PLAN DE AFACERI

1

CUPRINS

1. 2. 3.

DATE GENERALE

DATE TEHNICE ALE PROIECTULUI DE INVESTIŢII DEVIZUL GENERAL ESTIMATIV AL INVESTIŢIEI
4.

DATE PRIVIND FORŢA DE MUNCĂ OCUPATĂ DUPĂ REALIZAREA INVESTIŢIEI PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI AI INVESTIŢIEI FINANŢAREA INVESTIŢIEI AVIZE ŞI ACORDURI PĂRŢI DESENATE

5. 6. 7. 8.

1.

DATE GENERALE
2

1.1. Denumirea investiţiei: Pensiunea turistică rurală „Floare de colt” 1.2. Autoritatea contractantă: Roxana Glăvan 1.3. Amplasamentul (judeţul, localitatea): judeţul Vîlcea, comuna Costeşti, sat Bistriţa 1.4. Oportunitatea realizării investiţiei Obiectivul realizării proiectului îl reprezintă valorificarea pe piaţa turistică internă şi internaţională a turismului rural din judeţul Vîlcea, în special a agroturismului şi turismului montan, componentă esenţială în dezvoltarea durabilă, ecologică a zonei Munţilor Căpăţânii. Relieful, cu preponderenţă montan, creează oportunităţi pentru dezvoltarea turismului, prin cadrul natural şi obiective turistice de mare valoare naţională. Motivaţia amenajării acestei pensiuni la poalele Munţilor Căpăţânii, este dată de potenţialul turistic natural deosebit, în ansamblu, care oferă turistului împătimit de natură, un peisaj incredibil, un loc perfect pentru relaxare. Realizarea proiectului va conduce la relansarea activităţii economice, sociale, culturale a zonei din nord - vestul judeţului Vîlcea în care se va realiza pensiunea, precum şi a zonei adiacente.

Patrimoniul natural Comuna Costeşti este situată într-un areal depresionar, închis spre nord de versanţii sudici ai Munţilor Căpăţânii şi de Dealul Măgura (611 m) spre sud. Prezenţa masivului calcaros Buila – Vânturariţa, cu orientare NE-SV, dă o notă aparte peisajului. Teritoriul administrativ este dispus în trepte de altitudine şi se
3

extinde spre nord până în creasta principală a Munţilor Căpăţâna. Este traversat de pâraiele Bistriţa şi Costeşti, cu direcţie de curgere de la nord spre sud, care şi-au format, la traversarea masivului calcaros, impresionante chei. Comuna Costeşti beneficiază de condiţii naturale deosebit de favorabile practicării turismului, fiind avantajată de lipsa factorilor de poluare şi de un potenţial turistic de excepţie care permite practicarea unor variate forme de turism. Resurse turistice legate de cadrul natural

formele de relief submontan şi montan, având ca suport o structură geologică complexă, dispus în trepte de altitudine, îmbogăţesc aspectul peisagistic al zonei şi creează oportunităţi pentru turismul de odihnă şi recreere. Importanţa ştiinţifică (geologică, geomorfologică, botanică şi forestieră) a Masivului Buila – Vânturariţa a determinat declararea acestuia ca Parc Naţional. Pe seama masivului calcaros Buila – Vânturariţa au apărut forme de relief carstic, unele dintre ele fiind obiective turistice de patrimoniu excepţional, înscrise în Legea nr. 5 / 2000;
 Complexul carstic Cheile Bistriţei (600 m lungime), cele mai înguste

chei în calcare din România, sunt săpate de Pârâul Bistriţa în versanţii abrupţi, calcaroşi, ai Masivului Buila – Vânturariţa; în pereţii aproape verticali ai cheilor există numeroase guri de peşteră, iar la nivelul întregului masiv se întâlnesc exemplare rare, endemice, de floră şi faună, favorizate fiind de influenţele submediteraneene, specifice zonei sud-vestice a Carpaţilor; reprezentative în zonă sunt pădurile de castani comestibili care ocupă suprafeţe extinse pe rama sudică calcaroasă;
 Peştera Liliecilor face parte din Complexul carstic Cheile Bistriţei,

este situată în versantul drept al cheilor, în zona cea mai îngustă a acestora; a fost săpată de apele râului Bistriţa la o altitudine de 850 m,
4

adevărate bijuterii ale artei religioase medievale (cu hramurile „Intrarea în Biserică” . calcice. pe o lungime de circa 4 km. este completată de obiectivele de cult amenajate de către călugării Mănăstirii Bistriţa. Lungimea galeriei subterane este mică (doar 250 m). • izvoare de ape minerale sulfuroase. sunt deosebit de spectaculoase. sulfuroase. şi a patrimoniu de cult. 5 / 2000.datată ante 1633 şi „Sf. ca mod de prezentare şi valoare. aflată la ieşirea din chei. Importanţa speologică deosebită a acesteia. urmăresc pârâul Costeşti. ulterior a devenit locul de salvare a tezaurului Sfintei Mănăstiri a Bistriţei. motiv pentru care.  Cheile Costeşti sau ale Pietrenilor. zona oferă numeroase trasee de alpinism. peştera mai este cunoscută şi sub numele de Peştera Sfântului Grigore Decapolitul. dată de colonia de lilieci pe care o adăposteşte (de unde şi denumirea atribuită peşterii). sodice. Îngeri” 1782) şi o criptă săpată de călugării mănăstirii. magneziene. apele fiind asemănătoare cu cele de la Băile Olăneşti: ape clorurate.suspendată la 30 m deasupra cotei de nivel a drumului forestier care însoţeşte cheile. Iniţial. dar este importantă prin prezenţa coloniei de lilieci. folosite până în anul 1989 în tratament balnear (în cadrul Staţiunii balneoclimaterice de interes local Costeşti). în care s-au păstrat Moaştele Sfântului Grigore Decapolitul. înscrisă în Legea nr. nu are formaţiuni stalagmitice şi stalactitice. clorurate. bicarbonatate. dar mai puţin accesibile turistului obişnuit. Peştera este obiectiv turistic de patrimoniu cu valoare excepţională. unic în România. sodice. peştera a funcţionat ca vatră de sihăstrie a pustnicilor de pe valea Bistriţei. slab 5 . hipotonice. bicarbonatate. în perioadele invaziilor turceşti. indicate în cură internă şi externă. de-a lungul secolelor de restrişte: două bisericuţe.

în prezent staţiunea este închisă. concreţiuni grezoase uriaşe.Costeşti (rezervaţia naturală de interes interes naţional. Trovanţii de aici. în funcţie de altitudine. Mărimea. sunt formate în nisipuri de vârstă Meoţiană. reprezentat prin păduri de foioase şi conifere. de o diversitate impresionantă. traseele celor două cursuri de ape şi afluenţii acestora. deosebit de pitoreşti.sedativ de cruţare.014 – 2 g/l. sunt locuri de petrecere a weekend-ului la iarbă verde sau locuri de campare. care acoperă versanţii sudici ai Munţilor Căpăţâna. îmbogăţesc peisajul cadrul natural cu specii floristice multicolore. prezintă un interes ştiinţific şi turistic deosebit. • domeniul schiabil amenajabil în arealul Zmeuretu . reumatismale şi endocrine. stabilimentul balnear. cu temperatură medie anuală de aproximativ 6°C). au dimensiuni metrice (cele mai mari de pe teritoriul României). formele variate şi expresive ale trovanţilor de la Costeşti creează privitorului senzaţia unei inedite galerii de sculptură în aer liber. • elementele climatice ale zonei. însoţite de cele mai multe ori de drumuri forestiere. sunt favorabile practicării turismului în tot timpul anului. de valoare excepţională).iodurate.Govora. • • flora pajiştilor montane şi a fâneţelor. îmbogăţesc aspectul peisagistic al regiunii şi creează oportunităţi pentru turismul de odihnă şi recreere activă. • Muzeul Trovanţilor . cu aspect zoomorf. digestive. fără valori extreme. hepatobiliare. • fondul forestier bogat. 6 . este o premisă favorabilă pentru dezvoltarea sporturilor de iarnă. pentru repunere în formă a organismului după stres (climat de dealuri . recomandate pentru tratarea afecţiunilor renale. cu mineralizaţii totale cuprinse între 1. structurile de tratament şi instalaţiile de captare şi aducţiune a apelor minerale sunt degradate.

a determinat includerea în categoria arii protejate. 5/2000.• fondul de vânătoare şi de pescuit sportiv – fondul forestier al comunei cuprinde specii cu valoare cinegetică. ctitorie a fraţilor Craioveşti. suprafaţa – 1 ha). care duc spre creasta principală a Munţilor Căpăţânii şi spre Masivul Buila – Vânturariţa. Comuna Costeşti (la 10 km de Horezu). Patrimoniul cultural • Monumente cultural – istorice  Mănăstirea Bistriţa . a obiectivelor: • Masivului Buila . cu plecare din satele Bistriţa şi Pietreni. constituit în Parcul Naţional Buila– Vânturariţa (rezervaţie complexă. 27. a cărei biserică are hramul „Adormirii Maicii Domnului”. Resurse turistice naturale cu regim protectiv Unicitatea şi valoarea unor elemente ale biodiversităţii sau fenomene naturale geologice cu valoare ştiinţifică. în amonte de masivul calcaros al Builei. 28 şi 29). iar pe cursul superior al pâraielor. pe seama cărora se pot organiza partide de vânătoare şi pescuit sportiv. 1856 . trăieşte avifaună specifică arealului montan. de diferite grade de dificultate. • Peştera Liliecilor.sat Bistriţa. suprafaţa 4. este una dintre cele mai importante aşezări monastice şi culturale din Ţara Românească. • trasee de alpinism în Masivul Buila .186 ha). monument natural (rezervaţie complexă. refăcută în 1519. din care o bună parte se află pe teritoriul administrativ al comunei Costeşti.Vânturariţa. în conformitate cu Legea nr. • trasee turistice marcate – sunt 4 poteci turistice marcate (traseele 23.Vânturariţa există cel puţin 34 de trasee de alpinism.monument de arhitectură. 7 . anul 1494.

al XVII-lea – monument de arhitectură. Poziţia acesteia. comuna Costeşti. Comuna Costeşti) – 1644. Prin pictura. ţesături şi port tradiţional popular. comuna Costeşti) – sec. 1701. este ctitoria lui Matei Basarab. refăcută în anul 1831. 1710 (pridvorul) .Sat Pietreni. la circa 850 m. pe versantul sudic al masivului calcaros Buila. arhitectură tradiţională. Comuna Costeşti) are fresce originare din secolele XV . 8 . manifestări populare.  Biserica Bolniţă „Schimbarea la Faţă” (satul Bistriţa.monument de arhitectură. poate fi considerată unul dintre cele mai reprezentative monumente istorice şi de artă religioasă din ţară. Comuna Costeşti) – 1521. sat Pietreni. Comuna Costeşti (la 12 km de Horezu). fluieraşi. datini sau obiceiuri legate de oierit.  Biserica de lemn cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” (Grămeşti. Comuna Costeşti) – ctitorită în anul 1801. formaţii de dansuri populare. monument de arhitectură. monument de arhitectură.  Biserica de lemn cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” (sat Costeşti.  Centrul etnografic Costeşti: cojocărit. al cărui mormânt se află aici. Mănăstirea Arnota . arhitectura şi sculptura sa. formaţii artistice de amatori – cor mixt.sat Bistriţa. tehnică populară.  Biserica cu hramul „Sfântul Grigorie Decapolitul – Eleonul” (sat Bistriţa. este deosebit de spectaculoasă – ctitorită în anul 1634 – monument de arhitectură. Biserica mănăstirii are hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” şi deţine un mic muzeu de artă religioasă.  Biserica cu hramul „Naşterii Maicii Domnului” a fostului schit Ţigănia (sat Bistriţa.  “44 de Izvoare” sau “Schitul de sub Piatră” .XVI şi a aparţinut fostului schit Păpuşa – monument de arhitectură.

6. 2. 5. • • • • • cusături.satul Costeşti instalaţii tehnice – mori de măcinat. costumul popular. comuna COSTEŞTI sat BISTRIŢA.1856 1847 . 1710 (pridvor) ref. crt. comuna COSTEŞTI sat BISTRIŢA.1856 1634 9 .1519. 3. comuna COSTEŞTI sat BISTRIŢA. ref. specifice zonei etnografice “Oltenia de sub Munte”. comuna COSTEŞTI sat BISTRIŢA. Denumire Mănăstirea Bistriţa Biserica „Adormirea Maicii Domnului” Biserica – bolniţă „Schimbarea la Faţă” Turn clopotniţă Corp de chilii (din incinta veche) Foişor Mănăstirea Arnota Localitate sat BISTRIŢA. fie cel oltenesc. 1847 . ansamblul rural. satul Bistriţa. comuna COSTEŞTI sat BISTRIŢA. la care culoarea predominantă este roşu. asemănător zonei Mărginimea Sibiului.1856 ref. Adresă Datare 1494. joagăre (satul Pietreni). 1847 .1856 1520 – 1521. • Resurse turistice antropice cu regim protectiv Nr.1 Elemente de patrimoniu etnocultural • arhitectură tradiţională – case vechi cu pridvor. 7. 1847 . între casa Stoian şi casa Ghiuzan. sat BISTRIŢA. fie în două culori. alb şi negru. manifestări etnofolclorice organizate cu ocazia unor sărbători cu caracter religios. ţesături şi covoare olteneşti.1856 1. Bălintescu” . pe latura de E a incintei vechi pe Muntele ref. comuna COSTEŞTI. meşteşuguri cu o răspândire din ce în ce mai redusă. 4. colecţia muzeală “Al. 1847 .

Biserica „Sf. sat BISTRIŢA. comuna COSTEŞTI. Casă cu prăvălie 18. 15. Grigore 11. XVII.1856 1634 sec. 1763 – 1784. a fostului schit „De sub Piatră” . comuna COSTEŞTI sat BISTRIŢA. comuna COSTEŞTI sat BISTRIŢA. Maicii Domnului” a fostului schit Ţigănia (Schitul Păr) Podul Reginei Maria şi sat BISTRIŢA. 9. în stâncă Moară şi joagăr de lemn sat BISTRIŢA. comuna COSTEŞTI sat BISTRIŢA. în faţa Primăriei 165 1914 .8. XIX sec. Decapolitul – Eleonul” a fostului schit Păpuşa Biserica „Intrarea în Biserică” 12. comuna COSTEŞTI sat COSTEŞTI.1920 sec. comuna COSTEŞTI. Stabilimentul băilor 19. comuna COSTEŞTI Sat PIETRENI. 13. Îngeri” Biserica „Naşterea sec. comuna COSTEŞTI sat COSTEŞTI. Arnota 1634 1852 . Arhangheli” Corp chilii comuna COSTEŞTI. Nicolae” 20. 1712 (refacere) În peştera Sf. XIX sec. XX 1750 17. ref. sat BISTRIŢA. comuna COSTEŞTI sat COSTEŞTI. 1782 (pictura) 14. Biserica „Sf. Grigore Decapolitul În peştera Sf. comuna COSTEŞTI. Grigore Decapolitul La E de sat şi de Mănăstirea Bistriţa sec. cele două cruci săpate 16. comuna COSTEŞTI Sat PIETRENI. Biserica „Intrarea în Biserică” Biserica de lemn Domnului” Biserica „Sf. Incintă Biserica „Sf. „Adormirea Maicii 1664 1700 – 1701. comuna COSTEŞTI sat BISTRIŢA. comuna COSTEŞTI Sat PIETRENI. XVII ante 1633 10. XV – XVI. 1831 10 21. comuna COSTEŞTI cartier Grămeşti 109.

pictură religioasă. Sărbătoarea Sf. doar de nordul Moldovei . Existenţa centrului etnocultural Costeşti. susţine practicarea acestei forme de turism. legate de preponderent de sărbătorile religioase. „La obârşie. precum şi un important tezaur de artă religioasă de valoare naţională excepţională. Comuna Costeşti reprezintă un important centru monahal care contribuie la conservarea spiritualităţii şi culturii ortodoxe româneşti.Bucovina. ca număr de obiective religioase şi valoare.Oferta de petrecere a timpului liber Diversitatea. Originea locuitorilor din comună în satele de peste munte ale Mărginimii Sibiului. ce înscrie zona depresionară Horezu în amsamblul său în categoria valorilor de vârf ale patrimoniului cultural românesc. între cei plecaţi la oraş şi cei rămaşi în sat. Sunt păstrate în această zonă a Olteniei de Nord. precum ţesături executate manual (costum popular. Sărbătorile tradiţionale locale. Grigore Decapolitul (20 noiembrie) sau 11 .monument UNESCO). volumul şi valoarea potenţialului turistic existent pe teritoriul comunei Costeşti sunt premise care favorizează modalităţi multiple de petrecere activă a timpului liber prin practicarea unor forme de turism specifice. cusături. • Turismul cultural-religios este favorizat de o moştenire deosebit de bogată. păstrător de meşteşuguri populare tradiţionale. arhaice. constituie un prilej de relaxare. covoare olteneşti). se mai manifestă încă prin obiceiuri legate de oierit – păstrate din ce în ce mai puţin. de la sud de Carpaţi. costum popular. monumente istorice de valoare universală (Mănăstirea Hurez . de întâlnire a fiilor satului. Caracterul şi tradiţia acestei zone a orientat locuitorii către meşteşuguri artizanale cu specific românesc. tradiţii. • Turism etnocultural. fiind întrecută. de stabilirea de contacte umane între localnici şi oaspeţi. folclor. între reprezentanţii administraţiei locale şi diverse personalităţi invitate. la izvor”.

Potenţialul balnear al localităţii (calitatea apelor minerale şi bioclimatul. pe DN 67. Promovarea turismului rural va asigura acestui spaţiu păstrător de valori tradiţionale româneşti o dezvoltare durabilă şi echilibrată. cu ocazia marilor sărbători de peste an. instalaţiile şi dotările existente s-au degradat continuu. Datorită litigiilor asupra proprietăţii stabilimentului balnear. departe de aglomeraţia şi stresul marilor oraşe. fie la diverse concursuri sau manifestări culturale din judeţ. Dezvoltarea turismului rural în comuna Costeşti este argumentată de existenţa unor ţinuturi străvechi. sărbători strămoşeşti şi meşteşuguri devenite artă. manifestări aşteptate cu bucurie de localnici. favorizează afluxuri importante dinspre capitala de judeţ sau dinspre alte oraşe mari. Marie” (15 august) sunt sărbători intrate deja în tradiţia satului.“Bâlciul de Sf. apele minerale de aici fiind asemănătoare cu cele de la Băile Olăneşti. Piesele de teatru puse în scenă sunt prezentate fie la Căminul cultural din localitate. devenind impracticabile. în care obiceiuri. Pe lângă Căminul cultural „Constantin Popianu” funcţionează de peste 40 de ani o echipă de teatru de amatori. Practicarea acestei forme de turism. dar şi poziţia localităţii. • Speoturismul – este favorizat de prezenţa Masivului calcaros Buila – Vânturariţa şi de numeroase forme de relief carstic adăpostite de acesta. cunoscute de multe generaţii. dar două dintre ele sunt mai cunoscute: Peştera Haiducilor şi Peştera Liliecilor. Apropierea de municipiul Râmnicu Vâlcea. • Turism rural. În zonă se cunosc mai multe peşteri. • Turismul de sfârşit de săptămână (weekend) este o formă de turism din ce în ce mai apreciată. într-un 12 . dovedite prin analize de specialitate) oferă suficiente motivaţii pentru iniţierea unui plan de măsuri. • Turismul balnear a constituit până în anul 1989 profilul de bază al comunei Costeşti. sunt la ele acasă. pitoreşti. în scopul reabilitării şi relansării acestei staţiuni pe piaţa turistică locală şi chiar naţională. locuitorii marilor centre urbane dorind să-şi petreacă sfârşitul de săptămână în locuri nepoluate.

• Turismul ştiinţific este susţinut de existenţa pe teritoriul administrativ al comunei a Parcului Naţional Buila – Vânturariţa. ce poate constitui un laborator de lucru pentru cercetătorii în domeniu. oferit de ţinutul de sub munte al Olteniei. istoric.Horezu – Tg. • Turismul pentru sporturi extreme. • Turismul montan. care face legătura între trei magistrale rutiere europenee: E 81 (Bucureşti – Piteşti – Rm.Vânturariţa oferă 34 de trasee de alpinism – din care 32 sunt de alpinism tehnic. prinde contur din ce în ce mai mult şi în România. este din ce în ce mai des întâlnită. dar şi datorită potenţialului schiabil al Munţilor Căpăţâna (zona Zmeuret .cadrul natural pitoresc. cicloturism. de frontieră RO/BG – Bucureşti – Craiova – Drobeta Tr. finalizat cu o festivitate de premiere pentru câştigători. deltaplan. În vara anului 2005 în zonă s-a desfăşurat un prim raliu auto pentru maşini de tipul ARO. • Turismul de tranzit derivă din amplasarea zonei pe o importantă arteră rutieră naţională . Vâlcea – Sibiu – Cluj Napoca – Satu Mare – Halmeu/ punct de frontieră RO/UK) şi E 79 (Calafat – Craiova – Tg. motocross. care pornesc pe interfluvii sau pe drumurile forestiere din satele Bistriţa şi Pietreni. Zona oferă suportul necesar pentru parapantă. Vâlcea – Costeşti . Jiu – Drobeta Tr. Prezenţa a numeroase obiective turistice de interes cultural. Severin). o formă de turism cu adresabilitate preponderentă către tânăra generaţie. face ca traseul DN 67 să atragă anual zeci de mii de turuişti români şi străini. Severin – Timişoara – Moraviţa pct. Zona Buila . În perspectivă.Govora). Jiu – Deva – Vârfurile – Oradea – Borş/punct de frontieră RO/H) şi E 70 (pct. masivul calcaros al Builei este tot 13 . comuna Costeşti poate deveni un centru important al turismul montan.DN 67 (Rm. atât datorită existenţei unor trasee turistice marcate sau nemarcate din Munţii Căpăţânii. etnografic. În ultimii ani. Acesta este un început şi pentru alte tipuri de vehicule. de frontieră RO/ YU). religios sau natural în întraga zonă de nord a Olteniei. snowboard.

INCDT. www. care însumează 31 locuri de cazare. Structura capacităţii de cazare în Costeşti în anul 2005 Numele pensiunii Evrica Avram Doina Avrămoiu Blidaru Coca Ispăşoiu Nicolae TOTAL Categoria 3 margarete 2 margarete 2 margarete 2 margarete 2 margarete 2 margarete – Număr de locuri 6 4 4 9 4 4 31 Sursa: Ministerul Transporturilor. Stabilimentul balnear dispunea de circa 20 de locuri de cazare. Oferta de cazare Oferta de cazare a comunei Costeşti este reprezentată de 6 pensiuni rurale. Se observă astfel. oferite doar celor ce veneau la tratament balnear.mai des vizitat de membrii cercurilor de alpinism. care totalizează de 31 de locuri (vezi tabelul). comuna Costeşti nu avea de structuri de cazare clasice. În prezent. care au reamenajat traseele de căţărare sau au echipat altele noi. o creştere a structurilor de cazare de tip pensiune.rotur. Capacitatea de cazare în cadrul mănăstirilor Unitate Număr locuri Mănăstirea Arnota 12 (+18 locuri în construcţie) Mănăstirea Bistriţa 30 TOTAL 60 14 . Construcţiilor şi Turismului. care au fost desfiinţate odată cu închiderea activităţii balneare. vizitatorii comunei pot fi găzduiţi în cele 6 pensiuni rurale de 2 sau 3 margarete.ro Înainte de anul 1990. un lucru favorabil pentru dezvoltarea turismului.

doar în cadrul pensiunilor turistice din Costeşti.Sursa: Primăria Costeşti Dacă se mai ia în calcul şi numărul de locuri de cazare din cadrul mănăstirilor Arnota şi Bistriţa. Nu există în localitate structuri de alimentaţie clasice pentru turişti. Oferta de alimentaţie pentru turism Servicii de alimentaţie sunt oferite turiştilor. se poate observa că în localităţile componente comunei nu există o bază materială turistică suficient de dezvoltată care să valorifice potenţialul turistic de excepţie de care dispune zona. 15 . atunci capacitatea de cazare a localităţii ajunge să însumeze un număr de 91 de locuri. care din punct de vedere administrativ aparţin comunei Costeşti. În concluzie. la cerere.

proprietar al unei suprafeţe de teren de 1000 mp 2. PROD COMIMPEX în anul 2002 de la SC ACVILA SRL. Denumirea investiţiei: Realizarea unei pensiuni turistice rurale în judeţul Vîlcea – sat Bistriţa – comuna Costeşti 2.C. în apropierea Mânăstirii Bistriţa (aprox.1. traversează comuna pe circa 9 km.1. alipite şi retrase la circa 4 m unul de celălalt.2. Vîlcea – Costeşti – Horezu – Tg. . - În prezent sunt structura de rezistenţă. Situaţia actuală Construcţia. Regimul de înălţime este parter + etaj + mansardă. 1792. Jiu – Motru – Drobeta Turnu Severin/E70) pe circa 1. 2. Clădirea este formată din trei pavilioane identice (6. DJ 646 (Băbeni – Tomşani – DN 67/Costeşti – Mânăstrirea Bistriţa – Mânăstirea Arnota).1. DATE TEHNICE ALE PROIECTULUI DE INVESTIŢII 2. urmărind cursul Pârâului Bistriţa.2. a fost achiziţionată de către S. Amplasament Pensiunea turistică este amplasată în satul Bistriţa. aproximativ pe direcţia N-S.1.35 x 13. la stadiul la care este în prezent. Prezentarea proiectului de investiţii 2. conform contractului de dare în plată nr. în contul datoriilor pe care aceasta din urmă le avea. 300 m). Accesul la amplasamentul pensiunii se face prin comuna Costeşti: este traversată spre partea sa sudică de artera rutieră DN 67 (E81/Rm.1. Beneficiar: Glăvan Roxana.5 km.90 m).1.3.4.

C.branşamentul electric. = 14.40 mp = 8.amenajările exterioare. fiecare dintre cele trei pavilioane urmând să cuprindă: * la parter: * la etaj: . = 1.21 mp = 5.00 mp.hol cu casa scării .36 mp.32 mp = 89.10 mp = 87. .80 mp = 4. .tâmplăria (uşi.62 mp. Nu sunt realizate: .15 mp camera de zi (cu bar) bucătărie cămară W.80 mp.finisajele.realizate: . .23 mp = 19. = 4.oficiu (pentru tot pavilionul) .02 mp. .03 mp = 14. ferestre.90 mp = 30. de serviciu hol cu scară de acces la etaje terasă acoperită (deschisă spre lac) Total parter = 35. = 9.instalaţiile.26 mp = 2. balustrade).un apartament cu: o cameră de zi o dormitor o debara o hol o duş o terasă descoperită Total etaj * la mansardă: = 4. Prin proiectul investiţional se vor continua lucrările de amenajare a pensiunii. .acoperişul. De la achiziţia clădirii şi până în prezent au fost efectuate mici lucrări de reparaţii şi refacere a acoperişului.pereţii despărţitori. = 23.90 mp 2 .

80 mp duş = 5. . Utilităţi Pensiunea este racordată la reţele de alimentare cu apă şi energie electrică.20 mp VC (volum construit) = 2113.08. pereţi din bârne de lemn la etaj + mansardă şi planşee din beton peste parter şi din lemn peste etajul 1 şi peste mansardă. Învelitoarea este din şindrilă (în trei straturi) pe şarpantă din lemn în două ape.80 mp Total mansardă = 65.6.0 mc Sistemul constructiv Structura de rezistenţă a pensiunii este realizată din pereţi portanţi de zidărie de piatră pe fundaţii continue din beton . fiecare cu câte două apartamente şi o cameră de două locuri: total 6 apartamente + 3 camere duble (număr maxim de locuri:24).70 mp hol (cu dulap înzidit) = 3.23 mp hol (cu dulap înzidit) = 4. Indicatori principali A(suprafaţă) teren = 500 mp AC (arie construită) = 320.26 mp Capacităţi preconizate la finalizarea lucrărilor de construire: - o o cazare: 3 pavilioane.70 mp .hol cu casa scării = 3.03 mp duş = 3. 3 .o cameră de 2 locuri cu: o o o dormitor = 14. Zona seismică de calcul este F şi Ks=0. cu jgheaburi şi burlane din tablă zincată.alimentaţie publică (cameră de zi cu bar şi bucătărie la fiecare pavilion): 8 locuri x 3 pavilioane = 24 locuri.00 mp AD (arie desfăşurată) = 892.un apartament cu: o cameră mare semicompartimentată (cameră de zi + dormitor) = 30.00 mp .la parter..

2.placaje la pereţi cu plăci ceramice şi de travertin. la circa 30 de pensiune. . urmează să fie montată o microstaţie de epurare la care va fi racordată pensiunea.placaje exterioare la pereţi. .tencuieli interioare obişnuite şi pe rabiţ.uşi şi referate din lemn.lambriuri din lemn la pereţi şi tavane.pardoseli din spărturi de marmură. . Pensiunea se află amplasată pe drumul de exploatare care face legătura cu satul Dealu Botii şi satul Răchiţele. din plăci de gresie glazurate şi din pişcoturi de gresie natur şi pardoseli din duşumele de lemn răşinoase – inclusiv straturile suport. . . cu conductori de cupru şi aluminiu montaţi în ţeavă de oţel zincat. Instalaţii exterioare: 4 . . Clădirea existentă este racordată la reţeaua publică de alimentare cu energie electrică. urmând a fi încheiat contractul de distribuţie şi plătite taxele aferente.tencuieli exterioare drişcuite împărţite în asize.balustrade din lemn la scări şi terase. Lucrări rămase de executat Construcţii: . există o reţea de aducţiune apă potabilă realizată de către un grup de localnici (inclusiv beneficiarul pensiunii) la care urmează să fie racordată pensiunea.Pentru alimentarea cu apă. Instalaţii interioare: . .instalaţii şi obiecte sanitare la băi şi bucătării.5.instalaţia de încălzire cu calorifere racordate la o centrală termică pe combustibil solid cu 3 boilere.1. cu plăci de travertin. gletuite şi zugrăveli lavabile. - completat instalaţia electrică de iluminat şi prize. Pentru deversarea apelor uzate menajere. .

acoperişul din şindrilă sunt elemente de arhitectură ce vor fi folosite pentru a crea un spaţiu arhitectural care să nu agreseze prin modernitate ci să se încadreze în specificul local.pavaje exterioare din piatră brută pe strat de nisip.racordurile exterioare la reţeaua de alimentare cu apă potabilă (tuburi PVC tip uşor. . grija pentru protecţia mediului demonstrează concepţia unitară care a stat la baza fundamentării datelor de temă pentru proiect.reţeaua de canalizare a apelor menajere uzate prevăzută cu cămine de vizitare şi staţie de epurare. . piatra aparentă rostuită. nivelul de confort şi serviciile oferite. Amenajări exterioare: . tâmplăria din lemn masiv. tencuiala exterioară albă..0 m). Sursele proprii de finanţare (constituite din împrumuturi bancare şi numerar evidenţiat în contul întreprinzătorului) vor acoperi: - ½ din volumul cheltuielilor eligibile.52 € (inclusiv TVA). arhitectura propusă încadrată în specificul zonei.52 € cheltuieli neeligibile.TVA-ul de 9. din care: 168.instalaţie de iluminat pe terase şi în grădină. 3. Lemnul.5% aferent cheltuielilor eligibile. Amplasarea într-un sit natural deosebit.923. DEVIZUL GENERAL ESTIMATIV AL INVESTIŢIEI Valoarea totală a investiţiei este de 184. prevăzută cu apometru şi doi hidranţi de grădină. 5 . . L= 30.196 € sunt cheltuieli eligibile şi 15.119.

• standardele au o natură subiectivă. 6 . fiind legată de însuşirile şi capacitatea acestora. Acest aspect necesită adaptarea ofertei de muncă la cerere care. Corespunzător acestora managementul trebuie să ia în considerare aspectele caracteristice ale domeniului. dar o vechime corespunzătoare în funcţia respectivă. • cererea pentru muncă este directă.4. • ocuparea multor funcţii solicită un nivel relativ redus de calificare. spre deosebire de alte sectoare ale economiei naţionale. respectiv: • produsul turistic este perisabil. activitatea se desfăşoară în condiţii diferite. Consideraţii generale privind managementul forţei de muncă în turism În industria turistică. • serviciile turistice sunt complexe. fiind supuse unui judecăţi şi interpretări personale ale consumatorilor. care pot avea opinii diferite privind calitatea serviciilor prestate. • industria turismului este caracterizată prin fluctuaţia cererii pe termen scurt.1. • productivitatea se bazează pe capacitatea şi efortul personal al lucrătorilor. • denumirea activităţii arată tipul de activitate nu şi nivelul de îndemânare al prestatorului. turismul fiind considerat o "industrie a mâinii de lucru". necesitând utilizarea unui număr relativ mare de funcţii aferent diverselor servicii. în majoritatea cazurilor este spontană. DATE PRIVIND FORŢA DE MUNCĂ OCUPATĂ DUPĂ REALIZAREA INVESTIŢIEI 4.

• ca avantaje neoficiale. • este lipsită de aspecte birocratice. necesitând prelungirea orarului de funcţionare pentru prestarea unor activităţi (exemplu: activităţi de restaurant. • productivitatea muncii nu depinde neapărat de nivelul de calificare al prestatorului.• adaptarea ofertei se face prin ajustarea numărului de personal în funcţie de nivelul de activitate. recepţie). Totodată.€ 1 7 . este prezentat în următorul tabel: Funcţia Administrator pensiune Număr Salariul posturi lunar . • programul este permanent. şi munca efectivă desfăşurată în activităţile de turism prezintă anumite caracteristici ca de exemplu: • necesită un set de atitudini specifice pentru această industrie şi o gamă de aptitudini speciale pentru fiecare tip de activitate. necesarul minim de personal. • este inegal normată. structurat pe funcţii. care pot întregi câştigurile salariale. precum şi salariul brut de incadrare. • în situaţia turelor prelungite. • retribuţia muncii se situează sub nivelul înregistrat în alte ramuri. • are un sistem complicat de plăţi. meserii şi servicii. suprasolicitarea de ordin fizic şi neuropsihic constituie factori de risc în desfăşurarea activităţilor. • poate declanşa un conflict între promptitudinea prestării serviciului şi calitatea prestaţiei. lucrătorii din industria turismului (hotelieră şi restauraţie) pot beneficia de bacşişuri ("tips" sau "pourboire").2. Necesarul resurselor de forţă de muncă Conform capacităţii şi categoriei de clasificare a pensiunii. 4.

Total personal (locuri de muncă nou create) 11. din care: .personal de execuţie: 10.Recepţioner Cameristă Bucătar Ospătar Îngrijitor spaţii exterioare Total 2 3 2 2 1 11 În funcţie de evoluţia activităţii pensiunii se poate utiliza şi personal sezonier pentru a asigura funcţionarea acesteia în bune condiţii. 8 .

studiilor şi obţinerii avizelor necesare. fiecare având următoarea structură: • la etajul I . cu mobilier şi finisaje de cea mai bună calitate. - alimentaţie – fiecare pavilion are la parter o cameră de zi (cu bar. cămară şi terasă) ce va fi utilizată drept salon de restaurant.52 € (7.un apartament şi o cameră dublă.5. pe categorii de lucrări.448 € (5. 5.614 mii lei). 5. exclusiv perioada realizării proiectelor.614 mii lei.52 € (inclusiv TVA). 9 .489. Aceste camere vor fi modern dotate şi utilate.2 Eşalonarea investiţiei Valoarea totală a investiţiei este de 184. cu elemente de artizanat locale sau trofee de animale. 25% buget naţional).119.225. din care C+M 128.489. • la masardă .un apartament. 5. conform graficului de mai jos „Programarea temporală şi valorică a lucrărilor de investiţii”. Sursele de finanţare sunt repartizate astfel:: .1 Valoarea totală a investiţiei: 184.119. PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO - ECONOMICI AI INVESTIŢIEI 5. dejun şi cină. respectiv 7.3 Durata de realizare: 5 luni (august – decembrie 2004). formată din trei pavilioane. bucătărie. pentru mic dejun.4 pentru realizarea pensiunii turistice Dealu Botii va reprezenta 50% din totalul cheltuielilor eligibile. Planificarea temporală şi valorică a investiţiei se va face etapizat.003 mii lei).50% contribuţie privată .4 Capacităţi: - cazare – pensiune clasificată la categoria 3 flori. Interioarele vor fi frumos decorate.50% contribuţie publică SAPARD (75% contribuţie UE. Ajutorul public ce va fi acordat în cadrul măsurii 3.

cu efecte terapeutice demonstrate de mii de ani (afine. lapte bătut. 10 . brânzeturi. menta. păpădia). etc. pojarniţa. În ceea ce priveşte bucătăria. cât şi în sistem restaurant prin angajaţii pensiunii (bucătari şi ospătari).Clienţii potenţiali ai pensiunii pot opta atât pentru prepararea şi servirea meselor individual. pregătite din produse naturale proaspete. lapte proaspăt şi natural de vacă. muşeţelul. carne proaspătă de pasăre de curte. vor putea fi servite mâncăruri tradiţionale. friptă la grătar. cu un conţinut de proteine ridicat. Meniurile oferite vor cuprinde ceaiuri din flora spontană.

FINISAJE.301 0 0 0 1.636 64.072 15 UTILITATI ALEI PIETONALE ARHITECTURA.356 170.301 137.482.07 2 TOTAL 24.PROGRAMAREA TEMPORALĂ ŞI VALORICĂ A LUCRĂRILOR DE INVESTIŢII MII LEI LUCRĂRI DE INVESTIŢII PROIECTARE SI ASISTENTA TEHNICA OBTINERE DE AVIZE. ZIDARII.499 84.601 18.116.499 84.460 65.351 0 0 1.01 9 0 0 0 0 0 0 0 DEC 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 595.447.645 0 18.116.256 1. ECHIPAMENTE MICROSTATIE EPURARE DOTARI MOBILIER .058 0 15.366 595.645 30.230 20.058 0 0 0 22.30 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 AUG 0 137.939 184.482.41 7 69.939 184. IZOLATII INSTALATII ELECTRICE CONSTRUCTII.356 0 0 0 2006 OCT 0 0 16.41 7 69.256 1. INTERIOARE INSTALATII INSTALATII SANITARE INSTALATII INCALZIRE INTERIOARE CENTRALA TERMICĂ UTILAJE.356 0 0 0 SEP 0 0 16.499 84.250 208.058 0 15.067 170.636 16.301 0 0 0 1. ACORDURI SI AUTORIZATII PROIECTARE SI ENGINEERING ASISTENTA TEHNICA ALIMENTARE CU APA CANALIZARE MENAJERA INSTALAŢIE ELECTRICĂ INSTALAŢIE TERMICĂ APR 24.460 65.482.41 7 69.460 65.019 4.351 22.498 253.058 20.36 6 0 NOI 0 0 16.381 196.

59 8 1.30 1 1.07 2 7.79 6 3.TOTAL 24.730.489.614 16 .903.42 8 595.41 8 218.017.

Proiectul va fi operaţional la începutul anului 2005.1.  Valoarea totală şi durata de implementare a proiectului Valoarea totală a proiectului: 184.5.614 mii lei.119. Anul 2008 va fi anul în care activitatea pensiunii se va stabiliza la parametri optimi.  Stabilirea preţurilor Analiza economico – financiară a fost efectuată în preţuri constante pe toată perioada de prognoză.C. odată cu expirarea contractelor de desfacere de băuturi diverse (încheiate în anul 2005). cât şi pentru perioada de exploatare a acestuia (pensiune turistică). 27 . obiectul principal de activitate al firmei va fi cel de prestări servicii turistice. Începând cu trimestrul al II-lea al anului 2006. Analiza economico – financiară a proiectului 5. Exploatarea pensiunii va fi făcută de S.5.  Orizontul de timp Analiza a fost efectuată pe o perioadă de 5 ani după finalizarea proiectului de investiţii.decembrie 2004.52 € (inclusiv TVA). PROD COMIMPEX SRL. care are ca obiect de activitate pe lângă cel de desfacere en-gros de băuturi diverse şi pe cel de prestări servicii turistice. respectiv 7.489. Implementarea fizică a proiectului şi plata contractorului se vor desfăşura în perioada august .5. Ipoteze de lucru Ipotezele de lucru pentru analiza economico – financiară sunt valabile atât pentru perioada de implementare a proiectului (anul 2006).

Analiza contului de profit şi pierdere (pentru perioada de exploatare a pensiunii) 5. activitatea de exploatare. Rezultatele. alimentaţiecomerţ en-gros cu băuturi alcoolice şi nealcoolice (primul trimestru bar. 5. Aceasta a fost stabilită la 8%. Activitatea de exploatare Structura veniturilor din activitatea de exploatare a pensiunii Veniturile din activitatea de exploatare a proiectului au fost determinate pe tipuri de activităţi astfel: o Servicii de cazare: Veniturile din activitatea de cazare au fost determinate pornind de la: capacitatea pensiunii. au fost evidenţiate distinct pentru: a. Estimarea categoriilor de venituri şi cheltuieli s-a efectuat pentru următoarele activităţi: servicii turistice oferite de pensiune. precum şi a celorlaţi indicatori estimaţi sa efectuat în EURO şi mii lei. şi de cel mai recent ghid al Uniunii Europene în ceea ce priveşte analiza economico – financiară a unui astfel de proiect investiţional. respectiv: cazare.Determinarea veniturilor şi cheltuielilor. 28 .2. alte servicii. b.  Rata de actualizare Rata de actualizare este rata la care valorile viitoare sunt aduse la valori prezente. activitatea financiară.3. Acest lucru este sugerat. de asemenea. al anului 2005). considerând că reprezintă rata cea mai apropiată pentru a stabili cel mai oportun cost al capitalului investit. a. pentru ambele tipuri de activitate.5.5.

136 1.an).0 Total venituri .0% TRIM IV 42.0 63.0% 35.271 cameră dublă 635 Tarif mediu €/apartament 32. camere vândute.0% 48. din care: 1.0 63. precum şi rezultatele preconizate a fi obţinute sunt prezentate în tabelul următor: EURO Indicatori 2006 Nr.0 25.0% 1.0% TRIM I 65.0% 75. numărul de camere comercializate pe durata unui an (număr de camere x număr de zile de funcţionare x gradul de ocupare trimestru / Ipotezele de calcul.314 657 32.0% 48.906 apartament 1.346 2009 6 3 365 90 91 92 92 65.0% 90. zile de funcţionare 365 TRIM I 90 TRIM II 91 TRIM III 92 TRIM IV 92 Grad mediu de ocupare (%). durata de funcţionare anuală: permanent.0% TRIM II 35.0% Nr.136 1. gradul mediu de ocupare anual şi trimestrial.971 1.0% 47.0% TRIM III 90.0% 2.424 712 32.0% 2.0 58.0% 70.424 712 32. camere duble 3 Nr.0% 90.548 o Servicii de alimentaţie şi bar 2007 6 3 365 90 91 92 92 60.0 25.0% 47. din care: 58.0% 45.473 2008 6 3 365 90 91 92 92 65. apartamente 6 Nr.€ 56.346 29 .0% 90.0 25.0 €/camera dublă 25.0% 75. tarifele preconizate pe zi pe apartament/cameră dublă.

. fax. .Veniturile din exploatarea spaţiilor pentru alimentaţie (în sistem restaurant) au fost determinate pornind de la: .telefon. . Ipotezele de calcul.760 0. Rulaj/loc la masă Nr.numărul de zile de funcţionare.numărul de locuri/masă comercializate (nr. .60 5. autogară.numărul de locuri la masă. locuri la masă Nr. de clienţii pensiunii şi ocazional de alţi clienţi. gară.excursii. zile funcţionare Nr. .256 12 63.083 12 60. precum şi rezultatele preconizate a fi obţinute sunt prezentate în tabelul următor: EURO 2009 24 365 8. în cea mai mare parte.760 0.rulaj/ loc la masă. Aceste venituri se estimează a fi generate.65 5. .58 5.65 5.694 12 68.996 2007 24 365 8. clienţi Tarif mediu individual TOTAL VENITURI €o Alte servicii 2006 24 365 8.328 INDICATORI Nr. locuri comercializate x rulaj/loc). locuri/masa comerc. . locuri la masă x nr. corelat cu gradul de ocupare al capacităţii de cazare. Internet. zile).760 0.număr clienţi (nr.328 Aceste venituri au fost estimate la 5% din veniturile totale din exploatare şi vor proveni din: .spălătorie – curăţătorie. 30 . .694 12 68.transport: aeroport.760 0.072 2008 24 365 8.tarifele preconizate.

băuturi diverse. .adaos comercial mediu: 10%. mediu trimestrial de sticle. . Ipoteze de calcul a veniturilor: .gros Veniturile din această activitate au fost determinate pe baza contractelor de desfacere încheiate în anul 2005pe o perioadă de 1 an.nr.. au inclus: 31 . Pe baza acestor ipoteze rezultă: .04.plimbare cu căruţa sau cu sania trasă de cai.150. conform structurii contului de profit şi pierdere din Cererea de finanţare. .03. .preţ mediu de vânzare propus /sticlă: 19. I 2005: 1.451. băuturi diverse. . contractate: 304.038 mii lei. respectiv 01.2006 În estimările efectuate au fost luate în calcul vânzările de băuturi din primul trimestru al anului 2006. Structura veniturilor din activitatea de comerţ en .nr.pescuit şi vânătoare sportivă.055 lei.325 lei.277. precum şi a veniturilor aferente activităţii de comerţ en-gros pentru primul trimestru al anului 2006 este prezentat în tabelul următor (preluat din secţiunea economică a Cererii de finanţare): Structura cheltuielilor din activitatea de exploatare a pensiunii Cheltuielile efectuate pentru desfăşurarea activităţii curente. În baza ipotezelor menţionate rezultă o valoare medie a vânzărilor pentru trim.000 mii lei.600/an.preţ mediu de achiziţie/sticlă: 17. Centralizatorul veniturilor din activitatea de exploatare a pensiunii pentru primii 5 ani previzionaţi. ce pot fi vândute: 76.valoare de achiziţie totală contractată: 5.2005 – 31. sticle.

32 . transport: cheltuieli pentru combustibilul necesar autovehiculelor închiriate. şi au fost estimate la 5% din totalul veniturilor din exploatare. . Plăţile se estimează a fi efectuate în rate trimestriale egale. estimate la 0.reclamă / publicitate: cheltuieli pentru promovarea pensiunii.5% din veniturile totale din exploatare. • materiale consumabile: includ cheltuielile cu aprovizionarea cu detergenţi. alte cheltuieli materiale: includ cheltuieli neprevăzute cu mărfuri. materiale consumabile şi au fost estimate la 0. respectiv 1% din valoarea construcţiei.8% din veniturile totale din exploatare. estimate la 0. • impozite. Impozitul pe clădire a fost calculat potrivit legislaţiei româneşti în vigoare.5% din veniturile totale din exploatare. Pornind de la salariile prevăzute anterior rezultă următoarele grupe de salarizare: . estimate la 0.• mărfuri: cheltuielile de aprovizionare cu mărfuri alimentare şi băuturi pentru restaurant şi bar. apă): au fost estimate la 7% din veniturile totale din exploatare. • salarizarea personalului angajat: includ cheltuielile cu salariile aferente celor 17 de salariaţi operativi. Asigurarea anuală pentru clădire şi bunurile din interior au fost estimate la 0.2%/an din valoarea construcţiei. rechizite etc. Acestea au fost stabilite la aproximativ 30% din veniturile din alimentaţie.200 €/lună pentru administratorul pensiunii. - . .100 €/lună/salariat pentru 10 angajaţi. utilităţi (combustibil.2 % din veniturile totale din exploatare.150 €/lună/salariat pentru 2 angajaţi. . taxe. asigurări: includ cheltuielile cu asigurarea clădirii (inclusiv a dotărilor) şi impozitul pe clădire. lucrări şi servicii executate de terţi: - • • • chirii: cheltuieli pentru închirierea de mijloace de transport auto.125 €/lună/salariat pentru 4 angajaţi. energie.

salarii: 0. întreţinere şi reparaţii. . cuantumul acestora fiind potrivit legislaţiei din momentul actual de 35. . Activitatea financiară 33 .servicii prestate de terţi: 5%.2%.dobânzi: 2.6%. b.5%.6%.alte cheltuieli materiale: 2%.impozite şi taxe: 0. • alte cheltuieli de exploatare includ cheltuielile pentru: deplasări.materiale consumabile: 5%.mărfuri: 70%. . . . . respectiv pe o amortizare liniară pentru o durată de viaţă de 50 de ani pentru clădire.alte cheltuieli de exploatare: 5%. .energie si apa: 0.protecţie socială:0. ponderea totală a acestor cheltuieli se situează la circa 95% din veniturile obţinute. Cheltuieli aferente activităţii de comerţ en-gros Structura acestor cheltuieli şi ponderea fiecăreia în veniturile din vânzări en-gros de băuturi diverse sunt următoarele: . . • cheltuieli cu amortizările şi provizioanele: Fondurile alocate pentru înlocuirea mijloacelor fixe se bazează pe legislaţia românească actuală. În determinările noastre cuantumul acestora a fost estimat la 0.impozit pe profit: 3.• asigurări şi protecţie socială: reprezintă cheltuielile angajatorului aferente salariilor estimate.5% din veniturile totale din exploatare.5% din totalul fondului de salarii. 15 ani pentru utilaje şi 8 ani pentru dotări. . servicii profesionale (de pregătire personal) etc. Astfel. respectiv 25% din profitul brut total.4%. • impozit pe profit: reprezintă plăţile pentru impozitul pe profit.7%. .

05.816. . din care: .credit solicitat: 3. 1€= 40.08.00 01.mod de acordare: 3 tranşe de credit.dobânzi la creditul bancar ce va fi contractat pentru acoperirea contribuţiei proprii.000.rata dobânzii: 8%. în funcţie de tranşele utilizate.800.2005.comisioane bancare.mod de rambursare: rate lunare egale. .1% din veniturile totale din exploatare. . .680 23. Cheltuieli din activitatea financiară sunt reprezentate de: . Dobânda la creditul bancar a fost calculată în următoarele condiţii de creditare: .333. .060 €.744.000 01.05%) aplicată la veniturile totale din exploatare.2004. Comisioanele bancare aferente decontărilor prin contul curent şi au fost estimate la 0. .678 lei).333 34 .2004 0 0 1.lei 1.data primei scadenţe: 01.2004 244.10.700.perioadă de graţie: 9 luni.2004 0 12. corelat cu necesarul de finanţare al proiectului.817 mii lei (92.000.data acordării: 01.lei ACORDĂRII .perioada de rambursare: 39 luni.000. Pentru determinarea acestora s-a luat în considerare dobânda la vedere (0.perioada de creditare: 48 luni.08.09.Veniturile din activitatea financiară provin din dobânzile bancare la disponibilităţile din contul curent. Calculul dobânzii pentru perioada de graţie. este prezentat în tabelul următor: TRANSE DATA DOBÂNDA CREDIT .00 01. . .

350 14.048 17.385 120.325.2006 20 01.11.10.156 2.305 23.564.2005 8 01.886 21.2005 01.328 19.07.643.418.2005 3 01.2006 10 01.291 110.335.802.072.751 1.065.445 0 24.941 96.2006 21 01.543.01.183.020.630 16.941 96.04.688.334 2.071 13.547 116.09.304.012 109.445 0 24.710 112.05.445 24.2007 22 01.858 3.977 3.020.733 108.691.024.020.607.384.941 96.2006 15 01.020.2006 14 01.941 96.456.264.01.12.lei DATA NR.909 17.05.020.445 0 24.799 3.565.872 108.2004 01.941 96.941 96.552.275 2.020.045.363.467 19.445 0 24.2006 16 01.453 106.355.652 11.965.2007 23 01.463.360.10.941 96.769 16.268 115.204.211 14.544.941 96.11.592.628.941 96.664.112.003.920.632.687 117.965.941 96.944.400.941 113.091.747 21.020.106 119.145.824.607 20.01.941 96.020.941 96.941 96.2006 17 01.048 35 .06.124.976.2005 7 01.03.020.2005 6 01.020.989 1.744.07.453 2.020.728.02.865.774.593 107.827 117.2006 13 01.481.408 115.816.225.425.632 2.880.2006 11 01.586.020.404.020.04.849 113.12.753.941 96.346.373 SOLD 3.502.732.903.2005 01.460.523.020.941 96.496.2004 01.03.2006 19 01.965.2005 TOTAL 0 24.744.445 0 24.283.484.245 119.68 0 210.739 3.2005 4 01.208.445 Calculul dobânzii pentru perioada de rambursare a creditului s-a făcut potrivit planului de rambursare prezentat în continuare (elaborat pornind de la condiţiile de creditare menţionate anterior): PLAN DE RAMBURSARE .020.02.020.941 96.083.965.020.304.2005 5 01.162.810 1.870 1.986.941 96.096 2.188 18.168.785.020.2005 01.923.795.439.941 96.505.941 96.882.536.026 22.2005 01.394 2.020.104.2005 9 01.2007 RATA TOTALA 120.016.06.929 1.314 CREDIT 96.020.764.03.02.941 DOBANDA 24.490 15.431 111.648.941 96.397.570 112.965.2006 12 01.151 110.965.965.823.08.020.2006 18 01.723.020.966 118.965.01.2005 2 01.711.376.RATA RATA 1 01.941 96.691 2.513 2.445 3.706.442.215 2.649.918 3.685.020.129 96.670.941 96.572 2.932 12.844.12.020.522.09.445 0 24.08.037 3.784.513 10.11.792 12.05.165 23.

020. activitatea de exploatare şi alte activităţi.09.536 6.761.020.499 97.561.2008 36 01.248.941 96.744.020.125.941 96.941.contul de profit şi pierdere pentru perioada proiectată. .020.941 96.941 96.020.2007 29 01.035 104.225.465 768.020.941 96.020.121.5.10. respectiv primii 5 ani de funcţionare a pensiunii.286 1.2007 30 01.03.142.2007 26 01.11.584 576.209.918 99.020.941 96.405 864.2008 37 01.822 192.06.623.840.080 4.056.234 9. 36 .698 2.2007 33 01.200.941 96.centralizatorul cheltuielilor din activitatea de exploatare a pensiunii pentru primii 5 ani previzionaţi şi a cheltuielilor aferente activităţii de comerţ en-gros pentru primul trimestru al anului 2005.04.2007 27 01.251.152.2007 25 01.242.020.941 0 În tabelele următoare (preluate din secţiunea economică a Cererii de finanţare) sunt prezentate: .06.401.891 SOLD 1.167.108 1.DATA NR.020.07.342.174 105.346 960.197 101. activitatea de investiţii şi finanţare.020.815 7.2008 34 01.422.256 5.961.581.941 96.020.639 98.419 1.041. perioada de exploatare.2008 35 01.117 4.941 96.501.057 100.982.558 1.12.560.440.301.68 0 DOBANDA 10.280.167 1.480. a2.2008 38 01. perioada de implementare a proiectului.020.782.104.2007 32 01.279 640.762 288.954 8.01.881 96.272.041.396 5.188.941 96.941 96.941 96.778 99.861.602.04.08.337 101.020.06.702.140 499.941 96.344.062.2007 28 01.755 103.838 3.661. Analiza cash – flow-ului previzionat Determinarea cash-flow-ului s-a efectuat pentru : a.220 96.062.020.3.314.146.52 2 CREDIT 96.230.02.681.221.321.359 97.895 104.941 96.643 480.05.941 96.RATA RATA 24 01.2008 39 01.308.293.05.616 103.941 3.2007 31 01.2009 TOTAL RATA TOTALA 106. b.263.020.524 672.675 7.227 1. a) Cash flow-ul aferent perioadei de implementare s-a determinat lunar pentru: a1.476 102.083.094 8.816. 5.977 3.703 384.020.920.

solicitat în condiţiile prezentate la analiza contului de profit şi pierdere. luna noiembrie 2005: a doua tranşă în sumă de 218. -  Dobânda lunară la creditul contractat pentru completarea surselor proprii de finanţare a investiţiei. respectiv 38% din totalul cheltuielilor eligibile. Venituri şi cheltuieli din activitatea de comerţ en . surse atrase (împrumut bancar) în sumă de 3.676 este asigurată din: - surse proprii.607.068. luna decembrie 2005: a treia tranşă în sumă de 595. a fost evidenţiată ca şi cheltuială distinctă în perioada septembrie – decembrie 2005. Activitatea de investiţii şi finanţare a fost analizată în funcţie de graficul de realizare a investiţiei.420. pentru perioada de graţie. în sumă de 323.438 mii lei.gros Veniturile din această activitate au fost determinate pe baza: - balanţei de verificare la 30. a2. Activitatea de exploatare şi alte activităţi se referă la activitatea de comerţ en-gros cu băuturi alcoolice şi nealcoolice aferentă anului 2005.744.a1. -  Contribuţia beneficiarului în sumă totală de 4.2005 şi 37 .428 mii lei.859 mii lei. care va susţine finanţarea dobânzilor la creditul bancar contractat.072 mii lei.938 (50% din costurile totale eligibile) a fost programată astfel: - luna octombrie 2005: prima tranşă în sumă de 2. evidenţiată în contul întreprinzătorului. respectiv august decembrie 2005  Obţinerea fondurilor publice în sumă totală de 3. aferentă primelor patru luni ale perioadei de graţie.04.817 mii lei (50% din valoarea totală a proiectului). cuantumul lunar al dobânzii fiind cel prezentat în tabelul anterior privind calculul dobânzii pentru perioada de graţie. pe perioada celor 5 luni necesare.

o dobânzi: 2.600/an.000 mii lei.valoare de achiziţie totală contractată: 5. o alte cheltuieli de exploatare: 5%. Rezultatele estimate pentru perioada mai – decembrie 2005 sunt următoarele: . . mediu lunar de sticle.preţ mediu de achiziţie/sticlă: 17.03.04.2%.7%. conform contului de profit şi pierdere întrocmit la 30. Pentru perioada mai – decembrie 2005 veniturile au fost determinate pornind de la contractele de desfacere încheiate. o materiale consumabile: 5%. 38 . o alte cheltuieli materiale: 2%. sticle. Tipurile de cheltuieli şi ponderea fiecăreia în total venituri.04.4%.325 lei.2005.6%.2006 Pentru perioada ianuarie – aprilie 2005 veniturile au fost stabilite potrivit contului de profit şi pierdere întocmit pe baza balanţei de verificare la 30.2005.2005 – 31. . o impozite şi taxe: 0. Cheltuielile aferente acestei activităţi au fost determinate astfel: - pentru perioada ianuarie – aprilie 2005.04.6%.preţ mediu de vânzare propus/sticlă: 19. Ponderea totală a cheltuielilor în total venituri este de 95%.- contractelor de desfacere încheiate pentru o perioadă de 1 an. astfel: . contractate: 304. determinate pe baza activităţii anterioare a societăţii sunt următoarele: - o mărfuri: 70%. o energie si apa: 0. băuturi diverse.adaos comercial de 10%. . băuturi diverse. pentru perioada mai – decembrie 2005 procentual din veniturile din vânzări de băuturi diverse aferente acestei perioade.277. . o protecţie socială:0.055 lei.383.nr.nr. o salarii: 0. respectiv 01. o servicii prestate de terţi: 5%. o impozit pe profit: 3. ce pot fi vândute: 25.5%.

Fluxul de numerar pentru perioada de implementare a proiectului (inclusiv perioada efectuării studiilor.C. cu evidenţierea activităţii de investiţii şi de finanţare a acestora din surse proprii şi atrase (credit bancar şi grant SAPARD). proiectelor şi obţinerii avizelor şi acordurilor). precum şi rezultatele activităţii de comerţ en-gros desfăşurare de S. PROD COMIMPEX SRL în această perioadă este prezentat în tabelul următor (preluat din secţiunea economică a Cererii de finanţare): 39 .

atât din surse proprii cât şi din fonduri publice (comunitare şi naţionale).impozit pe profit. reflectând existenţa surselor de finanţare pentru investiţia propusă. cu evidenţierea activităţii de rambursare a creditului bancar. după caz. *) TVA-ul de recuperat este aferent investiţiei propuse prin proiect. În cazul de faţă indicatorii calculaţi sunt: . precum şi rezultatele activităţii de exploatare a pensiunii pentru primii 5 ani este prezentat în tabelul următor (preluat din secţiunea economică a Cererii de finanţare). Fluxul de numerar pentru perioada de exploatare a pensiunii.valoarea investiţiei (fără TVA).2006.03.4). Fluxul de lichidităţi net al perioadei include: . 5.volumul veniturilor şi cheltuielilor din exploatare. .Rezultatele fluxului de numerar aferent perioadei de implementare a proiectului sunt pozitive.fluxul de numerar din activitatea curentă = fluxul brut -TVA de plată + TVA de recuperat*) . Rezultatele activităţii de exploatare pentru anul 2006 le includ şi pe cele aferente activităţii de comerţ en-gros.5. cu termen scadent 31.amortizarea anuală a investiţiei. . 40 .4. b) Cash flow-ul aferent perioadei de exploatare a pensiunii a fost determinat pe baza veniturilor şi cheltuielilor din contul de profit şi pierdere la care s-a aplicat TVA (19%). Indicatorii financiari ai activităţii previzionate Indicatorii calculaţi în scopul aprecierii viabilităţii proiectului sunt în concordanţă cu cerinţele studiilor de fezabilitate şi cu recomandările şi standardele interne şi internaţionale în domeniu (inclusiv Ghidul finaţării proiectelor SAPARD-măsura 3. conform contractelor aflate în derulare.

. Toţi indicatorii economico . ţinând seama de caracterul particular al surselor de investiţii. .rata acoperirii prin fluxul de numerar.valoarea actualizată netă.rentabilitatea capitalului investit..rezultatul din exploatare.financiari determinaţi în scopul analizei proiectului de investiţii sunt indicatori ai activităţii efective a pensiunii. . . . respectiv „Proiecţia principalilor indicatori financiari”.gradul de acoperire a cheltuielilor financiare.profitul net. respectiv prin diminuarea veniturilor totale din exploatare cu toate categoriile de cheltuieli admise a fi deduse. . . este prezentată în tabelul următor. Profitul obţinut în urma exploatării pensiunii este determinat în concordanţă cu normativele legislaţiei româneşti în materie. . în condiţiile unor ipoteze de lucru normale pentru o unitate turistică de acest tip aflată la începutul perioadei de exploatare. respectiv surse proprii şi granturi SAPARD.cheltuieli financiare. Evoluţia principalilor indicatori economico-financiari ai activităţii pensiunii pe perioada analizată de 5 ani. 41 .rata îndatorării. Valorile indicatorilor proiectaţi se înscriu în limitele prevăzute în Ghidul SAPARD. Durata de recuperare a investiţiei exprimă numărul de ani în care suma profitului net anual egalează valoarea investiţiei.durata de recuperare a investiţiei.

451 3.PROIECŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI FINANCIARI Curs leu/€ = 40.95 1.679.544 58. Rata acoperirii prin fluxul de 6 50.272.638.60 10 32.815 103.43 Nu este cazul 0.161 58.406 80.939 441 0 0 9.62 2.02 2.549 17.26 113.95 5.758.87 2.41 1. Valoarea investiţiei 6.00% 3.841.58 3.87 41.75 127.161 4.933. Rezultatul din exploatare 7 9 9 3 3 1.711 31. Cheltuieli din exploatare 8 4 6 1 6 6 1.688 2. Rentabilitatea capitalului investit 15% 19% 21% 26% 26% 8. Rata îndatorării 11.56% 1. Profitul net 2 3 5 7 2 6.196 € 6.613 2.61 5.877 mii lei 168.43 3.638.14 1.951 43.53 1.099.50 138.73 5.148.572 5.64 132 0.72 3.365.272.462.71 5.614.241 43.58 76.301.772.365. Cheltuieli financiare 281.44 20 13. Venituri din exploatare 5 3 4 8 0 0 0 3 0 4.033.78 3. Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare 10. 8 luni şi 19 zile 7. Durata de recuperare a investiţiei 4 ani.678 ANUL 1 ANUL 2 ANUL 3 ANUL 4 ANUL 5 SPECIFICAŢIE MII LEI € MII LEI € MII LEI € MII LEI € MII LEI € 1.535 50.654 6.279 47.924 195.203 77.07% 1.00% Nu este cazul 33 .75% 1.42 25.87 1.204.045.293.996 35.451 80.41 154.056.50 138.865 4.41 123.

168 € 34 .625 mii lei 364. Valoarea actualizată netă 8% 14. Rata de actualizare 13.813.numerar 12.

potrivit legislaţiei în vigoare. AVIZE ŞI ACORDURI Avizele şi acordurile emise de organele în drept. Construcţiilor şi Turismului pentru construirea pensiunii. • fonduri publice 84. . 8.024. sunt: .50 € cofinanţare naţională (25%).073. 2.certificatul de urbanism însoţit de „Fişa tehnică în vederea emiterii Acordului Unic pentru obţinerea acordului de mediu”.63. 7. FINANŢAREA INVESTIŢIEI Valoarea totală a investiţiei de 184.52 €.119.961. .021.098 €. PĂRŢI DESENATE 1.15. .avizul sanitar veterinar.962.52 € autofinanţare. 4. Plan de situaţie. Plan de amplasament şi delimitare al corpului de proprietate (1:500).000).00 € împrumut bancar.84.098 € cheltuieli eligibile (împrumut bancar).52 € va fi acoperită astfel: • beneficiar 100.7. Notă: Avizele şi acordurile solicitate în cazul investiţiei de faţă sunt documente distincte anexate Cererii de finanţare.aviz de specialitate eliberat de Ministerul Trancporturilor. 3.7.923.50 € contribuţie comunitară (75%). Fişa corpului de proprietate. respectiv: . respectiv: .52 € cheltuieli neeligibile: .21. . 34 . Planul de încadrare în zona (1:10. .6.

vederi.planurile nivelurilor. faţade. Planuri de arhitectură .5. 35 . secţiuni pentru principalele obiecte de construcţii.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful