PLAN DE AFACERI

1

CUPRINS

1. 2. 3.

DATE GENERALE

DATE TEHNICE ALE PROIECTULUI DE INVESTIŢII DEVIZUL GENERAL ESTIMATIV AL INVESTIŢIEI
4.

DATE PRIVIND FORŢA DE MUNCĂ OCUPATĂ DUPĂ REALIZAREA INVESTIŢIEI PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI AI INVESTIŢIEI FINANŢAREA INVESTIŢIEI AVIZE ŞI ACORDURI PĂRŢI DESENATE

5. 6. 7. 8.

1.

DATE GENERALE
2

1.1. Denumirea investiţiei: Pensiunea turistică rurală „Floare de colt” 1.2. Autoritatea contractantă: Roxana Glăvan 1.3. Amplasamentul (judeţul, localitatea): judeţul Vîlcea, comuna Costeşti, sat Bistriţa 1.4. Oportunitatea realizării investiţiei Obiectivul realizării proiectului îl reprezintă valorificarea pe piaţa turistică internă şi internaţională a turismului rural din judeţul Vîlcea, în special a agroturismului şi turismului montan, componentă esenţială în dezvoltarea durabilă, ecologică a zonei Munţilor Căpăţânii. Relieful, cu preponderenţă montan, creează oportunităţi pentru dezvoltarea turismului, prin cadrul natural şi obiective turistice de mare valoare naţională. Motivaţia amenajării acestei pensiuni la poalele Munţilor Căpăţânii, este dată de potenţialul turistic natural deosebit, în ansamblu, care oferă turistului împătimit de natură, un peisaj incredibil, un loc perfect pentru relaxare. Realizarea proiectului va conduce la relansarea activităţii economice, sociale, culturale a zonei din nord - vestul judeţului Vîlcea în care se va realiza pensiunea, precum şi a zonei adiacente.

Patrimoniul natural Comuna Costeşti este situată într-un areal depresionar, închis spre nord de versanţii sudici ai Munţilor Căpăţânii şi de Dealul Măgura (611 m) spre sud. Prezenţa masivului calcaros Buila – Vânturariţa, cu orientare NE-SV, dă o notă aparte peisajului. Teritoriul administrativ este dispus în trepte de altitudine şi se
3

extinde spre nord până în creasta principală a Munţilor Căpăţâna. Este traversat de pâraiele Bistriţa şi Costeşti, cu direcţie de curgere de la nord spre sud, care şi-au format, la traversarea masivului calcaros, impresionante chei. Comuna Costeşti beneficiază de condiţii naturale deosebit de favorabile practicării turismului, fiind avantajată de lipsa factorilor de poluare şi de un potenţial turistic de excepţie care permite practicarea unor variate forme de turism. Resurse turistice legate de cadrul natural

formele de relief submontan şi montan, având ca suport o structură geologică complexă, dispus în trepte de altitudine, îmbogăţesc aspectul peisagistic al zonei şi creează oportunităţi pentru turismul de odihnă şi recreere. Importanţa ştiinţifică (geologică, geomorfologică, botanică şi forestieră) a Masivului Buila – Vânturariţa a determinat declararea acestuia ca Parc Naţional. Pe seama masivului calcaros Buila – Vânturariţa au apărut forme de relief carstic, unele dintre ele fiind obiective turistice de patrimoniu excepţional, înscrise în Legea nr. 5 / 2000;
 Complexul carstic Cheile Bistriţei (600 m lungime), cele mai înguste

chei în calcare din România, sunt săpate de Pârâul Bistriţa în versanţii abrupţi, calcaroşi, ai Masivului Buila – Vânturariţa; în pereţii aproape verticali ai cheilor există numeroase guri de peşteră, iar la nivelul întregului masiv se întâlnesc exemplare rare, endemice, de floră şi faună, favorizate fiind de influenţele submediteraneene, specifice zonei sud-vestice a Carpaţilor; reprezentative în zonă sunt pădurile de castani comestibili care ocupă suprafeţe extinse pe rama sudică calcaroasă;
 Peştera Liliecilor face parte din Complexul carstic Cheile Bistriţei,

este situată în versantul drept al cheilor, în zona cea mai îngustă a acestora; a fost săpată de apele râului Bistriţa la o altitudine de 850 m,
4

dată de colonia de lilieci pe care o adăposteşte (de unde şi denumirea atribuită peşterii). înscrisă în Legea nr. folosite până în anul 1989 în tratament balnear (în cadrul Staţiunii balneoclimaterice de interes local Costeşti). nu are formaţiuni stalagmitice şi stalactitice. bicarbonatate. sodice. hipotonice.datată ante 1633 şi „Sf. slab 5 . dar este importantă prin prezenţa coloniei de lilieci. ulterior a devenit locul de salvare a tezaurului Sfintei Mănăstiri a Bistriţei. magneziene. în care s-au păstrat Moaştele Sfântului Grigore Decapolitul. aflată la ieşirea din chei. sodice. clorurate. dar mai puţin accesibile turistului obişnuit.suspendată la 30 m deasupra cotei de nivel a drumului forestier care însoţeşte cheile. unic în România. pe o lungime de circa 4 km. zona oferă numeroase trasee de alpinism. 5 / 2000. peştera mai este cunoscută şi sub numele de Peştera Sfântului Grigore Decapolitul. urmăresc pârâul Costeşti. şi a patrimoniu de cult. Îngeri” 1782) şi o criptă săpată de călugării mănăstirii. de-a lungul secolelor de restrişte: două bisericuţe. Iniţial. indicate în cură internă şi externă. • izvoare de ape minerale sulfuroase. sulfuroase. în perioadele invaziilor turceşti. Peştera este obiectiv turistic de patrimoniu cu valoare excepţională.  Cheile Costeşti sau ale Pietrenilor. apele fiind asemănătoare cu cele de la Băile Olăneşti: ape clorurate. calcice. este completată de obiectivele de cult amenajate de către călugării Mănăstirii Bistriţa. bicarbonatate. peştera a funcţionat ca vatră de sihăstrie a pustnicilor de pe valea Bistriţei. adevărate bijuterii ale artei religioase medievale (cu hramurile „Intrarea în Biserică” . sunt deosebit de spectaculoase. Importanţa speologică deosebită a acesteia. motiv pentru care. Lungimea galeriei subterane este mică (doar 250 m). ca mod de prezentare şi valoare.

recomandate pentru tratarea afecţiunilor renale. 6 . cu temperatură medie anuală de aproximativ 6°C). pentru repunere în formă a organismului după stres (climat de dealuri .sedativ de cruţare. au dimensiuni metrice (cele mai mari de pe teritoriul României).014 – 2 g/l. Mărimea. stabilimentul balnear. reumatismale şi endocrine.Costeşti (rezervaţia naturală de interes interes naţional. • fondul forestier bogat. reprezentat prin păduri de foioase şi conifere. de o diversitate impresionantă. de valoare excepţională). • Muzeul Trovanţilor . formele variate şi expresive ale trovanţilor de la Costeşti creează privitorului senzaţia unei inedite galerii de sculptură în aer liber. • elementele climatice ale zonei.Govora. care acoperă versanţii sudici ai Munţilor Căpăţâna. • • flora pajiştilor montane şi a fâneţelor. digestive. în prezent staţiunea este închisă. cu aspect zoomorf. structurile de tratament şi instalaţiile de captare şi aducţiune a apelor minerale sunt degradate. cu mineralizaţii totale cuprinse între 1. sunt favorabile practicării turismului în tot timpul anului. deosebit de pitoreşti. însoţite de cele mai multe ori de drumuri forestiere. îmbogăţesc aspectul peisagistic al regiunii şi creează oportunităţi pentru turismul de odihnă şi recreere activă. concreţiuni grezoase uriaşe. în funcţie de altitudine. este o premisă favorabilă pentru dezvoltarea sporturilor de iarnă. îmbogăţesc peisajul cadrul natural cu specii floristice multicolore.iodurate. Trovanţii de aici. sunt locuri de petrecere a weekend-ului la iarbă verde sau locuri de campare. traseele celor două cursuri de ape şi afluenţii acestora. prezintă un interes ştiinţific şi turistic deosebit. • domeniul schiabil amenajabil în arealul Zmeuretu . sunt formate în nisipuri de vârstă Meoţiană. hepatobiliare. fără valori extreme.

ctitorie a fraţilor Craioveşti.186 ha). de diferite grade de dificultate. trăieşte avifaună specifică arealului montan. care duc spre creasta principală a Munţilor Căpăţânii şi spre Masivul Buila – Vânturariţa. 27. pe seama cărora se pot organiza partide de vânătoare şi pescuit sportiv. a cărei biserică are hramul „Adormirii Maicii Domnului”. 5/2000. Patrimoniul cultural • Monumente cultural – istorice  Mănăstirea Bistriţa . Resurse turistice naturale cu regim protectiv Unicitatea şi valoarea unor elemente ale biodiversităţii sau fenomene naturale geologice cu valoare ştiinţifică. suprafaţa – 1 ha). suprafaţa 4. refăcută în 1519.• fondul de vânătoare şi de pescuit sportiv – fondul forestier al comunei cuprinde specii cu valoare cinegetică. 7 . anul 1494. în amonte de masivul calcaros al Builei. din care o bună parte se află pe teritoriul administrativ al comunei Costeşti. constituit în Parcul Naţional Buila– Vânturariţa (rezervaţie complexă. • trasee de alpinism în Masivul Buila . a determinat includerea în categoria arii protejate. 28 şi 29).sat Bistriţa.monument de arhitectură. a obiectivelor: • Masivului Buila .Vânturariţa. • trasee turistice marcate – sunt 4 poteci turistice marcate (traseele 23.Vânturariţa există cel puţin 34 de trasee de alpinism. • Peştera Liliecilor. monument natural (rezervaţie complexă. este una dintre cele mai importante aşezări monastice şi culturale din Ţara Românească. 1856 . în conformitate cu Legea nr. cu plecare din satele Bistriţa şi Pietreni. iar pe cursul superior al pâraielor. Comuna Costeşti (la 10 km de Horezu).

Poziţia acesteia. 8 .  Biserica de lemn cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” (sat Costeşti. formaţii de dansuri populare. comuna Costeşti. monument de arhitectură.  Biserica de lemn cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” (Grămeşti. Biserica mănăstirii are hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” şi deţine un mic muzeu de artă religioasă.  Biserica cu hramul „Sfântul Grigorie Decapolitul – Eleonul” (sat Bistriţa.  Centrul etnografic Costeşti: cojocărit. monument de arhitectură.Sat Pietreni. Mănăstirea Arnota . la circa 850 m.  Biserica Bolniţă „Schimbarea la Faţă” (satul Bistriţa. manifestări populare. formaţii artistice de amatori – cor mixt.XVI şi a aparţinut fostului schit Păpuşa – monument de arhitectură. al XVII-lea – monument de arhitectură. Comuna Costeşti) are fresce originare din secolele XV . Prin pictura. poate fi considerată unul dintre cele mai reprezentative monumente istorice şi de artă religioasă din ţară.monument de arhitectură. sat Pietreni. este ctitoria lui Matei Basarab. arhitectură tradiţională. este deosebit de spectaculoasă – ctitorită în anul 1634 – monument de arhitectură. tehnică populară. Comuna Costeşti) – 1644.  “44 de Izvoare” sau “Schitul de sub Piatră” . fluieraşi. ţesături şi port tradiţional popular. 1701. refăcută în anul 1831.sat Bistriţa. Comuna Costeşti (la 12 km de Horezu). 1710 (pridvorul) . datini sau obiceiuri legate de oierit.  Biserica cu hramul „Naşterii Maicii Domnului” a fostului schit Ţigănia (sat Bistriţa. al cărui mormânt se află aici. arhitectura şi sculptura sa. pe versantul sudic al masivului calcaros Buila. comuna Costeşti) – sec. Comuna Costeşti) – ctitorită în anul 1801. Comuna Costeşti) – 1521.

7. specifice zonei etnografice “Oltenia de sub Munte”. • Resurse turistice antropice cu regim protectiv Nr. 1710 (pridvor) ref. asemănător zonei Mărginimea Sibiului. • • • • • cusături. manifestări etnofolclorice organizate cu ocazia unor sărbători cu caracter religios.1 Elemente de patrimoniu etnocultural • arhitectură tradiţională – case vechi cu pridvor. 3. sat BISTRIŢA. între casa Stoian şi casa Ghiuzan. 6. la care culoarea predominantă este roşu. 5. costumul popular.1856 1634 9 . Adresă Datare 1494. Denumire Mănăstirea Bistriţa Biserica „Adormirea Maicii Domnului” Biserica – bolniţă „Schimbarea la Faţă” Turn clopotniţă Corp de chilii (din incinta veche) Foişor Mănăstirea Arnota Localitate sat BISTRIŢA. 1847 . alb şi negru.1856 1520 – 1521.1519. meşteşuguri cu o răspândire din ce în ce mai redusă. 1847 . 2. satul Bistriţa. comuna COSTEŞTI sat BISTRIŢA. 1847 . 1847 . Bălintescu” .1856 1847 . comuna COSTEŞTI sat BISTRIŢA.satul Costeşti instalaţii tehnice – mori de măcinat. pe latura de E a incintei vechi pe Muntele ref. comuna COSTEŞTI sat BISTRIŢA. joagăre (satul Pietreni).1856 ref. ţesături şi covoare olteneşti. ref. fie cel oltenesc. 4. comuna COSTEŞTI sat BISTRIŢA. comuna COSTEŞTI sat BISTRIŢA. ansamblul rural. fie în două culori.1856 1. comuna COSTEŞTI. crt. colecţia muzeală “Al.

Grigore Decapolitul La E de sat şi de Mănăstirea Bistriţa sec. comuna COSTEŞTI sat COSTEŞTI. Biserica „Intrarea în Biserică” Biserica de lemn Domnului” Biserica „Sf. comuna COSTEŞTI. comuna COSTEŞTI. în faţa Primăriei 165 1914 . 1831 10 21. în stâncă Moară şi joagăr de lemn sat BISTRIŢA. 15. XV – XVI. Biserica „Sf. comuna COSTEŞTI sat BISTRIŢA. sat BISTRIŢA. comuna COSTEŞTI Sat PIETRENI. XX 1750 17.1920 sec. comuna COSTEŞTI. Nicolae” 20. comuna COSTEŞTI sat BISTRIŢA. XVII. Arnota 1634 1852 . „Adormirea Maicii 1664 1700 – 1701. Arhangheli” Corp chilii comuna COSTEŞTI.1856 1634 sec. comuna COSTEŞTI Sat PIETRENI. XIX sec. ref. comuna COSTEŞTI Sat PIETRENI. Casă cu prăvălie 18. a fostului schit „De sub Piatră” . Îngeri” Biserica „Naşterea sec. Maicii Domnului” a fostului schit Ţigănia (Schitul Păr) Podul Reginei Maria şi sat BISTRIŢA. comuna COSTEŞTI sat COSTEŞTI. cele două cruci săpate 16. comuna COSTEŞTI sat BISTRIŢA. Biserica „Sf. 1763 – 1784. Decapolitul – Eleonul” a fostului schit Păpuşa Biserica „Intrarea în Biserică” 12. Grigore 11. Grigore Decapolitul În peştera Sf. 1712 (refacere) În peştera Sf. 13. 1782 (pictura) 14. Stabilimentul băilor 19. Incintă Biserica „Sf. comuna COSTEŞTI sat COSTEŞTI. comuna COSTEŞTI sat BISTRIŢA. comuna COSTEŞTI cartier Grămeşti 109. sat BISTRIŢA. 9. XIX sec. XVII ante 1633 10.8.

cusături. constituie un prilej de relaxare. „La obârşie. • Turismul cultural-religios este favorizat de o moştenire deosebit de bogată. de stabilirea de contacte umane între localnici şi oaspeţi. de la sud de Carpaţi. costum popular. folclor. Originea locuitorilor din comună în satele de peste munte ale Mărginimii Sibiului. tradiţii. ce înscrie zona depresionară Horezu în amsamblul său în categoria valorilor de vârf ale patrimoniului cultural românesc.Oferta de petrecere a timpului liber Diversitatea. • Turism etnocultural. Sărbătoarea Sf.Bucovina. se mai manifestă încă prin obiceiuri legate de oierit – păstrate din ce în ce mai puţin. susţine practicarea acestei forme de turism. precum şi un important tezaur de artă religioasă de valoare naţională excepţională. Sunt păstrate în această zonă a Olteniei de Nord. Existenţa centrului etnocultural Costeşti. precum ţesături executate manual (costum popular. Sărbătorile tradiţionale locale.monument UNESCO). la izvor”. volumul şi valoarea potenţialului turistic existent pe teritoriul comunei Costeşti sunt premise care favorizează modalităţi multiple de petrecere activă a timpului liber prin practicarea unor forme de turism specifice. doar de nordul Moldovei . între reprezentanţii administraţiei locale şi diverse personalităţi invitate. monumente istorice de valoare universală (Mănăstirea Hurez . Comuna Costeşti reprezintă un important centru monahal care contribuie la conservarea spiritualităţii şi culturii ortodoxe româneşti. între cei plecaţi la oraş şi cei rămaşi în sat. ca număr de obiective religioase şi valoare. fiind întrecută. arhaice. Caracterul şi tradiţia acestei zone a orientat locuitorii către meşteşuguri artizanale cu specific românesc. legate de preponderent de sărbătorile religioase. de întâlnire a fiilor satului. covoare olteneşti). păstrător de meşteşuguri populare tradiţionale. pictură religioasă. Grigore Decapolitul (20 noiembrie) sau 11 .

pitoreşti. sărbători strămoşeşti şi meşteşuguri devenite artă. în scopul reabilitării şi relansării acestei staţiuni pe piaţa turistică locală şi chiar naţională. Promovarea turismului rural va asigura acestui spaţiu păstrător de valori tradiţionale româneşti o dezvoltare durabilă şi echilibrată. Apropierea de municipiul Râmnicu Vâlcea. instalaţiile şi dotările existente s-au degradat continuu. Pe lângă Căminul cultural „Constantin Popianu” funcţionează de peste 40 de ani o echipă de teatru de amatori.“Bâlciul de Sf. cu ocazia marilor sărbători de peste an. sunt la ele acasă. locuitorii marilor centre urbane dorind să-şi petreacă sfârşitul de săptămână în locuri nepoluate. • Speoturismul – este favorizat de prezenţa Masivului calcaros Buila – Vânturariţa şi de numeroase forme de relief carstic adăpostite de acesta. apele minerale de aici fiind asemănătoare cu cele de la Băile Olăneşti. Marie” (15 august) sunt sărbători intrate deja în tradiţia satului. dovedite prin analize de specialitate) oferă suficiente motivaţii pentru iniţierea unui plan de măsuri. favorizează afluxuri importante dinspre capitala de judeţ sau dinspre alte oraşe mari. Potenţialul balnear al localităţii (calitatea apelor minerale şi bioclimatul. cunoscute de multe generaţii. într-un 12 . Practicarea acestei forme de turism. în care obiceiuri. dar şi poziţia localităţii. • Turismul de sfârşit de săptămână (weekend) este o formă de turism din ce în ce mai apreciată. • Turism rural. departe de aglomeraţia şi stresul marilor oraşe. • Turismul balnear a constituit până în anul 1989 profilul de bază al comunei Costeşti. Dezvoltarea turismului rural în comuna Costeşti este argumentată de existenţa unor ţinuturi străvechi. Piesele de teatru puse în scenă sunt prezentate fie la Căminul cultural din localitate. fie la diverse concursuri sau manifestări culturale din judeţ. În zonă se cunosc mai multe peşteri. Datorită litigiilor asupra proprietăţii stabilimentului balnear. manifestări aşteptate cu bucurie de localnici. devenind impracticabile. pe DN 67. dar două dintre ele sunt mai cunoscute: Peştera Haiducilor şi Peştera Liliecilor.

cadrul natural pitoresc. În perspectivă. Severin – Timişoara – Moraviţa pct. religios sau natural în întraga zonă de nord a Olteniei. În ultimii ani. Zona Buila . Jiu – Deva – Vârfurile – Oradea – Borş/punct de frontieră RO/H) şi E 70 (pct. Acesta este un început şi pentru alte tipuri de vehicule. • Turismul pentru sporturi extreme. Zona oferă suportul necesar pentru parapantă. face ca traseul DN 67 să atragă anual zeci de mii de turuişti români şi străini. Severin).Vânturariţa oferă 34 de trasee de alpinism – din care 32 sunt de alpinism tehnic. este din ce în ce mai des întâlnită. istoric.DN 67 (Rm. Jiu – Drobeta Tr. cicloturism. deltaplan. etnografic. Prezenţa a numeroase obiective turistice de interes cultural.Horezu – Tg. dar şi datorită potenţialului schiabil al Munţilor Căpăţâna (zona Zmeuret . oferit de ţinutul de sub munte al Olteniei. Vâlcea – Sibiu – Cluj Napoca – Satu Mare – Halmeu/ punct de frontieră RO/UK) şi E 79 (Calafat – Craiova – Tg. ce poate constitui un laborator de lucru pentru cercetătorii în domeniu.Govora). snowboard. o formă de turism cu adresabilitate preponderentă către tânăra generaţie. care pornesc pe interfluvii sau pe drumurile forestiere din satele Bistriţa şi Pietreni. de frontieră RO/BG – Bucureşti – Craiova – Drobeta Tr. • Turismul montan. care face legătura între trei magistrale rutiere europenee: E 81 (Bucureşti – Piteşti – Rm. prinde contur din ce în ce mai mult şi în România. În vara anului 2005 în zonă s-a desfăşurat un prim raliu auto pentru maşini de tipul ARO. • Turismul de tranzit derivă din amplasarea zonei pe o importantă arteră rutieră naţională . masivul calcaros al Builei este tot 13 . • Turismul ştiinţific este susţinut de existenţa pe teritoriul administrativ al comunei a Parcului Naţional Buila – Vânturariţa. comuna Costeşti poate deveni un centru important al turismul montan. Vâlcea – Costeşti . atât datorită existenţei unor trasee turistice marcate sau nemarcate din Munţii Căpăţânii. motocross. de frontieră RO/ YU). finalizat cu o festivitate de premiere pentru câştigători.

care au reamenajat traseele de căţărare sau au echipat altele noi. comuna Costeşti nu avea de structuri de cazare clasice. un lucru favorabil pentru dezvoltarea turismului. oferite doar celor ce veneau la tratament balnear. INCDT. Stabilimentul balnear dispunea de circa 20 de locuri de cazare. vizitatorii comunei pot fi găzduiţi în cele 6 pensiuni rurale de 2 sau 3 margarete. care au fost desfiinţate odată cu închiderea activităţii balneare. Structura capacităţii de cazare în Costeşti în anul 2005 Numele pensiunii Evrica Avram Doina Avrămoiu Blidaru Coca Ispăşoiu Nicolae TOTAL Categoria 3 margarete 2 margarete 2 margarete 2 margarete 2 margarete 2 margarete – Număr de locuri 6 4 4 9 4 4 31 Sursa: Ministerul Transporturilor. Capacitatea de cazare în cadrul mănăstirilor Unitate Număr locuri Mănăstirea Arnota 12 (+18 locuri în construcţie) Mănăstirea Bistriţa 30 TOTAL 60 14 . care totalizează de 31 de locuri (vezi tabelul).rotur.mai des vizitat de membrii cercurilor de alpinism. o creştere a structurilor de cazare de tip pensiune. www. În prezent.ro Înainte de anul 1990. Se observă astfel. Oferta de cazare Oferta de cazare a comunei Costeşti este reprezentată de 6 pensiuni rurale. care însumează 31 locuri de cazare. Construcţiilor şi Turismului.

atunci capacitatea de cazare a localităţii ajunge să însumeze un număr de 91 de locuri. se poate observa că în localităţile componente comunei nu există o bază materială turistică suficient de dezvoltată care să valorifice potenţialul turistic de excepţie de care dispune zona. 15 . la cerere. care din punct de vedere administrativ aparţin comunei Costeşti. doar în cadrul pensiunilor turistice din Costeşti.Sursa: Primăria Costeşti Dacă se mai ia în calcul şi numărul de locuri de cazare din cadrul mănăstirilor Arnota şi Bistriţa. În concluzie. Nu există în localitate structuri de alimentaţie clasice pentru turişti. Oferta de alimentaţie pentru turism Servicii de alimentaţie sunt oferite turiştilor.

Amplasament Pensiunea turistică este amplasată în satul Bistriţa. Situaţia actuală Construcţia. PROD COMIMPEX în anul 2002 de la SC ACVILA SRL. alipite şi retrase la circa 4 m unul de celălalt. 300 m).1. Clădirea este formată din trei pavilioane identice (6. proprietar al unei suprafeţe de teren de 1000 mp 2. traversează comuna pe circa 9 km. . Beneficiar: Glăvan Roxana. DJ 646 (Băbeni – Tomşani – DN 67/Costeşti – Mânăstrirea Bistriţa – Mânăstirea Arnota). Denumirea investiţiei: Realizarea unei pensiuni turistice rurale în judeţul Vîlcea – sat Bistriţa – comuna Costeşti 2. urmărind cursul Pârâului Bistriţa.2. Prezentarea proiectului de investiţii 2. la stadiul la care este în prezent.4. aproximativ pe direcţia N-S. Vîlcea – Costeşti – Horezu – Tg.1. 2.1. Regimul de înălţime este parter + etaj + mansardă. 1792. Accesul la amplasamentul pensiunii se face prin comuna Costeşti: este traversată spre partea sa sudică de artera rutieră DN 67 (E81/Rm.90 m).5 km.1.1. - În prezent sunt structura de rezistenţă. conform contractului de dare în plată nr.2.35 x 13.1.3. a fost achiziţionată de către S. în contul datoriilor pe care aceasta din urmă le avea. în apropierea Mânăstirii Bistriţa (aprox. DATE TEHNICE ALE PROIECTULUI DE INVESTIŢII 2. Jiu – Motru – Drobeta Turnu Severin/E70) pe circa 1.C.

pereţii despărţitori.branşamentul electric.40 mp = 8.03 mp = 14. ferestre.hol cu casa scării .02 mp.15 mp camera de zi (cu bar) bucătărie cămară W. balustrade).23 mp = 19.36 mp.amenajările exterioare.21 mp = 5. Nu sunt realizate: .instalaţiile. fiecare dintre cele trei pavilioane urmând să cuprindă: * la parter: * la etaj: . . Prin proiectul investiţional se vor continua lucrările de amenajare a pensiunii. de serviciu hol cu scară de acces la etaje terasă acoperită (deschisă spre lac) Total parter = 35.un apartament cu: o cameră de zi o dormitor o debara o hol o duş o terasă descoperită Total etaj * la mansardă: = 4. . .realizate: .26 mp = 2.62 mp. = 23.80 mp.32 mp = 89.00 mp.90 mp = 30.oficiu (pentru tot pavilionul) .tâmplăria (uşi. . = 1.C.10 mp = 87.80 mp = 4. = 4. = 9. .90 mp 2 .acoperişul.finisajele. De la achiziţia clădirii şi până în prezent au fost efectuate mici lucrări de reparaţii şi refacere a acoperişului. = 14.

00 mp ..80 mp duş = 5.03 mp duş = 3.70 mp hol (cu dulap înzidit) = 3.un apartament cu: o cameră mare semicompartimentată (cameră de zi + dormitor) = 30.80 mp Total mansardă = 65. fiecare cu câte două apartamente şi o cameră de două locuri: total 6 apartamente + 3 camere duble (număr maxim de locuri:24).08. Indicatori principali A(suprafaţă) teren = 500 mp AC (arie construită) = 320.6.00 mp AD (arie desfăşurată) = 892. Învelitoarea este din şindrilă (în trei straturi) pe şarpantă din lemn în două ape.o cameră de 2 locuri cu: o o o dormitor = 14. Utilităţi Pensiunea este racordată la reţele de alimentare cu apă şi energie electrică. 3 .20 mp VC (volum construit) = 2113.0 mc Sistemul constructiv Structura de rezistenţă a pensiunii este realizată din pereţi portanţi de zidărie de piatră pe fundaţii continue din beton . pereţi din bârne de lemn la etaj + mansardă şi planşee din beton peste parter şi din lemn peste etajul 1 şi peste mansardă. Zona seismică de calcul este F şi Ks=0.26 mp Capacităţi preconizate la finalizarea lucrărilor de construire: - o o cazare: 3 pavilioane.70 mp . . cu jgheaburi şi burlane din tablă zincată.alimentaţie publică (cameră de zi cu bar şi bucătărie la fiecare pavilion): 8 locuri x 3 pavilioane = 24 locuri.la parter.23 mp hol (cu dulap înzidit) = 4.hol cu casa scării = 3.

urmând a fi încheiat contractul de distribuţie şi plătite taxele aferente.tencuieli interioare obişnuite şi pe rabiţ.5. . 2. . . gletuite şi zugrăveli lavabile. . există o reţea de aducţiune apă potabilă realizată de către un grup de localnici (inclusiv beneficiarul pensiunii) la care urmează să fie racordată pensiunea.1. - completat instalaţia electrică de iluminat şi prize.Pentru alimentarea cu apă.tencuieli exterioare drişcuite împărţite în asize.instalaţii şi obiecte sanitare la băi şi bucătării.placaje la pereţi cu plăci ceramice şi de travertin. Lucrări rămase de executat Construcţii: . urmează să fie montată o microstaţie de epurare la care va fi racordată pensiunea. . Pentru deversarea apelor uzate menajere. Pensiunea se află amplasată pe drumul de exploatare care face legătura cu satul Dealu Botii şi satul Răchiţele.pardoseli din spărturi de marmură.instalaţia de încălzire cu calorifere racordate la o centrală termică pe combustibil solid cu 3 boilere. cu conductori de cupru şi aluminiu montaţi în ţeavă de oţel zincat. . cu plăci de travertin. Instalaţii exterioare: 4 . din plăci de gresie glazurate şi din pişcoturi de gresie natur şi pardoseli din duşumele de lemn răşinoase – inclusiv straturile suport.balustrade din lemn la scări şi terase.uşi şi referate din lemn. .lambriuri din lemn la pereţi şi tavane. . Instalaţii interioare: . la circa 30 de pensiune.placaje exterioare la pereţi. Clădirea existentă este racordată la reţeaua publică de alimentare cu energie electrică.

DEVIZUL GENERAL ESTIMATIV AL INVESTIŢIEI Valoarea totală a investiţiei este de 184.196 € sunt cheltuieli eligibile şi 15.pavaje exterioare din piatră brută pe strat de nisip.racordurile exterioare la reţeaua de alimentare cu apă potabilă (tuburi PVC tip uşor. nivelul de confort şi serviciile oferite. tencuiala exterioară albă. tâmplăria din lemn masiv. L= 30.923. 5 .reţeaua de canalizare a apelor menajere uzate prevăzută cu cămine de vizitare şi staţie de epurare.TVA-ul de 9.instalaţie de iluminat pe terase şi în grădină.119.. 3. Lemnul. prevăzută cu apometru şi doi hidranţi de grădină.52 € cheltuieli neeligibile. . Amenajări exterioare: . acoperişul din şindrilă sunt elemente de arhitectură ce vor fi folosite pentru a crea un spaţiu arhitectural care să nu agreseze prin modernitate ci să se încadreze în specificul local.5% aferent cheltuielilor eligibile. arhitectura propusă încadrată în specificul zonei.52 € (inclusiv TVA). Sursele proprii de finanţare (constituite din împrumuturi bancare şi numerar evidenţiat în contul întreprinzătorului) vor acoperi: - ½ din volumul cheltuielilor eligibile. . Amplasarea într-un sit natural deosebit. piatra aparentă rostuită. din care: 168. .0 m). grija pentru protecţia mediului demonstrează concepţia unitară care a stat la baza fundamentării datelor de temă pentru proiect.

Consideraţii generale privind managementul forţei de muncă în turism În industria turistică. fiind legată de însuşirile şi capacitatea acestora. respectiv: • produsul turistic este perisabil. fiind supuse unui judecăţi şi interpretări personale ale consumatorilor. 6 . Corespunzător acestora managementul trebuie să ia în considerare aspectele caracteristice ale domeniului. turismul fiind considerat o "industrie a mâinii de lucru". • cererea pentru muncă este directă. care pot avea opinii diferite privind calitatea serviciilor prestate. necesitând utilizarea unui număr relativ mare de funcţii aferent diverselor servicii. Acest aspect necesită adaptarea ofertei de muncă la cerere care. • ocuparea multor funcţii solicită un nivel relativ redus de calificare. • denumirea activităţii arată tipul de activitate nu şi nivelul de îndemânare al prestatorului. spre deosebire de alte sectoare ale economiei naţionale.4.1. • serviciile turistice sunt complexe. • productivitatea se bazează pe capacitatea şi efortul personal al lucrătorilor. • industria turismului este caracterizată prin fluctuaţia cererii pe termen scurt. DATE PRIVIND FORŢA DE MUNCĂ OCUPATĂ DUPĂ REALIZAREA INVESTIŢIEI 4. activitatea se desfăşoară în condiţii diferite. în majoritatea cazurilor este spontană. dar o vechime corespunzătoare în funcţia respectivă. • standardele au o natură subiectivă.

lucrătorii din industria turismului (hotelieră şi restauraţie) pot beneficia de bacşişuri ("tips" sau "pourboire"). • ca avantaje neoficiale. • este lipsită de aspecte birocratice. 4. este prezentat în următorul tabel: Funcţia Administrator pensiune Număr Salariul posturi lunar . • retribuţia muncii se situează sub nivelul înregistrat în alte ramuri. • productivitatea muncii nu depinde neapărat de nivelul de calificare al prestatorului. Necesarul resurselor de forţă de muncă Conform capacităţii şi categoriei de clasificare a pensiunii. recepţie). necesitând prelungirea orarului de funcţionare pentru prestarea unor activităţi (exemplu: activităţi de restaurant.€ 1 7 . • are un sistem complicat de plăţi. • poate declanşa un conflict între promptitudinea prestării serviciului şi calitatea prestaţiei. precum şi salariul brut de incadrare. • în situaţia turelor prelungite. meserii şi servicii.2. şi munca efectivă desfăşurată în activităţile de turism prezintă anumite caracteristici ca de exemplu: • necesită un set de atitudini specifice pentru această industrie şi o gamă de aptitudini speciale pentru fiecare tip de activitate. • programul este permanent. • este inegal normată. necesarul minim de personal. structurat pe funcţii.• adaptarea ofertei se face prin ajustarea numărului de personal în funcţie de nivelul de activitate. Totodată. care pot întregi câştigurile salariale. suprasolicitarea de ordin fizic şi neuropsihic constituie factori de risc în desfăşurarea activităţilor.

8 . din care: .Recepţioner Cameristă Bucătar Ospătar Îngrijitor spaţii exterioare Total 2 3 2 2 1 11 În funcţie de evoluţia activităţii pensiunii se poate utiliza şi personal sezonier pentru a asigura funcţionarea acesteia în bune condiţii. Total personal (locuri de muncă nou create) 11.personal de execuţie: 10.

2 Eşalonarea investiţiei Valoarea totală a investiţiei este de 184. 5.489.225.119.489.614 mii lei. • la masardă .4 pentru realizarea pensiunii turistice Dealu Botii va reprezenta 50% din totalul cheltuielilor eligibile.5.3 Durata de realizare: 5 luni (august – decembrie 2004). cămară şi terasă) ce va fi utilizată drept salon de restaurant. conform graficului de mai jos „Programarea temporală şi valorică a lucrărilor de investiţii”. 9 . fiecare având următoarea structură: • la etajul I .52 € (7.003 mii lei).448 € (5.50% contribuţie privată . studiilor şi obţinerii avizelor necesare. PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO - ECONOMICI AI INVESTIŢIEI 5. din care C+M 128. 25% buget naţional).52 € (inclusiv TVA). cu elemente de artizanat locale sau trofee de animale. formată din trei pavilioane. bucătărie. Ajutorul public ce va fi acordat în cadrul măsurii 3. pentru mic dejun. 5. Aceste camere vor fi modern dotate şi utilate. Planificarea temporală şi valorică a investiţiei se va face etapizat. Interioarele vor fi frumos decorate.un apartament şi o cameră dublă. cu mobilier şi finisaje de cea mai bună calitate. Sursele de finanţare sunt repartizate astfel:: . dejun şi cină.119. 5. respectiv 7.4 Capacităţi: - cazare – pensiune clasificată la categoria 3 flori.1 Valoarea totală a investiţiei: 184.614 mii lei). pe categorii de lucrări. exclusiv perioada realizării proiectelor. - alimentaţie – fiecare pavilion are la parter o cameră de zi (cu bar.50% contribuţie publică SAPARD (75% contribuţie UE.un apartament.

cu efecte terapeutice demonstrate de mii de ani (afine. muşeţelul. pregătite din produse naturale proaspete. păpădia). carne proaspătă de pasăre de curte. 10 . menta. vor putea fi servite mâncăruri tradiţionale. În ceea ce priveşte bucătăria. Meniurile oferite vor cuprinde ceaiuri din flora spontană.Clienţii potenţiali ai pensiunii pot opta atât pentru prepararea şi servirea meselor individual. etc. brânzeturi. lapte proaspăt şi natural de vacă. pojarniţa. cât şi în sistem restaurant prin angajaţii pensiunii (bucătari şi ospătari). cu un conţinut de proteine ridicat. friptă la grătar. lapte bătut.

460 65.067 170.636 16.250 208.939 184.072 15 UTILITATI ALEI PIETONALE ARHITECTURA.230 20.301 0 0 0 1. INTERIOARE INSTALATII INSTALATII SANITARE INSTALATII INCALZIRE INTERIOARE CENTRALA TERMICĂ UTILAJE.482.256 1.939 184.36 6 0 NOI 0 0 16.256 1.30 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 AUG 0 137.460 65.301 137.116.356 170.41 7 69.058 20.498 253.645 0 18.366 595.636 64.41 7 69.381 196.601 18.482.058 0 0 0 22. ECHIPAMENTE MICROSTATIE EPURARE DOTARI MOBILIER .07 2 TOTAL 24.499 84.116.447.482. ACORDURI SI AUTORIZATII PROIECTARE SI ENGINEERING ASISTENTA TEHNICA ALIMENTARE CU APA CANALIZARE MENAJERA INSTALAŢIE ELECTRICĂ INSTALAŢIE TERMICĂ APR 24.356 0 0 0 2006 OCT 0 0 16.499 84.058 0 15.301 0 0 0 1.41 7 69.499 84.058 0 15.019 4. IZOLATII INSTALATII ELECTRICE CONSTRUCTII.351 22. FINISAJE.351 0 0 1.460 65.01 9 0 0 0 0 0 0 0 DEC 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 595.PROGRAMAREA TEMPORALĂ ŞI VALORICĂ A LUCRĂRILOR DE INVESTIŢII MII LEI LUCRĂRI DE INVESTIŢII PROIECTARE SI ASISTENTA TEHNICA OBTINERE DE AVIZE.645 30. ZIDARII.356 0 0 0 SEP 0 0 16.

42 8 595.017.489.614 16 .79 6 3.730.903.30 1 1.59 8 1.TOTAL 24.07 2 7.41 8 218.

119.52 € (inclusiv TVA). Începând cu trimestrul al II-lea al anului 2006.  Orizontul de timp Analiza a fost efectuată pe o perioadă de 5 ani după finalizarea proiectului de investiţii.1.  Valoarea totală şi durata de implementare a proiectului Valoarea totală a proiectului: 184.5.5.C. cât şi pentru perioada de exploatare a acestuia (pensiune turistică).decembrie 2004. Anul 2008 va fi anul în care activitatea pensiunii se va stabiliza la parametri optimi. obiectul principal de activitate al firmei va fi cel de prestări servicii turistice.489.614 mii lei. odată cu expirarea contractelor de desfacere de băuturi diverse (încheiate în anul 2005).  Stabilirea preţurilor Analiza economico – financiară a fost efectuată în preţuri constante pe toată perioada de prognoză. respectiv 7. Implementarea fizică a proiectului şi plata contractorului se vor desfăşura în perioada august . care are ca obiect de activitate pe lângă cel de desfacere en-gros de băuturi diverse şi pe cel de prestări servicii turistice.5. Proiectul va fi operaţional la începutul anului 2005. 27 . PROD COMIMPEX SRL. Analiza economico – financiară a proiectului 5. Ipoteze de lucru Ipotezele de lucru pentru analiza economico – financiară sunt valabile atât pentru perioada de implementare a proiectului (anul 2006). Exploatarea pensiunii va fi făcută de S.

respectiv: cazare. de asemenea. au fost evidenţiate distinct pentru: a. a. precum şi a celorlaţi indicatori estimaţi sa efectuat în EURO şi mii lei.5.3. b. al anului 2005).2. 28 . activitatea financiară. pentru ambele tipuri de activitate.Determinarea veniturilor şi cheltuielilor. Acest lucru este sugerat. şi de cel mai recent ghid al Uniunii Europene în ceea ce priveşte analiza economico – financiară a unui astfel de proiect investiţional. Activitatea de exploatare Structura veniturilor din activitatea de exploatare a pensiunii Veniturile din activitatea de exploatare a proiectului au fost determinate pe tipuri de activităţi astfel: o Servicii de cazare: Veniturile din activitatea de cazare au fost determinate pornind de la: capacitatea pensiunii.  Rata de actualizare Rata de actualizare este rata la care valorile viitoare sunt aduse la valori prezente. Rezultatele. Estimarea categoriilor de venituri şi cheltuieli s-a efectuat pentru următoarele activităţi: servicii turistice oferite de pensiune. alimentaţiecomerţ en-gros cu băuturi alcoolice şi nealcoolice (primul trimestru bar. activitatea de exploatare. alte servicii. Aceasta a fost stabilită la 8%. Analiza contului de profit şi pierdere (pentru perioada de exploatare a pensiunii) 5. considerând că reprezintă rata cea mai apropiată pentru a stabili cel mai oportun cost al capitalului investit.5. 5.

473 2008 6 3 365 90 91 92 92 65.0 63.136 1.136 1.271 cameră dublă 635 Tarif mediu €/apartament 32.971 1.0% 75.0% 35.an).0 Total venituri .346 2009 6 3 365 90 91 92 92 65.0% 90.0 58.0% 70.0% 2.0 25.0% 45.906 apartament 1. precum şi rezultatele preconizate a fi obţinute sunt prezentate în tabelul următor: EURO Indicatori 2006 Nr. numărul de camere comercializate pe durata unui an (număr de camere x număr de zile de funcţionare x gradul de ocupare trimestru / Ipotezele de calcul. din care: 1. tarifele preconizate pe zi pe apartament/cameră dublă.0 63.548 o Servicii de alimentaţie şi bar 2007 6 3 365 90 91 92 92 60.0% 75. din care: 58.0% 47.0 25.0% 2.424 712 32. durata de funcţionare anuală: permanent.0% 48. gradul mediu de ocupare anual şi trimestrial.0 €/camera dublă 25.314 657 32.424 712 32.0% 90. camere duble 3 Nr.0% 47.0% 48.€ 56.0 25.0% 90.0% Nr. zile de funcţionare 365 TRIM I 90 TRIM II 91 TRIM III 92 TRIM IV 92 Grad mediu de ocupare (%).0% TRIM IV 42.0% 1.0% TRIM II 35.346 29 .0% TRIM I 65. camere vândute.0% TRIM III 90. apartamente 6 Nr.

locuri la masă Nr.760 0.072 2008 24 365 8.65 5. autogară. . . 30 .transport: aeroport.60 5. locuri/masa comerc. Ipotezele de calcul.numărul de zile de funcţionare.numărul de locuri la masă.256 12 63.694 12 68.rulaj/ loc la masă.numărul de locuri/masă comercializate (nr.760 0. zile funcţionare Nr. clienţi Tarif mediu individual TOTAL VENITURI €o Alte servicii 2006 24 365 8. .Veniturile din exploatarea spaţiilor pentru alimentaţie (în sistem restaurant) au fost determinate pornind de la: . Aceste venituri se estimează a fi generate.328 Aceste venituri au fost estimate la 5% din veniturile totale din exploatare şi vor proveni din: . zile).58 5.328 INDICATORI Nr. .număr clienţi (nr. gară.tarifele preconizate.083 12 60.spălătorie – curăţătorie. în cea mai mare parte. corelat cu gradul de ocupare al capacităţii de cazare. .telefon. Rulaj/loc la masă Nr.996 2007 24 365 8.760 0. fax. . locuri comercializate x rulaj/loc). . Internet. . de clienţii pensiunii şi ocazional de alţi clienţi.excursii.65 5.694 12 68. precum şi rezultatele preconizate a fi obţinute sunt prezentate în tabelul următor: EURO 2009 24 365 8.760 0. locuri la masă x nr.

preţ mediu de vânzare propus /sticlă: 19. .04.nr.600/an. ce pot fi vândute: 76.277. .055 lei.038 mii lei.000 mii lei. mediu trimestrial de sticle. au inclus: 31 .gros Veniturile din această activitate au fost determinate pe baza contractelor de desfacere încheiate în anul 2005pe o perioadă de 1 an. respectiv 01.pescuit şi vânătoare sportivă. Centralizatorul veniturilor din activitatea de exploatare a pensiunii pentru primii 5 ani previzionaţi. Ipoteze de calcul a veniturilor: .preţ mediu de achiziţie/sticlă: 17.nr. precum şi a veniturilor aferente activităţii de comerţ en-gros pentru primul trimestru al anului 2006 este prezentat în tabelul următor (preluat din secţiunea economică a Cererii de finanţare): Structura cheltuielilor din activitatea de exploatare a pensiunii Cheltuielile efectuate pentru desfăşurarea activităţii curente.plimbare cu căruţa sau cu sania trasă de cai.325 lei. .150. .03. I 2005: 1. băuturi diverse. sticle.. Pe baza acestor ipoteze rezultă: .451.2006 În estimările efectuate au fost luate în calcul vânzările de băuturi din primul trimestru al anului 2006.adaos comercial mediu: 10%. contractate: 304. În baza ipotezelor menţionate rezultă o valoare medie a vânzărilor pentru trim. Structura veniturilor din activitatea de comerţ en . .valoare de achiziţie totală contractată: 5. conform structurii contului de profit şi pierdere din Cererea de finanţare.2005 – 31. băuturi diverse.

Acestea au fost stabilite la aproximativ 30% din veniturile din alimentaţie.125 €/lună/salariat pentru 4 angajaţi. alte cheltuieli materiale: includ cheltuieli neprevăzute cu mărfuri. Impozitul pe clădire a fost calculat potrivit legislaţiei româneşti în vigoare.2 % din veniturile totale din exploatare. 32 . • impozite.• mărfuri: cheltuielile de aprovizionare cu mărfuri alimentare şi băuturi pentru restaurant şi bar. rechizite etc.5% din veniturile totale din exploatare.100 €/lună/salariat pentru 10 angajaţi. Pornind de la salariile prevăzute anterior rezultă următoarele grupe de salarizare: . estimate la 0. estimate la 0. estimate la 0.5% din veniturile totale din exploatare.200 €/lună pentru administratorul pensiunii. asigurări: includ cheltuielile cu asigurarea clădirii (inclusiv a dotărilor) şi impozitul pe clădire. - . taxe. energie. • salarizarea personalului angajat: includ cheltuielile cu salariile aferente celor 17 de salariaţi operativi. lucrări şi servicii executate de terţi: - • • • chirii: cheltuieli pentru închirierea de mijloace de transport auto.2%/an din valoarea construcţiei. şi au fost estimate la 5% din totalul veniturilor din exploatare.reclamă / publicitate: cheltuieli pentru promovarea pensiunii. . utilităţi (combustibil. apă): au fost estimate la 7% din veniturile totale din exploatare. Asigurarea anuală pentru clădire şi bunurile din interior au fost estimate la 0. . Plăţile se estimează a fi efectuate în rate trimestriale egale.8% din veniturile totale din exploatare. .150 €/lună/salariat pentru 2 angajaţi. materiale consumabile şi au fost estimate la 0. respectiv 1% din valoarea construcţiei. transport: cheltuieli pentru combustibilul necesar autovehiculelor închiriate. • materiale consumabile: includ cheltuielile cu aprovizionarea cu detergenţi.

b.salarii: 0. . . • impozit pe profit: reprezintă plăţile pentru impozitul pe profit.alte cheltuieli materiale: 2%. . întreţinere şi reparaţii. respectiv pe o amortizare liniară pentru o durată de viaţă de 50 de ani pentru clădire. ponderea totală a acestor cheltuieli se situează la circa 95% din veniturile obţinute. În determinările noastre cuantumul acestora a fost estimat la 0. respectiv 25% din profitul brut total.protecţie socială:0. .2%.alte cheltuieli de exploatare: 5%. . . cuantumul acestora fiind potrivit legislaţiei din momentul actual de 35. • cheltuieli cu amortizările şi provizioanele: Fondurile alocate pentru înlocuirea mijloacelor fixe se bazează pe legislaţia românească actuală. . . .6%.materiale consumabile: 5%. Activitatea financiară 33 .servicii prestate de terţi: 5%.5% din totalul fondului de salarii.impozit pe profit: 3. servicii profesionale (de pregătire personal) etc.impozite şi taxe: 0.• asigurări şi protecţie socială: reprezintă cheltuielile angajatorului aferente salariilor estimate.energie si apa: 0.5% din veniturile totale din exploatare.mărfuri: 70%.dobânzi: 2. .4%.7%. Astfel.6%.5%. 15 ani pentru utilaje şi 8 ani pentru dotări. • alte cheltuieli de exploatare includ cheltuielile pentru: deplasări. Cheltuieli aferente activităţii de comerţ en-gros Structura acestor cheltuieli şi ponderea fiecăreia în veniturile din vânzări en-gros de băuturi diverse sunt următoarele: .

Veniturile din activitatea financiară provin din dobânzile bancare la disponibilităţile din contul curent.333 34 . .00 01.05%) aplicată la veniturile totale din exploatare.000 01.05. 1€= 40.perioada de rambursare: 39 luni. Calculul dobânzii pentru perioada de graţie.000.816.rata dobânzii: 8%.perioada de creditare: 48 luni. Pentru determinarea acestora s-a luat în considerare dobânda la vedere (0.mod de rambursare: rate lunare egale.333.data acordării: 01.060 €. .2004. corelat cu necesarul de finanţare al proiectului.678 lei). din care: .09.2004 0 0 1.700.000.08.mod de acordare: 3 tranşe de credit. . .comisioane bancare. .2004 244. Comisioanele bancare aferente decontărilor prin contul curent şi au fost estimate la 0. este prezentat în tabelul următor: TRANSE DATA DOBÂNDA CREDIT .800.lei 1.08. .1% din veniturile totale din exploatare.744.817 mii lei (92. . Dobânda la creditul bancar a fost calculată în următoarele condiţii de creditare: . în funcţie de tranşele utilizate.data primei scadenţe: 01. Cheltuieli din activitatea financiară sunt reprezentate de: . .dobânzi la creditul bancar ce va fi contractat pentru acoperirea contribuţiei proprii.credit solicitat: 3.10.00 01.680 23.perioadă de graţie: 9 luni.2005.000.lei ACORDĂRII .2004 0 12.

941 96.06.09.016.156 2.151 110.965.966 118.769 16.685.096 2.2006 13 01.020.941 96.03.445 0 24.744.965.10.020.630 16.020.844.020.04.965.020.02.09.643.2004 01.941 96.2005 01.941 96.083.020.2006 17 01.020.208.496.11.965.11.325.264.01.810 1.648.104.12.453 2.68 0 210.607.572 2.lei DATA NR.564.065.2005 TOTAL 0 24.305 23.513 10.275 2.335.425.363.2006 16 01.431 111.728.711.941 96.020.944.145.445 0 24.989 1.986.865.592.2005 8 01.045.291 110.106 119.570 112.751 1.785.376.2006 10 01.909 17.400.2005 01.020.920.632 2.941 96.632.882.020.124.2004 01.664.026 22.445 24.RATA RATA 1 01.802.445 0 24.020.547 116.965.08.05.977 3.941 96.2005 6 01.048 17.2007 23 01.283.204.2005 01.467 19.439.02.460.11.941 96.215 2.445 0 24.394 2.827 117.965.505.360.020.753.304.691.020.2005 3 01.453 106.2007 22 01.037 3.799 3.513 2.350 14.091.536.020.774.565.442.03.732.2007 RATA TOTALA 120.268 115.2006 21 01.2005 9 01.795.824.490 15.670.976.941 96.2005 01.020.012 109.003.2006 18 01.373 SOLD 3.397.923.020.941 113.162.03.941 96.05.880.764.168.328 19.2006 12 01.593 107.020.941 96.2006 14 01.903.463.481.872 108.941 96.706.020.688.024.445 0 24.445 3.941 96.08.04.01.2006 15 01.941 96.020.2005 5 01.586.346.072.07.941 96.01.2005 7 01.747 21.112.2005 2 01.649.418.408 115.858 3.941 96.211 14.183.744.484.918 3.048 35 .816.792 12.941 96.929 1.965.941 DOBANDA 24.245 119.445 Calculul dobânzii pentru perioada de rambursare a creditului s-a făcut potrivit planului de rambursare prezentat în continuare (elaborat pornind de la condiţiile de creditare menţionate anterior): PLAN DE RAMBURSARE .07.543.687 117.733 108.2006 20 01.225.10.784.941 96.2005 4 01.445 0 24.020.404.334 2.691 2.932 12.739 3.607 20.188 18.456.05.12.710 112.165 23.355.823.385 120.552.02.544.304.941 96.12.314 CREDIT 96.965.941 96.941 96.071 13.849 113.2006 19 01.628.2006 11 01.522.129 96.723.01.384.523.020.502.020.652 11.870 1.020.06.941 96.020.886 21.

941 96.121.346 960.2007 30 01.941 96.941 96.221.152.941 96.698 2.822 192.524 672.209.405 864.centralizatorul cheltuielilor din activitatea de exploatare a pensiunii pentru primii 5 ani previzionaţi şi a cheltuielilor aferente activităţii de comerţ en-gros pentru primul trimestru al anului 2005.561.2008 35 01.035 104.234 9.623. activitatea de exploatare şi alte activităţi.941.020.703 384.020.401.918 99.142.321.954 8.263.422.536 6.941 96.05.286 1. perioada de exploatare. a2.057 100.11.RATA RATA 24 01.06.020.301. .560.2008 39 01.10.816.643 480.020.174 105.272.167.020.396 5.2008 37 01.920.342.616 103.08. a) Cash flow-ul aferent perioadei de implementare s-a determinat lunar pentru: a1.256 5.2007 31 01.961.230.982.5.744.020. 5.702.2007 27 01.2007 26 01.280.2008 34 01.558 1.838 3.501.117 4.04.242.197 101.07.020.041.440.020.080 4.881 96.220 96.2008 36 01.146.639 98.DATA NR.499 97.2008 38 01.01.020.762 288. respectiv primii 5 ani de funcţionare a pensiunii.062.140 499. perioada de implementare a proiectului.225.094 8.977 3.476 102.020.020.06.020.03.125.941 96.020.661.2007 29 01.861.815 7.2007 32 01. b.248.941 96.68 0 DOBANDA 10.941 96.2007 33 01.52 2 CREDIT 96.056.020. Analiza cash – flow-ului previzionat Determinarea cash-flow-ului s-a efectuat pentru : a.188.12.419 1.02.941 96.293.05.941 3.06.891 SOLD 1.584 576.2007 25 01.108 1.941 96.2007 28 01.314.941 96.2009 TOTAL RATA TOTALA 106.359 97.104.941 96.3.279 640.04.755 103.09.308.020.602.465 768.941 96.941 96.041.020.581.227 1.675 7.782.251.761.480.200.941 96.681. activitatea de investiţii şi finanţare.083.contul de profit şi pierdere pentru perioada proiectată. 36 .941 0 În tabelele următoare (preluate din secţiunea economică a Cererii de finanţare) sunt prezentate: .062.344.020.778 99.167 1.895 104.337 101.840.

pentru perioada de graţie. a fost evidenţiată ca şi cheltuială distinctă în perioada septembrie – decembrie 2005.gros Veniturile din această activitate au fost determinate pe baza: - balanţei de verificare la 30.744. solicitat în condiţiile prezentate la analiza contului de profit şi pierdere.072 mii lei. Activitatea de investiţii şi finanţare a fost analizată în funcţie de graficul de realizare a investiţiei.938 (50% din costurile totale eligibile) a fost programată astfel: - luna octombrie 2005: prima tranşă în sumă de 2.676 este asigurată din: - surse proprii. cuantumul lunar al dobânzii fiind cel prezentat în tabelul anterior privind calculul dobânzii pentru perioada de graţie.859 mii lei. evidenţiată în contul întreprinzătorului.817 mii lei (50% din valoarea totală a proiectului).a1. -  Dobânda lunară la creditul contractat pentru completarea surselor proprii de finanţare a investiţiei.068. pe perioada celor 5 luni necesare. care va susţine finanţarea dobânzilor la creditul bancar contractat. respectiv 38% din totalul cheltuielilor eligibile.428 mii lei.2005 şi 37 .607.420. Activitatea de exploatare şi alte activităţi se referă la activitatea de comerţ en-gros cu băuturi alcoolice şi nealcoolice aferentă anului 2005. surse atrase (împrumut bancar) în sumă de 3. aferentă primelor patru luni ale perioadei de graţie.438 mii lei. a2. luna noiembrie 2005: a doua tranşă în sumă de 218. Venituri şi cheltuieli din activitatea de comerţ en . -  Contribuţia beneficiarului în sumă totală de 4. respectiv august decembrie 2005  Obţinerea fondurilor publice în sumă totală de 3. luna decembrie 2005: a treia tranşă în sumă de 595. în sumă de 323.04.

o dobânzi: 2.000 mii lei. o energie si apa: 0. o materiale consumabile: 5%. . sticle. o alte cheltuieli de exploatare: 5%.nr.04.4%. Pentru perioada mai – decembrie 2005 veniturile au fost determinate pornind de la contractele de desfacere încheiate. .nr. Tipurile de cheltuieli şi ponderea fiecăreia în total venituri. . o impozit pe profit: 3.- contractelor de desfacere încheiate pentru o perioadă de 1 an. conform contului de profit şi pierdere întrocmit la 30. respectiv 01. ce pot fi vândute: 25.preţ mediu de vânzare propus/sticlă: 19. o alte cheltuieli materiale: 2%.055 lei. Cheltuielile aferente acestei activităţi au fost determinate astfel: - pentru perioada ianuarie – aprilie 2005.5%. astfel: . contractate: 304. o salarii: 0.277. determinate pe baza activităţii anterioare a societăţii sunt următoarele: - o mărfuri: 70%.2005 – 31. Ponderea totală a cheltuielilor în total venituri este de 95%. 38 . băuturi diverse. Rezultatele estimate pentru perioada mai – decembrie 2005 sunt următoarele: .2005. o servicii prestate de terţi: 5%.6%. .04. o impozite şi taxe: 0.6%.2006 Pentru perioada ianuarie – aprilie 2005 veniturile au fost stabilite potrivit contului de profit şi pierdere întocmit pe baza balanţei de verificare la 30. băuturi diverse.2%.03.04.valoare de achiziţie totală contractată: 5.600/an.383. mediu lunar de sticle.preţ mediu de achiziţie/sticlă: 17.2005.7%. pentru perioada mai – decembrie 2005 procentual din veniturile din vânzări de băuturi diverse aferente acestei perioade.325 lei. o protecţie socială:0.adaos comercial de 10%.

precum şi rezultatele activităţii de comerţ en-gros desfăşurare de S. proiectelor şi obţinerii avizelor şi acordurilor). PROD COMIMPEX SRL în această perioadă este prezentat în tabelul următor (preluat din secţiunea economică a Cererii de finanţare): 39 .C.Fluxul de numerar pentru perioada de implementare a proiectului (inclusiv perioada efectuării studiilor. cu evidenţierea activităţii de investiţii şi de finanţare a acestora din surse proprii şi atrase (credit bancar şi grant SAPARD).

03.5. b) Cash flow-ul aferent perioadei de exploatare a pensiunii a fost determinat pe baza veniturilor şi cheltuielilor din contul de profit şi pierdere la care s-a aplicat TVA (19%).2006. conform contractelor aflate în derulare.impozit pe profit. . Fluxul de lichidităţi net al perioadei include: . .4).fluxul de numerar din activitatea curentă = fluxul brut -TVA de plată + TVA de recuperat*) .Rezultatele fluxului de numerar aferent perioadei de implementare a proiectului sunt pozitive. cu evidenţierea activităţii de rambursare a creditului bancar. Rezultatele activităţii de exploatare pentru anul 2006 le includ şi pe cele aferente activităţii de comerţ en-gros.volumul veniturilor şi cheltuielilor din exploatare. atât din surse proprii cât şi din fonduri publice (comunitare şi naţionale). cu termen scadent 31. reflectând existenţa surselor de finanţare pentru investiţia propusă. Indicatorii financiari ai activităţii previzionate Indicatorii calculaţi în scopul aprecierii viabilităţii proiectului sunt în concordanţă cu cerinţele studiilor de fezabilitate şi cu recomandările şi standardele interne şi internaţionale în domeniu (inclusiv Ghidul finaţării proiectelor SAPARD-măsura 3. 40 .4. după caz.valoarea investiţiei (fără TVA). precum şi rezultatele activităţii de exploatare a pensiunii pentru primii 5 ani este prezentat în tabelul următor (preluat din secţiunea economică a Cererii de finanţare). Fluxul de numerar pentru perioada de exploatare a pensiunii.amortizarea anuală a investiţiei. În cazul de faţă indicatorii calculaţi sunt: . *) TVA-ul de recuperat este aferent investiţiei propuse prin proiect. 5.

. . 41 . în condiţiile unor ipoteze de lucru normale pentru o unitate turistică de acest tip aflată la începutul perioadei de exploatare.financiari determinaţi în scopul analizei proiectului de investiţii sunt indicatori ai activităţii efective a pensiunii..valoarea actualizată netă. . Toţi indicatorii economico .profitul net. Profitul obţinut în urma exploatării pensiunii este determinat în concordanţă cu normativele legislaţiei româneşti în materie.rentabilitatea capitalului investit.durata de recuperare a investiţiei. . respectiv prin diminuarea veniturilor totale din exploatare cu toate categoriile de cheltuieli admise a fi deduse.cheltuieli financiare. . respectiv surse proprii şi granturi SAPARD. Durata de recuperare a investiţiei exprimă numărul de ani în care suma profitului net anual egalează valoarea investiţiei.rata acoperirii prin fluxul de numerar. ţinând seama de caracterul particular al surselor de investiţii. .rezultatul din exploatare.rata îndatorării. Valorile indicatorilor proiectaţi se înscriu în limitele prevăzute în Ghidul SAPARD. respectiv „Proiecţia principalilor indicatori financiari”. Evoluţia principalilor indicatori economico-financiari ai activităţii pensiunii pe perioada analizată de 5 ani. . .gradul de acoperire a cheltuielilor financiare. este prezentată în tabelul următor.

877 mii lei 168.43 Nu este cazul 0. Cheltuieli financiare 281.951 43.841.549 17.71 5.865 4.75% 1.056.996 35.272.462.87 1.678 ANUL 1 ANUL 2 ANUL 3 ANUL 4 ANUL 5 SPECIFICAŢIE MII LEI € MII LEI € MII LEI € MII LEI € MII LEI € 1.293.365.679.272.75 127.14 1.241 43.301.099.43 3.64 132 0.56% 1.365.58 76. Rezultatul din exploatare 7 9 9 3 3 1.78 3.451 3.53 1.PROIECŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI FINANCIARI Curs leu/€ = 40.815 103.614.73 5.87 2.933.60 10 32.572 5.87 41.161 4.50 138.41 1.924 195.26 113.00% Nu este cazul 33 .00% 3.161 58.41 154.711 31. Profitul net 2 3 5 7 2 6.72 3.638. Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare 10.758.535 50.045.42 25.638.203 77.50 138.44 20 13.148.033. Venituri din exploatare 5 3 4 8 0 0 0 3 0 4.279 47. Rata îndatorării 11.196 € 6.58 3. Cheltuieli din exploatare 8 4 6 1 6 6 1.939 441 0 0 9. Valoarea investiţiei 6.688 2.654 6.62 2.95 1.544 58.02 2. 8 luni şi 19 zile 7. Rentabilitatea capitalului investit 15% 19% 21% 26% 26% 8.204.406 80.451 80.41 123.95 5.613 2.07% 1.61 5.772. Durata de recuperare a investiţiei 4 ani. Rata acoperirii prin fluxul de 6 50.

Rata de actualizare 13. Valoarea actualizată netă 8% 14.813.168 € 34 .numerar 12.625 mii lei 364.

Plan de situaţie.098 € cheltuieli eligibile (împrumut bancar). 34 .000).avizul sanitar veterinar.923.6.098 €.119.961.21. .52 € autofinanţare. respectiv: .aviz de specialitate eliberat de Ministerul Trancporturilor.63. potrivit legislaţiei în vigoare. 7.7. . Construcţiilor şi Turismului pentru construirea pensiunii.50 € contribuţie comunitară (75%). FINANŢAREA INVESTIŢIEI Valoarea totală a investiţiei de 184.certificatul de urbanism însoţit de „Fişa tehnică în vederea emiterii Acordului Unic pentru obţinerea acordului de mediu”. . 4.00 € împrumut bancar. Notă: Avizele şi acordurile solicitate în cazul investiţiei de faţă sunt documente distincte anexate Cererii de finanţare.52 € cheltuieli neeligibile: .962. 3. 2.15. sunt: . • fonduri publice 84. .7. . AVIZE ŞI ACORDURI Avizele şi acordurile emise de organele în drept. respectiv: . PĂRŢI DESENATE 1.024.52 €. Fişa corpului de proprietate. Plan de amplasament şi delimitare al corpului de proprietate (1:500).50 € cofinanţare naţională (25%).021. Planul de încadrare în zona (1:10.073. 8.84.52 € va fi acoperită astfel: • beneficiar 100.

vederi. 35 . faţade. Planuri de arhitectură .planurile nivelurilor. secţiuni pentru principalele obiecte de construcţii.5.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful