Integrarea directa a ecuaţiei de echilibru

seismic
my  t   cy  t   ky  t    my g  t  (1)

y(t) = deplasarea masei funcţie de timp

 m=masa sistemului
 c= coeficientul de proporţionalitate la amortizare vîscoasă
 k=rigiditatea sau constanta elastica a sistemului in daN\cm2

y  t   Deplasarea masei y g  t   acceleratia  terenului

y  t   Viteza masei
y  t   Acceleratia masei
an univ 2005-2006 CURS IE -IV
 Ecuatia de echilibru seismic scrisa pentru un
sistem cu comportare inelastica

my  t   c t  y  t   k  t  y  t   my g  t  (1’)

an univ 2005-2006 CURS IE -IV

 Modele de calcul

Care pot descrie comportarea materialului din care

este alcatuit sistemul structural analizat:

•Elasto-plastic simetric
•Elasto-plastic asimetric
•Biliniar
•Biliniar cu rigiditate degradabila
•Model Ramberg-Osgood pentru cazul structurilor din
otel

Functie de tipul modelului ales vom efectua o analiza

elastica sau inelastica

an univ 2005-2006 CURS IE -IV

 Diagrame care prezinta modele de calcul

an univ 2005-2006 CURS IE -IV

 Formularea implicită cu Metoda
Beta-Newmark
Ecuatiile Newmark pentru rezolvarea raspunsului seismic

y 1  y 0   1    hy0  hy1 (2)

1  2
y1  y0  hy 0     h y0   h 2 y1 (3)
2 
h=diferenţa de timp
h = ti+1 – ti (4)

an univ 2005-2006 CURS IE -IV

 factorul 

• În formularea anterioară factorul  controlează valoarea

amortizării artificiale prin procedeul ”pas cu pas”; nu
avem amortizare artificială dacă  =1/2 este deci
recomandabil pentru analize standard a sistemului 1GLD

an univ 2005-2006 CURS IE -IV

 Coeficientul β prin care se apreciaza varitia
acceleratiei pe pasul de timp “h”

c)
a)

β =0

β =1/6

b) d)
β =1/4 β =1/8

an univ 2005-2006 CURS IE -IV

 Accelerograma utilizată în calcul
Pasul de timp h = ti+1 – ti
se recomandă a fi astfel încât

h (5)
h
 3/  0.55 (6)
T T

an univ 2005-2006 CURS IE -IV

 Coeficientul β= 1/6 (cu γ = 1/2), prin care se
apreciaza varitia liniara a acceleratiei pe pasul
de timp “h”

• β = 1/6 (cu γ = 1/2),

h h

h/T ≤ √3/π = 0.55

an univ 2005-2006 CURS IE -IV

 Cazul acceleraţiilor cu variaţie liniară pe
pasul de timp “h”
• β = 1/6 (cu γ = ½,) (7)

h
y 1  y 0   y0  y1  (8)
2

h2 h2 (9)
y1  y0  y 0 h  y0  y1
3 6

an univ 2005-2006 CURS IE -IV

 Pasul 1 de integrare numerică

• Ecuaţia de echilibru la momentul t1 se scrie astfel:

my1  t   c t  y 1  t   k  t  y1  t   mys1  t  (10)

h
y 1  y 0   y0  y1  (11)
2
h2 h2 (12)
y1  y0  y 0 h  y0  y1
3 6

an univ 2005-2006 CURS IE -IV

 Raspunsul seismic in pasul 1 de
integrare numerică:
y 0  0
y0  0
y0  0
h
y 1   y1  (13)
2
h2
y1  y1 (14)
6

an univ 2005-2006 CURS IE -IV

 Raspunsul sesimic in pasul 1 de integrare numerica- cazul

acceleratie liniara in pasul de timp, β = 1/6 (cu γ = ½,)

h h2
my1  c y1  k y1   my1s (15)
2 6
1
y1   my1s
h h2 (16)
mc k
2 6
1 h
y 1   my1s  (17)
h h2 2
mc k
2 6

1 h2
y1  my1s  (18)
h h2 6
mc k
2 6

an univ 2005-2006 CURS IE -IV

 Operatiile pentru procedeul de integrare numerica cu
variatie liniara a acceleratiei sunt urmatoarele:

• Utilizam valorile vitezei y 0si deplasarii ysi0

in pasul 0 ca valori initiale in pasul 1 de
integrare;
• se calculeaza valoarea acceleratiei la finele
pasului 1 de integrare;
• se calculeaza valorile deplasarii si vitezei la
finele pasului 1 care devin conditii initiale
pentru pasul 2;
• se calculeaza acceleratia in pasul 2 si
valorile vitezei si deplasarii in pasul 2 care
devin valori initiale pentru pasul 3; h
• operatiile se repeta pana la parcurgerea
tuturor pasilor de integrare;
• pentru analizele liniare caracteristicile de h h
amortizare si rigiditate sunt constante pe  3/  0.55
T T
intreaga durata a accelerogramei;
• valoarea pasului de timp este esentiala
pentru pastrarea stabilitatii numerice si
convergentei.
an univ 2005-2006 CURS IE -IV
 Răspunsul seismic a sistemului cu
1 GLD cu comportare neliniară

1. Metoda integrării directe a ecuaţiei de

echilibru seismic
2. Metode energetice
3. Metoda aproximativa bazată pe spectre
de răspuns inelastice

an univ 2005-2006 CURS IE -IV

 1. Calcul neliniar a raspunsului sistemului cu 1
GLD prin procedeul integrarii numerice
• Modelul de calcul
• Accelerograma digitala

• Ecuatia de echilibru la timpul t1

my1  t   c t  y 1  t   k  t  y1  t   mys1  t  (1)

c(t) – amortizarea
k(t) - rigiditatea Coeficientii c(t) si k(t) sunt variabili

an univ 2005-2006 CURS IE -IV

 Tangenta la curbă
Tangenta la curbă FA(t)
FS(t)
FA1

Fs1
ΔF A
Secanta la curbă
ΔFs
FA0 Δ
Fs0

y(t)

yo Δy y1

an univ 2005-2006 CURS IE -IV

 Integrarea directa a ecuatiei de miscare
• Ecuatia de echilibru dinamic pentru intervalul de timp h
• a accelerogramei de calcul in ipoteza ca sistemul se comporta liniar
elastic in pasul de timp, este:
Tangenta la curba
Tangenta la curba FA(t)
FS(t)
FFI  FD  FS  F ef
A1

Fs1 ? FA
?Fs
ΔFS
Secanta la curba

FA0 FI  t  ?FI  t  h   FI  t   my  t 

Fs0

y(t) FD  t   FD  t  h   FD  t   cy  t 

FS  t   FS  t  h   FS  t   ky  t 
yo ?Δy
y yy1 1

Fef  t   Fef  t  h   Fef  t   my s  t 

my  t   cy  t   ky  t   mys  t 

an univ 2005-2006 CURS IE -IV

• Aplicând pentru rezolvarea ecuaţiei
• metoda integrării numerice Newmark
• cu variaţie liniara in pasul de timp β=1/6
• relaţiile devin similare cu cele dinainte.

an univ 2005-2006 CURS IE -IV

 DUCTILITATEA
definiţia
• Ductilitatea reprezintă
capacitatea unei structuri,
element sau material de a
disipa energie prin deformaţii
plastice ciclice fără o
reducere substantiala de
Δc Δu Δ
rezistenţă.
• Cantitativ se exprima prin
raportul intre deformaţia U
maxima si deformata la

C
iniţierea curgerii.

an univ 2005-2006 CURS IE -IV

 Factorii de ductilitate

• Ductilitatea de sistem exprimata funcţie de

deplasarea maxima a structurii, de obicei
considerata in vârf ρD
• Coeficienţi de ductilitate ai zonelor critice:
• Factor de ductilitate la curbura ρФ
• Factor de ductilitate la rotire ρθ

an univ 2005-2006 CURS IE -IV

 2.Metode energetice
• Se bazează pe compararea a doua energii care se declanşează în
structura:
• Energia indusa în structura de către cutremur
• Energia disipata si/sau înmagazinata de structura

• Ecuaţia de bilanţ energetic este utila daca poate fi evaluata in

fiecare pas de integrare.
• Simplificări: energia indusa se calculează pentru un sistem elastic
liniar mS v
2
Ei 
2

• Sv reprezintă pseudospectrul vitezelor

an univ 2005-2006 CURS IE -IV

 Ecuaţia de bilanţ energetic

EI = EE +EH = (EES + EK )+ (EHξ + EHμ)

• EI = energia indusă
• EE= energia disipată prin comportarea elastică
• EH= energia disipată prin comportare plastica
• EES= energia potenţială
• EK= energia cinetică
• EHξ = energia disipata prin amortizare
• EHμ= energia disipată prin comportare
inelastică

an univ 2005-2006
 Energiile se calculează la un singur moment cel al
cedării, ruperii structurii si anume:
• Ruperea prin oboseala la un număr redus de cicluri
• Atingerea deformaţiei maxime la elementele structurale
• Pierderea stabilităţii datorită deplasărilor laterale mari

an univ 2005-2006 CURS IE -IV

 Calcul energetic bazat pe
deformaţia limita

ECAP=Ep+EH
F

FE

1
FC  C  FC  U  C   FC  C   D  0,5
FC
ECAP 
2
ΔC ΔUe Δu Δ

an univ 2005-2006 CURS IE -IV

3. Spectre seismice de răspuns pentru sisteme
cu comportare inelastică
• Spectrele se obţin din
spectrele elastice funcţie de
factorii de ductilitate.
• Acestea se pot calcula prin
doua procedee bazate pe
următoarele ipoteze:
• deplasarea spectrala a
sistemului neliniar este egala
cu aceea a unui sistem liniar
elastic
• energia sistemului neliniar
este egala cu energia
sistemului liniar elastic.

an univ 2005-2006 CURS IE -IV

Procedeul "a”, bazat pe deplasări egale: in faza
de cedare ( rupere ) deplasarile vor fi astfel:

• Δe max= Δu

Fc  c

Fe  u

Fe mS a
Fc  
d d

Sa - reprezinta spectrul acceleratiilor in domeniul elastic.

ρd – reprezinta factorul de ductilitate la deplasari
an univ 2005-2006 CURS IE -IV
 Procedeul “b” : energiile celor două sisteme
sunt egale
1 1
 C FC  ( u   e ) FC   e Fe
2 2

1 mS a
Fc  F e
2 d  1 2 d  1

• Spectrele de raspuns pentru sisteme

elasto-plastice se pot obtine din spectrele
elastice prin impartire cu factorul de
ductilitate  d sau 2d  1

an univ 2005-2006 CURS IE -IV

Spectre de raspuns elasto plastice calculate cu accelerograma
El Centro 1940, coeficient de amortizare 5%
si ductilitati : 1; 1.5; 2; 4;

an univ 2005-2006 CURS IE -IV

an univ 2005-2006 CURS IE -IV
 U

C

FC

FU

Δc Δu

an univ 2005-2006 CURS IE -IV

 Schema logica

an univ 2005-2006 CURS IE -IV

 Operatiile pentru procedeul de integrare
numerica cu variatie neliniara a acceleratiei
sunt urmatoarele:
utilizand valorile vitezei si deplasarii siy 0 inypasul
0
0 ca valori
de initiale in pasul 1 de integrare;
• se calculeaza valoarea acceleratiei la finele pasului 1 de
integrare;
• se calculeaza valorile acceleratiei si vitezei la finele pasului 1
care devin conditii initiale pentru pasul 2;
• Se calculeaza amortizarea si rigiditatea corespunzatoare pasului
1 care pot fi considerate constante in pasul de calcul 2;
• se calculeaza acceleratia in pasul 2 si valorile vitezei si deplasarii
in pasul 2 care devin valori initiale pentru pasul 3;
• operatiile se repeta pana la finalizarea pasilor de integrare;
• pentru analizele liniare caracteristicile de amortixare si rigiditate
sunt constante pe intreaga durata a accelerogramei;
• valoarea pasului de timp este esentiala pentru pastrarea
stabilitatii numerice si convergentei.
an univ 2005-2006 CURS IE -IV
 Accelerograma utilizată în calcul
Pasul de timp h = ti+1 – ti
se recomandă a fi astfel încât

h (5)
h
 3/  0.55 (6)
T T

an univ 2005-2006 CURS IE -IV

an univ 2005-2006 CURS IE -IV