PLAN DE AFACERI

1

CUPRINS

1. 2. 3.

DATE GENERALE

DATE TEHNICE ALE PROIECTULUI DE INVESTIŢII DEVIZUL GENERAL ESTIMATIV AL INVESTIŢIEI
4.

DATE PRIVIND FORŢA DE MUNCĂ OCUPATĂ DUPĂ REALIZAREA INVESTIŢIEI PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI AI INVESTIŢIEI FINANŢAREA INVESTIŢIEI AVIZE ŞI ACORDURI PĂRŢI DESENATE

5. 6. 7. 8.

1.

DATE GENERALE
2

1.1. Denumirea investiţiei: Pensiunea turistică rurală „Floare de colt” 1.2. Autoritatea contractantă: Roxana Glăvan 1.3. Amplasamentul (judeţul, localitatea): judeţul Vîlcea, comuna Costeşti, sat Bistriţa 1.4. Oportunitatea realizării investiţiei Obiectivul realizării proiectului îl reprezintă valorificarea pe piaţa turistică internă şi internaţională a turismului rural din judeţul Vîlcea, în special a agroturismului şi turismului montan, componentă esenţială în dezvoltarea durabilă, ecologică a zonei Munţilor Căpăţânii. Relieful, cu preponderenţă montan, creează oportunităţi pentru dezvoltarea turismului, prin cadrul natural şi obiective turistice de mare valoare naţională. Motivaţia amenajării acestei pensiuni la poalele Munţilor Căpăţânii, este dată de potenţialul turistic natural deosebit, în ansamblu, care oferă turistului împătimit de natură, un peisaj incredibil, un loc perfect pentru relaxare. Realizarea proiectului va conduce la relansarea activităţii economice, sociale, culturale a zonei din nord - vestul judeţului Vîlcea în care se va realiza pensiunea, precum şi a zonei adiacente.

Patrimoniul natural Comuna Costeşti este situată într-un areal depresionar, închis spre nord de versanţii sudici ai Munţilor Căpăţânii şi de Dealul Măgura (611 m) spre sud. Prezenţa masivului calcaros Buila – Vânturariţa, cu orientare NE-SV, dă o notă aparte peisajului. Teritoriul administrativ este dispus în trepte de altitudine şi se
3

extinde spre nord până în creasta principală a Munţilor Căpăţâna. Este traversat de pâraiele Bistriţa şi Costeşti, cu direcţie de curgere de la nord spre sud, care şi-au format, la traversarea masivului calcaros, impresionante chei. Comuna Costeşti beneficiază de condiţii naturale deosebit de favorabile practicării turismului, fiind avantajată de lipsa factorilor de poluare şi de un potenţial turistic de excepţie care permite practicarea unor variate forme de turism. Resurse turistice legate de cadrul natural

formele de relief submontan şi montan, având ca suport o structură geologică complexă, dispus în trepte de altitudine, îmbogăţesc aspectul peisagistic al zonei şi creează oportunităţi pentru turismul de odihnă şi recreere. Importanţa ştiinţifică (geologică, geomorfologică, botanică şi forestieră) a Masivului Buila – Vânturariţa a determinat declararea acestuia ca Parc Naţional. Pe seama masivului calcaros Buila – Vânturariţa au apărut forme de relief carstic, unele dintre ele fiind obiective turistice de patrimoniu excepţional, înscrise în Legea nr. 5 / 2000;
 Complexul carstic Cheile Bistriţei (600 m lungime), cele mai înguste

chei în calcare din România, sunt săpate de Pârâul Bistriţa în versanţii abrupţi, calcaroşi, ai Masivului Buila – Vânturariţa; în pereţii aproape verticali ai cheilor există numeroase guri de peşteră, iar la nivelul întregului masiv se întâlnesc exemplare rare, endemice, de floră şi faună, favorizate fiind de influenţele submediteraneene, specifice zonei sud-vestice a Carpaţilor; reprezentative în zonă sunt pădurile de castani comestibili care ocupă suprafeţe extinse pe rama sudică calcaroasă;
 Peştera Liliecilor face parte din Complexul carstic Cheile Bistriţei,

este situată în versantul drept al cheilor, în zona cea mai îngustă a acestora; a fost săpată de apele râului Bistriţa la o altitudine de 850 m,
4

sunt deosebit de spectaculoase. dar mai puţin accesibile turistului obişnuit. calcice. peştera mai este cunoscută şi sub numele de Peştera Sfântului Grigore Decapolitul. Îngeri” 1782) şi o criptă săpată de călugării mănăstirii. nu are formaţiuni stalagmitice şi stalactitice. Iniţial. bicarbonatate. înscrisă în Legea nr. pe o lungime de circa 4 km. sulfuroase. bicarbonatate. folosite până în anul 1989 în tratament balnear (în cadrul Staţiunii balneoclimaterice de interes local Costeşti). unic în România. apele fiind asemănătoare cu cele de la Băile Olăneşti: ape clorurate. magneziene. dar este importantă prin prezenţa coloniei de lilieci. ca mod de prezentare şi valoare. sodice. peştera a funcţionat ca vatră de sihăstrie a pustnicilor de pe valea Bistriţei. sodice. în perioadele invaziilor turceşti. de-a lungul secolelor de restrişte: două bisericuţe. dată de colonia de lilieci pe care o adăposteşte (de unde şi denumirea atribuită peşterii). slab 5 . aflată la ieşirea din chei. Peştera este obiectiv turistic de patrimoniu cu valoare excepţională. este completată de obiectivele de cult amenajate de către călugării Mănăstirii Bistriţa. hipotonice. indicate în cură internă şi externă. zona oferă numeroase trasee de alpinism.suspendată la 30 m deasupra cotei de nivel a drumului forestier care însoţeşte cheile.  Cheile Costeşti sau ale Pietrenilor. şi a patrimoniu de cult. ulterior a devenit locul de salvare a tezaurului Sfintei Mănăstiri a Bistriţei.datată ante 1633 şi „Sf. clorurate. Lungimea galeriei subterane este mică (doar 250 m). urmăresc pârâul Costeşti. motiv pentru care. în care s-au păstrat Moaştele Sfântului Grigore Decapolitul. • izvoare de ape minerale sulfuroase. Importanţa speologică deosebită a acesteia. 5 / 2000. adevărate bijuterii ale artei religioase medievale (cu hramurile „Intrarea în Biserică” .

formele variate şi expresive ale trovanţilor de la Costeşti creează privitorului senzaţia unei inedite galerii de sculptură în aer liber. sunt locuri de petrecere a weekend-ului la iarbă verde sau locuri de campare. însoţite de cele mai multe ori de drumuri forestiere.iodurate. prezintă un interes ştiinţific şi turistic deosebit. fără valori extreme. • • flora pajiştilor montane şi a fâneţelor. traseele celor două cursuri de ape şi afluenţii acestora. concreţiuni grezoase uriaşe. în prezent staţiunea este închisă. de o diversitate impresionantă. hepatobiliare. este o premisă favorabilă pentru dezvoltarea sporturilor de iarnă. de valoare excepţională). • fondul forestier bogat. sunt favorabile practicării turismului în tot timpul anului. structurile de tratament şi instalaţiile de captare şi aducţiune a apelor minerale sunt degradate. recomandate pentru tratarea afecţiunilor renale. îmbogăţesc peisajul cadrul natural cu specii floristice multicolore. reumatismale şi endocrine. sunt formate în nisipuri de vârstă Meoţiană. deosebit de pitoreşti. 6 . cu mineralizaţii totale cuprinse între 1. îmbogăţesc aspectul peisagistic al regiunii şi creează oportunităţi pentru turismul de odihnă şi recreere activă. cu temperatură medie anuală de aproximativ 6°C). • Muzeul Trovanţilor .Govora. în funcţie de altitudine. reprezentat prin păduri de foioase şi conifere. digestive.014 – 2 g/l. Trovanţii de aici.sedativ de cruţare. • elementele climatice ale zonei. care acoperă versanţii sudici ai Munţilor Căpăţâna. • domeniul schiabil amenajabil în arealul Zmeuretu . pentru repunere în formă a organismului după stres (climat de dealuri . cu aspect zoomorf. stabilimentul balnear. au dimensiuni metrice (cele mai mari de pe teritoriul României).Costeşti (rezervaţia naturală de interes interes naţional. Mărimea.

186 ha). anul 1494. în conformitate cu Legea nr. a obiectivelor: • Masivului Buila .sat Bistriţa. Resurse turistice naturale cu regim protectiv Unicitatea şi valoarea unor elemente ale biodiversităţii sau fenomene naturale geologice cu valoare ştiinţifică. pe seama cărora se pot organiza partide de vânătoare şi pescuit sportiv. 7 . • Peştera Liliecilor. Patrimoniul cultural • Monumente cultural – istorice  Mănăstirea Bistriţa . din care o bună parte se află pe teritoriul administrativ al comunei Costeşti. 5/2000.• fondul de vânătoare şi de pescuit sportiv – fondul forestier al comunei cuprinde specii cu valoare cinegetică. Comuna Costeşti (la 10 km de Horezu). este una dintre cele mai importante aşezări monastice şi culturale din Ţara Românească. 27. • trasee turistice marcate – sunt 4 poteci turistice marcate (traseele 23. a cărei biserică are hramul „Adormirii Maicii Domnului”. constituit în Parcul Naţional Buila– Vânturariţa (rezervaţie complexă. refăcută în 1519.monument de arhitectură. suprafaţa 4. • trasee de alpinism în Masivul Buila . iar pe cursul superior al pâraielor. trăieşte avifaună specifică arealului montan. care duc spre creasta principală a Munţilor Căpăţânii şi spre Masivul Buila – Vânturariţa. suprafaţa – 1 ha). 1856 . monument natural (rezervaţie complexă. de diferite grade de dificultate.Vânturariţa există cel puţin 34 de trasee de alpinism.Vânturariţa. a determinat includerea în categoria arii protejate. cu plecare din satele Bistriţa şi Pietreni. în amonte de masivul calcaros al Builei. 28 şi 29). ctitorie a fraţilor Craioveşti.

Comuna Costeşti) are fresce originare din secolele XV . 1701.XVI şi a aparţinut fostului schit Păpuşa – monument de arhitectură. 8 . comuna Costeşti. comuna Costeşti) – sec. formaţii artistice de amatori – cor mixt. Poziţia acesteia. Prin pictura. Mănăstirea Arnota . este deosebit de spectaculoasă – ctitorită în anul 1634 – monument de arhitectură. Comuna Costeşti) – 1644.  “44 de Izvoare” sau “Schitul de sub Piatră” . monument de arhitectură. formaţii de dansuri populare. 1710 (pridvorul) . sat Pietreni. Comuna Costeşti (la 12 km de Horezu). refăcută în anul 1831.  Biserica cu hramul „Naşterii Maicii Domnului” a fostului schit Ţigănia (sat Bistriţa. arhitectură tradiţională. arhitectura şi sculptura sa.Sat Pietreni. al cărui mormânt se află aici. al XVII-lea – monument de arhitectură. Comuna Costeşti) – 1521. monument de arhitectură. Comuna Costeşti) – ctitorită în anul 1801. pe versantul sudic al masivului calcaros Buila. poate fi considerată unul dintre cele mai reprezentative monumente istorice şi de artă religioasă din ţară.sat Bistriţa. fluieraşi.  Centrul etnografic Costeşti: cojocărit. la circa 850 m. manifestări populare. este ctitoria lui Matei Basarab. Biserica mănăstirii are hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” şi deţine un mic muzeu de artă religioasă.monument de arhitectură.  Biserica de lemn cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” (sat Costeşti. ţesături şi port tradiţional popular. tehnică populară.  Biserica Bolniţă „Schimbarea la Faţă” (satul Bistriţa.  Biserica cu hramul „Sfântul Grigorie Decapolitul – Eleonul” (sat Bistriţa. datini sau obiceiuri legate de oierit.  Biserica de lemn cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” (Grămeşti.

1856 1.satul Costeşti instalaţii tehnice – mori de măcinat. Denumire Mănăstirea Bistriţa Biserica „Adormirea Maicii Domnului” Biserica – bolniţă „Schimbarea la Faţă” Turn clopotniţă Corp de chilii (din incinta veche) Foişor Mănăstirea Arnota Localitate sat BISTRIŢA. 7. 1847 . ref. satul Bistriţa. alb şi negru. 1847 . 5.1856 1520 – 1521. la care culoarea predominantă este roşu. comuna COSTEŞTI sat BISTRIŢA. crt. specifice zonei etnografice “Oltenia de sub Munte”. costumul popular. manifestări etnofolclorice organizate cu ocazia unor sărbători cu caracter religios. 2. 1847 .1 Elemente de patrimoniu etnocultural • arhitectură tradiţională – case vechi cu pridvor. ansamblul rural. • Resurse turistice antropice cu regim protectiv Nr. sat BISTRIŢA. 1847 . comuna COSTEŞTI sat BISTRIŢA. comuna COSTEŞTI sat BISTRIŢA. ţesături şi covoare olteneşti.1856 1634 9 . între casa Stoian şi casa Ghiuzan.1856 1847 .1519. fie în două culori. colecţia muzeală “Al. Bălintescu” . • • • • • cusături. 3. Adresă Datare 1494. meşteşuguri cu o răspândire din ce în ce mai redusă. fie cel oltenesc.1856 ref. 4. 1710 (pridvor) ref. comuna COSTEŞTI. joagăre (satul Pietreni). comuna COSTEŞTI sat BISTRIŢA. asemănător zonei Mărginimea Sibiului. pe latura de E a incintei vechi pe Muntele ref. 6. comuna COSTEŞTI sat BISTRIŢA.

XIX sec. 1831 10 21. Decapolitul – Eleonul” a fostului schit Păpuşa Biserica „Intrarea în Biserică” 12. Casă cu prăvălie 18. 1763 – 1784. comuna COSTEŞTI sat COSTEŞTI. Stabilimentul băilor 19. 1712 (refacere) În peştera Sf. comuna COSTEŞTI sat BISTRIŢA. 1782 (pictura) 14. Arnota 1634 1852 . sat BISTRIŢA. XV – XVI. în faţa Primăriei 165 1914 . Biserica „Sf. comuna COSTEŞTI sat BISTRIŢA. Biserica „Intrarea în Biserică” Biserica de lemn Domnului” Biserica „Sf.1920 sec. Grigore 11. ref. Maicii Domnului” a fostului schit Ţigănia (Schitul Păr) Podul Reginei Maria şi sat BISTRIŢA. Grigore Decapolitul La E de sat şi de Mănăstirea Bistriţa sec. comuna COSTEŞTI Sat PIETRENI. 9. Nicolae” 20.8. XVII. XX 1750 17. a fostului schit „De sub Piatră” . Îngeri” Biserica „Naşterea sec. Arhangheli” Corp chilii comuna COSTEŞTI. Biserica „Sf. comuna COSTEŞTI.1856 1634 sec. XIX sec. în stâncă Moară şi joagăr de lemn sat BISTRIŢA. „Adormirea Maicii 1664 1700 – 1701. comuna COSTEŞTI. 15. 13. XVII ante 1633 10. comuna COSTEŞTI sat COSTEŞTI. sat BISTRIŢA. comuna COSTEŞTI sat BISTRIŢA. comuna COSTEŞTI sat COSTEŞTI. cele două cruci săpate 16. comuna COSTEŞTI Sat PIETRENI. comuna COSTEŞTI sat BISTRIŢA. comuna COSTEŞTI Sat PIETRENI. Incintă Biserica „Sf. comuna COSTEŞTI cartier Grămeşti 109. comuna COSTEŞTI. Grigore Decapolitul În peştera Sf.

doar de nordul Moldovei . Grigore Decapolitul (20 noiembrie) sau 11 . de întâlnire a fiilor satului. Existenţa centrului etnocultural Costeşti. • Turism etnocultural. legate de preponderent de sărbătorile religioase. Sărbătoarea Sf. Originea locuitorilor din comună în satele de peste munte ale Mărginimii Sibiului. constituie un prilej de relaxare. Comuna Costeşti reprezintă un important centru monahal care contribuie la conservarea spiritualităţii şi culturii ortodoxe româneşti. volumul şi valoarea potenţialului turistic existent pe teritoriul comunei Costeşti sunt premise care favorizează modalităţi multiple de petrecere activă a timpului liber prin practicarea unor forme de turism specifice. păstrător de meşteşuguri populare tradiţionale. monumente istorice de valoare universală (Mănăstirea Hurez . covoare olteneşti). de la sud de Carpaţi. tradiţii. cusături. între cei plecaţi la oraş şi cei rămaşi în sat. pictură religioasă. arhaice. precum şi un important tezaur de artă religioasă de valoare naţională excepţională. între reprezentanţii administraţiei locale şi diverse personalităţi invitate. Sunt păstrate în această zonă a Olteniei de Nord. costum popular. susţine practicarea acestei forme de turism. de stabilirea de contacte umane între localnici şi oaspeţi. ca număr de obiective religioase şi valoare. • Turismul cultural-religios este favorizat de o moştenire deosebit de bogată.Oferta de petrecere a timpului liber Diversitatea. Sărbătorile tradiţionale locale. ce înscrie zona depresionară Horezu în amsamblul său în categoria valorilor de vârf ale patrimoniului cultural românesc. folclor. precum ţesături executate manual (costum popular. „La obârşie. Caracterul şi tradiţia acestei zone a orientat locuitorii către meşteşuguri artizanale cu specific românesc. se mai manifestă încă prin obiceiuri legate de oierit – păstrate din ce în ce mai puţin. fiind întrecută.monument UNESCO).Bucovina. la izvor”.

dar şi poziţia localităţii. Promovarea turismului rural va asigura acestui spaţiu păstrător de valori tradiţionale româneşti o dezvoltare durabilă şi echilibrată. apele minerale de aici fiind asemănătoare cu cele de la Băile Olăneşti. instalaţiile şi dotările existente s-au degradat continuu. sărbători strămoşeşti şi meşteşuguri devenite artă. Dezvoltarea turismului rural în comuna Costeşti este argumentată de existenţa unor ţinuturi străvechi. Marie” (15 august) sunt sărbători intrate deja în tradiţia satului. • Speoturismul – este favorizat de prezenţa Masivului calcaros Buila – Vânturariţa şi de numeroase forme de relief carstic adăpostite de acesta. în care obiceiuri. în scopul reabilitării şi relansării acestei staţiuni pe piaţa turistică locală şi chiar naţională. pitoreşti. pe DN 67. Piesele de teatru puse în scenă sunt prezentate fie la Căminul cultural din localitate. Apropierea de municipiul Râmnicu Vâlcea. Datorită litigiilor asupra proprietăţii stabilimentului balnear. favorizează afluxuri importante dinspre capitala de judeţ sau dinspre alte oraşe mari. manifestări aşteptate cu bucurie de localnici. dovedite prin analize de specialitate) oferă suficiente motivaţii pentru iniţierea unui plan de măsuri. locuitorii marilor centre urbane dorind să-şi petreacă sfârşitul de săptămână în locuri nepoluate.“Bâlciul de Sf. • Turismul balnear a constituit până în anul 1989 profilul de bază al comunei Costeşti. sunt la ele acasă. Pe lângă Căminul cultural „Constantin Popianu” funcţionează de peste 40 de ani o echipă de teatru de amatori. într-un 12 . Practicarea acestei forme de turism. Potenţialul balnear al localităţii (calitatea apelor minerale şi bioclimatul. dar două dintre ele sunt mai cunoscute: Peştera Haiducilor şi Peştera Liliecilor. departe de aglomeraţia şi stresul marilor oraşe. cu ocazia marilor sărbători de peste an. În zonă se cunosc mai multe peşteri. cunoscute de multe generaţii. devenind impracticabile. • Turism rural. fie la diverse concursuri sau manifestări culturale din judeţ. • Turismul de sfârşit de săptămână (weekend) este o formă de turism din ce în ce mai apreciată.

Vâlcea – Sibiu – Cluj Napoca – Satu Mare – Halmeu/ punct de frontieră RO/UK) şi E 79 (Calafat – Craiova – Tg. oferit de ţinutul de sub munte al Olteniei. masivul calcaros al Builei este tot 13 . Jiu – Drobeta Tr. de frontieră RO/BG – Bucureşti – Craiova – Drobeta Tr.DN 67 (Rm. deltaplan. religios sau natural în întraga zonă de nord a Olteniei. care face legătura între trei magistrale rutiere europenee: E 81 (Bucureşti – Piteşti – Rm. Jiu – Deva – Vârfurile – Oradea – Borş/punct de frontieră RO/H) şi E 70 (pct. este din ce în ce mai des întâlnită. Zona Buila . prinde contur din ce în ce mai mult şi în România. Zona oferă suportul necesar pentru parapantă.Govora). În vara anului 2005 în zonă s-a desfăşurat un prim raliu auto pentru maşini de tipul ARO. Vâlcea – Costeşti . • Turismul montan. face ca traseul DN 67 să atragă anual zeci de mii de turuişti români şi străini. • Turismul pentru sporturi extreme. dar şi datorită potenţialului schiabil al Munţilor Căpăţâna (zona Zmeuret . comuna Costeşti poate deveni un centru important al turismul montan. etnografic. Prezenţa a numeroase obiective turistice de interes cultural. ce poate constitui un laborator de lucru pentru cercetătorii în domeniu. care pornesc pe interfluvii sau pe drumurile forestiere din satele Bistriţa şi Pietreni. Acesta este un început şi pentru alte tipuri de vehicule. Severin). istoric. o formă de turism cu adresabilitate preponderentă către tânăra generaţie. finalizat cu o festivitate de premiere pentru câştigători. În perspectivă. snowboard.Horezu – Tg. de frontieră RO/ YU). În ultimii ani.cadrul natural pitoresc. • Turismul de tranzit derivă din amplasarea zonei pe o importantă arteră rutieră naţională . • Turismul ştiinţific este susţinut de existenţa pe teritoriul administrativ al comunei a Parcului Naţional Buila – Vânturariţa.Vânturariţa oferă 34 de trasee de alpinism – din care 32 sunt de alpinism tehnic. motocross. Severin – Timişoara – Moraviţa pct. atât datorită existenţei unor trasee turistice marcate sau nemarcate din Munţii Căpăţânii. cicloturism.

oferite doar celor ce veneau la tratament balnear. care au fost desfiinţate odată cu închiderea activităţii balneare. Construcţiilor şi Turismului. www. care au reamenajat traseele de căţărare sau au echipat altele noi. o creştere a structurilor de cazare de tip pensiune. Oferta de cazare Oferta de cazare a comunei Costeşti este reprezentată de 6 pensiuni rurale. Structura capacităţii de cazare în Costeşti în anul 2005 Numele pensiunii Evrica Avram Doina Avrămoiu Blidaru Coca Ispăşoiu Nicolae TOTAL Categoria 3 margarete 2 margarete 2 margarete 2 margarete 2 margarete 2 margarete – Număr de locuri 6 4 4 9 4 4 31 Sursa: Ministerul Transporturilor.rotur. INCDT. Se observă astfel. Stabilimentul balnear dispunea de circa 20 de locuri de cazare.mai des vizitat de membrii cercurilor de alpinism. vizitatorii comunei pot fi găzduiţi în cele 6 pensiuni rurale de 2 sau 3 margarete. Capacitatea de cazare în cadrul mănăstirilor Unitate Număr locuri Mănăstirea Arnota 12 (+18 locuri în construcţie) Mănăstirea Bistriţa 30 TOTAL 60 14 .ro Înainte de anul 1990. care însumează 31 locuri de cazare. În prezent. un lucru favorabil pentru dezvoltarea turismului. care totalizează de 31 de locuri (vezi tabelul). comuna Costeşti nu avea de structuri de cazare clasice.

În concluzie. se poate observa că în localităţile componente comunei nu există o bază materială turistică suficient de dezvoltată care să valorifice potenţialul turistic de excepţie de care dispune zona. la cerere.Sursa: Primăria Costeşti Dacă se mai ia în calcul şi numărul de locuri de cazare din cadrul mănăstirilor Arnota şi Bistriţa. Nu există în localitate structuri de alimentaţie clasice pentru turişti. doar în cadrul pensiunilor turistice din Costeşti. care din punct de vedere administrativ aparţin comunei Costeşti. atunci capacitatea de cazare a localităţii ajunge să însumeze un număr de 91 de locuri. 15 . Oferta de alimentaţie pentru turism Servicii de alimentaţie sunt oferite turiştilor.

2. Regimul de înălţime este parter + etaj + mansardă. traversează comuna pe circa 9 km. DATE TEHNICE ALE PROIECTULUI DE INVESTIŢII 2.C. în apropierea Mânăstirii Bistriţa (aprox. Jiu – Motru – Drobeta Turnu Severin/E70) pe circa 1. 300 m). 1792. - În prezent sunt structura de rezistenţă. Clădirea este formată din trei pavilioane identice (6.1. Denumirea investiţiei: Realizarea unei pensiuni turistice rurale în judeţul Vîlcea – sat Bistriţa – comuna Costeşti 2. Prezentarea proiectului de investiţii 2. . în contul datoriilor pe care aceasta din urmă le avea. Accesul la amplasamentul pensiunii se face prin comuna Costeşti: este traversată spre partea sa sudică de artera rutieră DN 67 (E81/Rm.35 x 13.4. Amplasament Pensiunea turistică este amplasată în satul Bistriţa. Situaţia actuală Construcţia. PROD COMIMPEX în anul 2002 de la SC ACVILA SRL. proprietar al unei suprafeţe de teren de 1000 mp 2.1.1. Beneficiar: Glăvan Roxana.1. 2. Vîlcea – Costeşti – Horezu – Tg. conform contractului de dare în plată nr. aproximativ pe direcţia N-S.90 m). la stadiul la care este în prezent. a fost achiziţionată de către S. DJ 646 (Băbeni – Tomşani – DN 67/Costeşti – Mânăstrirea Bistriţa – Mânăstirea Arnota).1.1.2.3. alipite şi retrase la circa 4 m unul de celălalt.5 km. urmărind cursul Pârâului Bistriţa.

. . .00 mp.hol cu casa scării . fiecare dintre cele trei pavilioane urmând să cuprindă: * la parter: * la etaj: . .pereţii despărţitori.90 mp 2 .10 mp = 87. = 23.26 mp = 2. ferestre.62 mp.tâmplăria (uşi. = 14. = 4.branşamentul electric.02 mp.32 mp = 89.instalaţiile. balustrade).80 mp = 4. De la achiziţia clădirii şi până în prezent au fost efectuate mici lucrări de reparaţii şi refacere a acoperişului.realizate: . . = 9. Prin proiectul investiţional se vor continua lucrările de amenajare a pensiunii.40 mp = 8.acoperişul.oficiu (pentru tot pavilionul) .un apartament cu: o cameră de zi o dormitor o debara o hol o duş o terasă descoperită Total etaj * la mansardă: = 4. de serviciu hol cu scară de acces la etaje terasă acoperită (deschisă spre lac) Total parter = 35.36 mp.finisajele.C.03 mp = 14. Nu sunt realizate: .23 mp = 19.80 mp.21 mp = 5. = 1.90 mp = 30.amenajările exterioare.15 mp camera de zi (cu bar) bucătărie cămară W.

3 .03 mp duş = 3. pereţi din bârne de lemn la etaj + mansardă şi planşee din beton peste parter şi din lemn peste etajul 1 şi peste mansardă. cu jgheaburi şi burlane din tablă zincată.80 mp Total mansardă = 65. .80 mp duş = 5.00 mp AD (arie desfăşurată) = 892.08.6. Indicatori principali A(suprafaţă) teren = 500 mp AC (arie construită) = 320.70 mp .un apartament cu: o cameră mare semicompartimentată (cameră de zi + dormitor) = 30. Zona seismică de calcul este F şi Ks=0.00 mp .hol cu casa scării = 3.0 mc Sistemul constructiv Structura de rezistenţă a pensiunii este realizată din pereţi portanţi de zidărie de piatră pe fundaţii continue din beton .70 mp hol (cu dulap înzidit) = 3. Învelitoarea este din şindrilă (în trei straturi) pe şarpantă din lemn în două ape.20 mp VC (volum construit) = 2113. fiecare cu câte două apartamente şi o cameră de două locuri: total 6 apartamente + 3 camere duble (număr maxim de locuri:24).la parter..26 mp Capacităţi preconizate la finalizarea lucrărilor de construire: - o o cazare: 3 pavilioane. Utilităţi Pensiunea este racordată la reţele de alimentare cu apă şi energie electrică.alimentaţie publică (cameră de zi cu bar şi bucătărie la fiecare pavilion): 8 locuri x 3 pavilioane = 24 locuri.23 mp hol (cu dulap înzidit) = 4.o cameră de 2 locuri cu: o o o dormitor = 14.

1. Pentru deversarea apelor uzate menajere. cu plăci de travertin. . .instalaţia de încălzire cu calorifere racordate la o centrală termică pe combustibil solid cu 3 boilere. . există o reţea de aducţiune apă potabilă realizată de către un grup de localnici (inclusiv beneficiarul pensiunii) la care urmează să fie racordată pensiunea.lambriuri din lemn la pereţi şi tavane. urmează să fie montată o microstaţie de epurare la care va fi racordată pensiunea. Lucrări rămase de executat Construcţii: . . . la circa 30 de pensiune. . gletuite şi zugrăveli lavabile. Instalaţii interioare: .placaje la pereţi cu plăci ceramice şi de travertin. din plăci de gresie glazurate şi din pişcoturi de gresie natur şi pardoseli din duşumele de lemn răşinoase – inclusiv straturile suport. . .pardoseli din spărturi de marmură. - completat instalaţia electrică de iluminat şi prize. Clădirea existentă este racordată la reţeaua publică de alimentare cu energie electrică. cu conductori de cupru şi aluminiu montaţi în ţeavă de oţel zincat.balustrade din lemn la scări şi terase.instalaţii şi obiecte sanitare la băi şi bucătării.placaje exterioare la pereţi. Pensiunea se află amplasată pe drumul de exploatare care face legătura cu satul Dealu Botii şi satul Răchiţele. urmând a fi încheiat contractul de distribuţie şi plătite taxele aferente.tencuieli exterioare drişcuite împărţite în asize.Pentru alimentarea cu apă. Instalaţii exterioare: 4 .tencuieli interioare obişnuite şi pe rabiţ. 2.5.uşi şi referate din lemn.

Lemnul. grija pentru protecţia mediului demonstrează concepţia unitară care a stat la baza fundamentării datelor de temă pentru proiect.196 € sunt cheltuieli eligibile şi 15.52 € cheltuieli neeligibile. piatra aparentă rostuită.TVA-ul de 9. arhitectura propusă încadrată în specificul zonei.. Amplasarea într-un sit natural deosebit. din care: 168. L= 30.instalaţie de iluminat pe terase şi în grădină. Sursele proprii de finanţare (constituite din împrumuturi bancare şi numerar evidenţiat în contul întreprinzătorului) vor acoperi: - ½ din volumul cheltuielilor eligibile. nivelul de confort şi serviciile oferite.racordurile exterioare la reţeaua de alimentare cu apă potabilă (tuburi PVC tip uşor. .0 m). tâmplăria din lemn masiv. DEVIZUL GENERAL ESTIMATIV AL INVESTIŢIEI Valoarea totală a investiţiei este de 184.5% aferent cheltuielilor eligibile.119. 5 . . acoperişul din şindrilă sunt elemente de arhitectură ce vor fi folosite pentru a crea un spaţiu arhitectural care să nu agreseze prin modernitate ci să se încadreze în specificul local.923.52 € (inclusiv TVA).pavaje exterioare din piatră brută pe strat de nisip. . prevăzută cu apometru şi doi hidranţi de grădină. 3. tencuiala exterioară albă.reţeaua de canalizare a apelor menajere uzate prevăzută cu cămine de vizitare şi staţie de epurare. Amenajări exterioare: .

• serviciile turistice sunt complexe. fiind supuse unui judecăţi şi interpretări personale ale consumatorilor. respectiv: • produsul turistic este perisabil.4. • denumirea activităţii arată tipul de activitate nu şi nivelul de îndemânare al prestatorului. necesitând utilizarea unui număr relativ mare de funcţii aferent diverselor servicii. fiind legată de însuşirile şi capacitatea acestora. Consideraţii generale privind managementul forţei de muncă în turism În industria turistică. • ocuparea multor funcţii solicită un nivel relativ redus de calificare.1. • industria turismului este caracterizată prin fluctuaţia cererii pe termen scurt. 6 . turismul fiind considerat o "industrie a mâinii de lucru". Corespunzător acestora managementul trebuie să ia în considerare aspectele caracteristice ale domeniului. • productivitatea se bazează pe capacitatea şi efortul personal al lucrătorilor. în majoritatea cazurilor este spontană. spre deosebire de alte sectoare ale economiei naţionale. activitatea se desfăşoară în condiţii diferite. care pot avea opinii diferite privind calitatea serviciilor prestate. DATE PRIVIND FORŢA DE MUNCĂ OCUPATĂ DUPĂ REALIZAREA INVESTIŢIEI 4. dar o vechime corespunzătoare în funcţia respectivă. • cererea pentru muncă este directă. • standardele au o natură subiectivă. Acest aspect necesită adaptarea ofertei de muncă la cerere care.

meserii şi servicii. structurat pe funcţii. suprasolicitarea de ordin fizic şi neuropsihic constituie factori de risc în desfăşurarea activităţilor. care pot întregi câştigurile salariale. necesitând prelungirea orarului de funcţionare pentru prestarea unor activităţi (exemplu: activităţi de restaurant. • retribuţia muncii se situează sub nivelul înregistrat în alte ramuri. • poate declanşa un conflict între promptitudinea prestării serviciului şi calitatea prestaţiei.• adaptarea ofertei se face prin ajustarea numărului de personal în funcţie de nivelul de activitate. este prezentat în următorul tabel: Funcţia Administrator pensiune Număr Salariul posturi lunar . şi munca efectivă desfăşurată în activităţile de turism prezintă anumite caracteristici ca de exemplu: • necesită un set de atitudini specifice pentru această industrie şi o gamă de aptitudini speciale pentru fiecare tip de activitate. 4. • are un sistem complicat de plăţi. • în situaţia turelor prelungite. Totodată.2. recepţie). • ca avantaje neoficiale. Necesarul resurselor de forţă de muncă Conform capacităţii şi categoriei de clasificare a pensiunii. lucrătorii din industria turismului (hotelieră şi restauraţie) pot beneficia de bacşişuri ("tips" sau "pourboire"). • este lipsită de aspecte birocratice. precum şi salariul brut de incadrare. • programul este permanent. • productivitatea muncii nu depinde neapărat de nivelul de calificare al prestatorului. necesarul minim de personal. • este inegal normată.€ 1 7 .

8 .personal de execuţie: 10.Recepţioner Cameristă Bucătar Ospătar Îngrijitor spaţii exterioare Total 2 3 2 2 1 11 În funcţie de evoluţia activităţii pensiunii se poate utiliza şi personal sezonier pentru a asigura funcţionarea acesteia în bune condiţii. Total personal (locuri de muncă nou create) 11. din care: .

25% buget naţional). pe categorii de lucrări. PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO - ECONOMICI AI INVESTIŢIEI 5. 9 .003 mii lei). exclusiv perioada realizării proiectelor.un apartament. Sursele de finanţare sunt repartizate astfel:: . din care C+M 128.119. dejun şi cină.225. cu mobilier şi finisaje de cea mai bună calitate.50% contribuţie privată . Planificarea temporală şi valorică a investiţiei se va face etapizat.52 € (7. Ajutorul public ce va fi acordat în cadrul măsurii 3.un apartament şi o cameră dublă. respectiv 7. cămară şi terasă) ce va fi utilizată drept salon de restaurant. pentru mic dejun.1 Valoarea totală a investiţiei: 184. - alimentaţie – fiecare pavilion are la parter o cameră de zi (cu bar.119. formată din trei pavilioane. conform graficului de mai jos „Programarea temporală şi valorică a lucrărilor de investiţii”.614 mii lei). studiilor şi obţinerii avizelor necesare. 5.52 € (inclusiv TVA). fiecare având următoarea structură: • la etajul I .3 Durata de realizare: 5 luni (august – decembrie 2004).4 pentru realizarea pensiunii turistice Dealu Botii va reprezenta 50% din totalul cheltuielilor eligibile. cu elemente de artizanat locale sau trofee de animale.448 € (5. bucătărie.614 mii lei. Interioarele vor fi frumos decorate.4 Capacităţi: - cazare – pensiune clasificată la categoria 3 flori.489. 5.50% contribuţie publică SAPARD (75% contribuţie UE. 5. • la masardă .2 Eşalonarea investiţiei Valoarea totală a investiţiei este de 184.489. Aceste camere vor fi modern dotate şi utilate.5.

carne proaspătă de pasăre de curte. cu un conţinut de proteine ridicat. pregătite din produse naturale proaspete.Clienţii potenţiali ai pensiunii pot opta atât pentru prepararea şi servirea meselor individual. brânzeturi. etc. cât şi în sistem restaurant prin angajaţii pensiunii (bucătari şi ospătari). muşeţelul. pojarniţa. menta. În ceea ce priveşte bucătăria. cu efecte terapeutice demonstrate de mii de ani (afine. lapte proaspăt şi natural de vacă. păpădia). 10 . vor putea fi servite mâncăruri tradiţionale. Meniurile oferite vor cuprinde ceaiuri din flora spontană. friptă la grătar. lapte bătut.

067 170.351 22.41 7 69.366 595.499 84.301 137. ACORDURI SI AUTORIZATII PROIECTARE SI ENGINEERING ASISTENTA TEHNICA ALIMENTARE CU APA CANALIZARE MENAJERA INSTALAŢIE ELECTRICĂ INSTALAŢIE TERMICĂ APR 24.41 7 69. INTERIOARE INSTALATII INSTALATII SANITARE INSTALATII INCALZIRE INTERIOARE CENTRALA TERMICĂ UTILAJE.41 7 69.645 30.645 0 18.636 64.058 0 15.256 1.230 20.301 0 0 0 1.381 196.498 253.939 184.07 2 TOTAL 24.460 65.460 65.PROGRAMAREA TEMPORALĂ ŞI VALORICĂ A LUCRĂRILOR DE INVESTIŢII MII LEI LUCRĂRI DE INVESTIŢII PROIECTARE SI ASISTENTA TEHNICA OBTINERE DE AVIZE.499 84. ECHIPAMENTE MICROSTATIE EPURARE DOTARI MOBILIER .636 16.460 65.116.482.356 0 0 0 SEP 0 0 16.36 6 0 NOI 0 0 16.072 15 UTILITATI ALEI PIETONALE ARHITECTURA.447.351 0 0 1.250 208.30 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 AUG 0 137.019 4. ZIDARII. FINISAJE. IZOLATII INSTALATII ELECTRICE CONSTRUCTII.058 0 15.482.356 0 0 0 2006 OCT 0 0 16.356 170.301 0 0 0 1.058 20.058 0 0 0 22.499 84.601 18.939 184.482.256 1.116.01 9 0 0 0 0 0 0 0 DEC 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 595.

489.07 2 7.730.79 6 3.TOTAL 24.41 8 218.30 1 1.42 8 595.903.59 8 1.614 16 .017.

Analiza economico – financiară a proiectului 5.C. obiectul principal de activitate al firmei va fi cel de prestări servicii turistice.614 mii lei.  Stabilirea preţurilor Analiza economico – financiară a fost efectuată în preţuri constante pe toată perioada de prognoză. respectiv 7.  Orizontul de timp Analiza a fost efectuată pe o perioadă de 5 ani după finalizarea proiectului de investiţii. Începând cu trimestrul al II-lea al anului 2006.52 € (inclusiv TVA).5.  Valoarea totală şi durata de implementare a proiectului Valoarea totală a proiectului: 184. odată cu expirarea contractelor de desfacere de băuturi diverse (încheiate în anul 2005).1. Exploatarea pensiunii va fi făcută de S.119. Ipoteze de lucru Ipotezele de lucru pentru analiza economico – financiară sunt valabile atât pentru perioada de implementare a proiectului (anul 2006).5. cât şi pentru perioada de exploatare a acestuia (pensiune turistică). PROD COMIMPEX SRL. Implementarea fizică a proiectului şi plata contractorului se vor desfăşura în perioada august . care are ca obiect de activitate pe lângă cel de desfacere en-gros de băuturi diverse şi pe cel de prestări servicii turistice. Proiectul va fi operaţional la începutul anului 2005.decembrie 2004.5. Anul 2008 va fi anul în care activitatea pensiunii se va stabiliza la parametri optimi.489. 27 .

Rezultatele. activitatea de exploatare. considerând că reprezintă rata cea mai apropiată pentru a stabili cel mai oportun cost al capitalului investit. au fost evidenţiate distinct pentru: a. de asemenea. alimentaţiecomerţ en-gros cu băuturi alcoolice şi nealcoolice (primul trimestru bar. 5.Determinarea veniturilor şi cheltuielilor. pentru ambele tipuri de activitate. respectiv: cazare. a. Activitatea de exploatare Structura veniturilor din activitatea de exploatare a pensiunii Veniturile din activitatea de exploatare a proiectului au fost determinate pe tipuri de activităţi astfel: o Servicii de cazare: Veniturile din activitatea de cazare au fost determinate pornind de la: capacitatea pensiunii.5. Acest lucru este sugerat.3.2.  Rata de actualizare Rata de actualizare este rata la care valorile viitoare sunt aduse la valori prezente.5. alte servicii. activitatea financiară. b. 28 . Analiza contului de profit şi pierdere (pentru perioada de exploatare a pensiunii) 5. al anului 2005). Estimarea categoriilor de venituri şi cheltuieli s-a efectuat pentru următoarele activităţi: servicii turistice oferite de pensiune. Aceasta a fost stabilită la 8%. precum şi a celorlaţi indicatori estimaţi sa efectuat în EURO şi mii lei. şi de cel mai recent ghid al Uniunii Europene în ceea ce priveşte analiza economico – financiară a unui astfel de proiect investiţional.

0% 47.0% 1.0% 2.424 712 32. din care: 58. tarifele preconizate pe zi pe apartament/cameră dublă.0% 2. zile de funcţionare 365 TRIM I 90 TRIM II 91 TRIM III 92 TRIM IV 92 Grad mediu de ocupare (%).0 25.0 25.0% 35.0% 75.548 o Servicii de alimentaţie şi bar 2007 6 3 365 90 91 92 92 60. numărul de camere comercializate pe durata unui an (număr de camere x număr de zile de funcţionare x gradul de ocupare trimestru / Ipotezele de calcul.0 Total venituri .0 63.0 €/camera dublă 25.314 657 32.0% 48.0% TRIM I 65.0 63.424 712 32. apartamente 6 Nr.0% 48.971 1. precum şi rezultatele preconizate a fi obţinute sunt prezentate în tabelul următor: EURO Indicatori 2006 Nr.0% TRIM II 35.0% 47.0% 90.346 29 .0% 75.0 58.906 apartament 1.473 2008 6 3 365 90 91 92 92 65. din care: 1.0% Nr.0% TRIM III 90.0% 45.0% 90. camere vândute.0% 70.0% TRIM IV 42. gradul mediu de ocupare anual şi trimestrial. durata de funcţionare anuală: permanent.0% 90.271 cameră dublă 635 Tarif mediu €/apartament 32.136 1.0 25. camere duble 3 Nr.136 1.an).€ 56.346 2009 6 3 365 90 91 92 92 65.

083 12 60. .072 2008 24 365 8. . fax. .996 2007 24 365 8.60 5. clienţi Tarif mediu individual TOTAL VENITURI €o Alte servicii 2006 24 365 8. de clienţii pensiunii şi ocazional de alţi clienţi. Internet. Ipotezele de calcul.numărul de zile de funcţionare.65 5. locuri comercializate x rulaj/loc).numărul de locuri la masă.numărul de locuri/masă comercializate (nr. locuri la masă x nr. . Aceste venituri se estimează a fi generate.256 12 63.rulaj/ loc la masă.spălătorie – curăţătorie. .694 12 68.transport: aeroport. corelat cu gradul de ocupare al capacităţii de cazare.65 5.328 Aceste venituri au fost estimate la 5% din veniturile totale din exploatare şi vor proveni din: .760 0. precum şi rezultatele preconizate a fi obţinute sunt prezentate în tabelul următor: EURO 2009 24 365 8. 30 .328 INDICATORI Nr. locuri la masă Nr. .58 5. zile).excursii. .Veniturile din exploatarea spaţiilor pentru alimentaţie (în sistem restaurant) au fost determinate pornind de la: . în cea mai mare parte. gară. locuri/masa comerc.număr clienţi (nr.760 0.694 12 68.760 0.760 0. autogară.telefon. zile funcţionare Nr. .tarifele preconizate. Rulaj/loc la masă Nr.

valoare de achiziţie totală contractată: 5. Pe baza acestor ipoteze rezultă: .adaos comercial mediu: 10%.000 mii lei. Centralizatorul veniturilor din activitatea de exploatare a pensiunii pentru primii 5 ani previzionaţi. sticle.055 lei. .nr.2005 – 31.04.plimbare cu căruţa sau cu sania trasă de cai. În baza ipotezelor menţionate rezultă o valoare medie a vânzărilor pentru trim. precum şi a veniturilor aferente activităţii de comerţ en-gros pentru primul trimestru al anului 2006 este prezentat în tabelul următor (preluat din secţiunea economică a Cererii de finanţare): Structura cheltuielilor din activitatea de exploatare a pensiunii Cheltuielile efectuate pentru desfăşurarea activităţii curente.325 lei. conform structurii contului de profit şi pierdere din Cererea de finanţare.preţ mediu de achiziţie/sticlă: 17. băuturi diverse.nr.preţ mediu de vânzare propus /sticlă: 19. Structura veniturilor din activitatea de comerţ en .277. contractate: 304.150.451. băuturi diverse.03. mediu trimestrial de sticle.pescuit şi vânătoare sportivă. .gros Veniturile din această activitate au fost determinate pe baza contractelor de desfacere încheiate în anul 2005pe o perioadă de 1 an. ce pot fi vândute: 76.2006 În estimările efectuate au fost luate în calcul vânzările de băuturi din primul trimestru al anului 2006. . Ipoteze de calcul a veniturilor: . . respectiv 01. au inclus: 31 .600/an. I 2005: 1..038 mii lei. .

energie.reclamă / publicitate: cheltuieli pentru promovarea pensiunii.150 €/lună/salariat pentru 2 angajaţi. • materiale consumabile: includ cheltuielile cu aprovizionarea cu detergenţi. apă): au fost estimate la 7% din veniturile totale din exploatare. estimate la 0.125 €/lună/salariat pentru 4 angajaţi. utilităţi (combustibil. taxe. . materiale consumabile şi au fost estimate la 0.8% din veniturile totale din exploatare. estimate la 0. respectiv 1% din valoarea construcţiei.200 €/lună pentru administratorul pensiunii. şi au fost estimate la 5% din totalul veniturilor din exploatare. alte cheltuieli materiale: includ cheltuieli neprevăzute cu mărfuri. Pornind de la salariile prevăzute anterior rezultă următoarele grupe de salarizare: .5% din veniturile totale din exploatare. Asigurarea anuală pentru clădire şi bunurile din interior au fost estimate la 0. - . • salarizarea personalului angajat: includ cheltuielile cu salariile aferente celor 17 de salariaţi operativi. .• mărfuri: cheltuielile de aprovizionare cu mărfuri alimentare şi băuturi pentru restaurant şi bar.2%/an din valoarea construcţiei. • impozite. Impozitul pe clădire a fost calculat potrivit legislaţiei româneşti în vigoare. Plăţile se estimează a fi efectuate în rate trimestriale egale.5% din veniturile totale din exploatare. 32 . Acestea au fost stabilite la aproximativ 30% din veniturile din alimentaţie. estimate la 0.2 % din veniturile totale din exploatare. asigurări: includ cheltuielile cu asigurarea clădirii (inclusiv a dotărilor) şi impozitul pe clădire. rechizite etc.100 €/lună/salariat pentru 10 angajaţi. transport: cheltuieli pentru combustibilul necesar autovehiculelor închiriate. . lucrări şi servicii executate de terţi: - • • • chirii: cheltuieli pentru închirierea de mijloace de transport auto.

4%. . În determinările noastre cuantumul acestora a fost estimat la 0. servicii profesionale (de pregătire personal) etc. întreţinere şi reparaţii.impozit pe profit: 3.alte cheltuieli materiale: 2%.2%.5% din veniturile totale din exploatare.6%. cuantumul acestora fiind potrivit legislaţiei din momentul actual de 35. . ponderea totală a acestor cheltuieli se situează la circa 95% din veniturile obţinute. .alte cheltuieli de exploatare: 5%. .impozite şi taxe: 0.protecţie socială:0. • cheltuieli cu amortizările şi provizioanele: Fondurile alocate pentru înlocuirea mijloacelor fixe se bazează pe legislaţia românească actuală.6%.7%. . respectiv pe o amortizare liniară pentru o durată de viaţă de 50 de ani pentru clădire. • impozit pe profit: reprezintă plăţile pentru impozitul pe profit. 15 ani pentru utilaje şi 8 ani pentru dotări. Cheltuieli aferente activităţii de comerţ en-gros Structura acestor cheltuieli şi ponderea fiecăreia în veniturile din vânzări en-gros de băuturi diverse sunt următoarele: .materiale consumabile: 5%.energie si apa: 0. .salarii: 0. Astfel. .dobânzi: 2.mărfuri: 70%. respectiv 25% din profitul brut total. Activitatea financiară 33 .5% din totalul fondului de salarii.5%. . • alte cheltuieli de exploatare includ cheltuielile pentru: deplasări. b.servicii prestate de terţi: 5%. .• asigurări şi protecţie socială: reprezintă cheltuielile angajatorului aferente salariilor estimate. .

din care: .000.Veniturile din activitatea financiară provin din dobânzile bancare la disponibilităţile din contul curent.00 01. corelat cu necesarul de finanţare al proiectului.333.000.333 34 .700.2004 244.2004. .data primei scadenţe: 01. în funcţie de tranşele utilizate.2004 0 0 1.000 01.dobânzi la creditul bancar ce va fi contractat pentru acoperirea contribuţiei proprii.800.00 01.2004 0 12. 1€= 40.lei 1.1% din veniturile totale din exploatare.060 €.05%) aplicată la veniturile totale din exploatare.perioadă de graţie: 9 luni. .mod de acordare: 3 tranşe de credit.09. . . .10.05. Calculul dobânzii pentru perioada de graţie.678 lei).680 23. este prezentat în tabelul următor: TRANSE DATA DOBÂNDA CREDIT .08.mod de rambursare: rate lunare egale. .comisioane bancare.744.08.perioada de rambursare: 39 luni. Cheltuieli din activitatea financiară sunt reprezentate de: .lei ACORDĂRII . Comisioanele bancare aferente decontărilor prin contul curent şi au fost estimate la 0.data acordării: 01. Pentru determinarea acestora s-a luat în considerare dobânda la vedere (0.817 mii lei (92. Dobânda la creditul bancar a fost calculată în următoarele condiţii de creditare: .816.credit solicitat: 3.perioada de creditare: 48 luni. .rata dobânzii: 8%. .2005.000.

12.513 10.445 24.03.016.2005 01.291 110.920.208.020.460.268 115.453 2.941 96.334 2.858 3.01.753.965.012 109.2006 12 01.941 96.688.445 0 24.211 14.425.965.037 3.965.363.01.586.664.328 19.872 108.355.020.020.020.020.10.02.941 96.784.305 23.607.418.670.05.2004 01.404.965.020.785.304.03.05.183.522.020.823.188 18.941 96.774.12.795.2006 10 01.02.552.941 96.941 96.08.2005 6 01.484.965.932 12.048 17.68 0 210.747 21.2006 17 01.11.264.104.941 96.986.01.880.01.941 96.106 119.453 106.11.048 35 .314 CREDIT 96.886 21.941 96.941 96.04.941 96.536.505.020.072.976.09.445 0 24.11.394 2.2006 18 01.2006 21 01.572 2.162.445 Calculul dobânzii pentru perioada de rambursare a creditului s-a făcut potrivit planului de rambursare prezentat în continuare (elaborat pornind de la condiţiile de creditare menţionate anterior): PLAN DE RAMBURSARE .643.07.723.739 3.2005 2 01.08.607 20.2007 22 01.304.844.941 96.941 96.965.020.732.156 2.565.024.2006 15 01.2005 01.2005 01.020.909 17.467 19.335.020.792 12.385 120.711.RATA RATA 1 01.020.685.325.2005 5 01.496.020.941 96.439.941 113.124.751 1.870 1.10.204.652 11.941 DOBANDA 24.445 0 24.151 110.824.096 2.941 96.245 119.728.648.lei DATA NR.544.628.941 96.445 0 24.965.2007 23 01.215 2.882.941 96.564.020.632.020.283.442.802.145.020.649.816.2006 16 01.020.360.02.691.2005 3 01.445 3.020.630 16.523.445 0 24.2005 9 01.168.929 1.941 96.849 113.490 15.06.923.918 3.941 96.632 2.350 14.2005 7 01.03.020.977 3.2006 20 01.2006 11 01.941 96.941 96.481.346.810 1.2005 4 01.091.764.744.06.2004 01.129 96.445 0 24.2006 14 01.903.12.397.2005 8 01.691 2.431 111.989 1.045.827 117.733 108.020.456.966 118.502.373 SOLD 3.865.769 16.592.165 23.003.020.799 3.570 112.687 117.083.593 107.112.408 115.225.710 112.275 2.547 116.04.944.2005 TOTAL 0 24.463.2006 13 01.020.543.376.384.965.706.2007 RATA TOTALA 120.2006 19 01.744.941 96.026 22.07.513 2.400.05.09.2005 01.065.020.020.071 13.

142.020.221.536 6.293.188.822 192.941 96.941 96.941 96.954 8.05.225.2009 TOTAL RATA TOTALA 106.020.308.941 96.242.094 8.056.04.140 499. .643 480.248.041.761.675 7.020.941 96.755 103.440.941 96.centralizatorul cheltuielilor din activitatea de exploatare a pensiunii pentru primii 5 ani previzionaţi şi a cheltuielilor aferente activităţii de comerţ en-gros pentru primul trimestru al anului 2005.639 98.838 3.07.581.062.941 96.762 288.230.2007 25 01.02. a) Cash flow-ul aferent perioadei de implementare s-a determinat lunar pentru: a1.080 4.778 99.337 101.117 4.108 1.280.2007 32 01.840.977 3.5.314.344.2007 33 01.359 97.020.227 1.234 9.895 104. activitatea de exploatare şi alte activităţi.815 7.2008 35 01.681.419 1.396 5.01.623.020.941 96.020.12.04.616 103.251.06.DATA NR.941 96.401.602.020.125.263.146. perioada de implementare a proiectului.020.941 96.584 576.11.702. a2.03.020. Analiza cash – flow-ului previzionat Determinarea cash-flow-ului s-a efectuat pentru : a.861.020.06.167 1. b.982.744.2007 31 01. activitatea de investiţii şi finanţare.920.256 5.941 96.941 0 În tabelele următoare (preluate din secţiunea economică a Cererii de finanţare) sunt prezentate: .041.2007 28 01.167.480.816.279 640.020.083.020.918 99. 36 .057 100.405 864.174 105.941 96.09.2008 34 01.2007 26 01.346 960.891 SOLD 1.020.020.035 104.104.2008 38 01.941 96. perioada de exploatare.2007 30 01.200.3.020.286 1. 5.499 97.422.52 2 CREDIT 96.209.941 3.561.661.698 2.961.2008 39 01.501.05.2007 27 01.121.321. respectiv primii 5 ani de funcţionare a pensiunii.062.020.941 96.881 96.06.2007 29 01.342.197 101.782.941.560.272.020.contul de profit şi pierdere pentru perioada proiectată.2008 37 01.68 0 DOBANDA 10.2008 36 01.524 672.08.10.220 96.703 384.465 768.558 1.941 96.476 102.301.152.RATA RATA 24 01.

Activitatea de exploatare şi alte activităţi se referă la activitatea de comerţ en-gros cu băuturi alcoolice şi nealcoolice aferentă anului 2005. respectiv august decembrie 2005  Obţinerea fondurilor publice în sumă totală de 3. Activitatea de investiţii şi finanţare a fost analizată în funcţie de graficul de realizare a investiţiei. luna decembrie 2005: a treia tranşă în sumă de 595. cuantumul lunar al dobânzii fiind cel prezentat în tabelul anterior privind calculul dobânzii pentru perioada de graţie.072 mii lei. care va susţine finanţarea dobânzilor la creditul bancar contractat. Venituri şi cheltuieli din activitatea de comerţ en . aferentă primelor patru luni ale perioadei de graţie. a2.676 este asigurată din: - surse proprii. respectiv 38% din totalul cheltuielilor eligibile.607. surse atrase (împrumut bancar) în sumă de 3. -  Contribuţia beneficiarului în sumă totală de 4.859 mii lei. solicitat în condiţiile prezentate la analiza contului de profit şi pierdere. pentru perioada de graţie.744. a fost evidenţiată ca şi cheltuială distinctă în perioada septembrie – decembrie 2005. -  Dobânda lunară la creditul contractat pentru completarea surselor proprii de finanţare a investiţiei.938 (50% din costurile totale eligibile) a fost programată astfel: - luna octombrie 2005: prima tranşă în sumă de 2. pe perioada celor 5 luni necesare.438 mii lei. în sumă de 323. evidenţiată în contul întreprinzătorului.gros Veniturile din această activitate au fost determinate pe baza: - balanţei de verificare la 30.2005 şi 37 . luna noiembrie 2005: a doua tranşă în sumă de 218.420.04.428 mii lei.068.a1.817 mii lei (50% din valoarea totală a proiectului).

o impozit pe profit: 3.valoare de achiziţie totală contractată: 5.6%. . băuturi diverse.5%. o alte cheltuieli materiale: 2%. o servicii prestate de terţi: 5%.04. o protecţie socială:0. . o dobânzi: 2.000 mii lei. o materiale consumabile: 5%. Cheltuielile aferente acestei activităţi au fost determinate astfel: - pentru perioada ianuarie – aprilie 2005. .7%. respectiv 01.2006 Pentru perioada ianuarie – aprilie 2005 veniturile au fost stabilite potrivit contului de profit şi pierdere întocmit pe baza balanţei de verificare la 30. o impozite şi taxe: 0. determinate pe baza activităţii anterioare a societăţii sunt următoarele: - o mărfuri: 70%.03.383. o alte cheltuieli de exploatare: 5%. Ponderea totală a cheltuielilor în total venituri este de 95%.2005 – 31.nr.04. o salarii: 0. astfel: . Pentru perioada mai – decembrie 2005 veniturile au fost determinate pornind de la contractele de desfacere încheiate. conform contului de profit şi pierdere întrocmit la 30. băuturi diverse.6%.325 lei.055 lei.- contractelor de desfacere încheiate pentru o perioadă de 1 an.4%.preţ mediu de achiziţie/sticlă: 17. ce pot fi vândute: 25.2%.2005.adaos comercial de 10%. contractate: 304.preţ mediu de vânzare propus/sticlă: 19.04. Tipurile de cheltuieli şi ponderea fiecăreia în total venituri. pentru perioada mai – decembrie 2005 procentual din veniturile din vânzări de băuturi diverse aferente acestei perioade. .600/an.2005.nr. 38 . mediu lunar de sticle. sticle.277. o energie si apa: 0. Rezultatele estimate pentru perioada mai – decembrie 2005 sunt următoarele: .

Fluxul de numerar pentru perioada de implementare a proiectului (inclusiv perioada efectuării studiilor. proiectelor şi obţinerii avizelor şi acordurilor).C. precum şi rezultatele activităţii de comerţ en-gros desfăşurare de S. PROD COMIMPEX SRL în această perioadă este prezentat în tabelul următor (preluat din secţiunea economică a Cererii de finanţare): 39 . cu evidenţierea activităţii de investiţii şi de finanţare a acestora din surse proprii şi atrase (credit bancar şi grant SAPARD).

Indicatorii financiari ai activităţii previzionate Indicatorii calculaţi în scopul aprecierii viabilităţii proiectului sunt în concordanţă cu cerinţele studiilor de fezabilitate şi cu recomandările şi standardele interne şi internaţionale în domeniu (inclusiv Ghidul finaţării proiectelor SAPARD-măsura 3. precum şi rezultatele activităţii de exploatare a pensiunii pentru primii 5 ani este prezentat în tabelul următor (preluat din secţiunea economică a Cererii de finanţare). cu evidenţierea activităţii de rambursare a creditului bancar.03.fluxul de numerar din activitatea curentă = fluxul brut -TVA de plată + TVA de recuperat*) . 40 .Rezultatele fluxului de numerar aferent perioadei de implementare a proiectului sunt pozitive.2006. .impozit pe profit.5. după caz. Fluxul de numerar pentru perioada de exploatare a pensiunii.valoarea investiţiei (fără TVA). conform contractelor aflate în derulare.4. Fluxul de lichidităţi net al perioadei include: . reflectând existenţa surselor de finanţare pentru investiţia propusă.amortizarea anuală a investiţiei. . În cazul de faţă indicatorii calculaţi sunt: . cu termen scadent 31.volumul veniturilor şi cheltuielilor din exploatare. b) Cash flow-ul aferent perioadei de exploatare a pensiunii a fost determinat pe baza veniturilor şi cheltuielilor din contul de profit şi pierdere la care s-a aplicat TVA (19%). *) TVA-ul de recuperat este aferent investiţiei propuse prin proiect. Rezultatele activităţii de exploatare pentru anul 2006 le includ şi pe cele aferente activităţii de comerţ en-gros. atât din surse proprii cât şi din fonduri publice (comunitare şi naţionale). 5.4).

gradul de acoperire a cheltuielilor financiare. . .rata îndatorării.valoarea actualizată netă. respectiv „Proiecţia principalilor indicatori financiari”. Toţi indicatorii economico .rezultatul din exploatare.financiari determinaţi în scopul analizei proiectului de investiţii sunt indicatori ai activităţii efective a pensiunii..profitul net. . este prezentată în tabelul următor. Valorile indicatorilor proiectaţi se înscriu în limitele prevăzute în Ghidul SAPARD. . 41 .durata de recuperare a investiţiei. Profitul obţinut în urma exploatării pensiunii este determinat în concordanţă cu normativele legislaţiei româneşti în materie.cheltuieli financiare.rata acoperirii prin fluxul de numerar. . . ţinând seama de caracterul particular al surselor de investiţii. . . respectiv surse proprii şi granturi SAPARD. Durata de recuperare a investiţiei exprimă numărul de ani în care suma profitului net anual egalează valoarea investiţiei. respectiv prin diminuarea veniturilor totale din exploatare cu toate categoriile de cheltuieli admise a fi deduse.rentabilitatea capitalului investit. Evoluţia principalilor indicatori economico-financiari ai activităţii pensiunii pe perioada analizată de 5 ani. în condiţiile unor ipoteze de lucru normale pentru o unitate turistică de acest tip aflată la începutul perioadei de exploatare.

462.572 5.75% 1.758.045.056.26 113. Valoarea investiţiei 6.099. Cheltuieli financiare 281.41 154. Rentabilitatea capitalului investit 15% 19% 21% 26% 26% 8.00% 3.PROIECŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI FINANCIARI Curs leu/€ = 40. Rezultatul din exploatare 7 9 9 3 3 1.43 Nu este cazul 0.58 76.95 5.61 5. Venituri din exploatare 5 3 4 8 0 0 0 3 0 4.62 2.865 4.406 80.14 1.60 10 32. 8 luni şi 19 zile 7.033.241 43.161 4.42 25.44 20 13.614.00% Nu este cazul 33 .951 43.50 138.41 123.53 1.78 3.544 58.87 1.75 127.73 5.41 1.02 2.772.549 17.87 41.654 6.07% 1.71 5.535 50.58 3.841.678 ANUL 1 ANUL 2 ANUL 3 ANUL 4 ANUL 5 SPECIFICAŢIE MII LEI € MII LEI € MII LEI € MII LEI € MII LEI € 1.196 € 6.451 80.451 3. Rata îndatorării 11.939 441 0 0 9. Profitul net 2 3 5 7 2 6.638.933.679. Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare 10.272.613 2.87 2.161 58. Cheltuieli din exploatare 8 4 6 1 6 6 1.688 2.64 132 0.301.815 103. Durata de recuperare a investiţiei 4 ani.43 3.279 47.996 35.203 77.877 mii lei 168.272.924 195. Rata acoperirii prin fluxul de 6 50.148.50 138.56% 1.365.204.638.711 31.72 3.293.365.95 1.

numerar 12.168 € 34 . Valoarea actualizată netă 8% 14. Rata de actualizare 13.813.625 mii lei 364.

6. .50 € contribuţie comunitară (75%).024.84.certificatul de urbanism însoţit de „Fişa tehnică în vederea emiterii Acordului Unic pentru obţinerea acordului de mediu”.021. 34 .avizul sanitar veterinar. 4.52 € autofinanţare. . sunt: .52 € va fi acoperită astfel: • beneficiar 100. Planul de încadrare în zona (1:10. . 8.52 € cheltuieli neeligibile: .000). respectiv: . PĂRŢI DESENATE 1.15. potrivit legislaţiei în vigoare.961. AVIZE ŞI ACORDURI Avizele şi acordurile emise de organele în drept. 3.073. Fişa corpului de proprietate. Plan de amplasament şi delimitare al corpului de proprietate (1:500). • fonduri publice 84.52 €.962.21.7. Construcţiilor şi Turismului pentru construirea pensiunii. 7. Notă: Avizele şi acordurile solicitate în cazul investiţiei de faţă sunt documente distincte anexate Cererii de finanţare. respectiv: .098 € cheltuieli eligibile (împrumut bancar). FINANŢAREA INVESTIŢIEI Valoarea totală a investiţiei de 184.aviz de specialitate eliberat de Ministerul Trancporturilor.00 € împrumut bancar. 2. Plan de situaţie.923.7.119. .098 €.63. .50 € cofinanţare naţională (25%).

Planuri de arhitectură . vederi. secţiuni pentru principalele obiecte de construcţii.planurile nivelurilor. 35 .5. faţade.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful