GRUPUL ŞCOLAR „ NICOLAE BALCESCU” OLTENITA

Nr. ______ din _________

PROIECT
pentru EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE PENTRU OBŢINEREA CERTIFICATULUI DE CALIFICARE PROFESIONALĂ NIVEL III

Calificarea: TEHNICIAN DESENATOR PENTRU CONSTRUCTII SI INSTALATII

Tema: ACOPERISURI TIP SARPANTA

ÎNDRUMĂTOR: Prof. Niculescu Emilia Elev: Clasa: a XII a

- 2008 _ 2009 -

1

2

CUPRINS

1. ARGUMENT 2 . ACORERISURI 2.1. Notiuni generale 2.2. Clasificarea acoperisurilor 3. ACOPERISURI CU SUPRAFETE PLANE ÎNCLINATE (TIP SARPANTA) 3.1. Elementele caracteristice ale unui acoperis cu panta mare 3.2. Şarpante din lemn 3.3. Grinzi cu zabrele din lemn 4. ÎNVELITORI PENTRU ACOPERIŞURI CU SUPRAFEȚE PLANE ÎNCLINATE 4.1.Învelitorile ceramice 4.2. Învelitori din azbociment 4.3. Învelitorile din tabla 4.4 . Învelitorile bitumate 5. ACCESORII ALE INVELITORII 6. REABILITAREA TERMICA A ACOPERISURILOR CU POD 7. BIBLIOGRAFIE 8. ANEXA IMAGINI - ACOPERISURI SARPANTA

3

în termoizolatie. Aplicarea se face ca la sistemul anterior. din aluminiu. structura de rezistenta. necirculabile cu structura ranversata Acoperisuri calde circulabile cu structura clasica Se pot realiza deasupra încaperilor încalzite a caror temperatura este mai mica de +240C si cu umiditate relativa de max. asociate acoperisului. ventilate. Termoizolatia trebuie sa fie capabila sa preia încarcarile din circulatie. sapa. zgomot. Suportul hidroizolatiei poate fi beton. Se pot realiza deasupra încaperilor încalzite în mod continuu. praf.a. care fac parte împreuna cu peretii exteriori si cu unele elemente ale infrastructurii din subsistemul elementelor de închidere ale cladirii.1. umiditate. Rolul principal al acoperisurilor este de închidere a cladirii si de creare a unui mediu interior protejat fata de cel exterior. structura de rezistenta a constructiei. galvanizata. termoizolatie în placi sau role. Din punctul de vedere al comportarii higrotermice acestea pot fi (vezi tabelul ): • acoperisuri duble. straturi sau canale de difuzie. Pentru îndeplinirea acestor functiuni elementele structurale (de rezistenta) si nestructurala ale acoperisurilor trebuie sa satisfaca o serie de exigente de performanta privind: stabilitatea si rezistenta. forma. etanseitatea. dar cu formarea de terasa-acoperis. ARGUMENT Acoperisurile sunt subansabluri constructive. • acoperisuri într-un strat. spuma de material plastic sau material de izolare din fibre. 75%.. Principial. natura învelitorii etc. siguranta la foc. dale de beton 4 . pentru evitarea patrunderii vaporilor de apa. materiale plastice s. Alcatuirea subansamblului acoperis se stabileste în corelare cu functiunile pe care trebuie sa le îndeplineasca si cu exigentele de performanta impusa. • bariere contra vaporilor. Acoperisuri calde necirculabile cu structura clasica. inclusiv datorita însoririi puternice din timpul verii si a pierderilor de caldura din timpul iernii. prin migratie. Peste hidroizolatie se poate aplica stratul de protectie alcatuit din beton. • elemente accesorii. • termoizolatia. cantitatea de precipitatii din zona etc. ploaie si vânt. îndeplinind rolul principal de bariera eficace contra factorilor agresivi ai mediului exterior: variatii de temperatura. panta adoptata. Clasificarea acoperisurilor se face în functie de urmatoarele criterii: comportarea higrotermica. de închidere perimetrala. Izolarea termica deasupra stratului hidroizolant se realizeaza numai din polistiren extrudat. carton bituminat. confortul higrotermic si acustic etc. ardezie. cu rol de protectie termica contra aportului de caldura. durabilitatea. subansamblul acoperis cuprinde urmatoarele elemente principale diferentiate prin functiunile pe care le îndeplinesc: • învelitoarea. beton usor sau alte suporturi rigide. acoperisurile fiind elemente separatoare si în acelasi timp de contact permanent cu mediul ambiant. cunoscute si sub denumirea de acoperisuri calde. lipit sau fixat mecanic. metalice din tabla zincata. noxe etc. materiale ceramice. cu rol de protectie hidrofuga – poate fi din lemn. aspectul arhitectural dorit. neventilate. cu rol de colectare si evacuare a apelor meteorice. 75 %. plumb sau cupru. de iluminare etc. a caror temperatura este mai mica de +240C si cu umiditate relativa max. Acoperisuri calde. amplasate la partea superioara a cladirilor. cunoscute si sub denumirea de acoperisuri reci. Suportul poate fi din beton. tinând seama de: compartimentarea cladirii. de evacuare în atmosfera a vaporilor de apa. beton usor.

circulabile montate pe nisip sau pe suporti reglabili. Pentru satisfacerea acestei functiuni. pentru a evita supraîncalzirea acestora. Etanseitatea la actiunea apei din precipitatii Apele meteorice actioneaza sub forma de ploaie si zapada. • functia de rezistenta.Acoperisuri calde. • gradul de etanseitate pe care trebuie sa-l asigure acoperisul si care depinde în principal de destinatia încaperilor amplasate sub acoperis. acoperisul trebuie sa realizeze colectarea si îndepartarea lor. 5 . acoperisuri verzi cu plantatii de vegetatie. Suportul izolatiei poate fi beton sau material termoizolant rezistent la sarcina. facilitând localizarea defectiunilor si repararea imediata a zonelor degradate ale învelitorii si prin realizarea unor protectii de tip greu sau cu folii de aluminiu a hidroizolatiei acoperisurilorterasa. fara stagnarea lor pe acoperis. La stabilirea unei solutii corecte trebuie sa se tina seama si de umiditatea sub forma de vapori. • functia de protectie acustica. Functionalitatea acoperisului este complexa. acoperisuri-terasa. lemn sau alte placi de constructii rezistente la încarcari astfel încât sa formeze o suprafata corespunzatoare. aceste acoperisuri se pot realiza în structura clasica sau ranversata. cu atât problemele de functionalitate (în special higrotermice) sunt mai deosebite în rezolvarea de ansamblu si de detaliu a subansamblului acoperis. • functia de protectie higrotermica. putând fi exprimata sub forma unui set de functiuni specifice ca: • functia de etanseitate la actiunea apei din precipitatii. unde umiditatea relativa este mai mare de 85% si temperatura aerului depaseste +240C. În functie de caracterul întrebuintarii. • functia de iluminare. se alege în functie de: • natura materialului utilizat ca strat de etansare. Postamentul izolatiei împotriva precipitatiilor poate fi beton. în doua straturi Acoperisuri speciale aplicate pe nisip sau dale pe suporti reglabili. Se folosesc în special peste spatiile calde si umede. circulabile cu structura ranversata Acoperisuri reci ventilate. Acoperisuri parcare. Cu cât suprafata acoperisului este mai mare procentual din suprafata închiderii constructiei. care actioneaza asupra acoperisului. • încadrarea acoperisului în ansamblul constructiei. pentru a permite evacuarea rapida a apelor meteorice. datorita radiatiilor solare în perioada de vara. • conditiile climatice ale regiunii (regimul de precipitatii si presiune a vântului). Se realizeaza ca si sistemele anteriore. Asigurarea în timp a etanseitatii acoperisurilor la actiunea apei din precipitatii se realizeaza prin conceperea unor solutii de acoperisuri care sa permita un control sistematic. acoperisul se realizeaza de regula cu pante obtinute prin plane înclinate sau suprafete curbe. Functiile acoperisurilor Similar peretilor exteriori. Marimea pantei acoperisului. Protectia higrotermica Analiza comportarii acoperisurilor numai din punct de vedere termic nu este suficienta. care suporta sarcinile automobilelor. alegându-se pante cu atât mai mari cu cât precipitatiile sunt mai abundente. fara ca acestea sa patrunda în interior. dar deasupra termoizolatiei se aplica placi de dimensiuni mari. având în vedere participarea acestui subansamblu la plastica cladirii. acoperisul participa cu o pondere importanta la realizarea unui microclimat artificial în cladirea pe care o izoleaza de mediul exterior.

Din punct de vedere higrotermic. actioneaza în special pe verticala. Solicitarile mecanice din variatii de temperatura. atât în unele elemente ale acoperisului. Problemele de rezistenta. Aceasta structura se ia în considerare la stabilirea indicelui de izolare la zgomot aerian care trebuie sa fie mai mare decât cel admisibil. În aceste cazuri speciale se evita învelitorile metalice. rigidizate prin saibe orizontale sau cu sisteme de contravântuire sau conceperea planseului de la ultimul nivel ca un element rigid în plan orizontal. a pierderilor mari de caldura prin acoperis din timpul iernii si a vaporilor de apa ce tind sa treaca din spatiul cu presiune de vapori mari ridicata spre cel cu presiune mai scazuta (de obicei din interiorul cladirii spre exterior). acoperisului i se pun conditii mai severe fata de celelalte elemente de constructie datorita efectului însoririi directe din timpul verii. se folosesc chiar plafoane fonoabsorbante. având în vedere ca aerul umed. mai usor decât cel uscat (pentru aceeasi temperatura). Încarcarile orizontale datorate actiunii vântului sau seismului sunt preluate de structura de rezistenta a acoperisului. În general. acoperisul este cel mai solicitat la actiunea vaporilor de apa. dimensionate în functie de conditiile de mediu exterior si de microclimatul interior al încaperilor de sub acoperis. Încarcarile verticale datorate greutatii permanente a straturilor de acoperis. adoptarea unor structuri plane de rezistenta. similar planseelor de la nivelurile curente. Degradarile care pot aparea în urma solicitarilor mecanice pot fi fisuri orizontale la colturile cladirii între atic si planseu si fisuri în peretii portanti verticali la ultimul nivel. Asigurarea functiunii de protectie higrotermica a subansamblului acoperis se realizeaza prin: • prevederea unor structuri termoizolante. stabilitate si rigiditate la aceste încarcari sunt cele specifice structurii de rezistenta a cladirii. care au o comportare buna la actiuni orizontale. procesului de exploatare sau actiunilor climatice sunt preluate de structura de rezistenta a acoperisului (de tip sarpanta sau planseu) si transmise elementelor verticale portante ale cladirii. • prevederea unor bariere de vapori. Dintre elementele de închidere ale unei cladiri. si se utilizeaza termoizolatii cu proprietati bune de izolare fonica si acolo unde este necesar. • adoptarea unor învelitori etanse sau permeabile la aer. Rezistenta Ca ansamblu de rezistenta si de închidere a cladirii. eventual si a unor straturi de aer ventilat care sa diminueze riscul de aparitie în structura sau pe suprafata inferioara a acoperisului a fenomenului de condens. Protectia împotriva zgomotului aerian se realizeaza prin însasi structura compozita a subansamblului acoperis. în zonele extreme ale cladirii. acoperisul trebuie sa preia toate solicitarile mecanice rezultate din actiunile exterioare la care este supus si sa le transmita structurii de rezistenta a constructiei. duc la aparitia unor degradari. 6 . În functie de tipul acesteia se indica adoptarea unor structuri spatiale. în special în cei longitudinali. de tipul de acopris adoptat. cât si în structura de rezistenta verticala a cladirii. în functie de necesitatile de ventilare ale acoperisului. în cazul în care alcatuirea de ansamblu si de detaliu al subansamblului acoperis nu permite prelucrarea efectelor datorate variatiilor de temperatura. luând în considerare si criteriile de eficienta economica. Protectia acustica Acoperisurile trebuie sa contribuie la izolarea fonica a unitatilor functionale amplasate sub aceste subansambluri de constructie împotriva zgomotului aerian sau de impact datorat caderii picaturilor de ploaie. la care este supusa structura de rezistenta a acoperisului (în special când acesta este planseul ultimului nivel). necesitatea unei protectii acustice împotriva zgomotului de impact datorat caderii picaturilor de ploaie apare mai rar.

• aplicarea unor rosturi transversale în atic.Pentru evitarea aparitiei unor astfel de degradari se recomanda: • aplicarea unor rosturi de dilatare în acoperis. care sa duca la fisurarea aticului. cu dispunerea unui rost de preluare a dilatarilor si contractiilor diferite ale celor doua elemente. atunci când nu este influentata stabilitatea cladirii la încarcari orizontale. • aplicarea unei izolatii termice pe atic pentru a reduce influenta însoririi directe. când stratul de panta se dispune peste termoizolatie se recomanda realizarea acestuia din beton si aplicarea unor rosturi de dilatare umplute cu material elastic. • realizarea îmbinarii dintre planseul ultimului nivel si peretii verticali. care întrerup continuitatea tuturor straturilor. la distante stabilite în functie de deformatia limita admisibila. 7 . la realizarea stratului de panta. astfel încât sa permita deplasarea libera reciproca a celor doua elemente. • evitarea utilizarii betoanelor usoare cu contractii mari. astfel încât sa nu apara tensiuni. • realizarea îmbinarii dintre atic si planseul ultimului nivel.

pantele acoperisurilor vor fi accentuate. in vederea indepartarii rapide a apei spre jgheaburi si burlane.inchide”cladirea sau parti din cladire. cantitatea de precipitatii locale.2 .ploaie. Notiuni generale Acoperisul este subansamblul constructive care. Pantele de scurgere sunt in functie de: cerintele arhitecturale. dau rosturi multe. • acoperisuri cu pante reduse – terase. natura materialelor si considerente economice.etc.. Una dintre cerintele importante aleacoperisului este aceea de a prezenta un inalt grad de impermeabilitate la precipitatii.1.vant.la partea superioara cu scopul de a proteja mediul interior al cladirii de variatii de temperatura. ACOPERISURI 2. prin asamblare. Aceeasi panta accentuata se mai recomanda si in cazul invelitorilor din elemente mici care. avand rolul de a proteja contra actiunilor climatice În functie de panta. 8 . umiditate. Acoperisul trebuie sa asigure colectarea si indepartarea acestor ape . creand o posibilitate in plus de patrundere a apei in interior. acoperisurile se clasifica în: • acoperisuri cu panta mare a invelitorii. Acoperisul este elementul de constructie ce realizeaz a inchiderea la partea superioara a cladirii. La zonele cu precipitatii abundente.

c) -sustinut de elemente structurale ale cladirii:planseu(fig.Acțiunea factorilor externi (climatici.retele reticulare.profile de tip stalpi (fig. • Din punct de vedere structural. destinatia si forma cladirii.e). amplasarea fata de constructiile invecinate. 2.reticulara(fig.structuri hiperbolice. Clasificarea acoperisurilor Rezolvarea acoperisului poate fi: -distincta in cadrul constructiei -nedelimitata de subansamblul inchiderii exterioare(cupole.acoperisurile pot fi: -cu suprafete plane si inclinate . Ea este influentata de:dimensiunile in plan ale cladirii.grinzi(fig.2. poluare) asupra acoperişurilor Forma acoperisului poate fi diversa . -curbe.pe cabluri(fig. d).acoperisul poate fi: -rezolvat cu o structura proprie de rezistenta care poate fi:o structura spatiala(denumita sarpanta fig. felul materialului din care este realizata invelitoarea si de considerente arhitecturale.structuri gonflabile). Partile componente ale acoperisului cu panta mare sunt : • sarpanta(elementul de rezistenta). a). • jgheaburi si burlane (elemente accesorii). 9 . • invelitoarea (elementul de protectie).f) • In functie de forma arhitecturala.b).

medie ( 8. • Din punct de vedere higrotermic.acoperisurile pot fi: -ventilate:la care surplusul de umiditate provenit din divrse surse..a straturilor necesare.mai sunt denumite si calde 10 .. • Din punct de vedere higrotermic acoperisurile pot fi: -duble:contin in alcatuirea lor un spatiu de aer . plate .adesea mai sunt denumite si terase. 20 % ). terase ( 1.unul peste celalalt.Forme de acoperisuri: a)cu suprafete plane b)bolti c)cupole d)conoizi e)paraboloizi hiperbolici Acoperisuri speciale: a)copertine tip consola b)structura tip peron c)cupola cu placa cutata d)acoperis suspendat e)tip sa cu stalpi ancorati f)panza precomprimata din beton - • Functie de valoarea pantelor .fata de solutia anterioara.catre exterior acoperisul mai este denumit si .cu straturi dispuse succesiv:rezulta prin dispunerea succesiva. cu panta mare ( 21 .mediu sau mic volumul de aer este denumit pod iar daca daca spatiul este amenajat pentru locuire poarta denumirea de mansarda -multistrat.7 % ). acoperisurile cu ape plane inclinate pot fi inclinate .de dimensiune mare.5 .valoarea vitezei aerului si cantitatea de umiditate evacuata din structura acoperisului sunt extrem de mici...existent in structura acoperisuluiu este relativ controlat(sub raport viteza)si dirijat(sub raport sens).sunt associate acoperisurilor duble -neventilate.desi adesea ofera cel mai bun confort.. cu pante mici . 150% ).rece”.

Sarpanta se poate executa din lemn. deoarece intr-o forma complexa de acoperis apar multe dolii – portiuni cu etanseitate scazuta .iar iarna seivesc aglomerarile de zapada. fiind alcatuita din materiale hidroizolante. 11 . ACOPERISURI CU SUPRAFETE PLANE ÎNCLINATE _ TIP SARPANTA Acoperisul cu suprafete plane inclinate este alcatuit din sarpanta. La cladirile dreptunghiulare. Acoperisul piramidal se utilizeaza la constructiile cu plan patratic sau poligonal. ori acoperisurile curbe.zapada si vant) si a le transmite la planseul sau la zidurile portante ale cladirii. Învelitoarea este elementul de constructie care asigura etansietatea. acoperisurile se pot realiza cu unul pana la patru plane de scurgere. Forma acoperisului cu suprafete plane inclinate trebuie sa fie cat mai simpla. Sarpanta este elementul portant cu rolul de a prelua incarcarile de la invelitoare (din greutatea proprie. metal sau beton armat. invelitoare si elemente accesorii(jgheaburi si burlane). care protejeaza cladirea contra actiunii directe a apei din precipitatii.3. planurile inclinate sub forma de triunghi isoscel se unesc in acelasi punct. ceea ce sporeste incarcarea pe elementele componente ale sarpantei. sub forma de bolti sau cupola . În practica se mai intalnesc si alte forme de acoperisuri: acoperisurile-turn sau piramidele.

3. La cladiri compuse din corpuri de latimi diferite. La acoperisurile cu suprafete plane inclinate.Acoperisul boltit poate avea un profil sub forma de semicerc sau parabola. este conturul format de linia situata cea mai jos si care delimiteaza acoperisul . Acoperisul cupola se foloseste. • ferme cu zabrele din lemn (la cladiri cu o latime mai mare de 12m) – o structura ce se caracterizeaza prin aceea ca nu are reazeme intermediare.lucarna este elementul care iese din planul acoperisului . doliile sunt liniile determinate de intersectiile versantilor spre care se indreapta apa meteorica . se rezolva intai dreptunghiul cu latimea cea mai mare. situate la cota cea mai mare . elementele pentru ventilare pot fi lucarnele si tabacherele . Structura de rezistenta a acoperisurilor din lemn poate fi astfel clasificata: • sarpante de lemn (max. streasina sau cornisa este partea de acoperis care depaseste zidurile exterioare ale acoperisului . ale versantilor si de care apa meteorica se indeparteaza . apoi se racordeaza succesiv cele cu latimea mai mica. iar in continuare – dreptele de intersectie a planurilor de scurgere.1. pot fi orizontale sau inclinate . pentru determinarea configuratiei in plan se traseaza linia de contur a stresinilor. in general. tabacherele sunt elementele realizate in planuri paralele cu panta versantului. la cladiri cu forma rotunda in plan. zidurile exterioare fiind singurele reazeme. unele dintre acestea pot avea si rol de iluminare . coamele sunt liniile de intersectie . 15 m) – care transmit incarcarea prin intermediul unor elemente ce reazema pe zidurile portante sau pe plansee din beton armat. utilizandu-se la acoperirea cladirilor cu forme dreptunghiulare in plan. ELEMENTELE CARACTERISTICE ALE UNUI ACOPERIS CU PANTA MARE Elementele caracteristice ale unui acoperis cu panta mare sunt : poala sau picatura . 12 .

Tot datorita acestor imbinari. Şarpanta de lemn a unui acoperis poate fi realizata din capriori. Scheme statice. sectiunea activa a acestor piese este simtitor redusa. Şarpanta din lemn. piesele de lemn ce vin in contact sunt astfel prelucrate. Rigidizare transversala si longitudinala. realizand un sistem in care piesele sa nu-si poata modifica pozitia in planul elementului de rezistenta. 13 . Legatura componentelor sarpantei de lemn se realizeaza cu ajutorul imbinarilor “dulgheresti”. Acest sistem de imbinare necesita o prelucrare pretentioasa si greoaie a pieselor de lemn ce se unesc. Sectiuni. Detalii noduri.2. in cadrul acestor imbinari. ŞARPANTE DIN LEMN Datorita calitatilor fizico – mecanice si a prelucrarii usoare. pe scaune si cu macaz. lemnul a fost folosit la executarea acoperisurilor inca din cele mai vechi timpuri. ceea ce conduce la o utilizare partiala a rezistentei lemnului si o simplificare a geometriei pieselor ce se imbina .3. incat sa se intrepatrunda.

Asteriala alcatuita din scanduri sau sipci va transmite incarcarile exterioare la capriori. iar contravantuirile – din scanduri. În cadrul sistemului triunghiular capriori-coarda. componentele perpendiculare ale incarcarilor dau nastere la eforturi de incovoiere. care leaga grupuri de capriori.0 m) se rigidizeaza cu ajutorul unor bare orizontale care micsoreaza deschiderea la inconvoiere a acestora. Capriorii si rigidizarile (distantieri) se executa din rigle sau – mai economic – din dulapi. 14 . În lungul acoperisului. iar cei cu lungimi mari (>4.90 cm. În capriori.Şarpantele cu capriori sunt alcatuite din capriori care impreuna cu grinda de lemn (coarda) a planseului sau cu planseul din beton armat formeaza unsistem triunghiular nedeformabil in plan transversal . coarda (talpa) preia eforturi de intindere. Capriorii se aseaza la interax de 70. capriorii preiau la coama eforturi de compresiune. rigiditatea este asigurata cu ajutorul unor contravantuiri inclinate.

prin chertare si elemente de prindere metalice. În vederea facilitarii realizarii imbinarilor si in functie de natura solicitarilor. iar din lemn rotund – popul si contrafisa. Asteriala transmite incarcarile permanente. datorita sarcinilor verticale apar eforturi de intindere.. eliminand talpa (coarda). o pereche de capriori rezemati pe pane. Rezemarea acestor sarpante se face pe plansee din beton armat. prin popi si talpi. ele se vor ancora cu piese metalice. Solidarizarea popilor pe talpa se realizeaza cu piese metalice. fiind asigurata suplimentar cu cate o prindere metalica. care se imbina cu talpa si popii – arbaletrier . • · dispozitia peretilor portanti interiori. din zapada si vant la capriori. pane. clestilor si a popului inclinat.90cm. capriorii si clestii. Acest element este format din doua sectiuni dreptunghiulare din lemn. se pot folosi sarpante pe scaune cu popi inclinati si verticali.. • · latimea cladirii. contrafise si talpi. iar intre popi si clesti cu contrafise.5. La cladirile cu zid median portant sau cu doua ziduri longitudinale portante simetrice. Pentru a realiza economii de material lemnos. Talpa scurta se ancoreaza pe planseu. Legatura intre pana si pop se realizeaza cu prindere metalica. Aceasta rigidizare este necesara in cazul deschiderilor marite (10. care maresc rigiditatea transversala a sarpantei. in functie de : • · forma sectiunii transversale a acoperisului. care se descarca pe pane. in structura portanta a cladirii. Îmbinarea contrafisei longitudinale (alcatuite din dulapi) se face la popi. Solutiile sarpantelor pe scaune sunt numeroase. Pentru intarirea sistemului de rezistenta a sarpantei de lemn pe scaune. Încarcarile se transmit de la invelitoare la elementele portante ale cladirii.5m (aceasta distanta se stabileste din conditia folosirii optime a sectiunilor si lungimilor de livrare a lemnului).Şarpantele pe scaune au ca element principal de rezistenta “scaunul” alcatuit din popi. cuprizand si popul.14 m) sau in zonele cu vanturi puternice. iar cea intre contrafisa si pana . cand sistemul triunghiular format de capriorisi cleste nu asigura nedeformabilitatea fermei. in dreptul panelor de streasina. ce se pozeaza de o parte si de alta a capriorilor si popilor. Din lemn ecarisat se executa pana. Folosirea popilor inclinati se justifica prin aceea ca pozitia panelor nu corespunde cu planul peretelui portant... În dreptul panei intermediare nodul este alcatuit din imbinarea capriorului. În clestii care leaga partea superioara a popilor comprimati. pentru a evita deplasarea la forte orizontale (cutremur. descris mai sus. se va folosi materialul rotund la piese comprimate. 15 0 . În lungul acoperisului. Nodul de la coama va fi alcatuit din imbinarea capriorilor pe pana de coama. pe care se reazema popii . Pentru a evita deplasarea laterala (sau smulgerea) a acestor sarpante. doua sisteme triunghiulare de baza. si clesti – un element orizontal ce leaga capriorii la o cota intermediara. În lungul cladirii aceste sisteme de rezistenta plane se amplaseaza la o distanta de 3.. iar cel ecarisat – la elementele incovoiate si la cele cu rol de solidarizare. panei. pot fi executate sarpante din lemn rotund si ecarisat. popii se descarca pe peretii longitudinali. se introduce o bara inclinata. Aceste elemente orizontale transmit sarcinile. cu popii si talpa. iar între ele sunt prevazute numai panele si o pereche de capriori asezati la 70. se face prin intermediul unor talpi scurte. vânt puternic). Clestii scurti vor solidariza capriorii la partea superioara. la elementele portante ale cladirii..prin chertare cu prag frontal. avandu-se in vedere faptul ca prinderea de pana ar fi dificila. deasupra peretelui portant. stabilitatea este asigurata de contrafise (bare inclinate la 45 ) care se imbina cu popii si panele. Aceasta bara va forma. deformabile la actiunea incarcarilor orizontale. Sistemele de rezistenta plane sunt alcatuite din : popi (stalpi verticali) pe care reazema panele. Rezemarea popilor pe planseul de beton armat. prin intermediul unor talpi scurte .

care au si rolul de a proteja impotriva umiditatii. fixate de popi. Acesti popi comprimati sunt solidarizati deasupra reazemului central. Talpile sunt ancorate de planseu cu bride. se deosebesc: • · macaz simplu – pentru deschideri mai mici de 8 m. La randul lor. Şarpanta cu macaz dublu e alcatuita din capriorii care descarca pe panele intermediare si pe panele de stresina. Sarcina din pana de coama se descarca prin intermediul montului vertical si al arbaletrierilor la peretii exteriori. Şarpanta cu macaz simplu este alcatuita din capriori. avand inclinarea fata de orizontala mai mare de 1/1. • · macaz dublu – pentru deschideri de la 8m la 12 m. pana de coama isi descarca sarcinile exterioare la structura portanta. iar de la aceasta legatura in jos este intins. descarcarea putandu-se realiza numai la peretii exteriori. popul central si contrafisa longitudinala.La streasina.5. cu un cleste alcatuit din doua scanduri . in functie de alcatuirea barelor. iar celelalte doua sunt alcatuite din contravanturile in diagonala in planul arbaletrierilor. panele intermediare transmit sarcinile la zidurile portante 16 . Panele intermediare si popii oblici realizeaza un scaun oblic. Montantul central este comprimat pana la legatura cu arbaletrierii. care reazema pe pane de coama si de streasina. Prin acest sistem. Cei trei popi se descarca prin intermediul unor talpi ce se pozeaza intre niste reborduri din beton armat. Din lemn rotund se executa: popii. arbaletrierul si contrafisele intre popul central si pana de coama. Sistemul de rezistenta al sarpantei cu macaz este constituit din bare care servesc la transmiterea sarcinilor din pane spre peretii portanti ai cladirii . Talpa este suspendata de acest montant central. pentru a micsora deschiderea de incovoiere a talpii sub greutatea proprie. pana (cosoroaba) se fixeaza de talpi. care. lasate in planseu. În lungul sarpantei. Şarpante cu macaz. sub forma de diagonale din dulapi. Aceste contravantuiri vor lega doua sisteme de rezistenta (scaune). Utilizarea sarpantei cu macaz se obisnuieste la cladiri fara pereti interiori. iar popii sunt prinsi de talpi cu piese metalice. constituie cel de-al doilea sistem de rezistenta. prin care sarcinile de la panele intermediare ajung la planseul de beton armat. stabilitatea se asigura cu ajutorul contravantuirilor. impreuna cu arbaletrierii contravantuiti. Scaunul drept este alcatuit din pana de coama.

poligonal. Eforturile in zabrele la grinzile triunghiulare vor creste spre mijloc. Capriorii se vor intalni perechi pe linia de coama si dolie. Forma conturului grinzii cu zabrele si sistemul de zabrele vor influenta asupra naturii eforturilor (compresiune sau intindere) si asupra marimii lor. Distanta intre doua noduri consecutive defineste un panou al grinzii cu zabrele. acesti capriori au deschideri si incarcari mai mari decat capriorii curenti. iar in zabrele eforturile sunt relativ mici.3. triunghiular si dreptunghiular. bare verticale (montanti) si bare inclinate (diagonale). Forma grinzilor cu zabrele triunghiulare si dreptunghiulare este dezavantajoasa. 3. În lungul sarpantei. din cauza variatiei mari a eforturilor din bare (talpa superioara se abate mult de la curba de presiune). arbaletrieri si traversa orizontala. iar cele dreptunghiulare – invers . GRINZI CU ZABRELE DIN LEMN Grinzile cu zabrele de lemn sunt elemente de constructie alcatuite din bare. capriorii trebuie rezemati. Sarcinile vor ajunge la structura portanta prin intermediul arbaletrierilor. iar la cel dublu – prin contrafisele intre panele intermediare si montanti. la deschideri sporite. la grinzile poligonale. Panourile cele mai solicitate. si pe pana de coama . Planul inclinat frontal are capriorii pozati dupa linia de cea mai mare panta. eforturile in talpi se micsoreaza mult de la margine spre mijloc. sunt cele de la mijlocul deschiderii. Prin aceste elemente comprimate (montantul – pana la nivelul prinderii cu arbaletrierii). Capriorii de coama sau dolie sunt incarcati cu sarcini de pe cele doua plane inclinate adiacente. Rezolvarea incheierii sarpantelor cu mai multe plane inclinate se face in functie de structura de rezistenta a sarpantei . intre grinzile triunghiulare si cele dreptunghiulare. Spre exemplu: la grinzile triunghiulare. care se intalnesc in puncte denumite noduri.exterioare prin intermediul sistemului alcatuit din: montanti. la eforturi axiale de compresiune si intindere. Aceste linii sunt marcate pe grinzi (capriori de coama sau dolie) pe care reazema capriorii. Fermele in segment de cerc prezinta avantajul ca eforturile din panourile talpii superioare au valori apropiate (talpa superioara are conturul apropriat de forma curbei de presiune). Asadar. Popul central care preia sarcinile panei de coama se va descarca impreuna cu panele intermediare in traversa orizontala. rigidizarea se realizeaza prin contrafisele intre montantul central si pana de coama – la macazul simplu. În unele cazuri. Barele grinzilor cu zabrele sunt solicitate. 17 . Grinzile cu zabrele sunt alcatuite din bare pe contur (talpi). Conturul grinzilor cu zabrele poate fi: sub forma de segment de cerc. se scurg eforturile spre elementele portante ale cladirii. iar cele dreptunghiulare – invers. din punct de vedere al starii de eforturi din bare. Grinzile poligonale se situeaza. de obicei. in afara de panele intermediare.

barele descendente sunt comprimate. la diagonalele grinzilor dreptunghiulare si poligonale natura eforturilor este inversa fata de a celor triunghiulare. • · rigiditatea generala la incovoiere a grinzii. la grinzile cu zabrele din lemn. acesta se prinde de nodurile talpii inferioare. din necesitati functionale. În cadrul talpii inferioare. Grinzile cu zabrele din lemn se impart in panouri. La talpa superioara comprimata. incat coeficientul de subtirime (al tapii superioare) sa fie in limite acceptabile. Daca. imbinarea se realizeaza la noduri. elementele de lemn se imbina cap la cap cu ajutorul ecliselor. si sistemul zabrelelor influenteaza asupra naturii eforturilor. La grinzile triunghiulare. pe santier). necesita grinzi cu talpa superioara rectilinie – grinzi triunghiulare. elementele de lemn ale nodurilor de reazem trebuie antiseptizate. Barele ascendente se recomanda a fi folosite la grinzile triunghiulare. În zonele expuse umiditatii. iar cele scurte (montanti) – comprimate . • · posibilitatea de executie (prefabricarea sau mijloace simple. cele triunghiulare sunt de doua ori mai grele). Folosirea barelor descendente este avantajoasa in cazul formelor dreptunghiulare. Înaltimea grinzilor este influentata de: • · natura invelitorii care impune panta minima. sunt intinse (diagonale).intinse. unde barele lungi. • · ponderea elementelor auxiliare (pane.. cu eclise si buloane. • · forma talpii superioare. Alcatuire constructiva. iar cele ascendente . sunt intinse. lungi. • · materialul de invelitoare. placile ceramice si de azbociment. • · un calcul tehnico – economic comparativ. asteriala) – poate ajunge pana la 70 %. Traveea. rosturile de imbinare se pozeaza la o distanta fata de nod de 1/4. pentru ca barele. 18 .1/5 din lungimea panoului pentru a nu fi influentata de flambaj. se alege astfel incât panele sa rezulte cu dimensiuni rationale. a caror lungime se ia astfel. care infuenteaza asupra consumului de lemn (cele mai usoare sunt grinzile in segment de cerc.Alaturi de forma conturului grinzilor cu zabrele. Panele care transmit sarcinile la grinzi se vor amplasa in noduri. trebuie analizate: • · cerintele de exploatare si intretinere. trebuie prevazut tavan suspendat. inclinate. spre exemplu. Pentru alegerea tipului de grinda cu zabrele..

pozate la 15 cm – in cazul in asezarii simple si la 25 cm – in cazul asezarii duble . la invelitoarele de tigle asezate dublu se va micsora panta acoperisului. 19 . olanele de coama. la cladiri civile si agrozootehnice cu acoperisurile alcatuite din suprafete plane inclinate.1. cu panta accentuata. Tiglele – solzi se fabrica prin tragere in filiere. cu unul sau doua ciocuri de prindere. ÎNVELITORI PENTRU ACOPERIŞURI CU SUPRAFEȚE PLANE ÎNCLINATE 4. spatiul mare de aer intre planseul superior si invelitoare are o functiune higrotermica importanta in stabilirea bilantului termic al cladirii si in comportarea invelitorii sub actiunea factorilor climatici. Pozarea tiglelor – solzi pe acoperis se face astfel. pe sipci.4. avand o forma plana. prin intermediul ciocurilor. Tiglele vor rezema.Învelitorile ceramice Aceste invelitori utilizeaza. Acest tip de tigle se pot aseza pe acoperis simplu sau dublu. in general. Datorita gradului de etanseitate. in functie de gradul de importanta a cladirii si de gradul de impermeabilitate la precipitatii. Materialele ceramice folosite la invelitori sunt: tiglele – solzi. La aceste acoperisuri. tiglele profilate trase.

Olanele de coama se fabrica prin presare si se utilizeaza pentru inchiderea muchiilor acoperisului. Olanele ceramice sunt piese semitronconice. Datorita sectiunii cutate (modulul de rezistenta marit ). in final. a olanelor . 20 . Sunt prevazute cu jgheaburi laterale.incat sa rezulte o tesere. se fixeaza de tiglele – solzi cu mortar. la asezarea simpla.“jgheaburi”. În plus fata de rezistenta sporita. Tiglele profilate au forma dreptunghiulara. distanta dintre sipci la 32 cm si micsorand. greutatea invelitorii (comparativ cu cea din tiglele – solzi). Acest tip de invelitori grele se foloseste in zone cu vanturi puternice. creste suprafata utila a tiglei. care se fabrica pe cale umeda. Doliile se etanseaza cu tabla zincata care se pozeaza pe asteriala de scanduri. prin simpla petrecere a marginilor . iar la asezarea dubla se decaleaza cele 2 straturi in cadrul aceluiasi rand. marind. prin presare in tipare . asezate spre coama. Aceste piese ceramice semitronconice care se suprapun. rosturile normale pe creasta sunt acoperite prin decalare de la un rand la altul. cu ajutorul carora se imbina cu tiglele vecine. prin urmare. Suprapunerea olanelor din randul superior (capace) peste cele din randul inferior (jgheaburi) se realizeaza pe un strat de mortar . aceste tigle profilate asigura o scurgere foarte buna a apelor meteorice. Panta invelitorii cu olane este cea mai redusa. privita comparativ cu panta invelitorilor ceramice in general. Prinderea suplimentara a tiglelor – solzi cu sarma zincata se realizeaza atunci cand exista pericolul smulgerii lor de catre vant.Îimbinarea olanelor se face astfel ca partea ingusta a olanelor – “capace” sa se suprapuna partii late. prin jgheaburi formate de profile.

4. placile de azbociment capata o rezistenta la rupere din incovoiere mai mare. Datorita presarii (se elimina partial apa). Azbestul. Placile rezultate din masina de format foi vor fi supuse. Foile de azbociment crude au proprietatea de a se mula in diferite forme datorita plasticitatii foii. la suprafata cu o plasa de sarma. Azbocimentul se bucura de o larga utilizare la acoperisuri. fibra de azbest are rolul urmator: de a prelua eforturile de intindere ce apar datorita sarcinilor exterioare. datorita unor avantaje: 21 . obtinute prin filtrarea masei lichide (de azbest-ciment-apa) prin cilindrii filtranti. ca invelitori. produs mineral . prevazuti. sub forma de fibre. inainte de intarire. de a obtine o elasticitate mai mare (fibrele de azbest se comporta ca o retea elastica ce armeaza pasta de ciment). Învelitori din azbociment În compozitia azbocimentului intra 80% ciment si 20% azbest.2. in vederea maririi rezistentelor mecanice. iar grosimea se reduce. se gaseste in stare naturala in rocile zacamintelor din minele de azbest. la o presare. Foile de azbociment se fabrica din straturi subtiri. În produsele de azbociment. pot fi fabricate foi ondulate. densitatea placilor creste. Masa de minereu contine 5% azbest. asadar.

forma in plan dreptunghiulara. strapungeri pentru cosuri. cu rosturi alternante. viteza de executie – marita. avand o foarte buna etanseitate la intemperii. beton) si dupa conditiile de exploatare ale cladirilor (cu trepidatii. • · posibilitatea de remediere a eventualelor deficiente. Acoperisurile din placi de azbociment asezate intr-un strat se executa cu placile rombice si. Alaturi de placile curente de azbociment ondulate. gradul ridicat de demontabilitate a lucrarii. 22 • • • . Placile din azbociment ondulate cu termoizolatie. zona geografica. Placile plane se pot monta pe acoperis. Ventilarea acestui spatiu are ca scop evitarea condensului pe intradosul placilor ondulate de azbociment si a acumularii de umiditate in placile termoizolatoare. se gasesc cel putin doua placi suprapuse. Pentru a obtine acest lucru. vibratii accentuate. Pozarea placilor de azbociment pe acoperis se realizeaza prin suprapuneri in ambele sensuri. · punere in opera . pentru a evita pericolul infiltratiei apei. Etansarea imbinarilor la placile ondulate din azbociment se face cu rondele metalice cu guler si capacel din polietilena stabilizata cu negru de fum (rondelele au rolul si de repartizare a efortului). Placile in montare dubla se aseaza in randuri orizontale. buna comportare in timp (aceasta determina obtinerea de importante economii de intretinere). Transmiterea sarcinilor. atase articulate sau suruburi pentru lemn . se folosesc la cladiri industriale incalzite (acestea necesita acoperisuri termoizolate). pazii. Placile autoportante din vata minerala pot fi rezemate sau suspendate pe pane. sub forma de placi autoportante din vata minerala. • · pretul scazut. mai rar. • · incombustibilitatea – fapt datorat componetilor minerali. Placile de azbociment cu ondule mari au grosime redusa. circulatie.simpla. simplu sau dublu. la placile rezemate pe pane se realizeaza prin intermediul clemelor de montaj. burlane). ondulele de la coama si streasina sunt lasate sa comunice liber cu atmosfera . Fixarea placilor ondulate de reazeme se realizeaza cu ajutorul unor accesorii metalice zincate de montaj. Fixarea placilor variaza dupa natura panelor (de metal. hangare). dilatari si contractii). Placile termoizolate autoportante sunt realizate din vata minerala. Petrecerile laterale (in lungul pantei) se situeaza in partea opusa vantului dominant. peroane.· greutate proprie redusa. provenite din incarcarea acoperisului. luminatoare. Realizarea rezistentei necesare transmisiei termice se asigura prin alegerea unei grosimi de placi corespunzatoare in urma unui calcul higrotermic. Petrecerea minima a placilor de azbociment este prezentata in functie de panta. Avandu-se in vedere faptul ca placile de azbociment sunt putin elastice si fragile. Petrecerile transversale (paralel cu panele) au valorile minime functie de panta in zonele cu vanturi puternice. cu placi dreptunghiulare. piesele metalice de fixare a placilor de invelitoare vor fi verificate la smulgere. cu rezistenta la rupere din incovoiere influentata de modulul de rezistenta a placilor de azbociment ondulat se va monta pe reazeme la interax mai mare comparativ cu placile plane. · determina realizarea unor pante reduse ce conduc la economii de materiale pentru scurgerea apelor de ploaie (jgheaburi. in cazul montarii pe asteriala. in alcatuirea acoperisurilor se folosesc piese speciale de azbociment – pentru racordari de calcane. nu este recomandata folosirea lor la invelitori expuse la socuri. ca: tije filetate. Placile plane se monteaza pe sipci sau pe asteriala din lemn. Spatiul intre placile ondulate de azbociment si placile termoizolatoare autoportante se ventileaza prin circulatia libera a aerului. În cazul constructiilor deschise (soproane. conditiile climatice si modul de fixare. la utilizarea unui minim de suprafata acoperita pentru maximum de suprafata utila. se mai prevede si un strat de carton asfaltat. lemn. se folosesc cordoanele de chit. invelitorile duble sunt caracterizate de faptul ca. in orice punct al acoperisului. tasari inegale ale reazemelor.

tabla neagra. cu dublu rol: de a evita condensul pe suprafata interioara a tablei si de a atenua zgomotul din timpul ploilor . Învelitorile din tabla dreapta se monteaza pe asteriala. intre invelitoare si suport se prevede un strat de carton asfaltat. Învelitorile pot fi clasificate dupa forma foii de tabla: • invelitorii din tabla dreapta • invelitorii din tabla cutata sau ondulata . tabla zicata . din tabla zincata (care nu necesita masuri de protectie contra coroziunii).3. care se grunduieste cu miniu de plumb. Aceste invelitori se realizeaza.ca de exemplu. iar ulterior se vopseste pe ambele parti. • · executia – usoara. • · etanseitatea. (otel – carbon obisnuit. de obicei. laminat de cald). • · greutatea – redusa. Învelitorile din tabla Acestea se executa din foi de: tabla neagra. tabla de plumb (la monumentele istorice). Avantajele invelitorii din tabla sunt urmatoarele: • · durabilitatea. 23 .4.

panourile mai presupun: protectia anticoroziva la suprafata superioara a panourilor. hidroizolatia bitumata si stratul de protectie a acesteia . • · acoperisuri cu pante sub 20 %. datorita variatiilor de temperatura. stratul de difuzie (caton bitumat perforat). datorita sensibilitatii la medii agresive chimice. se folosesc invelitorile din panourile de tabla cutata zincata termoizolata . Dintre aceste procedee. La dolii si streasina. sapasuport a hidroizolatiei. care se introduc intre falturile verticale dupa fixarea de asteriala si se indoaie impreuna cu faltul. 24 . care permit scurgerea apei. La cladirile industriale.Îmbinarea prin falturi a foilor de tabla are avantajul ca permite deplasarea. Falturile verticale paralele cu linia de cea mai mare panta sunt continue. Învelitorile de tabla cutata sau ondulata pot fi proiectate: neizolate termic sau termoizolate. in general executia lucrarii de pe o singura parte. Învelitoarea din placi de tabla cutata sau ondulata se impune ca solutie avantajoasa din punct de vedere tehnico-economic. În afara de aceste straturi (suport si termoizolatie). vor fi folosite procedee de asamblare ce permit. • · versanti foarte lungi. pentru fixarea lor pe pane si asamblarea panourilor de tabla. bariera contra vaporilor. Falturile orizontale (culcate spre streasina). La executarea invelitorilor din tabla ondulata sau cutata.economisind schela interioara. Fixarea tablei de asteriala se realizeaza cu ajutorul copcilor. amintim suruburile autofiletante. datorita faptului ca realizeaza : • · acoperis usor. Tabla ondulata sau cutata pentru invelitori se fabrica din foi de tabla zincata plana. se executa paralel cu creasta. se recomanda folosirea falturilor duble. si asigura evitarea perforarii tablei.

datorita urmatoarelor calitati: grad de etanseitate – ridicat. a unor cartoane – materiale celulozice cu adaos din deseuri textile. Învelitorile bitumate Aceste invelitori sunt des utilizate. poate imbraca orice forma de acoperis. Materialele folosite la acest tip de invelitori sunt pe baza de bitum.4 . la cald. iar alcatuirea din straturi succesive ajuta la corectarea neajunsurilor executiei manuale. se poate specifica rezistenta redusa la actiuni mecanice si la incendii. Ca dezavantaje. 25 . pretul de cost – relativ redus comparativ cu alte invelitori. Cartoanele bitumate se fabrica prin impregnare cu bitum.4. Aceste foi bitumate pot fi cu sau fara acoperire cu bitum si presarate cu agregate minerale fine.

ajungand de la jgheab la coama. ce se deosebesc dupa rezistenta la tractiune si modul de acoperire cu bitum. Prin aplicare “la cald”. Dezavantajele sunt urmatoarele: necesitatea unor masuri speciale de depozitare a solutiilor in solventi organici (benzina). Suspensia de bitum filerizat cu var hidratat se prepara din bitum cu punctul de inmuiere coborat. foile bitumate se pot aplica perpendicular pe directia pantei. iar remedierele se executa usor si in timp scurt. Stratul se considera finit in momentul cand solventul din solutie sau apa din emulsie s-au eliminat complet. Aceste materiale se produc in mai multe tipuri. iar la pantele mai mari se folosesc procedeele “la cald” si “la rece”. Împaslitura din fibra de sticla bitumata se utilizeaza in locul cartonului bitumat. betonul de panta. În cazul acoperisurilor cu pante mari. si anume: necesita masuri de protectia muncii la transportul si aplicarea bitumului fierbinte. in functie de rezistenta stratului termoizolator. durata mare de executie. iar la inclinari mai mari aceste foi se aplica paralel cu directia pantei si cu petrecerile in sensul directiei vanturilor dominante. se inteleg lucrarile de hidroizolatii ce se executa prin topirea bitumului si folosirea lui fierbinte la aplicarea directa sau atunci cand se lipesc cu el cartoane sau panze bitumate. La acoperisurile cu inclinare redusa. utilaje si combustibil pentru topirea bitumului. dispersat in apa cu ajutorul pastei de var. Metoda “la cald’ are si o serie de dezavantaje. sudarea perfecta a straturilor care se aplica succesiv. peste sipci se fixeaza cu mastic si banda de carton bitumat. batute in cuie deasupra invelitorii. deoarece are un suport imputrescibil. Dupa uscarea stratului de amorsaj. Aceasta metoda “la cald” este utilizata mai des datorita avantajelor pe care le prezinta. La acoperisurile cu inclinare redusa se utilizeaza procedeul “la cald” . petrecerile straturilor invelitorii bitumate se vor intercala cu acelea ale straturilor lipite. foile bitumate se vor fixa cu sipci de lemn. durata de executie – scurta. • · foile bitumate trebuie sa aiba lungimi corespunzatoare.Panzele bitumate se obtin prin impregnare cu bitum a unor tesaturi cu fire organice sau impaslitura cusuta din fibre cu polisteri. placa din beton armat – la acoperisurile in panta neizolate termic. sapa-suport din mortar de ciment nearmata sau armata. Numarul straturilor de hidroizolatii se stabileste in functie de importanta cladirii si panta de scurgere. Chitul de bitum filerizat cu var hidratat si de celuloza se prepara din suspensie de bitum filerizat. cu conditia ca acesta sa suporte temperatura bitumului fierbinte fara a se degrada. Avantajele metodei constau intr-o siguranta mai mare la executie. Executia invelitorilor bitumate se poate realiza dupa doua metode – “la cald” si “la rece”. sunt necesare masuri pentru prevenirea alunecarii invelitorii: • · se va folosi un mastic bituminos cu punctul de inmuiere mai ridicat. avand in vedere faptul ca dupa fiecare strat aplicat trebuie sa se astepte evaporarea solventului. Aplicarea metodei “la rece” la lucrari de invelitori bitumate inseamna intinderea cu peria a solutiilor sau a suspensiilor de bitum la temperatura mediului ambiant. la care se adauga fibre de celuloza. Stratul – suport al invelitorilorbitumate la acoperisuri poate fi: asteriala din scanduri. 26 . Pentru inlaturarea suprapunerilor. • · cand stratul – suport este din asteriala. se trece la lipirea foilor bitumate. unde se va depasi prin suprapunere. pentru ca se lucreaza cu materiale la temperatura normala si nu necesita utilaje speciale.

la cele din beton. fixarea se realizeaza prin intermediul diblurilor. Fixarea carligelor se face in asteriala sau capriori. ACCESORII ALE INVELITORII Jgheaburile sunt canale deschise. amplasate la streasina acoperisului cu rolul de a colecta apele provenite din precipitatii si de a le dirija.5. 27 . la canalizare . care sunt cele mai avantajoase pentru scurgerea apelor. confectionate din tabla zincata. Jgheaburile sunt prinse de streasina prin intermediul unor carlige. alcatuite din otel zincat. Cel mai frecvent folosite sunt jgeaburile cu sectiunea semicirculara.suprafata corespunzatoare de acoperis se va majora cu 10 %. prin burlane. la acoperisurile de lemn. Sectiunea jgheabului se determina in functie de suprafata acoperisului pe care il deserveste. În cazul jgheaburilor dreptunghiulare folosite in general din considerente arhitectonice. Jgheaburile sunt realizate cu panta longitudinala si cu rosturi de dilatatie.

evacuarea se face libera in rigole. Racordarea intre burlan (in general. in cazul in care aceasta lipseste. care trebuie sa evacueze apa de pe o anumita suprafata de acoperis. Cladirile cu acoperis in panta trebuie prevazute cu jgheaburi si burlane. independenta de burlan. Sectiunea burlanului. 28 . este functie de aria de acoperis deservita (in proiectie orizontala).Burlanele sunt tuburi verticale si inclinate. care conduc apele din precipitatii la reteaua de canalizare . are sectiunea circulara) si jgheab se realizeaza cu o piesa speciala. pentru a evita deranjarea circulatiei pe langa cladiri. ca si deteriorarea fatadelor. Se recomanda ca evacuarea apei din burlan sa se faca la reteaua de canalizare. amplasarte la dolie sau la o distanta de maximum 20 m. alcatuite din otel lat si o tija ascutita ce se introduce in pereti. pentru a nu impiedica deplasarile din variatiile de temperatura. Burlanele se fixeaza pe pereti prin intermediul bratarilor inelare. confectionate din tabla zincata (exterioare) sau din tuburi de fonta (interioare).

Bucuresti 2001 Cum concepem constructiile civile Autor : Alexandru Ciornei Editura : Junimea 29 . Autor : Gabriela Ecaterina Proca.6.Bucuresti 2002 Constructii : Subansambluri constructive Autor : Mirel Florin Delia Editura : Matrix Rom. are avantajul inzestrarii cladirii cu o caracteristica favorabila a absorbtiei zgomotului. aceste masuri necesita o atentie deosebita la aspectele referitoare la protectia contra umezelii. În schimb. Masurile de izolare termica suplimentara. Bariera de vapori se aplica pe partea calda a termoizolatiei. Editura : Matrix Rom. Masurile de izolare suplimentara a acoperisurilor cu pod vor conduce la o micsorare a curentilor de aer si a caldurii pe suprafetele interioare. Amplasarea la partea superioara are avantajul unei executii economice si nu afecteaza spatiul. Izolatia termica suplimentara la partea superioara se aplica pe o bariera de vapori (folie din material plastic). noul tavan fals va fi prevazut cu o bariera de vapori pozata pe partea calda a izolatiei. pentru eliminarea vaporilor de apa. care se va mula si fixa pe planseul existent. 7. la partea superioara a planseului de rezistenta orizontal. Functie de rezistentele termice necesare se pot utiliza si izolatii termice. Izolatia termica suplimentara se realizeaza cu saltele din vata minerala. ceea ce inseamna ca temperatura aerului poate fi redusa fara a crea disconfort. În cazul in care nu exista o bariera de vapori eficienta sau daca rezistenta termica a izolatiei suplimentare este mai mare decât o rezistenta termica totala. care poate fi utilizat cu functiune de locuit. Izolatia suplimentara se poate amplasa si la partea inferioara a planseului. pentru realizarea unei etanseitati corespunzatoare. La streasina se va prevedea o gura de ventilatie. REABILITAREA TERMICA A ACOPERISURILOR CU POD Îmbunatatirea comportarii termice a planseului de la acoperisurile cu pod se poate realiza prin pozarea unei izolatii termice suplimentare la partea superioara sau inferioara a podului.Bucuresti 2004 Constructii : Alcatuiri constructive ale principalelor subansambluri Autor : Mihai Manole Editura : Matrix Rom. BIBLIOGRAFIE Constructii : Elemente generale pentru cadastru. prin utilizarea unui tavan fals din placi de ipsos carton fixat prin intermediul unei retele metalice de planseul de rezistenta existent. care vor umple complet intreaga suprafata inclinata a acopersului. zgura) sau vata minerala protejata cu o sapa armata. din material granular (granulit. pozate la suprafata interioara inclinata a acoperisului.

8.IMAGINI ACOPERISURI TIP SARPANTA 30 . ANEXA .

31 .

32 .

33 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful