vânzarea mijloacelor fixe . productia exercitiului. b. informatii de plan si informaii normative. ANS :B 16. cifra de afaceri. acel nivel al cifrei de afaceri care asigura acoperirea în totalitate a cheltuielilor fara sa se obtina profit . întreprinderii. c. variatia încasarilor unei întreprinderi generata de variatia cu o cantitate a cantitatilor vândute . totalitatea veniturilor din productia vânduta si vânzarea marfurilor. veniturile totale ale întreprinderii . e. ANS :D 14. e. ANS :B 17. Indicele valorii adaugate (IVA)este mai mare decât indicele productiei exercitiului (IQex). e. b. o crestere a profitului. informatiile se pot grupa în doua mari categorii: a. . încasarea medie pe unitatea de produs vânduta . b. informatii endogene (interne) si informatii exogene (externe).Dupa sursele lor de provenienta. informatii efective si informatii de prognoza. valoarea adaugata neta. Indicatorul ce are ca scop dimensionarea întregii activitati a unei societati comerciale si cuprinde valoarea produselor vândute. d. c. Cifra de afaceri minima : a. d. productie marfa fabricata . Cifra de afaceri reprezinta : a. veniturile din productia vânduta. productie neterminata si productie imobilizata se numeste : a. c. valoarea adaugata bruta. productia stocata si productia imobilizata a d.

o crestere a ponderii consumurilor provenind de la terti în productia exercitiului . o crestere a stocurilor de productie neterminata si a consumului intern. ANS :B 18. o crestere a productivitatii muncii. o reducere a ponderii consumurilor provenind de la terti în productia exercitiului ANS :C 19. ANS :E 20. Prin metoda directa ( aditiva). a. 4)dobânzile . d. b. o crestere a productivitatii muncii. b. 1+2+4+5+6. o crestere a stocurilor de productie neterminata si a consumului intern. ANS :A 21. o scadere a stocurilor de productie neterminata si a consumului intern. Aceasta reflecta: a. o utilizare mai buna a timpului de lucru al salariatilor . 1+2+3+4. d. Aceasta reflecta : a. d. 3)amortizarile . Aceasta reflecta : a. 2)impozitele si taxele . c. 1+3+4+6. d. e. o utilizare mai buna a timpului de lucru al salariatilor . b. o scadere a cheltuielilor cu amortizarea. . valoarea adaugata neta se calculeaza prin însumarea elementelor sale componente : 1)salariile si cheltuielile sociale . Indicele valorii adaugate (IVA)este mai mic decât indicele productiei exercitiului (IQex). o crestere a productivitatii muncii. 1+2+3+4++5+6. e. o crestere a ponderii consumurilor provenind de la terti în productia exercitiului . Indicele productiei marfa (IPM) este mai mic decât indicele productiei exercitiului (IQex). 5)dividendele . o crestere a cheltuielilor cu amortizarea. o reducere a ponderii consumurilor provenind de la terti în productia exercitiului. o crestere a ponderii consumurilor provenind de la terti în productia exercitiului . c. 6)rezultatul net. e. o utilizare mai buna a timpului de lucru al salariatilor . c. o crestere a stocurilor de productie neterminata .b. o scadere a productiei stocate. e. Indicele productiei marfa (IPM) este mai mare decât indicele productiei exercitiului (IQex). e. d. c. b. o reducere a stocurilor de productie neterminata si a consumului intern.

3)amortizarile .Amortizarea 3.70 .53 . valoarea adaugata bruta se calculeaza prin însumarea elementelor sale componente : 1)salariile si cheltuielile sociale . c. .709 11 . 1. 4)dobânzile . b.c.310 Gradul de integrare pe verticala calculat în perioada de baza este egal cu : a. 2+3+4+6.240.709 19. 0.Valoarea adaugata neta 2. 724. e. 1.Valoarea adaugata neta 2.591 5.300 24. d.53 .868 2 . ANS :D 23.23. ANS :A 22. Pe baza datelor : d. 0. b.81 . 0. Denumire indicator 1. a.359 Gradul de integrare pe verticala calculat în perioada curenta este egal cu : a.Cifra de afaceri mii lei Perioada de baza 8 . 1.60 . 200.90 . 1+2+3+4. ANS :C 24.Valoarea adaugata bruta 4.483.43. e.361.Valoarea adaugata bruta 4. 2+3+4+6.520. Prin metoda directa( aditiva).67 . Pe baza datelor : Denumire indicator 1. 5)dividendele . e. 1+3+4+6. c. 6)rezultatul net. 1+2+3+4++5+6. d. 1+2+4+5+6.577 16. 0. b. 1.Cifra de afaceri mii lei Perioada curenta 14. 249. 0. 2)impozitele si taxele .840.Amortizarea 3.

Pe baza datelor : Denumire indicator 1. 811.747 11.664 mii lei.Productia bruta(mii lei) 4. ANS :B 25.992.aferent cifrei de afaceri 3.050 832.314.992. c. b.301 24.800 816.190 mii lei .Valoarea adaugata bruta(mii lei) 2.48 mii lei. Se dau datele : Denumire indicator 1. d. – 757.014.111. ANS :B 26.890.Fondul de timp (ore) Perioada de baza 12.860 9.747 11. + 2.111.342 29. e. – 201 . 419 mii lei .301 24. 596.796.48 mii lei.520.320.342 29.050 832.75 . c.320.031.Consumul intermediar (mii lei) din care : . 419 mii lei .Valoarea adaugata bruta (mii lei) 2. + 201 .800 816.860 9.190 mii lei .014. – 260 .500 8. Pe baza datelor : .770 10.796.314.770 10.031. 031.Productia bruta (mii lei) 4.000 Perioada curenta 19. ANS :C 27. + 757.590. d. + 740 .000 Perioada curenta 19.c. + 2.Fondul de timp (ore) Perioada de baza 12.000 Influenta fondului de timp de munca asupra valorii adaugate brute este egal cu : a.728.590.aferent cifrei de afaceri 3. + 757 .728. e.Consumul intermediar (mii lei) din care : .48 mii lei.000 Influenta productivitatii medii orare asupra valorii adagate brute este egal cu : a.520. 0.397. b.664 mii lei.500 8. – 2.300 mii lei .

320.000 Perioada curenta 19.48 mii lei. Indicatori 1.747 24.Valoarea medie adaugata la 1 leu productie a exerciiului (mii lei( Perioada de baza 12.48 mii lei .Valoarea adaugata (mii lei) 2.050 832.Pe baza datelor : d. c.98 0.190 mii lei . ANS :A 29.728.56 mii lei.Valoarea adaugata bruta (mii lei) 2.314.Productia bruta (mii lei) 4.Fondul de timp (ore) Perioada de baza 12.Productia exercitiului (mii lei) 3.511 Perioada curenta 19.111.000 28.050 832.000 Influenta ponderii consumului intermediar aferent cifrei de afaceri este egala cu : a.720 mii lei. .605.320. ANS :E 28.Denumire indicator 1. e. + 2.000 35.860 9.342 29.860 29.897.221. .605.4.93 0. c.658.500 8.56 mii.749.992.2 mii lei.301 24. . b.673 Influenta valorii medii adaugate la 1 leu productie este egala cu : a.749.658. – 2.190 mii lei .Fondul de timp de munca(ore) 4.796. – 3.014. Pe baza datelor : d. .983.48 mii lei . + 236.aferent cifrei de afaceri 3. + 4.111.520.014.590.720 mii lei.940.Productivitatea muncii orara (mii lei /ora) 5.728.771. + 2. b.Consumul intermediar (mii lei) din care : .800 816. + 2.770 10.236.747 11.800 816. + 3. e.940.314.

Productivitatea muncii orara (mii lei /ora) 5.93 0. eficientei utilizarii activelor fixe .897.658. diferenta dintre cifra de afaceri si suma amortizarii.Valoarea adaugata (mii lei) 2. ratei rentabilitatii economice . diferenta dintre excedentul brut din exploatare si amortizare. e. .800 816. Relatia : (VA1 − VA0) pr0 100 reprezinta modificarea valorii adaugate asupra : At1 a.000 35.860 29.Fondul de timp de munca(ore) 4. b.56 mii lei Valoarea adaugata se determina ca : a.2 mii lei .658. d.747 24.983. ANS :B 30. c. c.2 mii lei. d. b. ANS :E .897.111.Indicatori 1.Valoarea medie adaugata la 1 leu productie a exercitiului (mii lei) Perioada de baza 12. rezultatul favorabil al exercitiului . eficientei utilizarii activelor de exploatare . d. ANS :A 31. e.4. .728.749. e.050 832.940. + 4.48 mii lei .983.Productia exercitiului (mii lei) 3. c.749. + 236.2. eficientei utilizarii activelor totale .000 28. + 2.314.673 Influenta productivitatii muncii orare este egala cu: a. ratei rentabilitatii capitalului avansat.320.98 0. diferenta dintre productia exercitiului si cheltuielile salariale .56 mii lei . b.511 Perioada curenta 19. diferenta dintre productia exercitiului si consumurile provenind de la terti .

