P. 1
Democraţia în antichitate constituire şi evoluţie

Democraţia în antichitate constituire şi evoluţie

|Views: 269|Likes:
Published by geminiatack27

More info:

Published by: geminiatack27 on Jan 31, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as TXT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/28/2014

pdf

text

original

Democratia în antichitate: constituire si evolutie 2 texte: I) Polisul antic II) Democratia în antichitate

Atena este leaganul democratiei. Acum 2500 de ani, în acest oras a fost creata o o rdine constitutionala care a devenit sursa de inspiratie pentru toate constituti ile democratice de mai târziu. Urmatoarele doua texte schiteaza cele mai important e tendinte din aceasta dezvoltare. Polisul antic Cuvântul "politica" provine de la polis (oras), acest termen desemnând în primul rând co munitatea cetatenilor si de abia în sens secundar, teritoriul statal pe care a fos t construit orasul. În regatul arhaic, cetatea se afla în centrul orasului, în jurul c aruia erau grupate tot restul cladirilor. În polis în schimb, agora, piata unde se întâl neau cetatenii se afla în centru. Deciziile politice nu erau luate de un rege, ci de adunarea poporului; ele erau luate în mod public; ele trebuiau justificate în fat a cetatenilor si trebuiau sa primeasca aprobarea acestora. Astfel a început proces ul de rationalizare a deciziei politice: "Sistemul polisului se bazeaza în primul rând pe suprematia neobisnuita a cuvântului r ostit care se afla deasupra tuturor celorlalte instrumente ale puterii. El devin e mijlocul politic prin excelenta, cheia întregii autoritatii statale, instrumentu l cu care se putea dobândi conducerea asupra celorlalti... Cuvântul despre care vorb im aici nu mai este cuvântul ritual, formula corecta, ci dezbaterea controversa, d iscutia, argumentatia. El are nevoie de un public, caruia i se adreseaza ca unui judecator si care, ridicându-si mâinile spre aprobare hotaraste între partidele care s-au prezentat în fata sa; acest for decizional uman masoara forta de convingere a celor doua discursuri si desemneaza un câstigator. Toate problemele de interes general, a caror solutionare se afla odinioara în sarc ina unui conducator suveran, a archei (stapânirii), fac acum obiectul retoricii, s oarta lor fiind decisa acum în cadrul unor dezbateri. De aceea, ele trebuie sa fie formulate într-o maniera discursiva, sub forma unor argumente antitetice. Astfel se nasc strânsele raporturi dintre politica si logos (discurs rational). Arta poli ticii se bazeaza pe felul în care oamenii stiu sa manipuleze limba, iar logosul îsi dobândeste constiinta de sine de abia atunci când are o functie politica, reguli si efect" (Jean-Pierre Vernant, Die Entstehung des griechischen Denkens, Frankfurt/ Main 1982, 44s.urm.). Vernant stabileste doua criterii interdependente care au stat la baza aparitiei politicului la Atena: caracterul public al deciziilor politice si presiunea spor ita de a justifica în mod rational hotarârile luate. La aceste doua criterii se mai adauga unul: democratizarea. "Acest dublu proces al democratizarii si al publici zarii va avea consecinte decisive în domeniul ideilor" (Vernant 1982, 46). Lumea homerica a eroilor si epoca lui Pericle a democratiei atice sunt doua peri oade cu totul diferite. Cum a putut sa se nasca una din cealalta? Societatea ara ta initial dupa cum urmeaza: în vârful ierarhiei sociale se aflau eupatridai, nobili i cu vechime, mari proprietari de pamânturi, ale caror privilegii erau ereditare. Urmau asa numitii georgoi, taranii agricultori cu putine proprietati si demiurgo i, mestesugarii. În plus mai existau thetii, muncitorii sezonieri fara proprietati si familie, si sclavii. În Grecia, nobilimea a reusit foarte repede sa se impuna în fata regelui (basileus); functia acestuia nu a fost desfiintata, dar a fost dezbracata de cele mai impor

având sustinerea segmentului mai sarac al populatiei atice. Sicilia. a recoltei sau a veniturilor. Arhontii si areopagu l conduceau orasul. Ti rania este acea forma statala care a avut pe departe cel mai prost renume în Greci a. Totusi. Solon a desfiin tat sclavia prin îndatorare. Italia inferioara. fund amentul politicii din polis. Solon provenea dintr-o familie de nobili. Nu se cunoaste exact când a trait acesta. Solon a devenit arhonte. reorganizând sistemul monetar. îsi câstigase însa averea practicând nego tul. au fost batute primele monede. Aceasta conducere aristocratica a ajuns însa în curând într-o situat ie de criza. extinzându-se din ce în ce mai mult. Au aparut noi forme de bogatie: averi câstigate din comertul cu meta le. ordinea constitutionala si distrugând astfel spatiul public. contragreutate la areopagul aristocratic si tribun alul poporului. Pe scurt: tensiunile sociale de la Atena au crescut enorm. fiind înzestrat cu p uteri deosebite pentru a reface ordinea comunitara. persoana care nu lua partea nici unui grup de interese. instrumente absolut necesare pentru circulatia marfurilor. cereale. Si el provenea dintr-o familie nobila. Reforma constitutionala a lui Solon a prevazut doua noi organe: Sf atul celor Patru Sute (bule). o parte din ei fiind în consecinta vânduti ca sclavi. 640-560 î. 600-528 î. tirania a jucat în procesul democratizarii un rol important: prin mobilizarea demos-ului.). Solon a înlocuit vechea aristocratie e reditara cu tconducerea celor bogati.). hippei ("calareti". puterea nobilimii a fo st si mai mult limitata. Schimbul de marfuri a luat proporti i considerabile. La doar treizeci d e ani dupa reformele sale. a poporului. zeugiten (cei care se aflau în posesia instrumentarului hoplitilor. nordul Africii.tante functii. care se sprijinea pe participarea cetate nilor. trecând dreptul de batere a monezilor în monopolul aut oritatilor publice. produse de olarit. la sfârsitul manda tului deveneau membri pe viata ai sfatului. Solon si-a numit Constitutia eunomia ("bun a ordine"). Astfel a început un pr oces al carui rezultat a fost pierderea puterii de catre nobilimea ereditara. Din rândurile acestora erau alesi arhontii. al areopagului. El este considerat adevaratul întemeietor al unei democratii care se baza pe . El nu a putut rezolva însa pe durata problemele sociale. Presiunea constituita de suprapopulare a dus în secolul al VIII-lea l a o miscare de colonizare. sud ul Frantei si pâna în Spania. suprematia legilor bune facute de oameni.Chr. guvernant la Atena. ulei si vin. instanta careia i se puteau adresa cetatenii pentru a c ontesta masurile luate de organele statale. El a introdus no i masuri si greutati. adica îmb racamintea si armele unui soldat de infanterie) si theten (cei fara proprietati) au fost derivate si drepturile de participare politica si contributia la aparat ul de razboi. nobilul Peisistratos (cca. taranii s-au îndatorat la clasa mai avu ta. Acesta a fost si epoca primului mare legiuitor al Atenei. heliaia. Ea a fost considerata o structura autoritara cu totul nelegitima. cei care îsi permiteau sa tina un cal)..Ch r. înfiintând noi comunitati care erau cu totul autonome de " orasul mama" sau aveau legaturi lejere cu acesta. Fundamentul politic al polisului atic a fost creat de Clisthene. care. Criteriul de baza nu mai era originea c i dimensiunea averii. Mica taranime a devenit din ce în ce mai dependenta de marii latifundiari. acestea fiind reduse la sfera cultica si religioasa si a câtorva de cizii judecatoresti. Din apartenenta la una din c pentakosiomedimnoi (cei care posedau minimum cinci sute de unit ele patru clase ati de masura de grâu pe ani).Chr. În 594/3 î.Chr. Reforma sa constitutionala a aparut la scurta vreme dup a 510 î. refuzând însa sa redistribuie pamânturile. nerespectând legea. public. El a înscris legile în vigoare pe coloane expuse în spatii publice si a reîmpartit populatia în clase sociale. Solon (cca. Puterea se afla de pe acum în mâinile marilor dinastii nobiliar e. El a fost numit în acest scop arbitru. grecii au început sa colonizeze regiunile de coasta ale Marii Mediterane din Asia Mica. As a s-a nascut o viata publica la care puteau participa toti cetatenii. Solon crease un spatiu politic. Reforma introdusa de Clisthen e s-a datorat probabil problemelor pe care le avea cu o alta dinastie aristocrat ica. a devenit în 560 tiranul Atenei. guvernantii. Relatiile comerciale s-au intensificat. nomos-ul.

toate deciziile politice au fost trecute în sarc ina "Sfatului celor Cinci Sute". în 458 î.. Prin reforma sa. o perioada în care ordinea clasica a lui Pericle se afla deja în decadere. a unor sisteme teoretico-filosofice. Clisthene a reus it sa ia puterea din mâinile nobilimii.) au trait si activat în secolul al patrulea înainte de Hrist os.Chr. sursa de inspiratie a tuturor constitutiilor demo cratice. În fine. Pericle a reusit sa desavârseasca ordinea democratica a Atenei. Astfel. la functiile cele mai înalte din stat. a fost desavârsita. În an ul 462 î. s-a permis si accesul zeugitiilor. rasturnând definitiv aristocratia de la putere. Criza comunitatii a facut ca multi oameni sa încerce pâna în zilele noastre ca prin discurs rational si cautarea unor argumente mai potrivit e sa justifice existenta acestei comunitati si sa îi dezvolte posibilitatile. La patruzeci de ani de la reforma lui Clisthene. Un an mai târziu a fost introdusa plata membrilor sfatului si tribunalulu i.. [din: Eberhard Braun/Felix Heine/Uwe Opolka. Avântul. Fiecare phyle se ocupa timp de 36 de zile (o zecime din an) de afacerile orasului. El a reîmpartit teritoriul atic în trei zone ( oras. Antichitatea a servit drept model tuturor acestor te orii. facea acum obie ctul analizei filosofice. Spre deosebire de democratia moderna. fiecare dintre acestea delegând ci nzeci de deputati pentru "Sfatul celor Cinci Sute". Ea a servit drept model si filosofiei politice greces ti. a cetatenilor din cea dea treia clasa. Clisthene a fost cel care a întemeiat si ostracismul. nascându-se din practica p olitica. democratia antica nu a aparut ca urm are a unor teorii. Politische Philosophie. mai ales lui Platon si Aristotel. ea nu poate fi înteleasa decât în contextul procesului de formare a acestuia. Acesti doi gânditori (.. Analysen. Ceea ce în peri oada de înflorire a democratiei parea sa fi fost de la sine înteles. Reinbek 1984] Democratia în antichitate Cuprins:1) Introducere 4) Nasterea democratiei 2) Conceptul de polis 5) Reformele lui Clisthene 3) Procesul de formare a polisului 6) Dezvoltarea democratiei Introducere Democratia moderna s-a nascut ca urmare a unor teorii cumulate timp de mai multe secole. Si pentru ca democratia antica era o ordine a polisului. tara si coasta) si populatia în zece phyle.Chr. În urmat orul text vom încerca sa raspundem la urmatoarele întrebari: Ce este polisul? Cum sa format acesta? Cum a aparut democratia? Cum a evoluat democratia pe parcursul istoriei? Conceptul de polis .. teorii ce veneau sa impuna societatea moderna deasupra societatilor ari stocratice ale lumii vechi. la cererea acestuia. aflându-se în tot acest timp la conducerea sfatului. tribunalului poporului si adunarii populare (ek klesia). constitutia polisului. Ein Lesebuc h.drepturi egale pentru toti cetatenii statului. consolidarea si declinul polisului documenteaza astfel si dezvoltarea asemanatoare a democratiei. întemeietorii filosofiei politice europene. Texte. Kommentare. pentru a facilita astfel cetatenilor mai saraci accesul la functiile politice . o in stanta care putea exila cetatenii daca acestia pareau sa constituie o amenintare la adresa ordinii democratice prin cumularea unei puteri prea mari. În acea sta perioada de criza a democratiei s-a impus reflexia filosofica.

alcatuit si condus de toti ce tatenii de sex barbatesc. Acolo . precum si peste copii si scl avi. Pentru c a. Sfera politica era marcata de întrunirile barbatilor liber si egali în drepturi. Oamenii se întâln eau în adunarea populara si discutau despre telurile si activitatile colective. odata cu acesta. dezvoltarea Atenei ne va servi în cele ce urmeaza drept exe mplu. Este interesant sa vedem cum si de ce s-a nascut polisul si. neîndreptatite sa participe la viata publica.în adevaratul sens al cuvântu lui . în oikos. adica autarh. populatia a cunoscut o crestere uriasa. fapt care a atras dupa sine saracirea straturilor s ociale si asa sarace si aparitia sclaviei ca urmare a îndatorarii. institutii. acesta cuprinzând deseori si regiunea din jurul sau. revendicând supr ematia legii (eunomia). structurile autoritare ramâneau în picioare: sefii familiei stapâneau despotic peste femei. Nobilii au cazut în plasa luptelor în care singuri intrasera si astfel s-au format g rupuri si fractiuni aristocratice. În ac easta perioada s-a impus si notiunea clasica greceasca de "politica".Multi au încercat sa traduca termenul "polis". De cele mai multe ori. pentru ca nu avea trasaturile caracterist ice esentiale ale unui stat. Vom încerca sa raspundem la aceasta întrebare în urmatorul capitol. sau chiar "cetate-stat". liberi si cu drepturi egale. lupta pentru putere dintre diversele familii ari stocratice. Politica consta din participarea c etatenilor la organizarea si auto-administrarea polisului împartit în diferite depar tamente (deme. phratrii) si institutii. cetatenii au trebuit sa se auto-a dministreze si sa creeze functii. de spre formele si institutiile comunitatii etc. avântul economic datorat înfloririi comertului si mestesugurilor a pr ovocat constituirea unei clase mijlocii foarte largi. nu exista democratie . a putut aparea polisul. mentinerea si activarea acestuia. În acelasi timp. pe de alta parte. Polisul nu se definea c a teritoriul unui oras. el a fost tr adus prin "oras". transformarile sociale si economice. Situatia politica era asadar foarte tensionat . În secolul VIII. Totusi nici una dintre aceste a variante nu corespunde cu totul organizarii polisului. un cod de legi si un tribunal. Sfatul celor 500 sau arhontia. de mocratia. trittii. toate constitutiile democratice ulterioare având ca sursa de i nspiratie acest model. ca de exemplu adunarea populara . ca de exemplu suveranitatea în interior si în afara. se saturase de abuzurile aristocratiei. Clasa de mijloc .decât la Atena. Nasterea democratiei Cauzele politizarii populatiei au fost. iar pe de cealalta. pâna la jumatatea secolului V. ca de exemplu în fiintarea. nu existau nici un fel de relatii de superioritate sau inferioritate. polisul nu era nici stat. care viza acele activitati ale cetatenilor care aveau de-a face cu polisul. Procesul de formare a polisului De abia prin luare puterii din mâinile vechii aristocratii si prin politizarea cet atenilor. Politica grecilor se baza pe o delimitare a sferei publice de cea privata. pe de o parte. "stat". organizarea. devenita mai puternica. Când ne gândim la polis trebuie sa ne imaginam un ansamblu de cetateni. Anumi te probleme de ordin material si economic ramâneau în domeniul privat. autonom din punct de vedere politic si economic. Mica taranime dorea sa se elibereze din iobagie si a cer ut si ea o reforma agrara cuprinzatoare. Prin urmare.

Misiunea sa era sa reformeze poli sul pentru a înlatura iminenta razboiului civil si pentru a scadea în intensitate lu pta dintre clase.Chr. Dezvoltarea democratiei În urma revoltei ionice (500-494 î. ceea ce a facut ca acesta sa capete o noua stralucire. succesorul lui Ephialtes. acum si cetatenii mai saraci puteau lua parte la viata politica. În consecinta. Mai mult. Introducerea unei limitari a duratei mandatului si a principiului l . fiind necesara o ordine mult mai stabila.Chr. Prin urmare. cetatenii au început sa se implice si mai mult în viata politica. Victoria asupra puternicilor persani nu era doar o garantie a libertatii.) si a razboaielor persice (490-479 v. Prin reformele lui Clisthene. constituite din cele t rei regiuni ale Aticii delegarea celor mai importante competente decizionale de la nivelul institutiilo r vechi. Au fost luate urmatoarele masuri: reforma ordinii phylelor (acum ordonate pe principii pur teritoriale): în locul ce lor patru phyle mai vechi s-au impus acum zece phyle noi. trittii. deme.. Prin pierderea totala a puterii de catre vechiul consiliu aristocratic (areopag) sub Ephialtes (462 î. încercând sa l e impuna. dar nu a reusit sa impuna alte reforme mai consistente. administratia civila a fost inst itutionalizata. Imediat au început noi confruntari. în cadrul caruia se putea dobândi mai mult respect si onoare decât în domeniul productiei materiale. astfel încât în curând au reusit sa îsi câstige dreptul la participare. vechile phyle. a consolidat înca odata suprematia poporului. Solon a reusit sa desfiinteze sclavia prin îndatorare.Chr. Solon a fost ales arhonte la Atena. Ea trebuia relaxata. phratrii) la cel a unor n oi institutii democratice (adunare populara. dispunând as l de o mai multa putere de influenta.) a reusit sa raspunda prin reformele sale vocilor care cereau înfiintarea unor noi institutii.). dominate de nobilime (areopag. identitatea cetatenilor s-a consolidat. Cetatenii liberi duceau o viata dubla: pe lânga viata privata ei duceau si o viata politica. Participarea la viata politica a devenit astfel o obligatie si sarcina care revenea tuturor cet atenilor.). egalitatea în drepturi deschizând calea unei forme moderate de democ ratie. calea era de pe acum deschisa democratiei radicala. În 594 î. Straturile sociale inferioare si mijlocii au înteles ca trebuie sa se implice per sonal. aducându-si contributia la bunastarea cetatii si reprezentând interesele comunitatii. ceea ce a avut ca rezultat faptul ca politica a devenit un domeniu de activitate de sine statator. demonstrând ca polisul superior avea calitatile unui supravietuitor.Chr.a. ad ucând Atena la apogeul puterii sale. no ile phyle) alegere prin loterie remunerarea activitatii functionarilor În consecinta. Reformele lui Clisthene De abia Clisthene (508/7 î. Cine refuza sa se implice îsi pierdea drepturile cetatenesti si era excl us din societate.Chr. o parte din aristocrati au aplecat urechea la revendicarile poporului. nobilii si-au pierdut toata puterea. P ericle. Ei au trebuit asadar sa ia par te la discutii laolalta cu poporul simplu în asociatiile locale (deme). Sfatul celor 500.

ducând-o astfel la pieire. noii "conducatori ai poporului". macar o data în viata.. democratiei i-a luat locul oligarhia. Razboaiele dintre polisuri au marcat perioada ce a urmat. pentru a fi rechemata la viata în secolul XVIII de catre teoreticienii democratiei moderne. Timp de doua mii de ani. cetatenii sai nesfiindu-se sa-si arate animozitatea fata de to t ce însemna politica. ele justificau necesitatea si sensul participarii si cautau forme stabile care ar fi putut da noi repere vietii individuale si sociale. a câstigat suprematia asupra Greciei si în 338 î. Platon si Aristotel au fost filosofii care s-au impus cel mai mult pentru reconsolidarea p olisului. a fost pusa pentru întâia oara sub semnul întrebarii. Abordarile teoretice devenisera foarte necesare. Du pa moartea lui Pericle si urcarea la putere a epigonilor sai. regele Macedoniei. iar în 411/10 î. îsi venise singura de hac. care nu aveau alta dorinta decât sa-si satisfaca propriile interese . Nu vom discuta aici detaliile teoriilor lor. Dorinta neînfrânata de a obtine puterea implicase atenienii în razboiul nimicitor cu Sparta. Suprematia poporului. oamenii au început sa-si piarda încrederea în legile democratice.. aceasta fiind însa reinstaurata în 403 î. constitutia ateniana a fost modifica ta de patru ori.Chr.Chr. o functie politica. a inclus vechile polisuri în imperiul sau. soarta democratie i si a ordinii sale. încununata de atâtea succese remarcabile. polisul.Chr .oteriei au adus garantia ca majoritatea cetatenilor vor putea / vor trebui sa oc upe. pâna când. Filip. democratia a dispa rut de pe scena politica. doua decenii ma i târziu. Polisul fusese zgu duit din temelii. Astf el a pierit si democratia. În locul ei s-a impus oligarhia notabilitatilor. prin victoria de la Chaironeia. De abia odata cu izbucnirea razboiului dintre Atena si Sparta.. În doar opt ani de zile. vom încerca în schimb sa schi tam ce s-a întâmplat mai departe cu democratia. ele trebuiau sa cheme oamenii l a reangajare. .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->