P. 1
FEBRUARIE

FEBRUARIE

|Views: 1,357|Likes:
Published by Saigo Julia

More info:

Published by: Saigo Julia on Feb 01, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/28/2013

pdf

text

original

Secrete pentru a avea o gradina de legume mai productiva Culturi intensive Cel mai sigur mod de a creste cantitatea

recoltata este reducerea spatiului dintre plante. Idea este plantarea pe benzi late si astfel reducerea spatiului acordat fiecarei plante. Ca sa incepeti o gradina cultivata in acest mod, sapati aceste benzi pe lungime dorita dar nu depasiti 90 – 120 cm latime. Chiar daca nu este necesara, delimitarea buna a zonelor este de folos mai ales cand aveti paturi ridicate. Inchiderea lor intre scanduri nu numai ca va face gradina sa arate mai ordonata ci va impiedica pamantul sa alunece pe margini. Va fi mai usor sa instalati suporturi pentru crestere verticala. Aveti nevoie de: sfoara, bete mici sau araci, o unealta pentru a face gaurile in pamant, rasadurile si apa. Pasul 1. Instructiuni. Inainte de a planta sapati pamantul pana la dancimea de 25 – 30 cm, amestecandu-l bine sa se aeriseasca. Amestecati ingrasamant organic si granulat cu o actiune mai lenta. Trasati randurile intinzand bucatile de sfoara. Aceste linii va vor ajuta sa plantati legumele la distanta corecta una de alta. Pasul 2. Daca plantati rasadurile, folositi un bat sau o unealta speciala ca sa faceti gaurile. Scoateti cu grija planta din recipient. Asezati planta in gaura la aceeasi adancime la care era asezata si in recipient. Presati pamantul din jurul tulpinii deasupra radacinilor. Daca plantati seminte, faceti mici depresiuni in pamant cu degetele. Asigurati-va ca urmati intocmai instructiunile de pe ambalaj cu privirela adancimea de plantare. Pasul 3. Udati bine. Pentru rasaduri, stropiti usor folosind un furtun sau stropitoare. Pentru seminte, folositi cea mai usoara setare de la capatul furtunului pentru a nu deranja solul. Multe structuri variate constituie un suport bun pentru mazare, fasole agatatoare, pepeni, castraveti si rosii. Culturi verticale Plantele agatatoare se cultiva pe suporturi de sfoara, gard sau alte suporturi de lemn sau metal. Printr-o crestere verticala, creste si cantitatea produsa pe m² . astfel de culturi crescute deasupra solului, sunt mai sanatoase deoarece sansele sa contacteze vre-o ciuperca sau bacterie ce afecteaza frunzele, aflata la sol sunt mai mici. Legumele potrivite gradinilor verticale Rosiile. Alegeti varietati cu crestere nedeterminata pentru a creste si produce continuu pe o perioada mai lunga de timp – pana la primul inghet. Rosiile pot fi cultivate pe suporturi de sarma sau sfoara, sau pot fi sprijinite cu araci de lemn inalti de 2.1 m si infipti in pamant pana la 60 cm. Tomatele crescute pe sarma sau sfoara, au nevoie de ingrijire mai putina dar sunt mai vulnerabile la boli de tip ciuperca. Cele crescute pe araci, vor fi avantajate daca au doar o tulpina. Ca sa pastrati aceasta tulpina singulara, rupeti crengutele nou aparute pe tulpina principala. Mazarea agatatoare. Chiar daca perioada necesara cresterii este mai lunga decat la mazarea tufis, mazarea agatatoare produce mai mult si pe o perioada mai mare. Incercati sa le faceti sa urce pe un arac inalt de lemn sau alt suport de preferat din bambus. Castravetii. Soiurile agatatoare se descurca bine langa un gard sau suport de sarma sa sfoara. Cei crescuti vertical tind sa fiemai drepti si mai uniformi decati cei intinsi la nivelul solului. Mazarea de pastaie. Acest soi cu pastaia dulce si comestibila este printre cele mai productive legume de primavara. Alegand varietati inalte, puteti sa le cresteti pe suportuti de 1,5 -1,8 m inaltime. Culegeti pastaile cu grija ca sa nu rupeti planta fragila. Pepenii si dovleceii de iarna. Aceste culturi cu sezon prelungit au nevoie de un suport foarte rezistent daca alegeti sa le cresteti vertical. Varietatile mari au nevoie de suporturi din panza pentru sprijinirea fructelor. Este nevoie si sa legati planta de suport cu bucati de panza moale. Evitati sfoara sau sarma deoarece pot sa taie tulpina.

Livada doarme sub amortirea iernii. tot in aceste zile se sapa pomii la radacina si se pune gunoi.combinati legumele rapide si lente cum sunt salata si rosiile. sau se aduna zapada la radacina lor. in zilele frumoase se pot curata pomii de frunzele uscate . in acelasi timp cu un soi cu dezvoltare normala si unul cu dezvoltare tarzie.cresteti pepenii si dovleceii sub rosiile intinse pe araci. scoateti plantele si plantati castraveti in locul lor. Plantarea amestecata inseamna plantarea unui soi de legume cu dezvoltare rapida in spatiile ramase intre legumele cu dezvoltare lenta. plantati o treime din suprafata la doua saptamani. . fasolea tufis – trebuie plantata o noua recolta la fiecare saptamani daca doriti sa aveti o recolta continuua.plantarea in prima jumatate a lunii in solarii sau tunele a verzei timpurii. . ridichile si salata. Plantarea succesiva Aceasta tehnica are doua forme. dar care nu se descurca prea bine pe caldura.si pamantul are viata lui. dupa ce mazarea a fost recoltata in intregime. Porumbul este o alta leguma ce are soiuri de inceput de sezon.in ele se ascund dusmani din primavara. A doua forma de plantare succesiva are in vedere faptul ca unele legume au o productie limitata in timp.Plantarea succesiva si amestecata Aceste doua tehnici vor creste productia gradinii dumneavoastra si pot sa prelungeasca sezonul de recoltare a anumitor legume. tomate) . prazul si cartofii dulci si ridichiile cu porumbul dulce. morcovii.Se incearca semintele sanatoase punand cateva din ele sa incolteasca in muschi sau nisip umezit. O varianta a acestei tehnici este plantarea unor soiuri cu perioade de crestere diferita. puteti sa le culegeti dupa 30 zile. spanac si ridichi. De exemplu daca plantati ridichile printre morcovi. cand morcovii sunt inca mici. De exemplu. sau a unui soi inalt intre legumele mai scunde. spanacul si dovleceii de iarna. ( exemplu rosiile si pepenii) Exemple de legume care pot fi combinate cu succes: . De exemplu. Plantarea succesiva inseamna inlocuirea recoltei ajunsa la final cu o recolta noua. cenusa pentru ingrasarea pamantului. mijloc de sezon si sfarsit de sezon. Prima. Pe straturile de langa casa se pune gunoi de pasari. vinete) . MARTIE . . puteti aplica acest sistem la salata. Alte recolte care sunt avantajate de acest sistem includ porumbul. Plantarea amestecata Aceasta tehnica se bazeaza pe faptul ca unele legume cresc repede in timp ce altele nu se grabesc. Daca doriti 3 recolte. Cheia succesului in acest tistem este sa aveti pregatita o rezerva de rasaduri gata sa fie plantate dupa ce prima recolta s-a terminat. Acest sistem are efect mai mare daca incepeti cu legumele amatoare de vreme rece. se acopera cu pamant sapat. FEBRUARIE . O alta optiune este alternarea legumelor cu crestere verticala cu cele intinse la nivelul solului.inconjurati porumbul cu salata sau mazarea cu ridichi. Pe langa mazare. conopidei timpurii si gulioarelor . ardei.replicatul rasadurilor in cuburi sau ghivece nutritive destinate culturilor timpurii de camp (tomate. sau plantarea unei singure recolte pe bucati mici pe o perioada mai lunga de timp. .insamantarea in rasadnite sau solarii incalzite biologic a legumelor destinate culturilor de vara (varza. inseamna inlocuirea la sfarsitul sezonului a unei recolte de primavara cu o recolta de vara. din cand in cand nu strica sa se puna pe el gunoi. De exemplu puteti planta un soi de tomate cu dezvoltare rapida.

. conopida. intre cuiburi. ceapa (din seminte). .plantatul varzoaselor. castraveti.5%. . De asemenea. muste. . MAI . patrunjelului. semanate alternativ.incepe plantarea rasadurilor de legume. . ceapa-morcov. cartof-fasole sau ridiche de luna cu fasolea. a cepei din arpagic si samanta. Tot in aceasta luna putem pregati terenul pentru plantarea de noi pomi fructiferi: se sapa si se gunoieste pentru a fi reavan.pe soluri fertilizate cu ingrasamant organic planteaza conopida. . ai timp doar la inceputul lunii iunie sa plantezi rasadurile de rosii. daca nu a plouat.fertilizarea suplimentara cu azot .de la mijlocul lunii incepe: .4% sau sulfat de cupru 2-3%. 30-40 cm.plantarea rasadurilor de varza timpurie. verzei si conopidei timpurii. a morcovului. conopida. operatiune care se repeta si dupa plantare. varza.5%.pana la mijlocul lunii aprilie se mai pot planta in gradina: .in legumicultura se continua dezinfectarea rasadnitelor. . ceapa-sfecla rosie-gulie.pomii fructiferi se pot stropi cu solutie sulfo-calcica. la o temperatura de 7-10 grade Celsius. varza rosie.la sfarsitul lunii se poate planta rasadul de rosii timpurii si ardei.se practica supraaltoirea pomilor (unde e cazul) dupa metoda prin despicatura.daca nu ai reusit sa termini plantarea rasadurilor de legume in luna mai. ardei. Merpan 0. mazare-fasole.plantarea telinei la distanta de 40 cm intre randuri si pe rand.dezgropatul si demusuroitul vitei de vie . castravetecartof.in a doua jumatate a lunii se planteaza in rasadnite castravetii. fluturi. patrunjel. ridichii de luna. distanta de 25 cm. apoi. varza de Bruxelles.se face taierea radacinilor pornite din altoi (taierea de rodire si copcitul) .Atentie la semanat! Combinatii bune: morcovi-mazare. uneltele trebuie dezinfectate cu solutie de Carbetox 0. Controlati mereu rasadurile pe masura ce cresc si nu ezitati sa folositi insecticide daca vor aparea paraziti: purici. pepenelui si dovlecelului. guliei si conopidei. crinilor. cu formalina sau sulfat de cupru. semanate alternativ. gladiolelor. .se continua protejarea verdeturilor cu polietilena si recoltarea verdeturilor produse in sistem fortat . praz. Combinatii rele: ceapa-usturoi. . peste 2 saptamani se mai face o stropire impotriva moniliei. castravetelui. spanacului. . la adancimea de 10 cm. plantatul trandafirilor. pastarnac) in randuri. copulatie sau triangulatie . ..inainte de plantarea rasadurilor este necesar sa faceti o erbicizare a solului cu urmatoarele substante: Dithane 0.semanatul fasolei.plantatul si semanatul din timp a mazarei. al daliilor. ardeii . Captan 5%.În livada se uda bine pomii fructiferi plantati in primavara si se incepe pregatirea pentru stropitul lor. cu o solutie pe baza de cupru.semanatul porumbului. . spanacul. gulia de toamna si broccoli. sfecla rosie si samanta de ceapa. . cartof timpuriu-mazare.rasadurile vor avea roade dupa 50-60 de zile. .radacinoasele (morcovi. . broccoli. spre sfarsitul lunii.semanatul cartofilor preincoltiti la distanta de 70 cm intre randuri. a usturoiului de primavara. .se mai poate semana inca sfecla rosie la 30 cm intre randuri.se pregatesc solariile pentru tomate. iar pe rand. . etc. ardei si vinete. telina. impotriva fainarii. udati terenul. varza de toamna. rosii. se pot planta.se seamana soiuri de mazare tarzie. solariilor. APRILIE . vinete. vinete .semanatul florilor anuale. . gulie. IUNIE . broccoli si castraveti se face numai pe pamant umed. Vom planta rasadurile de ardei. morcov-patrunjel. timp in care trebuie sa prasiti de 2 ori si sa udati din 10 in 10 zile. salata.

se toaca marunt. La tomate. Se usuca la umbra. dar atentie. apoi pulpa se pune intr-un vas cu apa. pentru productia de primavara. se usuca la soare in strat subtire . raritul si irigarea zarzavaturilor si combaterea bolilor si daunatorilor la legume. . se separa semintele bune de cele seci prin punerea lor in apa si decantarea apei. Daca ai timp suficient. galbene. verzei de vara.foloseste culturile succesive pe parcele eliberate dupa ceapa verde. . coapte bine.nu uita sa semeni pe sol bine maruntit salata.incep sa se coaca strugurii timpurii. caci altfel sunt acri. Plivitul. Cand s-au uscat trebuie sa aiba o culoare albicioasa-argintie. . . se despoaie si se mai pastreaza la soare cateva zile inainte de depozitare. Se taie longitudinal fructul si cu o lingura se scot semintele. Se lasa la soare 6-7 zile. castravetii nu vor avea lumina si nu se vor coace. se pun in vase cu apa. sapi si nivelezi pamantul. . Daca frunzele nu sunt ridicate pe sfoara. spanac. aranjeaza frunzele vitei in asa fel incat ciorchinii sa aiba mai multa lumina. La castraveti se aleg fructele mari.spre sfarsitul lunii poti incepe recoltarea cartofilor. . Cele bune se spala. . se usuca la umbra si apoi se pun in pungi de hartie. . La vinete. Semintele bune raman la fundul vasului. se aleg fructele mari. apoi se scot semintele (codita cu seminte se aseaza pe un ziar si cu mana se desprind semintele).continua recoltarea castravetilor pentru muraturi. În vederea infiintarii culturilor duble cureti terenul de resturile vegetale. Apoi. iar semintele se rasfira intr-un strat subtire (1-2 cm). dar inainte de depozitare pastreaz-o la soare cateva zile. Dupa ce s-au spalat se indeparteaza de pe seminte resturile de pulpa si se lasa apa sa se linisteasca. castraveti de toamna. Rosiile se zdrobesc bine. care au ajuns la maturitate. . dupa o prealabila verificare daca s-au maturat suficient.strange rosiile pentru sucuri si bulion. AUGUST .pe terenuri eliberate se poate semana spanac.daca vrei sa ai hrean cu radacina dreapta si groasa. . continua legarea lastarilor. indeparteaza radacinile laterale. Cand sunt uscate au o culoare galben-aurie. in timp ce semintele seci plutesc la suprafata. la soare. .intinde castravetii timpurii din sera pe sfoara. dupa care se extrag semintele.continua prasitul.in livezi incepe adunarea merelor de vara (imediat dupa ce roua s-a uscat) si se continua recoltarea piersicilor si a caiselor tarzii.grabeste strangerea cepei.fasolea uscata pentru consum se aduna. La ardei. usoare. pentru obtinerea rasadului de plantat la inceputul lunii octombrie. Se pastreaza pana in primavara in pungi de hartie. . copilitul si carnatitul (indepartarea varfurilor tuturor lastarilor mai vigurosi). salata. care raman la suprafata. dupa cateva ore acestea se desprind usor de mucilagiile care le inconjoara. copilirea si carnatirea rosiilor timpurii. IULIE . Semintele bune sunt grele si se lasa la fundul apei. pentru a se usca mai repede.Atentie! Rosiile care incep sa se maneze pot fi salvate prin ruperea regulata a frunzelor si indepartarea fructelor stricate. ridichi de toamna. . unde se freaca bine cu mainile pentru a separa semintele de pulpa. se zdrobesc. În medie la 10 kg tomate se obtin 30-50 g samanta ( in functie de soi). specifice soiului. Semintele bune se lasa la fund. SEPTEMBRIE . Din cand in cand se rascolesc cu mana.acum este momentul strangerii semintelor pentru primavara. mazare si gulioare. separate de cele seci.pentru o productie sporita de ardei vei continua fertilizarea cu azot si potasiu. acestia nu se recolteaza decat daca sunt complet copti. Poti cultiva fasole.este perioada pentru palisarea. . sanatoase. pepenilor galbeni si verzi. Stropeste via contra manei. morcov si patrunjel.continui recoltarea vinetelor. dar nu uita sa continui copilitul si carnitul lor. ardeilor. se spala si se lasa in apa. cand fructele au ajuns la maturitate. mai mult soare. Acestea se spala in apa. Din 15 kg ardei se pot obtine in medie 100 g samanta. . fainarii si putregaiului. Semintele bune se spala bine si se pun la uscat. pentru extragerea semintelor se taie fructul in jurul coditei..daca ai vita de vie. se scurg. unde se spala bine.

. curatata si dezinfectata. se zvanta.se recolteaza varza si se pune la murat. unde cu timpul se inrosesc si se pot consuma ca rosii coapte. . dupa caderea brumei. . curatata de frunzele verzi si depozitata in pivnita. . pastarnacul. Pentru asigurarea unei incarcaturi normale de fructe pe pom. Trebuie insa sa respectam cateva reguli la taierea de intinerire: 1) punctul din care se face scurtarea ramurilor trebuie sa se afle deasupra unor ramuri lacome sau a unei ramuri laterale. . loboda. se taie cocenii si se pun pe foc. usturoiul verde. . pentru a nu se scutura. se fac snopi mici. este bine sa se faca si rarirea ramurilor de rod.de 1-2 cm. 3 kg superfosfat si 1 kg sare potasica.rosiile necoapte se pot smulge din vrejuri cu tot si se pun la adapost si intuneric. salata. nucile. acestea fiind considerate cele mai bune. gutuile. prunele.Nu uita! Pentru a avea legume proaspete primavara devreme. 2) in locul unde se face taierea. La ceapa. care au devenit dulci si carnosi. telina.ceapa verde (de stufat). Se taie cu tija intreaga.se mai pot aduna semintele de ceapa si loboda. se seamana morcovii. se toarna 10 caldari de urina de grajd subtiata cu apa (1 parte urina si 3-4 parti apa). patrunjelul. . ardeii. toate acestea rezista bine la temperaturi joase: se planteaza rasadul de salata pentru primavara. Dupa udat santul se umple definitiv cu pamant.se recolteaza ultimii ardei. se fac snop. patrunjelul. . pe masura ce s-au recoltat ultimele legume. pastarnacul se scot pe timp uscat. spanacul. . Plantele se taie.varza se recolteaza tot acum. . pentru a nu se innegri.se scot cartofii de toamna. sunt culesi si pusi la borcan. mazarea. . NOIEMBRIE . semintele se recolteaza dimineata. . La salata. unde se coc. patrunjelul. Se vor depozita numai gogonelele sanatoase. . Aceasta lucrare se face fie in toamna premergatoare regenerarii. pe roua. si consta in saparea unui sant circular in dreptul proiectiei coroanei pe sol.se defriseaza terenul de resturile vegetale si se pregateste terenul in vederea fertilizarii. cu 2-3 udari obligatoriu. care se pastreaza in pungi de hartie.toamna se scurteaza radacinile pomilor batrani pentru a le prelungi viata. .se recolteaza gogonelele. care sunt de culoare neagra.se mai culege porumbul.se recolteaza merele. . este timpul sa le cultivam .se sapa terenul. Pentru a rezolva aceasta problema exista cateva solutii care va pot veni in ajutor. care pot fi puse la murat sau pot fi depozitate in pivnita sau in incaperi mai calduroase. O lucrare care da bune rezultate la pomii batrani carora li s-au aplicat taieri de regenerare este si intinerirea radacinilor.se aduna porumbul care este copt. sa iasa semintele. adanc de 60-80 cm si lat de 60 cm. Dupa o saptamana snopii se scutura bine deasupra unui ziar. inainte de intrarea pomilor in vegetatie. stiut fiind ca distanta normala intre ele este de 10-20 cm. dupa care se scutura capsulele.sfecla rosie mai poate fi recoltata. semintele ajung la maturitate la 2530 de zile de la inflorire. se vantura si ramane samanta buna. pivnita inainte de depozitare trebuie aerisita. se usuca la umbra. cultura legumelor se poate organiza si intr-un spatiu mai . Cum sa cultivam legume pe spatii mici Spatiul reprezinta o problema din ce in ce mai mare pentru oamenii din ziua de azi. . .pe masura ce gogosarii se coc.se recolteaza vinetele. Trebuie pastrate ramurile de rod cu pozitie laterala. perele. Se vantura semintele si se pun la uscat in strat subtire. fie primavara.morcovii. In lipsa de teren pentru gradina. guliile. La pomii batrani se face o scurtare foarte puternica a ramurilor de schelet astfel incat jumatate din lungimea lor se taie. ramura nu trebuie sa fie au groasa de 8-10 cm. santul se umple pe trei sferturi. Apoi santul se acopera cu pamant amestecat cu ingrasaminte. se duc la umbra pentru uscare. Pentru un pom se socotesc 150 kg gunoi de grajd bine putrezit.pentru protejarea pomilor tineri de inghet si de rozatoare vom pune frunze moarte in jurul lor si le vom acoperi tulpinile cu saci. . se curata de frunze si se depoziteaza in pivnita. morcovii.zarzavaturile vor fi recoltate dupa 1 noiembrie. ceapa si usturoiul pentru recoltele timpurii de anul viitor. Toate radacinile se taie cu fierastraul de pomi si se scot. OCTOMBRIE . cat mai repede.

recolta bogata. In general stim cam cand sa punem semintele la incoltit. se taie peretele pana la 10 cm adancime. sau. Hibrizii sunt formati prin fertilizarea incrucisata a doua varietati de plante. Pentru a nu dauna constructiilor respectiva. Deasupra. cand afara este mai cald. etc.restrans. din 25 in 25 de cm . reprezentat fie de terasele de pe constructii. Semintele pot fi de doua feluri: hibrizi sau seminte obisnuite. logie. in care se vor cultiva dupa necesitati: marar. marar. care contine embrionul si din care. temperatura. Inainte de a continua. Pe acoperis se pot amplasa si ghivece cu diferite specii de legume. formandu-se astfel un fel de copca in partea de jos a sectiunii. cu smoala diluata in petrol. ridichi si ardei. se pot organiza culturi de legume ca in oricare gradina obisnuita. se poate confectiona un tub de aceleasi dimensiuni din tabla galvanizata. tehnica este simpla si materialele de care avem nevoie sunt putine la numar. sau in balcon. amestecat cu mranita. hardaiele in care se cultiva ficusi si filodendron. cateva sfaturi de baza legate de modul in care trebuie sa puneti semintele de flori la incoltit. se poate dezvolta o noua planta'' (DEX '98). ar trebui sa intelegem ce anume este o samanta si cum ajunge ea sa se dezvolte intr-o planta de toata frumusetea. daca faceti rasadurile prea devreme. etc. In acest caz. tomate. Rezultate bune se pot obtine si cu ajutorul unui tub de material plastic de 2-2. acesta se va spoi atat in interior cat si in exterior cu minimum de plumb. fie de balcoane sau de logii. aceasta se va face numai dupa avizul constructorilor. cand cumparati plicuri cu seminte aveti de ales dintr-o varietate mai mare de specii decat daca ati cumpara direct planta. patrunjel. mai devreme decat perioada in care apar in magazine. de abia iesite din seminte. sa nu uitam si de mandria oricarui gradinar impatimit atunci cand va vedea rodul muncii sale. P lungimea tubului. in ideea obtinerii unor plante cu anumite caracteristici (rezistenta la boli. apa. veti obtine plantele mult dorite putin mai devreme decat normal. celelalte sunt foarte sensibile si nu incoltesc intotdeauna. mai bine zis. tomate. Pe scurt. in conditii prielnice. terasa.). In copcile create se pot cultiva o parte din legumele necesare consumului zilnic. imediat ce s-au dezvoltat suficient). magazii. insecte sau pasari. pe de alta parte. etc. se cultiva legume chiar pe acoperisul locuintei. cu o grosime de 25-30 de cm. Pe balcoane si logii se pot amenaja pe margini jgheaburi cu pamant de gradina. vant. in grosime de circa 25 de cm. va trebui sa le tineti in casa prea mult timp. in culturi pure. Iata. veti economisi bani.5 m lungime si cu diametrul de 25-30 de cm. amplasat intr-un colt cat mai luminat din bucatarie. sau in lipsa acestuia. o cantitate de aer necesara si lumina. Cultura legumelor se va putea infiinta pe terase numai dupa ce in prealabil se va verifica rezistenta cladirii respective. Pentru aceasta se va amenaja un strat de pamant vegetal. salata. samanta este o ''parte a plantei (inchisa in fruct). Semintele raman in stadiul de repaus pana cand sunt intruniti anumiti factori de mediu care sa declanseze germinatia: umezeala. in plus. In ultima instanta. castraveti. Rasadurile Cand vine vorba de realizarea rasadurilor. nu in laborator. si daca planseul este bine izolat impotriva infiltratiilor. ardei. De asemenea. ''recompensa'' va fi mare atunci cand vom vedea plantutele firave. In primul rand. In unele parti ale lumii. cand timpul este rece. asociate sau succesive. unde se depoziteaza pamant de gradina si se cultiva cu rezultate bune ceapa. iar ele vor fi prea slabite in . pe terasele blocurilor de locuinte sau de pe oricare alte constructii-garaje. In lipsa unui tub de material plastic. In afara de ce am spus pana acum. in loc sa le cumparati direct din magazine sau din piata. Tubul se umple apoi cu pamant vegetal. pot fi folosite pentru culturile de legume. in continuare. daca optati pentru acest mod de a obtine florile. patrunjel. salata. in ea sunt stocate substantele nutritive din care se va hrani noua plantuta. trebuie sa fi trecut deja pericolul de inghet (pentru a planta direct afara rasadurile. Cu acestea veti obtine cele mai bune rezultate. in care se pot cultiva n limita posibilitatilor: ceapa. Semintele obisnuite sunt cele de la plantele la care polenizarea a fost realizata natural de albine. Oricum. dupa care se prabuseste partea deasupra. pentru a feri materialul de rugina.-cu anumite amenajari.

plantutele se ofilesc parca dintr-o data si mor. pentru ca plantutele au nevoie de 12-16 ore de lumina pe zi. O alta conditie pentru ca semintele sa germineze este lumina. . pahare de iaurt (din comert). Dupa ce plantutele au aparut. cea mai simpla solutie e sa puneti biletele pe care sa scrieti ce seminte sunt plantate in fiecare vas. Odata asezate pa/in pamant. temperatura perfecta se incadreaza intre 16-21 de grade Celsius. Unele seminte au nevoie de o cantitate mare de lumina. Cand afara temperaturile au depasit 10 grade si nu mai exista pericolul aparitiei inghetului. Exista si seminte care germineaza la intuneric . Pamantul trebuie sa fie mereu umed . E recomandabil sa pastrati cele mai sanatoase si mari plante. Nu trebuie sa uitati sa faceti gauri prin care sa se scurga apa. pana cand apare plantuta.rasadurile cresc foarte inalte. va fi greu sa va dati seama ce plante vor fi. cu atat este mai bine. Temperatura de care au nevoie semintele difera in timpul germinatiei si dupa. In vasele mici pamantul se usuca mult mai repede. uneori va fi nevoie sa suplimentati lumina naturala. si spalati bine inainte vasele in care puneti semintele la incoltit. iar intre frunze este foarte mult spatiu: motivul este lumina slaba. au tulpini foarte alungite. Poate va va fi greu sa aruncati din plantute. fie ea naturala (situatia ideala) sau artificiala. Folositi un amestec de pamant curat. nu mai aveti ce sa faceti. Materiale necesare: . vasul in care le-ati semanat va deveni neincapator. mai ales odata bagate in pamant. cu cat pamantul este mai cald. Oricum. asa ca verificati mei des daca planta are nevoie de apa. iar pe celelalte sa le smulgeti cu mana sau sa le taiati de la nivelul pamantului. deci daca sunt acoperite cu putin pamant. Probleme In general. cand deja pe pachetele de seminte sunt scrise datele cand trebuie plantate semintele. insa daca nu o faceti. rasaduriel nou aparute au nevoie de neaparat de lumina. insa fara sa formeze gloduri care sa se prinda de radacini sau sa nu lase aerul sa treaca. pe ambalaj. in care vase.deoarece semintele contin destule resurse petntru a hrani plantutele in primele zile. Oricum.momentul in care le veti putea transplanta afara. semintele nu sunt foarte afectate de variatiile mici ce intervin in conditiile de mediu in care sunt crescute. pornite din samanta). Aceste informatii le gasiti pentru fiecare tip de seminte. evitand udarea in exces si rarind rasadurile imediat ce par a fi ingesuite. situatia se va schimba. fara resturi de buruieni.dar nu imbibat cu apa -. astfel ca va trebui sa le mai rariti. Incercati sa preveniti aceasta situatie. ele nu trebuie tratate cu nici un fel de substante fertilizatoare. mai ales ca toate arata atat de sanatoase.cum multe seminte seamana intre ele. Odata germinate. pahare de plastic. rasadurile ramase trebuie scoase afara. astfel ca nu trebuie sa fie acoperite cu pamant. intre plantutele ramase trebuie sa ramana cel putin 2. Altele germineaza mai bine daca primesc lumina ''filtrata''. Pentru a impiedica aparitia ciupercii. plantutele vor putea fi plantate in gradina. va trebui sa mutati semintele intr-un loc mai cald: langa o soba. Rolul apei este foarte important: inmoaie coaja care inveleste samanta si permite substantelor nutritive stocate inauntu sa hraneasca plantuta. semintele nu mai aunevoie decat de apa. bine batatorit. vase de inghetata. In timpul germinatiei. Daca temperatura scade chiar si pana la 21 de grade Celsius. folositi pamant de buna calitate. steril. fara vreun motiv anume: problema este cauzata de o ciuperca. nu stau drepte. . intr-o zona protejata. dupa 2-3 zile din acest moment. . asadar. temperatura foarte crescuta din incapere sau faptul sa plantuele sunt foarte inghesuite in vas. Pe masura ce rasadurile isi dezvolta primul set de frunze (nu cele initiale.cele care trebuie acoperite cu un strat de pamant de 1 cm. odata ce plantutele s-au ofilit. aeroterma. Acest proces este mult mai usor acum. exista insa si exceptii: .vas/vase: ghivece mici. Temperatura recomandata pentru incaperea in care sunt asezate vasele cu seminte este intre 23-32 de grade Celsius. Cel mai bine este sa asezati vasele cu rasaduri pe pervazurile cel mai bine luminate. altfel planta va avea probleme. care sa aiba o consistenta destul de densa pentru a absorbi si retine apa. .5 cm distanta. chiar si cutia in care se tin ouale.

este mai bine sa le tratati des si cu moderatie decat rar. Nu exagerati. Pantele acoperisului trebuie sa fie la cel putin 28° iar aerul cald din sera trebuie sa previna acumularea de zapada pe acoperis. . Cele mai multe plantelor crescute in sera au nevoie de lumina cu lungimea de unda intre 400 si 700 nanometrii . Majoritatea materialelor de constructie pentru sere lasa sa treaca lumina cu aceste caracteristici. mai ales primavara. .Acrilul este rezistent la intemperiile vremii. Materialul se zgarie usor. Cultivarea legumelor in sera Alegerea locului Locul ideal pentru construirea unei sere este unul in care lumina sa aiba intensitate mare.Panourile de poliester cu fibra de sticla sunt durabile. Concentratiile mari de sare din apa sau pamant reduc semnificativ recoltele. In comparatie cu panourile de sticla sunt mai rezistente la impact si transmit un pic mai putina lumina. pentru a face loc unei cantitati cat mai mari de lumina. . Colturile serei si acoperisul trebuie intarite cu grinde . Structurile de suport trebuie vopsite cu vopsea de culoare deschisa.frunze ondulate: problema apare din cauza folosirii in exces a substantelor fertilizatoare. nu arata foarte bine si trebuie intretinute cu mai multa atentie decat celelalte. rasadurile nu au nevoie de fertilizatori pana cand nu incep sa dezvolte frunze adevarate si chiar si atunci. pentru a remedia problema. Tipuri de materiale de constructie pentru sere . mai usor si mai ieftin decat acrilul. Dezavantajul este ca este ca poate lua foc. in timp ce acrilul si policarbonul lasa radiatiile sa treaca. Polietilena si fibra de sticla tind sa imprastie lumina. In acest caz. Serele cu pereti de plastic au cateva avantaje fata de cele de sticla. dar cu cantitati mari.. sistemele de irigatie si tevile de incalzire trebuie mentinute la minim. Cel mai portivit este pamantul nisipos. Daca veti folosi chiar solul din gradina pentru cultivarea legumelor. are o rata mare de contractie si in aproximativ un an incepe sa se ingalbeneasca si sa isi piarda din transparenta. Rezistenta se refera la zapada si vant. elementele de structura trebuie mentinute la minim. temperaturi moderate si umiditate scazuta pe perioada iernii. De obicei. gradinarii ar trebui sa aduca pamant din alta parte sau sa cultive numai acele legume care s-ar adapta la conditiile respective.Policarbonul rezista mai bine la impact si este mai flexibil.aceasta lungime de unda este numita radiatie activa din punct de vedere fotosintetic. firele electrice. Constructia serei Cand va ganditi la design-ul serei. exista trei factori de importanta majora pe care trebuie sa ii aveti in vedere: rezistenta. Foliile duble de policarbon transmit in jur de 75-80% din lumina si reduc pierderea de caldura la 40%. Rata de absorbtie a radiatiilor este mai mare decat la sticla. nu se sparge usor si este foarte transparent. tratati saptamanal plantutele cu o substanta fertilizatoare lichida. De asemenea. in timp se ingalbenesc. gradul de iluminare naturala si costurile. este scump si se zgarie foarte usor. Materialul nu se ingalbeneste. Pentru serele permanente e de preferat sa aveti o temelie de ciment. . este recomandabil sa alegeti un loc din curte care sa aiba pamant usor drenabil. pentru a reflecta cat mai multa lumina. e usor. relativ usor de montat si in general rezistent.frunze decolorate: sunt cauzate de o deficienta de minerale.asta le va face destul de rezistente pentru a rezista la vant. pentru ca rasadurile se pot imbolnavi. desi acestea pot avea rol de bariera naturala impotriva frigului si vantului. De asemenea. grindele acoperisului trebuie sa sustina si vitele de castraveti. Evitati sa construiti sera langa case sau copaci care fac umbra. arata bine si au un pret moderat. Materialele peretilor si acoperisului trebuie sa fie transparente. cel principal fiind legat de costuri. folia dubla de acril transmite aproape 83% din lumina si reduce cantitatea de caldura pierduta la numai 20-40%. Lumina difuza sau directa e benefica fiecarei plante de sera pentru ca reduce excesul de lumina pentru partea superioara a frunzei si cresc gradul de lumina reflectata pe partea inferioara a acestora. iar usa trebuie sa fie mare. De asemenea. Este distrus foarte repede de razele . amestecata la jumatate din concentratie. Fara a sacrifica rezistenta si siguranta serei. Existenta utilitatilor in imediata apropiere va reduce costurile initiale.panourile de polietilena sunt foarte ieftine dar nu pot fi folosite decat temporar. o sursa de apa este foarte importanta. In situatiile in care pamantul existent nu e bun. De asemenea. plasticul se adapteaza mai usor diferitelor modele de sere.

Pamantul trebuie fumigat sau sterilizat cu abur cu cel putin doua saptamani inainte de plantarea legumelor. in sera se pot obtine 1-2 recolte de rosii. mecanic si biologic al culturilor. Desi exista sisteme automate de fertilizare si irigare. Utilizarea scazuta a pesticidelor in schimbul taierilor mai eficiente reduc nu numai efectele adverse ale chimicalelor asupra oamenilor si mediului. transplantare si recoltare variaza de la o zona la alta. Pentru a determina nivelul de caldura necesar. Data de plantare. tuburi. Managementul integrat al daunatorilor Este o abordare holista asupra controlului daunatorilor care nu include folosirea pesticidelor in sera. Legume potrivite pentru cultivarea in sera Rosiile sunt legumele cele mai mult cultivate in sere. Ventilatoarele trebuie instalate cat mai sus posibil pe perete. si ierburi precum patrunjelul. . cazi. Toate substantele fertilizatoare cu fosfor si potasiu trebuie aplicate inainte de plantare si incorporate direct in pamant. Alte legume sunt vanata. Primavara tarziu sau vara devreme este posibil sa fie nevoie sa umbriti sera. Este mai scump decat polietilena si tinde sa acumuleze praf. racirea si ventilatia trebuie sa fie asigurate de sisteme automate pentru a asigura conditiile perfecte si pentru a usura munca. inzone in care pamantul nu este destul de bogat. Surplusul de dioxid de carbon este cel mai eficient atunci cand sera a fost inchisa mai multe zile la rand. cele hidroponice au nevoie de ingrijire foarte atenta. in pungi. balanta substantelor nutrivive si despre fiziologia plantei. Spre deosebire de culturile traditionale. Cultivarea rosiilor in sera Plantarea Intr-un an. Solul Cel mai usor mod de a porni cultivare legumelor in sera este folosirea pamantului din apropiere. budoane. Inainte de plantare e bine sa testati calitatea pamantului pentru a determina cantitatea de fertilizator care trebuie aplicata fiecarei recolte. cat a fructelor. Controlul temperaturii Acest aspect este foarte important in sera. daca e tratat cu substante speciale dureaza cu 12-24 de luni mai mult decat cele netratate. pietris sau amestecuri fara pamant. vase arangate in asa fel incat sa permita circulatia unei substante nutritive necesara pentru cresterea plantelor.ultraviolete ale soarelui. . Dioxidul de carbon S-a descoperit ca marirea cantitatii de dioxid de carbon in sera creste semnificativ recoltele de rosii sau alte legume. Calitatea pamantului poate fi imbunatatita daca seadauga balegar sau compost. pesticidele sunt folosite in combinatie cu metode de control natural. urmate de castraveti. Cultivarea hidroponica Presupune cultivarea legumelor in sera. Daca este sterilizat cu abur. Si racirea este la fel de importanta. ardeii rosii. Evitati cultivarea adanca dupa sterilizare pentru a preveni reintroducerea semintelor de buruieni si a organismelor daunatoare de sub nivelul la care a patruns sterilizarea. Fertilizatoarele cu nitrogen se aplica in etape: o parte inainte de plantare si restul intimpul perioadei de dezvoltare. in nisip. atat pentru dezvoltarea vegetativa. Soiurile de rosii incep sa se coaca la cel mult 100 de zile de la plantare. Ambele se pot cultiva in afara sezonului (toamna. aceste atrebuie monitorizate permanent. inante de fumigare. dar si sansele ca daunatorii sa se adapteze la ele. O umiditate peste 90% duce la aparitia unor boli la plante. O ventilatie corespunzatoare este importanta nu numai pentru controlul temperaturii cat si pentru inlocuirea cantitatii de dioxid de carbon si controlul umiditatii. Cel mai des sunt folosite ventilatoare pe acoperis pentru serele din panouri de plastic si cele laterale pentru ventilatie si racire. Metoda hidroponica permite cultura legumelor in sera. mentineti o temperatura de 82°C timp de cel putin 4 ore. Alte substante fertilizatoare secundare se aplica numai cand e necesar. daca temperaturile urca prea mult. Racirea prin evaporare este o metoda eficienta si economica de a scadea temperatura din sera. iarna si primavara). Vantul si asezarea serei influenteaza pierderea de caldura. fara sistemul de ventilatie pornit. Mai degraba.polivinilul are o rata foarte mare de emitere a radiatiilor si de aceea cresc temperatura in sera pe perioada noptii. Incalzirea. mai intai trebuie sa stiti temperaturile minime de care are nevoie fiecare cultura in parte. cu conditia sa fie usor drenabil. Cultivatorii trebuie sa aiba cunostinte foarte aprofundate despre caracteristicile plantei. temperatura minima din exteriorul serei si suprafata serei.

pe masura ce aceasta se dezvolta. Dupa 4-6 saptamani de la semanare. cu 38-46 cm distanta intre ele si pe randuri de 90-120 cm latime. pahare de iaurt. ciupiti toate frunzele batrane de sub nivelul fructului . Se pastreaza numai 2 frunze deasupra celui mai de sus buchet de flori. plantele vor fructifica mult mai devreme. pentru ca aerul nu circula ca in natura si gradul de umiditate este crescut. Aceasta operatie va pastra rezervele de substante nutritive pentru maturizarea fructului deja prezent. Nu incercati sa infasurati sfoara in jurul varfului ramurii. udati si acoperiti vasele cu o folie de polietilena. Se leaga iar si se aduna frunzele care au cazut pe jos in timpul operatiei. Se uda imediat dupa transplantare. In locul aparatului puteti sa scuturati pur si simplu floarea. la 21°C. Aceste sarme trebuie sa fie la cel putin 65 cm deasupra stratului de rasaduri. la 6 mm adancime.5 cm mai mare decat cea din rasarnita. Cam cu 40-45 de zile inainte de recoltarea tuturor rosiilor. Lasati numai planta cea mai viguroasa in fiecare vas. Se pot folosi si un amestec de pamant obisnuit. Dupa aceste 10-14 zile. Semanati 2-3 seminte in fiecare rasadnita. Rosiile care nu s-au dezvoltat suficient si care sunt deformate trebuie inlaturate pentru ca sunt de calitate inferioara. temperaturile trebuie mentinute la 21-23°C ziua si 15-17°C noaptea. inghetata sau de plastic) pentru a reduce costurile muncii si socul transplantarii. pamantul trebuie mentinut la 70°C timp de 30 de minute pentru a se distruge toti daunatorii. asezati rasadnitele la umbra. Alte . Important este ca dupa acel tratament initial. Folosirea amestecurilor de pamant steril. rasadurile trebuie tinute in primele 10-14 zile la temperaturi de 14-15°C ziua si 1113°C noaptea. cu o invartir completa la fiecare 3 frunze. temperaturile nu trebuie sa scada sub 1213°C . Deoarece nu toate florile de pe un ciorchine se deschid odata. Pentru asta trebuie sa cumparati un aparat special pe care sa il porniti de doua ori pe zi (la orele 10 si 15) care sa faca florile sa elibereze suficient polen. Pe cat posibil.asta va ajuta la o mai buna circulatie a aerului. Pe masura ce rosiile se maturizeaza in partea inferioara a vitei. crescand numarul de recolte. de gradina scade incidenta bolilor. amestecat in apa de udare. fertilizarea se poate face de doua ori pe saptamana. plantele pot fi ciupite. De asemenea. Apa de irigare poate fi putin incalzita iarna. temperaturile pot fi scazute putin. Plantele trebuie tratata saptamanal cu un fertilizator solubil. inlaturand varfurile terminale. Dupa aceea puteti indeparta folia. se continua copilirea rosiilor. De asemenea. vitele ar trebuie sa creasca toate intr-o singura directie. Cea mai des intalnita problema este variatia temperaturii (ziua peste 32°C iar noaptea peste 24°C sau sub 14°C). vita trebuie sa fie sustinuta de sfoara de sub frunze. Cand planta a crscut pana la sarmele se suport. Recolta de primavara tarziu se obtine prin semanarea semintelor toamna tarziu sau iarna devreme. rosiile vor ramane pitice iar leguma va avea forma neregulata. inainte de a fi folosita. bolile si semintele de buruieni. Vitele pot fi sustinute de fire de plastic sau sfoara legate lejer in jurul bazei plantei si apoi de sarme sau de elementele scheletului se sustinere a serei. nu de codita sau de buchetul de rosii. Polenizarea florilor Polenizarea mecanica este in general necesara atunci cand cultivati rosii in sera. Udarea cu apa mai rece de 10°C ingheata radacinile si face ca rosia sa ramana pitica. In zilele noroase.aceasta operatie se numeste copilirea rosiilor. Acest tratament ar trebui sa ajute semintele sa dezvolte cotiledoane mai mari si tulpini mai subtiri. Sunt un numar de factori care duc la scaderea numarului de fructe. De asemenea. Firele de plastic sau sfoara se infasoara in sensul acelor de ceasornic in jurul vitei. e foarte posibil ca aceasi floare sa trebuiasca scuturata de mai multe ori. desfaceti sforile si codorati vitele pana la cel putin 90 cm. lucru care reduce riscul de aparitie al bolilor si da mai mult loc de manevrare pentru momentul stropitului si recoltarii. Pe masura ce rosia se dezvolta. dupa asta. pentru ca acesta se poate rupe. tulpinile laterale trebuind rupte (nu taiate. pana germineaza semintele. Cel mai bine este sa samanati semintele in rasadnite (vase de plastic. rasadurile de rosii sunt destul de dezvoltate pentru a fi transplantate in straturi. iar rasadnitele se pot muta in plin soare. Legarea si copilirea rosiilor O singura tulpina principala trebuie antrenata pe suport. pentru ca lama cutitului poate fi purtatoare de boli) . dar acesta trebuie fumigat pentru a elimina si neutraliza insectele. Aceasta va duce la dezvoltarea mai buna a celorlalte rosii. Se planteaza la o adancime cu 2.Recoltarea poate fi gata mai devreme ca sa se reduca coturile incalzirii.daca acest lucru se intampla.

pamant usor drenabil si sterilizat. Distanta de plantare a rasadului este de 20 cm intre randuri si 15 cm pe rand. paie sau gunoi de grajd paios pentru a proteja cultura de gerurile din timpul iernii. . Bolile semintelor includ putrezirea semintei (nu mai germineaza din cauza unei ciuperci). In functie de rezultatul analizei pamantului. mai raspandite la noi sunt soiurile: Pentru cultura timpurie: Bottner. Oricum. pentru a fi de calitate foarte buna. Timpurie de Banat. Alte ingrijiri Ph-ul optim pentru cultivarea rosiilor este de 5. poate fi nevoie sa adaugati ingrasamant cu fosfor. Semanatul se face pe straturi de 1-1. In jurul rasadurilor de rosii. Cultivata prin rasad.probleme sunt umiditatea crescuta. Sterilizarea (fumigarea) pamantului este ce mai eficienta metoda de control. de foi si salata aurie. Salata Salata este cunoscuta sub mai multe varietati: salata capatana. intensitatea scazuta a luminii. Controlul bolilor si daunatorilor la rosii Cel mai bun tratament pentru combaterea bolilor este prevenirea. Nematodele ataca radacinile si duc la dezvoltarea deficitara si ofilirea plantei (foarte des e intalnita ofilirea in timpul zilei). Salata timpurie se protejeaza in tunele de folie impotriva inghetului. La 1000 mp sunt necesare 200300 gr samanta. Plantele raman mici ca inaltime. Unul din simptome este aparitia de radacini a unor noduli sau umflaturi.8. alungita. Ingrijire Daca semanarea s-a facut din toamna este bine sa se aseze peste cultura un strat de frunze uscate. Pentru culturile de la sfarsitul primaverii. Ele ajuta la mentinerea umiditatii si previn compactarea pamantului in jurul radacinii.5-2 cm primavara si 2-3 cm toamna.8-6. asigurati o buna circulatie a aerului si monitorizati indeaproape sistemul de irigatie pentru a mentine la minim sansele imbolnavirii. inca din toamna. Marula de Braila. daunatorii si cele legate de calitatea apei. care duc la indoirea tulpinii. Pentru cultura de toamna semanarea se face la inceputul lunii august. potasiu sau nitrogen inainte de plantare. salata se seamana in februarie-martie. Terenul trebuie lucrat si ingrasat. In ultimul caz este vorba de imbolnavirea rasadului inainte sau dupa ce a crescut peste nivelul pamantului. inceputul verii.pentru a se mentine mai mult. Cand rasadul are 5-6 frunze se face plantarea in gradina.niciodata mai mici de 10°C . se poate aseza un strat de paie curate. Tratarea semintelor cu substante fungicide corespunzatoare. Rosiile se culeg de obicei de 2-3 ori pe saptamana. Se seamana la jumatatea lui februarie. Cele deschise la culoare trebuie tinute la minim 21°C pentru a deveni rosii. Ele trebuie rupte in asa fel incat o parte din pedicel si bracteea sa ramana pe fruct. Oricum. 2000-3000kg gunoi de grajd la 1000 mp. Alegeti un loc insorit. In cultura. sterilizarea pamantului si ingrijirea atenta sunt cele mai obisnuite metode de control. este bine sa aveti la indemana o serie de substante fungicide si un sistem bun de imprastiere a acestora pe toata suprafata plantelor. dezechilibrul substantelor nutritive. Dupa plantare rasadurile se uda. piata este cea care determina. putrezirea tulpinii si uscarea rasadului inainte sau dupa germinare. de cele mai multe ori. planta moare. la adancimea de 1.5 m pe care se cultiva 5-6 randuri de salata la 20-25 cm distanta. Pentru cultura timpurie de primavara salata se insamanteaza in gradina intre 20 august-10 septembrie. la 8-10 cm. Arges Pentru semanare in toamna: Polul Nord Salata se cultiva prin rasad sau prin semanare directa in gradina. Bolile rasadului de rosii sunt cel mai des cauzate de ciuperci ca Pythium spp. Recoltarea E bine ca fructele sa ramana pe planta cat mai mult posibil. Rosiile trebuie tinute la temperaturi de 13°C . In cele din urma. si Rhizoctonia solani care se gasesc in pamant. urmat de aspectul prost al plantei in general. se ofilesc foarte mult in timpul zilei dar isi revin noaptea. daca rosiile trebuie recoltate mai devreme. Verticillium si Fusarium sunt boli care duc la ingalbenirea frunzelor pe margini sau intre venelor. salata face capatani mai mari. Urechiusa Pentru cultura semitimpurie: De Stuttgart. Simptomele includ aparitia unor leziuni uscate sau apoase la nivelul solului. datorat incapacitatii radacinilor de a trage substantele nutritive necesare. in rasadnite semicalde sau in solar.

Din hibridarea acestor doua specii a rezultat Fragaria grandifolora. Increngatura Spermatophytae. Fragul de camp (Fragaria viridis) are fructe gatuite. pentru ca inima salatei sa ramana alba si frageda. Principalele soiuri cultivate Soiurile neremontante sunt: 1. daca stolonii se planteaza in luna iulie. Deosebim astfel soiuri neremontante (fructifica un singur sezon pe an.Cultura se praseste in primavara. capsunul da productii mari si foarte mari. Aceasta este un exemplu de marcotaj natural.10 cm Capsunul o specie pomicola care prezinta un interes economic si alimentar deosebit datorita potentialului mare de productie. Subincrengatura Angiospermae. Recoltarea salatei incepe in aprilie si se continua in mai si iunie. spre deosebire de soiurile semiremontante. functie de tipul de cultura. primavara si toamna . Prin folosirea soiurilor remontante (cu mai multe recolte pe an) se pot obtine capsune si toamna.o toamna lunga si calda) si soiuri remontante (se obtin doua recolte in fiecare an. Capsunele se numara alaturi de cirese printre primele fructe care ajung la maturitate in timpul anului (mai-iunie). toti acesti arbusti avand deopotriva valoare alimentara si medicinala. Acest soi necesita in plus fata de alte tipuri de salata o lucrare speciala de ingrijire. daca sunt indeplinite conditiile climatice prielnice . ordinul Rosales. Taxonomic genul Fragaria este incadrat in familia Rosaceae. calitatii fructelor. Capsunul de padure creste spontan in toata Europa. Denumirea de capsun este improprie deoarece soiurile de capsun sunt fragi cu fructe mari. Este intalnit si la campie. Capsunul este o specie precoce.este mai rezistenta la seceta si poate fi cultivata si in timpul verii. o specie reprezentata de foarte multe soiuri care se gasesc doar cultivate. clasa Dicotyledonae. productia de toamna este asemanatoare calitativ si cantitativ cu cea de primavara). prin stoloni. Inmultirea se face pe cale naturala. in flora spaontana regasim 3 specii ale genului Fragaria: Fragaria vesca sylvestris.salata cu capatana alungita . motiv pentru care cultura acestuia nu prezinta importanta economica. dar si pe suprafete mari in aer liber. Pe teritoriul tarii noastre. smeurul (Rubus idaeus) si murul (Rubus caesius). in paduri pana in regiunea pasunilor subalpine. in imediata vecinatate a padurilor. producand fructe in primul an de la plantare. Alaturi de frag. A fost introdus in cultura de foarte mult timp. in perioada mai-iunie). se rareste la 20 cm pe rand. Fructul este deosebit de aromat. care se desprind mai greu de pe pedicel. Fragaria viridis (collina) si Fragaria elatior. provenind din speciile americane Fragaria virginiana si Fragaria chiloensis (fragii de Virginia si fragii de Chile). In functie de soi si conditiile de cultivare. se leaga frunzele la varf cu sfoara. din familia Rosaceae mai fac parte macesul (Rosa canina). se ingrasa suplimentar si se uda. Capsunul Denumire stiintifica: Fragaria grandiflora Familia: Rosaceae Origine: Hibrid Dimensiuni: 5 . in valcele. dar cu dimensiuni foarte mici. Avand o talie redusa (15-40 cm) sub forma compacta sau rara capsunul se poate cultiva in spatii foarte mici din gradina casei. Soiurile de capsun se clasifica in 3 categorii in functie de specificul fructificarii. Se intalneste in flora spontana. dar s-a renuntat treptat la el o data cu aparitia speciei Fragaria grandiflora. Ingrasarea se face cand plantele au 8-10 frunze. Cultivarea capsunului se poate face si intercalat in plantatiile de pomi fructiferi. subclasa Rosidae. cat si toamna. continutului in vitamina C si alte substante utile pentru alimentatia omului. in solarii sau in sere. Capsunul permite obtinerea de recolte extrasezonale. Fragul comun (Fragaria vesca) este o specie diploida cu flori hermafrotide. pentru a tine capatana stransa si a nu patrunde lumina in interior. productii ce pot depasi 20 t/ha. mai timpurii sau mai tarzii decat cele care se obtin in camp. si anume. cand frunzele au crescut mari si se formeaza capatana. fragul cu fructe mari. de asemenea aromate intens. atc. La 1000 mp de cultura se pot obtine 20000-25000 capatani. Gorella . se mai poate cultiva in vase cu amestec de pamant si solutii nutritive. semiremontante (fructifica atat primavara. Marula . pana in octombrie.

este de regula mai scurta decat frunza. Aceasta este de culoare rosu intensa. de culoare rosu lucios. Planta formeaza un numar potrivit de stoloni lungi. si se comercializeaza din anii 50. puternic gofrata (incretita) cu marginea limbunlui involuta. cu o retea albicioasa. Sepalele sunt lungi. plantele cresc rasfirate. 10 g. Aceasta este destul de consistenta. ondulata. Plantele sunt rezistente la ger. productiile depasesc 20 t/ha. este scurta cu 2 axe secundare. 2. Este cam acida si slab aromata. Fructele sunt mici (6-8 g). Inflorescenta are lungime variabila. Culoarea lor este rosie-intensa lucioasa. motiv pentru care se desprind cu dificultate de planta. in prima decada a lunii mai. sunt scurt conice iar uneori latite si costate si varful usor tesit. Caliciul este foarte mare si se detaseaza usor. cu petalele albe. conice. Inflorescenta este de asemenea de tip hermafrodit. Senga Sengana . cu petale albe galbui sau albe verzui. seceta si principalele boli. Fructele sunt mari. prezinta numerosi stoloni. Achenele sunt mici. cu gat. mai lungi decat petalele. la ger si principalele boli. . este hermafrodita. cu foliola mediana usor rotunjita. Pocahontas Este un soi viguros. rupand o portiune din pulpa. galbene verzui ingropate superficial in pulpa. In general. Au marginea limbului involuta (rasfranta in sus). sepalele se rasfrang peste fructul in formare pe care il acopera in intregime. 4. Calicul este foarte mare. fara goluri consistenta si intens aromata. cat si pentru cultura fortata in sere. seceta si principalele boli. Este printre cele mai productive soiuri de capsun obtinanduse productii care depasesc 25 t/ha. Planta are vigoare mijlocie. cu pubescenta foarte fina pe suprafata. conic alungite. rosu portocaliu la periferie si roz deschis in centru. Planta este viguroasa. cu sepalele mai lungi decat petalele. 5. ondulate. Potentialul productiv atinge 300-687 g/planta. destul de aromata. 3. inguste. Recoltarea are loc in prima decada a lunii iunie. are dimensiuni mari. usor alungite. prezinta axe secundare. Este de dimensiune mijlocie. uneori rasfrante in afara. Soiul este de origine din Germania. introdus in cultura in anul 1951. Red Gauntlet Un soi englezesc. lucioase. cu frunze inalte verde deschis. cu foliola mediana mare. comercializat in jurul anului 1960. larg-eliptice. dar sensibil la boli. ingropate superficial. cu varful tesit. verzi si lucioase. Soiul este rezistent la secetea.A fost obtinut in Olanda. Au forma de cupa. Frunzele sunt mari. dar este sensibil la patarea rosie a frunzelor (Fabrea earliana). Golul central al fructului este foarte mic sau absent. originar din Statele Unite. Pulpa este consistenta. Are o comportare foarte buna. Pulpa este rosie-portocalie. destul de dese. uneori cu gat. Inflorescentele au in medie cate 8 flori si 2 axe secundare. asemanatoare cu cea a fragilor de padure. Au suprafata neregulata. alteori puternic latite. conic alungite. Achenele sunt mici. Este un soi de asemenea rezistent la ger. acidulat-dulce. acest soi fiind cultivat mai mult pentru perioada foarte timpurie de fructificare. cu foliola mediana rotunjita. Este destul de rezistent la seceta si ger. A fost comercializat incepand cu anul 1957. de culoare rosu-inchis. Sepalele sunt lobate. Potentialul de productie nu este satisfacator. atat in camp cat si in culturile fortate. Frunzele sunt inalte. Dupa caderea petalelor. Culoarea lor este verde deschis. Fructele au pedunculii rezistenti. verde deschis cu luciu slab. Fructele au intre 10-12 g. care se preteaza atat pentru cultura in camp. Frunzele sunt mari. si formeaza numerosi stoloni violacei. prezinta un gol mare in centru. Inflorescenta este hermafrodita. Masa fructului variaza intre 10-19 g. Sanvini raportand in Italia in 1978 o productie de 724 g/planta. retezat. Regina Un soi viguros cu numerosi stoloni si recoltare extratimpurie. Achenele sunt galbene pe partea umbrita a fructului si rosiatica pe cea insorita. Fructele sunt mari. Inflorescenta este de tip hermafrodit. potrivit de suculenta. dulce-acidulata si cu o aroma puternica. care este mai roza in interior. este consistenta si suculenta. ca si pulpa. in special la fainare. Caliciul este format din 12-14 sepale. si sunt ingropate superficial in pulpa. cu achene dese asezate pe conturul fructului. cu port dirijat. S. Frunzele au culoarea verde-inchis. Culoarea este rosu inchisa. Petalele sunt albe de aceeasi lungime cu sepalele. Potentialul productiv este mai mare decat la Gorella. si contine in medie 7 flori. usor detasabil de fruct.

Creste cu un frunzis bogat. la distanta de 1 m intre randuri si 0. verde inchis. castravetii se pot cultiva si in solarii de tip tunel. lungi (ex. dar formeaza putini stoloni. 3000-4000 kg la 1000 mp. in principal la fainare. Urias dulce. Castravetii Cultura timpurie de castraveti se produce prin rasaduri. la distanta de 70/30 cm. pe care se vor forma mai multe flori femeiesti. Nu trebuie calcati sau rasuciti vrejii. comercializat din anul 1962.: kapia) si gogosari. dupa ce rasar. Daca se lasa neculese si imbatranesc. Ingrasarea suplimentara are o contributie deosebita. cu foliola mediana rotunjita si plana. Cand si acesti lastari au format 5-6 frunze. foarte numeroase. Pana ca vrejii sa acopere terenul se fac 1-2 prasile fara a vatama radacinile. ferind vrejii de umezeala. deoarece planta are de suferit. De pe 1000 mp de cultura se pot obtine 1000-2000 kg castraveti timpurii. apa si hrana. De la baza plantei vor creste noi lastari. Daca nu se recolteaza la timp. obtinandu-se 25-30 t/ha. De retinut: terenul destinat culturii de castraveti trebuie arat sau sapat din toamna si ingrasat cu gunoi de grajd. Ardei In cultura se gasesc 4 feluri de ardei: iuti. Famosa.6 m pe rand. Frunzele sunt mici. Dupa prasila a doua plantele se musuroiesc. lucrat adânc si îngrasat cu gunoi de grajd. Pentru a avea o productie mare si de calitate. Pulpa este consistenta. 2000-3000 kg castraveti de vara si 1500-2000 kg castraveti de toamna. acestea producand castraveti. fructele capata o culoare vinetie. plantele nu mai leaga rod. Recoltarea trebuie facuta cand castravetii sunt tineri. imediat dupa plantare se uda cultura cu apa calduta (12-18 gr C). este o planta pretentioasa la lumina. Urias de California. ardeiul trebuie cultivat într-un pamânt bogat. Fructele sunt mari. fie pe brazde (rasaduri reci). caldura. inceputul lunii mai. Lang. scurt conice. Ileana. la fel ca rosiile si vinetele. Semanatul in ghiveci sau pe brazde se face la inceputul lunii martie (2-3 seminte la ghiveci sau brazda). O lucrare foarte importanta la castraveti este "ciupitul". Caliciul este mic si usor detasabil. Este insa sensibil la Botrytis cinerea . care contribuie la obtinerea unor recolte mari si timpurii. etc. la seceta si boli. Uneori fructul are slabe denivelari la nivelul caliciului. Florile se deschid in totalitate in interiorul frunzisului. Marina. Splendid. plantele se raresc lasand cate 2 la cuib. deoarece acestia pot putrezi. Recoltarea se repeta la 2-3 zile. Rubin. apoi se seamana la cuib 4-5 seminte la adancimea de 2-3 cm. Galben urias. Levina. deoarece fructele imbatranesc foarte repede si isi pierd din calitate. etc. Se coace cu putin inainte de soiul Red gauntlet. Soiul este rezistent la ger. Superb. grasi. de culoare uniforma rosie inchisa. iar a doua la 15-20 zile de la prima. la 1 m intre randuri si 0. De regula se foloseste soiul Cornison. Ingrijire: Daca plantarea se face prin rasaduri.Este ca si Regina un soi de provenienta germana. potrivit de ingropate in pulpa fructului. Inflorescentele sunt hermafrodite. Pentru productia de toamna. la sfarsitul lunii aprilie. Calincov verde. Cand plantele au format 4-5 frunze li se ciupeste (rupe) varful. Udarea se face numai la radacina. repetand operatia si la lastarii de ordinul 3. Bistrita. Plantarea in camp a rasadului are loc la inceputul lunii mai. Pentru murat sunt indicati castraveti de 8-12 cm lungime. Soiuri: Delicates. Planta este viguroasa. mai scurte decat frunzele. cu rezistenta buna la transport datorita consistentei. afânat. sfero-conice. si la 3 zile Gorella. cu luciu pronuntat. Românesc.putregaiul cenusiu. . Ardeiul. Daca plantarea s-a facut prin semanare directa. Prima ingrasare se face la 10-15 zile de la rasarire. Soiuri Ardei gras: Galben timpuriu. Cornison. aromata puternic. Peste cuib se presara strat de 1-2 cm de mranita.5 m pe rand. Potentialul de productie este foarte ridicat. Gogosar: Timpuriu de Bucuresti. Achenele sunt mici. fie in ghivece. se ciupesc. semanatul se face pe brazde la inceputul lunii iulie. Galben de Banat. Cultura de vara a castravetilor se face prin semanarea direct in camp. Tot in scopul obtinerii de productii timpurii. 10-15 g. Export. care in general este destinata la murat. cu baza dreapta. uneori cu varful latit. In fiecare cuib se pun cca 200 gr mranita care se amesteca bine cu pamantul. contin intre 6-9 flori mici cu petale albe usor colorate in roz.

gogosari si ardei lungi) semanatul se face în rasadnite reci (pe straturi) la începutul lunii aprilie. Iute de Arad. Lung românesc. gogosari sau ardei lungi. Soiuri de fasole urcatoare: Grasa de Transilvania. pentru ca pastaile sa nu imbatraneasca pe planta si sa devina atoase. Fasolea pitica (oloaga) se seamana in randuri la 50 cm sau in cuiburi la 40/40 cm. Cosmin Ardei iute: Iute portocaliu (ciusca). Distanta de plantare pe biloane este de 40/40 cm.5-0. cand temperaturile incep sa creasca (sfarsitul lunii aprilie. De pe 1000 mp se obtin 400-500 kg pastai. dupa udatul de la plantare ardeii nu se mai uda 2-3 saptamâni pentru ca plantele sa se înradacineze bine. Daca plantarea se face pe straturi înaltate.75 kg ardei. Pentru culturile târzii de toamna (ardei.Ardei lung: Kapia. În celelalte cazuri. Odata cu prasitul se musuroiesc plantele pentru a îngropa radacinile dezgolite la udat. Fasolea pitica se poate semana si in iulie pentru productia de toamna. Rasadul Semanatul în rasadnita se face catre sfârsitul lunii februarie (pentru culturi timpurii) sau la mijlocul lunii martie pentru culturile de vara. Pentru productii timpurii cu fructe mari si de calitate este bine sa se cârneasca ramurile fiecarei plante. mai tarziu. Pentru ardeiul iute plantarea se face la 30/30 cm. La fiecare cuib se infige un arac de 2 m. Daca se intarzie recoltarea. si anume: apa sa nu fir prea rece. Îngrijirea se face la fel ca la rosii si vinete (prasit. Aurie de Bacau. Important este cum se face udarea. în timpul înfloririi masive se întrerupe udatul. Soiuri de fasole pitica: Beste von Allen. Fasole verde Se seamana in primavara. Galbena Untoasa. . Plantarea rasadului pentru productii timpurii se face catre sfârsitul lunii aprilie. îngrasare suplimentara). Vara. etc. Galbena de Moldova. Recoltarea pastailor incepe la 15-20 zile de la inflorire. De la o tufa se pot obtine 0. punând câte 1 fir la cuib. plantele nu mai leaga alte pastai iar productia scade. Pestrita de Moldova. cate 3-4 seminte la cuib. etc. Culesul se repeta la cateva zile. apoi udatul se face odata la 68 zile. Bogdana. inceputul lunii mai). Medaliat. lasând doar 5-6 ardei la tufa. Exista doua feluri de fasole verde: pitica si urcatoare. distantele de plantare sunt de 70/15 cm la ardei gras si gogosar. udat. cultura de fasole se praseste si se uda in caz de seceta. Fasolea urcatoare se seamana in cuiburi la 80/50 cm. Rasadurile trebuie îngropate la aceeasi adâncime ca cea din rasadnita. ardeii se planteaza la începutul lunii mai.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->