Analiza econonomico – financiara 1 III CIG ZI, FR, ID

MULTIPLE CHOICE 1. Din punct de vedere al urmaririi însusirilor esentiale sau al determinarilor cantitative ale

fenomenelor, se disting doua tipuri de analiza:
a. analiza previzionala si analiza post – factum; b. analiza previzionala si analiza post – factum; c. analiza microeconomica si analiza macroeconomica ; d. analiza calitativa si analiza cantitativa; e. analiza previzionala si analiza calitativa. ANS :D 2. Dupa modul de urmarire în timp a fenomenelor, se disting : a. b. c. d. e. ANS :C 3. Analiza economico-financiara a unitatilor economice joaca un rol important în

analiza pe termen scurt si analiza pe termen lung ; analiza post – factum si analiza previzionala; analiza statica si analiza dinamica; analiza microeconomica si analiza macroeconomica; analiza statica si analiza previzionala.

conducerea acestora, adica în exercitarea urmatoarelor atribute sau functii ale conducerii: 1)previziune ; 2)cercetare-dezvoltare ; 3)producie ; 4) financiar-contabil 5) organizare ; 6) coordonare ; 7)commercial 8) commanda 9) comunicare ; 10) control.

a. 1+3+5+8+9; b. 3+6+7+8+9; c. 1+2+3+4+7; ANS :D 4.

d. 1+5+6+8+10; e. 1+5+6+9+10.

Etapele procesului de analiza a activitatii economice sunt urmatoarele: 1) constatarea obiectului supus analizei; 2) delimitarea obiectului supus analizei; 3) determinarea factorilor de influenta 4 ;) stabilirea legaturilor cauzale; 5) cuantificarea influentei factorilor utilizând metode cantitative; 6) cuantificarea influentei factorilor utilizând metode calitative; 7)sintetizarea rezultatelor; 8) formularea concluziilor; 9) elaborarea masurilor; 10) fundamentarea deciziilor.

a. 1+3+4+5+7+9; b. 2+3+4+5+7+9; c. 2+3+4+6+7+8+9+10;

d. 1+3+4+6+7+8+9+10; e. 2+3+4+5+7+8+9+10.

ANS :B
5. Dupa caracterul lor în cadrul unei relatii cauzale, factorii pot fi : a. factori cantitativi, factori de structura si factori calitativi ; b. factori economici, factori sociali, factori politici, factori naturali, etc ; c. factori specifici aprovizionarii, factori specifici productiei , factori specifici

comercializarii ;
d. factori dominanti, factori secundari ; e. factori fixi, factori variabili. ANS :A 6. Metodele analizei calitative sunt :

1)gruparea; 2)comparatia; 3)diviziunea si descompunerea rezultatelor; 4)metoda substituirilor în lant; 5) metoda balantiera6 ;)metoda cercetarilor operationale; 7)metoda corelatiei; 8)generalizarea sau evaluarea rezultatelor.

a. 1+2+5+8; b. 4+5+6+7; c. 3+4+6;

d. 1+2+3+8; e. 1+2+7.

ANS :D
7.

In functie de baza de comparatie folosita, se pot efectua urmatoarele tipuri de comparatii: 1)în timp; 2) pe parti sau elemente componente; 3)mixte; 4) cu caracter special; 5) în spatiu.

a. 1+2+3+5; b. 1+3+4+5; c. 1+2+3+5; ANS : 8.

d. 1+2+4+5; e. nici o varianta

B

Principalele criterii dupa care poate avea loc descompunerea fenomenelor si a rezultatelor economice sunt urmatoarele: 1)descompunerea sau diviziunea în timp a rezultatelor; 2)descompunerea sau diviziunea în spatiu a rezultatelor; 3) descompunerea sau diviziunea mixta a rezultatelor; 4) descompunerea sau diviziunea rezultatelor cu caracter special; 5) descompunerea sau diviziunea rezultatelor pe parti sau elemente componente.

a. 1+2+5; b. 1+3+4+5; c. toate variantele; ANS :A

d. 1+2+4+5; e. nici o varianta.

9. Daca între factorii de influenta ai fenomenului supus analizei exista relatii de tip

determinist de natura sumei sau a diferentei, atunci pentru analiza cantitativa a acelui fenomen se foloseste metoda :
a. metoda comparatiei; b. metoda corelatiei; c. metoda balantiera; ANS :C 10. Daca între factorii de influenta ai fenomenului supus analizei exista relatii de tip determinist d. metoda substituirilor în lant; e. metoda cercetarilor operationale.

de natura produsului sau a raportului, atunci pentru analiza cantitativa a acelui fenomen se foloseste metoda :
a. metoda substituirilor în lant; b. metoda cercetarilor operationale; c. metoda balantiera; d. metoda gruparii ; e. metoda comparatiei.

ANS :A 11. Pentru aplicarea metodei substituirilor în lant asupra unui fenomen, asezarea factorilor de

influenta în relatia de cauzalitate se face obligatoriu în aceasta ordine :
a. factori cantitativi, factori calitativi, factori de structura ; b. factori de structura, factori calitativi, factori cantitativi ; c. factori de structura, factori cantitativi, factori calitativi ; d. factori calitativi, factori cantitativi, factori de structura ; e. factori cantitativi, factori de structura, factori ANS : E

calitativi.

12. Informatiile folosite în analiza economico-financiara trebuie sa îndeplineasca urmatoarele

cerinte: 1)utilitatea ; 2)exactitatea informatiilor; 3) operativitatea informatiei ; informatiei ; 5)costul informatiei .
a. toate variantele ; b. 1+3+4 ; c. 1+4+5 ; ANS : A d. 2+3+4+5 ; e. nici o varianta.

4)valoarea

13

c. productia exercitiului. informatii efective si informatii de prognoza. Aceasta reflecta : a. ANS :D 14. variatia încasarilor unei întreprinderi generata de variatia cu o cantitate a cantitatilor vândute .Dupa sursele lor de provenienta. informatii de plan si informaii normative. d. ANS :B 17. productie neterminata si productie imobilizata se numeste : a. valoarea adaugata neta. acel nivel al cifrei de afaceri care asigura acoperirea în totalitate a cheltuielilor fara sa se obtina profit . Cifra de afaceri minima : a. întreprinderii. o crestere a profitului. c. veniturile totale ale întreprinderii . b. b. veniturile din vânzarea mijloacelor fixe . valoarea adaugata bruta. d. totalitatea veniturilor din productia vânduta si vânzarea marfurilor. informatii endogene (interne) si informatii exogene (externe). e. ANS :E 15. informatiile se pot grupa în doua mari categorii: a. . diferentelor de stoc de semifabricate .productiva a întreprinderii . cifra de afaceri. informatii curente ( operative) si informatii periodice. e. Indicele valorii adaugate (IVA)este mai mare decât indicele productiei exercitiului (IQex). c. eficienta cu care se desfasoara activitatea întreprinderii . ANS :B 16. e. productia stocata si productia imobilizata a d. încasarea medie pe unitatea de produs vânduta . informatii active si informatii pasive. Cifra de afaceri reprezinta : a. nivelul maxim al cifrei de afaceri realizate de o întreprinderii. veniturile din productia vânduta. e. b. d. b. Indicatorul ce are ca scop dimensionarea întregii activitati a unei societati comerciale si cuprinde valoarea produselor vândute. productie marfa fabricata . plusul de valoare adus de activitatea tehnico. c.

o scadere a productiei stocate. e. o crestere a productivitatii muncii. Indicele productiei marfa (IPM) este mai mic decât indicele productiei exercitiului (IQex). d. b. 2)impozitele si taxele . e. 3)amortizarile . o crestere a cheltuielilor cu amortizarea. o crestere a productivitatii muncii. Indicele productiei marfa (IPM) este mai mare decât indicele productiei exercitiului (IQex). o crestere a stocurilor de productie neterminata . 6)rezultatul net. o scadere a cheltuielilor cu amortizarea. Prin metoda directa ( aditiva). ANS :E 20. . Aceasta reflecta : a. b. o crestere a ponderii consumurilor provenind de la terti în productia exercitiului . c. o reducere a ponderii consumurilor provenind de la terti în productia exercitiului. o reducere a ponderii consumurilor provenind de la terti în productia exercitiului ANS :C 19. 1+2+3+4++5+6. Aceasta reflecta : a. Indicele valorii adaugate (IVA)este mai mic decât indicele productiei exercitiului (IQex). 5)dividendele . a. d. 4)dobânzile . o scadere a stocurilor de productie neterminata si a consumului intern. 1+2+4+5+6. o crestere a ponderii consumurilor provenind de la terti în productia exercitiului . o crestere a productivitatii muncii. e. ANS :A 21. d. b. ANS :B 18. o utilizare mai buna a timpului de lucru al salariatilor . c. o crestere a stocurilor de productie neterminata si a consumului intern.b. o utilizare mai buna a timpului de lucru al salariatilor . d. 1+3+4+6. 1+2+3+4. e. valoarea adaugata neta se calculeaza prin însumarea elementelor sale componente : 1)salariile si cheltuielile sociale . o crestere a ponderii consumurilor provenind de la terti în productia exercitiului . c. o utilizare mai buna a timpului de lucru al salariatilor . Aceasta reflecta: a. e. c. d. o crestere a stocurilor de productie neterminata si a consumului intern. b. o reducere a stocurilor de productie neterminata si a consumului intern.

1+2+4+5+6.Valoarea adaugata bruta 4. 2+3+4+6.Amortizarea 3.c. 1.483. 4)dobânzile .70 .840. ANS :D 23.577 16. e.60 . 0.53 . 0. 2+3+4+6. b.520.Valoarea adaugata bruta 4. 724. Prin metoda directa( aditiva). Pe baza datelor : d. . b. ANS :C 24.43. d. ANS :A 22. 1. 0.81 .591 5.Valoarea adaugata neta 2.23.868 2 .240.90 .361. c. a.709 11 .709 19.Valoarea adaugata neta 2.310 Gradul de integrare pe verticala calculat în perioada de baza este egal cu : a. e. 1+2+3+4++5+6. c.Amortizarea 3. 1. 3)amortizarile .Cifra de afaceri mii lei Perioada curenta 14. 1. 0.67 .Cifra de afaceri mii lei Perioada de baza 8 . 6)rezultatul net.359 Gradul de integrare pe verticala calculat în perioada curenta este egal cu : a. 2)impozitele si taxele . valoarea adaugata bruta se calculeaza prin însumarea elementelor sale componente : 1)salariile si cheltuielile sociale .300 24. 200. Pe baza datelor : Denumire indicator 1. 0.53 . b. 1+3+4+6. Denumire indicator 1. 1+2+3+4. 249. e. 5)dividendele . d.

e.800 816.500 8.590. Pe baza datelor : .520.Valoarea adaugata bruta(mii lei) 2.190 mii lei .860 9.796. + 2.Consumul intermediar (mii lei) din care : .770 10. + 740 .Fondul de timp (ore) Perioada de baza 12.992.500 8. d.190 mii lei .301 24.111.590.890.050 832.111. ANS :C 27.Productia bruta (mii lei) 4.Productia bruta(mii lei) 4. – 2.747 11. ANS :B 26.342 29. – 757.c. + 201 .48 mii lei.031.314.397. e.000 Perioada curenta 19. 031. + 2.770 10. ANS :B 25. 419 mii lei .050 832. – 260 .014.520.301 24.000 Influenta fondului de timp de munca asupra valorii adaugate brute este egal cu : a.342 29. 596.48 mii lei.860 9. Se dau datele : Denumire indicator 1. d.992.747 11. 811.aferent cifrei de afaceri 3.320. 419 mii lei .75 .48 mii lei.Valoarea adaugata bruta (mii lei) 2. b. 0.000 Perioada curenta 19.300 mii lei .728. c.314.664 mii lei.Consumul intermediar (mii lei) din care : .aferent cifrei de afaceri 3.796. + 757 .320.000 Influenta productivitatii medii orare asupra valorii adagate brute este egal cu : a.664 mii lei. + 757. b.031.014. c. – 201 .800 816.728. Pe baza datelor : Denumire indicator 1.Fondul de timp (ore) Perioada de baza 12.

720 mii lei. + 2. + 3.48 mii lei.93 0.Valoarea medie adaugata la 1 leu productie a exerciiului (mii lei( Perioada de baza 12.Productia exercitiului (mii lei) 3. Pe baza datelor : d.720 mii lei.658.Fondul de timp (ore) Perioada de baza 12. ANS :E 28.Valoarea adaugata bruta (mii lei) 2. ANS :A 29.Productivitatea muncii orara (mii lei /ora) 5.4.050 832.747 24.2 mii lei.511 Perioada curenta 19.Fondul de timp de munca(ore) 4. c. c.014.190 mii lei . Indicatori 1.111.320.860 29.658. + 2.000 35.728. b.520.000 Perioada curenta 19. e. + 4.771. – 2.314.Pe baza datelor : d.111. b.000 Influenta ponderii consumului intermediar aferent cifrei de afaceri este egala cu : a.000 28.800 816.673 Influenta valorii medii adaugate la 1 leu productie este egala cu : a.Valoarea adaugata (mii lei) 2.98 0.860 9.605.940.605. + 236.56 mii.aferent cifrei de afaceri 3.940.190 mii lei .992.800 816. .Consumul intermediar (mii lei) din care : .221.796.314.050 832.014. – 3.897.983.590.Productia bruta (mii lei) 4. . .728.749.747 11.500 8.56 mii lei.Denumire indicator 1. .749.236.48 mii lei . + 2. e.48 mii lei .770 10.301 24.320.342 29.

320. diferenta dintre productia exercitiului si cheltuielile salariale .897. b. eficientei utilizarii activelor fixe . .314.98 0.Indicatori 1. + 236.4. d. e.983. + 2. ANS :B 30.673 Influenta productivitatii muncii orare este egala cu: a. ANS :A 31.658. d.56 mii lei .747 24. c.749. rezultatul favorabil al exercitiului . b.Productia exercitiului (mii lei) 3.658. b.2 mii lei.Productivitatea muncii orara (mii lei /ora) 5. ratei rentabilitatii capitalului avansat. d. ANS :E .000 35. diferenta dintre cifra de afaceri si suma amortizarii.983.511 Perioada curenta 19.Valoarea adaugata (mii lei) 2.111.050 832.800 816. eficientei utilizarii activelor totale .940. c. eficientei utilizarii activelor de exploatare .56 mii lei Valoarea adaugata se determina ca : a.728. diferenta dintre excedentul brut din exploatare si amortizare. c.000 28.Valoarea medie adaugata la 1 leu productie a exercitiului (mii lei) Perioada de baza 12.749.897. e.93 0. Relatia : (VA1 − VA0) pr0 100 reprezinta modificarea valorii adaugate asupra : At1 a.Fondul de timp de munca(ore) 4. .860 29. + 4.2 mii lei . diferenta dintre productia exercitiului si consumurile provenind de la terti . e. ratei rentabilitatii economice .2.48 mii lei .

G = 0.124 1.00 Coeficientul de concentrare Gini-Struck (G) si indicele Herfindhal (H).38 0.90. G = 1.199. b.H = 0. distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente . c.Pepsi Cola 4.20 . e. calculati pentru o firma care realizeaza cinci produse. calculati pentru o firma . d. pot avea urmatoarele valori si semnificatii : .90 . H = 0. G = -0. H = 0. G = 0.90.396 4. distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente.28 0. e. G = 0.12 1. Coeficientul de concentrare Gini-Struck. G = 0. G = 0.200 Structura cifrei de afaceri (gi) 0.90. ANS :D 33. H = 0. calculat pentru o firma care realizeaza cinci produse.20.Coca Cola 2. calculati pentru o firma care realizeaza cinci produse.90. G = 0. distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente.20. Coeficientul de concentrare Gini-Struck (G) si indicele Herfindhal (H). d. e. distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente. H = 0.7 si semnifica o distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente.5 si semnifica un grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri . distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente. H = 0. b.Fanta Total Cifra de afaceri 6.2 si semnifica un grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri .90. ANS :D 34.589. G = 0.32.40. G = 0.976 3.22 0.2 si semnifica o distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente. H = 0.314. G = 0.90. b. pot avea urmatoarele valori si semnificatii : a.957.567. distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente . G = 0. c. grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri.7 si semnifica o distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente. poaste avea urmatoarele valori si semnificaii: a. grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri ANS :A 35.20.704 16. pot avea urmatoarele valori si semnificatii : a. Se dau urmatoarele date : Denumire produs 1. c. G = 0. d.20. H = 0.Frutti Fresh 3. grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri. H = 0.H = 0. G = 0. G = 0. grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri. Coeficientul de concentrare Gini-Struck (G) si indicele Herfindhal (H).

H = 0. G = 0. b. Aceasta semnifica : a.H = 0. a scazut gradul de valorificare a productiei marfa fabricate si ponderea mijloacelor fixe productive si a crescut eficienta utilizarii mijloacelor fixe.22 . gradul de valorificare a productiei fabricate .40. distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente. d.înzestrarea tehnica a muncii. e. Cifra de afaceri este influentata.înzestrarea tehnica a muncii. distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente. ANS :C 37. înzestrarea tehnica a muncii. Indicele cifrei de afaceri = 105% . s-a redus eficienta utilizarii mijloacelor fixe. Indicele ponderii mijloacelor fixe productive = 70%. c. numarul de salariati. numarul de salariati. gradul de valorificare a productiei fabricate . pretul de vânzare. G = 0. H = 0. ponderea mijloacelor fixe productive în total mijloace fixe. gradul de valorificare a productiei fabricate . b. numarul de salariati. volumul productiei vândute. Indicele gradului de înzestrare tehnica a muncii = 120% . G = 0.181. d. de urmatorii factori directi. mijloacelor fixe productive în total mijloace fixe. distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente . costul de productie.22. ponderea mijloacelor fixe productive în total mijloace fixe. eficienta folosirii mijloacelor fixe. e. structura productiei . a crescut productivitatea muncii. volumul productiei vândute. grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri ANS :B 36. G = 0. a crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si a scazut gradul de înzestrare tehnica a muncii. Indicele gradului de valorificare a productiei marfa fabricate = 98% .181. e. c. a scazut gradul de valorificare a productiei marfa fabricate si gradul de înzestrare tehnica a muncii si a crescut eficienta utilizarii mijloacelor fixe. eficienta folosirii mijloacelor fixe. ANS :E .28. Indicele numarului de salariati = 103% . H = 0.a.22. au crescut productivitatea muncii si gradul de valorificare a productiei marfa fabricate si s-a redus ponderea mijloacelor fixe productive. productivitatea muncii. H = 0. structura productiei. într-un sistem factorial. G = 0. grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri. d. în urmatoarea ordine : a. c. ponderea b.

s-a redus eficienta utilizarii mijloacelor fixe. productivitatea muncii.000 .Se cunosc urmatoarele date : Indicatori 1. e.Productia exercitiului (mii lei) 2.Indicele productivitatii muncii = 95% . productivitatea muncii a scazut gradul de valorificare a productiei marfa fabricate si ponderea mijloacelor fixe productive si a crescut eficienta utilizarii mijloacelor fixe. a crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si a scazut gradul de înzestrare tehnica a muncii . Aceasta semnifica : a. Indicele gradului de înzestrare tehnica = 84%. a crescut gradul de valorificare a productiei marfa fabricate si ponderea mijloacelor fixe productive si a scazut eficienta utilizarii mijloacelor fixe.000 648. Aceasta semnifica : a.000 540. c. a scazut gradul de valorificare a productiei marfa fabricate si gradul de înzestrare tehnica a muncii si a crescut eficienta utilizarii mijloacelor fixe. Indicele gradului de valorificare a productiei marfa fabricate = 105% . d. a scazut gradul de valorificare a productiei marfa fabricate si a crescut eficienta utilizarii mijloacelor fixe si ponderea mijloacelor fixe productive. a crescut cifra de afaceri.Consumurile provenind de la terti (mii lei) 3. a scazut gradul de valorificare a productiei marfa fabricate si a crescut eficienta b. Indicele eficientei utilizarii mijloacelor fixe =75% . a crescut cifra de afaceri si s-a redus eficienta utilizarii mijloacelor fixe si b. Indicele ponderii mijloacelor fixe productive = 114%. ANS :C utilizarii mijloacelor fixe si ponderea mijloacelor fixe productive.000 Realizat 520.000 280. Indicele numarului de salariati = 98% . .000 320.38. Indicele numarului de salariati = 80% . Indicele gradului de valorificare a productiei marfa fabricate = 110% . 39. e. Indicele eficientei utilizarii mijloacelor fixe =75% . ANS :B 40. a crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si a scazut gradul de înzestrare tehnica a muncii . d.Indicele productivitatii muncii = 105% . c.Fondul de timp de munca (ore) Prevazut 500. a scazut gradul de valorificare a productiei marfa fabricate si ponderea mijloacelor fixe productive si a crescut eficienta utilizarii mijloacelor fixe.

250.249.200.434 din care: -productive 8. ) 8. 45.826.960 0. Se dau datele : Indicatori Perioada de baza 1.Cifra de afaceri (CA) (mii lei) 20.247 Influenta gradului de înzestrare tehnica este egala cu : a. + 3.800 24.6 mii lei . 46.88 3.550.229.555.7 mii lei . b.434 40. ANS :B 41.314.826.305 4. Se dau datele : Indicatori 1.040 (mii lei/sal. .555.Randamentul mijloacelor fixe 3. c.144 mii lei .466.Influenta productivitatii medii orare asupra valorii adaugate este: a.3.Productivitatea muncii (Q/ Ns) 107.827 10.339 productive Perioada curenta 255 29.7 mii lei.359 114.02 0.028.441. d.Gradul de valorifica a productiei 0.Ponderea mijloacelor fixe 0.726 (CA/Q) 6.Numarul de salariati(Ns) 260 2.028.92 productive în total mijloace fixe (%) 9.724.Producia marfa) Q( 27.426 mii lei. .2 mii lei . c.335. d.Gradul de înzestrare tehnica (Mf 34. + 1.2 mii lei . e.550. b.312.2 mii lei . e. .400 (mii lei) 3.144 mii lei .499 7.) 5.426 mii lei.459 9. 67.75 / Ns) (mii lei /sal.45.345.46. – 388. ANS :B 42.830.Mijloace fixe (mii lei) 9. +388.Numarul de salariati(Ns) Perioada de baza 260 Perioada curenta 255 .250.

830.) 5.229.434 8.359 114. Se dau datele : Indicatori Perioada de baza 1.Mijloace fixe (mii lei) din care: -productive 7.028.Cifra de afaceri (CA) (mii lei) 4.Numarul de salariati(Ns) 260 2.726 9.6 mii lei .028.02 0.434 40.555.2 mii lei .312.Producia marfa (Q) 27.028.249.314.Productia marfa (Q) (mii lei) 3.Mijloace fixe (mii lei) 9.305 4.459 9.724. –999.434 din care: -productive 8.Gradul de valorifica a productiei 0.335.312.466.) 5.960 0.726 (CA/Q) 6.499 7.02 .Gradul de înzestrare tehnica (Mf 34.441.400 (mii lei) 3.441.200.200.75 0.400 20.156 mii lei .250.943.960 0.434 40.92 29.827 10.247 Influenta ponderii mijloacelor fixe productive este egala cu : a.Randamentul mijloacelor fixe productive 27.827 10. c.335.75 Perioada curenta 255 29. d. e.800 24. ANS :A 43.339 3.800 24.Gradul de valorifica a productiei (CA/Q) 6.Productivitatea muncii (Q/ Ns) (mii lei/sal.359 114.459 9.305 107.028. b.499 34.249. + 1.826.Ponderea mijloacelor fixe productive în total mijloace fixe (%) 9.426 mii lei.040 0.2 mii lei .555.Productivitatea muncii (Q/ Ns) 107.830.724.314.2.88 3. + 3. – 388.Gradul de înzestrare tehnica (Mf / Ns) (mii lei /sal.040 (mii lei/sal. + 388.Cifra de afaceri (CA) (mii lei) 20. ) 8.

d.5 mii lei .368 mii lei. raport între numarul de salariati si capacitatea de productie.668 mii lei . c. raport între numarul de utilaje si numarul de salariati . ANS :C 44. 75 90 11300 11200 -produs B 60 15200 15600 Buc.5 1459. e. c.960. e. 96 -produs C Buc. d. . + 2. 39 90 9000 9500 2.5 6569 6291.3.250. b.339 3.555.229. raport între productia realizata si capacitatea de productie. +388.298. + 298.Indicatorul ‘‘gradul de utilizare a capacitatii întreprinderii’’ se calculeaza ca : a. 210 240 12655.2 mii lei .7 1008 1017 936 912 855 810 3770 3552.88 3. Se considera datele : Denumire UM Cantitate (q) Pret (p) produs q0 q1 p0 p1 1Grupa I Buc.6 mii lei .2 351 3479 6136. c./ Ns) (mii lei /sal.426 mii lei .368 mii lei.7 2799 2739 847.5 mii lei .8 mii lei.794.8 mii lei.277. – 2. ANS :C .Randamentul mijloacelor fixe productive 0. + 379. .Grupa II Kg. d.5 din care : -produs A Buc. e.826. ) 8. 142 145 24500 26000 Total - Valori (qp) (mii lei) q0p0 q1p1 q1p0 2657. raport dintre cifra de afaceri si capacitatea de productie . b. raport între cifra de afaceri si valoarea activelor . .466.247 Influenta modificarii gradului de valorificare a productiei este egala cu: a. . + 1.794.92 0.5 Influenta structurii productiei vândute asupra cifrei de afaceri este egala cu : a. ANS :E 45.7 11662.960. . b.Ponderea mijloacelor fixe productive în total mijloace fixe (%) 9.277.

2 0. b.3 Vp1 11. structura vânzarilor pe piata.0708 0.39 0.806. Zona I Zona II Zona III Total V1 Cp0 35402 0. se includ doar veniturile financiare. + 11.200 7. ANS :C 47.56 mil lei .707.3 20. c.16 36. lei) (Vp) Vp0 8. c. b.185 0. cota de participare la profit. Se considera datele: Piata de desfacere Vânzari proprii (mil. Se considera datele: Piata de desfacere Vânzari proprii (mil.342 5. d. + 42.42.32 0.29 19022.895 Structura vânzarilor (gi) (%) g0 g1 37. e. veniturile financiare si extraordinare : a.32 36. lei .249.455 20.00 22.4 24.0602 0.11.990. .844.54 25.430 5. e. La calculul cifrei de afaceri.200. cota de taxa pe valoarea adaugata.14 100. lei) (V) V0 30. cota de piata deservita. e. se includ doar veniturile extraordinare. . d.196 85214.34 mil.2 0.340 Cota de piata(Cp) Cp1 0. ANS :B 49.77 mil.56 mil lei . nu se includ. Raportul dintre vânzarile proprii ale unei întreprinderi pe o piata si totalul vânzarilor pe acea piata reprezinta : a. lei . se includ în cote diferite.756 0.77 mil. c.46.91 41. + 54.1205 0.4 Vânzari totale (mil. ANS :B 48. lei) (Vp( Vânzari totale (mil.990.2515 Influenta modificarii structurii vânzarilor este egala cu : a.844.93 100. cota de piata neacoperita.835.964 5. lei.671 80.214 29.00 Cp0gi1 d. b. se includ în cote egale. lei) (V) Cota de piata (Cp) Structura vânzarilor (gi) (%) Cp0gi1 .27 30790 0.

91 25.32 0.120 5 0.0 0 g1 41. la toate produsele.11.27 0.14 100.93 100. Se cunosc urmatoarele date : ‹ coeficientul mediu de sortiment = 1 .0 0 0. 4 2 5.77 mil. d.3 5.87 . ks= .39 0. 3 4 0 2 Vp0 8. lei. productia a fost realizata si chiar depasita la toate produsele.5 si semnifica nerealizarea volumului productiei la toate sortimentele .56 mil lei .16 36. 24.21 19022. + 54.806. poate avea urmatoarele valori si semnificatii : a. e. în proportii diferite.990. ks=0 si semnifica nerealizarea volumului productiei la toate sortimentele .0.89 5 g0 37. + 42.9 si semnifica realizarea volumului productiei la cel putin un produs . ‹ coeficientul mediu de asortiment = 0. lei .844.342 20.430 7.18 5 0.45 35402 5 5. productia nu a fost realizata la cel putin un produs.964 Vp1 11. b. b. b. e. d. Aceasta semnifica : a. în aceeasi proportie . ANS :D 51.56 mil lei .835. d.707.34 85214. ks=1 si semnifica realizarea si chiar depasirea volumului productiei la toate sortimentele . .19 6 0. c.070 8 0.0. .251 5 Influenta modificarii cotei de piata pe zone este egala cu : a.67 30790 1 20. e.34 mil. calculat pentru o firma industriala care realizeaza cinci produse. c.42.4 29.54 22. Coeficientul mediu de sortiment. + 11.29 0. lei . dar depasita la altele. productia nu a fost realizata la nici un produs. 80. c. ks= .4 si semnifica depasirea volumului productiei la toate sortimentele .844. productia a fost depasita în aceeasi proportie.200.77 mil.75 6 Cp1 0.990.200 Cp0 0. ANS :E 50.060 2 0. ANS :A .Zona I Zona II Zona III Total V0 V1 30. proportia realizata corespunde productia programata. ks=1.32 36.249. ‹ indicele volumului fizic al productiei = 103% .

utilizarea extensiva a fortei de munca. structura fortei de munca . b. d. utilizarea intensiva a fortei de munca. circulatia si fluctuatia fortei de munca . utilizarea extensiva a fortei de munca . circulatia si fluctuatia fortei de munca . e. c. utilizarea intensiva a fortei de munca. 3)demisii . 5)pensionari. 4)schimbarea gradului de înzestrare tehnica . 2)plecari fara aprobarea societatii . asigurarea cantitativa cu forta de E 54. c. Principalele cauze obiective care provoaca miscarea salariatilor sunt : 1)modificari în structura organizatorica a societatilor . plecari la studii sau pentru efectuarea stagiului militar .52. e. c. munca . b. b. b. Principiul necompensarii unor nerealizari la unele sortimente cu depsirile înregistrate la alte sortimente sta la baza coeficientului : a. utilizarea intensiva a fortei de munca. utilizarea extensiva a fortei de munca . . d. d. asigurarea cantitativa cu forta de munca . circulatia si fluctuatia fortei de munca . asigurarea cantitativa ANS :B 55. structura fortei de munca . ANS :B 53. kr – coeficient de ritmicitate. cu forta de munca . Numarul mediu admisibil este un indicator ce arata : a. k – coeficient de exploatare. c. ANS :C 56. kst – coeficient de structura . Productivitatea marginala pe un salariat este un indicator ce arata: a. ks – coeficientul de sortiment. e. Fondul de timp maxim disponibil este un indicator ce arata : a. d. structura fortei de munca . kn – coeficient de nomenclator. decese. e.

116. ANS :B 58. nici o varianta. a. e. b. Indicatori 1. 7)desfacerea contractului de munca pentru absente nemotivate si alte abateri disciplinare. 1+4+5+6. 3)demisii . plecari la studii sau pentru efectuarea stagiului militar. a. d. 1+4+5. 2+3+4+5+7. toate variantele.6)salarizari mai bune la alte societati. 1+2+3+5+7. e. 2+4+5+7. 2+3+7. d. 2. cum ar fi: 1)diminuarea volumului productiei. decese. Se dau urmatoarele date: Nr.519 9. 5)cresterea costului de productie. b.454 406 382 . ANS :C 57. 4)prestarea de ore suplimentare. 1+2+3+6+7. 2+4+5. d. b. crt. Principalele cauze subiective care provoaca miscarea salariatilor sunt : 1)modificari în structura organizatorica a societatilor . 1+3+5+6. 5)pensionari. Cifra de afaceri ( mii lei) Numarul mediu de salariati Perioada de analiza de baza curenta 6. 3+5+6. 6)munca în asalt. 1+2+3+6 c. 4+5+7. 7)depasirea absoluta si relativa a numarului de muncitori. c. c. 2)plecari fara aprobarea societatii . 3)folosirea nerationala a utilajelor de productie. e.819. 4)schimbarea gradului de înzestrare tehnica . Utilizarea incompleta a timpului de munca are o serie de consecinte negative asupra activitatii întreprinderilor . a. 7)desfacerea contractului de munca pentru absente nemotivate si alte abateri disciplinare. 4+5+6+7. 2)scaderea productivitatii muncii. 6)salarizari mai bune la alte societati. ANS :E 59.

062 232 102. Se dau urmatoarele date: Nr.32 7. .32 88. + 65. Se dau urmatoarele date : . 8. + 65.337 lei / salariat. . 4.75 232 72.867.74 9.18. ANS :A 60. 2. 5. Totala om-zile lucrate Total om-ore lucrate Productivitate anuala Numar zile pe un salariat Productivitatea medie zilnica leiDurata medie a zilei de lucru( ore) Productivitatea medie orara( lei) 94.239. 3. d.049. d.63 88.796.364.07 Indicatori Cifra de afaceri ( mii lei) Numarul mediu de salariati Totala om-zile lucrate Total om-ore lucrate Productivitate anuala Numar zile pe un salariat Productivitatea medie zilnica leiDurata medie a zilei de lucru( ore) Productivitatea medie orara( lei) Modificarea duratei zilnice de lucru este egala cu: a.337 lei / salariat.77 13.75 72. Perioada de analiza de baza curenta 6.07 Modificarea nivelului productivitatii medii zilnice este egala cu: a.3.844 23. 7. 8.604 16. e.865. 9. 6. + 18.18.32 7. . c.881 lei / salariat. b.844 231.7.77 9.519 9.865.881 lei / salariat.454 406 382 94. .049.246 688.088.049.088.7.42 728.479.32 13.819.246 16.75 102.42 688.604 23.63 728.364.174 lei / salariat.337 lei / salariat.623. e. b.881 lei / salariat.867. 1. 6. 4.174 lei / salariat. + 7.74 7.049.75 7.116.623.881 lei / salariat.796.337 lei / salariat.062 231. ANS :C 61.239. + 18. 7.479. c. 9. crt. + 7. 5.

32 7. ANS :A . 3. e. ANS :C 63.42 728.796.844 23.364.984. influenta modificarii duratei zilnice de lucru asupra productivitatii muncii zilnice. c.7. Relatia : (Nh1 x Wh1 x Nz1)–( Nh0 x Wh 0 x Nz1 ) reprezinta : a. c.239. influenta modificarii productivitatii medii orare asupra productivitatii muncii anuale.819. 9. influenta modificarii productivitatii medii orare asupra valorii productiei .519 9. + 7.337 lei / salariat.Nr.867.623.479. 7. 5.116.18.088. influenta modificarii duratei zilnice de lucru asupra productivitatii muncii anuale.454 406 382 94. Indicatori Cifra de afaceri ( mii lei) Numarul mediu de salariati Totala om-zile lucrate Total om-ore lucrate Productivitate anuala Numar zile pe un salariat Productivitatea medie zilnica leiDurata medie a zilei de lucru( ore) Productivitatea medie orara( lei) Perioada de analiza de baza curenta 6. anuale .707 lei / salariat. 4.77 9.07 Modificarea productivitatii medii orare este egala cu: a. +6.881 lei / salariat. + 18.246 688.63 88.865. d. 1. b.75 102. Relatia : (Ns1 x Nh1 x Wh1 x Nz1)–( Ns1 x Nh0 x Wh 0 x Nz1 ) reprezinta : a. e. ANS :C 62. influenta modificarii duratei zilnice de lucru asupra productivitatii muncii zilnice.049.32 13. 83. influenta modificarii productivitatii medii zilnice asupra productivitatii muncii e. crt.049. 83.74 7.337 lei / salariat.604 16. influenta modificarii productivitatii medii zilnice asupra productivitatii muncii anuale . 6. . d. b.062 231. 2. influenta modificarii productivitatii medii orare asupra valorii productiei .75 232 72. 8. influenta modificarii duratei zilnice de lucru asupra productivitatii muncii anuale. b.881 lei / salariat. influenta modificarii productivitatii medii orare asupra productivitatii muncii anuale. d. . c.

4)cresterea numarului de ore lucrate pe zi. nici o varianta. e. constructii . 6)perfectionarea stimularii materiale a salariatilor. 1+2+3+4+6+7. echipamentele de protectie a valorilor umane si materiale si alte active corporale. instalatii tehnice . capital fix direct productiv si neproductiv.) introducerea unor metode moderne de management. e. aparatura birotica . c. capital fix propriu si închiriat. 2) ridicarea calificarii fortei de munca3 . 8) scaderea numarului de ore lucrate pe zi. activele fixe (capitalul fix) se clasifica în: a. c. 65. mijloace de transport .198.430. b. -43.478. toate variantele.259 2. capital fix activ si inactiv.14 -2. mobilierul . capital fix activ si pasiv.64.889 . crt. d. 4+7. Se dau datele: Nr. 7) cresterea numarului de zile lucrate pe an. Indicatori Venituri totale obtinute (mii lei) Numarul mediu de utilaje Randamentul mediu orar Simbol N N+1 Q 2. 1. 66. animalele si plantatiile . d. In functie de modul de participare la procesul de productie. 5)scaderea numarului de zile lucrate pe an. a. b. 1+2+3+6 . Nu R ( Nu ) 67 65 3.768 2. Caile principale de crestere a productivitatii muncii sunt: 1)introducerea progresului tehnic.428.

68. Tu R (Tu ) 1800 1760 3.440. e.259 2.Influenta modificarii valorii productiei asupra randamentului mediu este egal cu: a. Se dau datele: Nr.428.009.433 mii lei/ ora-utilaj.543 mii lei/ utilaj. –3.550. d. b. +1. Se dau datele: Nr. -128. c. +3.428. e.305 Influenta modificarii valorii productiei asupra randamentului mediu este egal cu: a. Nu 67 65 . 67.433 mii lei/utilaj. crt.161 -100.433 mii lei/ utilaj.259 2. +128. Indicatori Venituri totale obtinute (mii lei) Numarul mediu de utilaje Simbol N N+1 Q 2.433 mii lei/ utilaj. 1. -3. -1. -1. crt. Indicatori Venituri totale obtinute (mii lei) Nr. mediu de ore lucrate de un utilaj Randamentul mediu orar Simbol N N+1 Q 2.06 mii lei / ora-utilaj. d.433 mii lei/ora-utilaj.768 2.009.727.433 mii lei / utilaj. -1.009.440.06 mii lei/ ora-utilaj.198. +3. c. b. +1.009.440.433 mii lei/ ora-utilaj.768 2.198. 1.

009.433 mii lei/ora-utilaj.259 2. + 27. E 70.161 -100.R ( Nu ) 3. c. +128.06 mii lei / ora-utilaj.430.06 mii lei/ ora-utilaj. 69.591 5. -1.727. +1.440. -1.709 . +1. -128.889 Influenta modificarii numarului mediu de utilaje asupra randamentului mediu este egal cu: a.543 mii lei/ utilaj.483. Pe baza datelor : Denumire indicator 1.433 mii lei / utilaj. –3. b.Valoarea adaugata neta 2. crt.433 mii lei/ ora-utilaj.009.755 mii lei/ ora-utilaj. b. Indicatori Venituri totale obtinute (mii lei) Nr. Randamentul mediu orar -43. e.Amortizarea mii lei Perioada curenta 14.198.14 -2. -3. d. c. mediu de ore lucrate de un utilaj Randamentul mediu orar Simbol N N+1 Q 2. -1. +3.009.428.534 mii lei/ utilaj. Tu R (Tu ) 1800 1760 3.433 mii lei/ utilaj.305 Influenta modificarii numarului mediu de utilaje asupra randamentului mediu este egal cu: a. d.768 2.478.240. e. Se dau datele: Nr.009. 1.550.534 mii lei/utilaj.440.

Valoarea adaugata bruta 4. 0. 0. c.011.303.230 2. d.81 . 955. e.71 .Valoarea adaugata bruta(mii lei) 2. Pe baza datelor : Indicatori 1.280 24.Cifra de afaceri 19. 0.Valoarea adaugata neta 2.Cifra de afaceri mii lei Perioada curenta 10. 1. e.763 Gradul de integrare pe verticala calculat în perioada curenta este egal cu : a.314.67 . 0. b.050 12.Amortizarea 3.250.300 27. B d.51 .81 72. 724.3.Consum intermediar(mii lei) din care: -consum intermediar aferent cifrei de afaceri (mii lei ) 3.Productia bruta (mii lei) Simbol VAB CI Perioada de Perioada curenta baza 550407 504124 1550700 2080250 CI(α ) PB 830500 2100790 1560450 2585250 .Valoarea adaugata bruta 4.67 .60 . Pe baza datelor : Denumire indicator 1. 1. b. 0. 0. c.71 . 1. 71. 1.23.23.004 Gradul de integrare pe verticala calculat în perioada curenta este egal cu : a.

73. b. e.Productia bruta (mii lei) 4.605. e.720 mii lei.014.190 mii lei .605.014.929 mii lei.Consum intermediar(mii lei) din care: -consum intermediar aferent cifrei de afaceri (mii lei ) 3.014. – 67. Pe baza datelor : Indicatori 1.014.4. c.Valoarea adaugata bruta(mii lei) 2. + 67.134 mii lei. d. – 3.720 mii lei Pe baza datelor : Indicatori 1.190 mii lei .Fondul de timp de lucru T 850800 1150400 al salariatilor (ore) Influenta modificarii productiei brute asupra valorii adaugate brute este egala cu: a. c. b. + 3. + 2.190 mii lei . + 2. d.929 mii lei.190 mii lei . 74.Valoarea adaugata bruta(mii lei) Simbol VAB Perioada de Perioada curenta baza 550407 504124 . + 126. – 2.134 mii lei. + 126. – 2.Fondul de timp de lucru al salariatilor (ore) Simbol VAB CI Perioada de Perioada curenta baza 550407 504124 1550700 2080250 CI(α ) PB T 830500 2100790 850800 1560450 2585250 1150400 Influenta modificarii productivitatii muncii asupra valorii adaugate brute este egala cu : a.

24 lei.411 • Valoarea productiei în perioada de baza2.Fondul de timp de lucru al salariatilor (ore) CI 1550700 2080250 CI(α ) PB T 830500 2100790 850800 1560450 2585250 1150400 Influenta modificarii consumului intermediar aferent valorii adaugate este egala cu : a. – 529. b. + 17. c. – 34. b.17.929 mii lei. e. 1. d.833.Consum intermediar(mii lei) din care: -consum intermediar aferent cifrei de afaceri (mii lei ) 3.200.25 lei.976 mii lei.740 • Valoarea productiei în perioada curenta3. c.Productia bruta (mii lei) 4.25 lei.190 mii lei . + 214. 75. +34.005 Cifra de afaceri marginala este : a. e.976 mii lei.2.148. crt. – 214.550 • Cifra de afaceri în perioada curenta15. + 126.22 lei : lei : lei : lei : lei Se dau datele: Nr. d.620. . + 529.190 mii lei . 76. 2 Indicatori Numarul mediu de salariati Productia marfa (mii lei) Simbol N Q Perioada de Perioada curenta baza 1500 1350 3240250 3550450 . – 18.24 lei. Se dau datele: • Cifra de afaceri în perioada de baza10.

d.510 mii lei. e.504 mii lei. -35. 78.510 mii lei.453 mii lei.858 mii lei. 1. d. crt. +384.510 mii lei.510 mii lei. +564.453 mii lei. +564. Se dau datele: . 77. -384. b. -35.504 mii lei. c. 2 3 4 Indicatori Numarul mediu de salariati Productia marfa (mii lei) Cifra de afaceri(mii lei) Valoarea medie a activelor fixe (mii lei) Din care : -valoarea medie a activelor fixe productive(mii lei) Simbol N Q CA Mf Perioada de Perioada curenta baza 1500 1350 3240250 2890450 647000 3550450 3120900 680000 Mf p 500000 520000 Influenta modificarii gradului de înzestrare tehnica este: a. c.453 mii lei. -564. +384. b. Se dau datele: Nr. +433. -384. e.3 4 Cifra de afaceri(mii lei) Valoarea medie a activelor fixe (mii lei) Din care : -valoarea medie a activelor fixe productive(mii lei) CA Mf 2890450 647000 3120900 680000 Mf p 500000 520000 Influenta modificarii productivitatii muncii asupra cifrei de afaceri este: a.

+384. Indicatori Simbol Perioada de Perioada curenta baza 1500 1350 3550450 3120900 680000 Numarul mediu de N salariati 2 Productia marfa (mii Q 3240250 lei) 3 Cifra de afaceri(mii lei) CA 2890450 4 Valoarea medie a 647000 Mf activelor fixe (mii lei) Din care : -valoarea medie a 500000 Mf p activelor fixe productive(mii lei) Influenta modificarii gradului de valorificare a productiei este: 520000 . -384. crt.453 mii lei. 1. crt. Se dau datele: Nr.510 mii lei. d. e.Nr.510 mii lei. 1. b. 79.453 mii lei. +564.811 mii lei. +169. -564. 2 3 4 Indicatori Numarul mediu de salariati Productia marfa (mii lei) Cifra de afaceri(mii lei) Valoarea medie a activelor fixe (mii lei) Din care : -valoarea medie a activelor fixe productive(mii lei) Simbol N Q CA Mf Perioada de Perioada curenta baza 1500 1350 3240250 2890450 647000 3550450 3120900 680000 Mf p 500000 520000 Influenta modificarii eficientei utilizarii activelor fixe productive asupra cifrei de afaceri este: a. c.

1625 0. -280 mil lei.0 17.0 14. +280 mil lei.1154 0.504 mii lei.0 100.1096 0. +20 mil.141 Cp1 0. d.0 100.a. 81.510 mii lei. -564.12 0. b.1409 0.1625 0. b.0 51.1096 0. +40 mil lei. Se considera datele: Zona Vânzari proprii (mil.0 100. lei) Cota de piata Structura vânzarilor totale % A B C Total Vp0 3000 6500 1500 11000 Vp1 2850 6900 1550 11300 V0 25000 40000 13000 78000 V1 26000 43000 11000 80000 Cp0 0.12 0. b. lei.14125 gi0 32.14125 Influenta modificarii cotei de piata este: a.1605 0. -35.1154 0.0 51.0 14. -20 mil lei.0 Influenta modificarii vânzarilor totale este: a. d. Lei) Vp0 A B C Total 3000 6500 1500 11000 Vp1 2850 6900 1550 11300 Vânzari totale (mil.453 mii lei. -20 mil lei.0 100. Lei) Vânzari totale (mil.0 54. c. .0 gi1 32. d.1605 0. +280 mil lei. e. 80. -280 mil lei. +384. e.1409 0.0 32. -384.0 54. +20 mil.0 Cp0 0. Se considera datele: Zona Vânzari proprii (mil.453 mii lei.510 mii lei. e. lei.0 17. c. +564.141 Cp1 0. lei) V0 25000 40000 13000 78000 V1 26000 43000 11000 80000 Cota de piata Structura vânzarilor totale % gi0 gi1 32.

02. 82.04 1. e. +0. 84.45 0.03. -0. -0.00 0.40 0.00 0.40 0. -0. Se considera datele: .9 1.5 0.27. c. Se dau datele: Produs Structura productiei (gi) prevazut (gi0 ) realizat(gi1 ) 0.4 1. b.02.02.00 Coeficientul mediu de calitate ( ki ) prevazut ( ki 0) 1.04 1.9 1.27.05 1.8 - A B C Total Influenta modificarii structurii productiei este: a.c. Se dau datele: Produs Structura productiei (gi) prevazut (gi0 ) realizat(gi1 ) 0. c. +0. e.45 0.27.6 realizat ( ki 1) 1. d.1 1.56 0.00 Coeficientul mediu de calitate ( ki ) prevazut ( ki 0) 1.8 2. -0. +0. +40 mil lei. b. -0. -0.02. 83.1 1.05 1.56 0.6 realizat ( ki 1) 1.27.03. d.8 - A B C Total Influenta modificarii coeficientului mediu de calitate este: a.8 2. +0.5 0.4 1.

Indicatori Simbol 1.1 mii lei. e.Numar mediu de Nu utilaje 3.400. 85.Numar mediu de ore t lucrate de un utilaj 4.426 mii lei. +23.1 mii lei. e. -12.846.5 60 1800 5520 62. b. b. 86. c.4 mii lei. +12. -24.Venituri totale obtinute Q (mii lei) 2.400.4 1836 5580 Influenta modificarii numarului de utilaje asupra veniturilor totale obtinute este: a.Numar mediu de ore t lucrate de un utilaj 4.Randamentul mediu Th orar (mii lei) Prevazut Realizat 596160 639280. +12.846. Se considera datele: Indicatori Simbol 1. +6874 mii lei.400.Numar mediu de Nu utilaje 3. -12. +23. d.Randamentul mediu Th orar (mii lei) Prevazut Realizat 596160 639280.4 1836 5580 Influenta modificarii numarului mediu de ore lucrate de un utilaj este: a.4 mii lei. -24.400. d. +6874 mii lei.1 mii lei. c.426 mii lei.5 60 1800 5520 62.1 mii lei. Se considera datele: Indicatori Simbol Prevazut Realizat .Venituri totale obtinute Q (mii lei) 2.

87. c. 40%. d.5 62.4 mii lei. +6874 mii lei.1.400. -24. b. -2. e. +23.1 mii lei.54%.426 mii lei. c. . -12. b. +12. 50%. Se considera datele: • Cifra de afaceri (CA) • Cheltuieli variabile(Ch v) • Cheltuieli fixe (F) = 5000 mil lei = 3000 mil lei = 1600 mil lei • Capacitatea de productie (Qmax) = 6500 mil lei Cifra de afaceri minima este: a.000 mil lei. +2. e. 16.000 mil lei.4 1836 5580 Influenta modificarii randamentului mediu orar este: a. -4.1 mii lei. d.600 mil lei. 88.25%.Randamentul mediu orar (mii lei) Q Nu t Th 596160 60 1800 5520 639280.400. +4.Numar mediu de ore lucrate de un utilaj 4.000 mil lei. +6.600 mil lei. d.Numar mediu de utilaje 3. b.846. Se considera datele: • Cifra de afaceri (CA) • Cheltuieli variabile(Ch v) • Cheltuieli fixe (F) = 5000 mil lei = 3000 mil lei = 1600 mil lei • Capacitatea de productie (Qmax) = 6500 mil lei Gradul de utilizare a capacitatii de productie este: a.Venituri totale obtinute (mii lei) 2. 61. e.

-1697.440 2. +6875 mil lei .Valoarea medie mil lei 780 911 anuala a mijloacelor fixe direct productive Influenta variatiei randamentului mijloacelor fixe productive asupra modificarii cifrei de afaceri este de: a.588 14.380 anuala a mijloacelor fixe 5. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1.Productia marfa mil lei 11. 89. +5300 mil lei.83 mil lei.168 14.95 c.32 d. 52.Valoarea medie anuala a mijloacelor fixe 5. +1260. +3645.95 e. lei Nivelul minim al cifrei de afaceri la care nu se realizeaza profit este : a. +2518.Numar mediu de personal pers.588 14. e. b.Valoarea medie anuala a mil lei 780 911 mijloacelor fixe direct productive Influenta numarului de salariati asupra modificarii cifrei de afaceri este de: d. +1697.440 2.168 14.735 fabricata 3. -1260.Cifra de afaceri mil lei 12. +3645.Numar mediu de pers. Se dau urmatoarele date : -cifra de afaceri : 6875 mil lei -total cheltuieli : 5300 mil lei din care : -cheltuieli variabile : 3550 mil lei -cheltuieli fixe : 1750 mil lei -capacitatea de productie : 7500 mil. .Valoarea medie mil lei 1.380 4.98 91. c.c.200 1. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1.Productia marfa fabricata mil lei 11.Cifra de afaceri mil lei 12. 260 256 personal 4. 260 256 mil lei 1.4%.83 mil lei .32 b.200 1. 90. +6875 mi lei.735 3.

d.86. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1.200 1. -1998. .19. -2411. b. 93. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1.64. +2411.Productia marfa fabricata 3.Productia marfa fabricata mil lei 11. 260 256 4.86.168 14. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1. c.Valoarea medie anuala a mil lei 1. c.Numar mediu de personal pers. -103. +103.Numar mediu de pers. c.14. 94.Cifra de afaceri mil lei 12.Cifra de afaceri mil lei 12. +1998. b.Valoarea medie anuala a mil lei mijloacelor fixe direct productive Influenta variatiei gradului de inzestrare tehnica asupra modificarii cifrei de afaceri este de: a. -199. d. -187.440 2. e. -512. +187.19.46.19.Valoarea medie mil lei 780 911 anuala a mijloacelor fixe direct productive Influenta variatiei gradului de valorificare a productiei asupra modificarii cifrei de afaceri este de: a. +1031.735 2. -287. +1491.Numar mediu de personal pers.200 1. 260 256 personal 4.168 14. +219.52. c. d.64.380 mijloacelor fixe 780 911 5.200 1.51.Valoarea medie mil lei 1. 260 256 4. d.Cifra de afaceri mil lei 12. b. +199. e. b.588 14.71.440 mil lei 11.440 2.71.71.46.51. e.735 3. -341.Valoarea medie anuala a mil lei 1. +287. +3491.19.168 14.14. -3491. -1031.Productia marfa fabricata mil lei 11.Valoarea medie anuala a mil lei 780 911 mijloacelor fixe direct productive Influenta variatiei productivitatii muncii asupra modificarii cifrei de afaceri este de: a.380 anuala a mijloacelor fixe 5.64. 92.735 3.a. e.588 14.588 14.46.380 mijloacelor fixe 5.

e.Productia marfa fabricata mil lei 1.380 mijloacelor fixe 5.24.24.200 1. -515. 26 25 4. c. -2152. d.92. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1. e. +581. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1. 130 128 mil lei 600 690 4. +515. -215. +121.440 2. 97.88.Valoarea medie anuala a mil lei 780 911 mijloacelor fixe direct productive Influenta variatiei ponderii mijloacelor fixe productive in total mijloace fixe asupra modificarii cifrei de afaceri este de: a.588 14.159 1. b. d.Valoarea medie anuala a mijloacelor fixe 5.735 3. -1745. -3491.168 14.95.217 1. c. b. 260 256 4.Cifra de afaceri mil lei 1.Valoarea medie anuala a mil lei 390 455 mijloacelor fixe direct productive Influenta variatiei productivitatii muncii asupra modificarii cifrei de afaceri este de: a.Productia marfa fabricata mil lei 5.42.Valoarea medie anuala a mil lei 78 91 mijloacelor fixe direct productive Influenta variatiei gradului de valorificare a productiei asupra modificarii cifrei de afaceri este de: a.Valoarea medie anuala a mil lei 1. d. -102.Numar mediu de personal pers.Numar mediu de personal pers.367 3. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta . b.Cifra de afaceri mil lei 6. +215.42.Valoarea medie anuala a mil lei 120 138 mijloacelor fixe 5.Cifra de afaceri mil lei 12.67.67.220 2.4.794 7. +1745.74.42.444 2.74.473 3. 98.24. +2150. -618. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1. e.Numar mediu de personal pers.24. -581.92. 96. c.Productia marfa fabricata mil lei 11. +102.084 7.

Cifra de afaceri mil lei 6. e. e. indicele valorii adaugate (Qa)=109%. 101.635 5. indicele cifrei de afaceri=120%. 99. Indicele productiei exercitiului (Qe)=10%. scaderea productivitatii muncii si cresterea gradului de valorificare a productiei marfa. 100.52 e. cresterea productivitatii muncii si reducerea ponderii consumurilor intermediare . b. Rezulta: a. e. Indicele cifrei de afaceri=110%. cresterea gradului de valorificare a productiei marfa si a productivitatii muncii.Numar mediu de pers.1.867 5. scaderea gradului de valorificare a productiei exercitiului. d.000 7. Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1. cresterea gradului de inzestrare a fortei de munca. sporirea productivitatii muncii si cresterea ponderii consumurilor intermediare.894 fabricata 3. 104 102 personal mil lei 480 552 4.776 2. +2240. d.Valoarea medie anuala a mijloacelor fixe direct productive Influenta variatiei numarului de personal asupra modificarii cifrei de afaceri este de: a. c. cresterea productivitatii muncii. scaderea productivitatii muncii si cresterea ponderii consumurilor intermediare. c. b. Aceasta inseamna: a.Productia marfa mil lei 5. sporirea gradului de inzestrare a muncii si scaderea gradului de valorificare a productiei .000 5. -1120.76. indicele numarului de personal (Ns)=95%. +93. indicele numarului de personal=80%.000 2. +299. c. b. -93. indicele productiei exercitiului=110%. cresterea gradului de valorificare a productiei exercitiului si a productivitatii muncii.52. -299. b.60. Rezulta: a. scaderea numarului de personal si a productivitatii muncii. cresterea gradului de valorificare a productiei exercitiului. -149. Indicele numarului mediu de salariati=95%.Valoarea medie anuala a mijloacelor fixe mil lei 312 364 5. d. +1120. scaderea productivitatii muncii si reducerea ponderii consumurilor intermediare. d.Numar mediu de personal pers 150 100 Influenta productivitatii muncii asupra cifrei de afaceri este de: a.Productia marfa mil lei 4.200 3.60. c. 102.Cifra de afaceri mil lei 4. indicele productiei marfa fabricata=105%. -560. -2240. b. c.

scaderea numarului de personal si a productivitatii muncii.000 2. scaderea productivitatii muncii si cresterea ponderii consumurilor intermediare. au crescut stocurile de productie neterminata si cele de produse finite. cresterea productivitatii muncii. Aceasta situatie are urmatoarea semnificatie: a.Valoarea adaugata mil lei 20.Productia exercitiului mil lei 50.000 3. c. 107.000 Influenta productiei exercitiului asupra valorii adaugate este de: a. d. Indicele cifrei de afaceri(ICA)=110%. indicele valorii adaugate (Qa)=107%. scaderea productivitatii muncii si reducerea ponderii consumurilor intermediare. +5000. sporirea productivitatii muncii si cresterea ponderii consumurilor intermediare. e. +4200. -4200. +4000. 105. scaderea gradului de inzestrare a muncii si a gradului de valorificare a productiei. +1200.000 25. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1. d. cresterea gradului de inzestrare a muncii si a gradului de valorificare a productiei marfa.marfa. Pe baza indicatorilor: Indicatori 1.Valoarea medie adaugata la 1 UM mil lei ore lei Perioada de baza Perioada curenta 42. -1200. 103. b. e. e. c. cresterea productivitatii muncii si reducerea ponderii consumurilor intermediare.40 . d.38 0. c. -2200.Productia exercitiului mil lei 50. d.200 Influenta consumului intermediar aferent productiei exercitiului asupra valorii adaugate este de: a.000 2. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza 1. b. +1800. Aceasta situatie are urmatoarea semnificatie: a. a scazut stocul de productie neterminata si a crescut cel de produse finite.000 34.800 25.200 106. indicele productiei exercitiului (IQe)=102%. b. au crescut vanzarile si stocurile de productie neterminata si produse finite.Valoarea adaugata mil lei 20.Fondul total de timp de munca 3.Consumuri intermediare mil lei 30.000 34. c. Indicele productiei exercitiului (Qe)=104%.000 48. Perioada curenta 60.000 400.Productia exercitiului 2.000 60. au crescut stocurile de productie neterminata si a scazut stocul de produse finite.000 420. indicele numarului de personal(Ns)=98%. e. indicele productiei marfa (IQf)=105%. -4000. 104. d. -2200.800 3.Consumuri intermediare mil lei 30.000 0. s-au redus stocurile de productie in curs de executie si stocurile de produse finite in depozit. b. e.

c. -0.42 0. e.000 400. -160.Fondul total de timp de munca ore 420.2 - A B C Total Influenta modificarii coeficientului mediu de calitate este: a.38 0. +760. +1080.38 0.164 e.55 0.40 leu productie Influenta valorii medie adaugate la 1 leu productie asupra valorii adaugate este de: a. d. d.064. d.Productia exercitiului mil lei 42.146. +160. 108. Se dau datele: Produs Structura productiei (gi) prevazut (gi0 ) realizat(gi1 ) 0. . +0.000 3. +160. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1. b. +3040.28 1. c.000 400. d.Fondul total de timp de munca ore 420.000 48. b. -260.Productia exercitiului mil lei 42.00 Coeficientul mediu de calitate ( ki ) prevazut ( ki 0) 1. e. -960.000 2.leu productie Influenta fondului total de timp de munca asupra valorii adaugate este de: a.42 0.064. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1.000 48. c. +960.03 1.Valoarea medie adaugata la 1 leu productie Influenta productivitatii medii orare asupra valorii adaugate este de: a. 109.146. -96.000 2. -1.8 realizat ( ki 1) 1. -1080. b. -240.40 3.2 1. -3040.00 0.Valoarea medie adaugata la 1 lei 0. -760. +0. -0. 110.8 0. e. +16.38 0. b. c.20 1.6 1.000 lei 0.

640.3 leu productie Influenta valorii medie adaugate la 1 leu productie asupra valorii adaugate este de: a.000 40.42 0.8 0.2 - A B C Total Influenta modificarii structurii productiei este: a. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1.42 0. 114.Valoarea medie adaugata la 1 lei 0.146. d.000 310. d.38 0.000 3.111.Productia exercitiului mil lei 32. +684. -684.03 1.55 0.Valoarea medie adaugata la 1 lei 0. e. +1999.000 3.2 0.3 leu productie Influenta fondului total de timp de munca asupra valorii adaugate este de: .Productia exercitiului mil lei 32.00 0. -0. -0. -930. b. b.Fondul total de timp de munca ore 280.000 3.2 0. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1.000 2.28 1. -1999.Valoarea medie adaugata la 1 lei 0.000 2. +0.000 40.2 0. b. -3999.00 Coeficientul mediu de calitate ( ki ) prevazut) ki (0 1.Fondul total de timp de munca ore 280. +3999. c. 112.Productia exercitiului mil lei 32.20 1. -2999. 113. +930. e.000 2. c.000 40.000 310. -1.3 leu productie Influenta productivitatii muncii asupra valorii adaugate este de: a.2 1. e. d.Fondul total de timp de munca ore 280.8 realizat ( ki 1) 1.6 1. c. +0.640. -139. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1. Se dau datele: Produs Structura productiei (gi) prevazut (gi0 ) realizat(gi1 ) 0.146.000 310.146.

+684. d. -930.Randamentul mediu Th orar (mii lei) Prevazut Realizat 23856000 35670000 28 710 1200 29 820 1500 Influenta modificarii randamentului mediu orar este: a. d.Numar mediu de Nu utilaje 3.Venituri totale obtinute Q (mii lei) 2.Numar mediu de ore t lucrate de un utilaj 4. c. -3828000.Numar mediu de Nu utilaje 3. +7134000. +930. b. +3828000. . -684. +184. c.Venituri totale obtinute Q (mii lei) 2. +7134000. e. -7134000. e. d. e. -7134000. b. -3828000.Numar mediu de ore t lucrate de un utilaj 4. +4520000. 115.a. b. Se considera datele: Indicatori Simbol 1. +3828000. 116. Se considera datele: Indicatori Simbol 1.Randamentul mediu Th orar (mii lei) Prevazut Realizat 23856000 35670000 28 710 1200 29 820 1500 Influenta modificarii numarului mediu de ore lucrate de utilaj asupra veniturilor totale obtinute este: a.

+852000. utilizarea intensiva a fortei de munca asigurarea cantitativa cu forta de munca .c. c. structura fortei de munca.Randamentul mediu Th orar (mii lei) Prevazut Realizat 23856000 35670000 28 710 1200 29 820 1500 Influenta modificarii numarului mediu de utilaje este: a. b. Numarul maxim de salariati este un indicator ce arata : a. utilizarea extensiva a fortei de munca . +1852000. circulatia si fluctuatia fortei de munca.Numar mediu de ore t lucrate de un utilaj 4. d. c. e. -1852000. b. structura fortei de munca . c. 118. e. -852000. e. b. asigurarea cantitativa cu forta de munca . d. circulatia si fluctuatia fortei de munca 119. -1852000. . Fondul de timp calendaristic este un indicator ce arata : a. -3828200.Numar mediu de Nu utilaje 3. Se considera datele: Indicatori Simbol 1. Coeficientul circulatiei intrarilor este un indicator ce arata : a. d. 117. structura fortei de munca . utilizarea intensiva a fortei de munca. 120.Venituri totale obtinute Q (mii lei) 2. utilizarea extensiva a fortei de munca.

3+4.) neintrarea în functiune la termenele stabilite a obiectivelor de investitii. 1+3+4. 1+2+3. 2+3+1. 2+3. e. c. factorul de structura si factorul cantitativ. Neritmicitatea în activitatea de productie are o serie de efecte nefavorabile. 2+3. 1+2. utilizarea intensiva a fortei de munca. Instrumentele utilizate în practica pentru definirea si masurarea calitatii produselor sunt: 1)standardele interne si internationale ( ISO 9000) pentru calitate. Cauzele care determina o activitate neritmica pot fi sintetizate astfel: 1)asigurarea necorespunzatoare din punct de vedere cantitativ si calitativ cu resursele materiale si forta de munca2 . b. 124. continuând cu factorul de structura si încheind cu factorul cantitativ. b. e. c. 121. 1+3. a. e. b. La baza metodei substituirilor în lant stau urmatoarele principii : 1) asezarea factorilor în relatia de cauzalitate se face în ordinea conditionarii lor economice: factorul calitativ. 1+3. c.b. d. 3. utilizarea extensiva a fortei de munca . b. 3)scaderea nivelului calitativ al productiei cu efectele care decurg . 3)factorul substituit se mentine la valoarea efectiva sau valoarea din perioada curenta iar factorul care nu a fost substituit se mentine la valoarea prevazuta sau valoarea din perioada de baza(anterioara). e. d. c. . 1+2+3. d. 1. 2+3. 2)folosirea necorespunzatoare a fortei de munca si activele fixe. d. 1+2+3. a. 1+2+3+4. 1+3+2. a. 1+2. 4)opriri accidentale în functionarea utilajelor. asigurarea cantitativa cu forta de munca. c. 2+3+4. e. d. 1+3. 1+4. 123. printre care pot fi mentionate : 1)neritmicitatea în livrarea productiei cu consecinte asupra capacitatii de plata . circulatia si fluctuatia fortei de munca . a. 3)nerealizarea în termen a parametrilor proiectati la noile capacitati de productie. 122. 2) substituirea factorilor se realizeaza în ordinea conditionarii lor economice: începând cu factorul calitativ.2)caietele de sarcini 3)normele interne.

1+4+5+7+8. 4)neintrarea la timp în functiune a utilajelor. 1+3+5+6. 4) perfectionarea organizarii muncii. b. În ceea ce priveşte forţa de muncă.5) cresterea costului de productie.7) depasirea absoluta si relativa a numarului de muncitori. 1+3+4+5+6+7+8 e. e. 1+2+3+4+5+6+7+8. c. . 3)perfectionarea managementului productiei.3)neintrarea la timp în functiune a utilajelor. a. a. 1+3+4+5. 2+4+5+6. Materiile prime si materialele reprezinta o cauza a modificarii structurii productiei prin: 1) neaprovizionarea la timp cu materii prime si materiale necesare. c. e. 1+2+3+4+5+6. 2)promovarea metodelor moderne de management. b. productovitatii zilnice asupra productivitatii anuale. 2+3+4+5. 129. 1+3+4+5. numarului de zile lucrate asupra productivitatii anuale. perfectionarea stimularii materiale a salariatilor.3) folosirea nerationala a utilajelor de productie.2) scaderea productivitatii muncii. b. 127. productivitatii orare asupra productivitatii anuale. d. 1+2+3+4. a. b. 1+2+3+4+5. 1+3+4+5+6. 126. numarului de salariati asupra productivitatii anuale. factorii ce duc la modificarea structurii producţiei sunt reprezentaţi de: 1) lipsa de muncitori calificaţi şi de personal tehnic ingineresc. 5) ridicarea calificarii fortei de munca (6. b.6) munca în asalt. d. Caile principale de crestere a productivitatii muncii sunt: 1)introducerea progresului tehnic. d. în cantitatile si de calitatea necesara2 . d.) depasirea consumurilor specifice. 128. Utilizarea incompleta a timpului de munca are o serie de consecinte negative :1) sporirea volumului productiei. e. 1+2+3+4. 6)lipsa cointeresării materiale şi morale a personalului.4) prestarea de ore suplimentare. 1+2+4+5+6. 2+3+4+5.8)diminuarea volumului productiei.125. 5)cresterea procentului de rebuturi. d. e. c. c. 1+3+4. c. a. 1+2+4+5. 5)slaba pregătire profesională a forţei de muncă. 4) neacoperirea cu contracte a necesitatilor de materiale. 1+3+4+5+6+7. exprima modificarea: duratei zilnice de lucru asupra productivitatii anuale. Relatia : (Wh0 x Nh1 x Nz1)-(Wh0 x Nh0 x Nz1) a.2)neasigurarea numarului de utilaje necesar. 1+2+4+6. 2+3+4+5+6+7+8. . 3)insuficienta utilizare a fondului de timp maxim disponibil.

în care se includ stocurile de produse finite. 2+3. Relatia : (Wz1 x Nz1)-(Wz0 x Nz1) a. productivitatii zilnice asupra productivitatii anuale. a. e. d. numarului de salariati asupra productivitatii anuale. d. b. exprima modificarea: duratei zilnice de lucru asupra productivitatii anuale. 1+2+3. numarului de salariati asupra productivitatii anuale. 2)cresterea sau descresterea productieifirme si cuprinde : productia exercitiului dimensioneaza întreaga activitate a unei stocate. adica imobilizarile corporale si necorporale realizate în regie proprie. 3. c. productivitatii zilnice asupra productivitatii anuale. numarului de salariati asupra productivitatii anuale. duratei zilnice de lucru asupra productivitatii anuale.2)lipsa de materiale . . productivitatii orare asupra productivitatii anuale.130. semifabricate. duratei zilnice de lucru asupra productivitatii anuale. 134. c. . 135. d. b. e. 1+3+4. e. Relatia : (Wh1 x Nh1 x Nz1)-(Wh0 x Nh1 x Nz1) a. numarului de zile lucrate asupra productivitatii anuale. a. productivitatii orare asupra productivitatii anuale. d. 3+4. Cauzele frecvente care determina utilizarea incompleta a fondului de timp maxim disponibil privesc : 1)defectele mecanice si electrice . numarului de salariati asupra productivitatii anuale.3)lipsa de comenzi . exprima 133. Ιndicatorul 1)valoarea productiei vândute. c. . d. productivitatii zilnice asupra productivitatii anuale. productivitatii zilnice asupra productivitatii anuale. exprima 131. Relatia : (Wh0 x Nh0 x Nz1)-(Wh0 x Nh0 x Nz0) a. d. b. modificarea: numarului de zile lucrate asupra productivitatii anuale. Relatia : (Wz0 x Nz1)-(Wz0 x Nz0) a. c. productivitatii orare asupra productivitatii anuale. b. e. e. modificarea: duratei zilnice de lucru asupra productivitatii anuale. 1+4. numarului de zile lucrate asupra productivitatii anuale. 1+2+3+4. exprima 132. . b. e. . c. 3)productia imobilizata. 2. b. 2+3+4. modificarea: numarului de zile lucrate asupra productivitatii anuale. productivitatii orare asupra productivitatii anuale. 4)prelungirea timpului pentru reparatii.

valoare adaugata realizata. se numeste a. d. valoare adaugata produsa. menţinerea ponderii imobilizărilor în cadrul stocurilor. valoare adaugata de piata . c. 137. Inegalitatea : ICA ≥ IQf arata : a. reducerea ponderii cheltuielilor materiale si cu serviciile prestate de terti cu implicatii directe asupra costurilor si profitul întreprinderii . b. cresterea ponderii cheltuielilor materiale si cu serviciile prestate de terti cu implicatii directe asupra costurilor si profitul întreprinderii . b. valoare adaugata sustractiva. e. valoare adaugata vanduta. b. Inegalitatea : IQf > IQe arata : a. d. valoare adaugata produsa. cresterea ponderii cheltuielilor materiale si cu serviciile prestate de terti cu implicatii directe asupra costurilor si profitul întreprinderii . cresterea stocurilor de producţie neterminată şi a consumului intern . reducerea ponderii cheltuielilor materiale si cu serviciile prestate de terti cu implicatii directe asupra costurilor si profitul întreprinderii . Inegalitatea : I VA > IQe arata : a. 1+3. e. se numeste d. e. a. d. c. reducerea stocurilor de producţie neterminată şi a consumului intern.c. 138. valoare adaugata vanduta. cresterea ponderii cheltuielilor materiale si cu serviciile prestate de terti cu implicatii directe asupra costurilor si profitul întreprinderii . 139. dar până la limita la care se asigură o desfăşurare normală a procesului de producţie . e. Valoarea adaugata calculata dupa formula: VA = V – (Ci + Pr ) . reducerea stocurilor de producţie neterminată şi a consumului intern. c. menţinerea ponderii imobilizărilor în cadrul stocurilor. valoare adaugata de piata . menţinerea ponderii imobilizărilor în cadrul stocurilor. 136. dar până la limita la care se asigură o desfăşurare normală a procesului de producţie . valoare adaugata realizata. c. reducerea ponderii cheltuielilor materiale si cu serviciile prestate de terti cu implicatii directe asupra costurilor si profitul întreprinderii . Valoarea adaugata calculata dupa formula: VA = CA – CI . d. 140. b. dar până la limita la care se asigură o desfăşurare normală a procesului de producţie . b. cresterea stocurilor de producţie neterminată şi a consumului intern . . valoare adaugatasustractiva. c. cresterea stocurilor de producţie neterminată şi a consumului intern . reducerea stocurilor de producţie neterminată şi a consumului intern. e.

e. precum si a altor bunuri de capital fix . 146. 142. valoare adaugata vanduta. 144. 1+2+3+4. b. 1+3+5+6. 1+4+5+6. a. Indicatorul calculat pe baza raportului : a. c. 1+3+5+6. Valoarea Cifra de adaugata afaceri . c. se numeste coeficientul de elasticitate a valorii adaugate. Indicatorul calculat pe baza raportului : a.3)sume platite pentru închirierea cladirilor. d. a.2) impozitele si taxele. 1+2+4+5+6. 1+2. 3)amortizarile. Valoarea adaugata calculata dupa formula: VA = PG-CI .2)serviciile cumparate în cursul perioadei considerate .adica cumpararile curente de bunuri. b.2) impozitele si taxele. e. valoare adaugata de piata . 2+3+4. Prin metoda directa ( aditiva). 143. de publicitate.141. gradul de integrare pe verticala.4) dobânzile. d. valoare adaugata produsa. e. 145. b. d. gradul de inzestrare tehnica. se numeste . 1+2+4+6. gradul de valorificare a productiei. de studii de piata. 1+4+5+6. 1+2+3. e. Prin metoda directa ( aditiva). valoare adaugata realizata. c. a. gradul de valorificare a productiei. 1+2+3+4+5+6. productivitatea muncii. 1+2+3+4+5+6. c. se numeste a. d. e. d. valoare adaugata sustractiva. 1.4)cumparari de servicii de cercetare stiintifica.4) dobânzile. b. . majorate cu prelevarile de bunuri similare din stocurile ce existau la începutul perioadei si diminuate cu bunuri similare stocate la sfârsitul perioadei . b. c. 1+2+4+6. 1+2+4+5+6. valoarea adaugata neta se calculeaza prin însumarea elementelor sale componente :1)salariile si cheltuielile sociale . Consumul intermediar include urmatoarele categorii de bunuri si servicii cumparate din afara1 : )bunurile cumparate de pe piata si efectiv consumate de unitatea care le-a cumparat în perioada considerata .5) dividendele 6) rezultatul net . 3)amortizarile. valoarea adaugata bruta se calculeaza prin însumarea elementelor sale componente :1)salariile si cheltuielile sociale .5) dividendele 6) rezultatul net .

d. gradul de inzestrare tehnica. gradul de integrare pe verticala. e. reprezinta influenta : a. c. . Indicatorul calculat pe baza raportului : a. e. modificarii productivitatii muncii asupra valorii adaugate. gradul de integrare pe verticala. gradul de integrare pe verticala. modificarii productiei brute asupra valorii adaugate. e. gradul de inzestrare tehnica. d. 147. gradul de satisfacere a cererii. se numeste a. c. b. Indicatorul calculat pe baza raportului : . c. gradul de valorificare a productiei. productivitatea muncii. modificarii consumului intermediar asupra valorii adaugate. coeficientul de elasticitate a valorii adaugate. gradul de inzestrare tehnica. d. c. b. b. coeficientul de elasticitate a valorii adaugate. radul de integrare pe verticala. coeficientul de elasticitate a valorii adaugate. 148. b. gradul de valorificare a productiei. gradul de valorificare a productiei. d. se numeste: 150. se numeste a. modificarii fondului de timp asupra valorii adaugate. gradul de inzestrare tehnica. productivitatea muncii. Indicatorul calculat pe baza raportului : . d. e.b. c. e. modificarii consumului intermediar aferent vanzarilor asupra valorii adaugate. productivitatea muncii. Relatia : ⎡ ⎛ CI ⎞⎤ 0 ⎟⎥ ⎢T 1W1⎜1 − P B0 ⎠ ⎝ -⎡ CI ⎛ ⎢ T1 W 0 ⎜ 1 − PB ⎝ 0 0 ⎞ ⎤ ⎟ ⎥ ⎠ . . 149. coeficientul de elasticitate a cifrei de afaceri.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful