CURS1 Reconditionarea (lipirea)unui dinte din proteza totala

-bloc de proba – atasat de capete la un aparat care tractioneaza; cand se rupe se inregistreaza forta de
rupere.
Forta/Suprafata=Rezistenta
1)Cum se obtine dintr-un d.(o coroana) intr-o garnitura, un cilindru?
Cu o masina de facut chei
-se prinde coroana in laturile masinii, se frezeaza pe verticala (5000 de turatii)<=racire
-apoi se ia un disc si se planeaza pe orizontala suprafata
2)Macheta de ceara
-se ambaleaza inlocuindu-se cu acrilat
grup. 1-control
2-polished+MMA
3-sablat+MMA
4-sand blasted+clearfil
*cand se toarna acrilatul in tipar se introduce in centru si coroana cilindrica
Best result → CH2Cl2

CURS2 Rezistenta reparatiilor in urma restaurarilor ceramice

-machete- fixate pe con 60-45 grade
-unghiul dintre dispozitiv si macheta 45-60 grade daca nu umplerea tiparului nu sets corecta
-ambalare
-tipar
-plastifiata masa ceramica
-coroane
-900-1000grade apoi injectata
-apoi se pune pe bond si se glazureaza si se finiseaza
presarea ceramicii – fatete
-pot aparea fracturi la nivelul coletului sau la nivelul incizal
-defectele se pot repara cu materiale compozite
1)Sablare
2)Sablare+conditionat cu Hcl 9% (90 sec)
2)Sablare+silanizat+conditionat
4)Sablare+conditionat+silanizat+
5)Sablare+conditionat-silanizat+freze diamantate
placute cu diametrul 3/3->con de turnare->ambalat(conteaza dimensiunile restaurarii!)
50 placute + ->cilindrii din compozit fixati cu adeziv inglobati in masa de acrilat pt a fi fixate in aparat
->aparat de presare a ceramicii
t crescut
+injectare
||
V
infrastructura=> ceramica care este ulterior arsa
unghi 45-60 de grade(ideal)
-dupa obtinerea machetelor se ambaleaza=tiparul
-exista pastile de ceramica care se fixeaza in masa de ambalat
-dupa plastifierea masei ceramice->injectare
-racirea tiparului: lenta (pt a evita fisurile)
-dispozitiv de scanare in masaceramica pt examinare
-forta ocluzala=>factori care se pot repara
!Infrastructura trebuie conditionata
(ex: sablare la lucrari M-C)
Studiu conditionare
grup1. - sablare
grup2. - sablare+conditionare cu acid fluorhidric
greu3. - sablare+silanizare (90s)
grup4. - sablare+silanizare+acid fluorhidric
grup5. - sablare+silanizare+acid fluorhidric+conditionare cu o freza diamantata
-placute din ceara (au fost utilizate; le puteam observa in masa de ambalat)
-fiecare placuta au fost conditionate gr1,2,3,4,5
Factori de coroziune: -saline
-fluid interstitial (canalicule dentinare)
-dispozitive extraorale de protectie
-gutiere intraorale -scop hemostatic
-bruxism

CURS3 Adezivi autogravanti

First self-cured composite resin
-adaptic (1963)
First adhesive
-cervident (1965)
MG-Buonocore (1955) (al 2-lea autor)
primul autor - Dr Oskar Hagger 1950
Smear layer 1-2 micro m
-stratul hibrid nu joaca un rol in realizarea adeziunii la dentina (s-a presupus de unii autori)
-se aplica lipoclorid de sodiu sau
Adeziunea umeda – s dentinara se lasa putin umeda inaintea aplicarii adezivului
colagen uscat 7500 rezistenta la tractiune
colagen umed 100 rezistenta la tractiune
Adezivi autogravanti se clasifica in functie de gravaj:
slab (>= 2)
intermediar/moderat (~1,5)
putearnic (<=1)
-amestecuri multimodale (multe componente) au menirea de a grava si penetra suprafata dentara
Adez. la dentina
-absoarbe multa apa (5-12,8%)
-este ceva hidrofil, chiar si dupa polimerizare => scaderea modulului de elasticitate (ajunge ca un
burete)
-scade dupa 3 zile, poate scadea 50%
dentina contine limfa dentinara, limfa poate trece prin adeziv → pe s adezivului apar ca niste broboane
de nidoare=>scaderea adeziunii intre compozit si adeziv
-se pot obeserva la interfata dintre copozit si dentina la cavitatile de clasa a II-a
=>suprafata marginala
-fotopolimerizare 20 sec
10 sec la adezivi autogravanti
-rata de conversie scade – adezivul este ca o membrana semipermeabila
-scaderea elasticitatii
-monomerii evolueaza, parasesc adezivul
-degradarea hidrolitica
-rezistenta la tractiune
-adeziunea la dentina < adeziunea la smalt