PLAN DE AFACERI

1

CUPRINS

1. 2. 3.

DATE GENERALE

DATE TEHNICE ALE PROIECTULUI DE INVESTIŢII DEVIZUL GENERAL ESTIMATIV AL INVESTIŢIEI
4.

DATE PRIVIND FORŢA DE MUNCĂ OCUPATĂ DUPĂ REALIZAREA INVESTIŢIEI PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI AI INVESTIŢIEI FINANŢAREA INVESTIŢIEI AVIZE ŞI ACORDURI PĂRŢI DESENATE

5. 6. 7. 8.

1.

DATE GENERALE
2

1.1. Denumirea investiţiei: Pensiunea turistică rurală „Floare de colt” 1.2. Autoritatea contractantă: Roxana Glăvan 1.3. Amplasamentul (judeţul, localitatea): judeţul Vîlcea, comuna Costeşti, sat Bistriţa 1.4. Oportunitatea realizării investiţiei Obiectivul realizării proiectului îl reprezintă valorificarea pe piaţa turistică internă şi internaţională a turismului rural din judeţul Vîlcea, în special a agroturismului şi turismului montan, componentă esenţială în dezvoltarea durabilă, ecologică a zonei Munţilor Căpăţânii. Relieful, cu preponderenţă montan, creează oportunităţi pentru dezvoltarea turismului, prin cadrul natural şi obiective turistice de mare valoare naţională. Motivaţia amenajării acestei pensiuni la poalele Munţilor Căpăţânii, este dată de potenţialul turistic natural deosebit, în ansamblu, care oferă turistului împătimit de natură, un peisaj incredibil, un loc perfect pentru relaxare. Realizarea proiectului va conduce la relansarea activităţii economice, sociale, culturale a zonei din nord - vestul judeţului Vîlcea în care se va realiza pensiunea, precum şi a zonei adiacente.

Patrimoniul natural Comuna Costeşti este situată într-un areal depresionar, închis spre nord de versanţii sudici ai Munţilor Căpăţânii şi de Dealul Măgura (611 m) spre sud. Prezenţa masivului calcaros Buila – Vânturariţa, cu orientare NE-SV, dă o notă aparte peisajului. Teritoriul administrativ este dispus în trepte de altitudine şi se
3

extinde spre nord până în creasta principală a Munţilor Căpăţâna. Este traversat de pâraiele Bistriţa şi Costeşti, cu direcţie de curgere de la nord spre sud, care şi-au format, la traversarea masivului calcaros, impresionante chei. Comuna Costeşti beneficiază de condiţii naturale deosebit de favorabile practicării turismului, fiind avantajată de lipsa factorilor de poluare şi de un potenţial turistic de excepţie care permite practicarea unor variate forme de turism. Resurse turistice legate de cadrul natural

formele de relief submontan şi montan, având ca suport o structură geologică complexă, dispus în trepte de altitudine, îmbogăţesc aspectul peisagistic al zonei şi creează oportunităţi pentru turismul de odihnă şi recreere. Importanţa ştiinţifică (geologică, geomorfologică, botanică şi forestieră) a Masivului Buila – Vânturariţa a determinat declararea acestuia ca Parc Naţional. Pe seama masivului calcaros Buila – Vânturariţa au apărut forme de relief carstic, unele dintre ele fiind obiective turistice de patrimoniu excepţional, înscrise în Legea nr. 5 / 2000;
 Complexul carstic Cheile Bistriţei (600 m lungime), cele mai înguste

chei în calcare din România, sunt săpate de Pârâul Bistriţa în versanţii abrupţi, calcaroşi, ai Masivului Buila – Vânturariţa; în pereţii aproape verticali ai cheilor există numeroase guri de peşteră, iar la nivelul întregului masiv se întâlnesc exemplare rare, endemice, de floră şi faună, favorizate fiind de influenţele submediteraneene, specifice zonei sud-vestice a Carpaţilor; reprezentative în zonă sunt pădurile de castani comestibili care ocupă suprafeţe extinse pe rama sudică calcaroasă;
 Peştera Liliecilor face parte din Complexul carstic Cheile Bistriţei,

este situată în versantul drept al cheilor, în zona cea mai îngustă a acestora; a fost săpată de apele râului Bistriţa la o altitudine de 850 m,
4

datată ante 1633 şi „Sf.  Cheile Costeşti sau ale Pietrenilor. calcice. Îngeri” 1782) şi o criptă săpată de călugării mănăstirii. adevărate bijuterii ale artei religioase medievale (cu hramurile „Intrarea în Biserică” . în perioadele invaziilor turceşti. dar este importantă prin prezenţa coloniei de lilieci. peştera a funcţionat ca vatră de sihăstrie a pustnicilor de pe valea Bistriţei. folosite până în anul 1989 în tratament balnear (în cadrul Staţiunii balneoclimaterice de interes local Costeşti). hipotonice. unic în România. şi a patrimoniu de cult. bicarbonatate. zona oferă numeroase trasee de alpinism. slab 5 . urmăresc pârâul Costeşti. peştera mai este cunoscută şi sub numele de Peştera Sfântului Grigore Decapolitul. dar mai puţin accesibile turistului obişnuit. indicate în cură internă şi externă. motiv pentru care. clorurate. de-a lungul secolelor de restrişte: două bisericuţe. pe o lungime de circa 4 km. Importanţa speologică deosebită a acesteia. ca mod de prezentare şi valoare. sodice. Peştera este obiectiv turistic de patrimoniu cu valoare excepţională. apele fiind asemănătoare cu cele de la Băile Olăneşti: ape clorurate. sunt deosebit de spectaculoase. • izvoare de ape minerale sulfuroase. în care s-au păstrat Moaştele Sfântului Grigore Decapolitul. magneziene. bicarbonatate. dată de colonia de lilieci pe care o adăposteşte (de unde şi denumirea atribuită peşterii). 5 / 2000. Iniţial. sodice.suspendată la 30 m deasupra cotei de nivel a drumului forestier care însoţeşte cheile. Lungimea galeriei subterane este mică (doar 250 m). nu are formaţiuni stalagmitice şi stalactitice. sulfuroase. este completată de obiectivele de cult amenajate de către călugării Mănăstirii Bistriţa. înscrisă în Legea nr. ulterior a devenit locul de salvare a tezaurului Sfintei Mănăstiri a Bistriţei. aflată la ieşirea din chei.

Mărimea.Govora. stabilimentul balnear. însoţite de cele mai multe ori de drumuri forestiere.sedativ de cruţare. • fondul forestier bogat. • elementele climatice ale zonei. de valoare excepţională). structurile de tratament şi instalaţiile de captare şi aducţiune a apelor minerale sunt degradate. sunt favorabile practicării turismului în tot timpul anului. în prezent staţiunea este închisă.Costeşti (rezervaţia naturală de interes interes naţional. îmbogăţesc peisajul cadrul natural cu specii floristice multicolore. reumatismale şi endocrine. au dimensiuni metrice (cele mai mari de pe teritoriul României). fără valori extreme. • • flora pajiştilor montane şi a fâneţelor.014 – 2 g/l. sunt formate în nisipuri de vârstă Meoţiană.iodurate. 6 . Trovanţii de aici. pentru repunere în formă a organismului după stres (climat de dealuri . este o premisă favorabilă pentru dezvoltarea sporturilor de iarnă. concreţiuni grezoase uriaşe. cu mineralizaţii totale cuprinse între 1. cu aspect zoomorf. • domeniul schiabil amenajabil în arealul Zmeuretu . prezintă un interes ştiinţific şi turistic deosebit. recomandate pentru tratarea afecţiunilor renale. • Muzeul Trovanţilor . digestive. hepatobiliare. reprezentat prin păduri de foioase şi conifere. sunt locuri de petrecere a weekend-ului la iarbă verde sau locuri de campare. traseele celor două cursuri de ape şi afluenţii acestora. de o diversitate impresionantă. deosebit de pitoreşti. cu temperatură medie anuală de aproximativ 6°C). îmbogăţesc aspectul peisagistic al regiunii şi creează oportunităţi pentru turismul de odihnă şi recreere activă. formele variate şi expresive ale trovanţilor de la Costeşti creează privitorului senzaţia unei inedite galerii de sculptură în aer liber. care acoperă versanţii sudici ai Munţilor Căpăţâna. în funcţie de altitudine.

a cărei biserică are hramul „Adormirii Maicii Domnului”. 1856 . în amonte de masivul calcaros al Builei. în conformitate cu Legea nr. refăcută în 1519. pe seama cărora se pot organiza partide de vânătoare şi pescuit sportiv. iar pe cursul superior al pâraielor. monument natural (rezervaţie complexă. • trasee de alpinism în Masivul Buila . 27. Resurse turistice naturale cu regim protectiv Unicitatea şi valoarea unor elemente ale biodiversităţii sau fenomene naturale geologice cu valoare ştiinţifică.monument de arhitectură.sat Bistriţa.• fondul de vânătoare şi de pescuit sportiv – fondul forestier al comunei cuprinde specii cu valoare cinegetică. a obiectivelor: • Masivului Buila . care duc spre creasta principală a Munţilor Căpăţânii şi spre Masivul Buila – Vânturariţa.Vânturariţa există cel puţin 34 de trasee de alpinism. este una dintre cele mai importante aşezări monastice şi culturale din Ţara Românească.186 ha). 5/2000. 7 . Patrimoniul cultural • Monumente cultural – istorice  Mănăstirea Bistriţa . din care o bună parte se află pe teritoriul administrativ al comunei Costeşti. suprafaţa – 1 ha). • Peştera Liliecilor. ctitorie a fraţilor Craioveşti. anul 1494.Vânturariţa. 28 şi 29). a determinat includerea în categoria arii protejate. Comuna Costeşti (la 10 km de Horezu). constituit în Parcul Naţional Buila– Vânturariţa (rezervaţie complexă. suprafaţa 4. • trasee turistice marcate – sunt 4 poteci turistice marcate (traseele 23. cu plecare din satele Bistriţa şi Pietreni. de diferite grade de dificultate. trăieşte avifaună specifică arealului montan.

 Centrul etnografic Costeşti: cojocărit.  Biserica Bolniţă „Schimbarea la Faţă” (satul Bistriţa. 1701. Comuna Costeşti) are fresce originare din secolele XV . arhitectura şi sculptura sa.  “44 de Izvoare” sau “Schitul de sub Piatră” . comuna Costeşti. tehnică populară. Comuna Costeşti) – ctitorită în anul 1801. Comuna Costeşti) – 1644. monument de arhitectură. manifestări populare.monument de arhitectură. Comuna Costeşti) – 1521. 1710 (pridvorul) . Comuna Costeşti (la 12 km de Horezu). Poziţia acesteia. al XVII-lea – monument de arhitectură. 8 .XVI şi a aparţinut fostului schit Păpuşa – monument de arhitectură.  Biserica de lemn cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” (Grămeşti.Sat Pietreni.sat Bistriţa. formaţii de dansuri populare. formaţii artistice de amatori – cor mixt.  Biserica de lemn cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” (sat Costeşti. pe versantul sudic al masivului calcaros Buila. este deosebit de spectaculoasă – ctitorită în anul 1634 – monument de arhitectură. Prin pictura. Mănăstirea Arnota . arhitectură tradiţională. poate fi considerată unul dintre cele mai reprezentative monumente istorice şi de artă religioasă din ţară. Biserica mănăstirii are hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” şi deţine un mic muzeu de artă religioasă. este ctitoria lui Matei Basarab. ţesături şi port tradiţional popular. comuna Costeşti) – sec. refăcută în anul 1831. datini sau obiceiuri legate de oierit. fluieraşi. al cărui mormânt se află aici.  Biserica cu hramul „Naşterii Maicii Domnului” a fostului schit Ţigănia (sat Bistriţa.  Biserica cu hramul „Sfântul Grigorie Decapolitul – Eleonul” (sat Bistriţa. monument de arhitectură. la circa 850 m. sat Pietreni.

1847 . 1710 (pridvor) ref. comuna COSTEŞTI sat BISTRIŢA.1856 1520 – 1521. sat BISTRIŢA. la care culoarea predominantă este roşu. comuna COSTEŞTI sat BISTRIŢA. satul Bistriţa. fie cel oltenesc. între casa Stoian şi casa Ghiuzan. pe latura de E a incintei vechi pe Muntele ref. comuna COSTEŞTI sat BISTRIŢA. comuna COSTEŞTI sat BISTRIŢA.1856 ref. fie în două culori. colecţia muzeală “Al. meşteşuguri cu o răspândire din ce în ce mai redusă. Adresă Datare 1494. comuna COSTEŞTI sat BISTRIŢA. 2. 4. ţesături şi covoare olteneşti. specifice zonei etnografice “Oltenia de sub Munte”. costumul popular. crt. 1847 . Bălintescu” . manifestări etnofolclorice organizate cu ocazia unor sărbători cu caracter religios. 5. ref. asemănător zonei Mărginimea Sibiului. 7. • • • • • cusături.1856 1634 9 . comuna COSTEŞTI. joagăre (satul Pietreni).1519.1856 1. 3. 1847 .1 Elemente de patrimoniu etnocultural • arhitectură tradiţională – case vechi cu pridvor. Denumire Mănăstirea Bistriţa Biserica „Adormirea Maicii Domnului” Biserica – bolniţă „Schimbarea la Faţă” Turn clopotniţă Corp de chilii (din incinta veche) Foişor Mănăstirea Arnota Localitate sat BISTRIŢA.1856 1847 . • Resurse turistice antropice cu regim protectiv Nr. alb şi negru.satul Costeşti instalaţii tehnice – mori de măcinat. ansamblul rural. 6. 1847 .

ref. comuna COSTEŞTI sat BISTRIŢA.8. Incintă Biserica „Sf. XVII ante 1633 10. Biserica „Intrarea în Biserică” Biserica de lemn Domnului” Biserica „Sf. Grigore Decapolitul În peştera Sf. 9. comuna COSTEŞTI sat BISTRIŢA. cele două cruci săpate 16. comuna COSTEŞTI. comuna COSTEŞTI sat COSTEŞTI. Arnota 1634 1852 .1920 sec. Biserica „Sf. XIX sec. XVII. Biserica „Sf. comuna COSTEŞTI sat COSTEŞTI. sat BISTRIŢA. Arhangheli” Corp chilii comuna COSTEŞTI. 1782 (pictura) 14. 1712 (refacere) În peştera Sf. a fostului schit „De sub Piatră” . în stâncă Moară şi joagăr de lemn sat BISTRIŢA. Nicolae” 20. comuna COSTEŞTI Sat PIETRENI. 1763 – 1784. comuna COSTEŞTI Sat PIETRENI. comuna COSTEŞTI sat BISTRIŢA. Stabilimentul băilor 19. Maicii Domnului” a fostului schit Ţigănia (Schitul Păr) Podul Reginei Maria şi sat BISTRIŢA. Grigore Decapolitul La E de sat şi de Mănăstirea Bistriţa sec. comuna COSTEŞTI sat COSTEŞTI. comuna COSTEŞTI sat BISTRIŢA. Casă cu prăvălie 18. sat BISTRIŢA.1856 1634 sec. în faţa Primăriei 165 1914 . 1831 10 21. 15. comuna COSTEŞTI cartier Grămeşti 109. XIX sec. 13. XX 1750 17. Îngeri” Biserica „Naşterea sec. comuna COSTEŞTI Sat PIETRENI. „Adormirea Maicii 1664 1700 – 1701. Grigore 11. comuna COSTEŞTI. Decapolitul – Eleonul” a fostului schit Păpuşa Biserica „Intrarea în Biserică” 12. XV – XVI. comuna COSTEŞTI.

pictură religioasă. Originea locuitorilor din comună în satele de peste munte ale Mărginimii Sibiului. • Turism etnocultural.Oferta de petrecere a timpului liber Diversitatea. volumul şi valoarea potenţialului turistic existent pe teritoriul comunei Costeşti sunt premise care favorizează modalităţi multiple de petrecere activă a timpului liber prin practicarea unor forme de turism specifice. folclor. de întâlnire a fiilor satului. costum popular. arhaice. ce înscrie zona depresionară Horezu în amsamblul său în categoria valorilor de vârf ale patrimoniului cultural românesc. de la sud de Carpaţi. susţine practicarea acestei forme de turism. între cei plecaţi la oraş şi cei rămaşi în sat.Bucovina. între reprezentanţii administraţiei locale şi diverse personalităţi invitate. constituie un prilej de relaxare. fiind întrecută. se mai manifestă încă prin obiceiuri legate de oierit – păstrate din ce în ce mai puţin. Existenţa centrului etnocultural Costeşti.monument UNESCO). Caracterul şi tradiţia acestei zone a orientat locuitorii către meşteşuguri artizanale cu specific românesc. monumente istorice de valoare universală (Mănăstirea Hurez . precum ţesături executate manual (costum popular. Sărbătoarea Sf. de stabilirea de contacte umane între localnici şi oaspeţi. • Turismul cultural-religios este favorizat de o moştenire deosebit de bogată. precum şi un important tezaur de artă religioasă de valoare naţională excepţională. păstrător de meşteşuguri populare tradiţionale. cusături. doar de nordul Moldovei . Comuna Costeşti reprezintă un important centru monahal care contribuie la conservarea spiritualităţii şi culturii ortodoxe româneşti. legate de preponderent de sărbătorile religioase. Sărbătorile tradiţionale locale. covoare olteneşti). Grigore Decapolitul (20 noiembrie) sau 11 . Sunt păstrate în această zonă a Olteniei de Nord. tradiţii. ca număr de obiective religioase şi valoare. la izvor”. „La obârşie.

Dezvoltarea turismului rural în comuna Costeşti este argumentată de existenţa unor ţinuturi străvechi. locuitorii marilor centre urbane dorind să-şi petreacă sfârşitul de săptămână în locuri nepoluate. dovedite prin analize de specialitate) oferă suficiente motivaţii pentru iniţierea unui plan de măsuri. • Turismul balnear a constituit până în anul 1989 profilul de bază al comunei Costeşti. Datorită litigiilor asupra proprietăţii stabilimentului balnear. dar şi poziţia localităţii. Marie” (15 august) sunt sărbători intrate deja în tradiţia satului.“Bâlciul de Sf. • Speoturismul – este favorizat de prezenţa Masivului calcaros Buila – Vânturariţa şi de numeroase forme de relief carstic adăpostite de acesta. sărbători strămoşeşti şi meşteşuguri devenite artă. în scopul reabilitării şi relansării acestei staţiuni pe piaţa turistică locală şi chiar naţională. favorizează afluxuri importante dinspre capitala de judeţ sau dinspre alte oraşe mari. devenind impracticabile. Pe lângă Căminul cultural „Constantin Popianu” funcţionează de peste 40 de ani o echipă de teatru de amatori. departe de aglomeraţia şi stresul marilor oraşe. • Turismul de sfârşit de săptămână (weekend) este o formă de turism din ce în ce mai apreciată. Potenţialul balnear al localităţii (calitatea apelor minerale şi bioclimatul. cu ocazia marilor sărbători de peste an. cunoscute de multe generaţii. fie la diverse concursuri sau manifestări culturale din judeţ. în care obiceiuri. dar două dintre ele sunt mai cunoscute: Peştera Haiducilor şi Peştera Liliecilor. pe DN 67. sunt la ele acasă. Practicarea acestei forme de turism. Piesele de teatru puse în scenă sunt prezentate fie la Căminul cultural din localitate. • Turism rural. manifestări aşteptate cu bucurie de localnici. într-un 12 . instalaţiile şi dotările existente s-au degradat continuu. pitoreşti. Promovarea turismului rural va asigura acestui spaţiu păstrător de valori tradiţionale româneşti o dezvoltare durabilă şi echilibrată. Apropierea de municipiul Râmnicu Vâlcea. În zonă se cunosc mai multe peşteri. apele minerale de aici fiind asemănătoare cu cele de la Băile Olăneşti.

Severin – Timişoara – Moraviţa pct. prinde contur din ce în ce mai mult şi în România. face ca traseul DN 67 să atragă anual zeci de mii de turuişti români şi străini. deltaplan. Jiu – Deva – Vârfurile – Oradea – Borş/punct de frontieră RO/H) şi E 70 (pct. • Turismul de tranzit derivă din amplasarea zonei pe o importantă arteră rutieră naţională . Prezenţa a numeroase obiective turistice de interes cultural. Vâlcea – Costeşti .cadrul natural pitoresc.Horezu – Tg. atât datorită existenţei unor trasee turistice marcate sau nemarcate din Munţii Căpăţânii. ce poate constitui un laborator de lucru pentru cercetătorii în domeniu. dar şi datorită potenţialului schiabil al Munţilor Căpăţâna (zona Zmeuret . etnografic. În ultimii ani. În vara anului 2005 în zonă s-a desfăşurat un prim raliu auto pentru maşini de tipul ARO. Zona Buila . comuna Costeşti poate deveni un centru important al turismul montan. Jiu – Drobeta Tr. o formă de turism cu adresabilitate preponderentă către tânăra generaţie. • Turismul pentru sporturi extreme.Govora). oferit de ţinutul de sub munte al Olteniei. finalizat cu o festivitate de premiere pentru câştigători. care pornesc pe interfluvii sau pe drumurile forestiere din satele Bistriţa şi Pietreni. este din ce în ce mai des întâlnită. Vâlcea – Sibiu – Cluj Napoca – Satu Mare – Halmeu/ punct de frontieră RO/UK) şi E 79 (Calafat – Craiova – Tg. care face legătura între trei magistrale rutiere europenee: E 81 (Bucureşti – Piteşti – Rm. istoric. În perspectivă. de frontieră RO/BG – Bucureşti – Craiova – Drobeta Tr. religios sau natural în întraga zonă de nord a Olteniei. • Turismul ştiinţific este susţinut de existenţa pe teritoriul administrativ al comunei a Parcului Naţional Buila – Vânturariţa. Zona oferă suportul necesar pentru parapantă. de frontieră RO/ YU). Severin). Acesta este un început şi pentru alte tipuri de vehicule. masivul calcaros al Builei este tot 13 . cicloturism. • Turismul montan.DN 67 (Rm.Vânturariţa oferă 34 de trasee de alpinism – din care 32 sunt de alpinism tehnic. motocross. snowboard.

vizitatorii comunei pot fi găzduiţi în cele 6 pensiuni rurale de 2 sau 3 margarete. care totalizează de 31 de locuri (vezi tabelul).mai des vizitat de membrii cercurilor de alpinism. care au reamenajat traseele de căţărare sau au echipat altele noi.ro Înainte de anul 1990. oferite doar celor ce veneau la tratament balnear. www. un lucru favorabil pentru dezvoltarea turismului. comuna Costeşti nu avea de structuri de cazare clasice. Stabilimentul balnear dispunea de circa 20 de locuri de cazare. care au fost desfiinţate odată cu închiderea activităţii balneare. Construcţiilor şi Turismului. INCDT. Structura capacităţii de cazare în Costeşti în anul 2005 Numele pensiunii Evrica Avram Doina Avrămoiu Blidaru Coca Ispăşoiu Nicolae TOTAL Categoria 3 margarete 2 margarete 2 margarete 2 margarete 2 margarete 2 margarete – Număr de locuri 6 4 4 9 4 4 31 Sursa: Ministerul Transporturilor. În prezent.rotur. Oferta de cazare Oferta de cazare a comunei Costeşti este reprezentată de 6 pensiuni rurale. Capacitatea de cazare în cadrul mănăstirilor Unitate Număr locuri Mănăstirea Arnota 12 (+18 locuri în construcţie) Mănăstirea Bistriţa 30 TOTAL 60 14 . care însumează 31 locuri de cazare. o creştere a structurilor de cazare de tip pensiune. Se observă astfel.

la cerere. atunci capacitatea de cazare a localităţii ajunge să însumeze un număr de 91 de locuri. 15 . doar în cadrul pensiunilor turistice din Costeşti. se poate observa că în localităţile componente comunei nu există o bază materială turistică suficient de dezvoltată care să valorifice potenţialul turistic de excepţie de care dispune zona. Oferta de alimentaţie pentru turism Servicii de alimentaţie sunt oferite turiştilor.Sursa: Primăria Costeşti Dacă se mai ia în calcul şi numărul de locuri de cazare din cadrul mănăstirilor Arnota şi Bistriţa. În concluzie. care din punct de vedere administrativ aparţin comunei Costeşti. Nu există în localitate structuri de alimentaţie clasice pentru turişti.

DATE TEHNICE ALE PROIECTULUI DE INVESTIŢII 2. 1792.1. traversează comuna pe circa 9 km. DJ 646 (Băbeni – Tomşani – DN 67/Costeşti – Mânăstrirea Bistriţa – Mânăstirea Arnota). în contul datoriilor pe care aceasta din urmă le avea. alipite şi retrase la circa 4 m unul de celălalt. Amplasament Pensiunea turistică este amplasată în satul Bistriţa. PROD COMIMPEX în anul 2002 de la SC ACVILA SRL. Accesul la amplasamentul pensiunii se face prin comuna Costeşti: este traversată spre partea sa sudică de artera rutieră DN 67 (E81/Rm.1. - În prezent sunt structura de rezistenţă. Jiu – Motru – Drobeta Turnu Severin/E70) pe circa 1. 2. .90 m).C.5 km. Vîlcea – Costeşti – Horezu – Tg.1. a fost achiziţionată de către S. la stadiul la care este în prezent. Situaţia actuală Construcţia. Beneficiar: Glăvan Roxana. în apropierea Mânăstirii Bistriţa (aprox. Prezentarea proiectului de investiţii 2. aproximativ pe direcţia N-S.1.1.2.2. proprietar al unei suprafeţe de teren de 1000 mp 2.3. urmărind cursul Pârâului Bistriţa. Denumirea investiţiei: Realizarea unei pensiuni turistice rurale în judeţul Vîlcea – sat Bistriţa – comuna Costeşti 2. Clădirea este formată din trei pavilioane identice (6. 300 m).35 x 13. Regimul de înălţime este parter + etaj + mansardă. conform contractului de dare în plată nr.4.1.

40 mp = 8.amenajările exterioare.hol cu casa scării . balustrade). ferestre.26 mp = 2.00 mp.pereţii despărţitori. .instalaţiile.32 mp = 89. = 1.80 mp = 4. fiecare dintre cele trei pavilioane urmând să cuprindă: * la parter: * la etaj: . de serviciu hol cu scară de acces la etaje terasă acoperită (deschisă spre lac) Total parter = 35.acoperişul.02 mp.finisajele. . = 9.21 mp = 5.C.62 mp.90 mp = 30.branşamentul electric.36 mp. .oficiu (pentru tot pavilionul) .03 mp = 14.un apartament cu: o cameră de zi o dormitor o debara o hol o duş o terasă descoperită Total etaj * la mansardă: = 4. .23 mp = 19. = 14.80 mp. De la achiziţia clădirii şi până în prezent au fost efectuate mici lucrări de reparaţii şi refacere a acoperişului. Nu sunt realizate: . . = 23.90 mp 2 . = 4. Prin proiectul investiţional se vor continua lucrările de amenajare a pensiunii.15 mp camera de zi (cu bar) bucătărie cămară W.realizate: .10 mp = 87.tâmplăria (uşi.

alimentaţie publică (cameră de zi cu bar şi bucătărie la fiecare pavilion): 8 locuri x 3 pavilioane = 24 locuri. Utilităţi Pensiunea este racordată la reţele de alimentare cu apă şi energie electrică.26 mp Capacităţi preconizate la finalizarea lucrărilor de construire: - o o cazare: 3 pavilioane.03 mp duş = 3. Zona seismică de calcul este F şi Ks=0. .6. fiecare cu câte două apartamente şi o cameră de două locuri: total 6 apartamente + 3 camere duble (număr maxim de locuri:24).08.80 mp Total mansardă = 65.la parter.o cameră de 2 locuri cu: o o o dormitor = 14.80 mp duş = 5.00 mp .20 mp VC (volum construit) = 2113. cu jgheaburi şi burlane din tablă zincată.hol cu casa scării = 3.70 mp . pereţi din bârne de lemn la etaj + mansardă şi planşee din beton peste parter şi din lemn peste etajul 1 şi peste mansardă. Indicatori principali A(suprafaţă) teren = 500 mp AC (arie construită) = 320..00 mp AD (arie desfăşurată) = 892. 3 . Învelitoarea este din şindrilă (în trei straturi) pe şarpantă din lemn în două ape.0 mc Sistemul constructiv Structura de rezistenţă a pensiunii este realizată din pereţi portanţi de zidărie de piatră pe fundaţii continue din beton .un apartament cu: o cameră mare semicompartimentată (cameră de zi + dormitor) = 30.70 mp hol (cu dulap înzidit) = 3.23 mp hol (cu dulap înzidit) = 4.

Pensiunea se află amplasată pe drumul de exploatare care face legătura cu satul Dealu Botii şi satul Răchiţele. Lucrări rămase de executat Construcţii: . . .tencuieli interioare obişnuite şi pe rabiţ. Pentru deversarea apelor uzate menajere.uşi şi referate din lemn. Instalaţii exterioare: 4 . cu plăci de travertin. . - completat instalaţia electrică de iluminat şi prize.balustrade din lemn la scări şi terase.Pentru alimentarea cu apă.placaje exterioare la pereţi. . . există o reţea de aducţiune apă potabilă realizată de către un grup de localnici (inclusiv beneficiarul pensiunii) la care urmează să fie racordată pensiunea.1.placaje la pereţi cu plăci ceramice şi de travertin.lambriuri din lemn la pereţi şi tavane. .instalaţia de încălzire cu calorifere racordate la o centrală termică pe combustibil solid cu 3 boilere. Instalaţii interioare: . gletuite şi zugrăveli lavabile. urmează să fie montată o microstaţie de epurare la care va fi racordată pensiunea.tencuieli exterioare drişcuite împărţite în asize. . 2. cu conductori de cupru şi aluminiu montaţi în ţeavă de oţel zincat. . urmând a fi încheiat contractul de distribuţie şi plătite taxele aferente.pardoseli din spărturi de marmură. din plăci de gresie glazurate şi din pişcoturi de gresie natur şi pardoseli din duşumele de lemn răşinoase – inclusiv straturile suport.instalaţii şi obiecte sanitare la băi şi bucătării. la circa 30 de pensiune. Clădirea existentă este racordată la reţeaua publică de alimentare cu energie electrică.5.

DEVIZUL GENERAL ESTIMATIV AL INVESTIŢIEI Valoarea totală a investiţiei este de 184.reţeaua de canalizare a apelor menajere uzate prevăzută cu cămine de vizitare şi staţie de epurare. arhitectura propusă încadrată în specificul zonei. tencuiala exterioară albă.TVA-ul de 9. 5 . nivelul de confort şi serviciile oferite.racordurile exterioare la reţeaua de alimentare cu apă potabilă (tuburi PVC tip uşor. .52 € (inclusiv TVA).0 m).196 € sunt cheltuieli eligibile şi 15.119. tâmplăria din lemn masiv.52 € cheltuieli neeligibile..instalaţie de iluminat pe terase şi în grădină. .pavaje exterioare din piatră brută pe strat de nisip. din care: 168. 3. . Sursele proprii de finanţare (constituite din împrumuturi bancare şi numerar evidenţiat în contul întreprinzătorului) vor acoperi: - ½ din volumul cheltuielilor eligibile. grija pentru protecţia mediului demonstrează concepţia unitară care a stat la baza fundamentării datelor de temă pentru proiect. piatra aparentă rostuită.5% aferent cheltuielilor eligibile. Amenajări exterioare: . prevăzută cu apometru şi doi hidranţi de grădină. Amplasarea într-un sit natural deosebit.923. L= 30. acoperişul din şindrilă sunt elemente de arhitectură ce vor fi folosite pentru a crea un spaţiu arhitectural care să nu agreseze prin modernitate ci să se încadreze în specificul local. Lemnul.

activitatea se desfăşoară în condiţii diferite. dar o vechime corespunzătoare în funcţia respectivă. • standardele au o natură subiectivă.1. • industria turismului este caracterizată prin fluctuaţia cererii pe termen scurt. Corespunzător acestora managementul trebuie să ia în considerare aspectele caracteristice ale domeniului. • denumirea activităţii arată tipul de activitate nu şi nivelul de îndemânare al prestatorului. • productivitatea se bazează pe capacitatea şi efortul personal al lucrătorilor. • serviciile turistice sunt complexe. DATE PRIVIND FORŢA DE MUNCĂ OCUPATĂ DUPĂ REALIZAREA INVESTIŢIEI 4. Consideraţii generale privind managementul forţei de muncă în turism În industria turistică. care pot avea opinii diferite privind calitatea serviciilor prestate. • ocuparea multor funcţii solicită un nivel relativ redus de calificare.4. 6 . Acest aspect necesită adaptarea ofertei de muncă la cerere care. în majoritatea cazurilor este spontană. fiind legată de însuşirile şi capacitatea acestora. spre deosebire de alte sectoare ale economiei naţionale. • cererea pentru muncă este directă. fiind supuse unui judecăţi şi interpretări personale ale consumatorilor. necesitând utilizarea unui număr relativ mare de funcţii aferent diverselor servicii. turismul fiind considerat o "industrie a mâinii de lucru". respectiv: • produsul turistic este perisabil.

suprasolicitarea de ordin fizic şi neuropsihic constituie factori de risc în desfăşurarea activităţilor. • ca avantaje neoficiale. necesarul minim de personal. recepţie). • poate declanşa un conflict între promptitudinea prestării serviciului şi calitatea prestaţiei. • productivitatea muncii nu depinde neapărat de nivelul de calificare al prestatorului. şi munca efectivă desfăşurată în activităţile de turism prezintă anumite caracteristici ca de exemplu: • necesită un set de atitudini specifice pentru această industrie şi o gamă de aptitudini speciale pentru fiecare tip de activitate.€ 1 7 . 4. Necesarul resurselor de forţă de muncă Conform capacităţii şi categoriei de clasificare a pensiunii. precum şi salariul brut de incadrare. meserii şi servicii. lucrătorii din industria turismului (hotelieră şi restauraţie) pot beneficia de bacşişuri ("tips" sau "pourboire"). • programul este permanent. Totodată. • retribuţia muncii se situează sub nivelul înregistrat în alte ramuri. este prezentat în următorul tabel: Funcţia Administrator pensiune Număr Salariul posturi lunar . structurat pe funcţii. necesitând prelungirea orarului de funcţionare pentru prestarea unor activităţi (exemplu: activităţi de restaurant. • este inegal normată. • în situaţia turelor prelungite. care pot întregi câştigurile salariale.2. • are un sistem complicat de plăţi. • este lipsită de aspecte birocratice.• adaptarea ofertei se face prin ajustarea numărului de personal în funcţie de nivelul de activitate.

Recepţioner Cameristă Bucătar Ospătar Îngrijitor spaţii exterioare Total 2 3 2 2 1 11 În funcţie de evoluţia activităţii pensiunii se poate utiliza şi personal sezonier pentru a asigura funcţionarea acesteia în bune condiţii. Total personal (locuri de muncă nou create) 11.personal de execuţie: 10. din care: . 8 .

119. pe categorii de lucrări. 5.50% contribuţie privată .448 € (5.489.489. - alimentaţie – fiecare pavilion are la parter o cameră de zi (cu bar.225. dejun şi cină. bucătărie. Aceste camere vor fi modern dotate şi utilate. cămară şi terasă) ce va fi utilizată drept salon de restaurant.614 mii lei. Interioarele vor fi frumos decorate. fiecare având următoarea structură: • la etajul I . exclusiv perioada realizării proiectelor. 9 . cu mobilier şi finisaje de cea mai bună calitate.614 mii lei). 5.003 mii lei).1 Valoarea totală a investiţiei: 184. respectiv 7. • la masardă .un apartament. Ajutorul public ce va fi acordat în cadrul măsurii 3. Planificarea temporală şi valorică a investiţiei se va face etapizat.3 Durata de realizare: 5 luni (august – decembrie 2004).2 Eşalonarea investiţiei Valoarea totală a investiţiei este de 184.4 pentru realizarea pensiunii turistice Dealu Botii va reprezenta 50% din totalul cheltuielilor eligibile.52 € (7.50% contribuţie publică SAPARD (75% contribuţie UE. PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO - ECONOMICI AI INVESTIŢIEI 5.119. Sursele de finanţare sunt repartizate astfel:: . pentru mic dejun. formată din trei pavilioane.5. studiilor şi obţinerii avizelor necesare.52 € (inclusiv TVA).4 Capacităţi: - cazare – pensiune clasificată la categoria 3 flori. 25% buget naţional). 5. conform graficului de mai jos „Programarea temporală şi valorică a lucrărilor de investiţii”.un apartament şi o cameră dublă. din care C+M 128. cu elemente de artizanat locale sau trofee de animale.

etc. brânzeturi.Clienţii potenţiali ai pensiunii pot opta atât pentru prepararea şi servirea meselor individual. menta. lapte proaspăt şi natural de vacă. cu un conţinut de proteine ridicat. cu efecte terapeutice demonstrate de mii de ani (afine. pregătite din produse naturale proaspete. cât şi în sistem restaurant prin angajaţii pensiunii (bucătari şi ospătari). carne proaspătă de pasăre de curte. pojarniţa. 10 . muşeţelul. lapte bătut. Meniurile oferite vor cuprinde ceaiuri din flora spontană. păpădia). În ceea ce priveşte bucătăria. friptă la grătar. vor putea fi servite mâncăruri tradiţionale.

301 0 0 0 1.645 30.482.460 65.482.41 7 69.939 184.058 0 15.41 7 69.356 170.636 64. ACORDURI SI AUTORIZATII PROIECTARE SI ENGINEERING ASISTENTA TEHNICA ALIMENTARE CU APA CANALIZARE MENAJERA INSTALAŢIE ELECTRICĂ INSTALAŢIE TERMICĂ APR 24.072 15 UTILITATI ALEI PIETONALE ARHITECTURA.499 84.067 170.366 595.058 20.256 1.116.230 20.499 84.498 253.351 22.36 6 0 NOI 0 0 16.645 0 18. ZIDARII.351 0 0 1.381 196. IZOLATII INSTALATII ELECTRICE CONSTRUCTII.41 7 69.019 4. FINISAJE. INTERIOARE INSTALATII INSTALATII SANITARE INSTALATII INCALZIRE INTERIOARE CENTRALA TERMICĂ UTILAJE.301 0 0 0 1.30 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 AUG 0 137.636 16.356 0 0 0 SEP 0 0 16.460 65.250 208.499 84.939 184.058 0 15.116.PROGRAMAREA TEMPORALĂ ŞI VALORICĂ A LUCRĂRILOR DE INVESTIŢII MII LEI LUCRĂRI DE INVESTIŢII PROIECTARE SI ASISTENTA TEHNICA OBTINERE DE AVIZE.447.07 2 TOTAL 24.301 137.01 9 0 0 0 0 0 0 0 DEC 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 595.356 0 0 0 2006 OCT 0 0 16.482.601 18. ECHIPAMENTE MICROSTATIE EPURARE DOTARI MOBILIER .058 0 0 0 22.460 65.256 1.

017.730.42 8 595.489.TOTAL 24.30 1 1.41 8 218.59 8 1.903.79 6 3.07 2 7.614 16 .

Anul 2008 va fi anul în care activitatea pensiunii se va stabiliza la parametri optimi. cât şi pentru perioada de exploatare a acestuia (pensiune turistică).  Orizontul de timp Analiza a fost efectuată pe o perioadă de 5 ani după finalizarea proiectului de investiţii.52 € (inclusiv TVA). obiectul principal de activitate al firmei va fi cel de prestări servicii turistice.489.5. Implementarea fizică a proiectului şi plata contractorului se vor desfăşura în perioada august . Ipoteze de lucru Ipotezele de lucru pentru analiza economico – financiară sunt valabile atât pentru perioada de implementare a proiectului (anul 2006).C. care are ca obiect de activitate pe lângă cel de desfacere en-gros de băuturi diverse şi pe cel de prestări servicii turistice.  Stabilirea preţurilor Analiza economico – financiară a fost efectuată în preţuri constante pe toată perioada de prognoză. Proiectul va fi operaţional la începutul anului 2005. Începând cu trimestrul al II-lea al anului 2006.5. 27 . Exploatarea pensiunii va fi făcută de S. respectiv 7.119. odată cu expirarea contractelor de desfacere de băuturi diverse (încheiate în anul 2005).614 mii lei.1. Analiza economico – financiară a proiectului 5.decembrie 2004.5.  Valoarea totală şi durata de implementare a proiectului Valoarea totală a proiectului: 184. PROD COMIMPEX SRL.

şi de cel mai recent ghid al Uniunii Europene în ceea ce priveşte analiza economico – financiară a unui astfel de proiect investiţional.3. Estimarea categoriilor de venituri şi cheltuieli s-a efectuat pentru următoarele activităţi: servicii turistice oferite de pensiune.2. activitatea de exploatare. de asemenea. Acest lucru este sugerat. activitatea financiară. au fost evidenţiate distinct pentru: a.5. b. al anului 2005).  Rata de actualizare Rata de actualizare este rata la care valorile viitoare sunt aduse la valori prezente. respectiv: cazare. alimentaţiecomerţ en-gros cu băuturi alcoolice şi nealcoolice (primul trimestru bar. 28 . Analiza contului de profit şi pierdere (pentru perioada de exploatare a pensiunii) 5. alte servicii. 5. a. Aceasta a fost stabilită la 8%.Determinarea veniturilor şi cheltuielilor. pentru ambele tipuri de activitate. precum şi a celorlaţi indicatori estimaţi sa efectuat în EURO şi mii lei. considerând că reprezintă rata cea mai apropiată pentru a stabili cel mai oportun cost al capitalului investit.5. Activitatea de exploatare Structura veniturilor din activitatea de exploatare a pensiunii Veniturile din activitatea de exploatare a proiectului au fost determinate pe tipuri de activităţi astfel: o Servicii de cazare: Veniturile din activitatea de cazare au fost determinate pornind de la: capacitatea pensiunii. Rezultatele.

apartamente 6 Nr.136 1.346 2009 6 3 365 90 91 92 92 65.0 63.548 o Servicii de alimentaţie şi bar 2007 6 3 365 90 91 92 92 60.0% TRIM II 35.0% 1. durata de funcţionare anuală: permanent. camere vândute.314 657 32.0% 75.0 25. gradul mediu de ocupare anual şi trimestrial.424 712 32.0 58. din care: 1.0% 47.0 63.0 €/camera dublă 25. tarifele preconizate pe zi pe apartament/cameră dublă.0% 48.0 Total venituri .0% 90.0% TRIM III 90.an).0% 47.0% 90.0% 90.473 2008 6 3 365 90 91 92 92 65. zile de funcţionare 365 TRIM I 90 TRIM II 91 TRIM III 92 TRIM IV 92 Grad mediu de ocupare (%).346 29 .0 25.424 712 32. numărul de camere comercializate pe durata unui an (număr de camere x număr de zile de funcţionare x gradul de ocupare trimestru / Ipotezele de calcul.136 1.0% Nr. camere duble 3 Nr.0% 75.0 25.0% 48.971 1.271 cameră dublă 635 Tarif mediu €/apartament 32.0% TRIM IV 42.0% TRIM I 65.€ 56. din care: 58.0% 35.0% 2.0% 2.0% 45.906 apartament 1.0% 70. precum şi rezultatele preconizate a fi obţinute sunt prezentate în tabelul următor: EURO Indicatori 2006 Nr.

. fax. .58 5. locuri la masă x nr. . Internet. locuri/masa comerc.65 5. locuri la masă Nr. clienţi Tarif mediu individual TOTAL VENITURI €o Alte servicii 2006 24 365 8. în cea mai mare parte.excursii. gară.65 5. . locuri comercializate x rulaj/loc).numărul de locuri la masă. . autogară.760 0. de clienţii pensiunii şi ocazional de alţi clienţi. Rulaj/loc la masă Nr. .tarifele preconizate. . .60 5. precum şi rezultatele preconizate a fi obţinute sunt prezentate în tabelul următor: EURO 2009 24 365 8.transport: aeroport.număr clienţi (nr.328 INDICATORI Nr.083 12 60. zile funcţionare Nr. corelat cu gradul de ocupare al capacităţii de cazare.694 12 68.Veniturile din exploatarea spaţiilor pentru alimentaţie (în sistem restaurant) au fost determinate pornind de la: .telefon.694 12 68.256 12 63. Aceste venituri se estimează a fi generate.996 2007 24 365 8.760 0.numărul de zile de funcţionare.numărul de locuri/masă comercializate (nr.760 0.760 0. zile). Ipotezele de calcul. 30 .spălătorie – curăţătorie.328 Aceste venituri au fost estimate la 5% din veniturile totale din exploatare şi vor proveni din: .072 2008 24 365 8.rulaj/ loc la masă.

2006 În estimările efectuate au fost luate în calcul vânzările de băuturi din primul trimestru al anului 2006. În baza ipotezelor menţionate rezultă o valoare medie a vânzărilor pentru trim. I 2005: 1.pescuit şi vânătoare sportivă. băuturi diverse.nr.valoare de achiziţie totală contractată: 5. . Structura veniturilor din activitatea de comerţ en . .000 mii lei. au inclus: 31 . Ipoteze de calcul a veniturilor: .600/an. ce pot fi vândute: 76. Pe baza acestor ipoteze rezultă: .277. Centralizatorul veniturilor din activitatea de exploatare a pensiunii pentru primii 5 ani previzionaţi. precum şi a veniturilor aferente activităţii de comerţ en-gros pentru primul trimestru al anului 2006 este prezentat în tabelul următor (preluat din secţiunea economică a Cererii de finanţare): Structura cheltuielilor din activitatea de exploatare a pensiunii Cheltuielile efectuate pentru desfăşurarea activităţii curente.038 mii lei. conform structurii contului de profit şi pierdere din Cererea de finanţare.055 lei.150. contractate: 304.04.. . mediu trimestrial de sticle.451. . respectiv 01. băuturi diverse.preţ mediu de achiziţie/sticlă: 17.adaos comercial mediu: 10%.03.preţ mediu de vânzare propus /sticlă: 19.plimbare cu căruţa sau cu sania trasă de cai.325 lei. sticle. .nr.2005 – 31.gros Veniturile din această activitate au fost determinate pe baza contractelor de desfacere încheiate în anul 2005pe o perioadă de 1 an.

• materiale consumabile: includ cheltuielile cu aprovizionarea cu detergenţi. apă): au fost estimate la 7% din veniturile totale din exploatare.5% din veniturile totale din exploatare.200 €/lună pentru administratorul pensiunii.150 €/lună/salariat pentru 2 angajaţi. . asigurări: includ cheltuielile cu asigurarea clădirii (inclusiv a dotărilor) şi impozitul pe clădire. taxe. • impozite.2 % din veniturile totale din exploatare. transport: cheltuieli pentru combustibilul necesar autovehiculelor închiriate. .125 €/lună/salariat pentru 4 angajaţi. estimate la 0. Pornind de la salariile prevăzute anterior rezultă următoarele grupe de salarizare: . Asigurarea anuală pentru clădire şi bunurile din interior au fost estimate la 0.8% din veniturile totale din exploatare. estimate la 0.5% din veniturile totale din exploatare.2%/an din valoarea construcţiei. 32 . respectiv 1% din valoarea construcţiei. Plăţile se estimează a fi efectuate în rate trimestriale egale. - . materiale consumabile şi au fost estimate la 0.100 €/lună/salariat pentru 10 angajaţi. Acestea au fost stabilite la aproximativ 30% din veniturile din alimentaţie.• mărfuri: cheltuielile de aprovizionare cu mărfuri alimentare şi băuturi pentru restaurant şi bar. utilităţi (combustibil. • salarizarea personalului angajat: includ cheltuielile cu salariile aferente celor 17 de salariaţi operativi. energie. şi au fost estimate la 5% din totalul veniturilor din exploatare. . Impozitul pe clădire a fost calculat potrivit legislaţiei româneşti în vigoare. lucrări şi servicii executate de terţi: - • • • chirii: cheltuieli pentru închirierea de mijloace de transport auto. alte cheltuieli materiale: includ cheltuieli neprevăzute cu mărfuri.reclamă / publicitate: cheltuieli pentru promovarea pensiunii. estimate la 0. rechizite etc.

.protecţie socială:0. . În determinările noastre cuantumul acestora a fost estimat la 0.6%.5% din totalul fondului de salarii.2%. . respectiv 25% din profitul brut total. . • alte cheltuieli de exploatare includ cheltuielile pentru: deplasări.5% din veniturile totale din exploatare.servicii prestate de terţi: 5%. .dobânzi: 2.alte cheltuieli materiale: 2%.mărfuri: 70%. • cheltuieli cu amortizările şi provizioanele: Fondurile alocate pentru înlocuirea mijloacelor fixe se bazează pe legislaţia românească actuală.materiale consumabile: 5%. .impozite şi taxe: 0.• asigurări şi protecţie socială: reprezintă cheltuielile angajatorului aferente salariilor estimate.7%.5%.4%. 15 ani pentru utilaje şi 8 ani pentru dotări. . servicii profesionale (de pregătire personal) etc. • impozit pe profit: reprezintă plăţile pentru impozitul pe profit.alte cheltuieli de exploatare: 5%. . Activitatea financiară 33 . . ponderea totală a acestor cheltuieli se situează la circa 95% din veniturile obţinute.impozit pe profit: 3.salarii: 0. b. Astfel. Cheltuieli aferente activităţii de comerţ en-gros Structura acestor cheltuieli şi ponderea fiecăreia în veniturile din vânzări en-gros de băuturi diverse sunt următoarele: .6%. cuantumul acestora fiind potrivit legislaţiei din momentul actual de 35.energie si apa: 0. . întreţinere şi reparaţii. respectiv pe o amortizare liniară pentru o durată de viaţă de 50 de ani pentru clădire.

680 23.333 34 . Calculul dobânzii pentru perioada de graţie.perioada de rambursare: 39 luni.05. Cheltuieli din activitatea financiară sunt reprezentate de: .09. .05%) aplicată la veniturile totale din exploatare.credit solicitat: 3.mod de acordare: 3 tranşe de credit. în funcţie de tranşele utilizate.comisioane bancare.data primei scadenţe: 01.2005. . Dobânda la creditul bancar a fost calculată în următoarele condiţii de creditare: . .817 mii lei (92.1% din veniturile totale din exploatare. Comisioanele bancare aferente decontărilor prin contul curent şi au fost estimate la 0.000.lei 1.000 01.10.08. .perioada de creditare: 48 luni.00 01.678 lei).2004 244.000.Veniturile din activitatea financiară provin din dobânzile bancare la disponibilităţile din contul curent. . Pentru determinarea acestora s-a luat în considerare dobânda la vedere (0.700.2004.060 €. din care: . .dobânzi la creditul bancar ce va fi contractat pentru acoperirea contribuţiei proprii. corelat cu necesarul de finanţare al proiectului.2004 0 12. .00 01.333.744. este prezentat în tabelul următor: TRANSE DATA DOBÂNDA CREDIT .000.lei ACORDĂRII .800.816. 1€= 40.rata dobânzii: 8%. .2004 0 0 1.perioadă de graţie: 9 luni.data acordării: 01.mod de rambursare: rate lunare egale.08.

941 96.977 3.211 14.785.020.442.920.941 96.lei DATA NR.02.2006 15 01.941 96.204.799 3.020.2007 RATA TOTALA 120.045.037 3.2006 13 01.630 16.072.2006 10 01.467 19.753.091.827 117.865.10.744.445 3.01.445 0 24.941 96.849 113.652 11.283.408 115.941 DOBANDA 24.966 118.373 SOLD 3.112.941 96.2006 19 01.020.751 1.941 96.385 120.020.592.593 107.2005 01.2007 23 01.986.2006 11 01.314 CREDIT 96.024.168.632.11.445 0 24.2005 9 01.328 19.513 10.020.769 16.12.460.456.425.394 2.020.484.572 2.020.565.941 96.844.2005 01.106 119.10.632 2.932 12.965.941 96.564.929 1.490 15.2006 18 01.649.026 22.305 23.335.03.2006 21 01.453 106.2004 01.12.2005 01.547 116.744.439.165 23.2007 22 01.06.01.723.941 96.886 21.909 17.431 111.976.03.020.965.384.245 119.2004 01.020.810 1.481.711.129 96.2006 14 01.2005 5 01.08.020.463.104.020.162.151 110.264.291 110.739 3.502.732.096 2.445 0 24.688.003.941 96.795.941 96.11.06.2006 12 01.07.2005 4 01.784.792 12.05.268 115.965.065.2006 17 01.2005 7 01.355.09.03.304.2006 20 01.918 3.764.04.733 108.858 3.012 109.048 35 .691.607 20.687 117.350 14.020.083.586.941 96.020.544.12.941 96.020.965.453 2.944.774.01.418.020.941 96.2005 6 01.145.2005 3 01.445 0 24.020.02.728.445 24.048 17.2005 01.445 Calculul dobânzii pentru perioada de rambursare a creditului s-a făcut potrivit planului de rambursare prezentat în continuare (elaborat pornind de la condiţiile de creditare menţionate anterior): PLAN DE RAMBURSARE .965.965.941 96.05.823.706.628.685.643.304.824.68 0 210.02.536.870 1.11.872 108.941 96.941 96.882.363.334 2.020.965.965.325.09.941 96.941 96.903.496.505.020.124.941 96.275 2.513 2.01.570 112.2005 TOTAL 0 24.376.04.071 13.445 0 24.2005 2 01.670.445 0 24.RATA RATA 1 01.941 96.188 18.208.225.346.607.020.156 2.710 112.016.747 21.941 96.397.523.07.05.020.360.215 2.183.880.020.941 113.2006 16 01.816.020.404.08.552.691 2.648.664.400.2005 8 01.802.522.543.020.989 1.020.923.

perioada de exploatare.941 96.117 4.941 96.020.681.020.840.560.524 672.227 1.941 96.703 384.01.643 480.982.2007 29 01.020. respectiv primii 5 ani de funcţionare a pensiunii.200.020.020.941 96. activitatea de investiţii şi finanţare.020.062.167 1.280.020.12.230.755 103.2009 TOTAL RATA TOTALA 106.359 97.05.602.142.279 640.220 96.104.04.346 960.861.225.581.contul de profit şi pierdere pentru perioada proiectată.465 768. 5.778 99.661.286 1.2007 25 01.083.RATA RATA 24 01.422.941 96.918 99.977 3.2007 26 01.499 97.3.221.584 576.314.03.675 7. b.2007 30 01.05.838 3.234 9.816.52 2 CREDIT 96.062.762 288.146.920.04.035 104.895 104.476 102.121.056.08.094 8.167.020.744.5.188.941 96.108 1.020.941.941 96.152.342.480.251.321.782.209.02.020.561.419 1.07.536 6.057 100.337 101.174 105.698 2.2007 28 01.263.961.06.941 96.941 96.501.020.2008 39 01.10.301.centralizatorul cheltuielilor din activitatea de exploatare a pensiunii pentru primii 5 ani previzionaţi şi a cheltuielilor aferente activităţii de comerţ en-gros pentru primul trimestru al anului 2005.2008 38 01.941 96.761. Analiza cash – flow-ului previzionat Determinarea cash-flow-ului s-a efectuat pentru : a.623.140 499.020.06.248.941 96.293.822 192. perioada de implementare a proiectului.125. a) Cash flow-ul aferent perioadei de implementare s-a determinat lunar pentru: a1.891 SOLD 1.09.020.344.941 3.702.558 1.2007 27 01. 36 .2008 34 01.2007 33 01.272.396 5.941 96.941 0 În tabelele următoare (preluate din secţiunea economică a Cererii de finanţare) sunt prezentate: .020.242.881 96. a2.405 864.080 4.440.020.639 98.041. activitatea de exploatare şi alte activităţi.041.2008 35 01.2008 36 01.954 8. .401.941 96.DATA NR.2008 37 01.06.11.256 5.020.616 103.2007 31 01.941 96.815 7.197 101.308.2007 32 01.020.68 0 DOBANDA 10.941 96.

luna decembrie 2005: a treia tranşă în sumă de 595. solicitat în condiţiile prezentate la analiza contului de profit şi pierdere. -  Dobânda lunară la creditul contractat pentru completarea surselor proprii de finanţare a investiţiei.607. Venituri şi cheltuieli din activitatea de comerţ en .gros Veniturile din această activitate au fost determinate pe baza: - balanţei de verificare la 30. pe perioada celor 5 luni necesare. evidenţiată în contul întreprinzătorului.438 mii lei. care va susţine finanţarea dobânzilor la creditul bancar contractat. cuantumul lunar al dobânzii fiind cel prezentat în tabelul anterior privind calculul dobânzii pentru perioada de graţie. a2.938 (50% din costurile totale eligibile) a fost programată astfel: - luna octombrie 2005: prima tranşă în sumă de 2.420.676 este asigurată din: - surse proprii.04.a1. respectiv august decembrie 2005  Obţinerea fondurilor publice în sumă totală de 3. -  Contribuţia beneficiarului în sumă totală de 4. a fost evidenţiată ca şi cheltuială distinctă în perioada septembrie – decembrie 2005. aferentă primelor patru luni ale perioadei de graţie.744.068.2005 şi 37 . Activitatea de investiţii şi finanţare a fost analizată în funcţie de graficul de realizare a investiţiei.817 mii lei (50% din valoarea totală a proiectului).072 mii lei. în sumă de 323.859 mii lei. Activitatea de exploatare şi alte activităţi se referă la activitatea de comerţ en-gros cu băuturi alcoolice şi nealcoolice aferentă anului 2005.428 mii lei. respectiv 38% din totalul cheltuielilor eligibile. pentru perioada de graţie. luna noiembrie 2005: a doua tranşă în sumă de 218. surse atrase (împrumut bancar) în sumă de 3.

preţ mediu de vânzare propus/sticlă: 19. Cheltuielile aferente acestei activităţi au fost determinate astfel: - pentru perioada ianuarie – aprilie 2005.2006 Pentru perioada ianuarie – aprilie 2005 veniturile au fost stabilite potrivit contului de profit şi pierdere întocmit pe baza balanţei de verificare la 30.055 lei. Tipurile de cheltuieli şi ponderea fiecăreia în total venituri. o salarii: 0.- contractelor de desfacere încheiate pentru o perioadă de 1 an.2005. o alte cheltuieli de exploatare: 5%. băuturi diverse.4%. ce pot fi vândute: 25. . Pentru perioada mai – decembrie 2005 veniturile au fost determinate pornind de la contractele de desfacere încheiate. pentru perioada mai – decembrie 2005 procentual din veniturile din vânzări de băuturi diverse aferente acestei perioade. conform contului de profit şi pierdere întrocmit la 30. o impozite şi taxe: 0.03. o dobânzi: 2. o alte cheltuieli materiale: 2%.383.nr.277.adaos comercial de 10%.000 mii lei. determinate pe baza activităţii anterioare a societăţii sunt următoarele: - o mărfuri: 70%. . Rezultatele estimate pentru perioada mai – decembrie 2005 sunt următoarele: .valoare de achiziţie totală contractată: 5.04. . mediu lunar de sticle.2005 – 31. o materiale consumabile: 5%.5%. băuturi diverse.325 lei. contractate: 304.04.600/an.nr. . sticle. Ponderea totală a cheltuielilor în total venituri este de 95%.6%.6%. o impozit pe profit: 3.preţ mediu de achiziţie/sticlă: 17. o protecţie socială:0.7%. respectiv 01. astfel: . o energie si apa: 0.04. 38 .2%. o servicii prestate de terţi: 5%.2005.

PROD COMIMPEX SRL în această perioadă este prezentat în tabelul următor (preluat din secţiunea economică a Cererii de finanţare): 39 . cu evidenţierea activităţii de investiţii şi de finanţare a acestora din surse proprii şi atrase (credit bancar şi grant SAPARD).C.Fluxul de numerar pentru perioada de implementare a proiectului (inclusiv perioada efectuării studiilor. proiectelor şi obţinerii avizelor şi acordurilor). precum şi rezultatele activităţii de comerţ en-gros desfăşurare de S.

Rezultatele activităţii de exploatare pentru anul 2006 le includ şi pe cele aferente activităţii de comerţ en-gros.Rezultatele fluxului de numerar aferent perioadei de implementare a proiectului sunt pozitive. 40 .valoarea investiţiei (fără TVA). 5.volumul veniturilor şi cheltuielilor din exploatare. reflectând existenţa surselor de finanţare pentru investiţia propusă. Indicatorii financiari ai activităţii previzionate Indicatorii calculaţi în scopul aprecierii viabilităţii proiectului sunt în concordanţă cu cerinţele studiilor de fezabilitate şi cu recomandările şi standardele interne şi internaţionale în domeniu (inclusiv Ghidul finaţării proiectelor SAPARD-măsura 3. Fluxul de lichidităţi net al perioadei include: . . . cu termen scadent 31. atât din surse proprii cât şi din fonduri publice (comunitare şi naţionale). cu evidenţierea activităţii de rambursare a creditului bancar.2006.4. Fluxul de numerar pentru perioada de exploatare a pensiunii. În cazul de faţă indicatorii calculaţi sunt: . b) Cash flow-ul aferent perioadei de exploatare a pensiunii a fost determinat pe baza veniturilor şi cheltuielilor din contul de profit şi pierdere la care s-a aplicat TVA (19%). după caz.fluxul de numerar din activitatea curentă = fluxul brut -TVA de plată + TVA de recuperat*) .amortizarea anuală a investiţiei. *) TVA-ul de recuperat este aferent investiţiei propuse prin proiect.impozit pe profit. precum şi rezultatele activităţii de exploatare a pensiunii pentru primii 5 ani este prezentat în tabelul următor (preluat din secţiunea economică a Cererii de finanţare).03.4).5. conform contractelor aflate în derulare.

respectiv „Proiecţia principalilor indicatori financiari”. .rata îndatorării.valoarea actualizată netă. . . ţinând seama de caracterul particular al surselor de investiţii. Valorile indicatorilor proiectaţi se înscriu în limitele prevăzute în Ghidul SAPARD. respectiv surse proprii şi granturi SAPARD. Toţi indicatorii economico . respectiv prin diminuarea veniturilor totale din exploatare cu toate categoriile de cheltuieli admise a fi deduse. Profitul obţinut în urma exploatării pensiunii este determinat în concordanţă cu normativele legislaţiei româneşti în materie. .rentabilitatea capitalului investit.. în condiţiile unor ipoteze de lucru normale pentru o unitate turistică de acest tip aflată la începutul perioadei de exploatare.gradul de acoperire a cheltuielilor financiare.rezultatul din exploatare.profitul net.rata acoperirii prin fluxul de numerar. . Evoluţia principalilor indicatori economico-financiari ai activităţii pensiunii pe perioada analizată de 5 ani. . . este prezentată în tabelul următor.cheltuieli financiare. 41 . .financiari determinaţi în scopul analizei proiectului de investiţii sunt indicatori ai activităţii efective a pensiunii.durata de recuperare a investiţiei. Durata de recuperare a investiţiei exprimă numărul de ani în care suma profitului net anual egalează valoarea investiţiei.

58 76.196 € 6.62 2.75 127.549 17. Rentabilitatea capitalului investit 15% 19% 21% 26% 26% 8.44 20 13.544 58.365. Rezultatul din exploatare 7 9 9 3 3 1.41 154.033.56% 1.924 195.00% 3. Cheltuieli financiare 281.451 80.272.241 43.161 58.71 5.099.204.638.678 ANUL 1 ANUL 2 ANUL 3 ANUL 4 ANUL 5 SPECIFICAŢIE MII LEI € MII LEI € MII LEI € MII LEI € MII LEI € 1.14 1. Valoarea investiţiei 6.758.815 103.07% 1.87 41.58 3. Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare 10.203 77.72 3.43 3.301.75% 1.841.73 5.64 132 0.87 2.462.996 35. Venituri din exploatare 5 3 4 8 0 0 0 3 0 4.272.406 80.43 Nu este cazul 0.148.41 123.87 1.41 1.95 5.293.772.50 138.451 3.877 mii lei 168. Cheltuieli din exploatare 8 4 6 1 6 6 1.614.056.365.711 31.95 1.50 138.00% Nu este cazul 33 .572 5. Durata de recuperare a investiţiei 4 ani.26 113.688 2.02 2. 8 luni şi 19 zile 7.679.535 50.61 5.60 10 32.161 4.613 2.638. Rata îndatorării 11.865 4.53 1.951 43.78 3.939 441 0 0 9.42 25.PROIECŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI FINANCIARI Curs leu/€ = 40.045.279 47.933. Profitul net 2 3 5 7 2 6. Rata acoperirii prin fluxul de 6 50.654 6.

168 € 34 . Rata de actualizare 13. Valoarea actualizată netă 8% 14.numerar 12.625 mii lei 364.813.

34 . . Plan de amplasament şi delimitare al corpului de proprietate (1:500). respectiv: . Plan de situaţie.000). PĂRŢI DESENATE 1.50 € contribuţie comunitară (75%).00 € împrumut bancar.aviz de specialitate eliberat de Ministerul Trancporturilor. potrivit legislaţiei în vigoare. .7.7. respectiv: .961. 4.073.15.50 € cofinanţare naţională (25%). AVIZE ŞI ACORDURI Avizele şi acordurile emise de organele în drept.962. .52 € va fi acoperită astfel: • beneficiar 100. Fişa corpului de proprietate. 7.63.certificatul de urbanism însoţit de „Fişa tehnică în vederea emiterii Acordului Unic pentru obţinerea acordului de mediu”.6. FINANŢAREA INVESTIŢIEI Valoarea totală a investiţiei de 184. . Construcţiilor şi Turismului pentru construirea pensiunii.52 € autofinanţare. Planul de încadrare în zona (1:10.84.098 € cheltuieli eligibile (împrumut bancar).923.024. 2. • fonduri publice 84.avizul sanitar veterinar. 8. .52 €.52 € cheltuieli neeligibile: .21.098 €.021. 3. Notă: Avizele şi acordurile solicitate în cazul investiţiei de faţă sunt documente distincte anexate Cererii de finanţare.119. sunt: .

vederi. Planuri de arhitectură .planurile nivelurilor. 35 . secţiuni pentru principalele obiecte de construcţii. faţade.5.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful