Jocul Vietii

FLORENCE SCOVEL SHINN
JOCUL VIE}II
[i
CUM S<-L JOCI
Traducere de Livia-Maria FLOREA
Editura ASTRA, 1941

10, Rue Rochambeau
PARIS- 9-ème
CAPITOLUL I
JOCUL
Cea mai mare parte a oamenilor consider` via]a o lupt`, ori VIA}A nu
ESTE o lupt`, ci UN JOC ! Este un joc în care nu po]i cî[tiga, dac` nu cuno[ti
Legea Spiritual`. Vechiul [i Noul Testament dau o minunat` clarificare
regulilor acestui joc. Iisus Hristos a numit acest joc A D<RUI [i A PRIMI.
"Tot ceea ce un om seam`n`, va culege", ceea ce înseamn` c` ceea ce un om
d` prin cuvînt sau prin ac]iune îi va fi REDAT; ceea ce d`, va reprimi. Dac`
seam`n` ur`, va primi ur`; dac` iube[te, va fi [i el iubit; dac` critic`, va fi criticat;
dac` minte, va fi min]it; dac` tri[eaz`, va fi jefuit. Ni se spune de asemeni c`
imagina]ia joac` un rol primordial în jocul vie]ii.
"Ai grij` de inim` (sau de imagina]ie) mai mult decît de orice altceva, c`ci din
ea provine sursa vie]ii." (Cartea proverbelor: 4; 23).
Ceea ce înseamn` c` ceea ce omul î[i imagineaz` se va exterioriza, mai
devreme sau mai tîrziu, în afacerile sale.
Eu cunosc pe cineva care se temea de o anumit` boal`. Era o boal` foarte
rar` [i necontagioas`, dar el [i-o reprezenta f`r` încetare [i citea articole despre
ea, a[a încît, într-o bun` zi, ea se manifest` în corpul sù [i muri, victim` a
imagina]iei sale dereglate.
Deci ne d`m seama c`, pentru a juca cu succes Jocul Vie]ii, trebuie s` ne
dirij`m bine imagina]ia. Acela a c`rui imagina]ie a fost antrenat` pentru a-[i
reprezenta doar binele, atrage în via]a sa "toate dorin]ele juste ale inimii sale" -
s`n`tatea, bog`]ia, dragostea, prietenii, perfecta expresie de sine [i realizarea
celui mai înalt ideal.
Imagina]ia a fost numit` "Foarfecele spiritului", [i, într-adev`r, ea decupeaz`,
decupeaz` f`r` încetare, zi dup` zi, imaginile pe care omul le formeaz`, mai
devreme sau mai tîrziu, [i în acest fel el întîlne[te, în planul exterior, propriile
sale crea]ii. Pentru a-[i forma în mod conve-nabil imagina]ia, omul trebuie s`
cunoasc` natura opera]iilor spiritului sù. Grecii spuneau: "Cunoa[te-te pe tine
însu]i".
Spiritul cuprinde trei planuri: subcon[tientul, con[tientul [i supra-
con[tientul. Subcon[tientul nu este decît puterea f`r` direc]ie. El se aseam`n` cu
vaporii sau electricitatea [i îndepline[te ceea ce i se coman-d`; el nu are putere
intrinsec`.
Tot ceea ce omul resimte profund sau î[i imagineaz` în mod clar este
imprimat în subcon[tient [i se manifest` în cele mai mici detalii.
De exemplu, o doamn` pe care o cunosc, se juca în copil`rie de-a "v`duva".
Se îmbr`ca în negru, cu un voal lung [i cei din jur o g`seau caraghioas` [i
Jocul vie]ii [i cum s`-l joci - 2

amuzant`. La maturitate se c`s`tori cu un om pe care îl iubea profund. Pu]in
dup` nunt`, el muri [i ea purt` un voal lung de doliu, ani îndelunga]i.
Subcon[tientul sù, impresionat de imaginea pe care ea [i-o formase, o
exterioriz` la timpul respectiv, f`r` a ]ine seama de durerea ei.
Con[tientul a fost numit spiritul muritor sau carnal. Este spiritul uman
care vede via]a a[a cum este. El vede moartea, dezastrele, bolile, s`r`cia [i
limit`rile de tot felul, [i imprim` toate acestea în subcon[tient.
Supracon[tientul este Spiritul Divin care se afl` în fiecare om, este planul
ideilor perfecte.
Aici se afl` "modelul perfect" de care vorbea Platon, Planul Divin. Pentru c`
exist` un plan divin pentru fiecare.
"Exist` un loc pe care trebuie s`-l ocupi [i pe care nimeni altcineva nu-l poate
ocupa, ai o sarcin` de îndeplinit, pe care nimeni altcineva nu o poate
îndeplini."
Exist` o imagine perfect` în supracon[tient. Aceast` imagine se proiecteaz`
cîteodat` ca un fulger în con[tient [i pare un ideal de neatins, ceva prea frumos
pentru a fi adev`rat.
|n realitate, acesta este destinul adev`rat (destina]ia) omului, proiectat de
Spiritul Infinit Care Se afl` în el însu[i. Mul]i oameni ignor` adev`ratul lor destin
[i for]eaz` alte lucruri, situa]ii care nu le apar]in [i care le-ar aduce doar e[ecul
[i nemul]umirea dac` ar reu[i s` le ob]in`.
O tîn`r`, de exemplu, veni s` m` vad` pentru a-mi cere s` "spun cuvîntul"
(aceast` expresie pe care o vom întîlni deseori în aceast` carte, înseamn` a
afirma, a restabili Adev`rul) pentru a se c`s`tori cu un b`rbat de care era foarte
îndr`gostit`. (Ea l-a numit A.B.) Eu i-am r`spuns c` ar fi o violare a legii
spirituale, dar c` voi spune cuvîntul pentru b`rbatul care-i este ales în mod
divin, b`rbatul care-i apar]ine prin drept divin.
{i am adùgat: "Dac` A.B. este acel b`rbat, nu po]i s`-l pierzi, dac` nu este el,
vei primi echivalentul lui." Ea îl întîlnea pe AB mereu, dar acesta nu se
declara. Într-o sear`, ea veni s` m` vad` [i îmi spuse: "{ti]i, de o s`pt`mîn` încoace
A.B. nu mi se mai pare chiar atît de remarcabil!" I-am r`spuns: "Poate c` nu
este el b`rbatul din Planul Divin - s-ar putea s` fie altul." Pu]in dup` aceea, ea
întîlni pe cineva care se îndr`gosti de ea imediat [i îi declar` c` ea era idealul lui.
De fapt, el îi declar` tot ceea ce ea dorise s` aud` din partea lui A.B. Ea g`si
acest lucru cu totul uimitor. Curînd ea r`spunse sentimentelor lui [i încet` total
s` se mai intereseze de A.B.
Acesta este un exemplu al legii substitu]iei. O idee just` a fost substituit` unei
idei false, în consecin]`, nu va rezulta nici pierdere, nici sacrificiu.
Iisus Hristos a afirmat c` cuvintele noastre joac` un rol capital în Jocul
Vie]ii. "Prin cuvintele tale te vei salva, prin cuvintele tale te vei condamna."
Mul]i oameni au fost cauza dezastrului din via]a lor, pronun]ind cuvinte
nes`buite. Astfel, o doamn` m` întreb` într-o zi de ce via]a ei a devenit s`rac` [i
mediocr`. Ea avusese un c`min plin de lucruri frumoase [i avea mul]i bani.
Cercetînd, am aflat c` ea obosise s`-[i conduc` gospod`ria [i repeta neîncetat:
"M-am s`turat de toate aceste lucruri - a[ vrea s` trìesc într-un cuf`r!" Ea adùga:
"Azi acest lucru s-a îndeplinit". Cuvîntul ei provocase aceast` situa]ie.
Subcon[ti-entul nu are sensul umorului, iar oamenii î[i provoac` deseori
nenoro-cirile prin glumele lor. Iat` înc` un exemplu: O persoan` care avea o
avere frumoas`, glumea mereu spunînd c` "se preg`te[te s` intre în ospiciu". În
doar cî]iva ani ea fu aproape ruinat`, imprimînd în subcon[tientul sù imaginea
mediocrit`]ii [i a s`r`ciei.
Din fericire, Legea este cu dou` tì[uri, [i o situa]ie nefericit` poate fi
transformat` într-o situa]ie avantajoas`.
O consultant` veni la mine, într-o zi cald` de var` pentru a-mi cere un
"tratament" (în metafizic` "a trata" înseamn` a se supune ac]iunii rug`-ciunii)
pentru prosperitate. Ea era epuizat`, ab`tut`, descurajat` [i îmi spuse c` nu mai
avea decît 8 dolari. Eu i-am r`spuns: "Este perfect, noi îi vom binecuvînta [i îi
vom multiplica a[a, cum Iisus Hristos a înmul]it pîinile [i pe[tii", c`ci El ne-a
înv`]at c` orice om are puterea de a binecuvînta [i de a înmul]i, de a vindeca [i
de a prospera.
"- {i, dup` aceea, ce trebuie s` fac?"
"- Urmeaz`-]i intui]ia. Te atrage ceva, sau un loc anume?"
Intui]ia vine din interior - \nseamn` a vedea din interior, adic` a fi înv`]at
din interior. Intui]ia este ghidul infailibil al omului [i voi vorbi despre legile ei,
mai pe larg, într-un alt capitol.
Aceast` doamn` reflecta: "Nu [tiu - mi se pare c` ar trebui s` merg la familia
mea, am exact atî]ia bani cît cost` drumul cu autocarul." Familia sa se g`sea
într-un ora[ îndep`rtat [i nu era bogat`; ra]iunea, intelectul p`reau s` spun`:
"R`mîi la New York, g`se[te de lucru [i cî[tig` bani." Dar eu i-am spus: "Du-te
acas` - nu ignora intui]ia!", [i am pronun]at pentru ea cuvîntul urm`tor: "Spirit
Infinit, deschide calea spre marea abunden]` pentru doamna X...; ea s`-[i atrag`
în mod irezistibil tot ce îi apar]ine prin drept divin." {i i-am recomandat s`
repete aceasta f`r` încetare. Ea plec` imediat. Cîteva zile mai tîrziu, f`cînd
aceast` vizit`, ea reîntîlni pe o veche prieten` a familiei. Prin intermediul
acesteia, ea primi mai multe mii de dolari într-un mod miraculos. De atunci,
ea mi-a spus adeseori: "Povesti]i tuturor despre doamna care a venit s` v` vad`
doar cu 8 dolari în buzunar [i cu o intui]ie!".
Abunden]a exist` întotdeauna în calea ta; dar ea nu se poate manifesta
decît prin dorin]`, credin]` sau cuvîntul spus.
Iisus Hristos a indicat clar c` omul trebuie s` fac` primul pas.
"Cere]i [i ve]i primi, cùta]i [i ve]i g`si, bate]i [i vi se va deschide!". (Matei
7;7)
{i în Sfînta Scriptur` citim: "În ceea ce prive[te lucrarea mîinilor mele,
comand`-mi!".
Spiritul Infinit, adic` Dumnezeu, este întotdeauna gata s` îndepli-neasc`
dorin]ele mai mari sau mai mici ale oamenilor.
Orice dorin]` exprimat` sau neexprimat` este o cerere. Suntem adesea
uimi]i cînd o dorin]` ne este brusc îndeplinit`. |ntr-un an, înainte de Pa[ti, v`zînd
trandafiri frumo[i în vitrinele flor`riilor, mi-am dorit s` primesc unul [i, timp de
o clip`, l-am v`zut în minte, depus la u[a mea. |n ziua de Pa[ti, îmi sosi un
trandafir superb. A doua zi îi mul]umii prietenei care mi-l oferise, spunîndu-i c`
era exact ceea ce-mi doream.
Ea exclam`: "Dar nu ]i-am trimis trandafiri, ]i-am trimis crini!"
Florarul confundase comanda ei cu alta, [i-mi adusese trandafirul numai
pentru c` eu pusesem în ac]iune legea, [i pentru c` trebuia s` primesc un
trandafir.
Nimic nu se interpune între om, cel mai înalt ideal al lui [i fiecare dorin]` a
inimii sale; doar îndoiala sau teama.
C|ND OMUL {TIE S< DOREASC< CU CURAJ, TOATE DO-RIN}ELE

SALE SE REALIZEAZ< IMEDIAT.
|ntr-un capitol urm`tor voi explica mai complet ra]iunea [tiin]ific` a acestui
fapt, precum [i felul în care teama trebuie s` fie [tears` din con[tient. Singurul
du[man al omului e teama (de s`r`cie, de e[ec, de boal`, de pierderi), adic` orice
sentiment de nesiguran]` pe orice plan.
Iisus Hristos a spus: "De ce ]i-e team`, om cu credin]` slab`?" (Matei, 8:26)
Vedem deci, c` trebuie s` înlocuim teama cu credin]a, c`ci teama nu este decît
credin]a inversat`: este credin]a în rù în loc de credin]a în bine.
Scopul "Jocului Vie]ii" este de a vedea clar Binele [i de a [terge din minte
toate imaginile rùlui. Aceasta se ob]ine imprimînd în subcon-[tient realizarea
Binelui.
Un om str`lucit, care reu[ise excep]ional, îmi povesti c` [tersese brusc orice

team` din con[tiin]a sa pentru c` citise într-o zi un anun] cu litere mari
conceput astfel: "De ce v` nelini[ti]i? Aceasta nu se va întîmpla, probabil,
niciodat`." Aceste cuvinte frapar` în mod absolut subcon[tientul; el are acum
convingerea ferm` c` numai Binele va intra în via]a lui [i, în consecin]`, numai
Binele se va manifesta.
|n capitolul urm`tor voi trata despre diferitele metode prin care se poate
impresiona subcon[tientul. Acesta este servitorul credincios al omului, dar
trebuie s` ai grij` de el, s`-i dai ordine corecte. Omul are constant lîng` el un
martor atent: subcon[tientul lui.
Fiecare cuvînt se graveaz` în subcon[tient [i se realizeaz` în detalii
surprinz`toare. Este exact ca pentru un cînt`re], a c`rui voce se înregistreaz` pe
disc. Dac` tu[e[te sau ezit`, discul înregistreaz` tot. S` spargem, deci, vechiul disc
al subcon[tientului, discurile vie]ii noastre pe care nu vrem s` le p`str`m [i s`
facem altele mai noi [i mai frumoase!
Spune-]i cu voce tare, cu putere [i convingere, aceste cuvinte: "Sparg [i
demolez (prin cuvîntul meu) tot ceea ce (în subcon[tientul meu) este fals.
Toate acestea se întorc în neant, c`ci toate aceste gînduri false au ie[it din
imagina]ie. Acum eu gravez noi discuri prin puterea lui Hristos, care este în
mine. Acestea sunt: "s`n`tatea, bog`]ia, dragostea, [i expresia perfect` a Fiin]ei
mele." Iat` cvadratura vie]ii, jocul complet.
|ntr-un capitol urm`tor voi ar`ta cum OMUL POATE MODIFICA
CONDI}IILE VIE}II SALE SCHIMB|ND CUVINTELE. Cel care nu cunoa[te
puterea cuvîntului este în urma timpului sù.
"Moartea [i Via]a sunt în puterea cuvîntului." (Proverbe. 18:21)
CAPITOLUL II
LEGEA PROSPERIT<}II
"Da, Cel Atotputernic va fi ap`rarea ta [i nu vei duce lips` de aur."
Unul dintre cele mai importante mesaje ale Bibliei transmise omului este
acela c` DUMNEZEU ESTE IZVORUL sù [i c`, PRIN CUV|N-TUL S<U, OMUL
POATE S< FAC< S< R<SAR< TOT CEEA CE-I APAR}INE PRIN DREPT
DIVIN.
Dar, pentru aceasta, omul trebuie s` aib` o credin]` total` în cuvîntul spus.
Isaiia spune: "Cuvîntul meu nu se întoarce la mine f`r` efect, f`r` s` fi
executat voin]a mea [i f`r` s` fi îndeplinit scopurile mele". {tim acum c` cuvintele
[i gîndurile au o putere vibratorie uria[` care, f`r` încetare, modeleaz` corpul [i
faptele.
O consultant` a venit într-o zi s` m` vad`; ea era într-o stare de nelini[te
extrem` [i mi-a spus c` la 15 ale lunii urma s` fie urm`rit` pentru o sum`
important`. Ea nu vedea nici un mijloc s`-[i procure acea sum` [i era disperat`.
Eu i-am explicat c` DUMNEZEU ESTE IZVORUL [i c` ACEST IZVOR
EXIST< PENTRU ORICE FEL DE CERERE FORMULAT<.
{i am spus cuvîntul! Am mul]umit, pentru ca ea s` primeasc` acei bani în
momentul oportun [i într-un mod convenabil. Apoi i-am spus c` trebuie s` aib`
o credin]` perfect` [i s` ac]ioneze conform acestei credin]e. Ziua de 15 sosi [i înc`
nu primise banii. Eu i-am spus: "Azi este sîmb`t`, nu vei fi deci urm`rit` de fisc.
Rolul tù este s` ac]ionezi ca [i cînd ai fi bogat` [i s` dai dovad` de o voin]`
perfect`, o credin]` care conteaz` pe aceast` sum` în ziua de luni." Ea m` rug` s`
dejun`m împreun` pentru a-i da curaj. |ntîlnind-o la restaurant, i-am afirmat:
"Nu este momentul s` economise[ti. Comand` un dejun ales, ac]ioneaz` ca [i
cînd ai fi primit banii pe care contai."
"TOT CEEA CE CERE}I RUG|NDU-V<, CREDE}I C< A}I PRIMIT DEJA." A
doua zi ea m` chem` din nou, pentru a-mi cere s` stau cu ea pîn` la sosirea
banilor. "Nu, i-am r`spuns, e[ti divin protejat`, [i Dumnezeu nu întîrzie
niciodat`."
Seara, ea îmi telefon`, foarte emo]ionat`. "Draga mea, s-a produs un
miracol! Eram în salon, azi diminea]`, cînd a sunat cineva la u[`. I-am cerut
bonei: "S` nu la[i pe nimeni s` intre!" Ea se uit` pe fereastr` [i îmi spuse c` era

v`rul meu, "cel care poart` o barb` mare, alb`". "Atunci strig`-l, s` se întoarc`! Eu
doresc s`-l v`d." El tocmai d`dea col]ul str`zii cînd auzi vocea bonei, [i se
întoarse. "Vorbir`m aproximativ o or` [i, în momentul plec`rii, el m` întreb`: "A,
à propos, în ce stadiu sunt finan]ele tale?" I-am m`rturisit c` aveam nevoie de
bani [i mi-a spus: "Ei bine, draga mea, î]i voi da trei mii de dolari la 1 ale lunii."
"Nu am îndr`znit s`-i spun c` eram urm`rit` pentru bani. Ce trebuie s` fac? Nu
voi primi ace[ti bani decît pe 1 ale lunii [i mie îmi trebuie mîine." I-am r`spuns
c` voi continua s` "tratez" (reamintesc c` în metafizic` aceasta înseamn` a supune
o persoan` sau o situa]ie, ac]iunii rug`ciunii.) {i am adùgat: "Spiritul nu
ac]ioneaz` niciodat` prea tîrziu! MUL}UMESC pentru c` ea a primit ace[ti bani
în planul invizibil [i c` acesta se va manifesta la timpul potrivit." A doua zi,
diminea]a, v`rul ei o chem` [i îi spuse: "Treci pe la mine pe la birou acum,
diminea]a, [i î]i voi da banii." |n aceea[i dup`-amiaz`, banii erau în contul ei, la
banc`, [i ea putea s` semneze cecul atît de repede cît îi permitea emo]ia.
Dac` ceri succesul, dar te preg`te[ti pentru e[ec (adic` ai îndoieli asupra
reu[itei) vei ob]ine situa]ia pentru care te preg`te[ti. Un domn a venit s`-mi cear`
s` spun cuvîntul pentru a fi anulat` o anumit` datorie. Eu îmi d`dui seama c` î[i
petrecea timpul gîndindu-se la ceea ce i-ar spune celui c`ruia îi datora aceast`
sum` în cazul în care n-ar fi în stare s`-i pl`teasc`, neutralizînd astfel cuvîntul
meu. Ori, ar fi trebuit s` se vad` deja pl`tindu-[i datoria.
Avem o minunat` ilustrare a acestui fapt în Biblie, cînd, cei trei \mp`ra]i,
aflîndu-se în de[ert, f`r` ap` pentru oamenii lor [i pentru cai, îl consultar` pe
profetul Elisei. El le comunic` acest mesaj uimitor: "A[a vorbi Dumnezeu -
s`pa]i în aceast` vale [an]uri. Nu ve]i vedea ploaie, vînt [i totu[i, aceast` vale se
va umple cu ap` [i ve]i bea to]i, voi [i animalele voastre."
OMUL TREBUIE S< SE PREG<TEASC< S< PRIMEASC< CEEA CE A
CERUT "CHIAR {I ATUNCI C|ND NU ARE NICI CEL MAI MIC SEMN".
O doamn` dorea s` g`seasc` un apartament în perioada în care era penurie
de locuin]e la New York. P`rea imposibil [i prietenii ei îi împ`rt`[ir` nelini[tea
spunînd: "Ce p`cat, vei fi obligat` s` ]ii mobilele într-un depozit, [i s` locuie[ti la
hotel!" Dar ea r`spunse: "NU FI}I |NGRIJORA}I PENTRU MINE. EU SUNT SUB
PROTEC}IE DIVIN< [i voi avea apartamentul!"
Ea pronun]` "cuvîntul": "Spirit Infinit, deschide calea spre aparta-mentul
care-mi convine!". Ea [tia c` FIECARE CERERE VA FI |NDEPLINIT<,
deoarece fiind spiritual liber`, lucrînd în planul spiritual [i fiind "una cu
Dumnezeu", era major`. Avea inten]ia s`-[i cumpere cuverturi noi, cînd ispita
gîndirii negative îi suger`: "Nu le cump`ra, poate c`, la urma urmei, nu vei g`si
apartamentul [i nu vei [ti ce s` faci cu ele !" Ea î[i r`spunse rapid: "Voi s`pa
[an]urile mele" cump`rînd aceste cuverturi!". Se preg`ti, deci, pentru a primi
acest apartament: ac]ion` ca [i cînd l-ar fi avut deja - [i g`si unul în mod
miraculos, care-i fu atribuit, de[i mai existau vreo dou` sute de cereri pentru el.
Cuverturile fuseser` un act de credin]`. Inutil s` v` amintesc c` [an]urile s`pate de
cei trei regi în de[ert s-au umplut pîn` la debordare. (Cite[te 2, |mp`ra]ii: 3).
A te pune \n rezonan]` cu lucrurile spirituale, nu este u[or (pentru mul]i
oameni). Gîndurile adverse de îndoial`, de team`, se nasc în subcon[tient. Sunt
"armatele de strìni" care trebuie puse pe fug`. A[a se explic` de ce "este mai
întuneric înainte de r`s`rit". O mare demonstra]ie este în general precedat` de
gînduri obsedante. Declarînd Supremele Adev`ruri Spirituale, lansezi o sfidare
vechilor idei înfipte adînc în subcon[tient [i se arat` eroarea care trebuie
eliminat`. Este momentul s` faci frecvente afirma]ii, s` te bucuri [i s` mul]ume[ti
pentru ceea ce ai primit deja. "|nainte de a M` chema, Eu voi r`spunde".
Aceasta înseamn` c` fiecare dar, bun [i perfect a[teapt` ca omul s`-l recunoasc`,
c`ci el îi apar]ine deja.
OMUL NU POATE OB}INE DEC|T CEEA CE EL SE VEDE DEJA
PRIMIND. Copiii Israelului au avut certitudinea c` vor poseda toate p`mînturile
pe care le vor vedea. Acest lucru este adev`rat pentru fiecare. Omul nu posed`
decît ceea ce exist` deja în viziunea sa mintal`. Orice oper` de anvergur` [i orice
lucru care s-a realizat puternic s-a manifestat mai întîi în viziune.
Ori, adeseori, chiar în momentul unei demonstra]ii str`lucite, apar e[ecul [i
descurajarea.
Copiii Israelului, ajun[i în P`mîntul F`g`duin]ei, nu îndr`zneau s` p`[easc`,
c`ci, spuneau ei, era populat de uria[i care le d`deau impresia unor l`custe.
Este o experien]` comun` tuturor oamenilor. Totu[i, CEL CARE CUNOA{TE
LEGEA SPIRITUAL< NU ESTE TULBURAT DE APAREN}E [i se bucur` chiar
atunci cînd este în "captivitate". Adic` persist` s` vad` adev`rul [i s` mul]umeasc`
pentru tot ceea ce este deja îndeplinit, pentru ceea ce a primit deja. Iisus
Hristos a dat în acest sens un minunat exemplu. El a declarat discipolilor Sì:
"Spune]i c` mai sunt 4 luni pîn` la recolt`? Iat` ce v` spun, ridica]i ochii [i privi]i
cîmpurile, sunt deja gata pentru recoltare!". Viziunea Sa clar` str`b`tea lumea
materiei [i El vedea perfect lumea celei de-a 4-a dimensiuni, adic` lucrurile a[a
cum sunt ele în realitate: perfecte [i complete în Spiritul Divin. Astfel, omul
trebuie s` men]in` constant viziunea scopului c`l`toriei sale [i s` cear`
manifestarea a aceea ce a primit deja, fie c` este vorba de o s`n`tate perfect`, de
dragoste, de prosperitate, de facultatea de a se exprima perfect, de un c`min,
de prieteni. Toate acestea sunt idei perfecte [i des`vîr[ite, înregistrate în Spiritul
Divin (supracon[tientul omului), pe care omul trebuie s` le manifeste prin el
însu[i.
De exemplu, un om a venit s`-mi cear` s`-l "tratez" pentru a reu[i în afaceri. |
i trebuiau neap`rat, într-un timp scurt, 50.000 $ . Se apropia termenul [i,
disperat, el veni s` m` vad`. Nimeni nu voia s`-i încredin]eze capital, iar banca
refuzase categoric orice împrumut. Eu i-am spus: "Presupun c` v-a]i înfuriat
la banc`, pierzîndu-v` astfel for]ele. PUTE}I S< ST<P|NI}I ORICE SITUA}IE
DAC< {TI}I S< V< ST<P|NI}I VOI |N{IV<. |ntorce]i-v` la banc`, am adùgat, [i eu
voi "trata". Iat` cum am f`cut: "Prin dragoste sunte]i identificat cu Spiritul
tuturor celor care sunt în aceast` banc`. Fie ca ideea divin` s` reu[easc` în aceast`
situa]ie!". El exclam`: "La ce v` gîndi]i? Este imposibil! Mîine este sîmb`t`, banca
se închide la 12 [i trenul meu nu sose[te acolo înainte de 10; în plus, termenul
expir` mîine [i, în orice caz, ei nu vor s` [tie de nimic. Este prea tîrziu! Eu i-am
r`spuns: "Dumnezeu nu Se îngrijoreaz` în privin]a timpului! Nu este niciodat`
prea tîrziu pentru El! Cu El, orice este posibil!". {i am adùgat: "Nu m` pricep la
afaceri, dar |l cunosc bine pe Dumnezeu.". El mi-a r`spuns: "Toate acestea sunt
magnifice cînd v` ascult, dar dup` ce ies de aici va fi angoasant.". Locuia într-un
ora[ îndep`rtat, [i n-am mai auzit vorbin- du-se despre el timp de o s`pt`mîn`.
Apoi, sosi o scrisoare. Iat` ce-mi scria: "Avea]i dreptate! Am putut s` împrumut
bani; niciodat` nu voi mai avea îndoieli asupra Adev`rului, sau despre orice ce
îmi ve]i spune!".
L-am rev`zut pe acest domn cîteva s`pt`mîni mai tîrziu, [i l-am întrebat : "Ce
s-a întîmplat? |n orice caz, a]i avut timpul necesar pentru a lua banii.". El mi-a
r`spuns: "Trenul meu a avut întîrziere, eu nu am ajuns la banc` decît la 12 f`r`
un sfert. Am intrat lini[tit [i am spus: "Am venit pentru împrumut", [i mi s-a
aprobat f`r` obiec]ii". Era ultimul sfert de or` care i-a fost acordat [i Spiritul
Infinit n-a întîrziat. |n asemenea ocazie, acest om nu ar fi fost capabil niciodat`
s` fac` singur demon-stra]ia. El avea nevoie de cineva pentru a-l ajuta s` men]in`
viziunea perfect`. A[a trebuie s` facem unii pentru al]ii. Iisus Hristos cuno[tea
acest Adev`r, cînd a spus: "DAC< DOI DINTRE VOI SE |N}ELEG PE P<M|NT
ASUPRA UNUI LUCRU, ACESTA LE VA FI ACORDAT DE TAT<L MEU
CARE ESTE |N CERURI.". Singur e[ti prea absorbit de propriile afaceri [i devii
prad` îndoielii [i temerilor.
Prietenul, vindec`torul vede clar succesul, s`n`tatea, sau prospe-ritatea, [i
asta cu t`rie, nu are sl`biciune , pentru c` nu este el în cauz`.
Este infinit mai u[or s` faci o demonstra]ie pentru altcineva decît pentru
tine însu]i! Prin urmare, nu trebuie s` ezi]i s` ceri ajutor atunci cînd te sim]i f`r`
putere.
Un observator puternic al vie]ii a spus într-o zi: "Nici un om nu poate e[ua
dac` o singur` persoan` din lumea asta crede în reu[ita lui!". Aceasta este
puterea viziunii. Se întîmpl` frecvent ca un b`rbat s` datoreze reu[ita lui so]iei,
surorii sau unui prieten care credeau în el [i care, cu t`rie, au [tiut s` men]in`
viziunea modelului perfect.
CAPITOLUL III
PUTEREA CUV|NTULUI
"Prin cuvintele tale te vei salva, prin cuvintele tale te vei condamna. "Cel
care cunoa[te puterea cuvîntului este întotdeauna atent la ceea ce spune în
conversa]ie. Este de ajuns s` supraveghezi reac]iile cauzate de cuvintele tale,
pentru a [ti c` ele nu se întorc la tine f`r` efect. Prin cuvîntul sù, omul î[i creeaz`
lui însu[i legi. Am cunoscut pe cineva care spunea: "Pierd mereu autobuzul.
Pleac` exact atunci cînd sosesc eu.". Fiica sa spunea: "Eu prind întotdeauna
autobuzul. Sose[te în clipa în care sosesc eu.". {i a[a, timp de mai mul]i ani.
Fiecare stabilise o lege pentru sine, una pentru e[ec, cealalt` pentru reu[it`. Iat`
explica]ia psihologic` a supersti]iilor. Potcoava calului sau p`rul de elefant nu

au prin ele însele nici o putere, dar cuvîntul [i credin]a care afirm` c` ele poart`
noroc creeaz` în subcon[tient o stare de optimism, care atrage [ansa. Totu[i,
am observat c` aceasta este f`r` efect pentru oamenii care, mai avansa]i
spiritual, cunosc o lege superioar`. Aceasta se explic` astfel: nu po]i s` te întorci
\n trecut, ci trebuie s` îndep`rtezi imaginile "decupate".
Doi dintre elevii mei avuseser` mari succese în afaceri mai multe luni la
rînd, cînd, brusc, totul se înrùt`]i. Noi încercar`m s` analiz`m situa]ia [i
descoperir`m c`, în loc s` fac` afirma]iile lor pentru reu[it` [i s` se lase în Voia lui
Dumnezeu pentru succesul [i prosperitatea lor, ei achizi]ionaser` o maimu]ic`
"porte-bonheur". "Ah, le-am spus, în]eleg: v-a]i pus credin]a în maimu]ic` [i nu
în Dumnezeu! Debarasa]i-v` de maimu]ic` [i apela]i la Legea iert`rii. C`ci omul
are puterea de a ierta, adic` de a neutraliza erorile sale." Ei se hot`rîr` s` arunce
maimu]ica, [i totul merse din nou cît se poate de bine. Asta nu înseamn` c`
trebuie s` arunc`m toate ornamentele "porte-bonheur", doar c` trebuie s`
recunoa[tem c` ele singure nu înseamn` nimic, puterea lor este Dumnezeu din
ele, El este Unica Putere, iar obiectul nu serve[te decît la procurarea unui
sentiment de optimism. |ntr-o zi, eram cu o prieten` foarte nefericit`, care g`si o
potcoav` pe c\nd traversa strada. Ea fu imediat plin` de bucurie [i speran]`. Ea
era sigur` c` Dumnezeu \i trimisese acea potcoav` pentru a-i \nt`ri curajul.
{i, \ntr-adev`r, \n starea \n care se g`sea era singurul lucru care putea s`-i
impresioneze con[tientul. Speran]a sa se transform` \n credin]` [i apoi ea f`cu o
splendid` demonsta]ie. }in s` subliniez c` cei doi oameni despre care am vorbit
nu credeau dec\t \n maimu]e, \n timp ce prietena mea a recunoscut Puterea
superioar`.
|n ceea ce m` prive[te, trebuie s` recunosc c` a trecut c\tva timp p\n` c\nd
m-am debarasat de ideea c` un anumit lucru trebuie s`-mi aduc` \ntotdeauna o
deziluzie. Dac` acest lucru ap`rea, invariabil urma o decep]ie. Mi-am dat
seama c` singurul mijloc de a aduce o schimbare (\n subcon[tientul meu) era s`
afirm: "Nu exist` dou` for]e, ci doar una singur`: Dumnezeu. Prin urmare, nu
exist` deziluzie [i acest lucru îmi anun]` o surpriz`.". De\ndat` am remarcat o
schimbare [i mi se \nt\mplar` multe lucruri pl`cute.
Una dintre prietenele mele declar` c` nimic n-ar putea s-o decid` s` treac` pe
sub vreo scar`. I-am spus: "Dac` ]i-e fric`, \nseamn` c` crezi \n dou` for]e, Binele
[i rùl. Dat fiind c` Dumnezeu este Absolut, nu poate s` existe o putere opus`
Lui, dec\t atunci c\nd omul \[i creeaz` legi false, rele. Pentru a ar`ta c` crezi
\ntr-o singur` for]`, Dumnezeu, [i c` nu exist` nici putere, nici realitate \n rù,
treci pe sub prima scar` pe care o \nt\lne[ti!". Pu]in timp dup` aceea, prietena
mea merse la banc`. Ea dorea s`-[i deschid` seiful, dar o scar` se afla \n drumul
ei. Era imposibil s` ajung` la seif f`r` s` treac` pe sub scar`. Speriat`, ea b`tu \n
retragere. Dar, ajuns` \n strad`, cuvintele mele \i r`sunar` \n urechi [i se hot`r\
s` treac` pe sub scara aceea. Era un mare efort pentru ea, deoarece ani de zile
fusese prizoniera acestei idei. Ea reveni la subsol, unde se aflau seifurile, dar
scara nu mai era acolo! A[a se întîmpl` de cele mai multe ori: de îndat` ce ai
decis s` nu mai ]ii seam` de temeri, ele vor fi îndep`rtate.
Aceasta este legea non-rezisten]ei, care este a[a de pu]in în]eleas`.
Cineva a spus c` curajul con]ine geniu [i magie. FACE}I FA}< F<R<
TEAM< UNEI SITUA}II CARE PARE AMENIN}<TOARE {I V< VE}I DA
SEAMA C< EA NU MAI EXIST<; DISPARE DE LA SINE. A[a se explic` faptul
c` teama a atras scara în drumul prietenei mele, iar curajul a f`cut-o s` dispar`.
Astfel, for]ele invizibile lucreaz` constant pentru cel care "trage el \nsu[i
sforile" f`r` s-o [tie. Din cauza for]ei invizibile a cuvîntului, orice am spune
începem s` ne atragem. Cei care vorbesc ne\ncetat despre boal` [i-o atrag
negre[it.
C\nd ne ini]iem în Adev`r, noi nu prea putem s` ne supraveghem cuvintele.

De exemplu, una dintre prietenele mele îmi spune adeseori la telefon: "Vino s`
m` vezi, ca s` vorbim ca pe vremuri, despre vrute [i nevrute.". Aceast`
"convorbire ca pe vremuri" \nseamn` o or` în timpul c`reia cinci sute pîn` la o
mie de cuvinte distrug`toare vor fi pronun]ate, principalele subiecte de
conversa]ie fiind pierderile, lipsurile, e[ecurile [i bolile. De aceea, eu îi r`spund:
"Nu, mul]umesc! Aceste convorbiri sunt prea costisitoare, am avut destule în
via]a mea! A[ fi mul]umit` s` vorbesc \ntr-un limbaj nou, despre ceea ce vrem,
mai curînd decît despre ceea ce nu vrem." Un vechi dicton spune c` "OMul nu
folose[te cuvîntul decît în trei scopuri: pentru a vindeca, pentru a binecuv\nta,
sau pentru a prospera.". Ceea ce un om spune despre ceilal]i, a[a se va spune
[i despre el, [i ceea ce dore[te altora, î[i dore[te lui însu[i.
Dac` un om dore[te ghinion cuiva, este sigur c` [i-l va atrage lui însu[i. Dac`
dore[te s` ajute pe cineva s` reu[easc`, el î[i dore[te propriul succes [i se ajut` pe
sine.
CORPUL POATE FI RE|NTINERIT {I TRANSFORMAT PRIN CUV|NT {I

PRINTR-O VIZIUNE CLAR<, iar boala complet [tears` din con[tient.
Metafizicianul [tie c` orice boal` are o coresponden]` mintal` [i c` PENTRU
VINDECAREA CORPULUI TREBUIE MAI |NT|I S<-}I VINDECI SUFLETUL.
TREBUIE CA SUBCON{TIENTUL – ADIC< SUFLETUL – S< FIE
SALVAT DE G|NDURILE NEGATIVE.
|n Psalmul XXIII citim: "EL \mi vindec` sufletul". Aceasta \nseamn` c`
subcon[tientul - adic` sufletul - trebuie vindecat prin idei juste. "Unirea mistic`"
este aceea dintre suflet [i Spirit, adic` dintre subcon-[tient [i Supracon[tient.
Trebuie ca ele s` fie unite. C|ND SUBCON{TIENTUL ESTE PLIN DE IDEILE
PERFECTE ALE SUPRACON{TIENTULUI, DUMNEZEU {I OMUL SUNT O
SINGUR< FIIN}<.
"Eu [i Tat`l Ceresc suntem Unul." Aceasta \nseamn` c` OMul este unit cu
EL în planul ideilor perfecte; el este creat dup` chipul [i asem`narea lui
Dumnezeu, [i îi sunt d`ruite puterea [i domina]ia asupra tuturor lucrurilor
create, asupra spiritului sù, asupra corpului [i afacerilor sale.

Se poate spune c` orice boal` [i orice nenorocire sunt cauzate de \nc`lcarea
legii Iubirii. "V` dau o nou` porunc`: Iubi]i-v` unii pe al]ii!". |N JOCUL VIE}II
IUBIREA, ADIC< BUN<VOIN}A, C|{TIG< PE TOATE PLANURILE. Faptul
urm`tor este o dovad`. O cuno[tin]` suferea de mai mul]i ani de o teribil` boal`
de piele. Medicii afirmaser` c` este incurabil`, [i bolnava era disperat`. Aceast`
doamn` era actri]` [i se temea c` va trebui s` renun]e la carier`, [i nu avea alte
resurse de trai. Totu[i, i se oferi un angajament avantajos [i, în seara
premierei, ea avu un real succes. Presa îi consacr` articole laudative [i prietena
mea, plin` de bucurie, era \ncîntat`. A doua zi, contractul i se desf`cu. Un
artist, gelos pe succesul ei, ob]inuse rezilierea. Prietena mea se sim]i cupris` de
am`r`ciune [i ur`, [i exclam` cu voce tare: "O! Doamne Dumnezeule, nu m` l`sa
s`-l ur`sc pe acest om!". |n noaptea aceea ea "a lucrat" în lini[te, mai multe ore,
în acest sens. Apoi mi-a m`rturisit: "Am intrat \ntr-o lini[te profund`. Mi se
p`rea c` sunt în sfîr[it împ`cat` cu mine \ns`mi, cu acel om, cu lumea \ntreag`.
Am continuat s` lucrez astfel [i în nop]ile urm`toare [i, a treia zi, mi-am dat
seama c` boala mea de piele era complet vindecat`!" Cerînd s` exprime Iubirea,
bun`voin]a, ea îndeplinise Legea (deoarece Iubirea este îndeplinirea Legii) [i
astfel, boala (care provenea dintr-un resentiment ancorat \n subcon[tient) a
disp`rut.
Critica permanent` provoac` reumatisme, deoarece gîndurile near-

monioase formeaz` în s\nge depuneri acide care se localizeaz` în jurul
articula]iilor. Tumorile au drept cauz` gelozia, ura, refuzul de a ierta ofensele,
teama, etc. FIECARE BOAL< ESTE CAUZAT< DE O STARE DE SPIRIT
REA. Eu am spus într-o zi elevilor mei: "Nu trebuie s` întreba]i pe cineva "ce
ave]i?", ci "Ave]i ceva împotriva cuiva?", c`ci REFUZUL IERT<RII
OFENSELOR ESTE CAUZA CEA MAI FRECVENT< A BOLILOR. Scleroza
arterelor [i a ficatului precum [i bolile de ochi sunt consecin]a acestui refuz. {i
multe alte rele le urmeaz`.
|ntr-o zi, eu am vizitat pe o doamn` care mi-a spus c` era bolnav` pentru c`
m\ncase o stridie rea. "Nu, am replicat eu, stridia era inofen-siv`; tu ai otr`vit
stridia! Ai ceva cu cineva?" Ea îmi r`spunse: "Da, cu aproximativ 19 persoane."
Ea se certase cu 19 persoane [i devenise at\t de nearmonioas`, încît î[i atr`sese
stridia dùn`toare!
Orice dezordine exterioar` indic` o dezordine mental`. "EXTERIORUL
CORESPUNDE INTERIORULUI."
Singurii du[mani ai omului se afl` în el însu[i. "Du[manii omului sunt cei din
sinea lui." PERSONALITATEA ESTE UN ULTIM INAMIC PE CARE
TREBUIE S<-L DEP<{IM, deoarece aceast` planet` este pe cale de a primi
ini]ierea în Iubire. S` ne amintim de mesajul lui Iisus: "Pace pe p`mînt,
bun`voin]` fa]` de Oameni!".
OMul Iluminat se str`duie s` se perfec]ioneze ajutîndu-[i aproapele. El
lucreaz` cu el însu[i, înva]` s` trimit` fiec`ruia binecuvînt`ri [i gînduri bune [i,

ceea ce este [i mai minunat, atunci cînd binecuvînteaz` o fiin]`, aceasta pierde
orice putere dùn`toare.
Cineva veni s`-mi cear` s`-l tratez pentru reu[it` în afaceri. El vindea ma[ini,
[i un concurent venise afirmînd c` posed` o ma[in` superioar`: I-am zis: "Mai
întîi trebuie s` înl`turi orice team`, s` crezi c` Dumnezeu î]i protejeaz` interesele [i
c` ideea divin` poate veni chiar din aceast` situa]ie. Adic`: ma[ina care trebuie
va fi vîndut` celui care are nevoie de ea, de c`tre cel care trebuie s-o vînd`." {i
am adùgat: "Nu între]ine]i nici m`car o singur` idee critic` despre acest om!
Binecuvînta]i-l în fiecare zi, [i fi]i gata s` nu vinde]i ma[ina voastr` dac` aceasta
este ideea divin`." Se duse deci s`-[i vad` clientul, f`r` team`, f`r` rezisten]`,
bincuvîntîndu-[i concurentul. Mai tîrziu, el îmi povesti c` rezultatul a fost
remarcabil: ma[ina concurentului refuz` s` func]ioneze [i el o v\ndu pe a sa f`r`
nici o dificultate. "Iar Eu v` spun vou`: iubi]i-v` du[manii, binecuvînta]i pe cei
care v` blestem`, face]i bine celor care v` ur`sc [i ruga]i-v` pentru cei care v`
maltrateaz` [i care v` persecut`."
BUN<VOIN}A PRODUCE O AUR< DE PROTEC}IE |N JURUL CELUI

CARE O CULTIV< [i "o \ntreag` armat` ridicat` \mpotriva lui va fi f`r` efect". Cu
alte cuvinte, IUBIREA {I BUN<VOIN}A |I DISTRUG PE DU{MANII CARE
SUNT |N NOI |NI{INE {I, PRIN URMARE, NU MAI AVEM DU{MANI |N
EXTERIOR! "Pacea domne[te pe p`m\nt pentru cel care trimite oamenilor
gînduri de BUN<VOIN}<."
CAPITOLUL IV
LEGEA NEREZISTEN}EI
"Nu rezista]i rùlui! NU V< L<SA}I IMPRESIONA}I DE R<U, CI |NVINGE}I

R<UL PRIN BINE."
Nimic în lume nu poate s` se opun` unei persoane care este absolut

nerezistent`!
Chinezii spun c` apa este elementul cel mai puternic pentru c` este perfect
nerezistent`. Apa poate s` erodeze stînca [i s` m`ture totul în calea ei. Iisus
Hristos a spus: "Nu rezista]i rùlui", c`ci El [tia c` în realitate nu exist` rù, prin
urmare nu este motiv s`-i rezi[ti. Rùl iese din imagina]ia iluzorie a omului,
adic` din credin]a în dou` puteri: Binele [i rùl.
Dup` o veche legend`, Adam [i Eva au mîncat fructul lui Maya, arborele
iluziei [i au distins astfel dou` puteri în loc de una singur`, care este Dumnezeu.
Prin urmare, R<UL ESTE O LEGE FALS< PE CARE OMUL A
ELABORAT-O din cauza unui psihom sau a adormirii sufletului, ceea ce

înseamn` c` omul a fost hipnotizat de credin]a în p`cat, boal`, moarte, etc., de
gîndirea carnal`, [i astfel, faptele sale [i corpul sù au luat forma iluziilor sale.
Am v`zut într-un capitol precedent c` SUFLETUL ESTE
SUBCON{TIENTUL [i c` TOT CEEA CE OMUL RESIMTE PROFUND, |N
BINE SAU |N R<U, ESTE REPRODUS DE ACEST FIDEL SERVITOR.
CORPUL S<U {I FAPTELE SALE REPRE-ZINT< CEEA CE EL {I-A
IMAGINAT. De pild`, bolnavul [i-a imaginat boala; s`racul, saracia; bog`ta-[ul,
abunden]a.
Oamenii m` \ntreab`: "Cum poate un copil s` atrag` boala, cînd el este atît
de mic, înc\t nici m`car nu [tie ce înseamn` aceasta?".
Eu le r`spund c` aceasta este posibil, deoarece copiii sunt sensibili [i
receptivi la gîndurile celor care-i înconjoar` [i c` deseori ei exteriori-zeaz`
temerile p`rin]ilor sì.
Am auzit într-o zi un metafizician afirmînd: "DAC` NU V< DIRIJA}I
SINGURI SUBCON{TIENTUL, ALTCINEVA O VA FA-CE PENTRU VOI!".
Mamele atrag în mod incon[tient asupra copiilor, bolile [i dezastrele
temîndu-se încontinuu [i pîndind simptomele.
Una dintre prietenele mele, de exemplu, o \ntreb` pe o mam` dac` feti]a ei
a avut rujeol`. Aceasta i-a r`spuns prompt: "Nu înc`!", ceea ce însemn` c` ea
anticipa aceast` boal`, preg`tind astfel, ceea ce nu era de dorit nici pentru ea,
nici pentru copilul ei.
Totu[i, CEL CARE SE PROIECTEAZ< {I SE STABILE{TE |N ADEV<R,
CEL CARE ARE DOAR G|NDURI POZITIVE FA}< DE CEILAL}I {I CARE NU
SE TEME, ACELA NU POATE FI ATINS SAU INFLUEN}AT DE G|NDURILE
NEGATIVE ALE ALTOR PERSOANE. TRIMI}|ND DOAR G|NDURI BUNE,
NU POATE PRIMI DEC|T G|NDURI BUNE.
Rezisten]a este Infernul, deoarece ea îl a[eaz` pe om într-o stare de
nelini[te.
Un metafizician mi-a dat \ntr-o zi o minunat` re]et` pentru a-mi asigura
toate reu[itele din Jocul vie]ii: neutralitatea total`. El îmi spuse: "A fost o
vreme cînd botezam copii [i, bineîn]eles, le d`deam nume-roase nume. Acum
eu nu mai botez copii, ci evenimente, [i dau fiec`ruia aceea[i denumire. |n cazul
unui e[ec, îl botez Succes în numele Tat`lui, al Fiului [i al Sf~ntului Duh!".
Este vorba aici de legea transmuta]iei care se bazeaz` pe nerezis-ten]`. Prin
cuvîntul sù, acest om transform` în succes toate e[ecurile sale.
Dori]i un alt exemplu? O doamn` care avea nevoie de bani [i care cuno[tea
legea spiritual` a opulen]ei, era f`r` \ncetare obligat` s` înt\lneasc` în afaceri un
om a c`rui prezen]` îi provoca sentimentul de s`r`cie. El vorbea de s`r`cie, de
limitare, [i ea capta gîndurile sale mediocre. Ea sfîr[i prin a avea aversiune fa]`
de el [i îl consider` cauza e[ecurilor ei. Totu[i, ea [tia c`, pentru a face
demonstra]ia resurselor ei divine, trebuia s` aib` sentimentul de a fi primit deja.
Sentimentul opulen]ei trebuie s` precead` manifestarea.
|ntr-o zi, ea î[i d`du brusc seama, c` "rezista", distingînd dou` puteri în loc de
Una singur`. Se gr`bi atunci s` binecuv\nteze pe acel om, [i numi situa]ia
"Succes!". Ea afirm`: "deoarece nu exist` decît o singur` putere, Dumnezeu,
acest om este aici pentru binele [i pentru prospe-ritatea mea" (adic` exact
contrariul a ceea ce p`rea s` fie). Pu]in dup` aceea, [i prin intermediul acelui
om, ea înt\lni o persoan` care, pentru un serviciu f`cut, îi d`du o sum` mare de
bani. Cît despre acel om, el plec` într-un ora[ îndep`rtat [i disp`ru lin din via]a
ei. Trebuie s` afirma]i: "Orice om este o verig` de aur în lan]ul binelui meu",
c`ci orice om este o manifestare a lui Dumnezeu, a[teptînd ocazia, dat` prin el
însu[I, de a servi planul divin privind via]a ta.
"BINECUV|NTA}I PE DU{MANUL VOSTRU {I |I VE}I LUA S<GE}ILE".
ELE SE VOR TRANSFORMA |N BINECUV|NT<RI.
Aceast` lege este tot atît de adev`rat` pentru na]iuni ca [i pentru persoane.
BINECUV|NTA}I o na]iune, trimite]i gînduri de dragoste [i de bun`voin]`
fiec`ruia dintre componen]ii ei {I ASTFEL NIMENI NU VA MAI PUTEA S< V<
FAC< VREUN R<U.
Numai prin în]elegere spiritual` omul poate s` în]eleag` nerezisten]a. Elevii
mei îmi spun deseori: "Nu vrem s` fim pre[uri!" Eu le r`spund: "Cînd v` ve]i servi
cu în]elepciune de nerezisten]`, nimeni nu va putea s` v` calce în picioare!"
Iat` un alt exemplu: |ntr-o zi, eu a[teptam cu ner`bdare o comunicare
telefonic` foarte important`. Rezistam la toate celelalte comunic`ri care ar fi
putut s`-mi parvin` [i nu telefonam nici eu, de team` de a nu o pierde pe cea pe
care o a[teptam. |n loc s` declar: "Ideile divine nu intr` niciodat` în conflict;
aceast` comunicare va veni la momentul potrivit", l`s\nd aceasta în grija Inteli-
gen]ei Infinite, eu am început s` dirijez singur` opera]iunea - adic` s` m` ocup
singur de ac]iune, cînd de fapt ea apar]ine lui Dumnezeu ("lupta este a Celui
Divin") [i r`m\neam încordat` [i \ngrijorat`. Timp de o or` telefonul nu sun` [i
atunci mi-am dat seama c` nu era în priz`, [i chiar [i curentul era întrerupt.
Nelini[tea mea, teama mea, au avut ca rezultat o eclips` total` a telefonului. |
n]eleg\ndu-mi eroarea, am binecuv\ntat imediat situa]ia, botezînd-o "Succes" [i
afirmînd: "Nu pot pierde nici o comunicare care-mi apar]ine prin drept
divin; sunt condus prin Har [i nu prin lege.". O prieten` alerg` la cel mai
apropiat telefon pentru a cere Centralei telefonice s` restabileasc` curentul. Ea
intr` într-o b`c`nie plin` de lume, dar negustorul î[i p`r`si clien]ii [i f`cu el însu[i
reclama]ia la deranjamente. Telefonul meu fu restabilit [i, dou` minute mai
tîrziu, eu primeam o comunicare foarte important`, urmat`, o or` dup` aceea, [i
de comunicarea pe care o a[teptam.
Vapoarele noastre se întorc pe o mare calm`. (Dup` un dicton englez).
Atîta timp cît un om rezist` unei situa]ii, aceasta se va men]ine. Dac` el
fuge de ea, aceasta \l va urm`ri. Spuneam acest lucru deun`zi unei prietene,
care îmi r`spunse: "Cît este de adev`rat!" Eram nefericit` acas`, nu-mi iubeam
mama care avea mult spirit critic [i era autoritar`; ca s` scap, m-am m`ritat -
dar m-am c`s`torit cu mama mea, c`ci so]ul meu este exact ca ea, [i m-am
reg`sit în aceea[i situa]ie!". Fii prompt în acord cu adversarul tù! Ceea ce
înseamn`: "Consider` c` situa]ia este bun`, nu fi tulburat [i ea o s` dispar` de la
sine.". "Nimic nu m` emo]ioneaz`" este o afirma]ie excelent`.

O situa]ie discordant` provine dintr-o stare discordant` a celui care o
suport`. Cînd nimic nu-[i mai face ecou în sinea noastr`, acest` stare dispare
pentru totdeauna din via]a noastr`. Trebuie deci s` lucr`m cu noi în[ine.
Sunt rugat` adeseori: "Pronun]a]i cuvîntul, ca s` se schimbe so]ul sau
fratele meu!".
Eu r`spund: "Nu, am s` pronun] cuvîntul pentru ca s` v` schimba]i
dumneavoastr`! Atunci cînd v` ve]i schimba, so]ul [i fratele se vor schimba [i
ei.".
Una dintre elevele mele avea obiceiul s` mint`. Eu am avertizat-o c` aceast`
metod` o va duce la e[ecuri [i c`, dac` ea minte, va fi [i ea min]it`. Ea mi-a
r`spuns: "Cu atît mai rù, nu pot s` m` ab]in.". |ntr-o zi, ea vorbea la telefon cu
un b`rbat de care era foarte îndr`gostit`. Ea se întoarse spre mine [i îmi spuse:
"Nu-l cred; [tiu c` m` minte!". Eu i-am r`spuns: "Ei bine, pentru c` tu min]i,
cineva trebuie s` te mint`, [i s` fii convins` c` va fi tocmai acela de la care vei dori
doar Adev`rul!". Pu]in dup` aceea, ea m` anun]`: "M-am vindecat de spus
minciuni." - "Ce te-a vindecat?", am întrebat-o.
"Am locuit cu o doamn` care min]ea mai mult decît mine!" a fost r`spunsul
ei.
Ne vindec`m adeseori de defectele noastre cînd le înt\lnim la al]ii.
VIA}A ESTE O OGLIND<, {I NOI VEDEM IN CEL<LALT PROPRIA
NOASTR< REFLECTARE.
A trì în trecut este nefast [i, în acela[i timp, este o violare a legii spirituale.
Iisus Hristos a spus: "Acum este ziua propice, ziua m~ntuirii!".
So]ia lui Loth a fost preschimbat` în statuie de sare pentru c` a întors
capul. TRECUTUL {I VIITORUL |}I FUR< TIMPUL. MAI BINE S< BINECUV|
NTEZI TRECUTUL {I S<-L UI}I, S< BINECU-V|NTEZI VIITORUL CU
CERTITUDINEA C<-}I VA ADUCE BUCURII F<R< DE SF|R{IT. {I S<
TR<IE{TI DIN PLIN PREZENTUL.
De pild`: O doamn` mi se pl\ngea c` nu are bani pentru a cump`ra cadouri
de Cr`ciun. "Anul trecut a fost altfel: aveam mul]i bani [i am oferit cadouri
frumoase, dar acum nu mai am dec\t c\]iva bani. "
"Niciodat`, am exclamat eu, nu ve]i face o demonstra]ie pecuniar`, at\ta
timp c\t v` ve]i pl\nge, cer[ind mil` [i ve]i trì doar \n trecut!". Trì]i din plin
momentul prezent [i preg`ti]i-v` s` oferi]i cadouri de Cr`ciun! Preg`ti]i-v` s`
primi]i banii [i ei vor sosi." "{tiu ce am de f`cut", mi-a r`spuns ea. "Voi cump`ra
h\rtie frumoas` de ambalat [i [nur argintiu, pentru a face pachete pentru
cadouri." "A[a s` faci", i-am spus, "[i cadourile vor veni de la sine s` se a[eze \n
ambalaj!" De data aceasta, trebuia s` dea dovad` de curaj [i credin]` \n
Dumnezeu, deoarece ra]iunea o sf`tuia: "P`streaz`-]i banii, nu po]i s` [tii c\nd vei
primi al]ii!". Prietena mea f`cu a[a cum spusese [i, c\teva zile \nainte de
Cr`ciun, ea primi un dar foarte generos.
Cump`rarea h\rtiei [i a [nurului a impresionat subcon[tientul [i a deschis
calea pentru manifestarea banilor. Prietena mea a avut [i timpul necesar p\n`
la Cr`ciun s` cumpere cadourile.
A trì \n momentul prezent este esen]ial.
"Trìe[te din plin aceast` zi!" iat` salutul Aurorei."
Omul trebuie s` fie spiritual \n alert`, s` prind` mereu intui]iile sale, nel`s\nd
s`-i scape nici o ocazie.
|ntr-o zi, repetam incontinuu (\n t`cere): "Spirit Infinit, nu m` l`sa s` scap
vreo ocazie favorabil`" [i ceva de mare importan]` \mi fu revelat \n aceea[i
sear`. Este necesar s` \ncepi ziua cu cuvinte adev`rate. De cum v` trezi]i, face]i
o afirma]ie.
De exemplu: "Fac`-se voia Ta, azi! Azi este o zi plin` de realiz`ri; eu
mul]umesc pentru aceast` zi perfect`, miracolele se succed [i nu se mai
opresc."
F`ce]i-v` din aceasta o obi[nuin]` [i ve]i vedea minunile ap`r\nd \n via]a
voastr`.
|ntr-o zi, am deschis o carte [i am citit: "Prive[te cu \nc\ntare ceea ce se
afl` \n fa]a ta!". Mi s-a p`rut a fi mesajul zilei [i l-am repetat mereu. C`tre pr\nz,
o sum` important` de bani, pe care mi-o dorisem \ntr-un anumit scop, \mi
parveni.
|ntr-un capitol urm`tor voi indica afirma]iile care mi-au adus rezultate
minunate.
Totu[i, nu trebuie s` ne servim de o afirma]ie dec\t atunci c\nd ea ne
satisface pe deplin con[tiin]a [i c\nd ni se pare cu adev`rat conving`toare;
adeseori o afirma]ie trebuie s` fie modificat` pentru a conveni fiec`rei
persoane \n parte.
Afirma]ia urm`toare a adus reu[it` multor oameni:
"Eu am mult de lucru,

Acest lucru mi-a fost dat \n mod divin,
Eu muncesc c\t mai bine
{i sunt foarte bine pl`tit."
Am dat primele dou` versuri uneia dintre studentele mele [i ea le-a adùgat
pe celelalte dou`.
Aceasta este o afirma]ie foarte puternic`, deoarece trebuie s` existe
\ntotdeauna o plat` pentru un lucru perfect [i, de altfel, este u[or s` faci s`
p`trund` versurile \n subcon[tient. Eleva mea \ncepu s` le c\nte \n timp ce se
ocupa cu diverse lucruri [i \n cur\nd afirma]ia se transform` \n manifestare.
Una dintre elevele mele, ocup\ndu-se de afaceri, substitui cuv\ntului
"lucru" pe cel de "afacere". |n dup` amiaza aceleia[i zile, ea f`cu o afacere dintre
cele mai str`lucite, cu toate c` de luni de zile nu mai \ncheiase nici o tranzac]ie!
Fiecare afirma]ie trebuie s` fie alc`tuit` cu grij` [i trebuie s` exprime tot ceea
ce este necesar, deoarece am cunoscut o persoan` care cùta de lucru, ea a
g`sit \ntr-adev`r mult de lucru, dar nu a fost bine pl`tit`. Acum ea adaug` : "Eu
lucrez c\t mai bine [i sunt foarte bine pl`tit`."
Abunden]a este dreptul divin al omului! El are dreptul la mare abunden]`!
"Hambarele sale trebuie s` fie pline [i chiar s`-i prisoseasc`!" Iat` ideea lui
Dumnezeu pentru om, [i c\nd acesta va \ndep`rta barierele s`r`ciei, pe care
el \nsu[i [i le-a format \n con[tiin]`, V\rsta de aur va str`luci pentru el [i fiecare
dintre dorin]ele sale va fi \ndeplinit`!
CAPITOLUL V
LEGEA KARMEI {I A IERT<RII
Omul nu prime[te dec\t ceea ce d`. Jocul vie]ii este un joc al

bumerangului. Ceea ce un om crede, actele sale, cuvintele sale, se vor maifesta
mai devreme sau mai t\rziu cu o precizie uimitoare.
Iat` legea Karmei, ceea ce \nseamn` \n sanscrit`: "\ntoarcerea".
"Tot ceea ce omul seam`n`, va culege."
Una dintre prietenele mele mi-a povestit ceea ce urmeaz` [i care ilustreaz`
aceast` lege;
"M`tu[a mea m-a ajutat s` m` debarasez de karma mea; c`ci orice vei
spune, cineva ]i-o va repeta. Sunt adeseori iritabil c\nd m` \ntorc acas` [i, \ntr-
o zi, i-am spus m`tu[ii mele care \mi vorbea \n timpul cinei: "Ajunge c\t ai
vorbit, vreau s` m`n\nc \n lini[te".
A doua zi, dejunam cu o doamn` c`reia doream s`-i fac o impresie bun`.
Vorbeam cu pasiune c\nd ea \mi spuse: "Ajunge c\t ai vorbit, vreau s`
m`n\nc \n lini[te!"
Prietena mea a ajuns la un grad \nalt de con[tiin]`, prin urmare Karma sa
ac]ioneaz` mai prompt dec\t pentru o persoan` care s-ar afla doar \n planul
mental.
Cu c\t [tim mai mult, cu at\t avem o r`spundere mai mare, deci cel care
cunoa[te Legea Spiritual` [i nu o pune \n practic`, sufer` \n mod teribil
consecin]ele. "Teama de Dumnezeu (de Lege) este \nceputul \n]elepciunii."
Dac` noi \n]elegem c` cuv\ntul Dumnezeu \nseamn` "Lege", multe pasaje din
Biblie ni se vor clarifica.
"R`zbunarea este a mea, [i a mea r`splata ei, spune Dumnezeu" (Legea).
Legea este cea care se r`zbun` [i nu Dumnezeu. Dumnezeu \l vede pe om
perfect "creat dup` imaginea (imagina]ia) Sa" [i dotat cu "puterea st`p\nirii de
sine".
Iat` ideea perfect` despre om, cum este \nregistrat` \n |n]elegerea Divin`,
a[tept\nd ca omul s-o recunoasc`, c`ci el nu poate fi dec\t a[a cum se vede el
\nsu[i [i nu poate deveni altceva dec\t ceea ce se vede el \nsu[i c` devine.
Noi vedem mai \nt\i succesul sau e[ecul, bucuria sau durerea \nainte de a
ap`rea ca scene create de imagina]ia noastr`. Noi am observat aceasta la
mama care \[i imagineaz` boala copilului ei, la so]ia care "vede" reu[ita so]ului
sù.

Iisus Hristos a spus: "Ve]i cunoa[te Adev`rul [i Adev`rul v` va elibera"
Astfel noi constat`m c` libertatea (care ne salveaz` din condi]iile nefericite)
provine din cunoa[tere, respectiv din cunoa[terea legii spirituale.
Ascultarea precede comanda [i legea ascult` de cel care o respect`. Legea
electricit`]ii trebuie s` fie cunoscut` \nainte de a servi omului. Dac` este folosit`
cu ignoran]`, ea devine inamicul lui mortal. La fel [i cu Legea spiritual`!
O doamn` cu o voin]` puternic`, dorea s` posede o cas` apar]in\nd unor
cuno[tin]e [i deseori \[i construia imagini mentale \n care se vedea locuind \n
aceast` cas`. Dup` c\tva timp, proprietarul muri [i ea intr` \n posesia acelei
case.
C\]iva ani mai t\rziu, \nv`]\nd s` cunoasc` Legea spiritual`, ea m` \ntreb`:
"Crede]i c` am contribuit la moartea acelui om?" "Da", i-am r`spuns. "Dorin]a ta
era at\t de puternic` \nc\t a m`turat totul, dar a]i pl`tit datoria Karmic`. So]ul
tù, pe care \l iubeai at\t de tandru, a murit la scurt timp dup` aceea, [i aceast`
casa a fost pentru tine "un cal troian". Totu[i, nici primul propietar al acestei
case, nici so]ul ei n-ar fi putut s` fie afecta]i de g\ndurile acestei persoane, dac`
ar fi fost ancora]i \n Adev`r, dar ei erau am\ndoi sub inciden]a legii Karmice.
Aceast` doamn`, care dorea at\t de mult acea cas`, ar fi trebuit s` spun`: "Spirit
Infinit, d`-mi casa care mi se cuvine, tot at\t de minunat` ca aceasta, [i care este
a mea prin drept divin."
Alegerea divin` i-ar fi dat satisfac]ie perfect` [i ar fi adus fiec`ruia binele lui.
Modelul divin este singurul cu care se poate lucra pe deplin sigur.
Dorin]a este o for]a formidabil`, dar trebuie ca ea s` fie canalizat` \n mod
convenabil, \n caz contrar instal\ndu-se haosul.
Omul nu trebuie s` cear` niciodat` altceva dec\t ceea ce-i apar]ine prin
drept divin.
Dar s` revenim la exemplul nostru: dac` doamna respectiv` ar fi repetat
mental: "Dac` aceast` cas` pe care o doresc este a mea, eu nu pot s-o pierd, dac`
nu-mi apar]ine, d`-mi, Doamne, echivalentul ei", propie-tarul ar fi luat poate
hot`r\rea s` se mute, deci \n mod armonios (dac` acea cas` era pentru ea
alegerea divin`) casa i-ar fi revenit sau ar fi primit o alt` cas`, echivalentul celei
dorite. Orice lucru c`ruia \i for]`m manifestarea prin voin]` personal` este
\ntotdeauna "rù primit", prin urmare sortit insuccesului.
Omul a primit acest ordin precis: "fac`-se voia Mea, [i nu a ta", [i, lucru
curios, el ob]ine \ntotdeauna exact ce-[i dore[te c\nd renun]` la voin]a sa
personal`, permi]\nd astfel Spiritului Infinit s` ac]ioneze prin intermediul lui.
"Stai lini[tit [i a[teapt` cu \ncredere Eliberarea de la Dumnezeu" (Legea).
Alt` dat`, o doamn` a venit s` m` vad`, \ntr-o mare nelini[te. Era plin` de
temeri, fiica sa decisese s` fac` o c`l`torie foarte hazardat`.
Ea \mi spuse c` a folosit toate argumentele posibile, a enumerat pericolele
care erau de \nfruntat, [i, \n sf\r[it, a interzis aceast` c`l`torie. Dar fiica ei se
\nc`p`]\na [i dorea s` plece. Eu i-am spus acestei mame: "V` impune]i voin]a
personal` fiicei [i nu ave]i acest drept, \n plus, teama nu face dec\t s` atrag`
aceast` c`l`torie, deoarece omul \[i atrage tocmai ceea ce \i provoac` frica." {i
am adùgat: relaxa]i-v`, retrage]i fixa]ia mental`, \ncredin]a]i toate acestea
Iubirii Infinite [i |n]elepciunii; dac` aceast` c`l`torie este \nscris` \n Planul Divin,
eu o binecuv\ntez [i nu mai rezist, dar dac` nu este divin condus`, eu
mul]umesc pentru ca ea s` fie chiar de acum inexistent`."
Dup` c\teva zile, fiica ei o anun]`: "Mam`, eu am renun]at la c`l`toria mea",
[i situa]ia se \ntoarse \n neantul ei originar.
S` \nve]e "s` stea lini[tit", aceasta pare cel mai greu pentru om. Voi reveni
asupra acestei legi \n capitolul despre nerezisten]`.
Am s` v` dau un alt exemplu despre cum recolt`m ceea ce sem`n`m.
Cineva a venit s`-mi spun` c` a primit de la banc` o bancnot` fals`. Era foarte
nec`jit`. "Niciodat`, se pl\ngea ea, banca nu-[i va recunoa[te eroarea." Eu i-am
r`spuns: "S` analiz`m situa]ia [i s` cùt`m ceea ce v-a atras aceast` bancnot`." Ea
s-a g\ndit o clip`, apoi a exclamat: "{tiu, am trimis o moned` fals` unui prieten,
pentru a-i face o fars`." Astfel, prin lege, i s-a trimis [i ei o bancnot` fals`, c`ci
legea nu [tie de glum`.
Eu i-am spus atunci: "Vom face apel la legea iert`rii [i vom neutraliza
aceast` situa]ie."
Cre[tinismul este fondat pe legea iert`rii. Hristos este cel ce ne-a salvat de
blestemul legii Karmice. Hristos din fiecare din noi este Rena[terea [i
Salvarea \n orice situa]ie discordant`.
De aceea, eu am spus: "Spirit Infinit, noi facem apel la legea iert`rii [i
mul]umim pentru ca doamna cu bancnota s` fie sub Har ceresc [i nu sub
lovitura legii, [i deci s` nu piard` ace[ti bani care-i apar]in prin drept divin."
"Acum, am continuat eu, merge]i la banc` [i spune]i, f`r` team`, c` bancnota
vi s-a dat din gre[eal`." M-a ascultat [i, spre surprinderea ei, i s-au cerut scuze
[i, i s-a schimbat bancnota cu mult` curtoazie.
A[adar, cunoa[terea legii \i d` omului puterea s`-[i [tearg` gre[elile.
Omul nu poate for]a ambian]a exterioar` s` fie ceea ce nu este el \nsu[i.
Dac` dore[te bog`]ii, el trebuie mai int\i s`-[i con[tientizeze bog`]ia.
Astfel, o doamn` veni s`-mi cear` un tratament pentru prosperitate. Ea se
interesa foarte pu]in de starea ei interioar`, care era \n mare dezordine.
Eu i-am spus: "Dac` vrei s` fii bogat`, trebuie s` fii ordonat`. To]i cei care
posed` mari averi sunt ordona]i - ordinea este prima lege cereasc`." Apoi am
adùgat: "C\t timp nu va fi ordine la tine acas`, boga]ia te va ocoli."
Imediat, ea \ncepu s`-[i aranjeze prin cas`, mut\nd mobilele, f`c\nd
ordine \n sertare, cur`]\nd covoarele, [i peste pu]in timp realiz` o important`
demonstra]ie pecuniar`, sub forma unui dar, pe care i-l f`cu o rud`. Ea \ns`[i s-a
transformat, [i acum \[i conduce singur` afacerile, \[i supravegheaz` tot ceea ce
o \nconjoar`, a[tept\nd \n fiecare clip` prosperitatea, [tiind c` Dumnezeu este
izvorul cel mai sigur.
Mul]i ignor` c` a da \nseamn` a face un plasament [i c` a tezauriza, a
economisi \n exces, duce inevitabil la pierderi.
"Cel care d` f`r` constr\ngere, va deveni mai bogat, iar cel care economise[te
prea mult, va s`r`ci."
Iat` povestea unui domn, care dorea s` cumpere un palton \mbl`nit. El
merse cu so]ia \n mai multe magazine, f`r` s` g`seasc` ceea ce cùta. Toate
paltoanele care i se ar`tau i se p`reau de calitate inferioar`. |n sf\r[it, i se ar`t`
unul care costa l.000 $, dar directorul magazinului consim]i s` i-l v\nd` doar cu
500 $, dat fiind c` era sf\r[it de sezon.
El mai avea 700 $. Ra]iunea \l sf`tuia: "Nu-]i po]i permite s`-]i cumperi un
palton a[a de scump", dar cum acest barbat era foarte intuitiv, el nu ra]iona
niciodat`. |ntorc\ndu-se spre so]ia sa, el \i spuse: "Dac` voi cump`ra acest
palton, voi face apoi mari afaceri!" Ea a fost de acord, dar f`r` entuziasm. Dup`
aproximativ o lun`, el primi un cec de 10.000$. Paltonul \i d`duse o asemenea
con[tiin]` a prosperit`]ii \nc\t el [i-a atras-o \ntr-adev`r. Cump`rarea acelui
palton a \nsemnat un plasament care i-a atras venituri mai mari! Dac` omul
nu-[i ascult` intui]iile care-l \mping s` cheltuiasc` sau s` d`ruiasc`, aceea[i
suma \i va sc`pa f`r` profit sau \ntr-un mod nefericit.
O doamn` mi-a povestit c` \n Ziua faptelor de bine (zi de s`rb`toare \n SUA.
|n ultima joi din noiembrie \ntreaga America mul]ume[te pentru binefacerile
primite [i comemoreaz` faptele bune ale P`rin]ilor Pilgrim, primii americani.
Aceast` s`rb`toare este prilejul unei petreceri fericite \n familie.) ea [i-a anun]at
familia c` nu va da tradi]ionala cin`. Avea banii necesari, dar decisese s`-i
economiseasc`.
C\teva zile mai t\rziu, un ho] p`trunse \n locuin]a ei [i fur` din birou exact
suma prev`zut` pentru cin`.
Legea spiritual` sus]ine \ntotdeauna pe cel care cheltuie[te f`r` team`, cu
\n]elepciune.
De exemplu, una dintre elevele mele f`cea cump`r`turi \nso]it` de nepotul
ei. Copilul cerea o juc`rie, dar m`tu[a, \i r`spunse c` nu are bani s` i-o cumpere.
Deodat`, ea \[i d`du seama c` ceda ideii de s`r`cie, \n loc s` se lase \n seama lui
Dumnezeu, providen]a sa! Ea cump`r` juc`ria [i, \ntorc\ndu-se acas`, ea g`si pe
strad` exact suma pl`tit` pentru juc`rie.
Resursele noastre sunt inepuizabile [i infailibile, atunci c\nd \ncrede-rea
noastr` este absolut`, dar \ncrederea [i credin]a trebuie s` precead`
demonstra]ia. "Fac`-se voia Ta." "Credin]a este esen]a lucrurilor pe care le
sper`m, eviden]a lucrurilor pe care nu le vedem" - deoarece credin]a men]ine
viziunea stabil`, imaginile adverse se risipesc [i "la timpul potrivit, vom recolta,
dac` nu ne \ndoim."
Iisus Hristos a adus vestea cea bun` (Evanghelia) care ne \nva]` c` exist` o
lege mai puternic` dec\t Karma. Este legea Harului Ceresc, sau a Iert`rii.
Aceasta lege \l elibereaz` pe om de legea cauz`-efect - legea consecin]elor. "Prin
Har Ceresc [i nu prin lege." Ni se spune c` vom recolta ceea ce am sem`nat;
darurile lui Dumnezeu se revars` ne\ncetat asupra noastr`. "Tot ceea ce posed`
|mp`r`]ia, \i apar]ine." Aceast` stare de beatitudine continu` \l a[teapt` pe acel
care a dep`[it \n]elegerea [i g\ndirea muritorului de r\nd. Tribula]iile exist`
\n \n]elegerea omului obi[nuit, dar Iisus Hristos a spus: "Fi]i curajo[i, Eu
am \nvins lumea."
G\ndirea carnal`, este a p`catului, a bolii [i a mor]ii. Iisus a \n]eles
irealitatea lor absolut` [i a afirmat c` boala [i durerea vor trece [i chiar [i
moartea, ultimul inamic, va fi \nvins.
Ast`zi, din punct de vedere [tiin]ific, [tim c` moartea ar putea fi \nvins`
imprim\nd \n subcon[tient convingerea tinere]ii eterne [i a vie]ii ve[nice.
Subcon[tientul, aceast` putere f`r` direc]ie, execut` f`r` s` discute ordinele pe
care le prime[te.
Lucr\nd sub direc]ia supracon[tientului (Hristos sau Dumnezeu \n om)
"re\nvierea" corpului se va \ndeplini.
Omul nu-[i va pierde corpul prin moarte, ci acesta se va transforma \n
"corp eteric" a[a cum l-a poetizat Walt Whitman, deoarece Cristianismul este
fondat pe iertarea p`catelor [i "pe un morm\nt gol".
CAPITOLUL VI
ARUNCAREA POVERII
( Impresionarea subcon[tientului)
C\nd omul reu[e[te s` ajung` la con[tientizarea puterii sale, a puterii

procesului sù mental, dorin]a lui cea mai mare este s` g`seasc` mijlocul cel mai
u[or [i rapid care-i va permite s` impresioneze subcon[tientul prin ideea de
bine, deoarece cunoa[terea intelectual` a Adev`rului nu d` rezultate.
|n ceea ce m` prive[te, cred c` mijlocul cel mai facil este de "a arunca
povara".
Un metafizician l-a explicat astfel: "Ceea ce d` oric`rui lucru sau fiin]e
greutate \n natur`, este legea gravita]iei. Dac` o mas` de st\nc` ar putea fi
transportat` destul de departe, deasupra planetei, ea nu ar mai avea greutate;
iat` deci, ce \n]elegea Iisus Hristos c\nd spunea: "Jugul meu este u[or [i povara
mea u[oar`."
El dep`[ise vibra]ia lumii [i se mi[ca \n cea de-a patra dimensiune, unde
totul este doar perfec]iune, \ndeplinire, via]` [i bucurie.
El a spus: "Veni]i la mine, voi to]i care trudi]i [i care sunte]i \mpov`ra]i, eu
v` voi odihni." "Lua]i jugul meu, c`ci el este u[or, la fel povara mea."
Citim de asemeni, \n Psalmul LV: "Arunc`-]i povara asupra lui
Dumnezeu". Numeroase pasaje din Biblie proclam` c` lupta \i revine lui
Dumnezeu, nu omului, [i c` acesta trebuie \ntotdeauna s` stea lini[tit [i s`
a[tepte Eliberarea de la Dumnezeu.
Aceasta arat` c` \n supracon[tient (adic` Hristos din noi) se d` lupta pentru
ca omul s` fie eliberat de povara sa.
Deci, acela care \ncalc` legea este cel care \[i duce povara, deoarece o
povara este un g\nd sau o stare advers`, [i ele \[i au originea \n subcon[tient.
Pare aproape imposibil s`-]i dirijezi subcon[tientul prin con[tient, adic` prin
ra]iune, deoarece ra]iunea (intelectul) este limitat \n concep]iile sale [i este
invadat de \ndoieli [i de temeri.

Atitudinea [tiin]ific` const` deci \n a arunca povara asupra
supracon[tientului (Hristos din noi) unde ea ori "devine lumin`", ori dispare [i
se \ntoarce "\n neantul ei originar".
O persoan` care avea nevoie urgent` de bani, a f`cut aceast` afirma]ie: "Eu
arunc povara aceasta asupra lui Hristos care este \n mine [i merg \n
\nt\mpinarea abunden]ei."
Povara sa era teama de s`r`cie [i, \n timp ce o arunca asupra lui Hristos,
supracon[tientul a inundat subcon[tientul cu credin]a \n abunden]` [i de aici a
rezultat o mare prosperitate.
Citim \n Sf\nta Scriptur`: "Hristos \[i pune \n noi speran]a de glorie".
Asculta]i aceasta: i se oferise un pian uneia dintre elevele mele. Nu era loc
pentru el \n garsoniera ei, doar dac` se debarasa de cel vechi. Ea era foarte
\ncurcat`, dorind s`-[i p`streze [i pianul cel vechi, dar nu [tia unde s`-l pun`, iar
pianul cel nou urma s`-i fie livrat imediat. Ea \[i d`du seama c` repeta: "Arunc
aceast` povar` asupra lui Hristos care este \n mine, iar eu \naintez liber`."
C\teva clipe mai t\rziu, o prieten` \i telefona pentru a-i cere s`-i \nchirieze
vechiul pian, care fu astfel mutat exact \n momentul sosirii celui nou.
Am cunoscut o doamn` care avea ca povar` resentimentul. Ea declara:
"Arunc povara asupra lui Hristos care este \n mine, [i avansez, plin` de Iubire,
lini[tit` [i fericit`." Cel Atotputernic, adic` supracon[tientul, inund` subcon[tientul
cu Iubire, [i \ntreaga sa via]` fu transformat`. De mul]i ani, acest resentiment o
men]inuse \n stare de nelini[te [i \i \nc`tu[ase sufletul (subcon[tientul).
Aceste afirma]ii trebuie s` fie repetate continuu, ore \ntregi, c\teodat` \n
g\nd, alteori cu voce tare, lini[tit, dar cu ad\nc` convingere. Am comparat
aceasta cu re\nc`rcarea unui fonograf. Trebuie s` ne "re\nc`rc`m" cu cuv\ntul
adev`rului.
Am remarcat c` dup` un anumit timp de la aruncarea poverii, viziunea
noastr` se lumineaz`. Este imposibil s` ai o viziune clar` c\nd te agi]i \n
angoasele \n]elegerii carnale.
|ndoielile, frica, otr`vesc spiritul [i corpul, imagina]ia se dezl`n]uie, ceea ce
provoac` dezastrul [i boala.
Prin repetare constant` a afirma]iei: "Arunc aceast` povar` asupra lui
Hristos care este \n mine, [i avansez liber", viziunea se transform` [i, \n acela[i
timp apare un sentiment de u[urare, iar mai devreme sau mai t\rziu, survine [i
manifestarea binelui, fie c` este vorba de s`n`tate, de fericire sau de
prosperitate.
Una dintre elevele mele \mi ceru \ntr-o zi s`-i explic de ce "obscuritatea este
mai intens` \n momentul \n care urmeaz` s` se lumineze". |ntr-un capitol
precedent, am f`cut aluzie la faptul c` deseori, \n momentul unei demonstra]ii
importante, "totul pare s` mearg` rù" [i con[tiin]a este \ntunecat` de o stare de
depresie. Aceasta \nseamn` c` \ndoielile [i temerile ancestrale se trezesc \n
str`fundul subcon[-tientului: trebuie s` le eliminam. Atunci omul trebuie s` fac`
s` se aud` chimvalele, asemenea lui Iosif, [i s` mul]umeasc` c` este salvat, chiar
dac` pare \nconjurat de du[mani (penuria [i boala). Eleva mea m` \ntreb`; "C\t

timp trebuie s` r`m\n \n \ntuneric?" Eu i-am r`spuns: "P\n` c\nd reu[e[ti s`
vezi \n \ntuneric, ori atunci c\nd arunci povara, asta te ajut` s` vezi."
Pentru a impresiona subcon[tientul, o credin]` activ` este \ntotdea-una
esen]ial`.
"Credin]a f`r` fapte este moart`." Acest lucru m-am str`duit s`-l
demonstrez \n capitolele de mai sus.
Iisus Hristos a f`cut dovad` de credin]` activ` c\nd "a comandat mul]imii s`
se a[eze" \nainte de a mul]umi pentru p\ine [i pe[te.
Voi da alt exmplu pentru a dovedi necesitatea acestei credin]e. De fapt,
credin]a activ` este un pod peste care omul trece pentru a avea acces la }ara
F`g`duin]ei.
Din cauza unei ne\n]elegeri, o femeie a fost desp`r]it` de so]ul pe care-l
iubea. El refuza orice tentativ` de \mp`care [i nu vroia s` intre \n leg`tur` cu
ea, \n nici un fel.
|nv`]\nd s` cunoasc` legea spiritual`, ea nega aparen]a acestei desp`r]iri [i
afirma: "Nu exist` desp`r]ire \n Spiritul Divin, prin urmare, eu nu pot fi
desp`r]it` de Iubire [i de cel care-mi apar]ine prin drept divin."
Pun\nd zilnic un tac\m pentru so]ul ei la mas`, ea f`cu dovad` de credin]`
activ`, imprim\nd astfel \n subcon[tient, imaginea \ntoarcerii sale. Trecu mai
mult de un an, dar ea nu renun]` [i, \ntr-o bun` zi , el se \ntoarse.
Subcon[tientul este deseori impresionat de muzic`, c`ci muzica apar]in\nd
celei de-a patra dimensiuni, elibereaz` sufletul; ea face posibile miracolele [i
faciliteaz` \ndeplinirea lor!
Una dintre prietenele mele folose[te \n fiecare zi fonograful \n acest scop.
Aceasta o transpune \ntr-o stare de perfect` armonie [i \i elibereaz` imagina]ia.
O alt` persoan` pe care o cunosc, danseaz` c\nd \[i face afirma]iile. Ritmul
[i armonia muzicii, precum [i dansul, dau cuvintelor sale o putere maxim`.
Se cuvine de asemenea, ca elevul s`-[i aminteasc` c` nu trebuie s`
dipre]uiasc` "ziua micilor evenimente". |n mod invariabil, \naintea unei
demonstra]ii, se manifest` "semne ale p`m\ntului".
|nainte de a ajunge \n America, Cristof Columb a z`rit p`s`ri care ]ineau \n
cioc crengu]e, semn c` p`m\ntul era aproape. Se \nt\mpl` la fel, \n momentul
unei demonstra]ii, dar elevul se \n[al` adeseori, ia semnele drept
demonstra]ia \ns`[i [i astfel este dezam`git.
De exemplu, o doamn` "a pronun]at cuv\ntul" pentru un serviciu de mas`.
La pu]in timp dup` aceea, o prieten` \i d`du un platou vechi [i ciobit. Ea veni s`
m` vad` [i se pl\nse: "Am cerut un servicu [i nu am primit dec\t un platou
ciobit!"
"Acest platou, i-am r`spuns eu, este "un semn al p`m\ntului"; \]i arat` c`
serviciul tù este pe drum; consider`-l ca fiind "p`s`rile [i crengu]ele"; ea f`cu a[a
[i, nu peste mult timp primi serviciul dorit.
"A face ca [i cum a[a ar fi", \n mod continuu, impresioneaz` subcon[-
tientul. Dac` te consideri bogat, dac` crezi c` e[ti pe drumul reu[itei, "la timpul
potrivit vei recolta".

Copiii \[i imagineaz` mereu "ca [i cum a[a ar fi", ori dac` nu ve]i "deveni ca
ei, nu ve]i intra \n |mp`r`]ia Cerurilor."
Am cunoscut o t\n`r` care era foarte s`rac`, dar ea nu avea acest sentiment.
Ea c\[tiga, lucr\nd pentru prieteni boga]i, un salariu modest; ace[tia \i
recomandau mereu s` fie prudent` [i s` fac` economii. F`r` s` ia \n seam` sfaturile
lor, ea cheltuia c\teodat` bani pentru o p`l`rie, sau pentru a face un cadou,
ceea ce \i d`dea o stare de \nc\ntare. G\ndurile sale erau mereu fixate pe
ve[minte frumoase, lucruri frumoase, dar f`r` s`-i invidieze pe cei care le aveau.
Ea trìa astfel \ntr-o lume minunat`, [i numai boga]ia i se p`rea real`. Ea se
c`s`tori cur\nd cu un om bogat [i toate aceste lucruri frumoase se materializar`.
Nu [tiu dac` so]ul sù era cel din Selec]ia Divin`, dar opulen]a trebuia s` se
manifeste neap`rat \n via]a sa, deoarece ea [i-o imaginase deja.
Pentru om nu exist` nici pace, nici fericire, at\ta timp c\t nu-[i [terge din
subcon[tient orice team`.
Teama este o energie rù condus` care trebuie redresat` [i trasfor-mat` \n
credin]`.
Iisus Hristos a spus: "De ce te temi, omule cu credin]a slab`?" "Totul este
posibil pentru cel care crede".
Adeseori, unii dintre elevii mei m` \ntreab`: "Cum putem sc`pa de fric`?"
Eu \i r`spund: "|nfrunt\nd ceea ce v` \nspìm\nt`!"
"Leul \[i trage ferocitatea din teama voastr`." Repezi]i-v` spre leu [i el va
fugi; dac` fugi]i, el v` va urm`ri.
Am ar`tat \n capitolele precedente, cum "leul" s`r`ciei disp`rea c\nd
persoana cheltuia f`r` team`, dovedind astfel c` Dumnezeu era pentru el bog`]ia
sa [i c` aceast` abunden]` era infailibil`.
Mul]i dintre elevii mei s-au eliberat de necazurile s`r`ciei [i sunt acum
boga]i, doar pentru c` au sc`pat de teama de a cheltui; subcon[tientul este
atunci impresionat de acest adev`r: "Dumnezeu este \n acela[i timp DARUL [i
DONATORUL; prin urmare, dac` noi suntem uni]i cu Dumnezeu, noi ne unim
cu DARUL. Iat` o minunat` afirma]ie: "Mul]umesc lui DUMNEZEU
DONATORUL, pentru DUMNEZEU DARUL".
Prin g\ndurile sale de separare [i de penurie, omul s-a \ndep`rtat de mult
timp de binele sau/[i de adev`ratele resurse, \nc\t trebuie uneori un fel de
dinamit`, pentru a [terge aceste idei false din subcon[tient [i aceast` dinamit` se
prezint` sub forma unei ocazii importante care trebuie \nvins`.
|n exemplele precedente, l-am v`zut pe om eliber\ndu-se prin distrugerea
fricii.
Omul trebuie s` se supravegheze \n fiecare clip` pentru a se asigura c` este
dirijat de lege [i nu de team`.
"Alege ast`zi pe cine vrei s` sluje[ti", teama sau credin]a.
Poate ca teama voastr` este provocat` de anumite personalit`]i. |n acest caz
nu-i evita]i pe cei de care v` este team`. Merge]i spre ei lini[ti]i, [i, cu siguran]a
c` \i ve]i vedea devenind "verigi de aur \n lan]ul binelui vostru", sau vor
disp`rea \n mod armonios din calea voastr`.

Poate c` v` teme]i de boli, de microbi. |nv`]a]i s` r`m\ne]i insensibili la
riscurile de contaminare, v` ve]i imuniza.
Nu po]i s` fii imunizat \ntr-adev`r, dec\t atunci c\nd vibrezi pe acela[i plan
cu microbii, ori teama \l coboar` pe om la nivelul lor. Bine\n]eles, microbul
care transmite boala este produs \n spiritul uman, c`ci orice g\nd ia forma.
Microbii nu exist` \n supra-con[tient, adic` \n Spiritul Divin, ei sunt produsul
"imagina]iei false a omului".
"|ntr-o clip`" se va realiza Eliberarea omului c\nd acesta \[i va da seama c`
rùl este lipsit de putere.
Lumea material` se va risipi [i cea de-a patra dimensiune, "Lumea
Miraculosului" se va ivi.
"{i am v`zut un cer nou [i o ]ar` nou` - nu vor mai fi nici moarte, nici
necazuri, nici dureri ; c`ci toate cel vechi sunt deja trecute!"
CAPITOLUL VII
IUBIREA
Orice om, pe acest p`m\nt este pe cale s` se ini]ieze \n Iubire. "Eu v` dau o
nou` porunc`, s` v` iubi]i unii pe al]ii." Oupensky spune \n "Tertium
Organum", c` Iubirea este un fenomen cosmic, care deschide omului cea de-a
patra dimensiune, "Lumea Miraculosului". Adev`rata Iubire este dezinteresat` [i
lipsit` de team`. Ea \nv`luie obiectul afec]iunii sale, f`r` s` cear` nimic \n schimb.
Bucuria sa este bucuria de a d`rui. Iubirea este Dumnezeu care se manifest` [i
este cea mai puternic` for]` magnetic` din Univers. Iubirea pur`, lipsit` de
egoism, \[i atrage ceea ce-i apar]ine; nu trebuie s` caute sau s` cear`. Nimeni nu
are nici cea mai vag` idee despre adev`rata Iubire.
Omul este egoist, tiranic [i tem`tor \n afec]iunile sale, [i pierde \n acest fel,
ceea ce iube[te. Gelozia este cel mai rù du[man al omului, c`ci imagina]ia se
dezl`n]uie, vede pe fiin]a iubit` atras` de altcineva [i, inevitabil, aceste temeri
devin realitate, dac` nu sunt neutralizate.
O t\n`r`, profund m\hnit`, a venit la mine; b`rbatul pe care-l iubea o p`r`sise
pentru o alta, spun\ndu-i c` nu avusese niciodat` inten]ia s` se c`s`toreasc`. Ea
era sf\[iat` de gelozie [i de resentiment [i mi-a declarat c` dorea ca el s` sufere tot
at\t de mult c\t o f`cuse pe ea s` sufere. {i a adùgat: "Cum a putut s` m`
p`r`seasc`, pe mine, care-l iubeam at\t de mult?"
Eu i-am r`spuns: "Nu-l iubeai de loc, \l urai", [i am adùgat: "nu vei putea
niciodat` s` prime[ti ceea ce nu ai d`ruit; ofer` o Iubire perfect` [i vei primi o
Iubire perfect`." Folose[te aceast` ocazie pentru a te perfec]iona; trimite-i o
Iubire perfect`, lipsit` de egoism, care nu cere nimic \n schimb; nu-l critica, nu-l
condamna ci binecuv\nteaz`-l oriunde s-ar afla".

"Nu, \mi r`spunse ea, nu-l voi binecuv\nta!"
"Ei bine, i-am spus, aceasta nu-i Iubire adev`rat`. C\nd \i vei ar`ta Iubire
adev`rat`, Iubire adev`rat` vei primi, prin acest b`rbat sau prin echivalentul lui,
c`ci dac` acest b`rbat nu face parte din alegerea divin`, nu-l vei mai dori. A[a
cum tu e[ti una cu Dumnezeu, e[ti una cu Iubirea care-]i apar]ine prin drept
divin."
Lunile treceau [i aparent, totul era ca \nainte; dar prietena mea lucra
con[tiincioas` cu ea \ns`[i. Eu i-am spus: "Atunci c\nd cruzimea lui nu te va
mai tulbura, el va \nceta s` fie crud, c`ci \]i atragi toate acestea prin propriile
tale emo]ii."
Apoi, i-am vorbit despre o Fraternitate din India ai carei membri nu-[i
spun "Bun` Ziua", ci "Eu salut divinitatea din tine". Ei salut`, a[adar, Divinitatea
care trìe[te \n fiecare om [i, de asemeni, \n animalele din jungl`, care nu le fac
niciodat` rù, c`ci membrii acestei Fraternit`]i \l v`d doar pe Dumnezeu \n orice
fiin]`. {i am adùgat: "Salut` Divinitatea din acest b`rbat, [i spune: "Nu v`d dec\t
fiin]a ta divin`; te v`d a[a cum te vede Dumnezeu, perfect, dup` Chipul [i
Asem`narea Sa".
Prietena mea a remarcat c`-[i g`sea un nou echilibru [i c` se elibera de
resentiment. Cel pe care-l iubea era c`pitan, ea \l numea mereu "Capi".
|ntr-o zi ea \mi spuse:"Dumnezeu s`-l binecuv\nteze pe Capi oriunde s-ar
afla el".
"Iat`, am remarcat eu, adev`rata Iubire, [i, c\nd o s` devii un "cerc complet"
[i aceast` situa]ie nu te va mai tulbura, vei ob]ine iubirea lui sau o vei atrage pe
aceea a unui alt b`rbat, echivalentul sù."
|n acea perioad` eu m` mutam ; cum nu aveam telefon, n-am mai aflat ve[ti
de la ea c\teva s`pt`m\ni. Apoi, \ntr-o diminea]`, am primit o scrisoare \n care-
mi spunea: "ne-am c`s`torit."
M-am gr`bit s` merg s-o v`d [i primele cuvinte au fost: "Cum s-a \nt\mplat?"
"O, \mi r`spunse ea, printr-un miracol! |ntr-o zi, mi-am dat seama c` orice
m\hnire m-a p`r`sit. |n aceea[i sear` l-am \nt\lnit [i m-a cerut \n c`s`torie. Ne-am
c`s`torit dup` 8 zile [i n-am v`zut niciodat` un b`rbat mai \ndr`gostit."
Un vechi proverb spune: "Nici un om nu-]i este du[man, nici un om nu-]i
este prieten, to]i oamenii sunt mae[trii tì spirituali."
Trebuie s` devii impersonal [i s` \nve]i de la fiecare ceea ce poate s` te
\nve]e: cu c\t vom \nv`]a mai repede aceste lec]ii, cu at\t noi vom fi mai
cur\nd liberi.
Acest barbat a \nv`]at-o pe aceast` femeie Iubirea dezinteresat` pe care
fiecare, mai devreme sau mai t\rziu, trebuie s-o \nve]e.
Suferin]a nu este necesar` des`v\r[irii omului; ea nu este dec\t rezultatul
\nc`lc`rii legii spirituale, dar sunt pu]ini acei care par capabili s` se trezeasc` din
"somnul sufletului", f`r` suferin]`. C\nd oamenii sunt ferici]i, ei sunt \n general
egoi[ti [i, \n mod automat, legea Karmei se pune \n ac]iune. Omul sufer` astfel
pierderi prin lipsa de judecat`.

Una din cuno[tin]ele mele avea un so] fermec`tor, dar ea spunea des: "Nu ]
in la c`s`torie; nu pot s`-i repro[ez nimic so]ului meu, dar via]a conjugal` nu m`
intereseaz`, asta-i tot."
Preocupat` de mii de lucruri, abia dac`-[i amintea c` are un so]. Ea nu se
g\ndea la el dec\t atunci c\nd \l vedea. |ntr-o zi, el o anun]` c` se \ndr`gostise de
o alt` femeie [i o p`r`si. De \ndat`, ea veni s` m` vad`, trist`, plin` de am`r`ciune.
"Exact \n acest scop ai pronun]at cuv\ntul; ai spus c` nu apreciezi via]a
conjugal`, subcon[tientul tù a lucrat \n tine pentru a te elibera."
"Da, a suspinat ea, am \n]eles. Ob]ii ce vrei, ca dup` aceea s` te pl\ngi."
Ea accept` f`r` \nt\rziere aceast` situa]ie, \n]eleg\nd c` ea [i so]ul sù erau
mai ferici]i desp`r]i]i.
C\nd o femeie devine indiferent` sau \[i critic` so]ul, c\nd \nceteaz` s` fie
inspiratoarea sa, acesta, frustrat de bucuria primelor clipe ale unirii lor,
devine descump`nit [i nefericit.
Un b`rbat deprimat, nefericit [i s`rac a venit s` m` consulte. So]ia sa era
interesat` de "{tiin]a numerelor" [i \i studiase tema numeric`; raportul nu-i era
favorabil, aparent, c`ci el \mi spuse; "So]ia mea pretinde c` nu voi reu[i
niciodat` pentru c` am cifra "2".
Eu i-am r`spuns: "|mi este indiferent num`rul tù, e[ti o idee perfect` \n |
n]elegerea divin`, [i noi vom cere am\ndoi succesul [i prosperitatea care sunt
deja preg`tite pentru tine de Spiritul Infinit."
C\teva s`pt`m\ni mai t\rziu, el ob]inu o situa]ie excelent`, iar dup` doi ani el
deveni un str`lucit om de litere. Nimeni nu poate reu[i \n afaceri, dac` nu-i
place s` le fac`. Tabloul pe care pictorul \l picteaz` din dragoste pentru art` este
cel mai frumos. Nu trebuie s` accept`m doar ceea ce "poate s` fiarb` \n crati]`".
Nimeni nu-[i poate atrage bani dac`-i dispre]uie[te. Mul]i se men]in \n stare
de s`r`cie declar\nd: "Nu m` intereseaz` banii, [i nu-i admir pe cei care-i au."
Iat` de ce mul]i arti[ti r`m\n s`raci; dispre]ul lor pentru bani \i separ` de ei. |
mi amintesc c` am auzit pe un artist spun\nd unui confrate: "Este un artist
mediocru, are un cont \n banc`." Aceast` atitudine mental` \l separ` pe om de
bog`]iile sale; pentru a-]i atrage ceva, trebuie s` fii \n armonie cu acel lucru.
Banii sunt o manifestare a lui Dumnezeu care ne elibereaz` de lipsuri [i de
restric]ii, dar trebuie s` fie men]inut \n circula]ie [i s` serveasc` unui scop bun.
A tezauriza [i a economisi atrag reac]ii dezagreabile. Aceasta nu \nseamn`
c` nu trebuie s` posezi imobile, p`m\nt, ac]iuni, obliga]iuni bancare, c`ci
"hambarele celui drept vor fi pline; dar nu trebuie s` economise[ti dac` se
prezint` o situa]ie \n care se cer bani. D\nd curs liber banilor, f`r` team` [i cu
bun`voin]`, se deschide calea pentru primirea altor bani, c`ci Dumnezeu este
boga]ia inepuizabil` [i infailibil`.
Iat` cum trebuie s` fie atitudinea spiritual` \n privin]` banilor [i Marea Banc`
Spiritual` nu seac` niciodat`!
Un film intitulat "Greed" (rapacitate) ne ofer` un exemplu de avari]ie.
Eroina pove[tii c\stig` 5000 $ la o loterie, dar nu vrea s`-i cheltuiasc`. Ea adun`
[i adun`, \l las` pe so]ul ei s` sufere [i apoi s` moar` de foame, [i pentru
cheltuiala zilnic` freac` parchete.
Iubind banii \n sine, ea \i plasa mai sus ca orice. |ntr-o noapte este
asasinat` [i i se fur` banii.
Iat` un exemplu \n care "dragostea pentru bani este la baza rùlui". Banii ca
atare, sunt buni [i benefici, dar c\nd ne servim de ei \n scopuri destructive,
c\nd \i adun`m [i tezauriz`m, ori c\nd \i consider`m mai importan]i dec\t
sentimentele, aceasta are drept consecin]` boala, nenorocirea sau chiar
pierderea banilor.
Urma]i Calea Iubirii [i toate lucrurile v` vor fi date cu surplus, c`ci
Dumnezeu este Iubire, [i Dumnezeu este boga]ia noastr`; urma]i calea
egoismului, a rapacit`]ii [i abunden]a va dispare, sau ve]i fi separat de ea.
Cunosc cazul unei doamne bogate care tezauriza veniturile sale. Ea d`ruia
rareori c\te ceva, dar cump`ra continuu fel de fel de obiecte. |i pl`ceau
\ndeosebi colierele. |i spuse \ntr-o zi unei prietene c` avea vreo 67. Le cump`ra
[i le punea la p`strare, \nvelite cu grij` \n h\rtie de m`tase. Ar fi fost mai
normal s` le poarte, dar a[a ea \nc`lca legea circula]iei; [ifonierul sù era plin cu
rochii pe care nu le \mbr`ca niciodat`.
Bra]ele acestei persoane paralizar` progresiv, pentru c` acorda prea mare
importan]` obiectelor, [i, \n cur\nd, ea fu considerat` incapabil` s`-[i gireze
averea, care-i fu retras`.
Iat` cum, ignor\nd legea, \]i po]i provoca pierderi.
Orice boal`, orice nenorocire, provin de la \nc`lcarea Legii Iubirii.
Bumerangurile urii, ranchiunii [i criticii se \ntorc \nc`rcate de boal` [i durere.
Iubirea pare s` fie aproape o art` pierdut`, dar cel care cunoa[te legea spiritual`
[tie c` trebuie s-o recucereasc`, c`ci, f`r` Iubire, el \nsu[i nu este dec\t "un clopot
de aram` care bate, un chimval care r`sun`".
Una dintre elevele mele, de exemplu, lucra cu mine de c\teva luni pentru a
[terge din subcon[tientul sù ranchiuna. Ea ajunse la stadiul \n care purta
ranchiun` doar unei singure persoane, dar aceasta \i d`dea mult de furc`.
Totu[i, pu]in c\te pu]in, ea \[i g`si echilibrul [i \ntr-o zi resentimentul disp`ru.
Sosi radioas` [i exclam`: "Nici nu v` pute]i \nchipui ceea ce simt! Aceast`
femeie mi-a spus ceva dezagreabil, [i \n loc s` fiu furioas`, eu am fost gentil` [i
plin` de iubire; atunci ea s-a scuzat [i a fost deosebit de dragu]` cu mine! Nimeni
nu-[i poate imagina c\t de lini[tit` [i u[urat` m` simt!"
Iubirea [i bun`voin]a sunt inestimabile [i \n afaceri.
O func]ionar` veni s` mi se pl\ng` de o persoan` care, pretindea ea, era
rece, cu mult spirit critic [i care n-o pl`cea de fel.
"Bine, i-am spus, salut` Divinitatea din ea [i trimite-i g\nduri de iubire."
Ea \mi r`spunse : "Imposibil, este o femeie de marmur`."
"|]i aminte[ti de sculptorul care a cerut un anumit bloc de marmur`? A
fost \ntrebat de ce \l dorea tocmai pe acela: "Pentru c` exist` un \nger \n
aceast` marmur". {i el scoase de acolo o minunat` oper` de art`.
"Bine, spuse vizitatoarea mea, voi \ncerca."
Dup` o s`pt`m\n`, ea reveni: "Am f`cut a[a cum m-a]i sf`tuit [i acum aceast`
doamn` este foarte bun` cu mine; ea m-a plimbat cu ma[ina ei."

Anumite persoane au remu[c`ri pentru c` au f`cut rù cuiva cu ani \n urm`.
Dac` acest rù nu poate fi reparat, efectul sù poate fi neutralizat f`c\nd bine
altcuiva \n prezent.
"Eu fac un anumit lucru uit\nd ceea ce este \n urm`, [i m` \ndrept spre
ceea ce este \n fa]a mea"
Durerea, remu[carea, regretele distrug celulele corpului [i otr`vesc
atmosfera care-l \nconjoar` pe om.
O doamn`, era \ntr-o zi profund \ndurerat` [i mi-a cerut: "Tratea- z`-m` ca
s` fiu fericit` [i vesel`, c`ci durerea mea m` face at\t de irascibil` fa]` de membrii
familiei mele \nc\t suf`r continuu contra-loviturile karmice."
Am fost rugat`, de asemeni, s` tratez pe o mam` care \[i pl\ngea fiica
decedat`. Am negat orice g\nd de pierdere sau desp`r]ire [i am afirmat c`
Dumnezeu este bucuria acelei femei, dragostea [i pacea din ea \ns`[i. Ea \[i
reg`si imediat echilibrul [i \mi transmise prin fiul ei s` \ncetez tratamentul
pentru c` devine prea bucuroas`.
Pe de alt` parte, iat` cum \n]elegerea muritorilor se leag` de dureri [i
regrete.
O cuno[tin]` se pl\ngea mereu de necazurile ei \n a[a fel \nc\t aproape c`
se lùda cu ele.
Odinioar`, c\nd o mam` nu-[i f`cea griji pentru copiii ei, nu era considerat`
mam` bun`.
Acum [tim c` temerile materne sunt responsabile de multe din bolile [i
accidentele pe care le suport` copiii.
Teama este \ntr-adev`r, cea care imagineaz` puternic boala sau situa]ia
temut` [i, dac` nu sunt neutralizate, aceste imagini se materializeaz`.
Este fericit` acea mam` care poate spune cu sinceritate c`-[i \ncredin]eaz`
copilul \n m\inile lui Dumnezeu, [tiind, prin urmare c` este astfel divin
protejat. Ea proiecteaz` \n acest fel, \n jurul lui, o aur` puternic` de protec]ie.
O femeie s-a trezit subit \ntr-o noapte, sim]ind c` fratele ei este \n mare
pericol. |n loc s` cedeze temerilor, ea a \nceput s` afirme Adev`rul, spun\nd;
"Omul este o idee perfect` \n |n]elegerea Divin`, [i el este \ntotdeauna \n locul
potrivit pentru el; prin urmare, fratele meu este \n locul cu adev`rat potrivit
pentru el, divin protejat."
A doua zi, ea a aflat c` fratele ei era \n apropierea imediat` a unei
explozii, \ntr-o min`, dar c` sc`pase \n mod miraculos.
Astfel, noi devenim protectori pentru cei dragi (prin puterea g\ndului) [i
fiecare ar trebui s` [tie c` obiectul afec]iunii sale "este ocrotit de cel De Sus [i se
odihne[te \n umbra celui Atotputernic."
"Nici un rù nu te va atinge, nici un flagel nu se va apropia de ad`postul
tù."
"Iubirea perfect` \nvinge orice team`." Cel care se teme nu poate avea o
Iubire perfect`.
|n sf\r[it, "Iubirea este \ndeplinirea Legii".

CAPITOLUL VIII
INTUI}IA, DIREC}IA
"Oriunde te-ai afla, recunoa[te-L [i El te va \ndruma."
Nimic nu este imposibil pentru cel care cunoa[te puterea cuv\ntului [i care
urmeaz` direc]iile date de intui]ie. Prin cuv\ntul sù, el pune \n ac]iune for]ele
invizibile [i astfel poate s`-[i revigoreze corpul [i s`-[i amelioreze afacerile.
Este deci de maxim` importan]` s`-]i alegi cuvintele potrivite, [i afirma]iile
pe care le vei proiecta \n invizibil.
Cel care studiaz` legea spiritual`, [tie c` Dumnezeu este boga]ia sa, c`
abunden]a divin` r`spunde la toate cererile [i c` cuv\ntul este cel care le face s`
apar`.
"Cere]i [i ve]i primi."
Omul trebuie s` fac` primul pas. "Apropie-te de Dumnezeu [i El va fi
aproape de tine."
Am fost deseori \ntrebat` cum se face o demonstra]ie. {i am r`spuns:
"Pronun]a]i cuv\ntul, apoi nu mai face]i nimic p\n` c\nd nu ave]i o direc]ie
precis`."
Cere]i astfel: "Spirit Infinit, arat`-mi ce trebuie s` fac."
R`spunsul va veni prin intui]ie, prin p`rerea cuiva, printr-o fraz` citit`
deschiz\nd o carte, etc. R`spunsurile sunt c\teodat` surprinz`toare prin
exactitatea lor. De exemplu, o doamn` \[i dorea o mare sum` de bani. Ea a
pronun]at aceste cuvinte: "Spirit Infinit, deschide calea spre imediata mea
abunden]`, pentru ca tot ce-mi apar]ine prin drept divin s`-mi parvin` din plin."
Apoi a adùgat: "D`-mi o indica]ie precis`, ara-t`-mi ce trebuie s` fac."
De \ndat`, mintea \i fu traversat` de aceast` idee: "D` unei prietene (care o
ajutase spiritual) 100 $". Ea o \ntreb` pe acesta, care-i spuse: "A[teapt` s`
prime[ti o alt` direc]ie \nainte de a face acest lucru". Ea a[tept`, deci, [i, \n
aceea[i zi, \nt\lni o cuno[tin]` care, \n cursul conversa]iei, \i povesti: "Am dat
1$ azi cuiva; pentru mine este ca [i cum tu ai da 100 $". Aceasta era indica]ia
[i prietena mea avu certitudinea c` trebuie s` dea 100 $. Acest dar se dovedi un
plasament excelent, c`ci pu]in dup` aceea, o suma mare de bani \i parveni
\ntr-un mod remarcabil.
A da, deschide calea pentru a primi. Pentru a crea ac]iune \n afacerile
pecuniare, trebuie s` dai. Zeciuiala, adic` ofranda din cea da-a zecea parte a
veniturilor, este un vechi obicei evreiesc care provoac` \ntotdeauna abunden]`.
Mul]i dintre cei mai boga]i din aceast` ]ar` au obiceiul de a da zeciuiala: este un
plasament foarte bun.
Aceast` a zecea parte, ne revine binecuv\ntat` [i multiplicat`. Dar acest dar
al zeciuielii trebuie f`cut din toat` inima [i cu bucurie, c`ci "lui Dumnezeu \i

place un donator vesel". Notele de plat` trebuie pl`tite cu bun`voin]`; orice ban
trebuie dat f`r` team` [i \nso]it de binecuv\ntare. Aceast` atitudine spiritual` face
din om st`p\nul banului. Iar banul \l va servi pe om pentru c` cuv\ntul
pronun]at \n acest sens deschide atunci vastele rezerve ale boga]iei. Omul
\nsu[i, prin viziunea sa limitat`, \[i limiteaz` abunden]a.
Uneori, dup` ce ob]ii o mare realizare b`neasc`, ]i-e team` s` ac]ionezi.
Viziunea [i ac]iunea trebuie s` fie coordonate, a[a cum a fost \n cazul domnului
care [i-a cump`rat haina de blan`.
O consultant` a venit s`-mi cear` s` "pronun] cuv\ntul" \n favoarea unei
situa]ii. Am spus a[adar: "Spirit Infinit, deschide calea pentru o situa]ie care
convine acestei persoane". Nu cere]i nicioadat` o "situa]ie anume", ci situa]ia
just`, adic` exact aceea care este deja preg`tit` \n Planul Divin, deoarece doar ea
va putea s` v` dea satisfac]ie.
Apoi, am mul]umit pentru ceea ce ea primise deja [i pentru ca aceast`
situa]ie s` se manifeste rapid. La pu]in timp dup` aceea, i se oferir` trei situa]ii,
dou` la New York [i una la Palm Beach, [i ea nu [tia pe care s-o aleag`. I-am
spus: "Cere o direc]ie precis`".
Termenul pentru r`spunsul sù urma s` expire [i ea tot nu era \n stare s` se
decid`, c\nd, \ntr-o zi, \mi telefon`. "C\nd m-am trezit \n aceast` diminea]`, am
avut impresia c` simt aerul din Palm Beach." Fusese c\ndva acolo [i cuno[tea
aerul parfumat al ora[ului. "A[adar, i-am spus, iat` cu siguran]` indica]ia at\t
de mult a[teptat`." Ea a acceptat deci situa]ia care i se oferea la Palm Beach [i
care-i deveni extrem de favorabil`. Deseori direc]iile survin \ntr-un moment
nea[teptat.
|ntr-o zi, mergeam pe strad`, c\nd, \n mod subit, am dorit s` intru \ntr-o
anumit` brut`rie care se afla cam departe de casa mea. Ra]iunea rezist` \n mine
[i \mi spunea: "Nu este nimic \n aceast` brut`rie de care s` ai tu nevoie." Totu[i,
eu \nv`]asem s` nu fiu dominat` de ra]iune; am intrat deci, m-am uitat, [i am
v`zut c` \ntr-adev`r nu-mi trebuia nimic din acea pr`v`lie, dar, la ie[ire, am
\nt\lnit o doamn` la care m` g\ndeam adeseori [i care avea nevoie de un ajutor
pe care eu puteam s` i-l ofer.
Astfel, deseori, mergem s` cùt`m un lucru pentru a g`si altceva.
Intui]ia este o facultate spiritual` care nu explic` nimic, ea nu face dec\t s`
arate calea.
Primim adeseori o direc]ie \n cursul "unui tratament". Ideea care survine
poate s` v` par` ciudat`, dar anumite direc]ii date de Dumnezeu sunt
"misterioase".
|ntr-o zi, f`c\nd un curs, tratam pentru ca fiecare student s` primeasc` o
indica]ie bine definit`. Dup` curs, o elev` a venit s`-mi spun`: "|n timp ce "trata]i",
am primit ideea de a-mi scoate mobilele pe care le am \ntr-un depozit [i s`-mi
caut alt apartament." Ori, ea venise la curs pentru c` avea o problem` de
s`n`tate. I-am spus c` nu [tiu dac` starea ei de s`n`tate se va \mbun`t`]i dac` \[i
schimb` c`minul, [i am adùgat:
"Cred c` boala dumneavoastr`, care este contagioas`, provine din faptul c`
pune]i lucruri la p`strare. Congestionarea lucrurilor o provoac` pe cea a
corpului. A]i \nc`lcat legea circula]iei [i corpul dumneavoastr` pl`te[te
consecin]ele."
Apoi am mul]umit pentru ca: "Ordinea divin` s` fie restabilit` \n spiritul sù,
\n corpul sau/[i \n afacerile sale".
Nici nu pute]i s` v` da]i seama \n ce grad afacerile ac]ioneaz` asupra
s`n`t`]ii. Orice boal` are o coresponden]` mental`. Orice persoan` s-ar putea
vindeca instantaneu, dac` ar \n]elege c` corpul sù este o idee perfect` \n |
n]elegerea Divin` [i, prin urmare, este s`n`tos [i perfect, dar, dac` ea continu` s`
g\ndeasc` \n mod destructiv, dac` tezaurizeaz` , ur\te, \i este team` sau
condamn` pe ceilal]i, boala va recidiva.
Iisus Hristos [tia c` orice boal` provine dintr-un p`cat: dup` ce l-a vindecat
pe lepros, El i-a spus: "Pleac`, [i nu mai p`c`tui, pentru ca s` nu fii lovit de alt
rù".
Astfel, sufletul (subcon[tientul) trebuie s` fie curat [i alb ca z`pada pentru
ca vindecarea s` fie permanent`. Metafizicianul face mereu sondaje profunde
pentru a descoperi "coresponden]a".
Iisus Hristos a spus: "Nu \nvinui pe al]ii [i nu vei fi \nvinuit". "Nu-i judeca
pe ceilal]i [i nu vei fi judecat."
Mul]i [i-au atras boala [i nenorocirea condamn\ndu-i pe al]ii. Ceea ce
omul acuz` la altcineva, \[i atrage asupr`[i.
O prieten` a venit s` m` vad`, plin` de m\nie [i de durere pentru c` so]ul sù o
p`r`sise pentru alt` femeie. Ea o acuza pe aceasta [i repeta continuu: "Ea [tia c`
este c`s`torit [i nu avea dreptul s`-i accepte omagiile."
Eu i-am r`spuns: "|nceteaz` s-o judeci, binecuv\nteaz-o [i termin` cu aceast`
situa]ie, altminteri \]i vei atrage acela[i lucru."
Ea r`mase surd` la cuvintele mele [i, un an dup` aceea, se \ndr`gosti de un
om c`s`torit.
C\nd critici sau condamni, este ca [i c\nd ai atinge un fir de \nalt` tensiune,
te po]i a[tepta la un [oc.
Nehot`r\rea este o piatr` de \ncercare pentru mul]i. Pentru a o dep`[i
repeta]i f`r` \ncetare: "Eu sunt mereu sub inspira]ie direct`; eu iau rapid cele
mai bune decizii."
Aceste cuvinte impresioneaz` subcon[tientul [i \n scurt timp ne sim]im
aler]i [i f`r` ezit`ri. Am aflat c` este nefast s` cau]i directive pe plan psihic, c`ci
acesta este planul unor spirite numeroase [i nu al Spiritului Unic.
Pe m`sur` ce omul \[i deschide spiritul subiectivit`]ii, el devine o ]int` pentru
for]ele destructive. Planul psihic este rezultatul g\ndirii muritoare, este planul
"opozi]iilor". Se primesc at\t mesaje bune c\t [i rele.
{tiin]a numerelor, horoscoapele, men]in omul pe planul mental (sau
muritor), pentru c` ele nu se ocup` dec\t de calea Karmic`.
Cunosc pe cineva care, dup` horoscopul sù ar fi trebuit s` fi murit de acum
c\]iva ani, dar este bine s`n`tos [i conduce una dintre cele mai importante
asocia]ii din aceasta ]ar`, spre binele umanit`]ii.
Pentru a neutraliza prezicerea nefast`, trebuie un mental puternic. Astfel,
elevul trebuie s` declare: "Orice prezicere fals` va fi anihilat`; orice plan care nu
vine de la Tat`l Ceresc va fi eliminat [i se va risipi, ideea divin` se realizeaz`
acum."
Totu[i, dac` ai primit un mesaj bun, care-]i prezice fericirea sau bog`]ia,
trebuie s`-l prime[ti [i s` a[tep]i realizarea lui, ceea ce va facilita maifestarea lui.
Voin]a uman` trebuie s` serveasc` pentru a sus]ine Voin]a Divin`. "Vreau s`
se fac` Voia lui Dumnezeu".
Voia lui Dumnezeu este s` acorde fiec`ruia toate dorin]ele legitime inimii
sale, \n timp ce voin]a omului ar trebui s` foloseasc` pentru a men]ine f`r`
[ovìal`, o viziune perfect`.
Copilul r`t`citor a strigat: "M` voi ridica [i voi merge la Tat`l meu".
Trebuie uneori un efort de voin]` pentru a sc`pa de capcanele \n]elegerii
umane. Le este mult mai u[or muritorilor de r\nd s` fie cuprin[i de team` dec\t
de credin]`: credin]a este, deci, un efort de voin]`.
Deschiz\ndu-se spre spiritualitate, omul recunoa[te c` tot ceea ce este
discordant \n jurul sù, corespunde unei dezordini mentale.
Dac` se \mpiedic`, sau cade, se poate spune c` se impiedic` [i cade mai \nt\i
\n spirit.
|ntr-o zi, una din elevele mele traversa pe strad`, condamn\nd pe cineva \n
g\nd. Ea \[i spunea: "Aceast` femeie este cea mai dezagreabil` de pe p`m\nt", [i
chiar \n acel moment, un motociclist, d\nd col]ul str`zii, fu c\t pe aci s-o
loveasc`. Ea nu-l condamn`, ci f`cu apel la legea iert`rii "salut\nd divinitatea"
din acea femeie la care se g\ndise mai \nainte. Cìle \n]elepciunii sunt
agreabile [i pline de pace.
C\nd faci apel la legea Universal` trebuie s` te a[tep]i la surprize. Totul vi se
pare c` merge rù, dar \n realitate totul merge bine. De exemplu, o student`
\nv`]ase c` nu exist` pierdere \n |n]elegerea Divin`, [i, ca atare, nu putea s`
piard` ceea ce-i apar]inea deja. Ea [tia c` ceea ce aparent era considerat
pierdut, ori i se va \napoia, ori urma s` primeasc` echivalentul pierderii.
Cu mul]i ani \n urm`, ea pierduse 2000 $. Ea \mprumutase aceast` sum`
unei rude, care murise f`r` s` men]ioneze \n testament aceast` datorie. Aceast`
student` era plin` de am`r`ciune [i de m\nie, deoarece nu avea nici o dovad`
despre aceast` tranzac]ie.
Ea se hot`r\ deci, s` nege aceast` pierdere [i s` cear` 2000 $ de la Banca
inepuizabil` Universal`. Ea \ncepu prin a ierta pe ruda sa, pentru c` ranchiuna
[i refuzul iert`rii \nchid por]ile acestei b`nci minunate.
Ea afirma: "Eu neg aceast` pierdere, nu exist` pierderi \n |n]elegerea Divin`,
prin urmare eu nu pot s` pierd cei 2000 $ care-mi apar]in prin drept divin.
"C\nd o u[` se \nchide, o alta se deschide imediat."
Ea locuia \ntr-un apartament dintr-un imobil care urma s` se v\nd`; chiria
con]inea o clauz` care stipula c` \n cazul v\nz`rii casei, locatarii erau obliga]i s`
se mute \n 80 de zile. Brusc, proprietarul schimb` contractele [i m`ri chiriile,
din nou. Nedreptatea ap`rea \n calea ei, dar, de data aceasta, ea nu se mai
tulbur`. Ea \l binecuv\nt` pe proprietar [i spuse: "Dat fiind c` chiria s-a m`rit,
acesta \nseamn` c` eu voi fi [i mai bogat`, pentru c` Dumnezeu este bog`]ia
mea".
Noi contracte se stabilir` conform noii chirii, dar, printr-o eroare
providen]ial`, clauza celor 80 de zile fu omis`. La pu]in timp dup` aceea,
proprietarul avu ocazia s` v\nd` casa. Dar, datorit` erorii comise \n noile
contracte, locatarii r`maser` \n posesia apartamentelor timp de un an.
Girantul oferi fiec`ruia 200 $ pentru mutare. Cei mai mul]i chiria[i se mutar`,
trei r`maser`, printre care [i doamna despre care v-am vorbit. Trecur` dou`
luni. Girantul reveni asupra problemei. De data aceasta el propuse chiria[ei:
"Vre]i s` accepta]i suma de 1500 $?" |ntr-o str`fulgerare, ea se g\ndi: "Iat` cei
2000 $ ai mei." Ea \[i aminti c` spusese prietenilor care locuiau \n aceea[i cas`:
"Vom ac]iona \mpreun` dac` ni se va vorbi iar de mutare".
Direc]ia sa era deci s`-[i consulte prietenii. Ace[tia spuser`: "Dac` vi s-au
oferit 1500 $, vi se vor oferi cu siguran]` [i 2000 $". |ntr-adev`r, ea primi un cec
de 2000 $ \n schimbul contractului sù. Aceasta a fost o remarcabil`
demonstra]ie a legii, nedreptatea aparent` nef`c\nd dec\t s` deschid` u[a pentru
aceast` rezolvare.
Aceasta dovede[te c` nu exist` pierdere [i c` atunci c\nd omul ac]ioneaz`
conform Legii spirituale, el \[i atrage ceea ce-i apar]ine din acest mare
Rezervor al Binelui.
"Eu \]i voi \napoia anii distru[i de l`custe". L`custele reprezint` \ndoielile,
temerile, resentimentele [i regretele din \n]elegerea omului. Numai aceste
g\nduri adverse \l p`gubesc pe om; deoarece "Nimeni nu-i d` omului ceea ce-[i
poate da el \nsu[i [i nimeni nu-l lipse[te de ceea ce \[i refuz` singur". Suntem pe
p`m\nt pentru a dovedi c` exist` Dumnezeu [i pentru a "aduce m`rturia
Adev`rului", ori nu putem dovedi c` Dumnezeu exist` dec\t f`c\nd s` r`sar`
abunden]a din penurie [i dreptatea din nedreptate. "Pune]i-M` la \ncercare",
spune cel Etern. {i ve]i vedea cum voi deschide pentru voi cìle cerurilor, voi
r`sp\ndi asupra voastr` binecuv\nt`ri, \nc\t ve]i fi cople[i]i." (Mat. III:10.)
CAPITOLUL IX
PERFECTA EXPRESIE DE SINE SAU PLANUL DIVIN
"V\ntul nu poate s`-mi r`t`ceasc` barca mea sau s`-mi schimbe cursul destinului
meu."
Pentru orice om, exist` o perfect` expresie de sine, exist` un loc pe care
trebuie s`-l ocupe doar el [i pe care nimeni altcineva nu-l poate ocupa, exist` un
lucru pe care numai el trebuie s`-l fac` [i care nu poate fi f`cut de nimeni
altcineva; este destinul lui!
Aceast` idee perfect`, men]inut` \n |n]elegerea divin`, a[teapt` ca omul s-o
recunoasc`.

Deoarece capacitatea imagina]iei este creatoare, este necesar ca omul s`
perceap` ideea \nainte ca ea s` se poat` realiza.
Chemarea cea mai puternic` a omului sa va referi la Planul divin al vie]ii
sale. S-ar putea s` nu aib` nici cea mai vag` idee c` posed`, ad\nc ascuns \n
sinea lui, un minunat talent. Chemarea lui ar trebui s` sune a[a: "Spirit Infinit,
deschide calea pentru ca Planul Divin al vie]ii mele s` se poat` manifesta; ca
geniul care exist` \n mine s` fie eliberat; s` percep clar Planul Perfect."
Planul Perfect cuprinde s`n`tatea, bog`]ia, iubirea [i perfecta expresie de
sine. Iat` cvadratura vie]ii care-]i aduce fericirea perfect`. Dup` ce ai f`cut
aceast` chemare, mari schimb`ri se pot produce \n via]a ta, deoarece aproape
to]i oamenii s-au \ndep`rtat de Planul Divin.
Cunosc cazul unei persoane: i se p`rea c` un ciclon \i devastase afacerile,
dar ele se ref`cur` repede, noi [i minunate condi]ii \nlocuindu-le pe cele vechi.
Expresia perfect` de sine nu se va manifesta niciodat` printr-o sarcin`
ingrat`, ci va avea un interes at\t de absorbant \nc\t \ndeplinirea ei va p`rea
aproape un joc. Cel care se ini]iaz` \n adev`r [tie de asemeni c`, p`trunz\nd \n
lumea \n care Dumnezeu dirijeaz` finan]ele, abunden]a necesar` acestei
perfecte expresii \i va fi la \ndem\n`. Astfel, mai multe genii s-au zb`tut ani de
zile \n dificult`]i financiare, c\nd, doar pronun]\nd cu credin]` cuv\ntul, [i-ar fi
eliberat rapid fondurile nece-sare.
Vre]i un exemplu? Dup` un curs, un student a venit la mine [i mi-a dat un
cent (a suta parte dintr-un $). El mi-a spus: "Am doar 700 $, v` dau 1$, fiindc`
am \ncredere \n puterea cuv\ntului vostru; v` cer s` pronun]a]i cuv\ntul
pentru expresia mea perfect` [i pentru prosperitatea mea."
Am "pronun]at cuv\ntul" [i nu l-am mai rev`zut dec\t anul urm`tor. El a
sosit \ntr-o zi, fericit, dup` o reu[it` deplin`, cu un teanc de bancnote. Mi-a spus
imediat: "De\ndat` ce ai pronun]at cuv\ntul, o situa]ie mi-a fost oferit` \ntr-un
ora[ \ndep`rtat [i m` bucur acum de s`n`tate, fericire, opulen]`."
Pentru o femeie, expresia perfect` poate fi aceea a unei so]ii remarcabile, a
unei mame ideale, a unei gospodine des`v\r[ite [i nu neap`rat a unei cariere
str`lucite.
Cere]i direc]ii precise [i calea va fi simpl` [i plin` de succese. Nu trebuie nici
"s`-]i reprezin]i", nici s` for]ezi o imagine, atunci c\nd ceri ca Planul divin s`-]i
p`trund` \n planul con[tient: prime[ti doar fulgere de inspira]ie [i \ncepi s` vezi
cum se \ndeplinesc lucruri importante. Iat` imaginea sau ideea c`reia trebuie
s`-i fi]i ata[at f`r` [ovìre. C\nd omul caut` un anumit lucru, acesta \l va cùta pe
el. De exemplu: telefonul \l cùta pe Bell!
P`rin]ii nu trebuie niciodat` s` impun` cariere sau profesiuni copiilor lor.
Cunosc\nd Adev`rul spiritual, ei ar trebui, c\t mai devreme, dac` este posibil
chiar \nainte de na[terea copilului, s` pronun]e cuv\ntul pentru ca Planul
Divin s` se \ndeplineasc`.
Un tratament prenatal ar trebui s` fie conceput astfel: "Fie ca Dumnezeu
din fiin]a acestui copil s` se exprime \n mod perfect; fie ca Planul Divin
prev`zut pentru spiritul sù, pentru corpul sù, pentru viitorul sù, s` se
manifeste de-a lungul \ntregii sale vie]i, pentru eternitate."
S` se fac` voia lui Dumnezeu [i nu voia omului; dup` modelul lui Dumnezeu
[i nu al omului. Iat` porunca pe care o g`sim constant \n Biblie, carte care
trateaz` despre {tiin]a spiritului [i care-l \nva]` pe om s`-[i elibereze sufletul
(subcon[tientul) de sclavie.
B`t`liile care sunt descrise aici, sunt cele pe care omul le duce contra
g\ndurilor rele: "du[manii omului sunt cei din propria lui cas`". Orice om este
ca un David care-l \nvinge pe Goliat (g\ndul, \n]elegerea muritorului) cu
ajutorul unei pietre albe (credin]a). A[adar, omul trebuie s` aib` grij` s` nu fie
pentru sine un "slujitor rù" care s`-i \ngroape talentul. A nu te servi de darurile
primite de la Dumnezeu atrage pedepse teribile. Deseori teama \l impiedic` pe
om s` se exprime perfect. "Tracul" a \ncurcat chiar geniile; el ar putea fi dep`[it
prin cuv\ntul pronun]at sau prin "tratament"; individul \[i pierde atunci, orice
con[tiin]` de sine [i simte doar c` devine un mijloc prin care se exprim`
Inteligen]a Infinit`. Omul se afl` atunci sub inspira]ie direct`, f`r` team`, plin
de \ncredere, deoarece simte c` Dumnezeu din fiin]a lui este cel care
ac]ioneaz`.
Un t\n`r asist` deseori la cursurile mele cu mama lui. El m-a rugat s`
"pronun] cuv\ntul" pentru un examen greu. L-am sf`tuit s` fac` aceast`
afirma]ie: "Eu sunt unit cu Inteligen]a Infinit`; [tiu tot ceea ce trebuie pentru
examen"; avea cuno[tin]e excelente de istorie, dar nu era sigur de el la
matematic`. C\nd l-am rev`zut, mi-a spus: "Am pronun]at cuv\ntul pentru
matematic` [i am primit cea mai bun` not`, dar am crezut c` pot s` m` bazez pe
mine \nsumi pentru istorie [i am luat o not` mediocr`".
Prime[ti \ntotdeauna c\te un bob\rnac c\nd e[ti prea sigur de tine,
deoarece \]i pui toat` \ncrederea \n personalitatea ta [i nu \n "Dumnezeu din
fiin]a ta".
O alt` elev` \mi d`du acest exemplu: \ntr-o var` ea f`cu o lung` c`l`torie prin ]
`ri ale c`ror limbi nu le cuno[tea. |n fiecare clip` ea ceru direc]ie [i protec]ie
divin` [i totul se petrecu de minune. Bagajele sale nu se r`t`cir` niciodat`, ea g`si
cele mai bune hoteluri [i peste tot fu excelent primit`. Reveni la New York
unde, cunosc\nd engleza, se g\ndi c` apelul la ajutorul lui Dumnezeu nu-i mai
este necesar [i se ocup` de toate f`r` s` se mai roage. Totul merse rù; valizele i-
au fost r`t`cite din cauza agita]iei [i a dezordinii. Studentul \n metafizic` trebuie
s` se obi[nuiasc` s` "practice prezen]a lui Dumnezeu" \n fiecare clip`.
"Recunoa[te-L oriunde ai merge", aceasta nu este f`r` \nsemn`tate, nimic nu este
mai important.
Uneori un incident m`runt poate transforma o via]`. Robert Fulton, privind
cum fierbea apa \n ceainic, [i-a imaginat un pachebot!
Am v`zut deseori student am\n\nd demonstra]ia prin rezisten]` sau pentru
c` dorea s`-[i aleag` singur calea. F`c\nd a[a, el \[i limita credin]a [i oprea
manifestarea.
"Cìle mele [i nu ale voastre!" porunce[te Inteligen]a Infinit`. Tot a[a
energiei, fie c` este a vaporilor sau a electricit`]ii, \i trebuie un instrument care
s` nu ofere nici un fel de rezisten]`, iar omul este acest instrument.

|n mod constant, Scriptura recomand` omului s` "stea lini[tit". "O, Iuda, nu
te teme; dar m\ine mergi \n \nt\mpinarea lor, c`ci Dumnezeu va fi cu tine. Tu
nu va trebui s` lup]i; fii destins, r`m\i lini[tit [i contempl` Eliberarea pe care ]i-o
d` Dumnezeu, care este cu tine".
Am constatat aceasta \n cazul doamnei care a primit desp`gubiri de 2000
$ de la proprietarul ei c\nd a aplicat legea nerezisten]ei [i a avut o credin]a de
nezdruncinat, [i de asemeni \n cazul celei care [i-a c\[tigat iubirea b`rbatului
ales "c\nd orice suferin]` a \ncetat".
Scopul studentului \n metafizic` este Echilibrul, st`p\nirea de sine.
St`p\nirea de sine \nseamn` putere, deoarece ea d` Puterii care este Dumnezeu,
posibilitatea s` aflueze spre om, pentru a "ac]iona conform voin]ei sale bune".
St`p\n pe sine, studentul g\nde[te limpede [i "ia rapid decizii bune": nu pierde
niciodat` ocazia.
M\nia altereaz` viziunea, otr`ve[te s\ngele: ea este cauza multor boli [i
decizii care duc la dezastre.
A fost plasat` printre p`catele capitale at\t de rùf`c`toare sunt reac]iile sale.
Studentul \nva]` c` \n metafizic` cuv\ntul p`cat are un sens mult mai larg dec\t
[tia el din ce \nv`]ase p\n` atunci. "Tot ceea ce este contrar credin]ei este
p`cat." El \[i d` seama c` teama [i nelini[tea sunt p`cate mortale. Este credin]a
inversat` [i, prin imagini mentale deformate, el \[i provoac` exact situa]ia de
care se teme. Munca sa const` \n a-[i alunga du[manii (\n afara
Subcon[tientului). "C\nd omul nu se teme, el este perfect!" Dar, a[a cum a spus
Maeterlink, "omul se teme de Dumnezeu". A[adar, dup` cum a]i citit deja \n
capitolele precedente, omul nu poate \nvinge teama dec\t \nfrunt\nd teama.
C\nd Iosif [i armata sa s-au preg`tit s` mearg` \n \nt\mpinarea du[manilor
c\nt\nd: "Slavit s` fie Dumnezeu, c`ci \ndurarea sa este ve[nic`", ei [i-au dat
seama c` du[manii lor se omor\ser` \ntre ei [i c` nu mai aveau cu cine s` se
lupte.
Cineva a cerut unei doamne s` transmit` un mesaj unei ter]e persoane.
Aceasta se temea de acest mesaj, deoarece ra]iunea o sf`tuia: "Nu te
amesteca \n aceast` poveste, [i nu te angaja s` faci comisionul." Era \ncurcat`
pentru c`-[i d`duse cuv\ntul. |n sf\r[it, ea se hot`r\ s` "\nfrunte leul" [i f`cu apel la
legea protec]iei divine. Ea o \nt\lni pe persoana c`reia trebuia s`-i transmit`
mesajul, dar c\nd vru s` vorbeasc`, aceasta o anun]`: "Persoana cutare a p`r`sit
ora[ul", fapt care f`cea inutil mesajul, dat fiind c` situa]ia depindea de
prezen]a \n ora[ a acelei persoane. Dat fiind c` fusese preg`tit` s` ac]ioneze - dar
fusese [i nerezistent`, f`c\nd apel la legea protec]iei divine - ea n-a mai fost
obligat` s` vorbeasc`. {i dat fiind c` nu-i era team`, situa]ia nepl`cut` disp`ru.
Studentul \nt\rzie uneori demonstra]ia sa, men]in\nd ideea c` ea este
incomplet`; ar trebui s` fac` aceast` afirma]ie: "|n Spiritul Divin, totul este
perfect, prin urmare, demonstra]ia mea este complet`, munca mea perfect`,
c`minul meu perfect, s`n`tatea mea perfect`". Orice ar cere, acestea sunt idei
perfecte, \nregistrate \n |n]elegerea Divin` [i care trebuie s` se manifeste "prin
har [i \n mod perfect". Trebuie s` mul]umeasc` pentru tot ceea ce a primit deja

\n Planul Invizibil [i s` se preg`teasc` activ s` primeasc` toate acestea \n Planul
vizibil.
Una dintre elevele mele avea nevoie de o demonstra]ie pecuniar`. A venit
la mine pentru c` nu-i reu[ea. "Poate c` nu obi[nuie[ti s` termini ceea ce \ncepi
[i, subcon[tientul tù a luat obiceiul s` nu termine nici el." (cum este interiorul,
a[a [i exteriorul).
"Ai dreptate, mi-a r`spuns ea, eu \ncep deseori lucruri pe care nu le mai
termin. M` \ntorc acas` [i voi termina ceea ce am \nceput acum c\teva
s`pt`m\ni, sunt sigur` c` va fi simbolul demonstra]iei mele."
Ea \ncepu deci s` lucreze \n mod con[tiincios [i, \n cur\nd, termin`. La
pu]in timp dup` aceea, banii \i parvenir` \n mod curios. |n acea lun`, so]ul ei
primi un salariu dublu. El \i inform` pe patroni, care \i spuser` s` p`streze
banii.
C\nd omul cere cu credin]`, prime[te cu siguran]`, pentru c` Dumnezeu
creeaz` cìle sale proprii!
Mi s-a pus adeseori aceast` \ntrebare: "S` spunem c` cineva are mai multe
talente, cum s` [tie pe care s`-l aleag`?" Cere]i o direc]ie clar`, spune]i:"Spirit
Infinit, d`-mi o indica]ie clar`, reveleaz`-mi cum trebuie s` fie expresia mea
perfect`, arat`-mi care este talentul de care trebuie s` m` servesc acum."
Am \nt\lnit oameni care, brusc, se apucau de ceva nou [i rezolvau totul cu
competen]` av\nd pu]in` experien]` sau chiar deloc. Afirma]i deci: "Eu sunt
\nzestrat pentru Planul Divin al vie]ii mele", [i profita]i f`r` team` de ocaziile
care se prezint`.
Anumi]i oameni dau cu bun`voin]`, dar nu [tiu s` primeasc`. Ei refuz`
cadourile, din orgoliu, sau din motive negative, f`c\nd s` sece sursele lor [i,
invariabil se trezesc c` nu mai au mare lucru. Astfel, o doamn` care d`ruise
mul]i bani, primi, la r\ndul ei un dar de mai multe mii de $. Dar \l refuz`,
spun\nd c` nu are nevoie de bani. Nu mult dup` aceea, finan]ele ei se \ncurcar`
[i se trezi \ndatorat` exact cu aceast` sum`. Trebuie s` prime[ti cu bun`voin]`,
p\inea care "vine pe ap`"; f`r` constr\ngere s` dai, f`r` constr\ngere s` prime[ti.
Echilibrul dintre a da [i a primi, exist` permanent, de[i omul trebuie s` dea
f`r` g\ndul de a primi. Dar \ncalc` legea dac` nu accept` ceea ce i se ofer`. C`ci
orice dar vine de la Dumnezeu, omul nu este dec\t instrumentul lui.
Nu trebuie s` ai niciodat`, \n ceea ce-l prive[te pe cel care d`, un g\nd de
pierdere. De exemplu, cu cel care mi-a dat un cent, nu m-am g\ndit: "S`rmanul
om, nu poate s`-[i permit` s`-mi dea acest cent." Eu l-am v`zut bogat [i prosper,
primindu-[i partea din abunden]`. {i acest g\nd i-a [i adus-o. Dac` nu [tii s`
prime[ti, trebuie s` \nve]i, [i s` accep]i pentru c` a[a faci s` ]\[neasc` sursele,
acest rol \l poate avea chiar [i un timbru po[tal care vi se ofer`.
Dumnezeu \l iube[te pe acela care [tie s` primeasc`, la fel de mult ca pe
acela care [tie s` dea.
Am fost adeseori \ntrebat de ce un om se na[te bogat [i s`n`tos, iar un altul
s`rac [i bolnav.
Acolo unde exist` un efect, exist` \ntotdeauna [i o cauz`; hazardul nu exist`.

Aceast` \ntrebare \[i g`se[te r`spunsul \n legea re\ncarn`rii. Omul trìe[te
mai multe vie]i, moare de mai multe ori, \nainte de a cunoa[te Adev`rul care-l
va elibera.
El este atras de p`m\nt, din cauza dorin]elor sale ne\ndeplinite, pentru a-[i
pl`ti datoriile sale karmice, sau pentru a-[i "\mplini destinul".
Cel care se na[te bogat [i s`n`tos [i-a men]inut \n subcon[tient, \n cursul
vie]ii sale anterioare, imaginile opulen]ei [i s`n`t`]ii. Cel care este s`rac [i bolnav
[i-a creat imagini ale bolii [i s`r`ciei.
Sub orice plan ar fi, omul manifest` suma total` a convingerilor
subcon[tientului sù.
Cu toate acestea, na[terea [i moartea sunt legi stabilite de oameni,
deoarece "plata p`catului, este moartea", c`derea adamic` a con[tiin]ei, prin
recunoa[terea a dou` puteri (binele [i rùl). Omul real, omul spiritual nu
cunoa[te nici na[terea, nici moartea! El nu s-a n`scut [i nu a murit niciodat` -" el
exist` de la \nceput [i va exista mereu!"
Astfel, prin cunoa[terea Adev`rului, omul se elibereaz` de legea Karmei, de
p`cat [i de moarte [i se manifest` ca om creat "dup` chipul [i asem`narea lui
Dumnezeu". Eliberarea sa are loc \n timp ce \[i \mpline[te Destinul, f`c\nd s` se
produc` manifestarea Planului Divin al vie]ii sale. {i atunci Dumnezeu \i va
spune: "E[ti bun, cinstit, corect, ai fost fidel \n toate situa]iile, Eu ]i le voi fixa
toate acestea [i vei fi fericit (chiar \n moarte) \mp`rt`[indu-te din bucuria Mea.
CAPITOLUL X
NEGA}II {I AFIRMA}II
"Tu vei declara un lucru [i el se va \ndeplini." "Binele care trebuie s` se

manifeste \n via]a unui om este deja un fapt \mplinit \n |n]elegerea Divin`. El
a[teapt`, pentru a se realiza, ca omul s`-l recunoasc`, sau s` pronun]e cuv\ntul
pentru ca el s` se poat` manifesta. Dar trebuie s` aib` grij`, pentru a declara c`
doar Ideea Divin` despre bine trebuie s` se manifeste, pentru c`, adeseori, el
provoac` prin "cuvintele sale inutile" e[ecul [i nefericirea.
Este, deci, foarte important s` enun]i corect cererea, a[a cum am mai
spus \ntr-un capitol precedent.
Dac`-]i dore[ti o familie, prieteni, o pozi]ie social`, sau orice altceva, trebuie
s` ceri "selec]ia divin`".
De exemplu: "Spirit Infinit, deschide calea care duce la adev`rata mea
familie, adev`ra]ii mei prieteni, adev`rata mea pozi]ie social`. Eu |]i mul]umesc
pentru c` acestea se manifest` acum, prin Har [i \ntr-un mod perfect."
Sf\r[itul afirma]iei este de o importan]` capital`. Iat` dovada: O doamn` a
cerut 1000 $. Fiica sa fu victima unui accident [i primi o desp`gubire de 1000

$, deci dolarii ceru]i de ea nu-i parvenir` \ntr-un "mod perfect". Cererea ar fi
trebuit s` fie f`cut` astfel: "Spirit Infinit, eu |]i multumesc pentru c` cei 1000 $
care-mi apar]in prin drept divin s`-mi parvin` prin Har [i \n mod perfect."
Pe m`sur` ce se dezvolt` con[tiin]a prosperit`]ii, trebuie s` preciz`m ca
sumele de bani pe care le dorim [i care ne apar]in prin drept divin, s` ne
parvin` prin Har [i \n mod perfect.
Dar este imposibil s` eliber`m mai mult dec\t ceea ce credem posibil,
pentru ca \n general, suntem m`rgini]i de preten]iile subcon[tientului. Trebuie
s` extindem aceste preten]ii pentru a putea primi mai mult. Omul se limiteaz`,
deseori, \n cererile sale. De exemplu, un student a cerut 600 $ pentru o dat`
anume. El i-a ob]inut, dar, a aflat apoi c` trebuia s` fi primit 1000 $. Totu[i,
pentru c` el ceruse exact suma de 600 $, nu i se d`dur` dec\t at\]ia. "Ei l-au
limitat pe Sf~ntul din Israel." Boga]ia este o problem` de con[tiin]`. Francezii au
o legend` care ilustreaz` acest adev`r. Un om s`rman mergea pe strad` c\nd a
\nt\lnit un c`l`tor care l-a oprit [i i-a spus: "Prietene, v`d c` e[ti nenorocit, ia
acest lingou de aur, vinde-l [i vei fi bogat toat` via]a."
S`rmanul, foarte bucuros de acest noroc, duse lingoul acas`. |n scurt timp,
el g`si de lucru, [i c\[tig` at\]ia bani, \nc\t nu mai v\ndu lingoul. Trecur` anii [i
el deveni foarte bogat. |ntr-o zi, el \nt\lni pe drum un om s`rac: el se opri [i \i
spuse: "Prietene, am s`-]i dau un lingou de aur, [i v\nz\ndu-l te vei \mbog`]i".
Cer[etorul lu` lingoul, \l evalu` [i \[i d`du seama c` nu era aur, ci aram`. A[adar,
primul dintre cei doi oameni s`rmani a devenit bogat pentru c` a avut
sentimentul bog`]iei, doar crez\nd c` lingoul este de aur.
Orice om are \n sinea lui un lingou de aur - este con[tiin]a aurului, a
opulen]ei, cea care aduce boga]iile \n via]a sa. Formul\nd cererile, trebuie
s` \ncepe]i cu sf\r[itul, adic`, s` declara]i c` "a]i primit deja". "|nainte de a m`
chema, Eu \]i voi r`spunde."
Afirm\nd continuu, credin]a se instaleaz` \n subcon[tient.
N-ar fi necesar s` repetam o afirma]ie, dac` am avea o credin]` perfect`! Nu
trebuie nici s` implori, nici s` pledezi, ci s` mul]ume[ti constant pentru ceea ce
ai primit deja.
"De[ertul se va bucura [i va \nflori ca un trandafir." Faptul de a te bucura
chiar atunci c\nd e[ti \n de[ert (starea de con[tiin]`), deschide calea pentru
eliberare. Cuv\ntarea duminical` este \n acela[i timp o ruga [i o cerere. "D`-ne
nou` ast`zi, p\inea cea spre fiin]`, [i iart`-ne nou` gre[elile, precum [i noi iert`m
gre[i]ilor no[tri" se termin` cu lauda: "C`ci ale Tale sunt dintotdeauna [i de-a
pururi, |mp`r`]ia, Puterea [i Gloria. Amin." A[adar, rug`ciunea este o rug` [i o
cerere, o laud` [i o mul]umire. Elevul trebuie s` lucreze cu el \nsu[i pentru a
reu[i s` ajung` s` cread`: "cu Dumnezeu totul este posibil".
Pare u[or \n abstract, dar devine greu c\nd te afli \n dificultate. De
exemplu, trebuia ca o doamn` s` fac` demonstra]ia pentru o mare sum` de bani
\ntr-un anumit termen. Ea [tia c` trebuia s` fac` ceva pentru a ob]ine realizarea
(c`ci realizarea \nseamn` manifestare), [i ceru o direc]ie. La pu]in timp,
trec\nd printr-un magazin, ea z`ri un coupe-papier din email roz. Ea se g\ndi:
"Nu am un coupe-papier a[a de elegant pentru a-mi deschide scrisorile care
con]in multe cecuri." Ea \l cump`r`, de[i ra]iunea \i spunea c` era o cheltuial`
nebuneasc`. Dar c\nd \l ]inea \n m\n`, ea avea \n minte imaginea unui plic,
care con]inea un cec important [i c\teva s`pt`m\ni mai t\rziu, ea primi banii de
care avea nevoie. Coupe-papierul de email roz fusese podul peste care trecuse
ea cu credin]a activ`.
Sunt multe exemplele despre puterea subcon[tientului ghidat de credin]a
activ`.
Un om petrecea noaptea \ntr-o ferm`. Ferestrele camerei sale fuseser`
b`tute \n cuie [i, \n mijlocul nop]ii, sim]ind c` se sufoc`, el merse, prin
\ntuneric spre una dintre ferestre. Nereu[ind s-o deschid`, sparse un geam [i
dormi apoi foarte bine. A doua zi, el \[i d`du seama c` sparsese un geam de la
bibliotec` [i c` fereastra r`m`sese \nchis` toat` noaptea. El \[i procurase oxigenul
doar g\ndindu-se la el.
C\nd un elev \ncepe s` fac` demonstra]ii ale legii spirituale, nu trebuie
niciodat` s` se uite \napoi: "Cel care nu crede, nu va primi nimic de la
Dumnezeu."
Un student spuse \ntr-o zi ceva minunat: "C\nd cer ceva Tat`lui Ceresc,
sunt categoric [i spun: "Doamne, nu voi lua mai pu]in dec\t am cerut, ci mai
mult!" Astfel, omul nu trebuie s` renun]e niciodat`: "Dup` ce a]i f`cut ce trebuia,
men]ine]i-v` pozi]ia." Uneori, acesta este momentul cel mai dificil al
demonstra]iei. E[ti tentat, f`r` \ncetare, s` abandonezi, s` te \ntorci \n trecut, s`
ai \ndoieli.
S` nu uit`m c` " Dumnezeu \l ajut` pe acela care [tie s` a[tepte cu r`bdare".
Demonstra]iile se fac adeseori aproape \n ultima clip`, pentru c` doar
atunci, omul se destinde, adic` \nceteaz` s` ra]ioneze [i \n acel moment
Inteligen]a Infinit` poate s` ac]ioneze. "Dorin]ele sumbre primesc un r`spuns
sumbru, sau \nt\rzie s` se realizeze."
O doamn` m` \ntreb` de ce \[i pierde sau \[i sparge mereu ochelarii.
Analiz\nd, am descoperit c` spunea deseori celorlal]i [i ei \ns`[i cu enervare:
"A[ vrea s` scap de ochelarii `[tia". {i dorin]a ei ner`bd`toare se realiz` \n mod
violent. Ar fi trebuit s` cear` o vedere perfect`, dar ea nu \nregistr` \n
subcon[tient dec\t dorin]a vie de a sc`pa de ochelari; de aceea ea ori \i sp`rgea
ori \i pierdea.
Dualitatea atitudinii spirituale genereaz` pierderile, deprecierile, a[a cum s-
a \nt\mplat doamnei care nu-[i aprecia so]ul, sau aceleia care se temea c`-l
pierde, ceea ce creeaz`, \n subcon[tient, imaginea pierderilor.
C\nd studentul va reu[i s` se elibereze de problema sa (s`-[i arunce povara),
atunci va ob]ine o manifestare instantanee.
Astfel, o doamn` era pe strad` \n timpul unei furtuni puternice [i v\ntul \i
strica umbrela. Ea urma s` fac` o vizit` unor oameni pe care nu-i cuno[tea [i \i
era jen` s` apar` cu o umbrel` rupt`. Pe de alt` parte, ea nu putea s-o arunce
pentru c` nu-i apar]inea. |ncurcat`, ea exclam`: "O, Doamne, ai grij` de aceast`
umbrel`, nu [tiu ce s` fac!" O clip` dup` aceea, o voce se auzi \n spatele ei :
"Doamn`, vre]i s` v` repar umbrela?". (Un me[ter trecea pe acolo.) Ea fu de
acord [i \i l`s` umbrela, care fu reparat` \n timp ce ea era \n vizit`. La sf\r[itul
vizitei, ea recuper` umbrela, care p`rea ca nou`. Exist` \ntotdeauna, la
\ndem\na noastr`, un me[ter de umbrele, c\nd [tim cui s` \ncredin]`m
umbrela, respectiv situa]ia care ne preocup`, adic` \n m\inile lui Dumnezeu.
O nega]ie trebuie s` fie \ntotdeauna urmat` de o afirma]ie.
T\rziu, noaptea, am fost chemat` la telefon, pentru a trata pe cineva
necunoscut. Era aparent foarte bolnav. Eu am spus: "Neg aceast` aparen]` de
boal`. Ea este ireal` [i, deci nu se poate \nregistra \n subcon[tientul sù; acest
om este o idee perfect` \n |n]elegerea Divin`, substan]a pur` exprim\nd
perfec]iunea."
A doua zi, \i era mult mai bine, [i a treia zi se ocupa deja de afacerile sale.
|n |n]elegerea Divin`, nu exist` nici timp, nici spa]iu, prin urmare, cuv\ntul
atinge instantaneu destina]ia sa [i "nu se \ntoarce \n vid". Fiind \n America,
am tratat bolnavi care se aflau \n Europa [i rezultatul a fost imediat.
Sunt \ntrebat` adeseori care este diferen]a dintre imagina]ie [i viziune, "a
vizualiza" [i "a viziona". A imagina este un proces mintal guvernat de ra]iune
sau de con[tient. Viziunea este un proces spiritual, guvernat de intui]ie sau
supracon[tient. Studentul \n metafizic` trebuie s`-[i antreneze spiritul pentru a
primi fulgere de inspira]ie [i pentru a realiza aceste "imagini divine" prin
direc]ii clare. C\nd un om spune: "Nu doresc dec\t ceea ce Dumnezeu vrea
pentru mine", dorin]ele sale eronate se [terg din con[tiin]a sa [i Marele
Arhitect, Dumnezeu din fiin]a lui, \i d` planuri noi.
Planul lui Dumnezeu pentru orice om, dep`[e[te restric]iile ra]iunii*,
aceasta este cvadratura vie]ii care con]ine s`n`tatea, bog`]ia, iubirea, perfecta
expresie de sine. Cei mai mul]i oameni \[i construiesc \n imagina]ie o c`su]a
atunci c\nd ar trebui s`-[i construiasc` un palat.
Dac` studentul \ncearc` s` for]eze demonstra]ia (prin ra]ionament), el o
aduce la punct zero. "Voi gr`bi lucrurile, spune Dumnezeu." Nu trebuie
ac]ionat dec\t prin intui]ie sau dup` direc]ii primite [i bine definite: "S` crezi \n
Dumnezeu [i s` a[tep]i cu r`bdare. Marturise[te-I Lui dorin]a ta [i El o va
\ndeplini".
Am v`zut cum legea ac]iona \n condi]ii extrem de uimitoare. De exemplu,
o student` \mi spuse c` are nevoie de 100 $ pentru a doua zi. Era o datorie de
o importan]` vital` pe care trebuia s-o achite. Am "spus cuv\ntul" declar\nd c`
Spiritul Infinit nu \nt\rzie niciodat` [i c` abunden]a este \ntotdeauna la
\ndem\n`. |n aceea[i sear`, ea \mi telefon` pentru a-mi povesti miracolul. |i
venise ideea s`-[i examineze actele din seif. Sub documente, ea g`si un bilet nou
de 100 $. Fu uimit` [i \mi spuse c` este sigur` c` nu l-a pus ea acolo, dat fiind c`
se uitase deseori prin acele h\rtii. Este posibil s` fi fost o materializare a ideii,
a[a cum Iisus a materializat p\inea [i pe[tii.
*
Calit`]ile cele mai subtile ale creierului nu sunt neap`rat cele ra]ionale [i ra]iunea noastr` nu
este destul de puternic` pentru a \nlocui cuno[terea direct` a faptelor. Intui]ia dispune de un
c\mp de ac]iune mai vast dec\t cel al ra]iunii, iar credin]a religioas`, pur intuitiv`, constitue
o p\rghie uman` cu mult mai eficace dec\t [tiin]a sau filozofia. Convingerea este aceea care
te face s` ac]ionezi [i nu cunoa[terea. (Pierre LECOMTE DE NOUY: "Demnitatea uman`")

Omul va atinge stadiul \n care "cuv\ntul sù va deveni viu", adic` se va
materializa \n aceea[i clip`. "C\mpurile sunt coapte pentru recolt`" [i se vor
manifesta imediat, ca \n toate miracolele lui Iisus Hristos.
Numele lui Iisus Hristos are o putere formidabil`. El reprezint` Adev`rul
manifestat.
El a declarat: "Tot ce ve]i cere Tat`lui ceresc, \n numele Meu, El v` va da".
Pronun]area acestui nume \l ridic` pe student p\n` la a patra
dimensiune, \n care este eliberat de toate influen]ele astrale [i psihice,
devenind "necondi]ionat [i absolut precum Dumnezeu, care este necondi]ionat
[i absolut".
Am v`zut multe vindec`ri miraculoase la cei care spuneau: "|n numele lui
Iisus Hristos".
Iisus Hristos este \n acela[i timp, persoan` [i principiu; [i Iisus este, \n fiin]a
fiec`ruia M~ntuirea [i Salvarea sa.
Iisus Hristos din fiin]a interioar` este Eul celei de-a patra dimensiuni, omul
f`cut dup` chipul [i asem`narea lui Dumnezeu. Este Eul (Eu sunt), care nu
cunoa[te nici e[ecul, nici boala, nici suferin]a, care nu s-a n`scut, nici n-a murit
vreodat`. Este "|nvierea [i Via]a" din fiin]a fiec`ruia!
"Nimeni nu vine la Tat`l Ceresc dec\t prin Fiul Sù", aceasta \nseamn` c`
Dumnezeu, Universalul, ac]ion\nd \n planul particular, devine Hristos \n om.
Iar Sf~ntul Duh \nseamn` Dumnezeu \n ac]iune.
Astfel, zilnic, omul manifest` Trinitatea Tat`lui, a Fiului [i a Sf~ntului Duh.
A g\ndi, trebuie s` ating` perfec]iunea unei arte. Cel care atinge aceast`
mìestrie trebuie s` aib` grij` s` nu brodeze pe p\nza spiritului sù dec\t conform
cu planul divin; el brodeaz` cu culori magnifice de putere [i de decizie, cu
credin]a perfect` c` nu poate fi putere capabil` s`-i altereze perfec]iunea, [tiind c`
acestea se vor manifesta \n via]a sa, idealul devenind astfel real.
Orice putere este dat` omului (de g\ndirea just`) pentru a realiza Cerul sù
pe p`m\nt [i acesta este [i scopul "Jocului Vie]ii".
Legile sale sunt credin]a f`r` team`, nerezisten]a [i Iubirea!
Fie ca fiecare dintre cititorii no[tri s` fie acum eliberat de ceea ce l-a re]inut
prizonier ani \ndelunga]i, separ\ndu-l de ceea ce-i apar]ine, [i fie ca el s`
cunoasc` Adev`rul care-l va elibera" - s` fie liber pentru a-[i \ndeplini destinul,
pentru a provoca manifestarea Planului Divin al vie]ii sale, S`n`tatea, Bog`]ia,
Iubirea [i perfecta Expresie de sine. "S` fi]i transforma]i prin re\nnoirea
spiritului vostru."
NEGA}IILE {I AFIRMA}IILE

(Pentru Prosperitate)
Dumnezeu este boga]ia mea infailibil` [i sume mari de bani \mi parvin rapid
prin Har [i mijloace perfecte.
(Pentru Condi]ii Armonioase)
Orice plan pe care Tat`l Ceresc nu l-a conceput se va dezagrega [i se va risipi

pentru a se putea manifesta Planul Divin.
( Pentru Condi]ii Armonioase)
Numai ceea ce este adev`rat de la Dumnezeu este adev`rat \n mine, c`ci eu [i

Dumnezeu suntem Una.
(Pentru Credin]`)
Cum eu sunt Una cu Dumnezeu, eu sunt Una cu binele meu, c`ci Dumnezeu
este \n acela[i timp Donatorul [i Darul. Eu nu pot separa Donatorul de Dar.
(Pentru Condi]ii Armonioase)
Iubirea Divin` dezagreg` [i risipe[te acum orice discordan]` din spiritul meu, din
corpul meu, din afacerile mele. Iubirea Divin` este cel mai puternic chimist din
Univers [i dizolv` tot ceea ce nu este Dumnezeu!
(Pentru S`n`tate)
Iubirea Divin` umple con[tiin]a mea cu s`n`tate [i fiecare celul` a corpului meu,
cu lumin`.
(Pentru Vedere)
Ochii mei sunt ochii lui Dumnezeu, eu v`d cu ochii spiritului. V`d clar calea
deschis`; nu exist` obstacol \n drumul meu. V`d clar Planul perfect.
(Pentru Direc]ii)
Sunt divin sensibil la direc]iile mele intuitive [i ascult imediat de Voin]a Ta.
(Pentru Auz)
Urechile mele sunt urechile lui Dumnezeu, aud cu urechile spiritului. Sunt
nerezistent [i gata s` m` las condus. Eu aud.
(Pentru Lucru)
Am mult de lucru
L-am primit \n mod Divin
Eu lucrez c\t pot mai bine,
{i sunt foarte bine pl`tit.
(Pentru a fi liber de orice sclavie)
Arunc povara mea pe umerii lui Hristos care este \n mine [i avansez, liber!
Capitolul I - Jocul........................
Capitolul II - Legea Prosperit`]ii..........
Capitolul III - Puterea cuv\ntului.........
Capitolul IV - Legea nerezisten]ei............
Capitolul V - Legea Karmei [i legea Iert`rii..........
Capitolul VI -Aruncarea poverii.......

Capitolul VII - Iubirea............
Capitolul VIII- Intui]ia, Direc]iile....
Capitolul IX - Perfecta expresie de sine.......
Capitolul X - Nega]ii [i Afirma]ii
Gîndirea ar trebui s` ating` perfec]iunea unei arte. Cel care atinge aceast`
mìestrie trebuie s` aib` mare grij` s` picteze pe pînza spiritului sù doar planul
divin. El picteaz` tablourile sale cu magnifice tu[e de putere, de decizie, cu
credin]a perfect` c` nu exist` putere capabil` s`-i altereze perfec]iunea, [tiind c`
ele se vor manifesta în via]a sa, idealul devenind astfel real.
Puterea este dat` omului (prin gîndirea just`) pentru a realiza binele sù pe
p`m\nt . "Jocul Vie]ii" are ca scop s` v` ajute în aceast` realizare.

Jocul Vietii

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Jocul Vietii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

FLORENCE SCOVEL SHINN

CUM S<-L JOCI

Traducere de Livia-Maria FLOREA

Editura ASTRA, 1941

Jocul vie]ii [i cum s`-l joci - 2

C|ND OMUL {TIE S< DOREASC< CU CURAJ, TOATE DO-RIN}ELE

Un om str`lucit, care reu[ise excep]ional, îmi povesti c` [tersese brusc orice

"Da, Cel Atotputernic va fi ap`rarea ta [i nu vei duce lips` de aur."

Jocul vie]ii [i cum s`-l joci - 6

Jocul vie]ii [i cum s`-l joci - 9

C\nd ne ini]iem în Adev`r, noi nu prea putem s` ne supraveghem cuvintele.

CORPUL POATE FI RE|NTINERIT {I TRANSFORMAT PRIN CUV|NT {I

Jocul vie]ii [i cum s`-l joci - 11

Critica permanent` provoac` reumatisme, deoarece gîndurile near-

Jocul vie]ii [i cum s`-l joci - 12

BUN<VOIN}A PRODUCE O AUR< DE PROTEC}IE |N JURUL CELUI

"Nu rezista]i r`ului! NU V< L<SA}I IMPRESIONA}I DE R<U, CI |NVINGE}I

Nimic în lume nu poate s` se opun` unei persoane care este absolut

Jocul vie]ii [i cum s`-l joci - 13

Jocul vie]ii [i cum s`-l joci - 15

"Eu am mult de lucru,

LEGEA KARMEI {I A IERT<RII

Omul nu prime[te dec\t ceea ce d`. Jocul vie]ii este un joc al

Jocul vie]ii [i cum s`-l joci - 18

C\nd omul reu[e[te s` ajung` la con[tientizarea puterii sale, a puterii

Jocul vie]ii [i cum s`-l joci - 22

Jocul vie]ii [i cum s`-l joci - 23

Jocul vie]ii [i cum s`-l joci - 24

Jocul vie]ii [i cum s`-l joci - 25

Jocul vie]ii [i cum s`-l joci - 26

Jocul vie]ii [i cum s`-l joci - 27

Jocul vie]ii [i cum s`-l joci - 29

Jocul vie]ii [i cum s`-l joci - 30

"Oriunde te-ai afla, recunoa[te-L [i El te va \ndruma."

Jocul vie]ii [i cum s`-l joci - 31

PERFECTA EXPRESIE DE SINE SAU PLANUL DIVIN

Jocul vie]ii [i cum s`-l joci - 35

Jocul vie]ii [i cum s`-l joci - 37

Jocul vie]ii [i cum s`-l joci - 38

Jocul vie]ii [i cum s`-l joci - 39

"Tu vei declara un lucru [i el se va \ndeplini." "Binele care trebuie s` se

Jocul vie]ii [i cum s`-l joci - 40

Jocul vie]ii [i cum s`-l joci - 43

Jocul vie]ii [i cum s`-l joci - 44

(Pentru Condi]ii Armonioase)

Orice plan pe care Tat`l Ceresc nu l-a conceput se va dezagrega [i se va risipi

( Pentru Condi]ii Armonioase)

Numai ceea ce este adev`rat de la Dumnezeu este adev`rat \n mine, c`ci eu [i

(Pentru Condi]ii Armonioase)

(Pentru a fi liber de orice sclavie)

Capitolul II - Legea Prosperit`]ii..........

Capitolul III - Puterea cuv\ntului.........

Capitolul IV - Legea nerezisten]ei............

Capitolul V - Legea Karmei [i legea Iert`rii..........

Capitolul VI -Aruncarea poverii.......

Jocul vie]ii [i cum s`-l joci - 46

Capitolul VIII- Intui]ia, Direc]iile....

Capitolul IX - Perfecta expresie de sine.......

Capitolul X - Nega]ii [i Afirma]ii

Jocul vie]ii [i cum s`-l joci - 47

S-ar putea să vă placă și