P. 1
Plan de Afaceri - Pensiune Turistica

Plan de Afaceri - Pensiune Turistica

3.0

|Views: 16,061|Likes:
Published by Adriana Adry

More info:

Published by: Adriana Adry on Feb 01, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/04/2013

pdf

text

original

PLAN DE AFACERI

1

CUPRINS

1. 2. 3.

DATE GENERALE

DATE TEHNICE ALE PROIECTULUI DE INVESTIŢII DEVIZUL GENERAL ESTIMATIV AL INVESTIŢIEI
4.

DATE PRIVIND FORŢA DE MUNCĂ OCUPATĂ DUPĂ REALIZAREA INVESTIŢIEI PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI AI INVESTIŢIEI FINANŢAREA INVESTIŢIEI AVIZE ŞI ACORDURI PĂRŢI DESENATE

5. 6. 7. 8.

1.

DATE GENERALE
2

1.1. Denumirea investiţiei: Pensiunea turistică rurală „Floare de colt” 1.2. Autoritatea contractantă: Roxana Glăvan 1.3. Amplasamentul (judeţul, localitatea): judeţul Vîlcea, comuna Costeşti, sat Bistriţa 1.4. Oportunitatea realizării investiţiei Obiectivul realizării proiectului îl reprezintă valorificarea pe piaţa turistică internă şi internaţională a turismului rural din judeţul Vîlcea, în special a agroturismului şi turismului montan, componentă esenţială în dezvoltarea durabilă, ecologică a zonei Munţilor Căpăţânii. Relieful, cu preponderenţă montan, creează oportunităţi pentru dezvoltarea turismului, prin cadrul natural şi obiective turistice de mare valoare naţională. Motivaţia amenajării acestei pensiuni la poalele Munţilor Căpăţânii, este dată de potenţialul turistic natural deosebit, în ansamblu, care oferă turistului împătimit de natură, un peisaj incredibil, un loc perfect pentru relaxare. Realizarea proiectului va conduce la relansarea activităţii economice, sociale, culturale a zonei din nord - vestul judeţului Vîlcea în care se va realiza pensiunea, precum şi a zonei adiacente.

Patrimoniul natural Comuna Costeşti este situată într-un areal depresionar, închis spre nord de versanţii sudici ai Munţilor Căpăţânii şi de Dealul Măgura (611 m) spre sud. Prezenţa masivului calcaros Buila – Vânturariţa, cu orientare NE-SV, dă o notă aparte peisajului. Teritoriul administrativ este dispus în trepte de altitudine şi se
3

extinde spre nord până în creasta principală a Munţilor Căpăţâna. Este traversat de pâraiele Bistriţa şi Costeşti, cu direcţie de curgere de la nord spre sud, care şi-au format, la traversarea masivului calcaros, impresionante chei. Comuna Costeşti beneficiază de condiţii naturale deosebit de favorabile practicării turismului, fiind avantajată de lipsa factorilor de poluare şi de un potenţial turistic de excepţie care permite practicarea unor variate forme de turism. Resurse turistice legate de cadrul natural

formele de relief submontan şi montan, având ca suport o structură geologică complexă, dispus în trepte de altitudine, îmbogăţesc aspectul peisagistic al zonei şi creează oportunităţi pentru turismul de odihnă şi recreere. Importanţa ştiinţifică (geologică, geomorfologică, botanică şi forestieră) a Masivului Buila – Vânturariţa a determinat declararea acestuia ca Parc Naţional. Pe seama masivului calcaros Buila – Vânturariţa au apărut forme de relief carstic, unele dintre ele fiind obiective turistice de patrimoniu excepţional, înscrise în Legea nr. 5 / 2000;
 Complexul carstic Cheile Bistriţei (600 m lungime), cele mai înguste

chei în calcare din România, sunt săpate de Pârâul Bistriţa în versanţii abrupţi, calcaroşi, ai Masivului Buila – Vânturariţa; în pereţii aproape verticali ai cheilor există numeroase guri de peşteră, iar la nivelul întregului masiv se întâlnesc exemplare rare, endemice, de floră şi faună, favorizate fiind de influenţele submediteraneene, specifice zonei sud-vestice a Carpaţilor; reprezentative în zonă sunt pădurile de castani comestibili care ocupă suprafeţe extinse pe rama sudică calcaroasă;
 Peştera Liliecilor face parte din Complexul carstic Cheile Bistriţei,

este situată în versantul drept al cheilor, în zona cea mai îngustă a acestora; a fost săpată de apele râului Bistriţa la o altitudine de 850 m,
4

sodice. indicate în cură internă şi externă. adevărate bijuterii ale artei religioase medievale (cu hramurile „Intrarea în Biserică” . sodice. slab 5 . aflată la ieşirea din chei. este completată de obiectivele de cult amenajate de către călugării Mănăstirii Bistriţa. Importanţa speologică deosebită a acesteia. sulfuroase. sunt deosebit de spectaculoase. hipotonice. magneziene. şi a patrimoniu de cult. Peştera este obiectiv turistic de patrimoniu cu valoare excepţională. urmăresc pârâul Costeşti. motiv pentru care. pe o lungime de circa 4 km. dar mai puţin accesibile turistului obişnuit. apele fiind asemănătoare cu cele de la Băile Olăneşti: ape clorurate. bicarbonatate. peştera mai este cunoscută şi sub numele de Peştera Sfântului Grigore Decapolitul.  Cheile Costeşti sau ale Pietrenilor.suspendată la 30 m deasupra cotei de nivel a drumului forestier care însoţeşte cheile. folosite până în anul 1989 în tratament balnear (în cadrul Staţiunii balneoclimaterice de interes local Costeşti).datată ante 1633 şi „Sf. unic în România. zona oferă numeroase trasee de alpinism. Iniţial. clorurate. calcice. dată de colonia de lilieci pe care o adăposteşte (de unde şi denumirea atribuită peşterii). nu are formaţiuni stalagmitice şi stalactitice. dar este importantă prin prezenţa coloniei de lilieci. peştera a funcţionat ca vatră de sihăstrie a pustnicilor de pe valea Bistriţei. Lungimea galeriei subterane este mică (doar 250 m). de-a lungul secolelor de restrişte: două bisericuţe. 5 / 2000. ulterior a devenit locul de salvare a tezaurului Sfintei Mănăstiri a Bistriţei. Îngeri” 1782) şi o criptă săpată de călugării mănăstirii. în perioadele invaziilor turceşti. înscrisă în Legea nr. • izvoare de ape minerale sulfuroase. în care s-au păstrat Moaştele Sfântului Grigore Decapolitul. ca mod de prezentare şi valoare. bicarbonatate.

reprezentat prin păduri de foioase şi conifere. 6 . sunt formate în nisipuri de vârstă Meoţiană.Govora. • elementele climatice ale zonei. recomandate pentru tratarea afecţiunilor renale. cu temperatură medie anuală de aproximativ 6°C). • Muzeul Trovanţilor . concreţiuni grezoase uriaşe. formele variate şi expresive ale trovanţilor de la Costeşti creează privitorului senzaţia unei inedite galerii de sculptură în aer liber. fără valori extreme. pentru repunere în formă a organismului după stres (climat de dealuri . stabilimentul balnear. • fondul forestier bogat. • • flora pajiştilor montane şi a fâneţelor. care acoperă versanţii sudici ai Munţilor Căpăţâna. în prezent staţiunea este închisă. de valoare excepţională).Costeşti (rezervaţia naturală de interes interes naţional. îmbogăţesc aspectul peisagistic al regiunii şi creează oportunităţi pentru turismul de odihnă şi recreere activă. cu aspect zoomorf. sunt favorabile practicării turismului în tot timpul anului. în funcţie de altitudine. traseele celor două cursuri de ape şi afluenţii acestora. Mărimea. îmbogăţesc peisajul cadrul natural cu specii floristice multicolore. cu mineralizaţii totale cuprinse între 1. • domeniul schiabil amenajabil în arealul Zmeuretu . este o premisă favorabilă pentru dezvoltarea sporturilor de iarnă.sedativ de cruţare. au dimensiuni metrice (cele mai mari de pe teritoriul României). structurile de tratament şi instalaţiile de captare şi aducţiune a apelor minerale sunt degradate.014 – 2 g/l. deosebit de pitoreşti. reumatismale şi endocrine. sunt locuri de petrecere a weekend-ului la iarbă verde sau locuri de campare. hepatobiliare. prezintă un interes ştiinţific şi turistic deosebit. de o diversitate impresionantă.iodurate. Trovanţii de aici. însoţite de cele mai multe ori de drumuri forestiere. digestive.

monument de arhitectură. 7 . a cărei biserică are hramul „Adormirii Maicii Domnului”. trăieşte avifaună specifică arealului montan. este una dintre cele mai importante aşezări monastice şi culturale din Ţara Românească.Vânturariţa există cel puţin 34 de trasee de alpinism. • trasee de alpinism în Masivul Buila . monument natural (rezervaţie complexă. 27. suprafaţa – 1 ha). a determinat includerea în categoria arii protejate. a obiectivelor: • Masivului Buila . 5/2000. 28 şi 29). constituit în Parcul Naţional Buila– Vânturariţa (rezervaţie complexă. Resurse turistice naturale cu regim protectiv Unicitatea şi valoarea unor elemente ale biodiversităţii sau fenomene naturale geologice cu valoare ştiinţifică. din care o bună parte se află pe teritoriul administrativ al comunei Costeşti.• fondul de vânătoare şi de pescuit sportiv – fondul forestier al comunei cuprinde specii cu valoare cinegetică.186 ha). în amonte de masivul calcaros al Builei. refăcută în 1519. suprafaţa 4. cu plecare din satele Bistriţa şi Pietreni. anul 1494. Patrimoniul cultural • Monumente cultural – istorice  Mănăstirea Bistriţa . • Peştera Liliecilor. ctitorie a fraţilor Craioveşti. în conformitate cu Legea nr.sat Bistriţa. 1856 .Vânturariţa. Comuna Costeşti (la 10 km de Horezu). care duc spre creasta principală a Munţilor Căpăţânii şi spre Masivul Buila – Vânturariţa. pe seama cărora se pot organiza partide de vânătoare şi pescuit sportiv. • trasee turistice marcate – sunt 4 poteci turistice marcate (traseele 23. iar pe cursul superior al pâraielor. de diferite grade de dificultate.

Comuna Costeşti) – ctitorită în anul 1801. formaţii de dansuri populare. arhitectura şi sculptura sa. 1710 (pridvorul) . monument de arhitectură.  Biserica de lemn cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” (sat Costeşti. refăcută în anul 1831. tehnică populară. sat Pietreni. Comuna Costeşti) are fresce originare din secolele XV . este ctitoria lui Matei Basarab.  Biserica de lemn cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” (Grămeşti.Sat Pietreni. Mănăstirea Arnota . datini sau obiceiuri legate de oierit. Prin pictura. 1701. ţesături şi port tradiţional popular. al cărui mormânt se află aici. comuna Costeşti. Comuna Costeşti) – 1521. Biserica mănăstirii are hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” şi deţine un mic muzeu de artă religioasă. 8 .monument de arhitectură. manifestări populare.  Centrul etnografic Costeşti: cojocărit. Comuna Costeşti (la 12 km de Horezu). poate fi considerată unul dintre cele mai reprezentative monumente istorice şi de artă religioasă din ţară. comuna Costeşti) – sec.  Biserica cu hramul „Sfântul Grigorie Decapolitul – Eleonul” (sat Bistriţa. arhitectură tradiţională. este deosebit de spectaculoasă – ctitorită în anul 1634 – monument de arhitectură.sat Bistriţa. Comuna Costeşti) – 1644. la circa 850 m.  Biserica Bolniţă „Schimbarea la Faţă” (satul Bistriţa. monument de arhitectură.  “44 de Izvoare” sau “Schitul de sub Piatră” . fluieraşi. al XVII-lea – monument de arhitectură.XVI şi a aparţinut fostului schit Păpuşa – monument de arhitectură. pe versantul sudic al masivului calcaros Buila.  Biserica cu hramul „Naşterii Maicii Domnului” a fostului schit Ţigănia (sat Bistriţa. formaţii artistice de amatori – cor mixt. Poziţia acesteia.

2.satul Costeşti instalaţii tehnice – mori de măcinat. crt. sat BISTRIŢA. colecţia muzeală “Al. Adresă Datare 1494. 4. alb şi negru. 1710 (pridvor) ref. comuna COSTEŞTI sat BISTRIŢA. între casa Stoian şi casa Ghiuzan.1856 1520 – 1521.1519. costumul popular. 1847 .1856 1634 9 . comuna COSTEŞTI sat BISTRIŢA.1856 ref. ref. pe latura de E a incintei vechi pe Muntele ref. • Resurse turistice antropice cu regim protectiv Nr. ţesături şi covoare olteneşti. meşteşuguri cu o răspândire din ce în ce mai redusă.1856 1847 . fie cel oltenesc. comuna COSTEŞTI. 1847 . comuna COSTEŞTI sat BISTRIŢA. 6. 1847 . 1847 . manifestări etnofolclorice organizate cu ocazia unor sărbători cu caracter religios. satul Bistriţa.1 Elemente de patrimoniu etnocultural • arhitectură tradiţională – case vechi cu pridvor. ansamblul rural. 3. 5. fie în două culori. 7. Denumire Mănăstirea Bistriţa Biserica „Adormirea Maicii Domnului” Biserica – bolniţă „Schimbarea la Faţă” Turn clopotniţă Corp de chilii (din incinta veche) Foişor Mănăstirea Arnota Localitate sat BISTRIŢA. la care culoarea predominantă este roşu.1856 1. specifice zonei etnografice “Oltenia de sub Munte”. Bălintescu” . comuna COSTEŞTI sat BISTRIŢA. asemănător zonei Mărginimea Sibiului. comuna COSTEŞTI sat BISTRIŢA. • • • • • cusături. joagăre (satul Pietreni).

comuna COSTEŞTI Sat PIETRENI. XX 1750 17. comuna COSTEŞTI. Grigore 11. comuna COSTEŞTI sat BISTRIŢA. comuna COSTEŞTI sat COSTEŞTI. sat BISTRIŢA. Biserica „Intrarea în Biserică” Biserica de lemn Domnului” Biserica „Sf. Stabilimentul băilor 19. comuna COSTEŞTI cartier Grămeşti 109. Îngeri” Biserica „Naşterea sec. Decapolitul – Eleonul” a fostului schit Păpuşa Biserica „Intrarea în Biserică” 12. 1782 (pictura) 14. 9. cele două cruci săpate 16. „Adormirea Maicii 1664 1700 – 1701. a fostului schit „De sub Piatră” . XIX sec. XVII. Biserica „Sf. 1831 10 21. comuna COSTEŞTI Sat PIETRENI. XVII ante 1633 10. comuna COSTEŞTI sat BISTRIŢA. comuna COSTEŞTI sat BISTRIŢA. Biserica „Sf. Grigore Decapolitul În peştera Sf. Arhangheli” Corp chilii comuna COSTEŞTI. sat BISTRIŢA. XV – XVI. în faţa Primăriei 165 1914 . în stâncă Moară şi joagăr de lemn sat BISTRIŢA. XIX sec. ref. comuna COSTEŞTI sat COSTEŞTI.1856 1634 sec.8. comuna COSTEŞTI. comuna COSTEŞTI sat COSTEŞTI. 13. 15. Incintă Biserica „Sf. comuna COSTEŞTI sat BISTRIŢA. Nicolae” 20. Maicii Domnului” a fostului schit Ţigănia (Schitul Păr) Podul Reginei Maria şi sat BISTRIŢA. comuna COSTEŞTI. Grigore Decapolitul La E de sat şi de Mănăstirea Bistriţa sec. 1763 – 1784. 1712 (refacere) În peştera Sf. Casă cu prăvălie 18. comuna COSTEŞTI Sat PIETRENI. Arnota 1634 1852 .1920 sec.

între reprezentanţii administraţiei locale şi diverse personalităţi invitate.Bucovina.Oferta de petrecere a timpului liber Diversitatea. ca număr de obiective religioase şi valoare. constituie un prilej de relaxare. precum ţesături executate manual (costum popular. • Turism etnocultural. Sărbătorile tradiţionale locale. Caracterul şi tradiţia acestei zone a orientat locuitorii către meşteşuguri artizanale cu specific românesc. precum şi un important tezaur de artă religioasă de valoare naţională excepţională. folclor. doar de nordul Moldovei . costum popular. de întâlnire a fiilor satului. Sunt păstrate în această zonă a Olteniei de Nord. cusături. ce înscrie zona depresionară Horezu în amsamblul său în categoria valorilor de vârf ale patrimoniului cultural românesc. „La obârşie. • Turismul cultural-religios este favorizat de o moştenire deosebit de bogată. susţine practicarea acestei forme de turism. între cei plecaţi la oraş şi cei rămaşi în sat. volumul şi valoarea potenţialului turistic existent pe teritoriul comunei Costeşti sunt premise care favorizează modalităţi multiple de petrecere activă a timpului liber prin practicarea unor forme de turism specifice. tradiţii. Comuna Costeşti reprezintă un important centru monahal care contribuie la conservarea spiritualităţii şi culturii ortodoxe româneşti.monument UNESCO). la izvor”. Sărbătoarea Sf. Grigore Decapolitul (20 noiembrie) sau 11 . fiind întrecută. pictură religioasă. de stabilirea de contacte umane între localnici şi oaspeţi. Existenţa centrului etnocultural Costeşti. păstrător de meşteşuguri populare tradiţionale. Originea locuitorilor din comună în satele de peste munte ale Mărginimii Sibiului. arhaice. de la sud de Carpaţi. monumente istorice de valoare universală (Mănăstirea Hurez . covoare olteneşti). legate de preponderent de sărbătorile religioase. se mai manifestă încă prin obiceiuri legate de oierit – păstrate din ce în ce mai puţin.

• Speoturismul – este favorizat de prezenţa Masivului calcaros Buila – Vânturariţa şi de numeroase forme de relief carstic adăpostite de acesta. cunoscute de multe generaţii. locuitorii marilor centre urbane dorind să-şi petreacă sfârşitul de săptămână în locuri nepoluate. Apropierea de municipiul Râmnicu Vâlcea. manifestări aşteptate cu bucurie de localnici. dovedite prin analize de specialitate) oferă suficiente motivaţii pentru iniţierea unui plan de măsuri. devenind impracticabile. dar şi poziţia localităţii. Practicarea acestei forme de turism. Datorită litigiilor asupra proprietăţii stabilimentului balnear. instalaţiile şi dotările existente s-au degradat continuu. favorizează afluxuri importante dinspre capitala de judeţ sau dinspre alte oraşe mari. pe DN 67. • Turismul balnear a constituit până în anul 1989 profilul de bază al comunei Costeşti. Marie” (15 august) sunt sărbători intrate deja în tradiţia satului. cu ocazia marilor sărbători de peste an. Piesele de teatru puse în scenă sunt prezentate fie la Căminul cultural din localitate. dar două dintre ele sunt mai cunoscute: Peştera Haiducilor şi Peştera Liliecilor. în scopul reabilitării şi relansării acestei staţiuni pe piaţa turistică locală şi chiar naţională. sunt la ele acasă.“Bâlciul de Sf. sărbători strămoşeşti şi meşteşuguri devenite artă. Promovarea turismului rural va asigura acestui spaţiu păstrător de valori tradiţionale româneşti o dezvoltare durabilă şi echilibrată. • Turism rural. Potenţialul balnear al localităţii (calitatea apelor minerale şi bioclimatul. Pe lângă Căminul cultural „Constantin Popianu” funcţionează de peste 40 de ani o echipă de teatru de amatori. În zonă se cunosc mai multe peşteri. apele minerale de aici fiind asemănătoare cu cele de la Băile Olăneşti. Dezvoltarea turismului rural în comuna Costeşti este argumentată de existenţa unor ţinuturi străvechi. • Turismul de sfârşit de săptămână (weekend) este o formă de turism din ce în ce mai apreciată. în care obiceiuri. departe de aglomeraţia şi stresul marilor oraşe. într-un 12 . fie la diverse concursuri sau manifestări culturale din judeţ. pitoreşti.

dar şi datorită potenţialului schiabil al Munţilor Căpăţâna (zona Zmeuret . ce poate constitui un laborator de lucru pentru cercetătorii în domeniu. masivul calcaros al Builei este tot 13 .Vânturariţa oferă 34 de trasee de alpinism – din care 32 sunt de alpinism tehnic. prinde contur din ce în ce mai mult şi în România. de frontieră RO/BG – Bucureşti – Craiova – Drobeta Tr. În perspectivă. o formă de turism cu adresabilitate preponderentă către tânăra generaţie. este din ce în ce mai des întâlnită. Severin). face ca traseul DN 67 să atragă anual zeci de mii de turuişti români şi străini. Zona oferă suportul necesar pentru parapantă.Govora). În ultimii ani. istoric. deltaplan. • Turismul pentru sporturi extreme.DN 67 (Rm. Acesta este un început şi pentru alte tipuri de vehicule. snowboard. religios sau natural în întraga zonă de nord a Olteniei. oferit de ţinutul de sub munte al Olteniei. Jiu – Drobeta Tr. • Turismul de tranzit derivă din amplasarea zonei pe o importantă arteră rutieră naţională . Vâlcea – Sibiu – Cluj Napoca – Satu Mare – Halmeu/ punct de frontieră RO/UK) şi E 79 (Calafat – Craiova – Tg. care face legătura între trei magistrale rutiere europenee: E 81 (Bucureşti – Piteşti – Rm. Severin – Timişoara – Moraviţa pct.cadrul natural pitoresc. Prezenţa a numeroase obiective turistice de interes cultural.Horezu – Tg. În vara anului 2005 în zonă s-a desfăşurat un prim raliu auto pentru maşini de tipul ARO. care pornesc pe interfluvii sau pe drumurile forestiere din satele Bistriţa şi Pietreni. atât datorită existenţei unor trasee turistice marcate sau nemarcate din Munţii Căpăţânii. de frontieră RO/ YU). • Turismul montan. • Turismul ştiinţific este susţinut de existenţa pe teritoriul administrativ al comunei a Parcului Naţional Buila – Vânturariţa. cicloturism. comuna Costeşti poate deveni un centru important al turismul montan. Zona Buila . etnografic. Jiu – Deva – Vârfurile – Oradea – Borş/punct de frontieră RO/H) şi E 70 (pct. finalizat cu o festivitate de premiere pentru câştigători. motocross. Vâlcea – Costeşti .

mai des vizitat de membrii cercurilor de alpinism. un lucru favorabil pentru dezvoltarea turismului. oferite doar celor ce veneau la tratament balnear.rotur. www.ro Înainte de anul 1990. INCDT. Capacitatea de cazare în cadrul mănăstirilor Unitate Număr locuri Mănăstirea Arnota 12 (+18 locuri în construcţie) Mănăstirea Bistriţa 30 TOTAL 60 14 . Oferta de cazare Oferta de cazare a comunei Costeşti este reprezentată de 6 pensiuni rurale. care au fost desfiinţate odată cu închiderea activităţii balneare. Stabilimentul balnear dispunea de circa 20 de locuri de cazare. vizitatorii comunei pot fi găzduiţi în cele 6 pensiuni rurale de 2 sau 3 margarete. Se observă astfel. care au reamenajat traseele de căţărare sau au echipat altele noi. care însumează 31 locuri de cazare. o creştere a structurilor de cazare de tip pensiune. Structura capacităţii de cazare în Costeşti în anul 2005 Numele pensiunii Evrica Avram Doina Avrămoiu Blidaru Coca Ispăşoiu Nicolae TOTAL Categoria 3 margarete 2 margarete 2 margarete 2 margarete 2 margarete 2 margarete – Număr de locuri 6 4 4 9 4 4 31 Sursa: Ministerul Transporturilor. care totalizează de 31 de locuri (vezi tabelul). Construcţiilor şi Turismului. comuna Costeşti nu avea de structuri de cazare clasice. În prezent.

atunci capacitatea de cazare a localităţii ajunge să însumeze un număr de 91 de locuri. În concluzie. Nu există în localitate structuri de alimentaţie clasice pentru turişti. care din punct de vedere administrativ aparţin comunei Costeşti. doar în cadrul pensiunilor turistice din Costeşti. la cerere. se poate observa că în localităţile componente comunei nu există o bază materială turistică suficient de dezvoltată care să valorifice potenţialul turistic de excepţie de care dispune zona. 15 . Oferta de alimentaţie pentru turism Servicii de alimentaţie sunt oferite turiştilor.Sursa: Primăria Costeşti Dacă se mai ia în calcul şi numărul de locuri de cazare din cadrul mănăstirilor Arnota şi Bistriţa.

1. Vîlcea – Costeşti – Horezu – Tg.1.1. Accesul la amplasamentul pensiunii se face prin comuna Costeşti: este traversată spre partea sa sudică de artera rutieră DN 67 (E81/Rm. Regimul de înălţime este parter + etaj + mansardă. traversează comuna pe circa 9 km. aproximativ pe direcţia N-S.1. DATE TEHNICE ALE PROIECTULUI DE INVESTIŢII 2. 2.4.5 km. Prezentarea proiectului de investiţii 2.35 x 13. Jiu – Motru – Drobeta Turnu Severin/E70) pe circa 1. în apropierea Mânăstirii Bistriţa (aprox.90 m). urmărind cursul Pârâului Bistriţa. Situaţia actuală Construcţia. . 1792. - În prezent sunt structura de rezistenţă.1. Beneficiar: Glăvan Roxana. DJ 646 (Băbeni – Tomşani – DN 67/Costeşti – Mânăstrirea Bistriţa – Mânăstirea Arnota).1. a fost achiziţionată de către S. alipite şi retrase la circa 4 m unul de celălalt. în contul datoriilor pe care aceasta din urmă le avea.2. Amplasament Pensiunea turistică este amplasată în satul Bistriţa.C.3. conform contractului de dare în plată nr.2. Denumirea investiţiei: Realizarea unei pensiuni turistice rurale în judeţul Vîlcea – sat Bistriţa – comuna Costeşti 2. la stadiul la care este în prezent. PROD COMIMPEX în anul 2002 de la SC ACVILA SRL. 300 m). proprietar al unei suprafeţe de teren de 1000 mp 2. Clădirea este formată din trei pavilioane identice (6.

de serviciu hol cu scară de acces la etaje terasă acoperită (deschisă spre lac) Total parter = 35. Nu sunt realizate: .62 mp.tâmplăria (uşi.amenajările exterioare. .40 mp = 8. .instalaţiile. .10 mp = 87.26 mp = 2. De la achiziţia clădirii şi până în prezent au fost efectuate mici lucrări de reparaţii şi refacere a acoperişului. = 23.80 mp.C. fiecare dintre cele trei pavilioane urmând să cuprindă: * la parter: * la etaj: . = 9.36 mp.32 mp = 89.02 mp.00 mp.hol cu casa scării .oficiu (pentru tot pavilionul) .90 mp = 30.80 mp = 4. = 14.acoperişul.un apartament cu: o cameră de zi o dormitor o debara o hol o duş o terasă descoperită Total etaj * la mansardă: = 4.finisajele.branşamentul electric.realizate: . = 1. balustrade).21 mp = 5. Prin proiectul investiţional se vor continua lucrările de amenajare a pensiunii. . = 4.23 mp = 19.03 mp = 14. ferestre.pereţii despărţitori.90 mp 2 .15 mp camera de zi (cu bar) bucătărie cămară W. .

70 mp hol (cu dulap înzidit) = 3.6.o cameră de 2 locuri cu: o o o dormitor = 14.80 mp duş = 5. 3 . Zona seismică de calcul este F şi Ks=0.26 mp Capacităţi preconizate la finalizarea lucrărilor de construire: - o o cazare: 3 pavilioane.un apartament cu: o cameră mare semicompartimentată (cameră de zi + dormitor) = 30. . fiecare cu câte două apartamente şi o cameră de două locuri: total 6 apartamente + 3 camere duble (număr maxim de locuri:24).80 mp Total mansardă = 65.hol cu casa scării = 3..alimentaţie publică (cameră de zi cu bar şi bucătărie la fiecare pavilion): 8 locuri x 3 pavilioane = 24 locuri.20 mp VC (volum construit) = 2113.la parter. Învelitoarea este din şindrilă (în trei straturi) pe şarpantă din lemn în două ape.00 mp AD (arie desfăşurată) = 892.03 mp duş = 3. Utilităţi Pensiunea este racordată la reţele de alimentare cu apă şi energie electrică. cu jgheaburi şi burlane din tablă zincată.70 mp .08. pereţi din bârne de lemn la etaj + mansardă şi planşee din beton peste parter şi din lemn peste etajul 1 şi peste mansardă.23 mp hol (cu dulap înzidit) = 4.00 mp . Indicatori principali A(suprafaţă) teren = 500 mp AC (arie construită) = 320.0 mc Sistemul constructiv Structura de rezistenţă a pensiunii este realizată din pereţi portanţi de zidărie de piatră pe fundaţii continue din beton .

Pentru deversarea apelor uzate menajere. Instalaţii interioare: .1. Pensiunea se află amplasată pe drumul de exploatare care face legătura cu satul Dealu Botii şi satul Răchiţele. gletuite şi zugrăveli lavabile. . .tencuieli exterioare drişcuite împărţite în asize.tencuieli interioare obişnuite şi pe rabiţ. din plăci de gresie glazurate şi din pişcoturi de gresie natur şi pardoseli din duşumele de lemn răşinoase – inclusiv straturile suport. - completat instalaţia electrică de iluminat şi prize. Clădirea existentă este racordată la reţeaua publică de alimentare cu energie electrică. .instalaţia de încălzire cu calorifere racordate la o centrală termică pe combustibil solid cu 3 boilere. Lucrări rămase de executat Construcţii: . cu plăci de travertin.placaje exterioare la pereţi. cu conductori de cupru şi aluminiu montaţi în ţeavă de oţel zincat. la circa 30 de pensiune.instalaţii şi obiecte sanitare la băi şi bucătării. .uşi şi referate din lemn. există o reţea de aducţiune apă potabilă realizată de către un grup de localnici (inclusiv beneficiarul pensiunii) la care urmează să fie racordată pensiunea.Pentru alimentarea cu apă. . urmează să fie montată o microstaţie de epurare la care va fi racordată pensiunea. 2.balustrade din lemn la scări şi terase. . .placaje la pereţi cu plăci ceramice şi de travertin.pardoseli din spărturi de marmură. Instalaţii exterioare: 4 .lambriuri din lemn la pereţi şi tavane. .5. urmând a fi încheiat contractul de distribuţie şi plătite taxele aferente.

racordurile exterioare la reţeaua de alimentare cu apă potabilă (tuburi PVC tip uşor. Amenajări exterioare: .196 € sunt cheltuieli eligibile şi 15.TVA-ul de 9. prevăzută cu apometru şi doi hidranţi de grădină.reţeaua de canalizare a apelor menajere uzate prevăzută cu cămine de vizitare şi staţie de epurare. Amplasarea într-un sit natural deosebit.52 € (inclusiv TVA). 5 .pavaje exterioare din piatră brută pe strat de nisip. .0 m). DEVIZUL GENERAL ESTIMATIV AL INVESTIŢIEI Valoarea totală a investiţiei este de 184. . 3. tencuiala exterioară albă.52 € cheltuieli neeligibile. piatra aparentă rostuită. Lemnul.. din care: 168. tâmplăria din lemn masiv.5% aferent cheltuielilor eligibile.923. L= 30. arhitectura propusă încadrată în specificul zonei.119. Sursele proprii de finanţare (constituite din împrumuturi bancare şi numerar evidenţiat în contul întreprinzătorului) vor acoperi: - ½ din volumul cheltuielilor eligibile. . acoperişul din şindrilă sunt elemente de arhitectură ce vor fi folosite pentru a crea un spaţiu arhitectural care să nu agreseze prin modernitate ci să se încadreze în specificul local. nivelul de confort şi serviciile oferite. grija pentru protecţia mediului demonstrează concepţia unitară care a stat la baza fundamentării datelor de temă pentru proiect.instalaţie de iluminat pe terase şi în grădină.

spre deosebire de alte sectoare ale economiei naţionale. respectiv: • produsul turistic este perisabil. Corespunzător acestora managementul trebuie să ia în considerare aspectele caracteristice ale domeniului. turismul fiind considerat o "industrie a mâinii de lucru". în majoritatea cazurilor este spontană. • cererea pentru muncă este directă.1. • denumirea activităţii arată tipul de activitate nu şi nivelul de îndemânare al prestatorului. • ocuparea multor funcţii solicită un nivel relativ redus de calificare. fiind legată de însuşirile şi capacitatea acestora. activitatea se desfăşoară în condiţii diferite. fiind supuse unui judecăţi şi interpretări personale ale consumatorilor.4. • productivitatea se bazează pe capacitatea şi efortul personal al lucrătorilor. necesitând utilizarea unui număr relativ mare de funcţii aferent diverselor servicii. dar o vechime corespunzătoare în funcţia respectivă. DATE PRIVIND FORŢA DE MUNCĂ OCUPATĂ DUPĂ REALIZAREA INVESTIŢIEI 4. • standardele au o natură subiectivă. Acest aspect necesită adaptarea ofertei de muncă la cerere care. • industria turismului este caracterizată prin fluctuaţia cererii pe termen scurt. • serviciile turistice sunt complexe. care pot avea opinii diferite privind calitatea serviciilor prestate. 6 . Consideraţii generale privind managementul forţei de muncă în turism În industria turistică.

este prezentat în următorul tabel: Funcţia Administrator pensiune Număr Salariul posturi lunar . precum şi salariul brut de incadrare.• adaptarea ofertei se face prin ajustarea numărului de personal în funcţie de nivelul de activitate. recepţie). care pot întregi câştigurile salariale. • retribuţia muncii se situează sub nivelul înregistrat în alte ramuri. necesitând prelungirea orarului de funcţionare pentru prestarea unor activităţi (exemplu: activităţi de restaurant. necesarul minim de personal. structurat pe funcţii. 4. suprasolicitarea de ordin fizic şi neuropsihic constituie factori de risc în desfăşurarea activităţilor. meserii şi servicii. • este inegal normată. lucrătorii din industria turismului (hotelieră şi restauraţie) pot beneficia de bacşişuri ("tips" sau "pourboire"). • productivitatea muncii nu depinde neapărat de nivelul de calificare al prestatorului. Totodată. • are un sistem complicat de plăţi.€ 1 7 . • este lipsită de aspecte birocratice. • poate declanşa un conflict între promptitudinea prestării serviciului şi calitatea prestaţiei. şi munca efectivă desfăşurată în activităţile de turism prezintă anumite caracteristici ca de exemplu: • necesită un set de atitudini specifice pentru această industrie şi o gamă de aptitudini speciale pentru fiecare tip de activitate. • programul este permanent. • ca avantaje neoficiale. • în situaţia turelor prelungite. Necesarul resurselor de forţă de muncă Conform capacităţii şi categoriei de clasificare a pensiunii.2.

Recepţioner Cameristă Bucătar Ospătar Îngrijitor spaţii exterioare Total 2 3 2 2 1 11 În funcţie de evoluţia activităţii pensiunii se poate utiliza şi personal sezonier pentru a asigura funcţionarea acesteia în bune condiţii. 8 .personal de execuţie: 10. Total personal (locuri de muncă nou create) 11. din care: .

489. dejun şi cină. cu elemente de artizanat locale sau trofee de animale. din care C+M 128.448 € (5. fiecare având următoarea structură: • la etajul I . 5.489. cămară şi terasă) ce va fi utilizată drept salon de restaurant. 9 . Ajutorul public ce va fi acordat în cadrul măsurii 3.52 € (inclusiv TVA). pentru mic dejun.1 Valoarea totală a investiţiei: 184. PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO - ECONOMICI AI INVESTIŢIEI 5.un apartament şi o cameră dublă. exclusiv perioada realizării proiectelor. Planificarea temporală şi valorică a investiţiei se va face etapizat.003 mii lei). Aceste camere vor fi modern dotate şi utilate. conform graficului de mai jos „Programarea temporală şi valorică a lucrărilor de investiţii”. bucătărie.119. respectiv 7. Sursele de finanţare sunt repartizate astfel:: .50% contribuţie publică SAPARD (75% contribuţie UE.3 Durata de realizare: 5 luni (august – decembrie 2004).614 mii lei. studiilor şi obţinerii avizelor necesare.4 pentru realizarea pensiunii turistice Dealu Botii va reprezenta 50% din totalul cheltuielilor eligibile.614 mii lei). formată din trei pavilioane.50% contribuţie privată . 25% buget naţional).4 Capacităţi: - cazare – pensiune clasificată la categoria 3 flori. • la masardă . - alimentaţie – fiecare pavilion are la parter o cameră de zi (cu bar. pe categorii de lucrări.un apartament.119. 5.2 Eşalonarea investiţiei Valoarea totală a investiţiei este de 184. cu mobilier şi finisaje de cea mai bună calitate.5. Interioarele vor fi frumos decorate.225.52 € (7. 5.

lapte bătut. păpădia). lapte proaspăt şi natural de vacă.Clienţii potenţiali ai pensiunii pot opta atât pentru prepararea şi servirea meselor individual. muşeţelul. brânzeturi. cu efecte terapeutice demonstrate de mii de ani (afine. menta. friptă la grătar. pregătite din produse naturale proaspete. pojarniţa. vor putea fi servite mâncăruri tradiţionale. cât şi în sistem restaurant prin angajaţii pensiunii (bucătari şi ospătari). etc. carne proaspătă de pasăre de curte. Meniurile oferite vor cuprinde ceaiuri din flora spontană. 10 . cu un conţinut de proteine ridicat. În ceea ce priveşte bucătăria.

072 15 UTILITATI ALEI PIETONALE ARHITECTURA.482.460 65.01 9 0 0 0 0 0 0 0 DEC 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 595.058 0 0 0 22.381 196.460 65.499 84.645 30.636 64.058 0 15. ECHIPAMENTE MICROSTATIE EPURARE DOTARI MOBILIER .636 16. FINISAJE.351 22.482.482.356 0 0 0 2006 OCT 0 0 16.939 184.256 1.498 253.356 170.460 65.36 6 0 NOI 0 0 16.351 0 0 1.250 208.058 0 15.447.41 7 69.366 595.939 184.499 84.256 1. INTERIOARE INSTALATII INSTALATII SANITARE INSTALATII INCALZIRE INTERIOARE CENTRALA TERMICĂ UTILAJE.019 4.30 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 AUG 0 137.07 2 TOTAL 24.41 7 69.067 170.301 0 0 0 1.058 20.645 0 18.356 0 0 0 SEP 0 0 16. ZIDARII.601 18.301 137. ACORDURI SI AUTORIZATII PROIECTARE SI ENGINEERING ASISTENTA TEHNICA ALIMENTARE CU APA CANALIZARE MENAJERA INSTALAŢIE ELECTRICĂ INSTALAŢIE TERMICĂ APR 24.230 20.301 0 0 0 1.116.116.41 7 69. IZOLATII INSTALATII ELECTRICE CONSTRUCTII.PROGRAMAREA TEMPORALĂ ŞI VALORICĂ A LUCRĂRILOR DE INVESTIŢII MII LEI LUCRĂRI DE INVESTIŢII PROIECTARE SI ASISTENTA TEHNICA OBTINERE DE AVIZE.499 84.

30 1 1.59 8 1.79 6 3.614 16 .489.41 8 218.730.017.07 2 7.TOTAL 24.42 8 595.903.

Anul 2008 va fi anul în care activitatea pensiunii se va stabiliza la parametri optimi.  Orizontul de timp Analiza a fost efectuată pe o perioadă de 5 ani după finalizarea proiectului de investiţii. cât şi pentru perioada de exploatare a acestuia (pensiune turistică). care are ca obiect de activitate pe lângă cel de desfacere en-gros de băuturi diverse şi pe cel de prestări servicii turistice. Exploatarea pensiunii va fi făcută de S.1.C.  Valoarea totală şi durata de implementare a proiectului Valoarea totală a proiectului: 184.decembrie 2004. Începând cu trimestrul al II-lea al anului 2006.5. Implementarea fizică a proiectului şi plata contractorului se vor desfăşura în perioada august . 27 . Ipoteze de lucru Ipotezele de lucru pentru analiza economico – financiară sunt valabile atât pentru perioada de implementare a proiectului (anul 2006).  Stabilirea preţurilor Analiza economico – financiară a fost efectuată în preţuri constante pe toată perioada de prognoză. Proiectul va fi operaţional la începutul anului 2005.614 mii lei. Analiza economico – financiară a proiectului 5.119.5. obiectul principal de activitate al firmei va fi cel de prestări servicii turistice.52 € (inclusiv TVA). odată cu expirarea contractelor de desfacere de băuturi diverse (încheiate în anul 2005). PROD COMIMPEX SRL.489.5. respectiv 7.

3.5. alimentaţiecomerţ en-gros cu băuturi alcoolice şi nealcoolice (primul trimestru bar. Aceasta a fost stabilită la 8%. activitatea de exploatare. Estimarea categoriilor de venituri şi cheltuieli s-a efectuat pentru următoarele activităţi: servicii turistice oferite de pensiune. al anului 2005). Analiza contului de profit şi pierdere (pentru perioada de exploatare a pensiunii) 5. considerând că reprezintă rata cea mai apropiată pentru a stabili cel mai oportun cost al capitalului investit. 28 . precum şi a celorlaţi indicatori estimaţi sa efectuat în EURO şi mii lei. Activitatea de exploatare Structura veniturilor din activitatea de exploatare a pensiunii Veniturile din activitatea de exploatare a proiectului au fost determinate pe tipuri de activităţi astfel: o Servicii de cazare: Veniturile din activitatea de cazare au fost determinate pornind de la: capacitatea pensiunii.2. de asemenea. b. pentru ambele tipuri de activitate.5. alte servicii. a. au fost evidenţiate distinct pentru: a. Rezultatele. activitatea financiară. Acest lucru este sugerat. respectiv: cazare. 5.Determinarea veniturilor şi cheltuielilor.  Rata de actualizare Rata de actualizare este rata la care valorile viitoare sunt aduse la valori prezente. şi de cel mai recent ghid al Uniunii Europene în ceea ce priveşte analiza economico – financiară a unui astfel de proiect investiţional.

271 cameră dublă 635 Tarif mediu €/apartament 32.0 Total venituri .0% 45.314 657 32.0% 48.0% Nr. tarifele preconizate pe zi pe apartament/cameră dublă.906 apartament 1. camere vândute.0% 47.0 63.0% TRIM I 65.0% 75. camere duble 3 Nr.473 2008 6 3 365 90 91 92 92 65.136 1.0% 70. apartamente 6 Nr.0% TRIM II 35.548 o Servicii de alimentaţie şi bar 2007 6 3 365 90 91 92 92 60. din care: 58.0 25. durata de funcţionare anuală: permanent.346 29 .0% 35. precum şi rezultatele preconizate a fi obţinute sunt prezentate în tabelul următor: EURO Indicatori 2006 Nr.0% 2.0 63.0% 90. din care: 1.€ 56.424 712 32.136 1.971 1.0 €/camera dublă 25.346 2009 6 3 365 90 91 92 92 65.424 712 32.0% 47. numărul de camere comercializate pe durata unui an (număr de camere x număr de zile de funcţionare x gradul de ocupare trimestru / Ipotezele de calcul.0% 90.0% 90.an).0% TRIM IV 42.0% 75.0% TRIM III 90.0 25. gradul mediu de ocupare anual şi trimestrial.0 58.0 25. zile de funcţionare 365 TRIM I 90 TRIM II 91 TRIM III 92 TRIM IV 92 Grad mediu de ocupare (%).0% 1.0% 48.0% 2.

. . locuri la masă x nr. . autogară.694 12 68. zile funcţionare Nr.numărul de locuri/masă comercializate (nr. precum şi rezultatele preconizate a fi obţinute sunt prezentate în tabelul următor: EURO 2009 24 365 8. corelat cu gradul de ocupare al capacităţii de cazare.Veniturile din exploatarea spaţiilor pentru alimentaţie (în sistem restaurant) au fost determinate pornind de la: .694 12 68. . de clienţii pensiunii şi ocazional de alţi clienţi. locuri/masa comerc.328 INDICATORI Nr.256 12 63. Internet. .328 Aceste venituri au fost estimate la 5% din veniturile totale din exploatare şi vor proveni din: .număr clienţi (nr. gară. locuri la masă Nr. .spălătorie – curăţătorie.65 5. zile).760 0. Aceste venituri se estimează a fi generate. Ipotezele de calcul.rulaj/ loc la masă. 30 . Rulaj/loc la masă Nr.760 0.numărul de locuri la masă.996 2007 24 365 8. .telefon. locuri comercializate x rulaj/loc).58 5. clienţi Tarif mediu individual TOTAL VENITURI €o Alte servicii 2006 24 365 8.numărul de zile de funcţionare. . fax.60 5.65 5.760 0.transport: aeroport.tarifele preconizate.760 0.072 2008 24 365 8. în cea mai mare parte.083 12 60.excursii.

nr.preţ mediu de achiziţie/sticlă: 17. băuturi diverse. conform structurii contului de profit şi pierdere din Cererea de finanţare.325 lei. au inclus: 31 .adaos comercial mediu: 10%. respectiv 01. Pe baza acestor ipoteze rezultă: . Structura veniturilor din activitatea de comerţ en .03. . În baza ipotezelor menţionate rezultă o valoare medie a vânzărilor pentru trim.preţ mediu de vânzare propus /sticlă: 19.pescuit şi vânătoare sportivă. . ce pot fi vândute: 76. contractate: 304.2005 – 31.038 mii lei.04.gros Veniturile din această activitate au fost determinate pe baza contractelor de desfacere încheiate în anul 2005pe o perioadă de 1 an. .plimbare cu căruţa sau cu sania trasă de cai.nr.600/an. . I 2005: 1.055 lei.451. Centralizatorul veniturilor din activitatea de exploatare a pensiunii pentru primii 5 ani previzionaţi. .2006 În estimările efectuate au fost luate în calcul vânzările de băuturi din primul trimestru al anului 2006. băuturi diverse.150. sticle.000 mii lei. Ipoteze de calcul a veniturilor: . precum şi a veniturilor aferente activităţii de comerţ en-gros pentru primul trimestru al anului 2006 este prezentat în tabelul următor (preluat din secţiunea economică a Cererii de finanţare): Structura cheltuielilor din activitatea de exploatare a pensiunii Cheltuielile efectuate pentru desfăşurarea activităţii curente. mediu trimestrial de sticle.277..valoare de achiziţie totală contractată: 5.

• materiale consumabile: includ cheltuielile cu aprovizionarea cu detergenţi. respectiv 1% din valoarea construcţiei. . rechizite etc. utilităţi (combustibil. Impozitul pe clădire a fost calculat potrivit legislaţiei româneşti în vigoare.5% din veniturile totale din exploatare. materiale consumabile şi au fost estimate la 0.• mărfuri: cheltuielile de aprovizionare cu mărfuri alimentare şi băuturi pentru restaurant şi bar. apă): au fost estimate la 7% din veniturile totale din exploatare. 32 .200 €/lună pentru administratorul pensiunii.125 €/lună/salariat pentru 4 angajaţi. .2%/an din valoarea construcţiei. asigurări: includ cheltuielile cu asigurarea clădirii (inclusiv a dotărilor) şi impozitul pe clădire. estimate la 0.100 €/lună/salariat pentru 10 angajaţi. Asigurarea anuală pentru clădire şi bunurile din interior au fost estimate la 0. .2 % din veniturile totale din exploatare.reclamă / publicitate: cheltuieli pentru promovarea pensiunii.5% din veniturile totale din exploatare. • impozite. şi au fost estimate la 5% din totalul veniturilor din exploatare. lucrări şi servicii executate de terţi: - • • • chirii: cheltuieli pentru închirierea de mijloace de transport auto.150 €/lună/salariat pentru 2 angajaţi. estimate la 0. alte cheltuieli materiale: includ cheltuieli neprevăzute cu mărfuri. • salarizarea personalului angajat: includ cheltuielile cu salariile aferente celor 17 de salariaţi operativi. estimate la 0. energie. - .8% din veniturile totale din exploatare. taxe. Acestea au fost stabilite la aproximativ 30% din veniturile din alimentaţie. Plăţile se estimează a fi efectuate în rate trimestriale egale. transport: cheltuieli pentru combustibilul necesar autovehiculelor închiriate. Pornind de la salariile prevăzute anterior rezultă următoarele grupe de salarizare: .

Activitatea financiară 33 . . . • cheltuieli cu amortizările şi provizioanele: Fondurile alocate pentru înlocuirea mijloacelor fixe se bazează pe legislaţia românească actuală. În determinările noastre cuantumul acestora a fost estimat la 0.servicii prestate de terţi: 5%.materiale consumabile: 5%.mărfuri: 70%.5%.2%. servicii profesionale (de pregătire personal) etc.• asigurări şi protecţie socială: reprezintă cheltuielile angajatorului aferente salariilor estimate. Cheltuieli aferente activităţii de comerţ en-gros Structura acestor cheltuieli şi ponderea fiecăreia în veniturile din vânzări en-gros de băuturi diverse sunt următoarele: . respectiv pe o amortizare liniară pentru o durată de viaţă de 50 de ani pentru clădire. 15 ani pentru utilaje şi 8 ani pentru dotări. . .6%.4%. b.alte cheltuieli materiale: 2%.energie si apa: 0. . • impozit pe profit: reprezintă plăţile pentru impozitul pe profit. ponderea totală a acestor cheltuieli se situează la circa 95% din veniturile obţinute.protecţie socială:0.impozit pe profit: 3. .7%.5% din totalul fondului de salarii. întreţinere şi reparaţii.impozite şi taxe: 0.dobânzi: 2. . • alte cheltuieli de exploatare includ cheltuielile pentru: deplasări. .alte cheltuieli de exploatare: 5%. respectiv 25% din profitul brut total. . cuantumul acestora fiind potrivit legislaţiei din momentul actual de 35.5% din veniturile totale din exploatare.6%.salarii: 0. . Astfel.

800.2005.08.comisioane bancare.rata dobânzii: 8%.05%) aplicată la veniturile totale din exploatare. .Veniturile din activitatea financiară provin din dobânzile bancare la disponibilităţile din contul curent. .10. .00 01.mod de rambursare: rate lunare egale.000.000.1% din veniturile totale din exploatare.data acordării: 01. .2004 0 12. Comisioanele bancare aferente decontărilor prin contul curent şi au fost estimate la 0. 1€= 40.perioadă de graţie: 9 luni. Cheltuieli din activitatea financiară sunt reprezentate de: .2004 244. Pentru determinarea acestora s-a luat în considerare dobânda la vedere (0. .060 €. .00 01.09. corelat cu necesarul de finanţare al proiectului.333.lei ACORDĂRII . .dobânzi la creditul bancar ce va fi contractat pentru acoperirea contribuţiei proprii.credit solicitat: 3.2004.lei 1.08.data primei scadenţe: 01. Dobânda la creditul bancar a fost calculată în următoarele condiţii de creditare: .678 lei).680 23. este prezentat în tabelul următor: TRANSE DATA DOBÂNDA CREDIT .05.2004 0 0 1.000 01.816.perioada de creditare: 48 luni.000.mod de acordare: 3 tranşe de credit.744.817 mii lei (92.perioada de rambursare: 39 luni.700. din care: . .333 34 . Calculul dobânzii pentru perioada de graţie. în funcţie de tranşele utilizate.

824.314 CREDIT 96.445 24.304.941 96.397.305 23.2005 01.373 SOLD 3.536.215 2.460.06.965.020.944.03.513 2.151 110.481.02.687 117.870 1.670.037 3.630 16.418.941 96.283.2007 22 01.2005 7 01.941 DOBANDA 24.872 108.445 0 24.643.739 3.363.06.445 3.350 14.733 108.264.245 119.11.710 112.01.020.394 2.2005 4 01.570 112.688.977 3.2007 23 01.2006 15 01.020.020.10.020.2005 2 01.456.12.965.2005 9 01.065.941 96.2005 5 01.941 96.04.328 19.552.463.2006 16 01.711.816.453 2.020.442.020.2005 TOTAL 0 24.020.12.865.2006 18 01.376.965.586.01.03.607 20.07.976.106 119.384.211 14.02.445 Calculul dobânzii pentru perioada de rambursare a creditului s-a făcut potrivit planului de rambursare prezentat în continuare (elaborat pornind de la condiţiile de creditare menţionate anterior): PLAN DE RAMBURSARE .691.941 96.941 96.732.11.2005 8 01.400.208.513 10.346.360.045.020.334 2.522.072.445 0 24.020.165 23.923.941 96.810 1.071 13.2005 01.628.020.RATA RATA 1 01.858 3.431 111.08.564.168.325.003.020.020.183.706.565.607.2004 01.2006 17 01.020.156 2.020.747 21.10.496.909 17.572 2.2006 12 01.523.941 96.291 110.048 35 .355.020.12.764.664.2006 13 01.2005 3 01.918 3.112.652 11.07.020.792 12.505.648.02.020.2006 21 01.012 109.941 96.124.016.751 1.162.920.439.445 0 24.2006 19 01.823.335.020.304.744.965.941 96.941 113.774.882.784.408 115.827 117.467 19.275 2.593 107.091.849 113.744.024.965.986.05.844.05.785.145.941 96.020.188 18.204.68 0 210.880.941 96.941 96.632.941 96.445 0 24.941 96.543.2005 6 01.2005 01.941 96.941 96.425.11.01.096 2.941 96.592.09.547 116.404.2005 01.026 22.769 16.886 21.04.048 17.2004 01.104.268 115.903.01.649.965.2006 11 01.484.020.941 96.632 2.723.941 96.941 96.795.691 2.05.385 120.083.802.932 12.753.941 96.445 0 24.728.989 1.929 1.445 0 24.129 96.799 3.2007 RATA TOTALA 120.020.lei DATA NR.502.2006 10 01.020.544.490 15.08.966 118.965.2006 20 01.03.965.225.020.09.2006 14 01.685.453 106.

5.242.020.04. b.083.152.020.125.centralizatorul cheltuielilor din activitatea de exploatare a pensiunii pentru primii 5 ani previzionaţi şi a cheltuielilor aferente activităţii de comerţ en-gros pentru primul trimestru al anului 2005.174 105.675 7.560.782.020. activitatea de investiţii şi finanţare.941 96.895 104.405 864.920.RATA RATA 24 01.2007 27 01.020.778 99.035 104.2007 25 01.702.041.062.941 96.3.301.05.142.2007 32 01.2007 30 01.06.12.941 96.230.762 288.146.698 2.2008 39 01.321.761.020.2008 38 01.840.422.941 96.982.167.057 100.2008 34 01.359 97.581.2008 36 01.020.52 2 CREDIT 96.200.01.197 101.941 96.342. Analiza cash – flow-ului previzionat Determinarea cash-flow-ului s-a efectuat pentru : a.558 1.220 96.04.561.07.020.941 96.020.918 99.09.941 96.11.314.822 192.2007 28 01.256 5.861.881 96.941 96.272.941.401.465 768. perioada de exploatare.480.941 96.5.104.293.108 1.941 96.2007 31 01.094 8.941 96.744.2008 35 01.056.121.703 384.08.816.140 499.188.440.contul de profit şi pierdere pentru perioada proiectată.020.623.248.225.080 4.584 576.03.227 1.020.2007 29 01.977 3.02. perioada de implementare a proiectului.501.020.346 960.815 7.117 4. respectiv primii 5 ani de funcţionare a pensiunii. a2.476 102.499 97.06.286 1.041.308.941 3.891 SOLD 1.941 96.941 0 În tabelele următoare (preluate din secţiunea economică a Cererii de finanţare) sunt prezentate: .661.941 96.062.020.337 101.536 6.643 480.020.941 96.396 5.602.2007 26 01.681.2007 33 01.263.06.419 1.2008 37 01. .020.2009 TOTAL RATA TOTALA 106.221.68 0 DOBANDA 10.167 1. 36 .961.755 103.251.941 96.020.DATA NR.020.10.280.05.639 98. a) Cash flow-ul aferent perioadei de implementare s-a determinat lunar pentru: a1.209.344.020.616 103.524 672.279 640.838 3.954 8.234 9. activitatea de exploatare şi alte activităţi.

859 mii lei. care va susţine finanţarea dobânzilor la creditul bancar contractat. pentru perioada de graţie. în sumă de 323. evidenţiată în contul întreprinzătorului. a2. luna noiembrie 2005: a doua tranşă în sumă de 218.676 este asigurată din: - surse proprii. respectiv august decembrie 2005  Obţinerea fondurilor publice în sumă totală de 3.420. Venituri şi cheltuieli din activitatea de comerţ en .2005 şi 37 . respectiv 38% din totalul cheltuielilor eligibile.a1.04. solicitat în condiţiile prezentate la analiza contului de profit şi pierdere.068.744.gros Veniturile din această activitate au fost determinate pe baza: - balanţei de verificare la 30.607.072 mii lei.938 (50% din costurile totale eligibile) a fost programată astfel: - luna octombrie 2005: prima tranşă în sumă de 2.428 mii lei. -  Contribuţia beneficiarului în sumă totală de 4. luna decembrie 2005: a treia tranşă în sumă de 595. surse atrase (împrumut bancar) în sumă de 3. a fost evidenţiată ca şi cheltuială distinctă în perioada septembrie – decembrie 2005. cuantumul lunar al dobânzii fiind cel prezentat în tabelul anterior privind calculul dobânzii pentru perioada de graţie.438 mii lei. Activitatea de exploatare şi alte activităţi se referă la activitatea de comerţ en-gros cu băuturi alcoolice şi nealcoolice aferentă anului 2005. -  Dobânda lunară la creditul contractat pentru completarea surselor proprii de finanţare a investiţiei. aferentă primelor patru luni ale perioadei de graţie.817 mii lei (50% din valoarea totală a proiectului). Activitatea de investiţii şi finanţare a fost analizată în funcţie de graficul de realizare a investiţiei. pe perioada celor 5 luni necesare.

2006 Pentru perioada ianuarie – aprilie 2005 veniturile au fost stabilite potrivit contului de profit şi pierdere întocmit pe baza balanţei de verificare la 30. contractate: 304.600/an. o alte cheltuieli materiale: 2%. ce pot fi vândute: 25.preţ mediu de achiziţie/sticlă: 17. .2005 – 31. astfel: .6%. o dobânzi: 2.nr.383. Rezultatele estimate pentru perioada mai – decembrie 2005 sunt următoarele: .000 mii lei. Pentru perioada mai – decembrie 2005 veniturile au fost determinate pornind de la contractele de desfacere încheiate.325 lei. Cheltuielile aferente acestei activităţi au fost determinate astfel: - pentru perioada ianuarie – aprilie 2005.2005. o energie si apa: 0. 38 .adaos comercial de 10%.055 lei.04.4%. determinate pe baza activităţii anterioare a societăţii sunt următoarele: - o mărfuri: 70%. .5%. .7%.6%.2005.04.277.nr. mediu lunar de sticle. pentru perioada mai – decembrie 2005 procentual din veniturile din vânzări de băuturi diverse aferente acestei perioade.- contractelor de desfacere încheiate pentru o perioadă de 1 an. băuturi diverse.2%. o protecţie socială:0. o salarii: 0.04. Ponderea totală a cheltuielilor în total venituri este de 95%. băuturi diverse.preţ mediu de vânzare propus/sticlă: 19. sticle. Tipurile de cheltuieli şi ponderea fiecăreia în total venituri. o impozite şi taxe: 0. conform contului de profit şi pierdere întrocmit la 30. respectiv 01. . o servicii prestate de terţi: 5%. o impozit pe profit: 3.valoare de achiziţie totală contractată: 5. o alte cheltuieli de exploatare: 5%.03. o materiale consumabile: 5%.

cu evidenţierea activităţii de investiţii şi de finanţare a acestora din surse proprii şi atrase (credit bancar şi grant SAPARD).C. PROD COMIMPEX SRL în această perioadă este prezentat în tabelul următor (preluat din secţiunea economică a Cererii de finanţare): 39 . proiectelor şi obţinerii avizelor şi acordurilor). precum şi rezultatele activităţii de comerţ en-gros desfăşurare de S.Fluxul de numerar pentru perioada de implementare a proiectului (inclusiv perioada efectuării studiilor.

valoarea investiţiei (fără TVA). Rezultatele activităţii de exploatare pentru anul 2006 le includ şi pe cele aferente activităţii de comerţ en-gros. cu evidenţierea activităţii de rambursare a creditului bancar. cu termen scadent 31. 5. conform contractelor aflate în derulare. Indicatorii financiari ai activităţii previzionate Indicatorii calculaţi în scopul aprecierii viabilităţii proiectului sunt în concordanţă cu cerinţele studiilor de fezabilitate şi cu recomandările şi standardele interne şi internaţionale în domeniu (inclusiv Ghidul finaţării proiectelor SAPARD-măsura 3. precum şi rezultatele activităţii de exploatare a pensiunii pentru primii 5 ani este prezentat în tabelul următor (preluat din secţiunea economică a Cererii de finanţare). după caz. .2006.4). b) Cash flow-ul aferent perioadei de exploatare a pensiunii a fost determinat pe baza veniturilor şi cheltuielilor din contul de profit şi pierdere la care s-a aplicat TVA (19%).5.amortizarea anuală a investiţiei.03.impozit pe profit. reflectând existenţa surselor de finanţare pentru investiţia propusă. În cazul de faţă indicatorii calculaţi sunt: . atât din surse proprii cât şi din fonduri publice (comunitare şi naţionale). Fluxul de lichidităţi net al perioadei include: .fluxul de numerar din activitatea curentă = fluxul brut -TVA de plată + TVA de recuperat*) .volumul veniturilor şi cheltuielilor din exploatare. .Rezultatele fluxului de numerar aferent perioadei de implementare a proiectului sunt pozitive. Fluxul de numerar pentru perioada de exploatare a pensiunii. *) TVA-ul de recuperat este aferent investiţiei propuse prin proiect. 40 .4.

respectiv prin diminuarea veniturilor totale din exploatare cu toate categoriile de cheltuieli admise a fi deduse. Valorile indicatorilor proiectaţi se înscriu în limitele prevăzute în Ghidul SAPARD. în condiţiile unor ipoteze de lucru normale pentru o unitate turistică de acest tip aflată la începutul perioadei de exploatare. .rata acoperirii prin fluxul de numerar. .rata îndatorării. 41 . Durata de recuperare a investiţiei exprimă numărul de ani în care suma profitului net anual egalează valoarea investiţiei.valoarea actualizată netă.financiari determinaţi în scopul analizei proiectului de investiţii sunt indicatori ai activităţii efective a pensiunii. . .cheltuieli financiare. respectiv „Proiecţia principalilor indicatori financiari”. este prezentată în tabelul următor.rezultatul din exploatare.. Evoluţia principalilor indicatori economico-financiari ai activităţii pensiunii pe perioada analizată de 5 ani.profitul net. Profitul obţinut în urma exploatării pensiunii este determinat în concordanţă cu normativele legislaţiei româneşti în materie. .durata de recuperare a investiţiei. . .rentabilitatea capitalului investit. ţinând seama de caracterul particular al surselor de investiţii.gradul de acoperire a cheltuielilor financiare. respectiv surse proprii şi granturi SAPARD. . Toţi indicatorii economico .

Cheltuieli financiare 281.43 3.161 4.42 25.877 mii lei 168.56% 1.293.PROIECŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI FINANCIARI Curs leu/€ = 40.544 58.71 5.75% 1.73 5.14 1.75 127. Rezultatul din exploatare 7 9 9 3 3 1.87 2.365.272.951 43.196 € 6. Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare 10.62 2. Venituri din exploatare 5 3 4 8 0 0 0 3 0 4.535 50.099.87 1.60 10 32.679.41 1.00% 3.44 20 13.61 5.711 31.58 76.451 3. Cheltuieli din exploatare 8 4 6 1 6 6 1.638. Rata îndatorării 11.64 132 0.50 138.58 3.045.161 58.933.53 1. Durata de recuperare a investiţiei 4 ani. Rentabilitatea capitalului investit 15% 19% 21% 26% 26% 8.462.772.365.95 1.50 138.056.78 3.148.033.678 ANUL 1 ANUL 2 ANUL 3 ANUL 4 ANUL 5 SPECIFICAŢIE MII LEI € MII LEI € MII LEI € MII LEI € MII LEI € 1.41 123.996 35.07% 1. 8 luni şi 19 zile 7.02 2.815 103.865 4.613 2.572 5.72 3.00% Nu este cazul 33 .272.241 43.41 154.451 80.549 17.614. Profitul net 2 3 5 7 2 6.924 195.841.204.688 2. Rata acoperirii prin fluxul de 6 50.43 Nu este cazul 0.654 6.638.301.406 80. Valoarea investiţiei 6.758.26 113.203 77.279 47.87 41.939 441 0 0 9.95 5.

625 mii lei 364.168 € 34 . Valoarea actualizată netă 8% 14.numerar 12.813. Rata de actualizare 13.

Planul de încadrare în zona (1:10. .84.15.50 € contribuţie comunitară (75%). Plan de amplasament şi delimitare al corpului de proprietate (1:500).certificatul de urbanism însoţit de „Fişa tehnică în vederea emiterii Acordului Unic pentru obţinerea acordului de mediu”.961.21. Fişa corpului de proprietate. 2.073. . respectiv: .000). .aviz de specialitate eliberat de Ministerul Trancporturilor.52 € va fi acoperită astfel: • beneficiar 100.024. .098 € cheltuieli eligibile (împrumut bancar). sunt: .119.923. respectiv: .021. 4. FINANŢAREA INVESTIŢIEI Valoarea totală a investiţiei de 184.52 € cheltuieli neeligibile: .00 € împrumut bancar. 7.962. potrivit legislaţiei în vigoare.avizul sanitar veterinar. 8. 3.7. Construcţiilor şi Turismului pentru construirea pensiunii. AVIZE ŞI ACORDURI Avizele şi acordurile emise de organele în drept.7. • fonduri publice 84.50 € cofinanţare naţională (25%). .52 €.52 € autofinanţare. PĂRŢI DESENATE 1. Notă: Avizele şi acordurile solicitate în cazul investiţiei de faţă sunt documente distincte anexate Cererii de finanţare. Plan de situaţie. 34 .63.098 €.6.

5.planurile nivelurilor. vederi. Planuri de arhitectură . faţade. secţiuni pentru principalele obiecte de construcţii. 35 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->