P. 1
grile ANALIZA_EC_FIN

grile ANALIZA_EC_FIN

|Views: 80|Likes:
Published by Florea Ana-Maria

More info:

Published by: Florea Ana-Maria on Jan 31, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/21/2013

pdf

text

original

Analiza econonomico – financiara 1 III CIG ZI, FR, ID

MULTIPLE CHOICE 1. Din punct de vedere al urmaririi însusirilor esentiale sau al determinarilor cantitative ale

fenomenelor, se disting doua tipuri de analiza:
a. analiza previzionala si analiza post – factum; b. analiza previzionala si analiza post – factum; c. analiza microeconomica si analiza macroeconomica ; d. analiza calitativa si analiza cantitativa; e. analiza previzionala si analiza calitativa. ANS :D 2. Dupa modul de urmarire în timp a fenomenelor, se disting : a. b. c. d. e. ANS :C 3. Analiza economico-financiara a unitatilor economice joaca un rol important în

analiza pe termen scurt si analiza pe termen lung ; analiza post – factum si analiza previzionala; analiza statica si analiza dinamica; analiza microeconomica si analiza macroeconomica; analiza statica si analiza previzionala.

conducerea acestora, adica în exercitarea urmatoarelor atribute sau functii ale conducerii: 1)previziune ; 2)cercetare-dezvoltare ; 3)producie ; 4) financiar-contabil 5) organizare ; 6) coordonare ; 7)commercial 8) commanda 9) comunicare ; 10) control.

a. 1+3+5+8+9; b. 3+6+7+8+9; c. 1+2+3+4+7; ANS :D 4.

d. 1+5+6+8+10; e. 1+5+6+9+10.

Etapele procesului de analiza a activitatii economice sunt urmatoarele: 1) constatarea obiectului supus analizei; 2) delimitarea obiectului supus analizei; 3) determinarea factorilor de influenta 4 ;) stabilirea legaturilor cauzale; 5) cuantificarea influentei factorilor utilizând metode cantitative; 6) cuantificarea influentei factorilor utilizând metode calitative; 7)sintetizarea rezultatelor; 8) formularea concluziilor; 9) elaborarea masurilor; 10) fundamentarea deciziilor.

a. 1+3+4+5+7+9; b. 2+3+4+5+7+9; c. 2+3+4+6+7+8+9+10;

d. 1+3+4+6+7+8+9+10; e. 2+3+4+5+7+8+9+10.

ANS :B
5. Dupa caracterul lor în cadrul unei relatii cauzale, factorii pot fi : a. factori cantitativi, factori de structura si factori calitativi ; b. factori economici, factori sociali, factori politici, factori naturali, etc ; c. factori specifici aprovizionarii, factori specifici productiei , factori specifici

comercializarii ;
d. factori dominanti, factori secundari ; e. factori fixi, factori variabili. ANS :A 6. Metodele analizei calitative sunt :

1)gruparea; 2)comparatia; 3)diviziunea si descompunerea rezultatelor; 4)metoda substituirilor în lant; 5) metoda balantiera6 ;)metoda cercetarilor operationale; 7)metoda corelatiei; 8)generalizarea sau evaluarea rezultatelor.

a. 1+2+5+8; b. 4+5+6+7; c. 3+4+6;

d. 1+2+3+8; e. 1+2+7.

ANS :D
7.

In functie de baza de comparatie folosita, se pot efectua urmatoarele tipuri de comparatii: 1)în timp; 2) pe parti sau elemente componente; 3)mixte; 4) cu caracter special; 5) în spatiu.

a. 1+2+3+5; b. 1+3+4+5; c. 1+2+3+5; ANS : 8.

d. 1+2+4+5; e. nici o varianta

B

Principalele criterii dupa care poate avea loc descompunerea fenomenelor si a rezultatelor economice sunt urmatoarele: 1)descompunerea sau diviziunea în timp a rezultatelor; 2)descompunerea sau diviziunea în spatiu a rezultatelor; 3) descompunerea sau diviziunea mixta a rezultatelor; 4) descompunerea sau diviziunea rezultatelor cu caracter special; 5) descompunerea sau diviziunea rezultatelor pe parti sau elemente componente.

a. 1+2+5; b. 1+3+4+5; c. toate variantele; ANS :A

d. 1+2+4+5; e. nici o varianta.

9. Daca între factorii de influenta ai fenomenului supus analizei exista relatii de tip

determinist de natura sumei sau a diferentei, atunci pentru analiza cantitativa a acelui fenomen se foloseste metoda :
a. metoda comparatiei; b. metoda corelatiei; c. metoda balantiera; ANS :C 10. Daca între factorii de influenta ai fenomenului supus analizei exista relatii de tip determinist d. metoda substituirilor în lant; e. metoda cercetarilor operationale.

de natura produsului sau a raportului, atunci pentru analiza cantitativa a acelui fenomen se foloseste metoda :
a. metoda substituirilor în lant; b. metoda cercetarilor operationale; c. metoda balantiera; d. metoda gruparii ; e. metoda comparatiei.

ANS :A 11. Pentru aplicarea metodei substituirilor în lant asupra unui fenomen, asezarea factorilor de

influenta în relatia de cauzalitate se face obligatoriu în aceasta ordine :
a. factori cantitativi, factori calitativi, factori de structura ; b. factori de structura, factori calitativi, factori cantitativi ; c. factori de structura, factori cantitativi, factori calitativi ; d. factori calitativi, factori cantitativi, factori de structura ; e. factori cantitativi, factori de structura, factori ANS : E

calitativi.

12. Informatiile folosite în analiza economico-financiara trebuie sa îndeplineasca urmatoarele

cerinte: 1)utilitatea ; 2)exactitatea informatiilor; 3) operativitatea informatiei ; informatiei ; 5)costul informatiei .
a. toate variantele ; b. 1+3+4 ; c. 1+4+5 ; ANS : A d. 2+3+4+5 ; e. nici o varianta.

4)valoarea

13

plusul de valoare adus de activitatea tehnico. informatii curente ( operative) si informatii periodice. variatia încasarilor unei întreprinderi generata de variatia cu o cantitate a cantitatilor vândute . productie neterminata si productie imobilizata se numeste : a. c. întreprinderii. Cifra de afaceri minima : a. veniturile din productia vânduta. diferentelor de stoc de semifabricate . productie marfa fabricata . veniturile din vânzarea mijloacelor fixe . o crestere a profitului. valoarea adaugata bruta. acel nivel al cifrei de afaceri care asigura acoperirea în totalitate a cheltuielilor fara sa se obtina profit . Indicatorul ce are ca scop dimensionarea întregii activitati a unei societati comerciale si cuprinde valoarea produselor vândute. nivelul maxim al cifrei de afaceri realizate de o întreprinderii. informatiile se pot grupa în doua mari categorii: a. b.productiva a întreprinderii . veniturile totale ale întreprinderii . valoarea adaugata neta. e. d. informatii endogene (interne) si informatii exogene (externe). . ANS :B 17. c. Cifra de afaceri reprezinta : a. informatii active si informatii pasive. informatii de plan si informaii normative. b. eficienta cu care se desfasoara activitatea întreprinderii . ANS :D 14. cifra de afaceri. ANS :B 16. d. informatii efective si informatii de prognoza. Indicele valorii adaugate (IVA)este mai mare decât indicele productiei exercitiului (IQex). e. Aceasta reflecta : a. e. c. încasarea medie pe unitatea de produs vânduta . productia stocata si productia imobilizata a d. ANS :E 15. e. b. d. c.Dupa sursele lor de provenienta. productia exercitiului. totalitatea veniturilor din productia vânduta si vânzarea marfurilor. b.

b. 1+2+3+4. d. Indicele productiei marfa (IPM) este mai mic decât indicele productiei exercitiului (IQex). o utilizare mai buna a timpului de lucru al salariatilor .b. o scadere a cheltuielilor cu amortizarea. Aceasta reflecta: a. 6)rezultatul net. o crestere a ponderii consumurilor provenind de la terti în productia exercitiului . 4)dobânzile . Aceasta reflecta : a. o crestere a stocurilor de productie neterminata si a consumului intern. 5)dividendele . c. d. Indicele valorii adaugate (IVA)este mai mic decât indicele productiei exercitiului (IQex). o crestere a cheltuielilor cu amortizarea. 1+2+4+5+6. a. c. o scadere a productiei stocate. ANS :A 21. o crestere a stocurilor de productie neterminata . e. valoarea adaugata neta se calculeaza prin însumarea elementelor sale componente : 1)salariile si cheltuielile sociale . Indicele productiei marfa (IPM) este mai mare decât indicele productiei exercitiului (IQex). . ANS :E 20. b. d. o crestere a productivitatii muncii. e. o crestere a stocurilor de productie neterminata si a consumului intern. 3)amortizarile . c. o utilizare mai buna a timpului de lucru al salariatilor . o crestere a ponderii consumurilor provenind de la terti în productia exercitiului . e. e. o reducere a ponderii consumurilor provenind de la terti în productia exercitiului ANS :C 19. ANS :B 18. d. o crestere a productivitatii muncii. o crestere a productivitatii muncii. e. o scadere a stocurilor de productie neterminata si a consumului intern. Aceasta reflecta : a. Prin metoda directa ( aditiva). d. b. 1+2+3+4++5+6. o utilizare mai buna a timpului de lucru al salariatilor . b. 1+3+4+6. c. o crestere a ponderii consumurilor provenind de la terti în productia exercitiului . o reducere a stocurilor de productie neterminata si a consumului intern. o reducere a ponderii consumurilor provenind de la terti în productia exercitiului. 2)impozitele si taxele .

2)impozitele si taxele . 0. 1+2+3+4. d.90 . d. ANS :A 22.70 .709 11 . 0.Valoarea adaugata neta 2. 1+2+3+4++5+6.300 24. 2+3+4+6. ANS :C 24.53 . valoarea adaugata bruta se calculeaza prin însumarea elementelor sale componente : 1)salariile si cheltuielile sociale . ANS :D 23. 0.43.c. e.81 . b.359 Gradul de integrare pe verticala calculat în perioada curenta este egal cu : a. 200. 4)dobânzile .483. a. Pe baza datelor : d.577 16. 2+3+4+6. 1+2+4+5+6.Cifra de afaceri mii lei Perioada de baza 8 . 1+3+4+6. 249.Amortizarea 3. e. b.53 .520.67 . Pe baza datelor : Denumire indicator 1. e. 1. 3)amortizarile . b.240. 1.310 Gradul de integrare pe verticala calculat în perioada de baza este egal cu : a.60 . 724. 0.709 19. 0. .Cifra de afaceri mii lei Perioada curenta 14.868 2 .Valoarea adaugata neta 2.Valoarea adaugata bruta 4. Prin metoda directa( aditiva). 6)rezultatul net.Valoarea adaugata bruta 4.591 5. Denumire indicator 1. c. 1. 5)dividendele .361.23. c.Amortizarea 3.840. 1.

– 260 .590.Productia bruta(mii lei) 4.031.728.590.520.Valoarea adaugata bruta (mii lei) 2.Consumul intermediar (mii lei) din care : .c. + 757. ANS :B 26.728. – 2.000 Influenta productivitatii medii orare asupra valorii adagate brute este egal cu : a. e.397.500 8.770 10.796. 031. ANS :B 25. 811. b.860 9.111. + 201 .48 mii lei. e.014.48 mii lei.747 11. – 757.320.014.031.190 mii lei . 596.800 816.796.500 8. + 757 .190 mii lei .992. Pe baza datelor : Denumire indicator 1.301 24. c.320.48 mii lei. ANS :C 27.Valoarea adaugata bruta(mii lei) 2.800 816. Se dau datele : Denumire indicator 1.342 29.75 .770 10.747 11.050 832. 0.000 Perioada curenta 19.aferent cifrei de afaceri 3. Pe baza datelor : . + 2. d.Productia bruta (mii lei) 4.111.860 9.300 mii lei .Fondul de timp (ore) Perioada de baza 12.Consumul intermediar (mii lei) din care : .050 832.000 Influenta fondului de timp de munca asupra valorii adaugate brute este egal cu : a. + 740 .Fondul de timp (ore) Perioada de baza 12.301 24.342 29. 419 mii lei . – 201 .890.992.520. c.314.000 Perioada curenta 19.aferent cifrei de afaceri 3.314. + 2. 419 mii lei . d.664 mii lei. b.664 mii lei.

Indicatori 1.050 832.Consumul intermediar (mii lei) din care : .860 29.Valoarea medie adaugata la 1 leu productie a exerciiului (mii lei( Perioada de baza 12.749.Pe baza datelor : d.720 mii lei.Productia exercitiului (mii lei) 3.014.771.605. Pe baza datelor : d.590.749. c.747 24. – 2.800 816.860 9.658.190 mii lei .Productia bruta (mii lei) 4. ANS :A 29.221.111.320.050 832.301 24.48 mii lei.314.605.Productivitatea muncii orara (mii lei /ora) 5.342 29.190 mii lei .673 Influenta valorii medii adaugate la 1 leu productie este egala cu : a. . e.Fondul de timp de munca(ore) 4.796.98 0.983.48 mii lei .111. .314.747 11.Fondul de timp (ore) Perioada de baza 12.500 8.000 Influenta ponderii consumului intermediar aferent cifrei de afaceri este egala cu : a. + 236.Valoarea adaugata (mii lei) 2.014. + 2.728.897.770 10.000 35. ANS :E 28.Denumire indicator 1.658. b.56 mii lei. e. .940.992.93 0. + 3. .Valoarea adaugata bruta (mii lei) 2.2 mii lei. + 4. – 3.48 mii lei .320. c.000 28.236.520.511 Perioada curenta 19. + 2.940.4.728. + 2.720 mii lei.aferent cifrei de afaceri 3.56 mii. b.000 Perioada curenta 19.800 816.

983. e. c.511 Perioada curenta 19.749. diferenta dintre excedentul brut din exploatare si amortizare.940.728. . ratei rentabilitatii capitalului avansat.050 832.48 mii lei .749. b.983.2.Productia exercitiului (mii lei) 3. diferenta dintre productia exercitiului si consumurile provenind de la terti .111. eficientei utilizarii activelor totale .000 35. ANS :B 30. ratei rentabilitatii economice .93 0.4. Relatia : (VA1 − VA0) pr0 100 reprezinta modificarea valorii adaugate asupra : At1 a. rezultatul favorabil al exercitiului . e. ANS :E .673 Influenta productivitatii muncii orare este egala cu: a. + 4. b. eficientei utilizarii activelor fixe .2 mii lei .000 28.800 816.860 29. d.56 mii lei .747 24. b. d.Valoarea medie adaugata la 1 leu productie a exercitiului (mii lei) Perioada de baza 12. . c.Indicatori 1. + 2. eficientei utilizarii activelor de exploatare .320.658.Fondul de timp de munca(ore) 4.897.56 mii lei Valoarea adaugata se determina ca : a. e.897. d.Valoarea adaugata (mii lei) 2. diferenta dintre productia exercitiului si cheltuielile salariale .2 mii lei. diferenta dintre cifra de afaceri si suma amortizarii.314. + 236. ANS :A 31.98 0. c.Productivitatea muncii orara (mii lei /ora) 5.658.

124 1.00 Coeficientul de concentrare Gini-Struck (G) si indicele Herfindhal (H). e.976 3. d. G = 0. e.199.200 Structura cifrei de afaceri (gi) 0. G = 0.38 0. G = 0. G = 0.90. pot avea urmatoarele valori si semnificatii : .12 1.40. H = 0.90. H = 0. calculati pentru o firma care realizeaza cinci produse. calculati pentru o firma care realizeaza cinci produse.90.90.H = 0. G = 0.704 16. G = 0. pot avea urmatoarele valori si semnificatii : a. G = 0.20. poaste avea urmatoarele valori si semnificaii: a.Fanta Total Cifra de afaceri 6. Coeficientul de concentrare Gini-Struck. c. d.Pepsi Cola 4. G = -0.567. Coeficientul de concentrare Gini-Struck (G) si indicele Herfindhal (H).314. H = 0. ANS :D 33. distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente.32. Coeficientul de concentrare Gini-Struck (G) si indicele Herfindhal (H).90 .Frutti Fresh 3.5 si semnifica un grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri . G = 0. G = 0. G = 0. H = 0. e.7 si semnifica o distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente. b. grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri.589. Se dau urmatoarele date : Denumire produs 1.Coca Cola 2. G = 1. distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente .H = 0.22 0. distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente. distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente.957. G = 0.20.90. H = 0.2 si semnifica o distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente. c.396 4. distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente. H = 0.2 si semnifica un grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri .20 . b. grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri. grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri ANS :A 35. H = 0. pot avea urmatoarele valori si semnificatii : a.20. b. d. c.90.28 0. grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri. calculat pentru o firma care realizeaza cinci produse. G = 0.20. ANS :D 34. H = 0. calculati pentru o firma .7 si semnifica o distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente. G = 0. distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente .

productivitatea muncii. gradul de valorificare a productiei fabricate . Indicele ponderii mijloacelor fixe productive = 70%. mijloacelor fixe productive în total mijloace fixe. Aceasta semnifica : a. înzestrarea tehnica a muncii. s-a redus eficienta utilizarii mijloacelor fixe. într-un sistem factorial. volumul productiei vândute. Cifra de afaceri este influentata.181.H = 0. c. structura productiei . H = 0.22. b. G = 0. G = 0. a crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si a scazut gradul de înzestrare tehnica a muncii.22. structura productiei. de urmatorii factori directi. G = 0. Indicele gradului de înzestrare tehnica a muncii = 120% . G = 0. pretul de vânzare. ponderea mijloacelor fixe productive în total mijloace fixe. gradul de valorificare a productiei fabricate . a scazut gradul de valorificare a productiei marfa fabricate si ponderea mijloacelor fixe productive si a crescut eficienta utilizarii mijloacelor fixe. Indicele numarului de salariati = 103% . distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente. ponderea b.22 . au crescut productivitatea muncii si gradul de valorificare a productiei marfa fabricate si s-a redus ponderea mijloacelor fixe productive. ANS :C 37. eficienta folosirii mijloacelor fixe. d. b. G = 0. H = 0. a scazut gradul de valorificare a productiei marfa fabricate si gradul de înzestrare tehnica a muncii si a crescut eficienta utilizarii mijloacelor fixe.înzestrarea tehnica a muncii. e. numarul de salariati. d. c. grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri. H = 0. a crescut productivitatea muncii. d. numarul de salariati.181. Indicele cifrei de afaceri = 105% .înzestrarea tehnica a muncii. distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente . grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri ANS :B 36. gradul de valorificare a productiei fabricate .a. Indicele gradului de valorificare a productiei marfa fabricate = 98% . eficienta folosirii mijloacelor fixe. ponderea mijloacelor fixe productive în total mijloace fixe.28. c. H = 0. numarul de salariati. ANS :E . e. costul de productie. e. volumul productiei vândute. în urmatoarea ordine : a. distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente.40.

39. a crescut cifra de afaceri si s-a redus eficienta utilizarii mijloacelor fixe si b. . Indicele numarului de salariati = 98% . a scazut gradul de valorificare a productiei marfa fabricate si ponderea mijloacelor fixe productive si a crescut eficienta utilizarii mijloacelor fixe.Consumurile provenind de la terti (mii lei) 3.Se cunosc urmatoarele date : Indicatori 1. Indicele gradului de valorificare a productiei marfa fabricate = 105% . a crescut gradul de valorificare a productiei marfa fabricate si ponderea mijloacelor fixe productive si a scazut eficienta utilizarii mijloacelor fixe. c.000 648. e. e. productivitatea muncii a scazut gradul de valorificare a productiei marfa fabricate si ponderea mijloacelor fixe productive si a crescut eficienta utilizarii mijloacelor fixe. s-a redus eficienta utilizarii mijloacelor fixe.000 540. d. Indicele numarului de salariati = 80% .Indicele productivitatii muncii = 105% . a scazut gradul de valorificare a productiei marfa fabricate si a crescut eficienta utilizarii mijloacelor fixe si ponderea mijloacelor fixe productive. Indicele eficientei utilizarii mijloacelor fixe =75% . a crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si a scazut gradul de înzestrare tehnica a muncii .Fondul de timp de munca (ore) Prevazut 500. ANS :C utilizarii mijloacelor fixe si ponderea mijloacelor fixe productive. Indicele gradului de valorificare a productiei marfa fabricate = 110% .000 320. a scazut gradul de valorificare a productiei marfa fabricate si a crescut eficienta b. Indicele eficientei utilizarii mijloacelor fixe =75% . Aceasta semnifica : a.38. a scazut gradul de valorificare a productiei marfa fabricate si gradul de înzestrare tehnica a muncii si a crescut eficienta utilizarii mijloacelor fixe. Aceasta semnifica : a. ANS :B 40.000 280. a crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si a scazut gradul de înzestrare tehnica a muncii .000 Realizat 520.Indicele productivitatii muncii = 95% . Indicele gradului de înzestrare tehnica = 84%. c.000 . d.Productia exercitiului (mii lei) 2. productivitatea muncii. Indicele ponderii mijloacelor fixe productive = 114%. a crescut cifra de afaceri.

200. – 388. c.550.040 (mii lei/sal.Numarul de salariati(Ns) 260 2.960 0. + 3.Influenta productivitatii medii orare asupra valorii adaugate este: a. 46.229. Se dau datele : Indicatori Perioada de baza 1.144 mii lei .555.7 mii lei .426 mii lei.250.2 mii lei .826.339 productive Perioada curenta 255 29.441. +388.724.028.434 din care: -productive 8.555.144 mii lei .02 0.426 mii lei. .466.Gradul de valorifica a productiei 0.345.400 (mii lei) 3. . .Numarul de salariati(Ns) Perioada de baza 260 Perioada curenta 255 .312.726 (CA/Q) 6.314.827 10.6 mii lei . + 1.459 9.800 24. b.Productivitatea muncii (Q/ Ns) 107.46. d. d. 67.305 4.2 mii lei .250.) 5. e.75 / Ns) (mii lei /sal.Ponderea mijloacelor fixe 0. b.499 7.Cifra de afaceri (CA) (mii lei) 20.028. Se dau datele : Indicatori 1.Mijloace fixe (mii lei) 9.249. ANS :B 41.247 Influenta gradului de înzestrare tehnica este egala cu : a.826. 45.550.2 mii lei . c.359 114.92 productive în total mijloace fixe (%) 9. e.Producia marfa) Q( 27.830. ) 8.88 3.Randamentul mijloacelor fixe 3.7 mii lei.Gradul de înzestrare tehnica (Mf 34.434 40. ANS :B 42.3.45.335.

Productivitatea muncii (Q/ Ns) 107.724.156 mii lei . b.305 107. + 3.75 0.499 34.943. ANS :A 43.359 114.827 10.200.Cifra de afaceri (CA) (mii lei) 20. –999.359 114.02 0.960 0.434 40.) 5.249.466.02 .800 24.Randamentul mijloacelor fixe productive 27.2.426 mii lei.830.Gradul de înzestrare tehnica (Mf / Ns) (mii lei /sal.Gradul de înzestrare tehnica (Mf 34.314. – 388.555.800 24.400 20.028.441.250.92 29.2 mii lei .555.028.249.Cifra de afaceri (CA) (mii lei) 4.200. + 1.335. d.Gradul de valorifica a productiei (CA/Q) 6.434 8.314.960 0.040 0.724.434 din care: -productive 8.Productivitatea muncii (Q/ Ns) (mii lei/sal.400 (mii lei) 3.Gradul de valorifica a productiei 0.339 3.726 9.028. e.Productia marfa (Q) (mii lei) 3.726 (CA/Q) 6.830.75 Perioada curenta 255 29.Producia marfa (Q) 27.305 4.499 7.827 10.312.Ponderea mijloacelor fixe productive în total mijloace fixe (%) 9.Mijloace fixe (mii lei) din care: -productive 7.335.88 3.2 mii lei .028.Mijloace fixe (mii lei) 9.) 5. Se dau datele : Indicatori Perioada de baza 1.Numarul de salariati(Ns) 260 2.459 9.441. c. ) 8.229.6 mii lei .826.459 9.434 40.312. + 388.040 (mii lei/sal.247 Influenta ponderii mijloacelor fixe productive este egala cu : a.

2 351 3479 6136. + 298.960. .Randamentul mijloacelor fixe productive 0.250.5 Influenta structurii productiei vândute asupra cifrei de afaceri este egala cu : a.247 Influenta modificarii gradului de valorificare a productiei este egala cu: a.7 2799 2739 847.668 mii lei . e.229. d.8 mii lei.Indicatorul ‘‘gradul de utilizare a capacitatii întreprinderii’’ se calculeaza ca : a.826.Ponderea mijloacelor fixe productive în total mijloace fixe (%) 9.466.3. + 379. b. 39 90 9000 9500 2. ) 8.5 mii lei . +388.8 mii lei.7 1008 1017 936 912 855 810 3770 3552.2 mii lei .277. 142 145 24500 26000 Total - Valori (qp) (mii lei) q0p0 q1p1 q1p0 2657. ANS :C 44. ANS :C . + 2. Se considera datele : Denumire UM Cantitate (q) Pret (p) produs q0 q1 p0 p1 1Grupa I Buc. c. . . raport dintre cifra de afaceri si capacitatea de productie .92 0. 75 90 11300 11200 -produs B 60 15200 15600 Buc.5 din care : -produs A Buc.5 1459. – 2./ Ns) (mii lei /sal. b. d. raport între numarul de salariati si capacitatea de productie. . 210 240 12655.426 mii lei .298.960. raport între cifra de afaceri si valoarea activelor .6 mii lei . c. ANS :E 45.Grupa II Kg. raport între productia realizata si capacitatea de productie.339 3.794.7 11662. c.277. . d.5 mii lei .5 6569 6291. raport între numarul de utilaje si numarul de salariati .368 mii lei. e. b. e. 96 -produs C Buc.555.88 3.368 mii lei. + 1.794.

39 0.56 mil lei .964 5.32 0. c.249.342 5. ANS :B 48. structura vânzarilor pe piata. cota de piata neacoperita. ANS :C 47.0602 0.29 19022. Raportul dintre vânzarile proprii ale unei întreprinderi pe o piata si totalul vânzarilor pe acea piata reprezinta : a.2 0.895 Structura vânzarilor (gi) (%) g0 g1 37.34 mil.2515 Influenta modificarii structurii vânzarilor este egala cu : a. c. e.340 Cota de piata(Cp) Cp1 0. .806.54 25.56 mil lei . lei . lei) (V) Cota de piata (Cp) Structura vânzarilor (gi) (%) Cp0gi1 .200 7.46. b. b.3 Vp1 11.2 0.4 24. b.77 mil. Zona I Zona II Zona III Total V1 Cp0 35402 0. cota de piata deservita.4 Vânzari totale (mil. se includ în cote diferite. lei) (V) V0 30. nu se includ. cota de participare la profit.214 29.93 100.756 0. e. se includ în cote egale. + 54. cota de taxa pe valoarea adaugata. lei) (Vp) Vp0 8.707. lei. veniturile financiare si extraordinare : a.185 0. ANS :B 49.77 mil.835. Se considera datele: Piata de desfacere Vânzari proprii (mil.990.27 30790 0.16 36. + 42. La calculul cifrei de afaceri. se includ doar veniturile extraordinare. d.91 41.200.430 5.844.42.455 20. d.3 20. .196 85214.11.14 100. e.1205 0.0708 0.00 22. lei .671 80. lei) (Vp( Vânzari totale (mil.844.00 Cp0gi1 d.32 36. c.990. Se considera datele: Piata de desfacere Vânzari proprii (mil. se includ doar veniturile financiare. + 11.

75 6 Cp1 0.342 20. 3 4 0 2 Vp0 8. în aceeasi proportie .19 6 0.835.200.0.93 100. productia nu a fost realizata la cel putin un produs.14 100. calculat pentru o firma industriala care realizeaza cinci produse.0. lei. e. productia a fost depasita în aceeasi proportie. ANS :E 50. lei .56 mil lei .0 0 0. b. poate avea urmatoarele valori si semnificatii : a.844. lei . în proportii diferite. ks= . e.070 8 0. + 54. d.16 36.18 5 0.77 mil.32 0.27 0.964 Vp1 11.3 5. 24. la toate produsele.707. productia nu a fost realizata la nici un produs.4 si semnifica depasirea volumului productiei la toate sortimentele . ANS :D 51. .21 19022.42.87 . 4 2 5. ks=1. + 11. Se cunosc urmatoarele date : ‹ coeficientul mediu de sortiment = 1 .806. e.56 mil lei . Aceasta semnifica : a.990.11.77 mil. . dar depasita la altele.430 7. c. c.54 22. ‹ indicele volumului fizic al productiei = 103% . b. b.251 5 Influenta modificarii cotei de piata pe zone este egala cu : a.0 0 g1 41.91 25.9 si semnifica realizarea volumului productiei la cel putin un produs .120 5 0.29 0.89 5 g0 37.34 mil.844.4 29.5 si semnifica nerealizarea volumului productiei la toate sortimentele . ks=1 si semnifica realizarea si chiar depasirea volumului productiei la toate sortimentele . ks= .990. proportia realizata corespunde productia programata.34 85214.249. d. Coeficientul mediu de sortiment.39 0. 80.32 36. productia a fost realizata si chiar depasita la toate produsele.060 2 0. ks=0 si semnifica nerealizarea volumului productiei la toate sortimentele .Zona I Zona II Zona III Total V0 V1 30.67 30790 1 20. ANS :A . d.45 35402 5 5. c. ‹ coeficientul mediu de asortiment = 0. + 42.200 Cp0 0.

kr – coeficient de ritmicitate. structura fortei de munca . c. kn – coeficient de nomenclator. c. utilizarea extensiva a fortei de munca . .52. utilizarea extensiva a fortei de munca. d. Productivitatea marginala pe un salariat este un indicator ce arata: a. d. Numarul mediu admisibil este un indicator ce arata : a. b. circulatia si fluctuatia fortei de munca . e. circulatia si fluctuatia fortei de munca . plecari la studii sau pentru efectuarea stagiului militar . kst – coeficient de structura . d. 3)demisii . structura fortei de munca . ks – coeficientul de sortiment. b. Principiul necompensarii unor nerealizari la unele sortimente cu depsirile înregistrate la alte sortimente sta la baza coeficientului : a. e. 2)plecari fara aprobarea societatii . Principalele cauze obiective care provoaca miscarea salariatilor sunt : 1)modificari în structura organizatorica a societatilor . k – coeficient de exploatare. utilizarea extensiva a fortei de munca . d. asigurarea cantitativa ANS :B 55. decese. e. c. utilizarea intensiva a fortei de munca. b. b. ANS :C 56. 4)schimbarea gradului de înzestrare tehnica . c. asigurarea cantitativa cu forta de E 54. circulatia si fluctuatia fortei de munca . utilizarea intensiva a fortei de munca. utilizarea intensiva a fortei de munca. Fondul de timp maxim disponibil este un indicator ce arata : a. cu forta de munca . 5)pensionari. munca . structura fortei de munca . asigurarea cantitativa cu forta de munca . e. ANS :B 53.

b. 5)pensionari. nici o varianta. 1+2+3+6+7. 2)plecari fara aprobarea societatii . 7)desfacerea contractului de munca pentru absente nemotivate si alte abateri disciplinare. 6)munca în asalt. 4+5+7. e. crt.819. e. 3)demisii . 1+4+5. Cifra de afaceri ( mii lei) Numarul mediu de salariati Perioada de analiza de baza curenta 6. ANS :B 58. ANS :E 59. a. 2.454 406 382 . a. 2+3+4+5+7. Utilizarea incompleta a timpului de munca are o serie de consecinte negative asupra activitatii întreprinderilor . 7)depasirea absoluta si relativa a numarului de muncitori. c. 2+3+7. e. 6)salarizari mai bune la alte societati.6)salarizari mai bune la alte societati. b. ANS :C 57. 5)cresterea costului de productie. 3)folosirea nerationala a utilajelor de productie. 1+2+3+6 c. 1+4+5+6. Indicatori 1. c. 4)schimbarea gradului de înzestrare tehnica . d. toate variantele. b.116. 2+4+5+7. a. 2)scaderea productivitatii muncii. 1+3+5+6. Se dau urmatoarele date: Nr. Principalele cauze subiective care provoaca miscarea salariatilor sunt : 1)modificari în structura organizatorica a societatilor . 4+5+6+7. 4)prestarea de ore suplimentare. 1+2+3+5+7. d. decese. 7)desfacerea contractului de munca pentru absente nemotivate si alte abateri disciplinare. 2+4+5. d.519 9. 3+5+6. plecari la studii sau pentru efectuarea stagiului militar. cum ar fi: 1)diminuarea volumului productiei.

116.881 lei / salariat. 4.32 88. 1.867. e. 7.239.364.337 lei / salariat.865.844 23.32 7. . c.7. 2. + 18.174 lei / salariat.844 231.75 232 72. Totala om-zile lucrate Total om-ore lucrate Productivitate anuala Numar zile pe un salariat Productivitatea medie zilnica leiDurata medie a zilei de lucru( ore) Productivitatea medie orara( lei) 94.623. ANS :C 61. d. e. Perioada de analiza de baza curenta 6. 8.062 232 102.819. 5.337 lei / salariat. 6.796.623.604 23. .049. b.32 7. c.049.796.77 9.74 7.63 88.07 Modificarea nivelului productivitatii medii zilnice este egala cu: a.604 16.32 13.75 72.246 688.479. 3.63 728. + 7.7.337 lei / salariat. .74 9.75 7. .881 lei / salariat.18. 6.77 13.049. ANS :A 60.42 728.364.867. crt.049.865.479. Se dau urmatoarele date: Nr. 9.239.881 lei / salariat.3.088. Se dau urmatoarele date : . 5. + 65.18. 9.174 lei / salariat.246 16.881 lei / salariat. + 7. 8.75 102. + 18. d.454 406 382 94. 4. + 65.42 688.088. 7.519 9.07 Indicatori Cifra de afaceri ( mii lei) Numarul mediu de salariati Totala om-zile lucrate Total om-ore lucrate Productivitate anuala Numar zile pe un salariat Productivitatea medie zilnica leiDurata medie a zilei de lucru( ore) Productivitatea medie orara( lei) Modificarea duratei zilnice de lucru este egala cu: a. b.337 lei / salariat.062 231.

+6. ANS :C 63. 4.062 231.049.364.07 Modificarea productivitatii medii orare este egala cu: a.7.75 232 72.867. .116. influenta modificarii duratei zilnice de lucru asupra productivitatii muncii zilnice.Nr. c.707 lei / salariat.32 7. ANS :A .796. 2. d.844 23. e.337 lei / salariat. 5. influenta modificarii productivitatii medii orare asupra valorii productiei . Indicatori Cifra de afaceri ( mii lei) Numarul mediu de salariati Totala om-zile lucrate Total om-ore lucrate Productivitate anuala Numar zile pe un salariat Productivitatea medie zilnica leiDurata medie a zilei de lucru( ore) Productivitatea medie orara( lei) Perioada de analiza de baza curenta 6.63 88. crt. 7.74 7. e. d. 6.42 728.239.519 9.819.865.984. influenta modificarii productivitatii medii zilnice asupra productivitatii muncii anuale . ANS :C 62. . b. b. 1. influenta modificarii productivitatii medii orare asupra productivitatii muncii anuale. Relatia : (Ns1 x Nh1 x Wh1 x Nz1)–( Ns1 x Nh0 x Wh 0 x Nz1 ) reprezinta : a. 9. 3. influenta modificarii productivitatii medii zilnice asupra productivitatii muncii e. 83.088.18.049.881 lei / salariat. c.604 16. influenta modificarii duratei zilnice de lucru asupra productivitatii muncii anuale. 83. b. + 7. + 18.623.479. c. influenta modificarii duratei zilnice de lucru asupra productivitatii muncii zilnice.75 102. Relatia : (Nh1 x Wh1 x Nz1)–( Nh0 x Wh 0 x Nz1 ) reprezinta : a.32 13. d. 8.246 688. influenta modificarii productivitatii medii orare asupra productivitatii muncii anuale. influenta modificarii duratei zilnice de lucru asupra productivitatii muncii anuale. influenta modificarii productivitatii medii orare asupra valorii productiei .337 lei / salariat.77 9.881 lei / salariat. anuale .454 406 382 94.

instalatii tehnice .) introducerea unor metode moderne de management. 2) ridicarea calificarii fortei de munca3 .64. 1+2+3+4+6+7.430. nici o varianta. crt. 4+7.768 2. c. 8) scaderea numarului de ore lucrate pe zi.14 -2. d. e. e. Nu R ( Nu ) 67 65 3. activele fixe (capitalul fix) se clasifica în: a. mobilierul . 1+2+3+6 . d. b. capital fix activ si pasiv. -43. echipamentele de protectie a valorilor umane si materiale si alte active corporale. animalele si plantatiile . capital fix activ si inactiv.198. toate variantele. Caile principale de crestere a productivitatii muncii sunt: 1)introducerea progresului tehnic.478. 66. constructii .428. b. a. 4)cresterea numarului de ore lucrate pe zi. 5)scaderea numarului de zile lucrate pe an. 7) cresterea numarului de zile lucrate pe an. 6)perfectionarea stimularii materiale a salariatilor. c. aparatura birotica . capital fix direct productiv si neproductiv.259 2. 65. In functie de modul de participare la procesul de productie.889 . Se dau datele: Nr. mijloace de transport . Indicatori Venituri totale obtinute (mii lei) Numarul mediu de utilaje Randamentul mediu orar Simbol N N+1 Q 2. 1. capital fix propriu si închiriat.

-3.009. +3.550.259 2. Tu R (Tu ) 1800 1760 3. Se dau datele: Nr. -1.161 -100.433 mii lei/ utilaj. Indicatori Venituri totale obtinute (mii lei) Nr. b.433 mii lei/utilaj. d.433 mii lei/ ora-utilaj.440.009.440. mediu de ore lucrate de un utilaj Randamentul mediu orar Simbol N N+1 Q 2.543 mii lei/ utilaj. 1. +128.198.Influenta modificarii valorii productiei asupra randamentului mediu este egal cu: a.06 mii lei/ ora-utilaj. –3. -1.428. d.06 mii lei / ora-utilaj.009. c. -1. e. Indicatori Venituri totale obtinute (mii lei) Numarul mediu de utilaje Simbol N N+1 Q 2. crt.009.433 mii lei / utilaj. Se dau datele: Nr. -128. 1.433 mii lei/ utilaj.433 mii lei/ ora-utilaj.433 mii lei/ora-utilaj. 67.768 2.259 2. +1. c.305 Influenta modificarii valorii productiei asupra randamentului mediu este egal cu: a. 68. +3.727. crt.428. b. +1.768 2.198.440. Nu 67 65 . e.

Indicatori Venituri totale obtinute (mii lei) Nr.433 mii lei / utilaj. crt. b.305 Influenta modificarii numarului mediu de utilaje asupra randamentului mediu este egal cu: a.433 mii lei/ ora-utilaj. Pe baza datelor : Denumire indicator 1.727.478. e. –3. Randamentul mediu orar -43.428. d. -1. +1. -1. d.14 -2. -3.240. c. b. 69.161 -100.550.259 2. mediu de ore lucrate de un utilaj Randamentul mediu orar Simbol N N+1 Q 2. +1.06 mii lei / ora-utilaj. c.534 mii lei/utilaj.440.889 Influenta modificarii numarului mediu de utilaje asupra randamentului mediu este egal cu: a. 1.009. + 27.009.009.483.433 mii lei/ora-utilaj.591 5.440.534 mii lei/ utilaj. e. -128.06 mii lei/ ora-utilaj.R ( Nu ) 3.768 2. +3. Se dau datele: Nr. -1.Valoarea adaugata neta 2.430.009.433 mii lei/ utilaj. +128.Amortizarea mii lei Perioada curenta 14.709 .198. E 70. Tu R (Tu ) 1800 1760 3.755 mii lei/ ora-utilaj.543 mii lei/ utilaj.

230 2.71 .011.Productia bruta (mii lei) Simbol VAB CI Perioada de Perioada curenta baza 550407 504124 1550700 2080250 CI(α ) PB 830500 2100790 1560450 2585250 . 0.67 . 724.Valoarea adaugata neta 2.300 27. 1.23.050 12. b. 0. 0.763 Gradul de integrare pe verticala calculat în perioada curenta este egal cu : a.60 .Cifra de afaceri 19.303. 0.51 . 955.Valoarea adaugata bruta 4.71 . e.67 .Cifra de afaceri mii lei Perioada curenta 10.Consum intermediar(mii lei) din care: -consum intermediar aferent cifrei de afaceri (mii lei ) 3. c.004 Gradul de integrare pe verticala calculat în perioada curenta este egal cu : a. 0.Valoarea adaugata bruta(mii lei) 2. c. 1. Pe baza datelor : Indicatori 1. 71. b. 1.23. d.314.Valoarea adaugata bruta 4.81 .250. e. B d. 0. 1.81 72.Amortizarea 3.3.280 24. Pe baza datelor : Denumire indicator 1.

e.605. + 67.190 mii lei .Fondul de timp de lucru al salariatilor (ore) Simbol VAB CI Perioada de Perioada curenta baza 550407 504124 1550700 2080250 CI(α ) PB T 830500 2100790 850800 1560450 2585250 1150400 Influenta modificarii productivitatii muncii asupra valorii adaugate brute este egala cu : a. + 2. – 67. 74.720 mii lei Pe baza datelor : Indicatori 1. – 2.Valoarea adaugata bruta(mii lei) Simbol VAB Perioada de Perioada curenta baza 550407 504124 .014.Consum intermediar(mii lei) din care: -consum intermediar aferent cifrei de afaceri (mii lei ) 3.190 mii lei .605. + 126. c. b.Valoarea adaugata bruta(mii lei) 2.4.Fondul de timp de lucru T 850800 1150400 al salariatilor (ore) Influenta modificarii productiei brute asupra valorii adaugate brute este egala cu: a. + 3. + 2.190 mii lei . d. b. 73.929 mii lei. + 126.720 mii lei.Productia bruta (mii lei) 4.014. e.929 mii lei. c.190 mii lei .134 mii lei.134 mii lei.014. – 2. d. Pe baza datelor : Indicatori 1. – 3.014.

crt. c.976 mii lei. b.22 lei : lei : lei : lei : lei Se dau datele: Nr.Productia bruta (mii lei) 4. 2 Indicatori Numarul mediu de salariati Productia marfa (mii lei) Simbol N Q Perioada de Perioada curenta baza 1500 1350 3240250 3550450 .976 mii lei.005 Cifra de afaceri marginala este : a.24 lei. . Se dau datele: • Cifra de afaceri în perioada de baza10.24 lei.2. + 17.25 lei.Consum intermediar(mii lei) din care: -consum intermediar aferent cifrei de afaceri (mii lei ) 3.17.620.833. +34. – 214. – 529. d. 1.411 • Valoarea productiei în perioada de baza2.Fondul de timp de lucru al salariatilor (ore) CI 1550700 2080250 CI(α ) PB T 830500 2100790 850800 1560450 2585250 1150400 Influenta modificarii consumului intermediar aferent valorii adaugate este egala cu : a. – 34. d. 76.148. + 126. + 214.550 • Cifra de afaceri în perioada curenta15. 75. b. c.190 mii lei .740 • Valoarea productiei în perioada curenta3.929 mii lei.25 lei. + 529. – 18.200. e. e.190 mii lei .

504 mii lei. -384. e.510 mii lei. +564. Se dau datele: Nr.858 mii lei.504 mii lei. +384.453 mii lei. -564. -384. b. -35. Se dau datele: . crt. c. -35. +384. e. 77. 78. d.510 mii lei.510 mii lei.453 mii lei.453 mii lei. d. c. 1. b.3 4 Cifra de afaceri(mii lei) Valoarea medie a activelor fixe (mii lei) Din care : -valoarea medie a activelor fixe productive(mii lei) CA Mf 2890450 647000 3120900 680000 Mf p 500000 520000 Influenta modificarii productivitatii muncii asupra cifrei de afaceri este: a.510 mii lei. 2 3 4 Indicatori Numarul mediu de salariati Productia marfa (mii lei) Cifra de afaceri(mii lei) Valoarea medie a activelor fixe (mii lei) Din care : -valoarea medie a activelor fixe productive(mii lei) Simbol N Q CA Mf Perioada de Perioada curenta baza 1500 1350 3240250 2890450 647000 3550450 3120900 680000 Mf p 500000 520000 Influenta modificarii gradului de înzestrare tehnica este: a. +433. +564.

e. crt.453 mii lei. +384.811 mii lei.510 mii lei. b.Nr. Se dau datele: Nr. c. d.510 mii lei. Indicatori Simbol Perioada de Perioada curenta baza 1500 1350 3550450 3120900 680000 Numarul mediu de N salariati 2 Productia marfa (mii Q 3240250 lei) 3 Cifra de afaceri(mii lei) CA 2890450 4 Valoarea medie a 647000 Mf activelor fixe (mii lei) Din care : -valoarea medie a 500000 Mf p activelor fixe productive(mii lei) Influenta modificarii gradului de valorificare a productiei este: 520000 . crt. -564. +564. +169. 1. 2 3 4 Indicatori Numarul mediu de salariati Productia marfa (mii lei) Cifra de afaceri(mii lei) Valoarea medie a activelor fixe (mii lei) Din care : -valoarea medie a activelor fixe productive(mii lei) Simbol N Q CA Mf Perioada de Perioada curenta baza 1500 1350 3240250 2890450 647000 3550450 3120900 680000 Mf p 500000 520000 Influenta modificarii eficientei utilizarii activelor fixe productive asupra cifrei de afaceri este: a.453 mii lei. 79. -384. 1.

d. Lei) Vp0 A B C Total 3000 6500 1500 11000 Vp1 2850 6900 1550 11300 Vânzari totale (mil.453 mii lei.1096 0. lei. b.504 mii lei.0 gi1 32.510 mii lei.a.0 100. 81.12 0.1605 0.453 mii lei. -280 mil lei.0 14.0 100. e. -20 mil lei. +40 mil lei. lei.0 100.0 Cp0 0. c. d. -20 mil lei.0 100.1154 0. +280 mil lei.0 51.0 17. Lei) Vânzari totale (mil.1625 0.1409 0. 80.0 54. d. c. lei) V0 25000 40000 13000 78000 V1 26000 43000 11000 80000 Cota de piata Structura vânzarilor totale % gi0 gi1 32. +280 mil lei.14125 Influenta modificarii cotei de piata este: a.1096 0. Se considera datele: Zona Vânzari proprii (mil.141 Cp1 0.510 mii lei. -564.0 51. +384. -384.0 32.141 Cp1 0. b. Se considera datele: Zona Vânzari proprii (mil. e.0 Influenta modificarii vânzarilor totale este: a. . -35.0 54.1154 0.0 17. b. +20 mil. +20 mil.1625 0.0 14. -280 mil lei.12 0.1605 0. e. +564.14125 gi0 32. lei) Cota de piata Structura vânzarilor totale % A B C Total Vp0 3000 6500 1500 11000 Vp1 2850 6900 1550 11300 V0 25000 40000 13000 78000 V1 26000 43000 11000 80000 Cp0 0.1409 0.

40 0.04 1.6 realizat ( ki 1) 1.27. -0. e.4 1.56 0.1 1. 82.8 2.27.00 Coeficientul mediu de calitate ( ki ) prevazut ( ki 0) 1. +0. +40 mil lei.56 0. -0.8 - A B C Total Influenta modificarii structurii productiei este: a.00 0.45 0.02.4 1.9 1.02. -0.9 1. Se dau datele: Produs Structura productiei (gi) prevazut (gi0 ) realizat(gi1 ) 0. Se dau datele: Produs Structura productiei (gi) prevazut (gi0 ) realizat(gi1 ) 0.45 0.27.8 2.02. +0.5 0. b.00 0. c. -0.05 1.8 - A B C Total Influenta modificarii coeficientului mediu de calitate este: a.c. -0. -0.02.03.5 0.1 1. e. +0. b.05 1. Se considera datele: .27. 84. 83.03.00 Coeficientul mediu de calitate ( ki ) prevazut ( ki 0) 1.6 realizat ( ki 1) 1. c. d. +0. d.40 0.04 1.

+23.Venituri totale obtinute Q (mii lei) 2. b.Randamentul mediu Th orar (mii lei) Prevazut Realizat 596160 639280.5 60 1800 5520 62.1 mii lei.4 mii lei. +6874 mii lei.4 mii lei.1 mii lei. +6874 mii lei. -24.400. +23. Se considera datele: Indicatori Simbol 1. b. c.Numar mediu de Nu utilaje 3.400. e.Numar mediu de ore t lucrate de un utilaj 4. -12. +12.Venituri totale obtinute Q (mii lei) 2.Indicatori Simbol 1.426 mii lei. d.426 mii lei. c.4 1836 5580 Influenta modificarii numarului mediu de ore lucrate de un utilaj este: a.5 60 1800 5520 62.846.4 1836 5580 Influenta modificarii numarului de utilaje asupra veniturilor totale obtinute este: a. Se considera datele: Indicatori Simbol Prevazut Realizat .Randamentul mediu Th orar (mii lei) Prevazut Realizat 596160 639280.1 mii lei.400.Numar mediu de ore t lucrate de un utilaj 4.Numar mediu de Nu utilaje 3. -24. 86.1 mii lei. d.400. e. -12. 85.846. +12.

400. e.1. c. Se considera datele: • Cifra de afaceri (CA) • Cheltuieli variabile(Ch v) • Cheltuieli fixe (F) = 5000 mil lei = 3000 mil lei = 1600 mil lei • Capacitatea de productie (Qmax) = 6500 mil lei Gradul de utilizare a capacitatii de productie este: a.25%. +12.Randamentul mediu orar (mii lei) Q Nu t Th 596160 60 1800 5520 639280. 16.4 mii lei.Venituri totale obtinute (mii lei) 2. +6874 mii lei.1 mii lei. e. -4. b. +6. d. c. -24.Numar mediu de utilaje 3.846. d.54%. +2. 87. -12. 61.Numar mediu de ore lucrate de un utilaj 4. +4. Se considera datele: • Cifra de afaceri (CA) • Cheltuieli variabile(Ch v) • Cheltuieli fixe (F) = 5000 mil lei = 3000 mil lei = 1600 mil lei • Capacitatea de productie (Qmax) = 6500 mil lei Cifra de afaceri minima este: a.000 mil lei. 88.000 mil lei. 40%.400. d.1 mii lei. 50%. +23. e. .5 62.426 mii lei.600 mil lei.000 mil lei. -2.4 1836 5580 Influenta modificarii randamentului mediu orar este: a. b.600 mil lei. b.

Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1.c.Valoarea medie mil lei 1. 52.32 d. e. 90. 89.95 e. +2518.83 mil lei .Cifra de afaceri mil lei 12.200 1.735 3. -1260. . +5300 mil lei. +1697.168 14. +1260.Numar mediu de pers.380 anuala a mijloacelor fixe 5. Se dau urmatoarele date : -cifra de afaceri : 6875 mil lei -total cheltuieli : 5300 mil lei din care : -cheltuieli variabile : 3550 mil lei -cheltuieli fixe : 1750 mil lei -capacitatea de productie : 7500 mil. lei Nivelul minim al cifrei de afaceri la care nu se realizeaza profit este : a. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1. 260 256 personal 4.735 fabricata 3. c.588 14.Valoarea medie mil lei 780 911 anuala a mijloacelor fixe direct productive Influenta variatiei randamentului mijloacelor fixe productive asupra modificarii cifrei de afaceri este de: a.4%. +6875 mi lei.Numar mediu de personal pers. -1697.Productia marfa fabricata mil lei 11.98 91.32 b.200 1.168 14.Cifra de afaceri mil lei 12. +3645.Valoarea medie anuala a mil lei 780 911 mijloacelor fixe direct productive Influenta numarului de salariati asupra modificarii cifrei de afaceri este de: d.83 mil lei.380 4. +6875 mil lei .95 c. b.588 14. 260 256 mil lei 1.Productia marfa mil lei 11.440 2.440 2. +3645.Valoarea medie anuala a mijloacelor fixe 5.

Numar mediu de pers. -287. c. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1.46.Productia marfa fabricata 3. . 260 256 4.71. d. +3491.64.Valoarea medie mil lei 780 911 anuala a mijloacelor fixe direct productive Influenta variatiei gradului de valorificare a productiei asupra modificarii cifrei de afaceri este de: a.86. +103.19.71. e. -2411. 260 256 personal 4.52.168 14.51.Valoarea medie anuala a mil lei mijloacelor fixe direct productive Influenta variatiei gradului de inzestrare tehnica asupra modificarii cifrei de afaceri este de: a.200 1.Cifra de afaceri mil lei 12.Cifra de afaceri mil lei 12. d.Numar mediu de personal pers. e.380 anuala a mijloacelor fixe 5.64.440 2. +1031. +199. -187. 94.14. -103.380 mijloacelor fixe 780 911 5. -1031. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1. e. +1998.200 1. c.64.Numar mediu de personal pers. b.168 14.19.46. -341. b.Valoarea medie mil lei 1. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1.Valoarea medie anuala a mil lei 780 911 mijloacelor fixe direct productive Influenta variatiei productivitatii muncii asupra modificarii cifrei de afaceri este de: a. d. -1998. -3491. -512. e. +2411.51.86.71. -199. b.735 3. b.735 3. 93. +1491.Cifra de afaceri mil lei 12. d.588 14.19.588 14. 92.440 2. +219.Productia marfa fabricata mil lei 11.14.Valoarea medie anuala a mil lei 1. +187.168 14. 260 256 4.380 mijloacelor fixe 5. c. +287.440 mil lei 11.46.Productia marfa fabricata mil lei 11.200 1.Valoarea medie anuala a mil lei 1. c.735 2.19.a.588 14.

b. d. d. b. 96. -2152.24.Valoarea medie anuala a mijloacelor fixe 5.Valoarea medie anuala a mil lei 780 911 mijloacelor fixe direct productive Influenta variatiei ponderii mijloacelor fixe productive in total mijloace fixe asupra modificarii cifrei de afaceri este de: a.67.Numar mediu de personal pers. e.Productia marfa fabricata mil lei 5. -1745.Productia marfa fabricata mil lei 1.74. -3491. -581.735 3. 130 128 mil lei 600 690 4. +515. +2150. 98. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1.24.42. 260 256 4.380 mijloacelor fixe 5.Valoarea medie anuala a mil lei 78 91 mijloacelor fixe direct productive Influenta variatiei gradului de valorificare a productiei asupra modificarii cifrei de afaceri este de: a. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1. +121.200 1.Cifra de afaceri mil lei 6. c.Numar mediu de personal pers. +581.Valoarea medie anuala a mil lei 390 455 mijloacelor fixe direct productive Influenta variatiei productivitatii muncii asupra modificarii cifrei de afaceri este de: a.4.67.42.440 2. 26 25 4.367 3.24. e.24.444 2.588 14. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta .92.Valoarea medie anuala a mil lei 120 138 mijloacelor fixe 5.220 2.92. 97.Cifra de afaceri mil lei 1. d. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1.95. e. +1745.084 7. +215.159 1.473 3.Cifra de afaceri mil lei 12. -515. c.Productia marfa fabricata mil lei 11.42.794 7.74. -215.168 14. c. -618. +102.217 1.88.Numar mediu de personal pers. b. -102.Valoarea medie anuala a mil lei 1.

cresterea productivitatii muncii si reducerea ponderii consumurilor intermediare . c.000 2. indicele valorii adaugate (Qa)=109%. c.200 3. -2240. scaderea productivitatii muncii si cresterea ponderii consumurilor intermediare.52 e. scaderea numarului de personal si a productivitatii muncii. d.Numar mediu de pers. b. +1120. cresterea productivitatii muncii.635 5. 101.Valoarea medie anuala a mijloacelor fixe mil lei 312 364 5. b. c.60. Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1.Productia marfa mil lei 5. indicele numarului de personal (Ns)=95%. -93. e. indicele productiei marfa fabricata=105%.894 fabricata 3. e.Cifra de afaceri mil lei 6. cresterea gradului de valorificare a productiei marfa si a productivitatii muncii. sporirea productivitatii muncii si cresterea ponderii consumurilor intermediare. -299. Rezulta: a. 99. -560. c. 104 102 personal mil lei 480 552 4. d. scaderea productivitatii muncii si cresterea gradului de valorificare a productiei marfa. b. +93.Numar mediu de personal pers 150 100 Influenta productivitatii muncii asupra cifrei de afaceri este de: a. +299. d. 102. indicele cifrei de afaceri=120%. c. b.Productia marfa mil lei 4.000 5. d.76.776 2. cresterea gradului de inzestrare a fortei de munca. -149. e. b. Rezulta: a. Indicele numarului mediu de salariati=95%. cresterea gradului de valorificare a productiei exercitiului si a productivitatii muncii. -1120. Aceasta inseamna: a.Cifra de afaceri mil lei 4. sporirea gradului de inzestrare a muncii si scaderea gradului de valorificare a productiei . scaderea gradului de valorificare a productiei exercitiului.52.60. +2240. indicele numarului de personal=80%. Indicele productiei exercitiului (Qe)=10%.1. cresterea gradului de valorificare a productiei exercitiului. scaderea productivitatii muncii si reducerea ponderii consumurilor intermediare. indicele productiei exercitiului=110%.000 7.Valoarea medie anuala a mijloacelor fixe direct productive Influenta variatiei numarului de personal asupra modificarii cifrei de afaceri este de: a. Indicele cifrei de afaceri=110%.867 5. 100.

scaderea numarului de personal si a productivitatii muncii.200 106. +4000. b. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza 1.000 34. Indicele cifrei de afaceri(ICA)=110%. Aceasta situatie are urmatoarea semnificatie: a. -2200. d. d. indicele productiei exercitiului (IQe)=102%. scaderea productivitatii muncii si cresterea ponderii consumurilor intermediare. c. s-au redus stocurile de productie in curs de executie si stocurile de produse finite in depozit. au crescut stocurile de productie neterminata si cele de produse finite. e. indicele productiei marfa (IQf)=105%. 103. c. -2200. au crescut stocurile de productie neterminata si a scazut stocul de produse finite.200 Influenta consumului intermediar aferent productiei exercitiului asupra valorii adaugate este de: a.000 400.000 34.000 420.800 25.Consumuri intermediare mil lei 30.Valoarea adaugata mil lei 20. a scazut stocul de productie neterminata si a crescut cel de produse finite. au crescut vanzarile si stocurile de productie neterminata si produse finite. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1. -4000. c.Valoarea medie adaugata la 1 UM mil lei ore lei Perioada de baza Perioada curenta 42. scaderea productivitatii muncii si reducerea ponderii consumurilor intermediare. b. +5000. indicele valorii adaugate (Qa)=107%.Consumuri intermediare mil lei 30. indicele numarului de personal(Ns)=98%.000 2. +1800.Productia exercitiului 2. 105. b. cresterea productivitatii muncii si reducerea ponderii consumurilor intermediare. e.Fondul total de timp de munca 3. e. d. 104. Perioada curenta 60.Valoarea adaugata mil lei 20. -1200.000 Influenta productiei exercitiului asupra valorii adaugate este de: a. scaderea gradului de inzestrare a muncii si a gradului de valorificare a productiei. d. Aceasta situatie are urmatoarea semnificatie: a.000 60. d. e. Pe baza indicatorilor: Indicatori 1.marfa.800 3. +1200.000 25. cresterea productivitatii muncii.000 0. c. b. sporirea productivitatii muncii si cresterea ponderii consumurilor intermediare. -4200.Productia exercitiului mil lei 50.000 3. cresterea gradului de inzestrare a muncii si a gradului de valorificare a productiei marfa. +4200. Indicele productiei exercitiului (Qe)=104%. 107. e.000 2.000 48.Productia exercitiului mil lei 50.40 .38 0.

Valoarea medie adaugata la 1 leu productie Influenta productivitatii medii orare asupra valorii adaugate este de: a.42 0.00 Coeficientul mediu de calitate ( ki ) prevazut ( ki 0) 1. b.38 0. +16. -1080.064.03 1.Valoarea medie adaugata la 1 lei 0.Productia exercitiului mil lei 42.8 realizat ( ki 1) 1.164 e. e. +760.6 1. c.55 0. c. e.40 3. -96.40 leu productie Influenta valorii medie adaugate la 1 leu productie asupra valorii adaugate este de: a.38 0.leu productie Influenta fondului total de timp de munca asupra valorii adaugate este de: a. c.2 1. d. +0.00 0.000 2. c. -160. d. -0. 110. e.28 1. Se dau datele: Produs Structura productiei (gi) prevazut (gi0 ) realizat(gi1 ) 0.000 400. .064. -0.Fondul total de timp de munca ore 420.20 1.146. b. 109.146. b. -240.000 400.000 48.8 0. d.000 3. -260. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1.42 0. +0. -1. b. 108. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1. +960. -960.38 0.Productia exercitiului mil lei 42.2 - A B C Total Influenta modificarii coeficientului mediu de calitate este: a. -760. +3040. +160. d.000 2. +160. +1080.000 lei 0. -3040.000 48.Fondul total de timp de munca ore 420.

2 1. -2999. b. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1. +0. +930. -684. +684.Fondul total de timp de munca ore 280.Valoarea medie adaugata la 1 lei 0. -0.000 40. b. d. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1.000 310.2 0.000 2.Valoarea medie adaugata la 1 lei 0.55 0. 112. c.42 0.Fondul total de timp de munca ore 280. c.000 310. +3999.8 realizat ( ki 1) 1.000 40.640. d.00 0.Productia exercitiului mil lei 32.20 1.3 leu productie Influenta fondului total de timp de munca asupra valorii adaugate este de: .146.3 leu productie Influenta valorii medie adaugate la 1 leu productie asupra valorii adaugate este de: a. e.000 2.000 3.146. e. -1.6 1. 113.2 - A B C Total Influenta modificarii structurii productiei este: a.03 1.Fondul total de timp de munca ore 280. Se dau datele: Produs Structura productiei (gi) prevazut (gi0 ) realizat(gi1 ) 0.42 0. 114.Productia exercitiului mil lei 32. e. -0.000 2.2 0.146.000 3.111. -1999.000 310. Pe baza indicatorilor: Indicatori UM Perioada de baza Perioada curenta 1.3 leu productie Influenta productivitatii muncii asupra valorii adaugate este de: a.000 3. c. -930. +0.38 0. +1999. -3999.00 Coeficientul mediu de calitate ( ki ) prevazut) ki (0 1.28 1. b.640. -139.8 0. d.Valoarea medie adaugata la 1 lei 0.Productia exercitiului mil lei 32.000 40.2 0.

Se considera datele: Indicatori Simbol 1. -7134000. +930. b. d.Numar mediu de Nu utilaje 3. +3828000. b. e. +684. -7134000.Randamentul mediu Th orar (mii lei) Prevazut Realizat 23856000 35670000 28 710 1200 29 820 1500 Influenta modificarii randamentului mediu orar este: a. -3828000. c.a. +7134000. 115. -3828000. 116. -930. +184. e. -684. +4520000. e. +3828000.Numar mediu de ore t lucrate de un utilaj 4. c. d.Venituri totale obtinute Q (mii lei) 2.Numar mediu de Nu utilaje 3. . b.Numar mediu de ore t lucrate de un utilaj 4.Venituri totale obtinute Q (mii lei) 2.Randamentul mediu Th orar (mii lei) Prevazut Realizat 23856000 35670000 28 710 1200 29 820 1500 Influenta modificarii numarului mediu de ore lucrate de utilaj asupra veniturilor totale obtinute este: a. +7134000. d. Se considera datele: Indicatori Simbol 1.

structura fortei de munca. structura fortei de munca .c.Numar mediu de ore t lucrate de un utilaj 4.Numar mediu de Nu utilaje 3. c. d. 117. -852000. utilizarea extensiva a fortei de munca. e. c. d. b. circulatia si fluctuatia fortei de munca 119.Venituri totale obtinute Q (mii lei) 2. utilizarea extensiva a fortei de munca . circulatia si fluctuatia fortei de munca. . -1852000. utilizarea intensiva a fortei de munca. Numarul maxim de salariati este un indicator ce arata : a. Se considera datele: Indicatori Simbol 1. -3828200. b. utilizarea intensiva a fortei de munca asigurarea cantitativa cu forta de munca . c. -1852000. +1852000. Coeficientul circulatiei intrarilor este un indicator ce arata : a. +852000. 118. e. 120.Randamentul mediu Th orar (mii lei) Prevazut Realizat 23856000 35670000 28 710 1200 29 820 1500 Influenta modificarii numarului mediu de utilaje este: a. structura fortei de munca . b. e. Fondul de timp calendaristic este un indicator ce arata : a. asigurarea cantitativa cu forta de munca . d.

1. 122. Cauzele care determina o activitate neritmica pot fi sintetizate astfel: 1)asigurarea necorespunzatoare din punct de vedere cantitativ si calitativ cu resursele materiale si forta de munca2 . 121. printre care pot fi mentionate : 1)neritmicitatea în livrarea productiei cu consecinte asupra capacitatii de plata . c. 1+3. 2+3+1. 1+2+3. 3)factorul substituit se mentine la valoarea efectiva sau valoarea din perioada curenta iar factorul care nu a fost substituit se mentine la valoarea prevazuta sau valoarea din perioada de baza(anterioara). a. . 1+2+3. circulatia si fluctuatia fortei de munca . utilizarea extensiva a fortei de munca . 2+3. d. 3+4. 124. 1+4. Neritmicitatea în activitatea de productie are o serie de efecte nefavorabile. a. 1+2. 4)opriri accidentale în functionarea utilajelor. 1+3+4. d. 2+3+4.b. 1+3+2. 1+3.) neintrarea în functiune la termenele stabilite a obiectivelor de investitii. 1+2. utilizarea intensiva a fortei de munca. continuând cu factorul de structura si încheind cu factorul cantitativ. d. c. 2+3. Instrumentele utilizate în practica pentru definirea si masurarea calitatii produselor sunt: 1)standardele interne si internationale ( ISO 9000) pentru calitate. 123. a. La baza metodei substituirilor în lant stau urmatoarele principii : 1) asezarea factorilor în relatia de cauzalitate se face în ordinea conditionarii lor economice: factorul calitativ. 1+3. 2+3. c. b. 2) substituirea factorilor se realizeaza în ordinea conditionarii lor economice: începând cu factorul calitativ. 3)nerealizarea în termen a parametrilor proiectati la noile capacitati de productie. a. asigurarea cantitativa cu forta de munca. d. 1+2+3+4. 3)scaderea nivelului calitativ al productiei cu efectele care decurg . d. c. e. e. b. factorul de structura si factorul cantitativ. b. b. 3.2)caietele de sarcini 3)normele interne. e. 2)folosirea necorespunzatoare a fortei de munca si activele fixe. c. e. e. 1+2+3.

1+3+4. 3)perfectionarea managementului productiei. . c. b. 127. 1+3+5+6. productovitatii zilnice asupra productivitatii anuale. a. 1+2+4+6. 6)lipsa cointeresării materiale şi morale a personalului. e. 1+2+3+4+5. c. exprima modificarea: duratei zilnice de lucru asupra productivitatii anuale. numarului de zile lucrate asupra productivitatii anuale. Relatia : (Wh0 x Nh1 x Nz1)-(Wh0 x Nh0 x Nz1) a. b.7) depasirea absoluta si relativa a numarului de muncitori. c. 2+3+4+5. 1+2+3+4. 129. d. c. Utilizarea incompleta a timpului de munca are o serie de consecinte negative :1) sporirea volumului productiei.8)diminuarea volumului productiei.6) munca în asalt. d. 4) neacoperirea cu contracte a necesitatilor de materiale. 4)neintrarea la timp în functiune a utilajelor. 2+3+4+5+6+7+8. b. a. 1+4+5+7+8. 5)slaba pregătire profesională a forţei de muncă. Caile principale de crestere a productivitatii muncii sunt: 1)introducerea progresului tehnic. factorii ce duc la modificarea structurii producţiei sunt reprezentaţi de: 1) lipsa de muncitori calificaţi şi de personal tehnic ingineresc. în cantitatile si de calitatea necesara2 . d. 1+2+4+5. a. perfectionarea stimularii materiale a salariatilor. 1+2+3+4. 1+3+4+5+6. 2+3+4+5. a. În ceea ce priveşte forţa de muncă. 3)insuficienta utilizare a fondului de timp maxim disponibil.3) folosirea nerationala a utilajelor de productie.125. productivitatii orare asupra productivitatii anuale. 1+3+4+5+6+7. 5) ridicarea calificarii fortei de munca (6.) depasirea consumurilor specifice. 1+2+3+4+5+6. b. b. e. e. 1+3+4+5. e. 1+2+4+5+6.2)neasigurarea numarului de utilaje necesar. 1+3+4+5+6+7+8 e. 128. 2+4+5+6. numarului de salariati asupra productivitatii anuale. d.2) scaderea productivitatii muncii. c. 2)promovarea metodelor moderne de management. 1+3+4+5. 5)cresterea procentului de rebuturi. . 1+2+3+4+5+6+7+8. 126. 4) perfectionarea organizarii muncii.5) cresterea costului de productie. d.3)neintrarea la timp în functiune a utilajelor.4) prestarea de ore suplimentare. Materiile prime si materialele reprezinta o cauza a modificarii structurii productiei prin: 1) neaprovizionarea la timp cu materii prime si materiale necesare.

a. b. 4)prelungirea timpului pentru reparatii. adica imobilizarile corporale si necorporale realizate în regie proprie. productivitatii orare asupra productivitatii anuale. 1+2+3. modificarea: numarului de zile lucrate asupra productivitatii anuale. 3)productia imobilizata. 135. . exprima 131. e. d. e. productivitatii orare asupra productivitatii anuale. numarului de salariati asupra productivitatii anuale. d. 3+4. e. c. duratei zilnice de lucru asupra productivitatii anuale. numarului de zile lucrate asupra productivitatii anuale. e. c. d. exprima 133. d. b. Cauzele frecvente care determina utilizarea incompleta a fondului de timp maxim disponibil privesc : 1)defectele mecanice si electrice . productivitatii zilnice asupra productivitatii anuale. 1+3+4. productivitatii orare asupra productivitatii anuale. e. e. duratei zilnice de lucru asupra productivitatii anuale. . Relatia : (Wz0 x Nz1)-(Wz0 x Nz0) a. modificarea: duratei zilnice de lucru asupra productivitatii anuale. numarului de salariati asupra productivitatii anuale. b. b. b. în care se includ stocurile de produse finite. modificarea: numarului de zile lucrate asupra productivitatii anuale. productivitatii zilnice asupra productivitatii anuale. Relatia : (Wh1 x Nh1 x Nz1)-(Wh0 x Nh1 x Nz1) a.2)lipsa de materiale . productivitatii orare asupra productivitatii anuale. . 1+2+3+4. numarului de salariati asupra productivitatii anuale. exprima modificarea: duratei zilnice de lucru asupra productivitatii anuale. numarului de salariati asupra productivitatii anuale. Relatia : (Wh0 x Nh0 x Nz1)-(Wh0 x Nh0 x Nz0) a. Relatia : (Wz1 x Nz1)-(Wz0 x Nz1) a. exprima 132. 2+3+4. 2.130. . c. d. 1+4. productivitatii zilnice asupra productivitatii anuale. productivitatii zilnice asupra productivitatii anuale. . 2+3. 134. 3. numarului de zile lucrate asupra productivitatii anuale. a. d. semifabricate. Ιndicatorul 1)valoarea productiei vândute. b. 2)cresterea sau descresterea productieifirme si cuprinde : productia exercitiului dimensioneaza întreaga activitate a unei stocate.3)lipsa de comenzi . c. c.

menţinerea ponderii imobilizărilor în cadrul stocurilor. Inegalitatea : IQf > IQe arata : a. menţinerea ponderii imobilizărilor în cadrul stocurilor. reducerea ponderii cheltuielilor materiale si cu serviciile prestate de terti cu implicatii directe asupra costurilor si profitul întreprinderii . b. valoare adaugata realizata. dar până la limita la care se asigură o desfăşurare normală a procesului de producţie . c. d. Inegalitatea : ICA ≥ IQf arata : a. valoare adaugata vanduta. Valoarea adaugata calculata dupa formula: VA = CA – CI . valoare adaugatasustractiva. e. e. Inegalitatea : I VA > IQe arata : a. valoare adaugata sustractiva. valoare adaugata produsa. reducerea ponderii cheltuielilor materiale si cu serviciile prestate de terti cu implicatii directe asupra costurilor si profitul întreprinderii . reducerea stocurilor de producţie neterminată şi a consumului intern. e. cresterea stocurilor de producţie neterminată şi a consumului intern . reducerea ponderii cheltuielilor materiale si cu serviciile prestate de terti cu implicatii directe asupra costurilor si profitul întreprinderii . e. 137. b. 136. c. valoare adaugata de piata . valoare adaugata vanduta. reducerea stocurilor de producţie neterminată şi a consumului intern. a. valoare adaugata de piata . dar până la limita la care se asigură o desfăşurare normală a procesului de producţie . cresterea ponderii cheltuielilor materiale si cu serviciile prestate de terti cu implicatii directe asupra costurilor si profitul întreprinderii . cresterea stocurilor de producţie neterminată şi a consumului intern . 138. dar până la limita la care se asigură o desfăşurare normală a procesului de producţie . c. menţinerea ponderii imobilizărilor în cadrul stocurilor. b. cresterea ponderii cheltuielilor materiale si cu serviciile prestate de terti cu implicatii directe asupra costurilor si profitul întreprinderii . c. b. valoare adaugata produsa. cresterea ponderii cheltuielilor materiale si cu serviciile prestate de terti cu implicatii directe asupra costurilor si profitul întreprinderii . 140. se numeste a. se numeste d. b. d. 1+3. . cresterea stocurilor de producţie neterminată şi a consumului intern . c. 139. reducerea stocurilor de producţie neterminată şi a consumului intern.c. d. d. e. valoare adaugata realizata. Valoarea adaugata calculata dupa formula: VA = V – (Ci + Pr ) .

4) dobânzile. 145. valoare adaugata vanduta. 2+3+4. 1+2+4+5+6. valoare adaugata de piata . se numeste .2) impozitele si taxele. e.2) impozitele si taxele. 1+2. 3)amortizarile. majorate cu prelevarile de bunuri similare din stocurile ce existau la începutul perioadei si diminuate cu bunuri similare stocate la sfârsitul perioadei . c. 1+3+5+6. 1+4+5+6. e. valoare adaugata produsa. Valoarea Cifra de adaugata afaceri . gradul de inzestrare tehnica. 1+2+3+4. d.5) dividendele 6) rezultatul net . Valoarea adaugata calculata dupa formula: VA = PG-CI . Prin metoda directa ( aditiva). Indicatorul calculat pe baza raportului : a. a.2)serviciile cumparate în cursul perioadei considerate . 144. c. gradul de valorificare a productiei. 146. a. valoare adaugata sustractiva. d. valoare adaugata realizata. valoarea adaugata bruta se calculeaza prin însumarea elementelor sale componente :1)salariile si cheltuielile sociale . productivitatea muncii. precum si a altor bunuri de capital fix .adica cumpararile curente de bunuri. 1+2+4+6. c. gradul de integrare pe verticala. de studii de piata. e. b. . Consumul intermediar include urmatoarele categorii de bunuri si servicii cumparate din afara1 : )bunurile cumparate de pe piata si efectiv consumate de unitatea care le-a cumparat în perioada considerata . Indicatorul calculat pe baza raportului : a. a.141. d. e. e.3)sume platite pentru închirierea cladirilor. 1+2+3+4+5+6. 1+3+5+6. 1+4+5+6. 1+2+4+5+6. c. de publicitate. 143. valoarea adaugata neta se calculeaza prin însumarea elementelor sale componente :1)salariile si cheltuielile sociale . b. d. b. d. se numeste coeficientul de elasticitate a valorii adaugate. 1+2+3. 1+2+3+4+5+6. c.4)cumparari de servicii de cercetare stiintifica. se numeste a. Prin metoda directa ( aditiva). b. 1. b. 142. 3)amortizarile. gradul de valorificare a productiei.4) dobânzile. 1+2+4+6.5) dividendele 6) rezultatul net .

gradul de valorificare a productiei. 147. gradul de inzestrare tehnica. gradul de integrare pe verticala. coeficientul de elasticitate a cifrei de afaceri. d. radul de integrare pe verticala. b. c. modificarii productivitatii muncii asupra valorii adaugate. modificarii productiei brute asupra valorii adaugate. . 149. productivitatea muncii. c. gradul de inzestrare tehnica. d. coeficientul de elasticitate a valorii adaugate. e. c. coeficientul de elasticitate a valorii adaugate. e. c. productivitatea muncii. Relatia : ⎡ ⎛ CI ⎞⎤ 0 ⎟⎥ ⎢T 1W1⎜1 − P B0 ⎠ ⎝ -⎡ CI ⎛ ⎢ T1 W 0 ⎜ 1 − PB ⎝ 0 0 ⎞ ⎤ ⎟ ⎥ ⎠ . d. b. se numeste a. d. gradul de integrare pe verticala. Indicatorul calculat pe baza raportului : a. Indicatorul calculat pe baza raportului : . b. gradul de inzestrare tehnica. modificarii consumului intermediar aferent vanzarilor asupra valorii adaugate. . modificarii fondului de timp asupra valorii adaugate. 148. d. modificarii consumului intermediar asupra valorii adaugate. coeficientul de elasticitate a valorii adaugate. e. productivitatea muncii. gradul de inzestrare tehnica. gradul de integrare pe verticala. e.b. gradul de satisfacere a cererii. reprezinta influenta : a. c. gradul de valorificare a productiei. se numeste a. Indicatorul calculat pe baza raportului : . e. gradul de valorificare a productiei. se numeste: 150. b.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->