124 1. distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente. G = 1.589. b. H = 0. G = 0. H = 0.2 si semnifica un grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri . d.00 Coeficientul de concentrare Gini-Struck (G) si indicele Herfindhal (H).Fanta Total Cifra de afaceri 6.20. H = 0. H = 0.32. G = 0.20.40. H = 0. G = 0. e.H = 0. b. G = 0.396 4. c. distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente. c. distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente.704 16.Coca Cola 2.7 si semnifica o distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente.957. ANS :D 33. G = 0. distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente .22 0.12 1. G = -0.314. G = 0. G = 0. G = 0.20 . d. distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente . poaste avea urmatoarele valori si semnificaii: a.90.H = 0. e. grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri ANS :A 35.Pepsi Cola 4. pot avea urmatoarele valori si semnificatii : . pot avea urmatoarele valori si semnificatii : a.20.200 Structura cifrei de afaceri (gi) 0. Coeficientul de concentrare Gini-Struck (G) si indicele Herfindhal (H).Frutti Fresh 3. d. ANS :D 34.28 0. H = 0.2 si semnifica o distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente. pot avea urmatoarele valori si semnificatii : a. Coeficientul de concentrare Gini-Struck.90 .20. G = 0.5 si semnifica un grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri .567. Se dau urmatoarele date : Denumire produs 1. calculat pentru o firma care realizeaza cinci produse. G = 0.90.199.90.976 3. calculati pentru o firma care realizeaza cinci produse.38 0.7 si semnifica o distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente. H = 0. G = 0. H = 0. c. Coeficientul de concentrare Gini-Struck (G) si indicele Herfindhal (H). grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri. b. G = 0. G = 0. e.90. grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri.90. calculati pentru o firma .90. calculati pentru o firma care realizeaza cinci produse. grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri. distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente.

d.înzestrarea tehnica a muncii. e. Indicele ponderii mijloacelor fixe productive = 70%. G = 0. eficienta folosirii mijloacelor fixe. ponderea mijloacelor fixe productive în total mijloace fixe. numarul de salariati. structura productiei. c. eficienta folosirii mijloacelor fixe. gradul de valorificare a productiei fabricate . H = 0. Indicele cifrei de afaceri = 105% . grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri ANS :B 36. a scazut gradul de valorificare a productiei marfa fabricate si ponderea mijloacelor fixe productive si a crescut eficienta utilizarii mijloacelor fixe. costul de productie. numarul de salariati.22. G = 0. a scazut gradul de valorificare a productiei marfa fabricate si gradul de înzestrare tehnica a muncii si a crescut eficienta utilizarii mijloacelor fixe. volumul productiei vândute. e. au crescut productivitatea muncii si gradul de valorificare a productiei marfa fabricate si s-a redus ponderea mijloacelor fixe productive. a crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si a scazut gradul de înzestrare tehnica a muncii. H = 0. H = 0.28. d. distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente. G = 0. într-un sistem factorial. e. b. d. ponderea mijloacelor fixe productive în total mijloace fixe. pretul de vânzare. Cifra de afaceri este influentata. gradul de valorificare a productiei fabricate . H = 0. grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri.înzestrarea tehnica a muncii. ponderea b.40. c. G = 0. distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente . Indicele gradului de înzestrare tehnica a muncii = 120% . Aceasta semnifica : a. structura productiei . volumul productiei vândute.H = 0.22.181. numarul de salariati. în urmatoarea ordine : a. gradul de valorificare a productiei fabricate . G = 0.a. ANS :C 37. s-a redus eficienta utilizarii mijloacelor fixe.22 . a crescut productivitatea muncii. Indicele numarului de salariati = 103% . distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente. b. productivitatea muncii. Indicele gradului de valorificare a productiei marfa fabricate = 98% . mijloacelor fixe productive în total mijloace fixe. ANS :E . înzestrarea tehnica a muncii. c. de urmatorii factori directi.181.

Indicele gradului de valorificare a productiei marfa fabricate = 105% .Productia exercitiului (mii lei) 2. Aceasta semnifica : a. a scazut gradul de valorificare a productiei marfa fabricate si a crescut eficienta b. e. Indicele numarului de salariati = 80% . Indicele eficientei utilizarii mijloacelor fixe =75% .38. d. Indicele numarului de salariati = 98% . c.000 280.000 320.000 Realizat 520. ANS :B 40. a crescut cifra de afaceri. e. productivitatea muncii. d.Indicele productivitatii muncii = 105% . 39. Indicele eficientei utilizarii mijloacelor fixe =75% .Consumurile provenind de la terti (mii lei) 3. ANS :C utilizarii mijloacelor fixe si ponderea mijloacelor fixe productive. a crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si a scazut gradul de înzestrare tehnica a muncii . s-a redus eficienta utilizarii mijloacelor fixe. a crescut cifra de afaceri si s-a redus eficienta utilizarii mijloacelor fixe si b. Indicele gradului de valorificare a productiei marfa fabricate = 110% .000 .Fondul de timp de munca (ore) Prevazut 500. a crescut gradul de valorificare a productiei marfa fabricate si ponderea mijloacelor fixe productive si a scazut eficienta utilizarii mijloacelor fixe. c.Se cunosc urmatoarele date : Indicatori 1. a scazut gradul de valorificare a productiei marfa fabricate si a crescut eficienta utilizarii mijloacelor fixe si ponderea mijloacelor fixe productive. productivitatea muncii a scazut gradul de valorificare a productiei marfa fabricate si ponderea mijloacelor fixe productive si a crescut eficienta utilizarii mijloacelor fixe. . Indicele ponderii mijloacelor fixe productive = 114%. Aceasta semnifica : a.000 540.Indicele productivitatii muncii = 95% . a crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si a scazut gradul de înzestrare tehnica a muncii . a scazut gradul de valorificare a productiei marfa fabricate si ponderea mijloacelor fixe productive si a crescut eficienta utilizarii mijloacelor fixe. a scazut gradul de valorificare a productiei marfa fabricate si gradul de înzestrare tehnica a muncii si a crescut eficienta utilizarii mijloacelor fixe.000 648. Indicele gradului de înzestrare tehnica = 84%.

75 / Ns) (mii lei /sal.359 114. – 388.028.499 7.314. e.Influenta productivitatii medii orare asupra valorii adaugate este: a.400 (mii lei) 3. . 45. e.335. d.312.Gradul de valorifica a productiei 0.2 mii lei .Numarul de salariati(Ns) Perioada de baza 260 Perioada curenta 255 .250. b. +388.2 mii lei . + 1.249.550.960 0.Ponderea mijloacelor fixe 0.555.028.434 din care: -productive 8.345.88 3.7 mii lei. Se dau datele : Indicatori 1.826.Cifra de afaceri (CA) (mii lei) 20.550.6 mii lei . ANS :B 41.830.724.200. ) 8.Producia marfa) Q( 27.726 (CA/Q) 6. ANS :B 42.229.434 40.247 Influenta gradului de înzestrare tehnica este egala cu : a. 46.250.46.555.827 10.Mijloace fixe (mii lei) 9.441.Gradul de înzestrare tehnica (Mf 34.45. .92 productive în total mijloace fixe (%) 9.Numarul de salariati(Ns) 260 2.7 mii lei .3. c.144 mii lei . Se dau datele : Indicatori Perioada de baza 1.800 24.466. . + 3. 67. c.Randamentul mijloacelor fixe 3. b.426 mii lei.040 (mii lei/sal.826.144 mii lei .305 4.Productivitatea muncii (Q/ Ns) 107.459 9. d.02 0.339 productive Perioada curenta 255 29.2 mii lei .426 mii lei.) 5.

441.028.441.247 Influenta ponderii mijloacelor fixe productive este egala cu : a.02 .200. ANS :A 43.Productia marfa (Q) (mii lei) 3. b.726 9.028.Productivitatea muncii (Q/ Ns) (mii lei/sal.826.312.) 5.Cifra de afaceri (CA) (mii lei) 20. Se dau datele : Indicatori Perioada de baza 1. d.339 3.827 10.2 mii lei .555.314.040 0.499 34.250.Gradul de înzestrare tehnica (Mf / Ns) (mii lei /sal.960 0.960 0.229.335.6 mii lei . –999.Ponderea mijloacelor fixe productive în total mijloace fixe (%) 9.92 29.Gradul de valorifica a productiei (CA/Q) 6.Productivitatea muncii (Q/ Ns) 107.249.2 mii lei . + 1.499 7.75 0.724.726 (CA/Q) 6.156 mii lei .434 40. + 388.249. ) 8.426 mii lei.830.Gradul de valorifica a productiei 0. – 388.200.75 Perioada curenta 255 29. c.) 5.305 107.400 (mii lei) 3.314. e.88 3.359 114.Mijloace fixe (mii lei) din care: -productive 7.827 10.434 din care: -productive 8.359 114.Cifra de afaceri (CA) (mii lei) 4.800 24. + 3.459 9.800 24.028.Randamentul mijloacelor fixe productive 27.400 20.459 9.028.466.830.Mijloace fixe (mii lei) 9.02 0.Numarul de salariati(Ns) 260 2.312.434 40.434 8.305 4.040 (mii lei/sal.335.555.Gradul de înzestrare tehnica (Mf 34.Producia marfa (Q) 27.724.943.2.

c. .247 Influenta modificarii gradului de valorificare a productiei este egala cu: a.8 mii lei.368 mii lei.5 6569 6291.5 1459.277.7 2799 2739 847.88 3.92 0. d.339 3.250.426 mii lei . 39 90 9000 9500 2.Randamentul mijloacelor fixe productive 0. .5 mii lei . . ANS :C .8 mii lei.3.229. + 379./ Ns) (mii lei /sal. raport între productia realizata si capacitatea de productie. ) 8. raport între cifra de afaceri si valoarea activelor .2 351 3479 6136.Indicatorul ‘‘gradul de utilizare a capacitatii întreprinderii’’ se calculeaza ca : a.277. raport între numarul de utilaje si numarul de salariati . b. raport dintre cifra de afaceri si capacitatea de productie .466. c. 96 -produs C Buc.6 mii lei .5 Influenta structurii productiei vândute asupra cifrei de afaceri este egala cu : a. e. +388. .668 mii lei .555. + 298. b.298. d. – 2.368 mii lei.794.826. 210 240 12655. + 2.794.Ponderea mijloacelor fixe productive în total mijloace fixe (%) 9.5 din care : -produs A Buc.960. ANS :E 45. 75 90 11300 11200 -produs B 60 15200 15600 Buc. c. ANS :C 44.7 11662.Grupa II Kg.5 mii lei . 142 145 24500 26000 Total - Valori (qp) (mii lei) q0p0 q1p1 q1p0 2657.960.7 1008 1017 936 912 855 810 3770 3552. Se considera datele : Denumire UM Cantitate (q) Pret (p) produs q0 q1 p0 p1 1Grupa I Buc. d. e. e. b. . raport între numarul de salariati si capacitatea de productie.2 mii lei . + 1.

27 30790 0.249. e.214 29. Se considera datele: Piata de desfacere Vânzari proprii (mil.455 20. se includ în cote egale.196 85214.42.39 0. se includ doar veniturile financiare.16 36. cota de participare la profit.46.32 36.895 Structura vânzarilor (gi) (%) g0 g1 37. d.1205 0.00 22.342 5.91 41.32 0.29 19022.2 0. lei .200 7. cota de piata deservita. veniturile financiare si extraordinare : a.14 100. nu se includ.964 5.844.990.200.2 0. c.844. lei) (Vp) Vp0 8.4 24. Se considera datele: Piata de desfacere Vânzari proprii (mil.77 mil.2515 Influenta modificarii structurii vânzarilor este egala cu : a. c. cota de taxa pe valoarea adaugata. + 54. .34 mil.54 25.707.430 5. lei .835. + 11. lei) (V) V0 30. cota de piata neacoperita.11.56 mil lei . lei) (V) Cota de piata (Cp) Structura vânzarilor (gi) (%) Cp0gi1 . lei) (Vp( Vânzari totale (mil.3 20.56 mil lei .00 Cp0gi1 d.990. b.756 0.0708 0. La calculul cifrei de afaceri.93 100. ANS :B 49. lei. ANS :C 47. b. . d.806.340 Cota de piata(Cp) Cp1 0. + 42. e. se includ doar veniturile extraordinare. Raportul dintre vânzarile proprii ale unei întreprinderi pe o piata si totalul vânzarilor pe acea piata reprezinta : a. c.185 0. structura vânzarilor pe piata. e. ANS :B 48. se includ în cote diferite. Zona I Zona II Zona III Total V1 Cp0 35402 0.4 Vânzari totale (mil. b.77 mil.671 80.3 Vp1 11.0602 0.

249. d. ks=1 si semnifica realizarea si chiar depasirea volumului productiei la toate sortimentele .21 19022.87 . 3 4 0 2 Vp0 8. lei. lei .844.45 35402 5 5.200 Cp0 0.19 6 0. calculat pentru o firma industriala care realizeaza cinci produse.0 0 g1 41. lei . d.251 5 Influenta modificarii cotei de piata pe zone este egala cu : a.54 22. + 54.32 36.5 si semnifica nerealizarea volumului productiei la toate sortimentele . e.070 8 0. ks= .Zona I Zona II Zona III Total V0 V1 30.844.29 0. 24. productia a fost realizata si chiar depasita la toate produsele.14 100. Se cunosc urmatoarele date : ‹ coeficientul mediu de sortiment = 1 .56 mil lei . + 11. ANS :D 51.93 100. ks= . b.18 5 0.806. + 42.342 20.9 si semnifica realizarea volumului productiei la cel putin un produs . proportia realizata corespunde productia programata. Aceasta semnifica : a. ks=1. 80. . Coeficientul mediu de sortiment.34 mil.27 0. dar depasita la altele. d. ks=0 si semnifica nerealizarea volumului productiei la toate sortimentele . în proportii diferite.0.42.990.34 85214.32 0. e.4 si semnifica depasirea volumului productiei la toate sortimentele .91 25.3 5.39 0.964 Vp1 11. e. în aceeasi proportie .060 2 0. ‹ indicele volumului fizic al productiei = 103% . productia a fost depasita în aceeasi proportie. ANS :E 50. .67 30790 1 20.56 mil lei .4 29. b.0.16 36.707. b.200. c.0 0 0. c.990. ‹ coeficientul mediu de asortiment = 0. c. productia nu a fost realizata la cel putin un produs.430 7. la toate produsele.120 5 0. productia nu a fost realizata la nici un produs. poate avea urmatoarele valori si semnificatii : a.77 mil.89 5 g0 37.11.75 6 Cp1 0. 4 2 5. ANS :A .77 mil.835.

d.52. plecari la studii sau pentru efectuarea stagiului militar . 3)demisii . e. d. structura fortei de munca . ks – coeficientul de sortiment. kn – coeficient de nomenclator. Numarul mediu admisibil este un indicator ce arata : a. circulatia si fluctuatia fortei de munca . structura fortei de munca . circulatia si fluctuatia fortei de munca . b. ANS :B 53. e. asigurarea cantitativa ANS :B 55. utilizarea extensiva a fortei de munca . Productivitatea marginala pe un salariat este un indicator ce arata: a. c. c. utilizarea extensiva a fortei de munca . b. cu forta de munca . Principiul necompensarii unor nerealizari la unele sortimente cu depsirile înregistrate la alte sortimente sta la baza coeficientului : a. utilizarea intensiva a fortei de munca. 5)pensionari. 2)plecari fara aprobarea societatii . utilizarea extensiva a fortei de munca. 4)schimbarea gradului de înzestrare tehnica . structura fortei de munca . munca . circulatia si fluctuatia fortei de munca . d. c. b. . b. Principalele cauze obiective care provoaca miscarea salariatilor sunt : 1)modificari în structura organizatorica a societatilor . kr – coeficient de ritmicitate. Fondul de timp maxim disponibil este un indicator ce arata : a. k – coeficient de exploatare. e. asigurarea cantitativa cu forta de munca . ANS :C 56. utilizarea intensiva a fortei de munca. utilizarea intensiva a fortei de munca. d. c. asigurarea cantitativa cu forta de E 54. kst – coeficient de structura . e. decese.

1+2+3+6 c. Cifra de afaceri ( mii lei) Numarul mediu de salariati Perioada de analiza de baza curenta 6.454 406 382 . plecari la studii sau pentru efectuarea stagiului militar. cum ar fi: 1)diminuarea volumului productiei. 4+5+7. 3+5+6. 2+3+4+5+7. 3)demisii . 1+2+3+6+7. c. 2. 2+4+5. 4)prestarea de ore suplimentare. 2+4+5+7. 4)schimbarea gradului de înzestrare tehnica . ANS :B 58.519 9. Indicatori 1. 1+4+5. crt. Se dau urmatoarele date: Nr. 2)plecari fara aprobarea societatii . 1+4+5+6. 4+5+6+7. b. d. b.819. 7)desfacerea contractului de munca pentru absente nemotivate si alte abateri disciplinare. Utilizarea incompleta a timpului de munca are o serie de consecinte negative asupra activitatii întreprinderilor . c. e. e. a. 3)folosirea nerationala a utilajelor de productie. ANS :E 59. d. nici o varianta. Principalele cauze subiective care provoaca miscarea salariatilor sunt : 1)modificari în structura organizatorica a societatilor . 5)cresterea costului de productie. 1+3+5+6. toate variantele. 2+3+7.6)salarizari mai bune la alte societati. 7)desfacerea contractului de munca pentru absente nemotivate si alte abateri disciplinare. e. 1+2+3+5+7. a. ANS :C 57. d. 7)depasirea absoluta si relativa a numarului de muncitori. b. a. 2)scaderea productivitatii muncii.116. 6)salarizari mai bune la alte societati. 6)munca în asalt. 5)pensionari. decese.

865. e.454 406 382 94.881 lei / salariat.246 16. 7. b. 8.364.63 88. b. 4. .07 Indicatori Cifra de afaceri ( mii lei) Numarul mediu de salariati Totala om-zile lucrate Total om-ore lucrate Productivitate anuala Numar zile pe un salariat Productivitatea medie zilnica leiDurata medie a zilei de lucru( ore) Productivitatea medie orara( lei) Modificarea duratei zilnice de lucru este egala cu: a.796.75 72.049. 7.867. 9.174 lei / salariat.519 9.604 16. 6.049. Se dau urmatoarele date : . 5.77 9. Se dau urmatoarele date: Nr.32 7.623.088.74 7. + 7.74 9.239.32 13.7.63 728. . 5.42 728.174 lei / salariat. 1.246 688.75 7.337 lei / salariat.364.32 7.337 lei / salariat. + 65.881 lei / salariat. crt.844 231.049. d.881 lei / salariat. + 18. d.604 23.75 232 72.049.337 lei / salariat. + 65.062 231. c.479. Perioada de analiza de baza curenta 6.77 13. 3. .881 lei / salariat. ANS :A 60. Totala om-zile lucrate Total om-ore lucrate Productivitate anuala Numar zile pe un salariat Productivitatea medie zilnica leiDurata medie a zilei de lucru( ore) Productivitatea medie orara( lei) 94. ANS :C 61.479.844 23. + 7.865.7.867.07 Modificarea nivelului productivitatii medii zilnice este egala cu: a.32 88.3. 4.337 lei / salariat.062 232 102. . 6. + 18.42 688.623.239. 9.819. c.75 102.796. 8.116. e.088.18. 2.18.

337 lei / salariat. ANS :C 63.32 7. influenta modificarii productivitatii medii orare asupra productivitatii muncii anuale. c.18. influenta modificarii duratei zilnice de lucru asupra productivitatii muncii zilnice. anuale . influenta modificarii duratei zilnice de lucru asupra productivitatii muncii anuale.049.07 Modificarea productivitatii medii orare este egala cu: a.049. d.984. ANS :C 62. 7.246 688. +6. c.062 231. influenta modificarii productivitatii medii orare asupra productivitatii muncii anuale.32 13.604 16.239. b.865. 8. + 18. b. Indicatori Cifra de afaceri ( mii lei) Numarul mediu de salariati Totala om-zile lucrate Total om-ore lucrate Productivitate anuala Numar zile pe un salariat Productivitatea medie zilnica leiDurata medie a zilei de lucru( ore) Productivitatea medie orara( lei) Perioada de analiza de baza curenta 6.74 7.364. . 6. 1. d. d.519 9. Relatia : (Ns1 x Nh1 x Wh1 x Nz1)–( Ns1 x Nh0 x Wh 0 x Nz1 ) reprezinta : a.623.116. influenta modificarii productivitatii medii zilnice asupra productivitatii muncii e.707 lei / salariat.7. influenta modificarii productivitatii medii orare asupra valorii productiei .454 406 382 94. c.867.75 102. 9.088. e. + 7.63 88. . 83.881 lei / salariat.42 728. influenta modificarii productivitatii medii orare asupra valorii productiei .881 lei / salariat.Nr. b. 2. crt. e. 83. ANS :A .337 lei / salariat. 5. Relatia : (Nh1 x Wh1 x Nz1)–( Nh0 x Wh 0 x Nz1 ) reprezinta : a.844 23.75 232 72. influenta modificarii duratei zilnice de lucru asupra productivitatii muncii zilnice. influenta modificarii productivitatii medii zilnice asupra productivitatii muncii anuale .77 9.819. influenta modificarii duratei zilnice de lucru asupra productivitatii muncii anuale. 3.796.479. 4.

Indicatori Venituri totale obtinute (mii lei) Numarul mediu de utilaje Randamentul mediu orar Simbol N N+1 Q 2. toate variantele. capital fix propriu si închiriat.14 -2. 4)cresterea numarului de ore lucrate pe zi. In functie de modul de participare la procesul de productie. 1. 5)scaderea numarului de zile lucrate pe an. d. crt. capital fix direct productiv si neproductiv. e. 2) ridicarea calificarii fortei de munca3 . capital fix activ si inactiv. c. animalele si plantatiile . echipamentele de protectie a valorilor umane si materiale si alte active corporale. 7) cresterea numarului de zile lucrate pe an. activele fixe (capitalul fix) se clasifica în: a. 8) scaderea numarului de ore lucrate pe zi. d. 1+2+3+4+6+7.889 .) introducerea unor metode moderne de management. -43. b. 66. mobilierul . Se dau datele: Nr. a. 1+2+3+6 . Caile principale de crestere a productivitatii muncii sunt: 1)introducerea progresului tehnic. 65. 4+7. c.768 2.478. capital fix activ si pasiv.198. 6)perfectionarea stimularii materiale a salariatilor. constructii . b.428. e.64. aparatura birotica . instalatii tehnice . nici o varianta. mijloace de transport . Nu R ( Nu ) 67 65 3.259 2.430.

-1. -1. 68. +1. c.009.Influenta modificarii valorii productiei asupra randamentului mediu este egal cu: a. crt. Tu R (Tu ) 1800 1760 3.161 -100.543 mii lei/ utilaj.768 2.433 mii lei/ ora-utilaj. b. 1. Nu 67 65 . 1.009.198. -3.305 Influenta modificarii valorii productiei asupra randamentului mediu este egal cu: a. b.009. –3.259 2.428. Se dau datele: Nr. 67. +1.433 mii lei/utilaj. +3. +3.433 mii lei/ ora-utilaj.433 mii lei/ utilaj.440.550. +128. -1.06 mii lei / ora-utilaj.06 mii lei/ ora-utilaj. e.433 mii lei / utilaj. d.727. Se dau datele: Nr. mediu de ore lucrate de un utilaj Randamentul mediu orar Simbol N N+1 Q 2. c.433 mii lei/ utilaj. -128. e.428.440.259 2.009. d.768 2. crt.440.433 mii lei/ora-utilaj.198. Indicatori Venituri totale obtinute (mii lei) Numarul mediu de utilaje Simbol N N+1 Q 2. Indicatori Venituri totale obtinute (mii lei) Nr.

b.009.14 -2. -1.433 mii lei/ ora-utilaj. +128. Indicatori Venituri totale obtinute (mii lei) Nr. d.06 mii lei/ ora-utilaj. d.768 2.550.478. crt.198. -1. E 70. +1. –3. + 27.534 mii lei/utilaj.259 2. Se dau datele: Nr.Amortizarea mii lei Perioada curenta 14.433 mii lei/ora-utilaj.009. b.440.305 Influenta modificarii numarului mediu de utilaje asupra randamentului mediu este egal cu: a.889 Influenta modificarii numarului mediu de utilaje asupra randamentului mediu este egal cu: a.428.543 mii lei/ utilaj.440.709 .009. Randamentul mediu orar -43. +1.591 5. Pe baza datelor : Denumire indicator 1. Tu R (Tu ) 1800 1760 3. 69. c. -3.433 mii lei / utilaj. -128.755 mii lei/ ora-utilaj. 1.009. e. mediu de ore lucrate de un utilaj Randamentul mediu orar Simbol N N+1 Q 2.161 -100.Valoarea adaugata neta 2. e. +3.433 mii lei/ utilaj.430.06 mii lei / ora-utilaj.R ( Nu ) 3.483.240. c. -1.534 mii lei/ utilaj.727.

Cifra de afaceri 19. c.Cifra de afaceri mii lei Perioada curenta 10.81 .303.314.280 24.Valoarea adaugata bruta 4.Productia bruta (mii lei) Simbol VAB CI Perioada de Perioada curenta baza 550407 504124 1550700 2080250 CI(α ) PB 830500 2100790 1560450 2585250 .050 12. Pe baza datelor : Denumire indicator 1. c.230 2. 0. e. b.23. 724.67 .Valoarea adaugata bruta 4.71 . 1. b.004 Gradul de integrare pe verticala calculat în perioada curenta este egal cu : a. 0.Valoarea adaugata neta 2. 1.71 .763 Gradul de integrare pe verticala calculat în perioada curenta este egal cu : a.60 . 0. 1.67 . d. Pe baza datelor : Indicatori 1.300 27. 0.Consum intermediar(mii lei) din care: -consum intermediar aferent cifrei de afaceri (mii lei ) 3. e. 71.011. B d.Amortizarea 3.23.51 .Valoarea adaugata bruta(mii lei) 2. 1. 0.3. 0. 955.250.81 72.

e. – 2. + 126.014.190 mii lei .014.134 mii lei.720 mii lei Pe baza datelor : Indicatori 1. c.Valoarea adaugata bruta(mii lei) 2.929 mii lei.929 mii lei. – 67. 73. b. Pe baza datelor : Indicatori 1.014.190 mii lei .Fondul de timp de lucru al salariatilor (ore) Simbol VAB CI Perioada de Perioada curenta baza 550407 504124 1550700 2080250 CI(α ) PB T 830500 2100790 850800 1560450 2585250 1150400 Influenta modificarii productivitatii muncii asupra valorii adaugate brute este egala cu : a. b.014. + 2.Consum intermediar(mii lei) din care: -consum intermediar aferent cifrei de afaceri (mii lei ) 3. c.Productia bruta (mii lei) 4. + 2.190 mii lei . + 126. + 3.720 mii lei.605. d.605.134 mii lei.190 mii lei .Valoarea adaugata bruta(mii lei) Simbol VAB Perioada de Perioada curenta baza 550407 504124 .4. d. + 67. – 2. – 3. e.Fondul de timp de lucru T 850800 1150400 al salariatilor (ore) Influenta modificarii productiei brute asupra valorii adaugate brute este egala cu: a. 74.

740 • Valoarea productiei în perioada curenta3.22 lei : lei : lei : lei : lei Se dau datele: Nr. d.24 lei. .976 mii lei. b. + 529.976 mii lei.411 • Valoarea productiei în perioada de baza2. 1. – 34. Se dau datele: • Cifra de afaceri în perioada de baza10.200.833.2. 75. d.190 mii lei . b. + 126. c.Consum intermediar(mii lei) din care: -consum intermediar aferent cifrei de afaceri (mii lei ) 3.25 lei. – 529.Fondul de timp de lucru al salariatilor (ore) CI 1550700 2080250 CI(α ) PB T 830500 2100790 850800 1560450 2585250 1150400 Influenta modificarii consumului intermediar aferent valorii adaugate este egala cu : a. e.24 lei.620.Productia bruta (mii lei) 4. e. +34.190 mii lei .550 • Cifra de afaceri în perioada curenta15. 2 Indicatori Numarul mediu de salariati Productia marfa (mii lei) Simbol N Q Perioada de Perioada curenta baza 1500 1350 3240250 3550450 . – 214.929 mii lei.25 lei. + 214. – 18. 76. + 17.17.005 Cifra de afaceri marginala este : a. crt. c.148.

1.510 mii lei. 77. +564.858 mii lei. Se dau datele: Nr. e. +564. c. -35. b. c.510 mii lei. +384. -35. d.453 mii lei. b.510 mii lei. -384.453 mii lei.504 mii lei.3 4 Cifra de afaceri(mii lei) Valoarea medie a activelor fixe (mii lei) Din care : -valoarea medie a activelor fixe productive(mii lei) CA Mf 2890450 647000 3120900 680000 Mf p 500000 520000 Influenta modificarii productivitatii muncii asupra cifrei de afaceri este: a. Se dau datele: . crt. 78. -564. -384. +384. e.453 mii lei. d.510 mii lei. +433. 2 3 4 Indicatori Numarul mediu de salariati Productia marfa (mii lei) Cifra de afaceri(mii lei) Valoarea medie a activelor fixe (mii lei) Din care : -valoarea medie a activelor fixe productive(mii lei) Simbol N Q CA Mf Perioada de Perioada curenta baza 1500 1350 3240250 2890450 647000 3550450 3120900 680000 Mf p 500000 520000 Influenta modificarii gradului de înzestrare tehnica este: a.504 mii lei.

-384. Indicatori Simbol Perioada de Perioada curenta baza 1500 1350 3550450 3120900 680000 Numarul mediu de N salariati 2 Productia marfa (mii Q 3240250 lei) 3 Cifra de afaceri(mii lei) CA 2890450 4 Valoarea medie a 647000 Mf activelor fixe (mii lei) Din care : -valoarea medie a 500000 Mf p activelor fixe productive(mii lei) Influenta modificarii gradului de valorificare a productiei este: 520000 . crt. 2 3 4 Indicatori Numarul mediu de salariati Productia marfa (mii lei) Cifra de afaceri(mii lei) Valoarea medie a activelor fixe (mii lei) Din care : -valoarea medie a activelor fixe productive(mii lei) Simbol N Q CA Mf Perioada de Perioada curenta baza 1500 1350 3240250 2890450 647000 3550450 3120900 680000 Mf p 500000 520000 Influenta modificarii eficientei utilizarii activelor fixe productive asupra cifrei de afaceri este: a.453 mii lei. c. 1. e. Se dau datele: Nr. d. -564. +384. +169. b. 1.811 mii lei.510 mii lei.453 mii lei.Nr.510 mii lei. 79. +564. crt.

14125 Influenta modificarii cotei de piata este: a. +40 mil lei.0 100. c.0 32.1625 0. +20 mil.1409 0. d.510 mii lei.1154 0. d.141 Cp1 0.0 14.453 mii lei.0 100. 81.1605 0.504 mii lei. -280 mil lei.141 Cp1 0. -20 mil lei. -280 mil lei. -564.0 17. 80.0 gi1 32. Se considera datele: Zona Vânzari proprii (mil.a.1096 0. +384. -35. . lei) Cota de piata Structura vânzarilor totale % A B C Total Vp0 3000 6500 1500 11000 Vp1 2850 6900 1550 11300 V0 25000 40000 13000 78000 V1 26000 43000 11000 80000 Cp0 0.510 mii lei.1625 0.0 17. +280 mil lei. +564. lei. e.0 Cp0 0.0 100.453 mii lei.1409 0.1154 0. +280 mil lei. e.12 0.0 54.12 0. c.14125 gi0 32. -384. d.0 Influenta modificarii vânzarilor totale este: a. Lei) Vp0 A B C Total 3000 6500 1500 11000 Vp1 2850 6900 1550 11300 Vânzari totale (mil. -20 mil lei.0 14. lei) V0 25000 40000 13000 78000 V1 26000 43000 11000 80000 Cota de piata Structura vânzarilor totale % gi0 gi1 32.0 51. e. lei. Se considera datele: Zona Vânzari proprii (mil. +20 mil.1605 0. b. b. Lei) Vânzari totale (mil.0 54. b.0 100.0 51.1096 0.

9 1. -0.05 1.9 1.56 0.c.02.45 0.27. c.8 - A B C Total Influenta modificarii structurii productiei este: a.04 1.00 0.00 Coeficientul mediu de calitate ( ki ) prevazut ( ki 0) 1.45 0.27. Se dau datele: Produs Structura productiei (gi) prevazut (gi0 ) realizat(gi1 ) 0.5 0.6 realizat ( ki 1) 1. +0.03. b.4 1.5 0. Se considera datele: .56 0. +0.27. b.00 0. 84.00 Coeficientul mediu de calitate ( ki ) prevazut ( ki 0) 1. -0.05 1.40 0.02. +40 mil lei.27. 83.6 realizat ( ki 1) 1.1 1.4 1.8 2.04 1. +0. d.1 1.8 - A B C Total Influenta modificarii coeficientului mediu de calitate este: a. d.02.8 2. -0. -0. -0. e.40 0. c.03. Se dau datele: Produs Structura productiei (gi) prevazut (gi0 ) realizat(gi1 ) 0. -0. e. 82.02. +0.

e.846. b. +12.Randamentul mediu Th orar (mii lei) Prevazut Realizat 596160 639280.Numar mediu de ore t lucrate de un utilaj 4.1 mii lei.4 1836 5580 Influenta modificarii numarului de utilaje asupra veniturilor totale obtinute este: a. +23.Numar mediu de ore t lucrate de un utilaj 4. c. d.Randamentul mediu Th orar (mii lei) Prevazut Realizat 596160 639280. d. e.Indicatori Simbol 1.426 mii lei.Venituri totale obtinute Q (mii lei) 2. +12. b. +6874 mii lei.4 1836 5580 Influenta modificarii numarului mediu de ore lucrate de un utilaj este: a. +23.400.Venituri totale obtinute Q (mii lei) 2.846. -12.5 60 1800 5520 62.1 mii lei.400. 86. Se considera datele: Indicatori Simbol Prevazut Realizat .1 mii lei.400.4 mii lei. c.1 mii lei. 85.400.Numar mediu de Nu utilaje 3. -24. Se considera datele: Indicatori Simbol 1.Numar mediu de Nu utilaje 3.5 60 1800 5520 62. +6874 mii lei.426 mii lei. -12. -24.4 mii lei.

426 mii lei.846. 16. e.1 mii lei.400. +12.4 mii lei. +2. c. -12. 87.000 mil lei. +6874 mii lei. +23.5 62.000 mil lei. b. -2.54%. d.Numar mediu de ore lucrate de un utilaj 4. 88. -4.Randamentul mediu orar (mii lei) Q Nu t Th 596160 60 1800 5520 639280. .Numar mediu de utilaje 3.Venituri totale obtinute (mii lei) 2. d.600 mil lei. b. d.1 mii lei.000 mil lei. 40%.400. Se considera datele: • Cifra de afaceri (CA) • Cheltuieli variabile(Ch v) • Cheltuieli fixe (F) = 5000 mil lei = 3000 mil lei = 1600 mil lei • Capacitatea de productie (Qmax) = 6500 mil lei Cifra de afaceri minima este: a. -24. +6. c. 61. 50%.25%. Se considera datele: • Cifra de afaceri (CA) • Cheltuieli variabile(Ch v) • Cheltuieli fixe (F) = 5000 mil lei = 3000 mil lei = 1600 mil lei • Capacitatea de productie (Qmax) = 6500 mil lei Gradul de utilizare a capacitatii de productie este: a. e. b.4 1836 5580 Influenta modificarii randamentului mediu orar este: a. +4. e.600 mil lei.1.

Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1.95 c.c.Valoarea medie mil lei 1. lei Nivelul minim al cifrei de afaceri la care nu se realizeaza profit este : a. 260 256 mil lei 1.440 2. +2518.98 91.83 mil lei .Productia marfa fabricata mil lei 11.Cifra de afaceri mil lei 12.Productia marfa mil lei 11.735 fabricata 3.588 14.4%. -1697.588 14. +3645. +5300 mil lei.Valoarea medie anuala a mil lei 780 911 mijloacelor fixe direct productive Influenta numarului de salariati asupra modificarii cifrei de afaceri este de: d. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1.168 14.Numar mediu de personal pers.Valoarea medie anuala a mijloacelor fixe 5.32 d.83 mil lei. +1697.380 anuala a mijloacelor fixe 5. .Numar mediu de pers.32 b. 260 256 personal 4. -1260. c. +6875 mi lei.Valoarea medie mil lei 780 911 anuala a mijloacelor fixe direct productive Influenta variatiei randamentului mijloacelor fixe productive asupra modificarii cifrei de afaceri este de: a.735 3. 90.95 e.440 2. +1260. Se dau urmatoarele date : -cifra de afaceri : 6875 mil lei -total cheltuieli : 5300 mil lei din care : -cheltuieli variabile : 3550 mil lei -cheltuieli fixe : 1750 mil lei -capacitatea de productie : 7500 mil. +6875 mil lei . e.200 1.Cifra de afaceri mil lei 12. +3645. 52.200 1. 89. b.168 14.380 4.

71. -287. b.440 2. -3491. +103.46.Productia marfa fabricata mil lei 11.168 14.168 14. e.588 14. +3491. -341. -2411. e.64.51. +1491.380 anuala a mijloacelor fixe 5.Productia marfa fabricata 3.380 mijloacelor fixe 780 911 5.19.71.52.Numar mediu de pers.Cifra de afaceri mil lei 12. b.440 2. b. 93. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1. +1998. +219.Numar mediu de personal pers. -103. -1031. c.Valoarea medie mil lei 1. c. -199. 260 256 personal 4.14. 94.440 mil lei 11.168 14.200 1.19.86. d.Valoarea medie anuala a mil lei 1.Valoarea medie mil lei 780 911 anuala a mijloacelor fixe direct productive Influenta variatiei gradului de valorificare a productiei asupra modificarii cifrei de afaceri este de: a.Numar mediu de personal pers. .71.Cifra de afaceri mil lei 12.64. c.Valoarea medie anuala a mil lei 1. -187. -1998.Productia marfa fabricata mil lei 11. d.19.588 14. -512. 92.64.735 3. +187.51. 260 256 4.19.735 2.380 mijloacelor fixe 5.46. b.Valoarea medie anuala a mil lei 780 911 mijloacelor fixe direct productive Influenta variatiei productivitatii muncii asupra modificarii cifrei de afaceri este de: a. +2411.14.200 1. +199. e. 260 256 4.46. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1. c.588 14.Cifra de afaceri mil lei 12.a. +287.735 3. d.86. e.200 1.Valoarea medie anuala a mil lei mijloacelor fixe direct productive Influenta variatiei gradului de inzestrare tehnica asupra modificarii cifrei de afaceri este de: a. +1031. d. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1.

Valoarea medie anuala a mil lei 780 911 mijloacelor fixe direct productive Influenta variatiei ponderii mijloacelor fixe productive in total mijloace fixe asupra modificarii cifrei de afaceri este de: a.Valoarea medie anuala a mil lei 390 455 mijloacelor fixe direct productive Influenta variatiei productivitatii muncii asupra modificarii cifrei de afaceri este de: a. 96. 97.159 1.444 2.440 2.200 1.Numar mediu de personal pers.217 1. +215. 260 256 4.95.42. e. e.Valoarea medie anuala a mil lei 1. 98. c. 26 25 4.Numar mediu de personal pers. +515.42.794 7.Valoarea medie anuala a mijloacelor fixe 5.Productia marfa fabricata mil lei 11. 130 128 mil lei 600 690 4.Cifra de afaceri mil lei 12.380 mijloacelor fixe 5. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1.367 3.88. -2152. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta . c.92. +581.42. b. -3491.67. +102.735 3. d.Numar mediu de personal pers.74.24. -215.220 2. +121. -581.Cifra de afaceri mil lei 1.92. e.588 14. -515.168 14.Cifra de afaceri mil lei 6.24. d.Valoarea medie anuala a mil lei 78 91 mijloacelor fixe direct productive Influenta variatiei gradului de valorificare a productiei asupra modificarii cifrei de afaceri este de: a.Valoarea medie anuala a mil lei 120 138 mijloacelor fixe 5. -102. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1. c.4.Productia marfa fabricata mil lei 1. -1745. b. d.74. +1745.473 3.Productia marfa fabricata mil lei 5.67. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1. +2150. -618.24.24.084 7. b.

104 102 personal mil lei 480 552 4. c.867 5.Valoarea medie anuala a mijloacelor fixe direct productive Influenta variatiei numarului de personal asupra modificarii cifrei de afaceri este de: a. scaderea numarului de personal si a productivitatii muncii. e. scaderea productivitatii muncii si cresterea ponderii consumurilor intermediare.60. c. Indicele productiei exercitiului (Qe)=10%.Valoarea medie anuala a mijloacelor fixe mil lei 312 364 5. Rezulta: a. 99.Cifra de afaceri mil lei 4. indicele numarului de personal=80%. cresterea gradului de valorificare a productiei exercitiului si a productivitatii muncii.1.000 5. indicele valorii adaugate (Qa)=109%. scaderea productivitatii muncii si reducerea ponderii consumurilor intermediare.635 5. e. cresterea gradului de valorificare a productiei marfa si a productivitatii muncii.200 3. sporirea gradului de inzestrare a muncii si scaderea gradului de valorificare a productiei . cresterea gradului de valorificare a productiei exercitiului. scaderea gradului de valorificare a productiei exercitiului. b.76. scaderea productivitatii muncii si cresterea gradului de valorificare a productiei marfa. d. indicele cifrei de afaceri=120%. sporirea productivitatii muncii si cresterea ponderii consumurilor intermediare. 102. indicele numarului de personal (Ns)=95%.52 e.Cifra de afaceri mil lei 6. -2240. 100. +2240.894 fabricata 3. indicele productiei marfa fabricata=105%. Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1. cresterea productivitatii muncii. e. cresterea productivitatii muncii si reducerea ponderii consumurilor intermediare .000 7. -560. d. Indicele numarului mediu de salariati=95%. +299. c. d. +93. b. b.60. cresterea gradului de inzestrare a fortei de munca. Aceasta inseamna: a.52.Numar mediu de personal pers 150 100 Influenta productivitatii muncii asupra cifrei de afaceri este de: a. b. -299.000 2. c. c. -1120.Productia marfa mil lei 4. -149. d. -93. indicele productiei exercitiului=110%. Rezulta: a.Numar mediu de pers. Indicele cifrei de afaceri=110%. b.Productia marfa mil lei 5. +1120.776 2. 101.

200 Influenta consumului intermediar aferent productiei exercitiului asupra valorii adaugate este de: a. +4200. indicele productiei marfa (IQf)=105%.Valoarea adaugata mil lei 20.000 0. au crescut vanzarile si stocurile de productie neterminata si produse finite.Productia exercitiului mil lei 50. d. Aceasta situatie are urmatoarea semnificatie: a.Productia exercitiului mil lei 50. s-au redus stocurile de productie in curs de executie si stocurile de produse finite in depozit. sporirea productivitatii muncii si cresterea ponderii consumurilor intermediare.38 0. 104. d. cresterea productivitatii muncii.Fondul total de timp de munca 3.000 Influenta productiei exercitiului asupra valorii adaugate este de: a.800 3. -4200.200 106. -4000. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1. indicele numarului de personal(Ns)=98%. c. 107. +5000. Perioada curenta 60. b. 103. +1200. scaderea numarului de personal si a productivitatii muncii.Productia exercitiului 2. +4000.800 25. e. cresterea gradului de inzestrare a muncii si a gradului de valorificare a productiei marfa.Consumuri intermediare mil lei 30. -2200. Pe baza indicatorilor: Indicatori 1.40 . e. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza 1. b.000 420.000 2. -1200.000 25. e. cresterea productivitatii muncii si reducerea ponderii consumurilor intermediare. Indicele productiei exercitiului (Qe)=104%.Valoarea adaugata mil lei 20. d. scaderea gradului de inzestrare a muncii si a gradului de valorificare a productiei. +1800. indicele valorii adaugate (Qa)=107%. -2200. c.marfa.000 3.000 34.Valoarea medie adaugata la 1 UM mil lei ore lei Perioada de baza Perioada curenta 42. e. e.000 48. b. Aceasta situatie are urmatoarea semnificatie: a. c. au crescut stocurile de productie neterminata si cele de produse finite. d. au crescut stocurile de productie neterminata si a scazut stocul de produse finite. scaderea productivitatii muncii si reducerea ponderii consumurilor intermediare. scaderea productivitatii muncii si cresterea ponderii consumurilor intermediare. d. Indicele cifrei de afaceri(ICA)=110%.000 60. 105. indicele productiei exercitiului (IQe)=102%.000 34. c. a scazut stocul de productie neterminata si a crescut cel de produse finite. b.000 400.Consumuri intermediare mil lei 30.000 2.

+1080.164 e. c.000 lei 0. +960. -0. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1. +0. Se dau datele: Produs Structura productiei (gi) prevazut (gi0 ) realizat(gi1 ) 0. 108. -96. +160.000 400. +160.40 3. -0. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1.55 0.Fondul total de timp de munca ore 420. +16.Valoarea medie adaugata la 1 lei 0.146. +3040.000 2.42 0. d. -1.2 1.40 leu productie Influenta valorii medie adaugate la 1 leu productie asupra valorii adaugate este de: a.20 1. -760.00 0. c. e.000 48. -3040.000 2.000 48. -960.Productia exercitiului mil lei 42. -1080.38 0.00 Coeficientul mediu de calitate ( ki ) prevazut ( ki 0) 1. b.064.28 1.064. c.leu productie Influenta fondului total de timp de munca asupra valorii adaugate este de: a.Fondul total de timp de munca ore 420.000 400.146. d. -160.Valoarea medie adaugata la 1 leu productie Influenta productivitatii medii orare asupra valorii adaugate este de: a. . -240.Productia exercitiului mil lei 42.42 0.8 0.2 - A B C Total Influenta modificarii coeficientului mediu de calitate este: a.38 0.38 0. +0.000 3.03 1. +760. e.8 realizat ( ki 1) 1.6 1. -260. 110. 109. b. d. e. b. c. b. d.

000 2. 113.2 0. +0.38 0.640. c.640.000 310.000 40. c.Productia exercitiului mil lei 32.42 0. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1.42 0.Valoarea medie adaugata la 1 lei 0. d. d.00 Coeficientul mediu de calitate ( ki ) prevazut) ki (0 1.3 leu productie Influenta valorii medie adaugate la 1 leu productie asupra valorii adaugate este de: a. b. -0.Fondul total de timp de munca ore 280. 114.8 0.2 0.Fondul total de timp de munca ore 280. d.2 - A B C Total Influenta modificarii structurii productiei este: a. -2999.000 3. +930.000 2.000 3. c.146.20 1. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1. e.000 40. e.000 2.146.03 1.55 0. +0.000 40.8 realizat ( ki 1) 1. +3999.3 leu productie Influenta productivitatii muncii asupra valorii adaugate este de: a. -139.000 310.Fondul total de timp de munca ore 280. -1999.146.Productia exercitiului mil lei 32.000 310.Valoarea medie adaugata la 1 lei 0. Se dau datele: Produs Structura productiei (gi) prevazut (gi0 ) realizat(gi1 ) 0.2 0. +1999. e. -684. +684. -930. -3999.000 3. b.2 1. b.28 1. 112.Valoarea medie adaugata la 1 lei 0.111. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1.3 leu productie Influenta fondului total de timp de munca asupra valorii adaugate este de: .6 1.Productia exercitiului mil lei 32. -0.00 0. -1.

. Se considera datele: Indicatori Simbol 1.Venituri totale obtinute Q (mii lei) 2. +684. +3828000. -7134000. e. -7134000. d. +7134000. b.Numar mediu de ore t lucrate de un utilaj 4. d. c. b. e. 116. -3828000. d.Venituri totale obtinute Q (mii lei) 2.Numar mediu de Nu utilaje 3. +184. +3828000.Randamentul mediu Th orar (mii lei) Prevazut Realizat 23856000 35670000 28 710 1200 29 820 1500 Influenta modificarii numarului mediu de ore lucrate de utilaj asupra veniturilor totale obtinute este: a.Numar mediu de Nu utilaje 3. +4520000. c. 115.Numar mediu de ore t lucrate de un utilaj 4. e. Se considera datele: Indicatori Simbol 1. -3828000. +930. -930. b. +7134000. -684.Randamentul mediu Th orar (mii lei) Prevazut Realizat 23856000 35670000 28 710 1200 29 820 1500 Influenta modificarii randamentului mediu orar este: a.a.

Randamentul mediu Th orar (mii lei) Prevazut Realizat 23856000 35670000 28 710 1200 29 820 1500 Influenta modificarii numarului mediu de utilaje este: a. Se considera datele: Indicatori Simbol 1. b. circulatia si fluctuatia fortei de munca. -3828200. . Fondul de timp calendaristic este un indicator ce arata : a. 117. -852000. b. c.Numar mediu de Nu utilaje 3. +1852000. e. structura fortei de munca. d. structura fortei de munca . 118. 120. utilizarea extensiva a fortei de munca. -1852000. utilizarea intensiva a fortei de munca asigurarea cantitativa cu forta de munca .Venituri totale obtinute Q (mii lei) 2.c. utilizarea intensiva a fortei de munca. Coeficientul circulatiei intrarilor este un indicator ce arata : a.Numar mediu de ore t lucrate de un utilaj 4. asigurarea cantitativa cu forta de munca . -1852000. d. d. e. circulatia si fluctuatia fortei de munca 119. c. Numarul maxim de salariati este un indicator ce arata : a. b. c. +852000. e. utilizarea extensiva a fortei de munca . structura fortei de munca .

1+3+2. 1+2+3+4. Cauzele care determina o activitate neritmica pot fi sintetizate astfel: 1)asigurarea necorespunzatoare din punct de vedere cantitativ si calitativ cu resursele materiale si forta de munca2 . Neritmicitatea în activitatea de productie are o serie de efecte nefavorabile. 2+3+4. 3+4. 123.2)caietele de sarcini 3)normele interne. 1+2. asigurarea cantitativa cu forta de munca. 1+3.) neintrarea în functiune la termenele stabilite a obiectivelor de investitii. 2+3. Instrumentele utilizate în practica pentru definirea si masurarea calitatii produselor sunt: 1)standardele interne si internationale ( ISO 9000) pentru calitate. 124. a. 1+3+4. e.b. a. e. 122. 3. 1+2+3. 1. 4)opriri accidentale în functionarea utilajelor. c. e. 2)folosirea necorespunzatoare a fortei de munca si activele fixe. 121. 2+3. printre care pot fi mentionate : 1)neritmicitatea în livrarea productiei cu consecinte asupra capacitatii de plata . 1+4. b. 2) substituirea factorilor se realizeaza în ordinea conditionarii lor economice: începând cu factorul calitativ. circulatia si fluctuatia fortei de munca . e. d. 3)scaderea nivelului calitativ al productiei cu efectele care decurg . 1+2+3. 3)factorul substituit se mentine la valoarea efectiva sau valoarea din perioada curenta iar factorul care nu a fost substituit se mentine la valoarea prevazuta sau valoarea din perioada de baza(anterioara). 1+2. 3)nerealizarea în termen a parametrilor proiectati la noile capacitati de productie. 1+3. c. continuând cu factorul de structura si încheind cu factorul cantitativ. b. 2+3+1. c. 2+3. d. d. . factorul de structura si factorul cantitativ. 1+3. e. utilizarea intensiva a fortei de munca. c. d. a. b. b. c. d. La baza metodei substituirilor în lant stau urmatoarele principii : 1) asezarea factorilor în relatia de cauzalitate se face în ordinea conditionarii lor economice: factorul calitativ. utilizarea extensiva a fortei de munca . a. 1+2+3.

c. 6)lipsa cointeresării materiale şi morale a personalului. b. . c. c. 1+3+4. 2+3+4+5+6+7+8. 1+3+4+5+6. 1+3+5+6. numarului de zile lucrate asupra productivitatii anuale. d. e. 129. în cantitatile si de calitatea necesara2 . 127. a. În ceea ce priveşte forţa de muncă. Relatia : (Wh0 x Nh1 x Nz1)-(Wh0 x Nh0 x Nz1) a. 2+4+5+6. c. 1+2+3+4. 5)slaba pregătire profesională a forţei de muncă. 1+2+3+4+5+6+7+8. d. 5) ridicarea calificarii fortei de munca (6.7) depasirea absoluta si relativa a numarului de muncitori. d. numarului de salariati asupra productivitatii anuale.) depasirea consumurilor specifice. 4) perfectionarea organizarii muncii. 4)neintrarea la timp în functiune a utilajelor. productivitatii orare asupra productivitatii anuale. e. 1+2+3+4+5.8)diminuarea volumului productiei. b. factorii ce duc la modificarea structurii producţiei sunt reprezentaţi de: 1) lipsa de muncitori calificaţi şi de personal tehnic ingineresc.3) folosirea nerationala a utilajelor de productie. .6) munca în asalt. 1+3+4+5+6+7+8 e. e. 128. Caile principale de crestere a productivitatii muncii sunt: 1)introducerea progresului tehnic. 126. 4) neacoperirea cu contracte a necesitatilor de materiale. 1+3+4+5+6+7. 2+3+4+5. 1+2+3+4+5+6. a. c. 1+2+3+4. 2)promovarea metodelor moderne de management. d. a. b. 3)insuficienta utilizare a fondului de timp maxim disponibil. 1+3+4+5. perfectionarea stimularii materiale a salariatilor. Utilizarea incompleta a timpului de munca are o serie de consecinte negative :1) sporirea volumului productiei.5) cresterea costului de productie. a. d. e. 1+3+4+5. b. 1+2+4+5.125.2) scaderea productivitatii muncii. 5)cresterea procentului de rebuturi. productovitatii zilnice asupra productivitatii anuale. Materiile prime si materialele reprezinta o cauza a modificarii structurii productiei prin: 1) neaprovizionarea la timp cu materii prime si materiale necesare. exprima modificarea: duratei zilnice de lucru asupra productivitatii anuale. b.4) prestarea de ore suplimentare.3)neintrarea la timp în functiune a utilajelor. 1+2+4+5+6. 3)perfectionarea managementului productiei. 1+2+4+6. 2+3+4+5.2)neasigurarea numarului de utilaje necesar. 1+4+5+7+8.

în care se includ stocurile de produse finite. a. d. c. b. 1+2+3. Ιndicatorul 1)valoarea productiei vândute. d. modificarea: numarului de zile lucrate asupra productivitatii anuale. 2. exprima 133. numarului de salariati asupra productivitatii anuale. 1+4. productivitatii orare asupra productivitatii anuale. . 135. . 1+2+3+4. productivitatii zilnice asupra productivitatii anuale. 134. Relatia : (Wh0 x Nh0 x Nz1)-(Wh0 x Nh0 x Nz0) a. productivitatii zilnice asupra productivitatii anuale. Relatia : (Wz1 x Nz1)-(Wz0 x Nz1) a.130. . productivitatii orare asupra productivitatii anuale. e. exprima 132. c. numarului de zile lucrate asupra productivitatii anuale. modificarea: numarului de zile lucrate asupra productivitatii anuale. c.2)lipsa de materiale . b. Relatia : (Wz0 x Nz1)-(Wz0 x Nz0) a.3)lipsa de comenzi . 3. numarului de salariati asupra productivitatii anuale. 2+3+4. . 3+4. e. 2)cresterea sau descresterea productieifirme si cuprinde : productia exercitiului dimensioneaza întreaga activitate a unei stocate. d. numarului de zile lucrate asupra productivitatii anuale. d. d. d. b. c. 3)productia imobilizata. duratei zilnice de lucru asupra productivitatii anuale. e. b. b. b. productivitatii orare asupra productivitatii anuale. 4)prelungirea timpului pentru reparatii. exprima 131. modificarea: duratei zilnice de lucru asupra productivitatii anuale. c. e. a. e. numarului de salariati asupra productivitatii anuale. 1+3+4. numarului de salariati asupra productivitatii anuale. 2+3. duratei zilnice de lucru asupra productivitatii anuale. exprima modificarea: duratei zilnice de lucru asupra productivitatii anuale. . productivitatii orare asupra productivitatii anuale. productivitatii zilnice asupra productivitatii anuale. productivitatii zilnice asupra productivitatii anuale. adica imobilizarile corporale si necorporale realizate în regie proprie. semifabricate. Relatia : (Wh1 x Nh1 x Nz1)-(Wh0 x Nh1 x Nz1) a. e. Cauzele frecvente care determina utilizarea incompleta a fondului de timp maxim disponibil privesc : 1)defectele mecanice si electrice .

reducerea stocurilor de producţie neterminată şi a consumului intern. menţinerea ponderii imobilizărilor în cadrul stocurilor. valoare adaugata produsa. valoare adaugata sustractiva. Valoarea adaugata calculata dupa formula: VA = CA – CI . valoare adaugata realizata. d. cresterea ponderii cheltuielilor materiale si cu serviciile prestate de terti cu implicatii directe asupra costurilor si profitul întreprinderii . reducerea stocurilor de producţie neterminată şi a consumului intern. e. b. e. dar până la limita la care se asigură o desfăşurare normală a procesului de producţie . b. c. 140. e. valoare adaugata realizata. 138. Valoarea adaugata calculata dupa formula: VA = V – (Ci + Pr ) . Inegalitatea : IQf > IQe arata : a. b. reducerea stocurilor de producţie neterminată şi a consumului intern. d. . valoare adaugata de piata . valoare adaugata vanduta. valoare adaugatasustractiva. c. c. Inegalitatea : I VA > IQe arata : a. c. cresterea stocurilor de producţie neterminată şi a consumului intern . 137. valoare adaugata produsa. se numeste d. dar până la limita la care se asigură o desfăşurare normală a procesului de producţie . b. valoare adaugata de piata . cresterea stocurilor de producţie neterminată şi a consumului intern . reducerea ponderii cheltuielilor materiale si cu serviciile prestate de terti cu implicatii directe asupra costurilor si profitul întreprinderii . se numeste a. d. c. menţinerea ponderii imobilizărilor în cadrul stocurilor. reducerea ponderii cheltuielilor materiale si cu serviciile prestate de terti cu implicatii directe asupra costurilor si profitul întreprinderii . Inegalitatea : ICA ≥ IQf arata : a. valoare adaugata vanduta. d. 1+3. 139. e. 136. reducerea ponderii cheltuielilor materiale si cu serviciile prestate de terti cu implicatii directe asupra costurilor si profitul întreprinderii . cresterea stocurilor de producţie neterminată şi a consumului intern . menţinerea ponderii imobilizărilor în cadrul stocurilor. a.c. cresterea ponderii cheltuielilor materiale si cu serviciile prestate de terti cu implicatii directe asupra costurilor si profitul întreprinderii . b. cresterea ponderii cheltuielilor materiale si cu serviciile prestate de terti cu implicatii directe asupra costurilor si profitul întreprinderii . dar până la limita la care se asigură o desfăşurare normală a procesului de producţie . e.

c.4)cumparari de servicii de cercetare stiintifica.2)serviciile cumparate în cursul perioadei considerate . 1+2+3+4+5+6. 1+2+4+6. se numeste . valoare adaugata de piata . valoare adaugata produsa. e. se numeste coeficientul de elasticitate a valorii adaugate. e. majorate cu prelevarile de bunuri similare din stocurile ce existau la începutul perioadei si diminuate cu bunuri similare stocate la sfârsitul perioadei . 1+4+5+6.adica cumpararile curente de bunuri. b. 1+2+4+5+6. e. 1+2+3. 1+4+5+6. 1+2. de studii de piata. 1+3+5+6. c. d. 2+3+4. 1+2+4+6. Valoarea adaugata calculata dupa formula: VA = PG-CI .4) dobânzile.5) dividendele 6) rezultatul net . b. Prin metoda directa ( aditiva).5) dividendele 6) rezultatul net . 1+3+5+6. a. 1. 1+2+3+4.141. gradul de integrare pe verticala. 1+2+4+5+6. 1+2+3+4+5+6. valoarea adaugata bruta se calculeaza prin însumarea elementelor sale componente :1)salariile si cheltuielile sociale . 142. gradul de valorificare a productiei.2) impozitele si taxele. e. 3)amortizarile. d. Indicatorul calculat pe baza raportului : a. 146. Valoarea Cifra de adaugata afaceri . e.4) dobânzile. precum si a altor bunuri de capital fix . a. b. valoarea adaugata neta se calculeaza prin însumarea elementelor sale componente :1)salariile si cheltuielile sociale . b. valoare adaugata realizata. se numeste a. valoare adaugata vanduta. valoare adaugata sustractiva. 143.2) impozitele si taxele. productivitatea muncii.3)sume platite pentru închirierea cladirilor. 145. gradul de inzestrare tehnica. c. 3)amortizarile. de publicitate. b. gradul de valorificare a productiei. c. Consumul intermediar include urmatoarele categorii de bunuri si servicii cumparate din afara1 : )bunurile cumparate de pe piata si efectiv consumate de unitatea care le-a cumparat în perioada considerata . Indicatorul calculat pe baza raportului : a. 144. a. Prin metoda directa ( aditiva). . d. d. d. c.

gradul de valorificare a productiei. gradul de inzestrare tehnica. Relatia : ⎡ ⎛ CI ⎞⎤ 0 ⎟⎥ ⎢T 1W1⎜1 − P B0 ⎠ ⎝ -⎡ CI ⎛ ⎢ T1 W 0 ⎜ 1 − PB ⎝ 0 0 ⎞ ⎤ ⎟ ⎥ ⎠ . e. modificarii productivitatii muncii asupra valorii adaugate. e. productivitatea muncii. coeficientul de elasticitate a valorii adaugate. gradul de inzestrare tehnica. gradul de integrare pe verticala.b. se numeste a. modificarii fondului de timp asupra valorii adaugate. gradul de integrare pe verticala. b. gradul de satisfacere a cererii. gradul de inzestrare tehnica. c. b. c. coeficientul de elasticitate a valorii adaugate. b. se numeste a. gradul de valorificare a productiei. . productivitatea muncii. Indicatorul calculat pe baza raportului : . e. modificarii productiei brute asupra valorii adaugate. c. e. coeficientul de elasticitate a cifrei de afaceri. coeficientul de elasticitate a valorii adaugate. d. d. d. 148. Indicatorul calculat pe baza raportului : a. 149. productivitatea muncii. c. c. gradul de inzestrare tehnica. Indicatorul calculat pe baza raportului : . reprezinta influenta : a. modificarii consumului intermediar aferent vanzarilor asupra valorii adaugate. gradul de valorificare a productiei. e. se numeste: 150. b. radul de integrare pe verticala. . d. modificarii consumului intermediar asupra valorii adaugate. gradul de integrare pe verticala. d. 147.