PLAN DE AFACERI

1

CUPRINS

1. 2. 3.

DATE GENERALE

DATE TEHNICE ALE PROIECTULUI DE INVESTIŢII DEVIZUL GENERAL ESTIMATIV AL INVESTIŢIEI
4.

DATE PRIVIND FORŢA DE MUNCĂ OCUPATĂ DUPĂ REALIZAREA INVESTIŢIEI PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI AI INVESTIŢIEI FINANŢAREA INVESTIŢIEI AVIZE ŞI ACORDURI PĂRŢI DESENATE

5. 6. 7. 8.

1.

DATE GENERALE
2

1.1. Denumirea investiţiei: Pensiunea turistică rurală „Floare de colt” 1.2. Autoritatea contractantă: Roxana Glăvan 1.3. Amplasamentul (judeţul, localitatea): judeţul Vîlcea, comuna Costeşti, sat Bistriţa 1.4. Oportunitatea realizării investiţiei Obiectivul realizării proiectului îl reprezintă valorificarea pe piaţa turistică internă şi internaţională a turismului rural din judeţul Vîlcea, în special a agroturismului şi turismului montan, componentă esenţială în dezvoltarea durabilă, ecologică a zonei Munţilor Căpăţânii. Relieful, cu preponderenţă montan, creează oportunităţi pentru dezvoltarea turismului, prin cadrul natural şi obiective turistice de mare valoare naţională. Motivaţia amenajării acestei pensiuni la poalele Munţilor Căpăţânii, este dată de potenţialul turistic natural deosebit, în ansamblu, care oferă turistului împătimit de natură, un peisaj incredibil, un loc perfect pentru relaxare. Realizarea proiectului va conduce la relansarea activităţii economice, sociale, culturale a zonei din nord - vestul judeţului Vîlcea în care se va realiza pensiunea, precum şi a zonei adiacente.

Patrimoniul natural Comuna Costeşti este situată într-un areal depresionar, închis spre nord de versanţii sudici ai Munţilor Căpăţânii şi de Dealul Măgura (611 m) spre sud. Prezenţa masivului calcaros Buila – Vânturariţa, cu orientare NE-SV, dă o notă aparte peisajului. Teritoriul administrativ este dispus în trepte de altitudine şi se
3

extinde spre nord până în creasta principală a Munţilor Căpăţâna. Este traversat de pâraiele Bistriţa şi Costeşti, cu direcţie de curgere de la nord spre sud, care şi-au format, la traversarea masivului calcaros, impresionante chei. Comuna Costeşti beneficiază de condiţii naturale deosebit de favorabile practicării turismului, fiind avantajată de lipsa factorilor de poluare şi de un potenţial turistic de excepţie care permite practicarea unor variate forme de turism. Resurse turistice legate de cadrul natural

formele de relief submontan şi montan, având ca suport o structură geologică complexă, dispus în trepte de altitudine, îmbogăţesc aspectul peisagistic al zonei şi creează oportunităţi pentru turismul de odihnă şi recreere. Importanţa ştiinţifică (geologică, geomorfologică, botanică şi forestieră) a Masivului Buila – Vânturariţa a determinat declararea acestuia ca Parc Naţional. Pe seama masivului calcaros Buila – Vânturariţa au apărut forme de relief carstic, unele dintre ele fiind obiective turistice de patrimoniu excepţional, înscrise în Legea nr. 5 / 2000;
 Complexul carstic Cheile Bistriţei (600 m lungime), cele mai înguste

chei în calcare din România, sunt săpate de Pârâul Bistriţa în versanţii abrupţi, calcaroşi, ai Masivului Buila – Vânturariţa; în pereţii aproape verticali ai cheilor există numeroase guri de peşteră, iar la nivelul întregului masiv se întâlnesc exemplare rare, endemice, de floră şi faună, favorizate fiind de influenţele submediteraneene, specifice zonei sud-vestice a Carpaţilor; reprezentative în zonă sunt pădurile de castani comestibili care ocupă suprafeţe extinse pe rama sudică calcaroasă;
 Peştera Liliecilor face parte din Complexul carstic Cheile Bistriţei,

este situată în versantul drept al cheilor, în zona cea mai îngustă a acestora; a fost săpată de apele râului Bistriţa la o altitudine de 850 m,
4

aflată la ieşirea din chei. este completată de obiectivele de cult amenajate de către călugării Mănăstirii Bistriţa. în perioadele invaziilor turceşti. Peştera este obiectiv turistic de patrimoniu cu valoare excepţională. peştera mai este cunoscută şi sub numele de Peştera Sfântului Grigore Decapolitul. Importanţa speologică deosebită a acesteia. dată de colonia de lilieci pe care o adăposteşte (de unde şi denumirea atribuită peşterii). dar este importantă prin prezenţa coloniei de lilieci. sodice. sodice. pe o lungime de circa 4 km. sunt deosebit de spectaculoase. motiv pentru care. apele fiind asemănătoare cu cele de la Băile Olăneşti: ape clorurate. 5 / 2000. adevărate bijuterii ale artei religioase medievale (cu hramurile „Intrarea în Biserică” . indicate în cură internă şi externă. • izvoare de ape minerale sulfuroase. ulterior a devenit locul de salvare a tezaurului Sfintei Mănăstiri a Bistriţei. Iniţial. calcice. în care s-au păstrat Moaştele Sfântului Grigore Decapolitul. Lungimea galeriei subterane este mică (doar 250 m).  Cheile Costeşti sau ale Pietrenilor. folosite până în anul 1989 în tratament balnear (în cadrul Staţiunii balneoclimaterice de interes local Costeşti). urmăresc pârâul Costeşti. bicarbonatate. slab 5 . nu are formaţiuni stalagmitice şi stalactitice.datată ante 1633 şi „Sf. dar mai puţin accesibile turistului obişnuit. hipotonice. înscrisă în Legea nr. ca mod de prezentare şi valoare. bicarbonatate. sulfuroase. şi a patrimoniu de cult. peştera a funcţionat ca vatră de sihăstrie a pustnicilor de pe valea Bistriţei. unic în România. Îngeri” 1782) şi o criptă săpată de călugării mănăstirii. de-a lungul secolelor de restrişte: două bisericuţe. zona oferă numeroase trasee de alpinism.suspendată la 30 m deasupra cotei de nivel a drumului forestier care însoţeşte cheile. magneziene. clorurate.

• • flora pajiştilor montane şi a fâneţelor.iodurate. deosebit de pitoreşti. pentru repunere în formă a organismului după stres (climat de dealuri . sunt locuri de petrecere a weekend-ului la iarbă verde sau locuri de campare. prezintă un interes ştiinţific şi turistic deosebit. digestive. concreţiuni grezoase uriaşe. în prezent staţiunea este închisă. îmbogăţesc peisajul cadrul natural cu specii floristice multicolore. care acoperă versanţii sudici ai Munţilor Căpăţâna. • fondul forestier bogat. recomandate pentru tratarea afecţiunilor renale. cu mineralizaţii totale cuprinse între 1.sedativ de cruţare. de o diversitate impresionantă. structurile de tratament şi instalaţiile de captare şi aducţiune a apelor minerale sunt degradate. stabilimentul balnear. în funcţie de altitudine. Trovanţii de aici. formele variate şi expresive ale trovanţilor de la Costeşti creează privitorului senzaţia unei inedite galerii de sculptură în aer liber. 6 . au dimensiuni metrice (cele mai mari de pe teritoriul României). de valoare excepţională).014 – 2 g/l. sunt formate în nisipuri de vârstă Meoţiană.Costeşti (rezervaţia naturală de interes interes naţional. fără valori extreme. cu aspect zoomorf. hepatobiliare. • Muzeul Trovanţilor . traseele celor două cursuri de ape şi afluenţii acestora.Govora. reumatismale şi endocrine. Mărimea. este o premisă favorabilă pentru dezvoltarea sporturilor de iarnă. cu temperatură medie anuală de aproximativ 6°C). reprezentat prin păduri de foioase şi conifere. • elementele climatice ale zonei. îmbogăţesc aspectul peisagistic al regiunii şi creează oportunităţi pentru turismul de odihnă şi recreere activă. însoţite de cele mai multe ori de drumuri forestiere. • domeniul schiabil amenajabil în arealul Zmeuretu . sunt favorabile practicării turismului în tot timpul anului.

• Peştera Liliecilor.Vânturariţa există cel puţin 34 de trasee de alpinism. anul 1494.Vânturariţa. pe seama cărora se pot organiza partide de vânătoare şi pescuit sportiv. 7 . Comuna Costeşti (la 10 km de Horezu). a obiectivelor: • Masivului Buila . monument natural (rezervaţie complexă.monument de arhitectură. ctitorie a fraţilor Craioveşti. iar pe cursul superior al pâraielor. • trasee turistice marcate – sunt 4 poteci turistice marcate (traseele 23. a cărei biserică are hramul „Adormirii Maicii Domnului”. suprafaţa 4. de diferite grade de dificultate. suprafaţa – 1 ha).sat Bistriţa. 1856 .186 ha). 28 şi 29).• fondul de vânătoare şi de pescuit sportiv – fondul forestier al comunei cuprinde specii cu valoare cinegetică. a determinat includerea în categoria arii protejate. din care o bună parte se află pe teritoriul administrativ al comunei Costeşti. cu plecare din satele Bistriţa şi Pietreni. 27. trăieşte avifaună specifică arealului montan. este una dintre cele mai importante aşezări monastice şi culturale din Ţara Românească. • trasee de alpinism în Masivul Buila . refăcută în 1519. constituit în Parcul Naţional Buila– Vânturariţa (rezervaţie complexă. 5/2000. în conformitate cu Legea nr. Patrimoniul cultural • Monumente cultural – istorice  Mănăstirea Bistriţa . Resurse turistice naturale cu regim protectiv Unicitatea şi valoarea unor elemente ale biodiversităţii sau fenomene naturale geologice cu valoare ştiinţifică. care duc spre creasta principală a Munţilor Căpăţânii şi spre Masivul Buila – Vânturariţa. în amonte de masivul calcaros al Builei.

al XVII-lea – monument de arhitectură. formaţii de dansuri populare. Poziţia acesteia.  Biserica Bolniţă „Schimbarea la Faţă” (satul Bistriţa. 1710 (pridvorul) .  Biserica cu hramul „Sfântul Grigorie Decapolitul – Eleonul” (sat Bistriţa. comuna Costeşti) – sec. ţesături şi port tradiţional popular.  Centrul etnografic Costeşti: cojocărit. Prin pictura.Sat Pietreni. monument de arhitectură. formaţii artistice de amatori – cor mixt. refăcută în anul 1831. 1701.  Biserica de lemn cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” (Grămeşti.  Biserica cu hramul „Naşterii Maicii Domnului” a fostului schit Ţigănia (sat Bistriţa. Comuna Costeşti) – 1644. Comuna Costeşti) – 1521. monument de arhitectură.sat Bistriţa. manifestări populare.  Biserica de lemn cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” (sat Costeşti. este ctitoria lui Matei Basarab.  “44 de Izvoare” sau “Schitul de sub Piatră” . datini sau obiceiuri legate de oierit. tehnică populară. Comuna Costeşti) – ctitorită în anul 1801. Biserica mănăstirii are hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” şi deţine un mic muzeu de artă religioasă. sat Pietreni.monument de arhitectură. arhitectura şi sculptura sa. la circa 850 m. pe versantul sudic al masivului calcaros Buila. poate fi considerată unul dintre cele mai reprezentative monumente istorice şi de artă religioasă din ţară. fluieraşi. 8 . este deosebit de spectaculoasă – ctitorită în anul 1634 – monument de arhitectură. Comuna Costeşti) are fresce originare din secolele XV . arhitectură tradiţională. comuna Costeşti. Comuna Costeşti (la 12 km de Horezu). Mănăstirea Arnota .XVI şi a aparţinut fostului schit Păpuşa – monument de arhitectură. al cărui mormânt se află aici.

6. 3. • • • • • cusături. joagăre (satul Pietreni). • Resurse turistice antropice cu regim protectiv Nr. manifestări etnofolclorice organizate cu ocazia unor sărbători cu caracter religios. asemănător zonei Mărginimea Sibiului. crt. comuna COSTEŞTI sat BISTRIŢA. 1847 .1856 1520 – 1521. 1847 . 5. satul Bistriţa. alb şi negru. ansamblul rural. la care culoarea predominantă este roşu. 2. costumul popular. 1710 (pridvor) ref. colecţia muzeală “Al.1519. 1847 . comuna COSTEŞTI sat BISTRIŢA. 7. fie în două culori. meşteşuguri cu o răspândire din ce în ce mai redusă. ref. comuna COSTEŞTI.satul Costeşti instalaţii tehnice – mori de măcinat. 4.1 Elemente de patrimoniu etnocultural • arhitectură tradiţională – case vechi cu pridvor.1856 1634 9 . între casa Stoian şi casa Ghiuzan. Adresă Datare 1494. Bălintescu” . fie cel oltenesc. ţesături şi covoare olteneşti. comuna COSTEŞTI sat BISTRIŢA. Denumire Mănăstirea Bistriţa Biserica „Adormirea Maicii Domnului” Biserica – bolniţă „Schimbarea la Faţă” Turn clopotniţă Corp de chilii (din incinta veche) Foişor Mănăstirea Arnota Localitate sat BISTRIŢA. 1847 . comuna COSTEŞTI sat BISTRIŢA. sat BISTRIŢA.1856 ref. comuna COSTEŞTI sat BISTRIŢA. specifice zonei etnografice “Oltenia de sub Munte”.1856 1. pe latura de E a incintei vechi pe Muntele ref.1856 1847 .

în stâncă Moară şi joagăr de lemn sat BISTRIŢA. Decapolitul – Eleonul” a fostului schit Păpuşa Biserica „Intrarea în Biserică” 12. XIX sec. comuna COSTEŞTI sat BISTRIŢA. sat BISTRIŢA. Arnota 1634 1852 . comuna COSTEŞTI Sat PIETRENI. comuna COSTEŞTI Sat PIETRENI. sat BISTRIŢA.1856 1634 sec. 15. XVII. comuna COSTEŞTI. comuna COSTEŞTI sat BISTRIŢA. Casă cu prăvălie 18. comuna COSTEŞTI. Biserica „Sf. Stabilimentul băilor 19. 13. comuna COSTEŞTI sat COSTEŞTI. comuna COSTEŞTI sat COSTEŞTI. Maicii Domnului” a fostului schit Ţigănia (Schitul Păr) Podul Reginei Maria şi sat BISTRIŢA.1920 sec. Arhangheli” Corp chilii comuna COSTEŞTI. comuna COSTEŞTI Sat PIETRENI. 9.8. comuna COSTEŞTI sat BISTRIŢA. XV – XVI. 1831 10 21. Îngeri” Biserica „Naşterea sec. XIX sec. Grigore 11. 1763 – 1784. 1782 (pictura) 14. cele două cruci săpate 16. comuna COSTEŞTI sat COSTEŞTI. Nicolae” 20. „Adormirea Maicii 1664 1700 – 1701. Biserica „Intrarea în Biserică” Biserica de lemn Domnului” Biserica „Sf. comuna COSTEŞTI sat BISTRIŢA. Incintă Biserica „Sf. XVII ante 1633 10. Grigore Decapolitul În peştera Sf. XX 1750 17. în faţa Primăriei 165 1914 . comuna COSTEŞTI cartier Grămeşti 109. comuna COSTEŞTI. ref. a fostului schit „De sub Piatră” . Biserica „Sf. 1712 (refacere) În peştera Sf. Grigore Decapolitul La E de sat şi de Mănăstirea Bistriţa sec.

• Turismul cultural-religios este favorizat de o moştenire deosebit de bogată.Oferta de petrecere a timpului liber Diversitatea. constituie un prilej de relaxare. precum ţesături executate manual (costum popular. precum şi un important tezaur de artă religioasă de valoare naţională excepţională. Sărbătorile tradiţionale locale. „La obârşie. arhaice. legate de preponderent de sărbătorile religioase. susţine practicarea acestei forme de turism. costum popular. la izvor”. Grigore Decapolitul (20 noiembrie) sau 11 . pictură religioasă. Sărbătoarea Sf. Caracterul şi tradiţia acestei zone a orientat locuitorii către meşteşuguri artizanale cu specific românesc. păstrător de meşteşuguri populare tradiţionale. se mai manifestă încă prin obiceiuri legate de oierit – păstrate din ce în ce mai puţin. • Turism etnocultural. între reprezentanţii administraţiei locale şi diverse personalităţi invitate. monumente istorice de valoare universală (Mănăstirea Hurez . de stabilirea de contacte umane între localnici şi oaspeţi. ce înscrie zona depresionară Horezu în amsamblul său în categoria valorilor de vârf ale patrimoniului cultural românesc. Comuna Costeşti reprezintă un important centru monahal care contribuie la conservarea spiritualităţii şi culturii ortodoxe româneşti. tradiţii.monument UNESCO). doar de nordul Moldovei . volumul şi valoarea potenţialului turistic existent pe teritoriul comunei Costeşti sunt premise care favorizează modalităţi multiple de petrecere activă a timpului liber prin practicarea unor forme de turism specifice. covoare olteneşti). de întâlnire a fiilor satului. fiind întrecută. Sunt păstrate în această zonă a Olteniei de Nord. folclor. de la sud de Carpaţi. Existenţa centrului etnocultural Costeşti. ca număr de obiective religioase şi valoare. cusături.Bucovina. Originea locuitorilor din comună în satele de peste munte ale Mărginimii Sibiului. între cei plecaţi la oraş şi cei rămaşi în sat.

cunoscute de multe generaţii. Pe lângă Căminul cultural „Constantin Popianu” funcţionează de peste 40 de ani o echipă de teatru de amatori. • Speoturismul – este favorizat de prezenţa Masivului calcaros Buila – Vânturariţa şi de numeroase forme de relief carstic adăpostite de acesta. Practicarea acestei forme de turism.“Bâlciul de Sf. Promovarea turismului rural va asigura acestui spaţiu păstrător de valori tradiţionale româneşti o dezvoltare durabilă şi echilibrată. fie la diverse concursuri sau manifestări culturale din judeţ. departe de aglomeraţia şi stresul marilor oraşe. Marie” (15 august) sunt sărbători intrate deja în tradiţia satului. locuitorii marilor centre urbane dorind să-şi petreacă sfârşitul de săptămână în locuri nepoluate. Datorită litigiilor asupra proprietăţii stabilimentului balnear. pitoreşti. dovedite prin analize de specialitate) oferă suficiente motivaţii pentru iniţierea unui plan de măsuri. instalaţiile şi dotările existente s-au degradat continuu. Dezvoltarea turismului rural în comuna Costeşti este argumentată de existenţa unor ţinuturi străvechi. Piesele de teatru puse în scenă sunt prezentate fie la Căminul cultural din localitate. favorizează afluxuri importante dinspre capitala de judeţ sau dinspre alte oraşe mari. pe DN 67. dar două dintre ele sunt mai cunoscute: Peştera Haiducilor şi Peştera Liliecilor. • Turism rural. În zonă se cunosc mai multe peşteri. • Turismul balnear a constituit până în anul 1989 profilul de bază al comunei Costeşti. Apropierea de municipiul Râmnicu Vâlcea. • Turismul de sfârşit de săptămână (weekend) este o formă de turism din ce în ce mai apreciată. devenind impracticabile. sunt la ele acasă. într-un 12 . în care obiceiuri. cu ocazia marilor sărbători de peste an. în scopul reabilitării şi relansării acestei staţiuni pe piaţa turistică locală şi chiar naţională. dar şi poziţia localităţii. manifestări aşteptate cu bucurie de localnici. sărbători strămoşeşti şi meşteşuguri devenite artă. apele minerale de aici fiind asemănătoare cu cele de la Băile Olăneşti. Potenţialul balnear al localităţii (calitatea apelor minerale şi bioclimatul.

Prezenţa a numeroase obiective turistice de interes cultural. masivul calcaros al Builei este tot 13 . Zona Buila . În vara anului 2005 în zonă s-a desfăşurat un prim raliu auto pentru maşini de tipul ARO. etnografic. atât datorită existenţei unor trasee turistice marcate sau nemarcate din Munţii Căpăţânii. Zona oferă suportul necesar pentru parapantă. istoric. finalizat cu o festivitate de premiere pentru câştigători. • Turismul montan. face ca traseul DN 67 să atragă anual zeci de mii de turuişti români şi străini. deltaplan.DN 67 (Rm. snowboard. religios sau natural în întraga zonă de nord a Olteniei. care face legătura între trei magistrale rutiere europenee: E 81 (Bucureşti – Piteşti – Rm. de frontieră RO/BG – Bucureşti – Craiova – Drobeta Tr. • Turismul ştiinţific este susţinut de existenţa pe teritoriul administrativ al comunei a Parcului Naţional Buila – Vânturariţa. Acesta este un început şi pentru alte tipuri de vehicule. prinde contur din ce în ce mai mult şi în România. Vâlcea – Costeşti .cadrul natural pitoresc. este din ce în ce mai des întâlnită. • Turismul de tranzit derivă din amplasarea zonei pe o importantă arteră rutieră naţională . • Turismul pentru sporturi extreme. care pornesc pe interfluvii sau pe drumurile forestiere din satele Bistriţa şi Pietreni. comuna Costeşti poate deveni un centru important al turismul montan. oferit de ţinutul de sub munte al Olteniei. o formă de turism cu adresabilitate preponderentă către tânăra generaţie. motocross. Jiu – Drobeta Tr.Horezu – Tg. Severin).Govora). cicloturism. În perspectivă. În ultimii ani. Vâlcea – Sibiu – Cluj Napoca – Satu Mare – Halmeu/ punct de frontieră RO/UK) şi E 79 (Calafat – Craiova – Tg. dar şi datorită potenţialului schiabil al Munţilor Căpăţâna (zona Zmeuret . Jiu – Deva – Vârfurile – Oradea – Borş/punct de frontieră RO/H) şi E 70 (pct.Vânturariţa oferă 34 de trasee de alpinism – din care 32 sunt de alpinism tehnic. de frontieră RO/ YU). ce poate constitui un laborator de lucru pentru cercetătorii în domeniu. Severin – Timişoara – Moraviţa pct.

Stabilimentul balnear dispunea de circa 20 de locuri de cazare. www.mai des vizitat de membrii cercurilor de alpinism. Structura capacităţii de cazare în Costeşti în anul 2005 Numele pensiunii Evrica Avram Doina Avrămoiu Blidaru Coca Ispăşoiu Nicolae TOTAL Categoria 3 margarete 2 margarete 2 margarete 2 margarete 2 margarete 2 margarete – Număr de locuri 6 4 4 9 4 4 31 Sursa: Ministerul Transporturilor.rotur. care totalizează de 31 de locuri (vezi tabelul). comuna Costeşti nu avea de structuri de cazare clasice. Oferta de cazare Oferta de cazare a comunei Costeşti este reprezentată de 6 pensiuni rurale. care au reamenajat traseele de căţărare sau au echipat altele noi. care au fost desfiinţate odată cu închiderea activităţii balneare. o creştere a structurilor de cazare de tip pensiune.ro Înainte de anul 1990. oferite doar celor ce veneau la tratament balnear. Construcţiilor şi Turismului. Capacitatea de cazare în cadrul mănăstirilor Unitate Număr locuri Mănăstirea Arnota 12 (+18 locuri în construcţie) Mănăstirea Bistriţa 30 TOTAL 60 14 . În prezent. Se observă astfel. INCDT. care însumează 31 locuri de cazare. un lucru favorabil pentru dezvoltarea turismului. vizitatorii comunei pot fi găzduiţi în cele 6 pensiuni rurale de 2 sau 3 margarete.

Oferta de alimentaţie pentru turism Servicii de alimentaţie sunt oferite turiştilor. atunci capacitatea de cazare a localităţii ajunge să însumeze un număr de 91 de locuri. Nu există în localitate structuri de alimentaţie clasice pentru turişti. se poate observa că în localităţile componente comunei nu există o bază materială turistică suficient de dezvoltată care să valorifice potenţialul turistic de excepţie de care dispune zona. la cerere. doar în cadrul pensiunilor turistice din Costeşti. care din punct de vedere administrativ aparţin comunei Costeşti.Sursa: Primăria Costeşti Dacă se mai ia în calcul şi numărul de locuri de cazare din cadrul mănăstirilor Arnota şi Bistriţa. În concluzie. 15 .

35 x 13.2. 300 m). urmărind cursul Pârâului Bistriţa. DJ 646 (Băbeni – Tomşani – DN 67/Costeşti – Mânăstrirea Bistriţa – Mânăstirea Arnota).4. Denumirea investiţiei: Realizarea unei pensiuni turistice rurale în judeţul Vîlcea – sat Bistriţa – comuna Costeşti 2. a fost achiziţionată de către S. Regimul de înălţime este parter + etaj + mansardă.90 m). PROD COMIMPEX în anul 2002 de la SC ACVILA SRL. proprietar al unei suprafeţe de teren de 1000 mp 2. . Jiu – Motru – Drobeta Turnu Severin/E70) pe circa 1.1. Accesul la amplasamentul pensiunii se face prin comuna Costeşti: este traversată spre partea sa sudică de artera rutieră DN 67 (E81/Rm. 2. Beneficiar: Glăvan Roxana. aproximativ pe direcţia N-S. Situaţia actuală Construcţia. în contul datoriilor pe care aceasta din urmă le avea.1.C. Prezentarea proiectului de investiţii 2.1.3.1. traversează comuna pe circa 9 km. la stadiul la care este în prezent. conform contractului de dare în plată nr. alipite şi retrase la circa 4 m unul de celălalt. Clădirea este formată din trei pavilioane identice (6. DATE TEHNICE ALE PROIECTULUI DE INVESTIŢII 2. - În prezent sunt structura de rezistenţă.1. Vîlcea – Costeşti – Horezu – Tg.5 km. în apropierea Mânăstirii Bistriţa (aprox. 1792.2. Amplasament Pensiunea turistică este amplasată în satul Bistriţa.1.

hol cu casa scării .36 mp. = 4. Prin proiectul investiţional se vor continua lucrările de amenajare a pensiunii. = 23.amenajările exterioare. = 14.C.instalaţiile. fiecare dintre cele trei pavilioane urmând să cuprindă: * la parter: * la etaj: .acoperişul. ferestre. de serviciu hol cu scară de acces la etaje terasă acoperită (deschisă spre lac) Total parter = 35.90 mp 2 .32 mp = 89. .26 mp = 2. balustrade).un apartament cu: o cameră de zi o dormitor o debara o hol o duş o terasă descoperită Total etaj * la mansardă: = 4.23 mp = 19. De la achiziţia clădirii şi până în prezent au fost efectuate mici lucrări de reparaţii şi refacere a acoperişului.02 mp.80 mp = 4.90 mp = 30. = 9.40 mp = 8.03 mp = 14. Nu sunt realizate: .finisajele. .00 mp.62 mp.pereţii despărţitori.realizate: .80 mp.branşamentul electric. .10 mp = 87. . .tâmplăria (uşi.15 mp camera de zi (cu bar) bucătărie cămară W. = 1.oficiu (pentru tot pavilionul) .21 mp = 5.

o cameră de 2 locuri cu: o o o dormitor = 14.00 mp .un apartament cu: o cameră mare semicompartimentată (cameră de zi + dormitor) = 30.hol cu casa scării = 3.alimentaţie publică (cameră de zi cu bar şi bucătărie la fiecare pavilion): 8 locuri x 3 pavilioane = 24 locuri.la parter.26 mp Capacităţi preconizate la finalizarea lucrărilor de construire: - o o cazare: 3 pavilioane.70 mp .80 mp duş = 5. Indicatori principali A(suprafaţă) teren = 500 mp AC (arie construită) = 320.08.80 mp Total mansardă = 65. Zona seismică de calcul este F şi Ks=0. cu jgheaburi şi burlane din tablă zincată.6. pereţi din bârne de lemn la etaj + mansardă şi planşee din beton peste parter şi din lemn peste etajul 1 şi peste mansardă.. Utilităţi Pensiunea este racordată la reţele de alimentare cu apă şi energie electrică. 3 . fiecare cu câte două apartamente şi o cameră de două locuri: total 6 apartamente + 3 camere duble (număr maxim de locuri:24).23 mp hol (cu dulap înzidit) = 4.03 mp duş = 3.0 mc Sistemul constructiv Structura de rezistenţă a pensiunii este realizată din pereţi portanţi de zidărie de piatră pe fundaţii continue din beton .20 mp VC (volum construit) = 2113. Învelitoarea este din şindrilă (în trei straturi) pe şarpantă din lemn în două ape. .70 mp hol (cu dulap înzidit) = 3.00 mp AD (arie desfăşurată) = 892.

cu conductori de cupru şi aluminiu montaţi în ţeavă de oţel zincat. . la circa 30 de pensiune.pardoseli din spărturi de marmură. urmând a fi încheiat contractul de distribuţie şi plătite taxele aferente. . Instalaţii exterioare: 4 . . Clădirea existentă este racordată la reţeaua publică de alimentare cu energie electrică. . gletuite şi zugrăveli lavabile.instalaţia de încălzire cu calorifere racordate la o centrală termică pe combustibil solid cu 3 boilere.tencuieli exterioare drişcuite împărţite în asize. 2.uşi şi referate din lemn.tencuieli interioare obişnuite şi pe rabiţ. Pentru deversarea apelor uzate menajere.balustrade din lemn la scări şi terase.placaje exterioare la pereţi. . . .Pentru alimentarea cu apă. Lucrări rămase de executat Construcţii: .1. există o reţea de aducţiune apă potabilă realizată de către un grup de localnici (inclusiv beneficiarul pensiunii) la care urmează să fie racordată pensiunea. urmează să fie montată o microstaţie de epurare la care va fi racordată pensiunea. - completat instalaţia electrică de iluminat şi prize.lambriuri din lemn la pereţi şi tavane.5. Pensiunea se află amplasată pe drumul de exploatare care face legătura cu satul Dealu Botii şi satul Răchiţele. din plăci de gresie glazurate şi din pişcoturi de gresie natur şi pardoseli din duşumele de lemn răşinoase – inclusiv straturile suport.instalaţii şi obiecte sanitare la băi şi bucătării. Instalaţii interioare: . cu plăci de travertin. .placaje la pereţi cu plăci ceramice şi de travertin.

3. Amplasarea într-un sit natural deosebit. 5 . Amenajări exterioare: .pavaje exterioare din piatră brută pe strat de nisip.. . tencuiala exterioară albă. . nivelul de confort şi serviciile oferite. L= 30.5% aferent cheltuielilor eligibile.923.instalaţie de iluminat pe terase şi în grădină.52 € (inclusiv TVA).52 € cheltuieli neeligibile. din care: 168.119. grija pentru protecţia mediului demonstrează concepţia unitară care a stat la baza fundamentării datelor de temă pentru proiect. Lemnul.racordurile exterioare la reţeaua de alimentare cu apă potabilă (tuburi PVC tip uşor.reţeaua de canalizare a apelor menajere uzate prevăzută cu cămine de vizitare şi staţie de epurare.TVA-ul de 9. acoperişul din şindrilă sunt elemente de arhitectură ce vor fi folosite pentru a crea un spaţiu arhitectural care să nu agreseze prin modernitate ci să se încadreze în specificul local. DEVIZUL GENERAL ESTIMATIV AL INVESTIŢIEI Valoarea totală a investiţiei este de 184.196 € sunt cheltuieli eligibile şi 15. prevăzută cu apometru şi doi hidranţi de grădină. Sursele proprii de finanţare (constituite din împrumuturi bancare şi numerar evidenţiat în contul întreprinzătorului) vor acoperi: - ½ din volumul cheltuielilor eligibile. piatra aparentă rostuită. . tâmplăria din lemn masiv.0 m). arhitectura propusă încadrată în specificul zonei.

• serviciile turistice sunt complexe. fiind supuse unui judecăţi şi interpretări personale ale consumatorilor. dar o vechime corespunzătoare în funcţia respectivă. • ocuparea multor funcţii solicită un nivel relativ redus de calificare. • denumirea activităţii arată tipul de activitate nu şi nivelul de îndemânare al prestatorului. fiind legată de însuşirile şi capacitatea acestora. • standardele au o natură subiectivă. 6 . • industria turismului este caracterizată prin fluctuaţia cererii pe termen scurt. necesitând utilizarea unui număr relativ mare de funcţii aferent diverselor servicii. Corespunzător acestora managementul trebuie să ia în considerare aspectele caracteristice ale domeniului. care pot avea opinii diferite privind calitatea serviciilor prestate. Consideraţii generale privind managementul forţei de muncă în turism În industria turistică. respectiv: • produsul turistic este perisabil. turismul fiind considerat o "industrie a mâinii de lucru".4. Acest aspect necesită adaptarea ofertei de muncă la cerere care. DATE PRIVIND FORŢA DE MUNCĂ OCUPATĂ DUPĂ REALIZAREA INVESTIŢIEI 4. spre deosebire de alte sectoare ale economiei naţionale. • cererea pentru muncă este directă. • productivitatea se bazează pe capacitatea şi efortul personal al lucrătorilor.1. activitatea se desfăşoară în condiţii diferite. în majoritatea cazurilor este spontană.

• productivitatea muncii nu depinde neapărat de nivelul de calificare al prestatorului. precum şi salariul brut de incadrare. suprasolicitarea de ordin fizic şi neuropsihic constituie factori de risc în desfăşurarea activităţilor. • în situaţia turelor prelungite. necesarul minim de personal. şi munca efectivă desfăşurată în activităţile de turism prezintă anumite caracteristici ca de exemplu: • necesită un set de atitudini specifice pentru această industrie şi o gamă de aptitudini speciale pentru fiecare tip de activitate.€ 1 7 . este prezentat în următorul tabel: Funcţia Administrator pensiune Număr Salariul posturi lunar . structurat pe funcţii. lucrătorii din industria turismului (hotelieră şi restauraţie) pot beneficia de bacşişuri ("tips" sau "pourboire"). • ca avantaje neoficiale. care pot întregi câştigurile salariale. • este lipsită de aspecte birocratice. • are un sistem complicat de plăţi. 4.• adaptarea ofertei se face prin ajustarea numărului de personal în funcţie de nivelul de activitate. • programul este permanent.2. recepţie). Totodată. • retribuţia muncii se situează sub nivelul înregistrat în alte ramuri. necesitând prelungirea orarului de funcţionare pentru prestarea unor activităţi (exemplu: activităţi de restaurant. meserii şi servicii. • este inegal normată. Necesarul resurselor de forţă de muncă Conform capacităţii şi categoriei de clasificare a pensiunii. • poate declanşa un conflict între promptitudinea prestării serviciului şi calitatea prestaţiei.

din care: .Recepţioner Cameristă Bucătar Ospătar Îngrijitor spaţii exterioare Total 2 3 2 2 1 11 În funcţie de evoluţia activităţii pensiunii se poate utiliza şi personal sezonier pentru a asigura funcţionarea acesteia în bune condiţii. Total personal (locuri de muncă nou create) 11.personal de execuţie: 10. 8 .

448 € (5. 5. Aceste camere vor fi modern dotate şi utilate.3 Durata de realizare: 5 luni (august – decembrie 2004).119. Planificarea temporală şi valorică a investiţiei se va face etapizat. pentru mic dejun.52 € (7.003 mii lei). exclusiv perioada realizării proiectelor. PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO - ECONOMICI AI INVESTIŢIEI 5. bucătărie.119.50% contribuţie privată . respectiv 7. dejun şi cină. Sursele de finanţare sunt repartizate astfel:: . cămară şi terasă) ce va fi utilizată drept salon de restaurant. din care C+M 128. cu mobilier şi finisaje de cea mai bună calitate.489.un apartament şi o cameră dublă.52 € (inclusiv TVA).un apartament. 9 .1 Valoarea totală a investiţiei: 184.225.2 Eşalonarea investiţiei Valoarea totală a investiţiei este de 184. conform graficului de mai jos „Programarea temporală şi valorică a lucrărilor de investiţii”. Ajutorul public ce va fi acordat în cadrul măsurii 3.614 mii lei.5. studiilor şi obţinerii avizelor necesare.4 pentru realizarea pensiunii turistice Dealu Botii va reprezenta 50% din totalul cheltuielilor eligibile. 5. cu elemente de artizanat locale sau trofee de animale. Interioarele vor fi frumos decorate. pe categorii de lucrări.50% contribuţie publică SAPARD (75% contribuţie UE. - alimentaţie – fiecare pavilion are la parter o cameră de zi (cu bar. • la masardă . 25% buget naţional). formată din trei pavilioane. 5. fiecare având următoarea structură: • la etajul I .489.4 Capacităţi: - cazare – pensiune clasificată la categoria 3 flori.614 mii lei).

pregătite din produse naturale proaspete. muşeţelul. brânzeturi. friptă la grătar. pojarniţa. carne proaspătă de pasăre de curte. lapte bătut. lapte proaspăt şi natural de vacă. vor putea fi servite mâncăruri tradiţionale. cât şi în sistem restaurant prin angajaţii pensiunii (bucătari şi ospătari). În ceea ce priveşte bucătăria. păpădia). menta. 10 . cu efecte terapeutice demonstrate de mii de ani (afine. Meniurile oferite vor cuprinde ceaiuri din flora spontană.Clienţii potenţiali ai pensiunii pot opta atât pentru prepararea şi servirea meselor individual. cu un conţinut de proteine ridicat. etc.

41 7 69.351 0 0 1. FINISAJE.460 65.351 22.499 84.482.499 84.356 0 0 0 2006 OCT 0 0 16.601 18.256 1. ECHIPAMENTE MICROSTATIE EPURARE DOTARI MOBILIER .250 208.636 16.482.366 595.30 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 AUG 0 137.645 30.499 84.058 0 15.41 7 69.36 6 0 NOI 0 0 16.01 9 0 0 0 0 0 0 0 DEC 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 595.41 7 69.939 184.067 170.460 65.645 0 18.116.256 1. ACORDURI SI AUTORIZATII PROIECTARE SI ENGINEERING ASISTENTA TEHNICA ALIMENTARE CU APA CANALIZARE MENAJERA INSTALAŢIE ELECTRICĂ INSTALAŢIE TERMICĂ APR 24.381 196.301 0 0 0 1.447.058 20. ZIDARII.356 170.356 0 0 0 SEP 0 0 16.230 20.460 65.019 4.072 15 UTILITATI ALEI PIETONALE ARHITECTURA.301 137.058 0 0 0 22.PROGRAMAREA TEMPORALĂ ŞI VALORICĂ A LUCRĂRILOR DE INVESTIŢII MII LEI LUCRĂRI DE INVESTIŢII PROIECTARE SI ASISTENTA TEHNICA OBTINERE DE AVIZE. IZOLATII INSTALATII ELECTRICE CONSTRUCTII.116.498 253. INTERIOARE INSTALATII INSTALATII SANITARE INSTALATII INCALZIRE INTERIOARE CENTRALA TERMICĂ UTILAJE.07 2 TOTAL 24.301 0 0 0 1.058 0 15.636 64.939 184.482.

730.614 16 .59 8 1.903.017.TOTAL 24.79 6 3.42 8 595.41 8 218.07 2 7.30 1 1.489.

1.5. respectiv 7.5.489. odată cu expirarea contractelor de desfacere de băuturi diverse (încheiate în anul 2005).52 € (inclusiv TVA).  Orizontul de timp Analiza a fost efectuată pe o perioadă de 5 ani după finalizarea proiectului de investiţii. Proiectul va fi operaţional la începutul anului 2005.  Valoarea totală şi durata de implementare a proiectului Valoarea totală a proiectului: 184. Implementarea fizică a proiectului şi plata contractorului se vor desfăşura în perioada august .C. Analiza economico – financiară a proiectului 5. Ipoteze de lucru Ipotezele de lucru pentru analiza economico – financiară sunt valabile atât pentru perioada de implementare a proiectului (anul 2006). Exploatarea pensiunii va fi făcută de S.  Stabilirea preţurilor Analiza economico – financiară a fost efectuată în preţuri constante pe toată perioada de prognoză.5. care are ca obiect de activitate pe lângă cel de desfacere en-gros de băuturi diverse şi pe cel de prestări servicii turistice. Începând cu trimestrul al II-lea al anului 2006.decembrie 2004. 27 . Anul 2008 va fi anul în care activitatea pensiunii se va stabiliza la parametri optimi.119. cât şi pentru perioada de exploatare a acestuia (pensiune turistică). obiectul principal de activitate al firmei va fi cel de prestări servicii turistice. PROD COMIMPEX SRL.614 mii lei.

considerând că reprezintă rata cea mai apropiată pentru a stabili cel mai oportun cost al capitalului investit. Aceasta a fost stabilită la 8%.5.Determinarea veniturilor şi cheltuielilor. pentru ambele tipuri de activitate. precum şi a celorlaţi indicatori estimaţi sa efectuat în EURO şi mii lei.2. alte servicii. Activitatea de exploatare Structura veniturilor din activitatea de exploatare a pensiunii Veniturile din activitatea de exploatare a proiectului au fost determinate pe tipuri de activităţi astfel: o Servicii de cazare: Veniturile din activitatea de cazare au fost determinate pornind de la: capacitatea pensiunii. Analiza contului de profit şi pierdere (pentru perioada de exploatare a pensiunii) 5. respectiv: cazare. al anului 2005). 28 .  Rata de actualizare Rata de actualizare este rata la care valorile viitoare sunt aduse la valori prezente. activitatea financiară. activitatea de exploatare. de asemenea. 5. Rezultatele. a. alimentaţiecomerţ en-gros cu băuturi alcoolice şi nealcoolice (primul trimestru bar.3. Estimarea categoriilor de venituri şi cheltuieli s-a efectuat pentru următoarele activităţi: servicii turistice oferite de pensiune.5. şi de cel mai recent ghid al Uniunii Europene în ceea ce priveşte analiza economico – financiară a unui astfel de proiect investiţional. Acest lucru este sugerat. au fost evidenţiate distinct pentru: a. b.

0% 48.0 63. zile de funcţionare 365 TRIM I 90 TRIM II 91 TRIM III 92 TRIM IV 92 Grad mediu de ocupare (%).0% 90.136 1.0% 75. tarifele preconizate pe zi pe apartament/cameră dublă.0% 45.0% 90. camere duble 3 Nr. apartamente 6 Nr.0% 2.0 25.€ 56.548 o Servicii de alimentaţie şi bar 2007 6 3 365 90 91 92 92 60.906 apartament 1. numărul de camere comercializate pe durata unui an (număr de camere x număr de zile de funcţionare x gradul de ocupare trimestru / Ipotezele de calcul.an).346 29 .0% 2. gradul mediu de ocupare anual şi trimestrial.0% 90.473 2008 6 3 365 90 91 92 92 65.0 63.0% TRIM II 35.0 €/camera dublă 25.0 Total venituri .0% 1.346 2009 6 3 365 90 91 92 92 65.136 1.0% 47.0% 48.314 657 32.424 712 32.0% TRIM I 65.0% 70.971 1.0 25.0% 35.0% 47.0 25.0 58. camere vândute. durata de funcţionare anuală: permanent. din care: 1.424 712 32.0% TRIM III 90.271 cameră dublă 635 Tarif mediu €/apartament 32. precum şi rezultatele preconizate a fi obţinute sunt prezentate în tabelul următor: EURO Indicatori 2006 Nr. din care: 58.0% 75.0% TRIM IV 42.0% Nr.

072 2008 24 365 8. clienţi Tarif mediu individual TOTAL VENITURI €o Alte servicii 2006 24 365 8. în cea mai mare parte. .numărul de locuri/masă comercializate (nr. . locuri la masă Nr.60 5.numărul de locuri la masă. 30 . . zile).telefon. gară.excursii.083 12 60. autogară. corelat cu gradul de ocupare al capacităţii de cazare.65 5.Veniturile din exploatarea spaţiilor pentru alimentaţie (în sistem restaurant) au fost determinate pornind de la: . Ipotezele de calcul. zile funcţionare Nr.694 12 68.760 0.760 0.58 5.996 2007 24 365 8.328 INDICATORI Nr.spălătorie – curăţătorie. de clienţii pensiunii şi ocazional de alţi clienţi.760 0. Aceste venituri se estimează a fi generate. precum şi rezultatele preconizate a fi obţinute sunt prezentate în tabelul următor: EURO 2009 24 365 8. locuri/masa comerc.328 Aceste venituri au fost estimate la 5% din veniturile totale din exploatare şi vor proveni din: . .256 12 63. . fax.tarifele preconizate.număr clienţi (nr. locuri la masă x nr.rulaj/ loc la masă.transport: aeroport. . locuri comercializate x rulaj/loc).694 12 68. . . Internet.numărul de zile de funcţionare.760 0.65 5. Rulaj/loc la masă Nr.

mediu trimestrial de sticle.valoare de achiziţie totală contractată: 5.gros Veniturile din această activitate au fost determinate pe baza contractelor de desfacere încheiate în anul 2005pe o perioadă de 1 an. .nr.325 lei.150.055 lei. I 2005: 1.04. . au inclus: 31 .000 mii lei. băuturi diverse. .038 mii lei.preţ mediu de vânzare propus /sticlă: 19.600/an.451. . contractate: 304. .2006 În estimările efectuate au fost luate în calcul vânzările de băuturi din primul trimestru al anului 2006.plimbare cu căruţa sau cu sania trasă de cai. precum şi a veniturilor aferente activităţii de comerţ en-gros pentru primul trimestru al anului 2006 este prezentat în tabelul următor (preluat din secţiunea economică a Cererii de finanţare): Structura cheltuielilor din activitatea de exploatare a pensiunii Cheltuielile efectuate pentru desfăşurarea activităţii curente. În baza ipotezelor menţionate rezultă o valoare medie a vânzărilor pentru trim.03.2005 – 31. Structura veniturilor din activitatea de comerţ en .preţ mediu de achiziţie/sticlă: 17. băuturi diverse.nr.pescuit şi vânătoare sportivă. Pe baza acestor ipoteze rezultă: . ce pot fi vândute: 76.277. sticle. respectiv 01.adaos comercial mediu: 10%. conform structurii contului de profit şi pierdere din Cererea de finanţare. Centralizatorul veniturilor din activitatea de exploatare a pensiunii pentru primii 5 ani previzionaţi. Ipoteze de calcul a veniturilor: ..

respectiv 1% din valoarea construcţiei. materiale consumabile şi au fost estimate la 0. Acestea au fost stabilite la aproximativ 30% din veniturile din alimentaţie. • impozite.100 €/lună/salariat pentru 10 angajaţi. Asigurarea anuală pentru clădire şi bunurile din interior au fost estimate la 0.8% din veniturile totale din exploatare. - . asigurări: includ cheltuielile cu asigurarea clădirii (inclusiv a dotărilor) şi impozitul pe clădire. estimate la 0. alte cheltuieli materiale: includ cheltuieli neprevăzute cu mărfuri. • materiale consumabile: includ cheltuielile cu aprovizionarea cu detergenţi. . taxe.5% din veniturile totale din exploatare.125 €/lună/salariat pentru 4 angajaţi. şi au fost estimate la 5% din totalul veniturilor din exploatare.200 €/lună pentru administratorul pensiunii. estimate la 0.2 % din veniturile totale din exploatare.• mărfuri: cheltuielile de aprovizionare cu mărfuri alimentare şi băuturi pentru restaurant şi bar. lucrări şi servicii executate de terţi: - • • • chirii: cheltuieli pentru închirierea de mijloace de transport auto.5% din veniturile totale din exploatare.150 €/lună/salariat pentru 2 angajaţi. transport: cheltuieli pentru combustibilul necesar autovehiculelor închiriate. estimate la 0. energie.2%/an din valoarea construcţiei.reclamă / publicitate: cheltuieli pentru promovarea pensiunii. rechizite etc. Impozitul pe clădire a fost calculat potrivit legislaţiei româneşti în vigoare. Plăţile se estimează a fi efectuate în rate trimestriale egale. utilităţi (combustibil. • salarizarea personalului angajat: includ cheltuielile cu salariile aferente celor 17 de salariaţi operativi. . 32 . . Pornind de la salariile prevăzute anterior rezultă următoarele grupe de salarizare: . apă): au fost estimate la 7% din veniturile totale din exploatare.

• alte cheltuieli de exploatare includ cheltuielile pentru: deplasări. . .mărfuri: 70%.alte cheltuieli materiale: 2%. . b.protecţie socială:0. servicii profesionale (de pregătire personal) etc.5%. Cheltuieli aferente activităţii de comerţ en-gros Structura acestor cheltuieli şi ponderea fiecăreia în veniturile din vânzări en-gros de băuturi diverse sunt următoarele: . ponderea totală a acestor cheltuieli se situează la circa 95% din veniturile obţinute.5% din veniturile totale din exploatare. • impozit pe profit: reprezintă plăţile pentru impozitul pe profit.energie si apa: 0. întreţinere şi reparaţii.• asigurări şi protecţie socială: reprezintă cheltuielile angajatorului aferente salariilor estimate. .7%.salarii: 0. .6%.dobânzi: 2. În determinările noastre cuantumul acestora a fost estimat la 0. • cheltuieli cu amortizările şi provizioanele: Fondurile alocate pentru înlocuirea mijloacelor fixe se bazează pe legislaţia românească actuală. . Activitatea financiară 33 . .6%. respectiv 25% din profitul brut total.alte cheltuieli de exploatare: 5%. .impozite şi taxe: 0.4%. cuantumul acestora fiind potrivit legislaţiei din momentul actual de 35.materiale consumabile: 5%.impozit pe profit: 3. 15 ani pentru utilaje şi 8 ani pentru dotări.servicii prestate de terţi: 5%. .2%. Astfel. .5% din totalul fondului de salarii. respectiv pe o amortizare liniară pentru o durată de viaţă de 50 de ani pentru clădire.

816. Pentru determinarea acestora s-a luat în considerare dobânda la vedere (0.05%) aplicată la veniturile totale din exploatare. Cheltuieli din activitatea financiară sunt reprezentate de: .comisioane bancare.credit solicitat: 3.700.2004. . .2005.060 €.perioada de creditare: 48 luni.000 01.678 lei). 1€= 40.mod de rambursare: rate lunare egale.Veniturile din activitatea financiară provin din dobânzile bancare la disponibilităţile din contul curent.lei 1. Comisioanele bancare aferente decontărilor prin contul curent şi au fost estimate la 0.000.08. .00 01.mod de acordare: 3 tranşe de credit.data acordării: 01.744. .dobânzi la creditul bancar ce va fi contractat pentru acoperirea contribuţiei proprii.09.2004 0 0 1.perioada de rambursare: 39 luni.333 34 .08.rata dobânzii: 8%.800.817 mii lei (92.2004 0 12.10.000. .000.680 23. . din care: .lei ACORDĂRII . .00 01. în funcţie de tranşele utilizate. corelat cu necesarul de finanţare al proiectului.2004 244. . este prezentat în tabelul următor: TRANSE DATA DOBÂNDA CREDIT .333.data primei scadenţe: 01.1% din veniturile totale din exploatare.perioadă de graţie: 9 luni. Calculul dobânzii pentru perioada de graţie. Dobânda la creditul bancar a fost calculată în următoarele condiţii de creditare: .05.

2005 2 01.020.020.544.408 115.245 119.02.2005 4 01.020.691.020.2006 14 01.886 21.467 19.711.02.2005 01.445 0 24.024.941 96.165 23.513 2.RATA RATA 1 01.2005 01.431 111.481.941 96.903.632 2.020.445 3.747 21.572 2.020.976.01.986.335.445 0 24.06.020.09.208.565.020.2005 5 01.104.376.685.048 35 .593 107.456.020.607 20.10.865.439.360.072.048 17.264.827 117.670.129 96.739 3.941 96.2005 3 01.445 Calculul dobânzii pentru perioada de rambursare a creditului s-a făcut potrivit planului de rambursare prezentat în continuare (elaborat pornind de la condiţiile de creditare menţionate anterior): PLAN DE RAMBURSARE .592.291 110.225.08.2006 13 01.05.07.723.977 3.2006 17 01.496.01.363.570 112.020.045.858 3.2006 18 01.037 3.552.941 96.020.04.020.314 CREDIT 96.11.020.941 96.784.941 96.404.2006 21 01.020.2006 15 01.01.162.02.003.628.547 116.394 2.753.989 1.769 16.2006 19 01.09.965.802.764.151 110.460.844.12.11.05.020.124.522.2007 22 01.687 117.688.490 15.020.268 115.2005 7 01.941 96.453 106.941 96.792 12.11.816.445 0 24.2006 11 01.418.2004 01.965.445 0 24.2007 RATA TOTALA 120.2006 16 01.941 96.652 11.649.156 2.020.920.744.941 96.03.442.283.586.966 118.965.071 13.373 SOLD 3.112.2007 23 01.346.513 10.965.168.384.020.304.020.733 108.2005 01.445 0 24.2005 TOTAL 0 24.941 96.728.463.941 96.304.lei DATA NR.505.425.691 2.04.941 113.941 96.941 96.664.523.2005 8 01.941 96.145.795.706.648.632.484.215 2.183.020.810 1.065.607.965.643.941 96.799 3.965.2005 9 01.824.710 112.453 2.543.188 18.849 113.204.03.325.751 1.10.020.944.774.334 2.05.941 96.020.941 96.06.941 96.2006 12 01.941 96.2004 01.918 3.965.016.68 0 210.01.732.785.630 16.305 23.083.445 0 24.941 DOBANDA 24.08.397.096 2.355.2006 20 01.536.400.03.929 1.12.941 96.211 14.923.932 12.091.012 109.106 119.870 1.07.823.880.909 17.744.2005 6 01.026 22.350 14.965.020.564.2005 01.941 96.502.328 19.445 24.872 108.020.275 2.385 120.882.2006 10 01.12.

020.623.822 192.344.062.918 99.062.221. 36 .140 499.396 5.560.465 768. respectiv primii 5 ani de funcţionare a pensiunii.108 1.10.2008 35 01.142.contul de profit şi pierdere pentru perioada proiectată.279 640. activitatea de investiţii şi finanţare.020.041.681.2009 TOTAL RATA TOTALA 106.230.020.227 1.941 96.941 96.977 3.941 96.419 1.020.083.121.152.2007 31 01.056.941 3.941 96.225.05.422.941 96.020.280.941 96.035 104.941 96.020.09.941 96.524 672.248.146.941 96.639 98.263.762 288.06.174 105.815 7.703 384.2008 39 01. Analiza cash – flow-ului previzionat Determinarea cash-flow-ului s-a efectuat pentru : a.2008 36 01.041.2008 34 01.301.861.895 104.961.12.020.3.661.744.401.782.234 9.337 101.941 96.020.920.2008 37 01.197 101.308.2007 32 01.5.891 SOLD 1.125.293.941 96.941 96.816.2007 26 01.440.04.256 5.941 96.499 97.104.941.02.702.838 3.2007 29 01.346 960.342.761.536 6.220 96.643 480. 5.03.52 2 CREDIT 96. perioada de exploatare.405 864.2007 27 01.954 8. b.778 99.200.01.476 102.840.centralizatorul cheltuielilor din activitatea de exploatare a pensiunii pentru primii 5 ani previzionaţi şi a cheltuielilor aferente activităţii de comerţ en-gros pentru primul trimestru al anului 2005. perioada de implementare a proiectului.581.020.2007 25 01.06.057 100.020.272.020.117 4.07.561.020.881 96.020.DATA NR.68 0 DOBANDA 10.982.698 2.2007 30 01. a) Cash flow-ul aferent perioadei de implementare s-a determinat lunar pentru: a1.359 97.167 1.755 103.094 8.242. a2.06.941 96.05.286 1.501.2007 33 01. activitatea de exploatare şi alte activităţi.251.314.602.480.558 1.080 4.020.020.11.020.020.167.04.321.941 96. .2008 38 01.RATA RATA 24 01.188.616 103.08.675 7.209.941 0 În tabelele următoare (preluate din secţiunea economică a Cererii de finanţare) sunt prezentate: .584 576.2007 28 01.

a2.438 mii lei.420.859 mii lei.2005 şi 37 . Activitatea de investiţii şi finanţare a fost analizată în funcţie de graficul de realizare a investiţiei. respectiv 38% din totalul cheltuielilor eligibile. solicitat în condiţiile prezentate la analiza contului de profit şi pierdere. care va susţine finanţarea dobânzilor la creditul bancar contractat. surse atrase (împrumut bancar) în sumă de 3.744. evidenţiată în contul întreprinzătorului.676 este asigurată din: - surse proprii.gros Veniturile din această activitate au fost determinate pe baza: - balanţei de verificare la 30.04. Activitatea de exploatare şi alte activităţi se referă la activitatea de comerţ en-gros cu băuturi alcoolice şi nealcoolice aferentă anului 2005. luna noiembrie 2005: a doua tranşă în sumă de 218. a fost evidenţiată ca şi cheltuială distinctă în perioada septembrie – decembrie 2005. respectiv august decembrie 2005  Obţinerea fondurilor publice în sumă totală de 3. cuantumul lunar al dobânzii fiind cel prezentat în tabelul anterior privind calculul dobânzii pentru perioada de graţie. luna decembrie 2005: a treia tranşă în sumă de 595. -  Contribuţia beneficiarului în sumă totală de 4.072 mii lei.817 mii lei (50% din valoarea totală a proiectului). aferentă primelor patru luni ale perioadei de graţie.068. Venituri şi cheltuieli din activitatea de comerţ en . pentru perioada de graţie.428 mii lei. în sumă de 323.938 (50% din costurile totale eligibile) a fost programată astfel: - luna octombrie 2005: prima tranşă în sumă de 2.607. -  Dobânda lunară la creditul contractat pentru completarea surselor proprii de finanţare a investiţiei. pe perioada celor 5 luni necesare.a1.

conform contului de profit şi pierdere întrocmit la 30.adaos comercial de 10%. o impozite şi taxe: 0.2006 Pentru perioada ianuarie – aprilie 2005 veniturile au fost stabilite potrivit contului de profit şi pierdere întocmit pe baza balanţei de verificare la 30.preţ mediu de vânzare propus/sticlă: 19.04.6%. o alte cheltuieli materiale: 2%.04.2%. determinate pe baza activităţii anterioare a societăţii sunt următoarele: - o mărfuri: 70%. o energie si apa: 0.277. băuturi diverse. . Cheltuielile aferente acestei activităţi au fost determinate astfel: - pentru perioada ianuarie – aprilie 2005. o salarii: 0.325 lei.- contractelor de desfacere încheiate pentru o perioadă de 1 an. o materiale consumabile: 5%. contractate: 304.000 mii lei. Ponderea totală a cheltuielilor în total venituri este de 95%. astfel: . Tipurile de cheltuieli şi ponderea fiecăreia în total venituri. . .2005.4%. sticle. 38 .6%. respectiv 01. pentru perioada mai – decembrie 2005 procentual din veniturile din vânzări de băuturi diverse aferente acestei perioade.preţ mediu de achiziţie/sticlă: 17.nr.2005.5%. o impozit pe profit: 3.7%. .valoare de achiziţie totală contractată: 5. Pentru perioada mai – decembrie 2005 veniturile au fost determinate pornind de la contractele de desfacere încheiate.055 lei.383.03. mediu lunar de sticle. Rezultatele estimate pentru perioada mai – decembrie 2005 sunt următoarele: . ce pot fi vândute: 25. o protecţie socială:0. băuturi diverse. o dobânzi: 2.600/an. o servicii prestate de terţi: 5%.04.2005 – 31. o alte cheltuieli de exploatare: 5%.nr.

C. cu evidenţierea activităţii de investiţii şi de finanţare a acestora din surse proprii şi atrase (credit bancar şi grant SAPARD). PROD COMIMPEX SRL în această perioadă este prezentat în tabelul următor (preluat din secţiunea economică a Cererii de finanţare): 39 . precum şi rezultatele activităţii de comerţ en-gros desfăşurare de S.Fluxul de numerar pentru perioada de implementare a proiectului (inclusiv perioada efectuării studiilor. proiectelor şi obţinerii avizelor şi acordurilor).

5. reflectând existenţa surselor de finanţare pentru investiţia propusă. precum şi rezultatele activităţii de exploatare a pensiunii pentru primii 5 ani este prezentat în tabelul următor (preluat din secţiunea economică a Cererii de finanţare).4). Fluxul de lichidităţi net al perioadei include: . după caz.fluxul de numerar din activitatea curentă = fluxul brut -TVA de plată + TVA de recuperat*) .valoarea investiţiei (fără TVA). *) TVA-ul de recuperat este aferent investiţiei propuse prin proiect. b) Cash flow-ul aferent perioadei de exploatare a pensiunii a fost determinat pe baza veniturilor şi cheltuielilor din contul de profit şi pierdere la care s-a aplicat TVA (19%). Indicatorii financiari ai activităţii previzionate Indicatorii calculaţi în scopul aprecierii viabilităţii proiectului sunt în concordanţă cu cerinţele studiilor de fezabilitate şi cu recomandările şi standardele interne şi internaţionale în domeniu (inclusiv Ghidul finaţării proiectelor SAPARD-măsura 3. atât din surse proprii cât şi din fonduri publice (comunitare şi naţionale).5.amortizarea anuală a investiţiei. Fluxul de numerar pentru perioada de exploatare a pensiunii.volumul veniturilor şi cheltuielilor din exploatare. cu termen scadent 31. Rezultatele activităţii de exploatare pentru anul 2006 le includ şi pe cele aferente activităţii de comerţ en-gros.4. .impozit pe profit.2006.03. cu evidenţierea activităţii de rambursare a creditului bancar. conform contractelor aflate în derulare. În cazul de faţă indicatorii calculaţi sunt: . 40 .Rezultatele fluxului de numerar aferent perioadei de implementare a proiectului sunt pozitive. .

. în condiţiile unor ipoteze de lucru normale pentru o unitate turistică de acest tip aflată la începutul perioadei de exploatare.gradul de acoperire a cheltuielilor financiare.cheltuieli financiare. ..rezultatul din exploatare. .profitul net. . Evoluţia principalilor indicatori economico-financiari ai activităţii pensiunii pe perioada analizată de 5 ani. . respectiv prin diminuarea veniturilor totale din exploatare cu toate categoriile de cheltuieli admise a fi deduse. Durata de recuperare a investiţiei exprimă numărul de ani în care suma profitului net anual egalează valoarea investiţiei. este prezentată în tabelul următor.durata de recuperare a investiţiei.rata îndatorării. Toţi indicatorii economico . .valoarea actualizată netă. respectiv surse proprii şi granturi SAPARD.financiari determinaţi în scopul analizei proiectului de investiţii sunt indicatori ai activităţii efective a pensiunii. Valorile indicatorilor proiectaţi se înscriu în limitele prevăzute în Ghidul SAPARD.rata acoperirii prin fluxul de numerar. . . Profitul obţinut în urma exploatării pensiunii este determinat în concordanţă cu normativele legislaţiei româneşti în materie.rentabilitatea capitalului investit. ţinând seama de caracterul particular al surselor de investiţii. respectiv „Proiecţia principalilor indicatori financiari”. 41 .

14 1.73 5.711 31.933. Cheltuieli financiare 281.865 4.07% 1.614.679.87 41.241 43.841.58 76.572 5.61 5.75 127.58 3.161 4.924 195.00% 3.293.772.161 58.26 113.00% Nu este cazul 33 .78 3.056.43 3.758.43 Nu este cazul 0.365.62 2.451 3.42 25.95 5.41 123. Durata de recuperare a investiţiei 4 ani. Venituri din exploatare 5 3 4 8 0 0 0 3 0 4.406 80.87 2.203 77.462.638. 8 luni şi 19 zile 7.535 50.099.451 80.877 mii lei 168. Rentabilitatea capitalului investit 15% 19% 21% 26% 26% 8. Rata acoperirii prin fluxul de 6 50.272. Cheltuieli din exploatare 8 4 6 1 6 6 1.41 1.544 58.196 € 6.87 1.204.50 138.815 103.549 17.PROIECŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI FINANCIARI Curs leu/€ = 40.678 ANUL 1 ANUL 2 ANUL 3 ANUL 4 ANUL 5 SPECIFICAŢIE MII LEI € MII LEI € MII LEI € MII LEI € MII LEI € 1.41 154.939 441 0 0 9.688 2.951 43.148.279 47.02 2.613 2.53 1.60 10 32.365.75% 1. Rata îndatorării 11.033.996 35.045.56% 1.71 5. Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare 10. Valoarea investiţiei 6.638.72 3.272.301. Profitul net 2 3 5 7 2 6. Rezultatul din exploatare 7 9 9 3 3 1.50 138.95 1.64 132 0.44 20 13.654 6.

numerar 12.168 € 34 . Valoarea actualizată netă 8% 14.625 mii lei 364.813. Rata de actualizare 13.

15. 8. Fişa corpului de proprietate.63.52 € autofinanţare. 7. Construcţiilor şi Turismului pentru construirea pensiunii.50 € cofinanţare naţională (25%). Plan de situaţie.000). respectiv: . • fonduri publice 84. respectiv: .50 € contribuţie comunitară (75%). Plan de amplasament şi delimitare al corpului de proprietate (1:500). PĂRŢI DESENATE 1.024.962. Notă: Avizele şi acordurile solicitate în cazul investiţiei de faţă sunt documente distincte anexate Cererii de finanţare. . 3.923.00 € împrumut bancar.961.84.21.52 € cheltuieli neeligibile: .aviz de specialitate eliberat de Ministerul Trancporturilor. 34 .098 €.073.119. 2.52 €. Planul de încadrare în zona (1:10.avizul sanitar veterinar. . FINANŢAREA INVESTIŢIEI Valoarea totală a investiţiei de 184. sunt: . 4.021. potrivit legislaţiei în vigoare. AVIZE ŞI ACORDURI Avizele şi acordurile emise de organele în drept.6. .098 € cheltuieli eligibile (împrumut bancar). .7.52 € va fi acoperită astfel: • beneficiar 100.certificatul de urbanism însoţit de „Fişa tehnică în vederea emiterii Acordului Unic pentru obţinerea acordului de mediu”.7. .

planurile nivelurilor. faţade. secţiuni pentru principalele obiecte de construcţii. vederi.5. 35 . Planuri de arhitectură .