Analiza econonomico – financiara 1 III CIG ZI, FR, ID

MULTIPLE CHOICE 1. Din punct de vedere al urmaririi însusirilor esentiale sau al determinarilor cantitative ale

fenomenelor, se disting doua tipuri de analiza:
a. analiza previzionala si analiza post – factum; b. analiza previzionala si analiza post – factum; c. analiza microeconomica si analiza macroeconomica ; d. analiza calitativa si analiza cantitativa; e. analiza previzionala si analiza calitativa. ANS :D 2. Dupa modul de urmarire în timp a fenomenelor, se disting : a. b. c. d. e. ANS :C 3. Analiza economico-financiara a unitatilor economice joaca un rol important în

analiza pe termen scurt si analiza pe termen lung ; analiza post – factum si analiza previzionala; analiza statica si analiza dinamica; analiza microeconomica si analiza macroeconomica; analiza statica si analiza previzionala.

conducerea acestora, adica în exercitarea urmatoarelor atribute sau functii ale conducerii: 1)previziune ; 2)cercetare-dezvoltare ; 3)producie ; 4) financiar-contabil 5) organizare ; 6) coordonare ; 7)commercial 8) commanda 9) comunicare ; 10) control.

a. 1+3+5+8+9; b. 3+6+7+8+9; c. 1+2+3+4+7; ANS :D 4.

d. 1+5+6+8+10; e. 1+5+6+9+10.

Etapele procesului de analiza a activitatii economice sunt urmatoarele: 1) constatarea obiectului supus analizei; 2) delimitarea obiectului supus analizei; 3) determinarea factorilor de influenta 4 ;) stabilirea legaturilor cauzale; 5) cuantificarea influentei factorilor utilizând metode cantitative; 6) cuantificarea influentei factorilor utilizând metode calitative; 7)sintetizarea rezultatelor; 8) formularea concluziilor; 9) elaborarea masurilor; 10) fundamentarea deciziilor.

a. 1+3+4+5+7+9; b. 2+3+4+5+7+9; c. 2+3+4+6+7+8+9+10;

d. 1+3+4+6+7+8+9+10; e. 2+3+4+5+7+8+9+10.

ANS :B
5. Dupa caracterul lor în cadrul unei relatii cauzale, factorii pot fi : a. factori cantitativi, factori de structura si factori calitativi ; b. factori economici, factori sociali, factori politici, factori naturali, etc ; c. factori specifici aprovizionarii, factori specifici productiei , factori specifici

comercializarii ;
d. factori dominanti, factori secundari ; e. factori fixi, factori variabili. ANS :A 6. Metodele analizei calitative sunt :

1)gruparea; 2)comparatia; 3)diviziunea si descompunerea rezultatelor; 4)metoda substituirilor în lant; 5) metoda balantiera6 ;)metoda cercetarilor operationale; 7)metoda corelatiei; 8)generalizarea sau evaluarea rezultatelor.

a. 1+2+5+8; b. 4+5+6+7; c. 3+4+6;

d. 1+2+3+8; e. 1+2+7.

ANS :D
7.

In functie de baza de comparatie folosita, se pot efectua urmatoarele tipuri de comparatii: 1)în timp; 2) pe parti sau elemente componente; 3)mixte; 4) cu caracter special; 5) în spatiu.

a. 1+2+3+5; b. 1+3+4+5; c. 1+2+3+5; ANS : 8.

d. 1+2+4+5; e. nici o varianta

B

Principalele criterii dupa care poate avea loc descompunerea fenomenelor si a rezultatelor economice sunt urmatoarele: 1)descompunerea sau diviziunea în timp a rezultatelor; 2)descompunerea sau diviziunea în spatiu a rezultatelor; 3) descompunerea sau diviziunea mixta a rezultatelor; 4) descompunerea sau diviziunea rezultatelor cu caracter special; 5) descompunerea sau diviziunea rezultatelor pe parti sau elemente componente.

a. 1+2+5; b. 1+3+4+5; c. toate variantele; ANS :A

d. 1+2+4+5; e. nici o varianta.

9. Daca între factorii de influenta ai fenomenului supus analizei exista relatii de tip

determinist de natura sumei sau a diferentei, atunci pentru analiza cantitativa a acelui fenomen se foloseste metoda :
a. metoda comparatiei; b. metoda corelatiei; c. metoda balantiera; ANS :C 10. Daca între factorii de influenta ai fenomenului supus analizei exista relatii de tip determinist d. metoda substituirilor în lant; e. metoda cercetarilor operationale.

de natura produsului sau a raportului, atunci pentru analiza cantitativa a acelui fenomen se foloseste metoda :
a. metoda substituirilor în lant; b. metoda cercetarilor operationale; c. metoda balantiera; d. metoda gruparii ; e. metoda comparatiei.

ANS :A 11. Pentru aplicarea metodei substituirilor în lant asupra unui fenomen, asezarea factorilor de

influenta în relatia de cauzalitate se face obligatoriu în aceasta ordine :
a. factori cantitativi, factori calitativi, factori de structura ; b. factori de structura, factori calitativi, factori cantitativi ; c. factori de structura, factori cantitativi, factori calitativi ; d. factori calitativi, factori cantitativi, factori de structura ; e. factori cantitativi, factori de structura, factori ANS : E

calitativi.

12. Informatiile folosite în analiza economico-financiara trebuie sa îndeplineasca urmatoarele

cerinte: 1)utilitatea ; 2)exactitatea informatiilor; 3) operativitatea informatiei ; informatiei ; 5)costul informatiei .
a. toate variantele ; b. 1+3+4 ; c. 1+4+5 ; ANS : A d. 2+3+4+5 ; e. nici o varianta.

4)valoarea

13

c. Cifra de afaceri reprezinta : a. eficienta cu care se desfasoara activitatea întreprinderii . întreprinderii. ANS :B 16.Dupa sursele lor de provenienta. b. informatii endogene (interne) si informatii exogene (externe). ANS :D 14. valoarea adaugata neta. Indicele valorii adaugate (IVA)este mai mare decât indicele productiei exercitiului (IQex). e. e. productia stocata si productia imobilizata a d. d. variatia încasarilor unei întreprinderi generata de variatia cu o cantitate a cantitatilor vândute . d. ANS :B 17. plusul de valoare adus de activitatea tehnico. b. Cifra de afaceri minima : a. valoarea adaugata bruta. . c. c. e. cifra de afaceri. b. e. încasarea medie pe unitatea de produs vânduta . veniturile totale ale întreprinderii . veniturile din vânzarea mijloacelor fixe . diferentelor de stoc de semifabricate . Indicatorul ce are ca scop dimensionarea întregii activitati a unei societati comerciale si cuprinde valoarea produselor vândute. productie neterminata si productie imobilizata se numeste : a. ANS :E 15. Aceasta reflecta : a. informatii efective si informatii de prognoza. c. informatii active si informatii pasive. informatii curente ( operative) si informatii periodice.productiva a întreprinderii . totalitatea veniturilor din productia vânduta si vânzarea marfurilor. nivelul maxim al cifrei de afaceri realizate de o întreprinderii. informatii de plan si informaii normative. acel nivel al cifrei de afaceri care asigura acoperirea în totalitate a cheltuielilor fara sa se obtina profit . b. o crestere a profitului. informatiile se pot grupa în doua mari categorii: a. d. productie marfa fabricata . veniturile din productia vânduta. productia exercitiului.

o crestere a stocurilor de productie neterminata si a consumului intern. o utilizare mai buna a timpului de lucru al salariatilor . c. o crestere a productivitatii muncii. c. d. Indicele productiei marfa (IPM) este mai mic decât indicele productiei exercitiului (IQex). b. o crestere a productivitatii muncii. b. d. Aceasta reflecta: a. valoarea adaugata neta se calculeaza prin însumarea elementelor sale componente : 1)salariile si cheltuielile sociale . c. o crestere a cheltuielilor cu amortizarea. e. Prin metoda directa ( aditiva). o scadere a cheltuielilor cu amortizarea. Indicele productiei marfa (IPM) este mai mare decât indicele productiei exercitiului (IQex). o scadere a stocurilor de productie neterminata si a consumului intern. d. 1+2+3+4++5+6. o utilizare mai buna a timpului de lucru al salariatilor . o reducere a ponderii consumurilor provenind de la terti în productia exercitiului. ANS :E 20. 1+3+4+6. o crestere a ponderii consumurilor provenind de la terti în productia exercitiului . 1+2+3+4. d. ANS :B 18. 1+2+4+5+6. 6)rezultatul net. . o crestere a productivitatii muncii. c. o crestere a stocurilor de productie neterminata si a consumului intern.b. o scadere a productiei stocate. 3)amortizarile . e. e. 4)dobânzile . b. Aceasta reflecta : a. e. d. e. Aceasta reflecta : a. 5)dividendele . 2)impozitele si taxele . o reducere a ponderii consumurilor provenind de la terti în productia exercitiului ANS :C 19. o utilizare mai buna a timpului de lucru al salariatilor . o reducere a stocurilor de productie neterminata si a consumului intern. b. o crestere a stocurilor de productie neterminata . o crestere a ponderii consumurilor provenind de la terti în productia exercitiului . Indicele valorii adaugate (IVA)este mai mic decât indicele productiei exercitiului (IQex). ANS :A 21. a. o crestere a ponderii consumurilor provenind de la terti în productia exercitiului .

c.60 .90 . 0. Prin metoda directa( aditiva).Valoarea adaugata neta 2.67 .310 Gradul de integrare pe verticala calculat în perioada de baza este egal cu : a. 1+2+3+4++5+6.240. e.Amortizarea 3. 0.840.Cifra de afaceri mii lei Perioada de baza 8 .53 . 5)dividendele . 1+3+4+6. 249. 3)amortizarile .868 2 . ANS :D 23. 1+2+3+4.361. 1. Denumire indicator 1. a. 1. valoarea adaugata bruta se calculeaza prin însumarea elementelor sale componente : 1)salariile si cheltuielile sociale . Pe baza datelor : Denumire indicator 1.300 24. d.Valoarea adaugata neta 2.Amortizarea 3.53 . 4)dobânzile .23.520.Valoarea adaugata bruta 4. d. 1+2+4+5+6.709 19. 0.709 11 .Valoarea adaugata bruta 4.70 . 0.c. 2+3+4+6. 1. b. 724. b.483. 1. e. e. 200. 6)rezultatul net. ANS :C 24.591 5. b. . ANS :A 22.Cifra de afaceri mii lei Perioada curenta 14. 0.81 . c. 2+3+4+6.359 Gradul de integrare pe verticala calculat în perioada curenta este egal cu : a.577 16. Pe baza datelor : d. 2)impozitele si taxele .43.

320. 596.320.590.190 mii lei . + 757 .860 9.Valoarea adaugata bruta (mii lei) 2. d.aferent cifrei de afaceri 3. – 201 .314. e.Valoarea adaugata bruta(mii lei) 2.Consumul intermediar (mii lei) din care : .000 Perioada curenta 19. + 2.48 mii lei.992.770 10.111. Pe baza datelor : Denumire indicator 1. d. + 201 .520.48 mii lei.Productia bruta (mii lei) 4.111.Fondul de timp (ore) Perioada de baza 12.050 832. Pe baza datelor : .c.500 8. 031.664 mii lei. 811. 419 mii lei .664 mii lei.520. b.728.992.031. 0.aferent cifrei de afaceri 3.190 mii lei .747 11.000 Perioada curenta 19.800 816.342 29.48 mii lei.000 Influenta productivitatii medii orare asupra valorii adagate brute este egal cu : a.590. – 260 . + 740 . + 757.747 11.050 832. b.75 .Consumul intermediar (mii lei) din care : . e. Se dau datele : Denumire indicator 1.Fondul de timp (ore) Perioada de baza 12.Productia bruta(mii lei) 4. c.000 Influenta fondului de timp de munca asupra valorii adaugate brute este egal cu : a.800 816.728.500 8.301 24. 419 mii lei .770 10.314. ANS :C 27.796.014.890.031. – 757.300 mii lei .397. ANS :B 26. ANS :B 25. c.301 24. + 2.342 29.014. – 2.796.860 9.

aferent cifrei de afaceri 3.749.48 mii lei.Denumire indicator 1.93 0.301 24.860 9.000 28.4.Valoarea adaugata bruta (mii lei) 2.111.56 mii.749.236.Fondul de timp de munca(ore) 4.000 35.940.983.Productia bruta (mii lei) 4. b.897.800 816.747 11.050 832.Valoarea medie adaugata la 1 leu productie a exerciiului (mii lei( Perioada de baza 12.014.728.Valoarea adaugata (mii lei) 2. – 3.190 mii lei .770 10. – 2. .673 Influenta valorii medii adaugate la 1 leu productie este egala cu : a.221. + 236.56 mii lei. + 2. ANS :A 29.Consumul intermediar (mii lei) din care : .48 mii lei .014.500 8.658.342 29.000 Perioada curenta 19.Pe baza datelor : d.605.98 0.860 29.190 mii lei . Indicatori 1.940. b. .314.Productia exercitiului (mii lei) 3. .111. .771.796.720 mii lei. + 2.320.000 Influenta ponderii consumului intermediar aferent cifrei de afaceri este egala cu : a.720 mii lei.992. c.747 24. ANS :E 28.800 816.320.728.Productivitatea muncii orara (mii lei /ora) 5.520. e. c. + 2.605. + 3. Pe baza datelor : d.590.48 mii lei .511 Perioada curenta 19.050 832. e.658.Fondul de timp (ore) Perioada de baza 12. + 4.314.2 mii lei.

983.111. diferenta dintre productia exercitiului si cheltuielile salariale . ANS :A 31.983. d.Productivitatea muncii orara (mii lei /ora) 5.673 Influenta productivitatii muncii orare este egala cu: a.940. diferenta dintre cifra de afaceri si suma amortizarii.000 28. eficientei utilizarii activelor totale .749. e.897. rezultatul favorabil al exercitiului .Valoarea medie adaugata la 1 leu productie a exercitiului (mii lei) Perioada de baza 12.Productia exercitiului (mii lei) 3.747 24. b. d.860 29. eficientei utilizarii activelor fixe . e. ratei rentabilitatii capitalului avansat. c.4.Valoarea adaugata (mii lei) 2.2 mii lei .56 mii lei . eficientei utilizarii activelor de exploatare .Indicatori 1.98 0. Relatia : (VA1 − VA0) pr0 100 reprezinta modificarea valorii adaugate asupra : At1 a.050 832. + 236.800 816. + 4.93 0. e. ANS :B 30. d.658. .314.749.48 mii lei .56 mii lei Valoarea adaugata se determina ca : a.Fondul de timp de munca(ore) 4.2 mii lei.000 35.320. ANS :E . .897. diferenta dintre productia exercitiului si consumurile provenind de la terti . c.728. + 2. ratei rentabilitatii economice . diferenta dintre excedentul brut din exploatare si amortizare. c. b.2.511 Perioada curenta 19. b.658.

90. G = 0.22 0.28 0. H = 0. pot avea urmatoarele valori si semnificatii : a. G = 0. G = -0. grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri ANS :A 35.589. G = 0. H = 0.5 si semnifica un grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri .957.20.90. calculati pentru o firma care realizeaza cinci produse.32. G = 0. ANS :D 34.2 si semnifica un grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri . c. G = 0.704 16. grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri. e.00 Coeficientul de concentrare Gini-Struck (G) si indicele Herfindhal (H).90.20. G = 0. calculat pentru o firma care realizeaza cinci produse.Fanta Total Cifra de afaceri 6.200 Structura cifrei de afaceri (gi) 0.90. G = 0. poaste avea urmatoarele valori si semnificaii: a. distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente. Coeficientul de concentrare Gini-Struck (G) si indicele Herfindhal (H). distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente. grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri. G = 0. Se dau urmatoarele date : Denumire produs 1.12 1.314. c. d.976 3.20. G = 1. distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente.Frutti Fresh 3. b. Coeficientul de concentrare Gini-Struck. G = 0. H = 0. grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri.7 si semnifica o distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente. distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente .124 1.H = 0.H = 0.199. pot avea urmatoarele valori si semnificatii : a. d.90. G = 0. H = 0.7 si semnifica o distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente.90 . H = 0. e. c.38 0.Pepsi Cola 4.20 . ANS :D 33. b. e.567. H = 0. distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente . b.90.40. Coeficientul de concentrare Gini-Struck (G) si indicele Herfindhal (H). H = 0. G = 0.20. H = 0. calculati pentru o firma .396 4. distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente. G = 0. pot avea urmatoarele valori si semnificatii : . calculati pentru o firma care realizeaza cinci produse. d. G = 0.2 si semnifica o distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente.Coca Cola 2.

volumul productiei vândute. G = 0. H = 0. mijloacelor fixe productive în total mijloace fixe. a crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si a scazut gradul de înzestrare tehnica a muncii. c. d. a scazut gradul de valorificare a productiei marfa fabricate si ponderea mijloacelor fixe productive si a crescut eficienta utilizarii mijloacelor fixe. G = 0. G = 0.H = 0. numarul de salariati.22. c. ANS :E . volumul productiei vândute.înzestrarea tehnica a muncii. Indicele ponderii mijloacelor fixe productive = 70%. c. Indicele gradului de valorificare a productiei marfa fabricate = 98% . Indicele cifrei de afaceri = 105% . pretul de vânzare. distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente. ponderea mijloacelor fixe productive în total mijloace fixe. Aceasta semnifica : a. într-un sistem factorial. gradul de valorificare a productiei fabricate . b. G = 0. ponderea b. Indicele gradului de înzestrare tehnica a muncii = 120% . productivitatea muncii. H = 0.22 . grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri. în urmatoarea ordine : a. H = 0.înzestrarea tehnica a muncii. numarul de salariati. au crescut productivitatea muncii si gradul de valorificare a productiei marfa fabricate si s-a redus ponderea mijloacelor fixe productive. costul de productie. ponderea mijloacelor fixe productive în total mijloace fixe. de urmatorii factori directi. ANS :C 37. e. numarul de salariati. eficienta folosirii mijloacelor fixe. d. structura productiei . a crescut productivitatea muncii. G = 0. Cifra de afaceri este influentata. a scazut gradul de valorificare a productiei marfa fabricate si gradul de înzestrare tehnica a muncii si a crescut eficienta utilizarii mijloacelor fixe.a.40.28. grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri ANS :B 36. s-a redus eficienta utilizarii mijloacelor fixe. e. d. distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente. distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente .181. H = 0. Indicele numarului de salariati = 103% . e. eficienta folosirii mijloacelor fixe. gradul de valorificare a productiei fabricate .181. înzestrarea tehnica a muncii.22. gradul de valorificare a productiei fabricate . structura productiei. b.

Productia exercitiului (mii lei) 2. Indicele gradului de înzestrare tehnica = 84%.000 . Indicele eficientei utilizarii mijloacelor fixe =75% . d. productivitatea muncii a scazut gradul de valorificare a productiei marfa fabricate si ponderea mijloacelor fixe productive si a crescut eficienta utilizarii mijloacelor fixe. c. Indicele numarului de salariati = 80% . Indicele gradului de valorificare a productiei marfa fabricate = 110% . c. a crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si a scazut gradul de înzestrare tehnica a muncii .000 320.Consumurile provenind de la terti (mii lei) 3. Indicele gradului de valorificare a productiei marfa fabricate = 105% .Se cunosc urmatoarele date : Indicatori 1. a crescut cifra de afaceri si s-a redus eficienta utilizarii mijloacelor fixe si b. productivitatea muncii. ANS :C utilizarii mijloacelor fixe si ponderea mijloacelor fixe productive. e. a crescut cifra de afaceri.Fondul de timp de munca (ore) Prevazut 500. a scazut gradul de valorificare a productiei marfa fabricate si a crescut eficienta utilizarii mijloacelor fixe si ponderea mijloacelor fixe productive. a scazut gradul de valorificare a productiei marfa fabricate si ponderea mijloacelor fixe productive si a crescut eficienta utilizarii mijloacelor fixe. ANS :B 40.000 648. 39. .000 280.000 540. d. Indicele eficientei utilizarii mijloacelor fixe =75% . e. a scazut gradul de valorificare a productiei marfa fabricate si a crescut eficienta b. Aceasta semnifica : a. s-a redus eficienta utilizarii mijloacelor fixe.000 Realizat 520. a crescut gradul de valorificare a productiei marfa fabricate si ponderea mijloacelor fixe productive si a scazut eficienta utilizarii mijloacelor fixe.Indicele productivitatii muncii = 95% . Aceasta semnifica : a.Indicele productivitatii muncii = 105% .38. a crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si a scazut gradul de înzestrare tehnica a muncii . Indicele numarului de salariati = 98% . Indicele ponderii mijloacelor fixe productive = 114%. a scazut gradul de valorificare a productiei marfa fabricate si gradul de înzestrare tehnica a muncii si a crescut eficienta utilizarii mijloacelor fixe.

Productivitatea muncii (Q/ Ns) 107.250.Gradul de înzestrare tehnica (Mf 34.250.Cifra de afaceri (CA) (mii lei) 20.229.550.359 114. ) 8.305 4.2 mii lei . +388.441.555.960 0.Numarul de salariati(Ns) 260 2. 45.459 9.830.7 mii lei.335.028.726 (CA/Q) 6.46.028. b.3. – 388. Se dau datele : Indicatori Perioada de baza 1. + 3.426 mii lei.2 mii lei .Influenta productivitatii medii orare asupra valorii adaugate este: a.45.Numarul de salariati(Ns) Perioada de baza 260 Perioada curenta 255 .466.724.400 (mii lei) 3.434 din care: -productive 8.6 mii lei . ANS :B 42. 67.Gradul de valorifica a productiei 0.339 productive Perioada curenta 255 29.426 mii lei.827 10.800 24.555.499 7. .550.7 mii lei .Randamentul mijloacelor fixe 3.88 3. d.200. ANS :B 41.312. c.247 Influenta gradului de înzestrare tehnica este egala cu : a.434 40. 46. . d. . Se dau datele : Indicatori 1.2 mii lei .) 5.Producia marfa) Q( 27.75 / Ns) (mii lei /sal.826.144 mii lei .Mijloace fixe (mii lei) 9.826. + 1.040 (mii lei/sal.92 productive în total mijloace fixe (%) 9.144 mii lei . c.314.02 0.Ponderea mijloacelor fixe 0. e. e.345.249. b.

156 mii lei .040 (mii lei/sal.Cifra de afaceri (CA) (mii lei) 4. + 388.726 (CA/Q) 6.305 107. b.229.250.555. Se dau datele : Indicatori Perioada de baza 1.028. d.724.Productivitatea muncii (Q/ Ns) 107.434 8.) 5.466.400 (mii lei) 3.249.) 5. –999.Randamentul mijloacelor fixe productive 27.826.827 10.200.434 din care: -productive 8. c. + 1.92 29.Gradul de valorifica a productiei 0.800 24.247 Influenta ponderii mijloacelor fixe productive este egala cu : a.028.Gradul de valorifica a productiei (CA/Q) 6.Mijloace fixe (mii lei) din care: -productive 7. ) 8.335.2 mii lei .441.827 10.028.960 0.028.555.499 7.88 3.Mijloace fixe (mii lei) 9.02 . ANS :A 43. + 3.441.02 0.75 0.314.Productia marfa (Q) (mii lei) 3.312.339 3.Cifra de afaceri (CA) (mii lei) 20.459 9.2.943.426 mii lei.305 4.Gradul de înzestrare tehnica (Mf 34.Producia marfa (Q) 27.335.312.726 9.Gradul de înzestrare tehnica (Mf / Ns) (mii lei /sal.499 34.830.Numarul de salariati(Ns) 260 2.359 114.724. – 388.800 24. e.2 mii lei .040 0.200.75 Perioada curenta 255 29.459 9.Ponderea mijloacelor fixe productive în total mijloace fixe (%) 9.6 mii lei .314.434 40.400 20.249.830.359 114.434 40.960 0.Productivitatea muncii (Q/ Ns) (mii lei/sal.

b.5 6569 6291.555.368 mii lei. d. raport între cifra de afaceri si valoarea activelor .794. e. b.247 Influenta modificarii gradului de valorificare a productiei este egala cu: a. Se considera datele : Denumire UM Cantitate (q) Pret (p) produs q0 q1 p0 p1 1Grupa I Buc. d.8 mii lei. .277. + 1.3.8 mii lei.466.826. raport dintre cifra de afaceri si capacitatea de productie .5 mii lei .2 351 3479 6136. c.Indicatorul ‘‘gradul de utilizare a capacitatii întreprinderii’’ se calculeaza ca : a. + 379. b. .229. e.92 0.794.5 mii lei . e.Ponderea mijloacelor fixe productive în total mijloace fixe (%) 9. +388. raport între numarul de utilaje si numarul de salariati ./ Ns) (mii lei /sal.Grupa II Kg.88 3.6 mii lei . – 2.5 Influenta structurii productiei vândute asupra cifrei de afaceri este egala cu : a. + 2.5 din care : -produs A Buc.368 mii lei.250. .298.7 11662. c. ANS :E 45. ) 8. 210 240 12655.7 1008 1017 936 912 855 810 3770 3552. raport între productia realizata si capacitatea de productie.668 mii lei . 142 145 24500 26000 Total - Valori (qp) (mii lei) q0p0 q1p1 q1p0 2657. 75 90 11300 11200 -produs B 60 15200 15600 Buc.5 1459. 39 90 9000 9500 2.7 2799 2739 847.Randamentul mijloacelor fixe productive 0.960. ANS :C 44. ANS :C . + 298.426 mii lei .960. 96 -produs C Buc. .277. d. raport între numarul de salariati si capacitatea de productie.2 mii lei . c. .339 3.

+ 11. + 42.196 85214.1205 0.16 36.29 19022. c.990. c.0602 0.844. lei . lei) (V) Cota de piata (Cp) Structura vânzarilor (gi) (%) Cp0gi1 . veniturile financiare si extraordinare : a.2515 Influenta modificarii structurii vânzarilor este egala cu : a.249. lei. . b. La calculul cifrei de afaceri. lei .42.964 5.2 0. nu se includ. cota de taxa pe valoarea adaugata.214 29.835.895 Structura vânzarilor (gi) (%) g0 g1 37.93 100.671 80.46. structura vânzarilor pe piata. e.3 20.91 41.39 0.56 mil lei .844.200 7.54 25. ANS :B 48. cota de participare la profit.756 0.3 Vp1 11.11. lei) (Vp( Vânzari totale (mil. se includ în cote egale. e. se includ în cote diferite. .77 mil. Raportul dintre vânzarile proprii ale unei întreprinderi pe o piata si totalul vânzarilor pe acea piata reprezinta : a. Se considera datele: Piata de desfacere Vânzari proprii (mil.32 0.430 5. se includ doar veniturile financiare.342 5. c. ANS :C 47. b.340 Cota de piata(Cp) Cp1 0.14 100.2 0. Se considera datele: Piata de desfacere Vânzari proprii (mil. cota de piata deservita.707.27 30790 0. Zona I Zona II Zona III Total V1 Cp0 35402 0.455 20.0708 0.32 36. d.4 24.185 0. ANS :B 49.56 mil lei .990.34 mil. + 54. se includ doar veniturile extraordinare. e.77 mil.200. lei) (V) V0 30.806. lei) (Vp) Vp0 8.4 Vânzari totale (mil. b.00 22. cota de piata neacoperita. d.00 Cp0gi1 d.

Aceasta semnifica : a.060 2 0.200 Cp0 0. Coeficientul mediu de sortiment.0 0 g1 41. poate avea urmatoarele valori si semnificatii : a. 80.67 30790 1 20.54 22. ‹ indicele volumului fizic al productiei = 103% .Zona I Zona II Zona III Total V0 V1 30. productia a fost realizata si chiar depasita la toate produsele. productia nu a fost realizata la nici un produs.89 5 g0 37. . .32 0. c.39 0.964 Vp1 11.4 29.806.0 0 0.34 85214. ks=1. lei .844. Se cunosc urmatoarele date : ‹ coeficientul mediu de sortiment = 1 . 24. 4 2 5.34 mil.11.200.75 6 Cp1 0. ANS :A .5 si semnifica nerealizarea volumului productiei la toate sortimentele . ‹ coeficientul mediu de asortiment = 0. ks= .19 6 0.342 20. în aceeasi proportie .070 8 0.56 mil lei .18 5 0. la toate produsele.990. ks= . ks=1 si semnifica realizarea si chiar depasirea volumului productiei la toate sortimentele .0. productia nu a fost realizata la cel putin un produs. b. calculat pentru o firma industriala care realizeaza cinci produse. d.4 si semnifica depasirea volumului productiei la toate sortimentele . e.29 0. b.120 5 0. e.249.835. ANS :E 50. e.42.9 si semnifica realizarea volumului productiei la cel putin un produs .16 36.91 25. b.990.87 . productia a fost depasita în aceeasi proportie. dar depasita la altele. + 54.56 mil lei .27 0.844. ANS :D 51. d. lei .45 35402 5 5.430 7. în proportii diferite. + 42. c.93 100. lei.3 5. ks=0 si semnifica nerealizarea volumului productiei la toate sortimentele .251 5 Influenta modificarii cotei de piata pe zone este egala cu : a.0. d.707. c. 3 4 0 2 Vp0 8.32 36. proportia realizata corespunde productia programata.77 mil.21 19022. + 11.77 mil.14 100.

e. Numarul mediu admisibil este un indicator ce arata : a. c. b. b. structura fortei de munca . b. asigurarea cantitativa cu forta de munca . ks – coeficientul de sortiment. . e. utilizarea extensiva a fortei de munca . e. 2)plecari fara aprobarea societatii . d. cu forta de munca . utilizarea intensiva a fortei de munca. circulatia si fluctuatia fortei de munca . 3)demisii . 5)pensionari.52. kst – coeficient de structura . utilizarea extensiva a fortei de munca . k – coeficient de exploatare. d. Productivitatea marginala pe un salariat este un indicator ce arata: a. Principalele cauze obiective care provoaca miscarea salariatilor sunt : 1)modificari în structura organizatorica a societatilor . plecari la studii sau pentru efectuarea stagiului militar . Principiul necompensarii unor nerealizari la unele sortimente cu depsirile înregistrate la alte sortimente sta la baza coeficientului : a. d. d. c. utilizarea extensiva a fortei de munca. utilizarea intensiva a fortei de munca. asigurarea cantitativa cu forta de E 54. utilizarea intensiva a fortei de munca. decese. asigurarea cantitativa ANS :B 55. 4)schimbarea gradului de înzestrare tehnica . circulatia si fluctuatia fortei de munca . munca . kn – coeficient de nomenclator. e. Fondul de timp maxim disponibil este un indicator ce arata : a. c. structura fortei de munca . ANS :B 53. c. circulatia si fluctuatia fortei de munca . structura fortei de munca . b. ANS :C 56. kr – coeficient de ritmicitate.

4+5+7. cum ar fi: 1)diminuarea volumului productiei. a.454 406 382 .116. 1+2+3+6 c. 7)depasirea absoluta si relativa a numarului de muncitori. 1+2+3+5+7. a. b.819. 7)desfacerea contractului de munca pentru absente nemotivate si alte abateri disciplinare.6)salarizari mai bune la alte societati. 1+3+5+6. nici o varianta. 2)plecari fara aprobarea societatii . 4+5+6+7. ANS :C 57. 5)cresterea costului de productie. 4)schimbarea gradului de înzestrare tehnica . 4)prestarea de ore suplimentare. a. e. Utilizarea incompleta a timpului de munca are o serie de consecinte negative asupra activitatii întreprinderilor . Cifra de afaceri ( mii lei) Numarul mediu de salariati Perioada de analiza de baza curenta 6. 2+4+5. b. d. c. Principalele cauze subiective care provoaca miscarea salariatilor sunt : 1)modificari în structura organizatorica a societatilor . crt. 1+4+5+6. b. 1+4+5. c. e. e. 5)pensionari. plecari la studii sau pentru efectuarea stagiului militar. toate variantele. 6)munca în asalt. 2+4+5+7. d. 1+2+3+6+7. ANS :E 59. decese. d. 3)folosirea nerationala a utilajelor de productie. Indicatori 1. ANS :B 58. 2)scaderea productivitatii muncii. 3+5+6. 6)salarizari mai bune la alte societati. Se dau urmatoarele date: Nr. 2+3+4+5+7. 3)demisii . 7)desfacerea contractului de munca pentru absente nemotivate si alte abateri disciplinare. 2+3+7.519 9. 2.

865.623.062 232 102. 5.479.63 728.865. 7. 8.239.174 lei / salariat.049.796. e.337 lei / salariat. . 9. 6. .337 lei / salariat.42 728.796. 3.32 13.844 23.088. b.7. c.75 232 72. 7.18.75 7.049. + 18. ANS :A 60. + 65.454 406 382 94. ANS :C 61.74 7.819.844 231.32 7.364.77 13. Perioada de analiza de baza curenta 6.337 lei / salariat.479. Totala om-zile lucrate Total om-ore lucrate Productivitate anuala Numar zile pe un salariat Productivitatea medie zilnica leiDurata medie a zilei de lucru( ore) Productivitatea medie orara( lei) 94.881 lei / salariat.519 9. .63 88.867. 6. d.116. 4. c.604 23.32 88.07 Indicatori Cifra de afaceri ( mii lei) Numarul mediu de salariati Totala om-zile lucrate Total om-ore lucrate Productivitate anuala Numar zile pe un salariat Productivitatea medie zilnica leiDurata medie a zilei de lucru( ore) Productivitatea medie orara( lei) Modificarea duratei zilnice de lucru este egala cu: a.049. crt.604 16.18.049.881 lei / salariat. + 65.77 9.239. b. 2.088. d. 1.32 7.881 lei / salariat.7.75 72.623. 8.07 Modificarea nivelului productivitatii medii zilnice este egala cu: a. . Se dau urmatoarele date: Nr.881 lei / salariat. 4.174 lei / salariat. e.867.75 102. + 7.246 688. 9. + 18.246 16.364. 5. + 7.062 231.42 688.337 lei / salariat.74 9.3. Se dau urmatoarele date : .

246 688.7.819. influenta modificarii duratei zilnice de lucru asupra productivitatii muncii zilnice. 6. influenta modificarii productivitatii medii orare asupra valorii productiei . Indicatori Cifra de afaceri ( mii lei) Numarul mediu de salariati Totala om-zile lucrate Total om-ore lucrate Productivitate anuala Numar zile pe un salariat Productivitatea medie zilnica leiDurata medie a zilei de lucru( ore) Productivitatea medie orara( lei) Perioada de analiza de baza curenta 6. 1.32 7. 7. 83. +6. influenta modificarii productivitatii medii zilnice asupra productivitatii muncii e. c.519 9. influenta modificarii productivitatii medii orare asupra valorii productiei . influenta modificarii productivitatii medii zilnice asupra productivitatii muncii anuale .984.865.062 231. influenta modificarii duratei zilnice de lucru asupra productivitatii muncii anuale.844 23. d.75 102.049.75 232 72. 3.Nr.337 lei / salariat. d.454 406 382 94.63 88.881 lei / salariat.796. ANS :C 62. influenta modificarii productivitatii medii orare asupra productivitatii muncii anuale.77 9. d.479.088. 8. 2.881 lei / salariat. c.32 13.623. 9. influenta modificarii duratei zilnice de lucru asupra productivitatii muncii anuale. Relatia : (Nh1 x Wh1 x Nz1)–( Nh0 x Wh 0 x Nz1 ) reprezinta : a. ANS :A .364. influenta modificarii productivitatii medii orare asupra productivitatii muncii anuale.604 16. crt.116. . c. e. + 18. 5.74 7.42 728.07 Modificarea productivitatii medii orare este egala cu: a.049.867. Relatia : (Ns1 x Nh1 x Wh1 x Nz1)–( Ns1 x Nh0 x Wh 0 x Nz1 ) reprezinta : a. e. b. 4.707 lei / salariat. b. b. anuale . influenta modificarii duratei zilnice de lucru asupra productivitatii muncii zilnice.239.337 lei / salariat. . ANS :C 63. + 7. 83.18.

14 -2. e. e. 6)perfectionarea stimularii materiale a salariatilor. Nu R ( Nu ) 67 65 3.64. 1+2+3+6 . crt. capital fix activ si pasiv.889 . In functie de modul de participare la procesul de productie. b. Indicatori Venituri totale obtinute (mii lei) Numarul mediu de utilaje Randamentul mediu orar Simbol N N+1 Q 2. 7) cresterea numarului de zile lucrate pe an. 8) scaderea numarului de ore lucrate pe zi. aparatura birotica . 1+2+3+4+6+7. 65. 5)scaderea numarului de zile lucrate pe an.428. 66.) introducerea unor metode moderne de management. d. Caile principale de crestere a productivitatii muncii sunt: 1)introducerea progresului tehnic. 4)cresterea numarului de ore lucrate pe zi. constructii . Se dau datele: Nr. -43. toate variantele. 1. capital fix propriu si închiriat. capital fix activ si inactiv. mijloace de transport . echipamentele de protectie a valorilor umane si materiale si alte active corporale. mobilierul .259 2. 2) ridicarea calificarii fortei de munca3 . animalele si plantatiile . d. nici o varianta. 4+7.198. c.478. activele fixe (capitalul fix) se clasifica în: a. c. instalatii tehnice .430. a. b. capital fix direct productiv si neproductiv.768 2.

433 mii lei/ora-utilaj.198. Se dau datele: Nr.550.009.433 mii lei / utilaj. +3.440.433 mii lei/utilaj. b.768 2.009. +1. -1.428. b.440.Influenta modificarii valorii productiei asupra randamentului mediu este egal cu: a. mediu de ore lucrate de un utilaj Randamentul mediu orar Simbol N N+1 Q 2. –3.433 mii lei/ ora-utilaj.433 mii lei/ ora-utilaj. c.440. Tu R (Tu ) 1800 1760 3.259 2. d. Nu 67 65 .259 2.06 mii lei/ ora-utilaj.009.428. Indicatori Venituri totale obtinute (mii lei) Numarul mediu de utilaje Simbol N N+1 Q 2.727.433 mii lei/ utilaj.433 mii lei/ utilaj.768 2. -1. Se dau datele: Nr.305 Influenta modificarii valorii productiei asupra randamentului mediu este egal cu: a. crt.009.161 -100. 1. crt. e. -3. 68. 1. +3. +128.543 mii lei/ utilaj. -1. +1. Indicatori Venituri totale obtinute (mii lei) Nr. 67. e. d.198. c.06 mii lei / ora-utilaj. -128.

433 mii lei/ utilaj. e.709 .889 Influenta modificarii numarului mediu de utilaje asupra randamentului mediu este egal cu: a.433 mii lei/ ora-utilaj.14 -2. -1.755 mii lei/ ora-utilaj. d. +1. +1. c.305 Influenta modificarii numarului mediu de utilaje asupra randamentului mediu este egal cu: a. b. Randamentul mediu orar -43.009. Tu R (Tu ) 1800 1760 3. crt. -3.06 mii lei/ ora-utilaj.591 5. b. -1. -1.428. Se dau datele: Nr.534 mii lei/utilaj. d. +3.440. e.R ( Nu ) 3.06 mii lei / ora-utilaj.534 mii lei/ utilaj. –3.161 -100.768 2.483.478.198.433 mii lei / utilaj. Pe baza datelor : Denumire indicator 1.440.259 2. mediu de ore lucrate de un utilaj Randamentul mediu orar Simbol N N+1 Q 2.430. -128.009.009. 69. + 27.240.Amortizarea mii lei Perioada curenta 14.550.727.Valoarea adaugata neta 2. E 70. 1.433 mii lei/ora-utilaj. c. Indicatori Venituri totale obtinute (mii lei) Nr.009.543 mii lei/ utilaj. +128.

60 .67 .763 Gradul de integrare pe verticala calculat în perioada curenta este egal cu : a. 0. 0. B d.004 Gradul de integrare pe verticala calculat în perioada curenta este egal cu : a. d.011. Pe baza datelor : Indicatori 1.71 . 724.230 2.71 . c.250.51 .Valoarea adaugata bruta 4. 0. 1.Cifra de afaceri 19.Valoarea adaugata bruta(mii lei) 2.280 24. 1. 71.81 72.Valoarea adaugata neta 2. c.303. b.23. 955.Cifra de afaceri mii lei Perioada curenta 10.Productia bruta (mii lei) Simbol VAB CI Perioada de Perioada curenta baza 550407 504124 1550700 2080250 CI(α ) PB 830500 2100790 1560450 2585250 . e. Pe baza datelor : Denumire indicator 1.23.Valoarea adaugata bruta 4.Consum intermediar(mii lei) din care: -consum intermediar aferent cifrei de afaceri (mii lei ) 3.81 . 0.300 27.314. 1. 0.050 12. 0.67 . b.3. e. 1.Amortizarea 3.

Consum intermediar(mii lei) din care: -consum intermediar aferent cifrei de afaceri (mii lei ) 3.190 mii lei . + 67. + 126. b.929 mii lei.605. b. d. – 67.720 mii lei Pe baza datelor : Indicatori 1.Fondul de timp de lucru T 850800 1150400 al salariatilor (ore) Influenta modificarii productiei brute asupra valorii adaugate brute este egala cu: a.Fondul de timp de lucru al salariatilor (ore) Simbol VAB CI Perioada de Perioada curenta baza 550407 504124 1550700 2080250 CI(α ) PB T 830500 2100790 850800 1560450 2585250 1150400 Influenta modificarii productivitatii muncii asupra valorii adaugate brute este egala cu : a.190 mii lei .605.014. + 126.014.134 mii lei. – 2. c. – 2.Valoarea adaugata bruta(mii lei) 2. e.Valoarea adaugata bruta(mii lei) Simbol VAB Perioada de Perioada curenta baza 550407 504124 . Pe baza datelor : Indicatori 1. + 3.Productia bruta (mii lei) 4. 73.929 mii lei. e. + 2.4. 74. c. d.014.190 mii lei .134 mii lei.720 mii lei.190 mii lei . – 3. + 2.014.

190 mii lei .Productia bruta (mii lei) 4.200. 75. – 18.620. + 126. +34.976 mii lei. – 529.Consum intermediar(mii lei) din care: -consum intermediar aferent cifrei de afaceri (mii lei ) 3. + 17.190 mii lei . 76. crt. – 214. c.22 lei : lei : lei : lei : lei Se dau datele: Nr. – 34.976 mii lei.Fondul de timp de lucru al salariatilor (ore) CI 1550700 2080250 CI(α ) PB T 830500 2100790 850800 1560450 2585250 1150400 Influenta modificarii consumului intermediar aferent valorii adaugate este egala cu : a.411 • Valoarea productiei în perioada de baza2.17.929 mii lei.148. + 214. d.25 lei.740 • Valoarea productiei în perioada curenta3. d. + 529. e.833.005 Cifra de afaceri marginala este : a. 1. c. e.24 lei.25 lei. Se dau datele: • Cifra de afaceri în perioada de baza10.2.24 lei. b.550 • Cifra de afaceri în perioada curenta15. b. 2 Indicatori Numarul mediu de salariati Productia marfa (mii lei) Simbol N Q Perioada de Perioada curenta baza 1500 1350 3240250 3550450 . .

+564.510 mii lei.504 mii lei. 1. -384. crt. +384.510 mii lei. Se dau datele: Nr. d. +384.453 mii lei. -35. -35. e. +433. 77.3 4 Cifra de afaceri(mii lei) Valoarea medie a activelor fixe (mii lei) Din care : -valoarea medie a activelor fixe productive(mii lei) CA Mf 2890450 647000 3120900 680000 Mf p 500000 520000 Influenta modificarii productivitatii muncii asupra cifrei de afaceri este: a. d. -564. b.453 mii lei.453 mii lei. c. e. 78. Se dau datele: . c. -384. +564. 2 3 4 Indicatori Numarul mediu de salariati Productia marfa (mii lei) Cifra de afaceri(mii lei) Valoarea medie a activelor fixe (mii lei) Din care : -valoarea medie a activelor fixe productive(mii lei) Simbol N Q CA Mf Perioada de Perioada curenta baza 1500 1350 3240250 2890450 647000 3550450 3120900 680000 Mf p 500000 520000 Influenta modificarii gradului de înzestrare tehnica este: a.858 mii lei.510 mii lei. b.510 mii lei.504 mii lei.

+169. Indicatori Simbol Perioada de Perioada curenta baza 1500 1350 3550450 3120900 680000 Numarul mediu de N salariati 2 Productia marfa (mii Q 3240250 lei) 3 Cifra de afaceri(mii lei) CA 2890450 4 Valoarea medie a 647000 Mf activelor fixe (mii lei) Din care : -valoarea medie a 500000 Mf p activelor fixe productive(mii lei) Influenta modificarii gradului de valorificare a productiei este: 520000 .510 mii lei. Se dau datele: Nr. b. 2 3 4 Indicatori Numarul mediu de salariati Productia marfa (mii lei) Cifra de afaceri(mii lei) Valoarea medie a activelor fixe (mii lei) Din care : -valoarea medie a activelor fixe productive(mii lei) Simbol N Q CA Mf Perioada de Perioada curenta baza 1500 1350 3240250 2890450 647000 3550450 3120900 680000 Mf p 500000 520000 Influenta modificarii eficientei utilizarii activelor fixe productive asupra cifrei de afaceri este: a. e. 1. +564. 79. -384.453 mii lei. -564.Nr.510 mii lei. crt. 1. +384. c. d.811 mii lei. crt.453 mii lei.

.0 14.0 100.14125 Influenta modificarii cotei de piata este: a. +280 mil lei.1154 0.1625 0. +564.141 Cp1 0.453 mii lei.12 0.504 mii lei.1096 0. e. d. +384.1409 0.1154 0.0 54. +280 mil lei. +20 mil. lei. lei) Cota de piata Structura vânzarilor totale % A B C Total Vp0 3000 6500 1500 11000 Vp1 2850 6900 1550 11300 V0 25000 40000 13000 78000 V1 26000 43000 11000 80000 Cp0 0. +40 mil lei.0 100.0 17.1096 0.14125 gi0 32. b.a. -35. -20 mil lei.0 32.0 51.0 17. d.0 Influenta modificarii vânzarilor totale este: a. -564.510 mii lei.141 Cp1 0. b. Se considera datele: Zona Vânzari proprii (mil.0 14. lei) V0 25000 40000 13000 78000 V1 26000 43000 11000 80000 Cota de piata Structura vânzarilor totale % gi0 gi1 32.1605 0. c. 81. e.1625 0. -280 mil lei.0 51.1605 0. Se considera datele: Zona Vânzari proprii (mil. -20 mil lei. -280 mil lei.1409 0.0 54. c. +20 mil. Lei) Vânzari totale (mil. 80.510 mii lei. d.0 Cp0 0.0 100. Lei) Vp0 A B C Total 3000 6500 1500 11000 Vp1 2850 6900 1550 11300 Vânzari totale (mil. e.0 100. -384.453 mii lei. lei.0 gi1 32.12 0. b.

b. e.8 - A B C Total Influenta modificarii structurii productiei este: a.1 1.27. -0. -0.6 realizat ( ki 1) 1.05 1.00 0.02. 84. Se considera datele: . 82.56 0. Se dau datele: Produs Structura productiei (gi) prevazut (gi0 ) realizat(gi1 ) 0.8 2. e.02. +0.45 0. +0. +0.5 0. -0.4 1.05 1. d.8 2. +0.8 - A B C Total Influenta modificarii coeficientului mediu de calitate este: a. c.00 0.00 Coeficientul mediu de calitate ( ki ) prevazut ( ki 0) 1. -0.4 1.04 1.27.56 0.02.45 0.04 1.40 0.40 0.6 realizat ( ki 1) 1. c.03. b.27.27.03. Se dau datele: Produs Structura productiei (gi) prevazut (gi0 ) realizat(gi1 ) 0.c. +40 mil lei.00 Coeficientul mediu de calitate ( ki ) prevazut ( ki 0) 1.02. -0.9 1.9 1.5 0. -0. 83. d.1 1.

e. c.1 mii lei. d.400. e.846.Numar mediu de Nu utilaje 3.1 mii lei.426 mii lei.1 mii lei. -24. Se considera datele: Indicatori Simbol 1. +23.5 60 1800 5520 62. -12.4 mii lei. -12.Venituri totale obtinute Q (mii lei) 2. Se considera datele: Indicatori Simbol Prevazut Realizat .846. -24.Numar mediu de ore t lucrate de un utilaj 4. b.400. +12.4 1836 5580 Influenta modificarii numarului de utilaje asupra veniturilor totale obtinute este: a. c.400. +23.4 mii lei.5 60 1800 5520 62.Numar mediu de Nu utilaje 3. d. 85. +12.426 mii lei. b.1 mii lei.Numar mediu de ore t lucrate de un utilaj 4.Randamentul mediu Th orar (mii lei) Prevazut Realizat 596160 639280.400. +6874 mii lei.Indicatori Simbol 1.Venituri totale obtinute Q (mii lei) 2. 86.Randamentul mediu Th orar (mii lei) Prevazut Realizat 596160 639280. +6874 mii lei.4 1836 5580 Influenta modificarii numarului mediu de ore lucrate de un utilaj este: a.

000 mil lei.400. d. b. +6874 mii lei.Venituri totale obtinute (mii lei) 2. c. 40%. -4.1. d. .426 mii lei. -12. 87.25%.Randamentul mediu orar (mii lei) Q Nu t Th 596160 60 1800 5520 639280.400.1 mii lei.5 62. 50%.600 mil lei.Numar mediu de utilaje 3. b. Se considera datele: • Cifra de afaceri (CA) • Cheltuieli variabile(Ch v) • Cheltuieli fixe (F) = 5000 mil lei = 3000 mil lei = 1600 mil lei • Capacitatea de productie (Qmax) = 6500 mil lei Cifra de afaceri minima este: a. +6. 88. +4. 61. +23.000 mil lei. e. e. Se considera datele: • Cifra de afaceri (CA) • Cheltuieli variabile(Ch v) • Cheltuieli fixe (F) = 5000 mil lei = 3000 mil lei = 1600 mil lei • Capacitatea de productie (Qmax) = 6500 mil lei Gradul de utilizare a capacitatii de productie este: a. c.1 mii lei. -24. e. -2.846. +2.4 mii lei.4 1836 5580 Influenta modificarii randamentului mediu orar este: a.Numar mediu de ore lucrate de un utilaj 4.000 mil lei.54%. d. b. +12.600 mil lei. 16.

+6875 mi lei.Productia marfa fabricata mil lei 11.4%.Cifra de afaceri mil lei 12. -1697.Valoarea medie mil lei 780 911 anuala a mijloacelor fixe direct productive Influenta variatiei randamentului mijloacelor fixe productive asupra modificarii cifrei de afaceri este de: a.588 14.168 14. +3645. +2518. +3645.95 e. lei Nivelul minim al cifrei de afaceri la care nu se realizeaza profit este : a.440 2.588 14. 260 256 mil lei 1.32 b. Se dau urmatoarele date : -cifra de afaceri : 6875 mil lei -total cheltuieli : 5300 mil lei din care : -cheltuieli variabile : 3550 mil lei -cheltuieli fixe : 1750 mil lei -capacitatea de productie : 7500 mil.380 anuala a mijloacelor fixe 5.Numar mediu de pers.32 d.168 14.200 1. .735 fabricata 3. +6875 mil lei . 89. +1260. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1.Cifra de afaceri mil lei 12.Valoarea medie mil lei 1. c.98 91. 52. 260 256 personal 4.95 c. -1260. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1.Valoarea medie anuala a mil lei 780 911 mijloacelor fixe direct productive Influenta numarului de salariati asupra modificarii cifrei de afaceri este de: d. +1697.735 3. e. b.440 2.Numar mediu de personal pers.c.Productia marfa mil lei 11.Valoarea medie anuala a mijloacelor fixe 5.83 mil lei .83 mil lei.200 1. +5300 mil lei. 90.380 4.

-512. -1998.a. +103. 93.19. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1. d.380 anuala a mijloacelor fixe 5.46.588 14. 260 256 personal 4.Cifra de afaceri mil lei 12. b.64.Cifra de afaceri mil lei 12.Valoarea medie mil lei 1. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1.Valoarea medie anuala a mil lei 1.51. -1031. +3491.380 mijloacelor fixe 5. +219.200 1.71. e.Productia marfa fabricata 3. 92. +187. +1031. -287. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1.200 1.19.46.200 1.440 2.168 14.Productia marfa fabricata mil lei 11.19. +287.735 3.168 14.71.440 2.64.Valoarea medie anuala a mil lei 780 911 mijloacelor fixe direct productive Influenta variatiei productivitatii muncii asupra modificarii cifrei de afaceri este de: a.Cifra de afaceri mil lei 12. b. . 94. d. -2411. -3491.14. +199. c.588 14.14.Productia marfa fabricata mil lei 11.86. -199. -187.588 14.46. d.19. b. b. e. +2411.380 mijloacelor fixe 780 911 5. -103.Numar mediu de personal pers.735 2. 260 256 4.52.Numar mediu de pers. +1998. -341.64. e. c.168 14. d. c.Valoarea medie anuala a mil lei 1.Valoarea medie anuala a mil lei mijloacelor fixe direct productive Influenta variatiei gradului de inzestrare tehnica asupra modificarii cifrei de afaceri este de: a.Valoarea medie mil lei 780 911 anuala a mijloacelor fixe direct productive Influenta variatiei gradului de valorificare a productiei asupra modificarii cifrei de afaceri este de: a.440 mil lei 11. 260 256 4. c.735 3. +1491.86.71. e.Numar mediu de personal pers.51.

-1745.24.74. e. 260 256 4.Valoarea medie anuala a mil lei 780 911 mijloacelor fixe direct productive Influenta variatiei ponderii mijloacelor fixe productive in total mijloace fixe asupra modificarii cifrei de afaceri este de: a. +102. -215.084 7.Cifra de afaceri mil lei 12.Numar mediu de personal pers.24.217 1. +1745. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1. d. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta .735 3.Productia marfa fabricata mil lei 1.Valoarea medie anuala a mil lei 120 138 mijloacelor fixe 5.473 3.42. +515.159 1. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1. 130 128 mil lei 600 690 4.380 mijloacelor fixe 5. e.24. b.Valoarea medie anuala a mil lei 1.444 2. 97.Numar mediu de personal pers. c.67. -515. 96.Valoarea medie anuala a mijloacelor fixe 5. +215.168 14. d. d. +581.92.42. c.440 2. e.367 3.Cifra de afaceri mil lei 6.588 14. c.Productia marfa fabricata mil lei 5. b.Valoarea medie anuala a mil lei 78 91 mijloacelor fixe direct productive Influenta variatiei gradului de valorificare a productiei asupra modificarii cifrei de afaceri este de: a.74. -3491. -102.95. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1.Valoarea medie anuala a mil lei 390 455 mijloacelor fixe direct productive Influenta variatiei productivitatii muncii asupra modificarii cifrei de afaceri este de: a. b.220 2.Cifra de afaceri mil lei 1.794 7. 98.Productia marfa fabricata mil lei 11.67. +121. -2152. -618.42.88.24.200 1. 26 25 4.4. -581.Numar mediu de personal pers. +2150.92.

-299.894 fabricata 3. e.000 5. scaderea numarului de personal si a productivitatii muncii. 101. indicele cifrei de afaceri=120%. Rezulta: a. cresterea gradului de valorificare a productiei exercitiului. -149. +299. indicele productiei exercitiului=110%. c. b. scaderea gradului de valorificare a productiei exercitiului. 99. scaderea productivitatii muncii si reducerea ponderii consumurilor intermediare. +1120. d. 104 102 personal mil lei 480 552 4. indicele numarului de personal (Ns)=95%. e. +2240. indicele valorii adaugate (Qa)=109%.Productia marfa mil lei 4.1.867 5. c. b. cresterea gradului de valorificare a productiei exercitiului si a productivitatii muncii.52 e. b.Numar mediu de personal pers 150 100 Influenta productivitatii muncii asupra cifrei de afaceri este de: a. Indicele numarului mediu de salariati=95%. Indicele productiei exercitiului (Qe)=10%.60.000 2. Rezulta: a. scaderea productivitatii muncii si cresterea ponderii consumurilor intermediare. Indicele cifrei de afaceri=110%. -93. 102.000 7. d. c. -560.Numar mediu de pers.776 2. sporirea productivitatii muncii si cresterea ponderii consumurilor intermediare. indicele productiei marfa fabricata=105%.Valoarea medie anuala a mijloacelor fixe direct productive Influenta variatiei numarului de personal asupra modificarii cifrei de afaceri este de: a.Productia marfa mil lei 5. scaderea productivitatii muncii si cresterea gradului de valorificare a productiei marfa. cresterea gradului de inzestrare a fortei de munca. e.76. c.635 5. Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1. b. d. b. 100. Aceasta inseamna: a. d.200 3.60. cresterea productivitatii muncii. +93.Valoarea medie anuala a mijloacelor fixe mil lei 312 364 5.52. cresterea productivitatii muncii si reducerea ponderii consumurilor intermediare . -1120. sporirea gradului de inzestrare a muncii si scaderea gradului de valorificare a productiei .Cifra de afaceri mil lei 6.Cifra de afaceri mil lei 4. cresterea gradului de valorificare a productiei marfa si a productivitatii muncii. -2240. indicele numarului de personal=80%. c.

Indicele productiei exercitiului (Qe)=104%.000 60. -2200.000 0.Fondul total de timp de munca 3.000 34. Aceasta situatie are urmatoarea semnificatie: a. b. b.000 3. scaderea gradului de inzestrare a muncii si a gradului de valorificare a productiei. Perioada curenta 60. d.000 48. b. au crescut stocurile de productie neterminata si a scazut stocul de produse finite. e. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1. c.Valoarea adaugata mil lei 20. d. +5000.000 2.Productia exercitiului mil lei 50. s-au redus stocurile de productie in curs de executie si stocurile de produse finite in depozit. indicele productiei marfa (IQf)=105%. 105. au crescut vanzarile si stocurile de productie neterminata si produse finite.38 0. Indicele cifrei de afaceri(ICA)=110%.000 Influenta productiei exercitiului asupra valorii adaugate este de: a.Productia exercitiului 2. d. cresterea gradului de inzestrare a muncii si a gradului de valorificare a productiei marfa.Consumuri intermediare mil lei 30. e.Valoarea medie adaugata la 1 UM mil lei ore lei Perioada de baza Perioada curenta 42. -4200. scaderea productivitatii muncii si reducerea ponderii consumurilor intermediare. e. +4200. +4000.40 . b.200 106. e. -1200.Consumuri intermediare mil lei 30. 107. Pe baza indicatorilor: Indicatori 1.000 400.000 25.marfa. indicele numarului de personal(Ns)=98%. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza 1. Aceasta situatie are urmatoarea semnificatie: a. au crescut stocurile de productie neterminata si cele de produse finite.Valoarea adaugata mil lei 20.000 2. c. +1800.200 Influenta consumului intermediar aferent productiei exercitiului asupra valorii adaugate este de: a. a scazut stocul de productie neterminata si a crescut cel de produse finite. d.000 420.800 3. d. cresterea productivitatii muncii si reducerea ponderii consumurilor intermediare. sporirea productivitatii muncii si cresterea ponderii consumurilor intermediare. -4000. cresterea productivitatii muncii. indicele productiei exercitiului (IQe)=102%. +1200. -2200. indicele valorii adaugate (Qa)=107%. 104. scaderea productivitatii muncii si cresterea ponderii consumurilor intermediare. scaderea numarului de personal si a productivitatii muncii. c.800 25. 103.000 34. e.Productia exercitiului mil lei 50. c.

+160. b. . c.000 48. +1080.40 leu productie Influenta valorii medie adaugate la 1 leu productie asupra valorii adaugate este de: a. -1080.55 0.6 1.38 0. -0. +16.Fondul total de timp de munca ore 420.000 400. -240.000 400.000 2.000 2. 110. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1.Productia exercitiului mil lei 42. e.Fondul total de timp de munca ore 420.38 0. -160.Productia exercitiului mil lei 42. 109.8 0.03 1. Se dau datele: Produs Structura productiei (gi) prevazut (gi0 ) realizat(gi1 ) 0. c. -260. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1. +0.28 1. b.8 realizat ( ki 1) 1. d.064.42 0.00 0. d.146. d. c.Valoarea medie adaugata la 1 leu productie Influenta productivitatii medii orare asupra valorii adaugate este de: a. -760. -960.40 3.000 3.Valoarea medie adaugata la 1 lei 0. b.000 lei 0. -1.064.00 Coeficientul mediu de calitate ( ki ) prevazut ( ki 0) 1. c. e.2 1. -0. +760. b. +960. +0. e.000 48.164 e. -96. -3040. +3040. d. 108.146. +160.2 - A B C Total Influenta modificarii coeficientului mediu de calitate este: a.38 0.20 1.42 0.leu productie Influenta fondului total de timp de munca asupra valorii adaugate este de: a.

Valoarea medie adaugata la 1 lei 0. +684.Productia exercitiului mil lei 32.Valoarea medie adaugata la 1 lei 0.Fondul total de timp de munca ore 280.2 - A B C Total Influenta modificarii structurii productiei este: a. c. +0.03 1. +930.6 1. -930.000 3. d.2 0. 113. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1.00 Coeficientul mediu de calitate ( ki ) prevazut) ki (0 1.146.000 40. d. -0.146. -0.000 3. c.20 1.000 2. -139.640.000 2.640. b. e.2 0.146. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1.55 0.Valoarea medie adaugata la 1 lei 0.2 1.3 leu productie Influenta productivitatii muncii asupra valorii adaugate este de: a. -684.8 realizat ( ki 1) 1. e.000 3.28 1.000 40. e.8 0. Se dau datele: Produs Structura productiei (gi) prevazut (gi0 ) realizat(gi1 ) 0.3 leu productie Influenta valorii medie adaugate la 1 leu productie asupra valorii adaugate este de: a.Fondul total de timp de munca ore 280. 112.42 0.Productia exercitiului mil lei 32. 114. -2999. +0.42 0. +1999.Fondul total de timp de munca ore 280. c.Productia exercitiului mil lei 32. b.111.3 leu productie Influenta fondului total de timp de munca asupra valorii adaugate este de: .000 2.38 0. d. b.2 0.000 40.000 310.00 0. +3999. -1.000 310.000 310. -1999. -3999.

Se considera datele: Indicatori Simbol 1. b. +7134000. d. +4520000. 115. -684. -3828000. +3828000. +930. b. Se considera datele: Indicatori Simbol 1.Randamentul mediu Th orar (mii lei) Prevazut Realizat 23856000 35670000 28 710 1200 29 820 1500 Influenta modificarii randamentului mediu orar este: a. b. e. +3828000. -3828000. d. -930. e. 116.Numar mediu de Nu utilaje 3. c. -7134000.Numar mediu de ore t lucrate de un utilaj 4. +184.Numar mediu de ore t lucrate de un utilaj 4. -7134000. +684.Randamentul mediu Th orar (mii lei) Prevazut Realizat 23856000 35670000 28 710 1200 29 820 1500 Influenta modificarii numarului mediu de ore lucrate de utilaj asupra veniturilor totale obtinute este: a. c.Venituri totale obtinute Q (mii lei) 2. d. .a. e. +7134000.Venituri totale obtinute Q (mii lei) 2.Numar mediu de Nu utilaje 3.

120. b. Fondul de timp calendaristic este un indicator ce arata : a. b. Coeficientul circulatiei intrarilor este un indicator ce arata : a. d. e. utilizarea intensiva a fortei de munca asigurarea cantitativa cu forta de munca . structura fortei de munca . Numarul maxim de salariati este un indicator ce arata : a.Numar mediu de ore t lucrate de un utilaj 4. -3828200. -852000. +1852000. 117. c. Se considera datele: Indicatori Simbol 1. .Randamentul mediu Th orar (mii lei) Prevazut Realizat 23856000 35670000 28 710 1200 29 820 1500 Influenta modificarii numarului mediu de utilaje este: a. utilizarea extensiva a fortei de munca. c. circulatia si fluctuatia fortei de munca 119. d.Numar mediu de Nu utilaje 3. d.Venituri totale obtinute Q (mii lei) 2. e. -1852000. -1852000. e. asigurarea cantitativa cu forta de munca .c. 118. b. utilizarea extensiva a fortei de munca . c. utilizarea intensiva a fortei de munca. circulatia si fluctuatia fortei de munca. structura fortei de munca . +852000. structura fortei de munca.

121. a. 3)nerealizarea în termen a parametrilor proiectati la noile capacitati de productie. continuând cu factorul de structura si încheind cu factorul cantitativ. 122.b. 1+2. c. 1+2+3.2)caietele de sarcini 3)normele interne. 2) substituirea factorilor se realizeaza în ordinea conditionarii lor economice: începând cu factorul calitativ. 1+4. Cauzele care determina o activitate neritmica pot fi sintetizate astfel: 1)asigurarea necorespunzatoare din punct de vedere cantitativ si calitativ cu resursele materiale si forta de munca2 . 1+3+4. 2+3. e. 123. e. 1+3. 3+4. c. a. e. d. 1+2+3+4. a. c. d. c. utilizarea extensiva a fortei de munca . c. printre care pot fi mentionate : 1)neritmicitatea în livrarea productiei cu consecinte asupra capacitatii de plata . asigurarea cantitativa cu forta de munca. b. 1+2+3. utilizarea intensiva a fortei de munca. 1+2+3. 124. e. 1. d. 2+3. d. e. factorul de structura si factorul cantitativ. . 3. a. d. 1+3+2. Instrumentele utilizate în practica pentru definirea si masurarea calitatii produselor sunt: 1)standardele interne si internationale ( ISO 9000) pentru calitate. 3)factorul substituit se mentine la valoarea efectiva sau valoarea din perioada curenta iar factorul care nu a fost substituit se mentine la valoarea prevazuta sau valoarea din perioada de baza(anterioara). 2)folosirea necorespunzatoare a fortei de munca si activele fixe. b. 3)scaderea nivelului calitativ al productiei cu efectele care decurg . b. circulatia si fluctuatia fortei de munca . 2+3+4. 4)opriri accidentale în functionarea utilajelor. 1+3. 1+2. La baza metodei substituirilor în lant stau urmatoarele principii : 1) asezarea factorilor în relatia de cauzalitate se face în ordinea conditionarii lor economice: factorul calitativ. b. 2+3.) neintrarea în functiune la termenele stabilite a obiectivelor de investitii. 2+3+1. 1+3. Neritmicitatea în activitatea de productie are o serie de efecte nefavorabile.

Relatia : (Wh0 x Nh1 x Nz1)-(Wh0 x Nh0 x Nz1) a. 1+3+5+6. 5)cresterea procentului de rebuturi. d. d. 2+3+4+5+6+7+8. a. a.6) munca în asalt. 1+2+4+5+6. 1+2+4+6. 127.2) scaderea productivitatii muncii.3)neintrarea la timp în functiune a utilajelor. b. 3)insuficienta utilizare a fondului de timp maxim disponibil. 1+2+3+4+5. În ceea ce priveşte forţa de muncă. 129. c. e. 1+3+4+5+6+7.2)neasigurarea numarului de utilaje necesar. 2)promovarea metodelor moderne de management. e. . e. numarului de zile lucrate asupra productivitatii anuale. 128. b.8)diminuarea volumului productiei. Caile principale de crestere a productivitatii muncii sunt: 1)introducerea progresului tehnic. a. c. c. 6)lipsa cointeresării materiale şi morale a personalului. 4)neintrarea la timp în functiune a utilajelor. 1+3+4+5. 1+3+4+5+6+7+8 e. a. numarului de salariati asupra productivitatii anuale.4) prestarea de ore suplimentare. 3)perfectionarea managementului productiei. b. d. d. exprima modificarea: duratei zilnice de lucru asupra productivitatii anuale.3) folosirea nerationala a utilajelor de productie. 5) ridicarea calificarii fortei de munca (6.5) cresterea costului de productie.125. Materiile prime si materialele reprezinta o cauza a modificarii structurii productiei prin: 1) neaprovizionarea la timp cu materii prime si materiale necesare. 1+2+3+4.7) depasirea absoluta si relativa a numarului de muncitori. productovitatii zilnice asupra productivitatii anuale. 126. 1+4+5+7+8. 1+3+4+5. factorii ce duc la modificarea structurii producţiei sunt reprezentaţi de: 1) lipsa de muncitori calificaţi şi de personal tehnic ingineresc. 2+3+4+5. 4) perfectionarea organizarii muncii. c. 4) neacoperirea cu contracte a necesitatilor de materiale. 1+2+3+4+5+6. e. în cantitatile si de calitatea necesara2 . 2+3+4+5. perfectionarea stimularii materiale a salariatilor. d. 5)slaba pregătire profesională a forţei de muncă. c. 1+2+3+4+5+6+7+8. productivitatii orare asupra productivitatii anuale. 2+4+5+6. . 1+2+4+5.) depasirea consumurilor specifice. 1+2+3+4. Utilizarea incompleta a timpului de munca are o serie de consecinte negative :1) sporirea volumului productiei. b. b. 1+3+4. 1+3+4+5+6.

numarului de zile lucrate asupra productivitatii anuale. exprima 132. e. productivitatii zilnice asupra productivitatii anuale. e. a. exprima 133. b. . . 1+2+3+4.2)lipsa de materiale . b. . Cauzele frecvente care determina utilizarea incompleta a fondului de timp maxim disponibil privesc : 1)defectele mecanice si electrice . d. e. numarului de salariati asupra productivitatii anuale. 1+4.130. b. exprima 131. numarului de salariati asupra productivitatii anuale. duratei zilnice de lucru asupra productivitatii anuale. d. numarului de salariati asupra productivitatii anuale. productivitatii orare asupra productivitatii anuale. Relatia : (Wh0 x Nh0 x Nz1)-(Wh0 x Nh0 x Nz0) a. în care se includ stocurile de produse finite. semifabricate. productivitatii orare asupra productivitatii anuale. numarului de zile lucrate asupra productivitatii anuale. c. productivitatii orare asupra productivitatii anuale. duratei zilnice de lucru asupra productivitatii anuale. adica imobilizarile corporale si necorporale realizate în regie proprie. d. 2)cresterea sau descresterea productieifirme si cuprinde : productia exercitiului dimensioneaza întreaga activitate a unei stocate. e. numarului de salariati asupra productivitatii anuale. modificarea: numarului de zile lucrate asupra productivitatii anuale. modificarea: numarului de zile lucrate asupra productivitatii anuale. Ιndicatorul 1)valoarea productiei vândute. 2. 3. c. b. Relatia : (Wz1 x Nz1)-(Wz0 x Nz1) a. 4)prelungirea timpului pentru reparatii. . productivitatii orare asupra productivitatii anuale. d. Relatia : (Wz0 x Nz1)-(Wz0 x Nz0) a. e. c. productivitatii zilnice asupra productivitatii anuale. d. 1+3+4. 3)productia imobilizata. 2+3. a. productivitatii zilnice asupra productivitatii anuale. exprima modificarea: duratei zilnice de lucru asupra productivitatii anuale. 2+3+4. d. c. 134. modificarea: duratei zilnice de lucru asupra productivitatii anuale. b. . 1+2+3. productivitatii zilnice asupra productivitatii anuale. 135. 3+4. e. Relatia : (Wh1 x Nh1 x Nz1)-(Wh0 x Nh1 x Nz1) a. b.3)lipsa de comenzi . c.

cresterea stocurilor de producţie neterminată şi a consumului intern . dar până la limita la care se asigură o desfăşurare normală a procesului de producţie . 137. d. reducerea stocurilor de producţie neterminată şi a consumului intern. Inegalitatea : I VA > IQe arata : a. valoare adaugata vanduta. c. Valoarea adaugata calculata dupa formula: VA = CA – CI . . Valoarea adaugata calculata dupa formula: VA = V – (Ci + Pr ) . 136. cresterea stocurilor de producţie neterminată şi a consumului intern . b. Inegalitatea : ICA ≥ IQf arata : a. menţinerea ponderii imobilizărilor în cadrul stocurilor. reducerea ponderii cheltuielilor materiale si cu serviciile prestate de terti cu implicatii directe asupra costurilor si profitul întreprinderii . valoare adaugatasustractiva. menţinerea ponderii imobilizărilor în cadrul stocurilor. dar până la limita la care se asigură o desfăşurare normală a procesului de producţie . d. e. valoare adaugata realizata. d. b. valoare adaugata vanduta. valoare adaugata de piata . b. e. e. se numeste a. reducerea ponderii cheltuielilor materiale si cu serviciile prestate de terti cu implicatii directe asupra costurilor si profitul întreprinderii . reducerea stocurilor de producţie neterminată şi a consumului intern.c. valoare adaugata sustractiva. 139. reducerea stocurilor de producţie neterminată şi a consumului intern. menţinerea ponderii imobilizărilor în cadrul stocurilor. valoare adaugata de piata . 1+3. c. cresterea ponderii cheltuielilor materiale si cu serviciile prestate de terti cu implicatii directe asupra costurilor si profitul întreprinderii . 140. valoare adaugata realizata. d. cresterea ponderii cheltuielilor materiale si cu serviciile prestate de terti cu implicatii directe asupra costurilor si profitul întreprinderii . se numeste d. a. c. cresterea ponderii cheltuielilor materiale si cu serviciile prestate de terti cu implicatii directe asupra costurilor si profitul întreprinderii . dar până la limita la care se asigură o desfăşurare normală a procesului de producţie . c. 138. cresterea stocurilor de producţie neterminată şi a consumului intern . Inegalitatea : IQf > IQe arata : a. valoare adaugata produsa. e. b. c. e. b. reducerea ponderii cheltuielilor materiale si cu serviciile prestate de terti cu implicatii directe asupra costurilor si profitul întreprinderii . valoare adaugata produsa.

3)sume platite pentru închirierea cladirilor. Valoarea Cifra de adaugata afaceri . 1+2+3+4. e. e. 142.141. se numeste coeficientul de elasticitate a valorii adaugate. a. b. de studii de piata. gradul de inzestrare tehnica. d. 146.5) dividendele 6) rezultatul net . c. se numeste a.4) dobânzile. 144. valoare adaugata sustractiva. gradul de integrare pe verticala. e. b. de publicitate. 3)amortizarile. 1+2+3. 1+2+3+4+5+6. valoarea adaugata bruta se calculeaza prin însumarea elementelor sale componente :1)salariile si cheltuielile sociale . Indicatorul calculat pe baza raportului : a. gradul de valorificare a productiei.2) impozitele si taxele. Consumul intermediar include urmatoarele categorii de bunuri si servicii cumparate din afara1 : )bunurile cumparate de pe piata si efectiv consumate de unitatea care le-a cumparat în perioada considerata . c. productivitatea muncii. majorate cu prelevarile de bunuri similare din stocurile ce existau la începutul perioadei si diminuate cu bunuri similare stocate la sfârsitul perioadei .4) dobânzile.adica cumpararile curente de bunuri. valoare adaugata realizata. 145. 1+3+5+6. valoare adaugata de piata . 1+2+3+4+5+6. valoare adaugata produsa.5) dividendele 6) rezultatul net . 1+2+4+6. e. b. 1+4+5+6. valoare adaugata vanduta. d. 2+3+4.4)cumparari de servicii de cercetare stiintifica. 1. a. e. 3)amortizarile.2) impozitele si taxele. d. c. b. valoarea adaugata neta se calculeaza prin însumarea elementelor sale componente :1)salariile si cheltuielile sociale . . 1+3+5+6. Prin metoda directa ( aditiva). gradul de valorificare a productiei. se numeste . c.2)serviciile cumparate în cursul perioadei considerate . Prin metoda directa ( aditiva). precum si a altor bunuri de capital fix . Valoarea adaugata calculata dupa formula: VA = PG-CI . b. Indicatorul calculat pe baza raportului : a. 1+4+5+6. d. a. 1+2+4+5+6. 1+2. c. 1+2+4+6. d. 143. 1+2+4+5+6.

gradul de integrare pe verticala. d. se numeste a. reprezinta influenta : a. d. productivitatea muncii. se numeste: 150. 148. d. gradul de inzestrare tehnica. b. modificarii productivitatii muncii asupra valorii adaugate. modificarii fondului de timp asupra valorii adaugate. modificarii productiei brute asupra valorii adaugate. radul de integrare pe verticala. gradul de inzestrare tehnica. Indicatorul calculat pe baza raportului : a. c. gradul de valorificare a productiei. gradul de valorificare a productiei. productivitatea muncii. c. coeficientul de elasticitate a cifrei de afaceri. gradul de satisfacere a cererii. d. . c. modificarii consumului intermediar aferent vanzarilor asupra valorii adaugate. gradul de inzestrare tehnica. Indicatorul calculat pe baza raportului : . Relatia : ⎡ ⎛ CI ⎞⎤ 0 ⎟⎥ ⎢T 1W1⎜1 − P B0 ⎠ ⎝ -⎡ CI ⎛ ⎢ T1 W 0 ⎜ 1 − PB ⎝ 0 0 ⎞ ⎤ ⎟ ⎥ ⎠ . coeficientul de elasticitate a valorii adaugate. e. se numeste a. coeficientul de elasticitate a valorii adaugate. e. e. gradul de inzestrare tehnica. gradul de integrare pe verticala. b.b. e. gradul de integrare pe verticala. productivitatea muncii. d. c. 147. modificarii consumului intermediar asupra valorii adaugate. c. b. e. coeficientul de elasticitate a valorii adaugate. gradul de valorificare a productiei. Indicatorul calculat pe baza raportului : . . b. 149.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful