GRUPUL ŞCOLAR „ NICOLAE BALCESCU” OLTENITA

Nr. ______ din _________

PROIECT
pentru EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE PENTRU OBŢINEREA CERTIFICATULUI DE CALIFICARE PROFESIONALĂ NIVEL III

Calificarea: TEHNICIAN DESENATOR PENTRU CONSTRUCTII SI INSTALATII

Tema: ACOPERISURI TIP SARPANTA

ÎNDRUMĂTOR: Prof. Niculescu Emilia Elev: Clasa: a XII a

- 2008 _ 2009 -

1

2

CUPRINS

1. ARGUMENT 2 . ACORERISURI 2.1. Notiuni generale 2.2. Clasificarea acoperisurilor 3. ACOPERISURI CU SUPRAFETE PLANE ÎNCLINATE (TIP SARPANTA) 3.1. Elementele caracteristice ale unui acoperis cu panta mare 3.2. Şarpante din lemn 3.3. Grinzi cu zabrele din lemn 4. ÎNVELITORI PENTRU ACOPERIŞURI CU SUPRAFEȚE PLANE ÎNCLINATE 4.1.Învelitorile ceramice 4.2. Învelitori din azbociment 4.3. Învelitorile din tabla 4.4 . Învelitorile bitumate 5. ACCESORII ALE INVELITORII 6. REABILITAREA TERMICA A ACOPERISURILOR CU POD 7. BIBLIOGRAFIE 8. ANEXA IMAGINI - ACOPERISURI SARPANTA

3

cunoscute si sub denumirea de acoperisuri calde. beton usor sau alte suporturi rigide. termoizolatie în placi sau role. Peste hidroizolatie se poate aplica stratul de protectie alcatuit din beton. 75 %. Termoizolatia trebuie sa fie capabila sa preia încarcarile din circulatie. • acoperisuri într-un strat. acoperisurile fiind elemente separatoare si în acelasi timp de contact permanent cu mediul ambiant. durabilitatea. 75%. galvanizata. care fac parte împreuna cu peretii exteriori si cu unele elemente ale infrastructurii din subsistemul elementelor de închidere ale cladirii. tinând seama de: compartimentarea cladirii. Suportul hidroizolatiei poate fi beton. praf. Acoperisuri calde necirculabile cu structura clasica. cunoscute si sub denumirea de acoperisuri reci. subansamblul acoperis cuprinde urmatoarele elemente principale diferentiate prin functiunile pe care le îndeplinesc: • învelitoarea. inclusiv datorita însoririi puternice din timpul verii si a pierderilor de caldura din timpul iernii. îndeplinind rolul principal de bariera eficace contra factorilor agresivi ai mediului exterior: variatii de temperatura. pentru evitarea patrunderii vaporilor de apa.1.a. Clasificarea acoperisurilor se face în functie de urmatoarele criterii: comportarea higrotermica. materiale ceramice. panta adoptata. • bariere contra vaporilor. Rolul principal al acoperisurilor este de închidere a cladirii si de creare a unui mediu interior protejat fata de cel exterior. dar cu formarea de terasa-acoperis.. sapa. amplasate la partea superioara a cladirilor. ARGUMENT Acoperisurile sunt subansabluri constructive. Izolarea termica deasupra stratului hidroizolant se realizeaza numai din polistiren extrudat. • termoizolatia. plumb sau cupru. de evacuare în atmosfera a vaporilor de apa. confortul higrotermic si acustic etc. ardezie. forma. beton usor. dale de beton 4 . ploaie si vânt. materiale plastice s. prin migratie. cu rol de protectie hidrofuga – poate fi din lemn. Acoperisuri calde. Alcatuirea subansamblului acoperis se stabileste în corelare cu functiunile pe care trebuie sa le îndeplineasca si cu exigentele de performanta impusa. cantitatea de precipitatii din zona etc. din aluminiu. Suportul poate fi din beton. ventilate. umiditate. neventilate. de iluminare etc. aspectul arhitectural dorit. metalice din tabla zincata. spuma de material plastic sau material de izolare din fibre. necirculabile cu structura ranversata Acoperisuri calde circulabile cu structura clasica Se pot realiza deasupra încaperilor încalzite a caror temperatura este mai mica de +240C si cu umiditate relativa de max. în termoizolatie. Din punctul de vedere al comportarii higrotermice acestea pot fi (vezi tabelul ): • acoperisuri duble. straturi sau canale de difuzie. zgomot. asociate acoperisului. • elemente accesorii. cu rol de colectare si evacuare a apelor meteorice. lipit sau fixat mecanic. cu rol de protectie termica contra aportului de caldura. etanseitatea. siguranta la foc. Se pot realiza deasupra încaperilor încalzite în mod continuu. carton bituminat. a caror temperatura este mai mica de +240C si cu umiditate relativa max. Pentru îndeplinirea acestor functiuni elementele structurale (de rezistenta) si nestructurala ale acoperisurilor trebuie sa satisfaca o serie de exigente de performanta privind: stabilitatea si rezistenta. noxe etc. de închidere perimetrala. structura de rezistenta a constructiei. Principial. Aplicarea se face ca la sistemul anterior. natura învelitorii etc. structura de rezistenta.

circulabile montate pe nisip sau pe suporti reglabili. dar deasupra termoizolatiei se aplica placi de dimensiuni mari. Marimea pantei acoperisului. alegându-se pante cu atât mai mari cu cât precipitatiile sunt mai abundente. unde umiditatea relativa este mai mare de 85% si temperatura aerului depaseste +240C. aceste acoperisuri se pot realiza în structura clasica sau ranversata. acoperisul participa cu o pondere importanta la realizarea unui microclimat artificial în cladirea pe care o izoleaza de mediul exterior. Acoperisuri parcare. pentru a permite evacuarea rapida a apelor meteorice. lemn sau alte placi de constructii rezistente la încarcari astfel încât sa formeze o suprafata corespunzatoare. • gradul de etanseitate pe care trebuie sa-l asigure acoperisul si care depinde în principal de destinatia încaperilor amplasate sub acoperis. Asigurarea în timp a etanseitatii acoperisurilor la actiunea apei din precipitatii se realizeaza prin conceperea unor solutii de acoperisuri care sa permita un control sistematic. datorita radiatiilor solare în perioada de vara. în doua straturi Acoperisuri speciale aplicate pe nisip sau dale pe suporti reglabili. Etanseitatea la actiunea apei din precipitatii Apele meteorice actioneaza sub forma de ploaie si zapada. • conditiile climatice ale regiunii (regimul de precipitatii si presiune a vântului). se alege în functie de: • natura materialului utilizat ca strat de etansare. • functia de protectie acustica. Protectia higrotermica Analiza comportarii acoperisurilor numai din punct de vedere termic nu este suficienta. În functie de caracterul întrebuintarii. acoperisul trebuie sa realizeze colectarea si îndepartarea lor. acoperisul se realizeaza de regula cu pante obtinute prin plane înclinate sau suprafete curbe. putând fi exprimata sub forma unui set de functiuni specifice ca: • functia de etanseitate la actiunea apei din precipitatii. acoperisuri verzi cu plantatii de vegetatie. • functia de iluminare. Pentru satisfacerea acestei functiuni. • încadrarea acoperisului în ansamblul constructiei.Acoperisuri calde. fara ca acestea sa patrunda în interior. Functiile acoperisurilor Similar peretilor exteriori. Se folosesc în special peste spatiile calde si umede. facilitând localizarea defectiunilor si repararea imediata a zonelor degradate ale învelitorii si prin realizarea unor protectii de tip greu sau cu folii de aluminiu a hidroizolatiei acoperisurilorterasa. 5 . La stabilirea unei solutii corecte trebuie sa se tina seama si de umiditatea sub forma de vapori. Cu cât suprafata acoperisului este mai mare procentual din suprafata închiderii constructiei. Se realizeaza ca si sistemele anteriore. • functia de rezistenta. având în vedere participarea acestui subansamblu la plastica cladirii. fara stagnarea lor pe acoperis. • functia de protectie higrotermica. Postamentul izolatiei împotriva precipitatiilor poate fi beton. acoperisuri-terasa. pentru a evita supraîncalzirea acestora. circulabile cu structura ranversata Acoperisuri reci ventilate. care actioneaza asupra acoperisului. Functionalitatea acoperisului este complexa. cu atât problemele de functionalitate (în special higrotermice) sunt mai deosebite în rezolvarea de ansamblu si de detaliu a subansamblului acoperis. Suportul izolatiei poate fi beton sau material termoizolant rezistent la sarcina. care suporta sarcinile automobilelor.

în zonele extreme ale cladirii. si se utilizeaza termoizolatii cu proprietati bune de izolare fonica si acolo unde este necesar. Problemele de rezistenta. Protectia împotriva zgomotului aerian se realizeaza prin însasi structura compozita a subansamblului acoperis. în functie de necesitatile de ventilare ale acoperisului. Solicitarile mecanice din variatii de temperatura. rigidizate prin saibe orizontale sau cu sisteme de contravântuire sau conceperea planseului de la ultimul nivel ca un element rigid în plan orizontal. În functie de tipul acesteia se indica adoptarea unor structuri spatiale. acoperisul este cel mai solicitat la actiunea vaporilor de apa. în cazul în care alcatuirea de ansamblu si de detaliu al subansamblului acoperis nu permite prelucrarea efectelor datorate variatiilor de temperatura. Aceasta structura se ia în considerare la stabilirea indicelui de izolare la zgomot aerian care trebuie sa fie mai mare decât cel admisibil. Rezistenta Ca ansamblu de rezistenta si de închidere a cladirii. Degradarile care pot aparea în urma solicitarilor mecanice pot fi fisuri orizontale la colturile cladirii între atic si planseu si fisuri în peretii portanti verticali la ultimul nivel. • prevederea unor bariere de vapori. 6 . similar planseelor de la nivelurile curente. Dintre elementele de închidere ale unei cladiri. stabilitate si rigiditate la aceste încarcari sunt cele specifice structurii de rezistenta a cladirii. duc la aparitia unor degradari. acoperisul trebuie sa preia toate solicitarile mecanice rezultate din actiunile exterioare la care este supus si sa le transmita structurii de rezistenta a constructiei. dimensionate în functie de conditiile de mediu exterior si de microclimatul interior al încaperilor de sub acoperis. luând în considerare si criteriile de eficienta economica. a pierderilor mari de caldura prin acoperis din timpul iernii si a vaporilor de apa ce tind sa treaca din spatiul cu presiune de vapori mari ridicata spre cel cu presiune mai scazuta (de obicei din interiorul cladirii spre exterior). acoperisului i se pun conditii mai severe fata de celelalte elemente de constructie datorita efectului însoririi directe din timpul verii. Încarcarile orizontale datorate actiunii vântului sau seismului sunt preluate de structura de rezistenta a acoperisului. actioneaza în special pe verticala. în special în cei longitudinali. mai usor decât cel uscat (pentru aceeasi temperatura). procesului de exploatare sau actiunilor climatice sunt preluate de structura de rezistenta a acoperisului (de tip sarpanta sau planseu) si transmise elementelor verticale portante ale cladirii. necesitatea unei protectii acustice împotriva zgomotului de impact datorat caderii picaturilor de ploaie apare mai rar. Încarcarile verticale datorate greutatii permanente a straturilor de acoperis. În general. Protectia acustica Acoperisurile trebuie sa contribuie la izolarea fonica a unitatilor functionale amplasate sub aceste subansambluri de constructie împotriva zgomotului aerian sau de impact datorat caderii picaturilor de ploaie. Asigurarea functiunii de protectie higrotermica a subansamblului acoperis se realizeaza prin: • prevederea unor structuri termoizolante. de tipul de acopris adoptat. atât în unele elemente ale acoperisului.Din punct de vedere higrotermic. se folosesc chiar plafoane fonoabsorbante. În aceste cazuri speciale se evita învelitorile metalice. având în vedere ca aerul umed. la care este supusa structura de rezistenta a acoperisului (în special când acesta este planseul ultimului nivel). adoptarea unor structuri plane de rezistenta. cât si în structura de rezistenta verticala a cladirii. eventual si a unor straturi de aer ventilat care sa diminueze riscul de aparitie în structura sau pe suprafata inferioara a acoperisului a fenomenului de condens. care au o comportare buna la actiuni orizontale. • adoptarea unor învelitori etanse sau permeabile la aer.

care sa duca la fisurarea aticului. • realizarea îmbinarii dintre planseul ultimului nivel si peretii verticali. astfel încât sa permita deplasarea libera reciproca a celor doua elemente. cu dispunerea unui rost de preluare a dilatarilor si contractiilor diferite ale celor doua elemente. atunci când nu este influentata stabilitatea cladirii la încarcari orizontale. • aplicarea unor rosturi transversale în atic. 7 . când stratul de panta se dispune peste termoizolatie se recomanda realizarea acestuia din beton si aplicarea unor rosturi de dilatare umplute cu material elastic. la realizarea stratului de panta.Pentru evitarea aparitiei unor astfel de degradari se recomanda: • aplicarea unor rosturi de dilatare în acoperis. • evitarea utilizarii betoanelor usoare cu contractii mari. • realizarea îmbinarii dintre atic si planseul ultimului nivel. la distante stabilite în functie de deformatia limita admisibila. care întrerup continuitatea tuturor straturilor. astfel încât sa nu apara tensiuni. • aplicarea unei izolatii termice pe atic pentru a reduce influenta însoririi directe.

avand rolul de a proteja contra actiunilor climatice În functie de panta. natura materialelor si considerente economice.etc. umiditate. Aceeasi panta accentuata se mai recomanda si in cazul invelitorilor din elemente mici care. La zonele cu precipitatii abundente. acoperisurile se clasifica în: • acoperisuri cu panta mare a invelitorii. Acoperisul trebuie sa asigure colectarea si indepartarea acestor ape .inchide”cladirea sau parti din cladire. 8 . Una dintre cerintele importante aleacoperisului este aceea de a prezenta un inalt grad de impermeabilitate la precipitatii. dau rosturi multe. creand o posibilitate in plus de patrundere a apei in interior.. • acoperisuri cu pante reduse – terase. Acoperisul este elementul de constructie ce realizeaz a inchiderea la partea superioara a cladirii.la partea superioara cu scopul de a proteja mediul interior al cladirii de variatii de temperatura. cantitatea de precipitatii locale. Pantele de scurgere sunt in functie de: cerintele arhitecturale.2 .1. in vederea indepartarii rapide a apei spre jgheaburi si burlane. prin asamblare.vant. Notiuni generale Acoperisul este subansamblul constructive care.ploaie.pantele acoperisurilor vor fi accentuate. ACOPERISURI 2.

• Din punct de vedere structural.structuri hiperbolice.2. a). • jgheaburi si burlane (elemente accesorii). Clasificarea acoperisurilor Rezolvarea acoperisului poate fi: -distincta in cadrul constructiei -nedelimitata de subansamblul inchiderii exterioare(cupole.reticulara(fig.acoperisul poate fi: -rezolvat cu o structura proprie de rezistenta care poate fi:o structura spatiala(denumita sarpanta fig.structuri gonflabile).pe cabluri(fig.profile de tip stalpi (fig.f) • In functie de forma arhitecturala.e).Acțiunea factorilor externi (climatici. 9 . amplasarea fata de constructiile invecinate.grinzi(fig.b). • invelitoarea (elementul de protectie).c) -sustinut de elemente structurale ale cladirii:planseu(fig.acoperisurile pot fi: -cu suprafete plane si inclinate .retele reticulare. -curbe. destinatia si forma cladirii. d). Ea este influentata de:dimensiunile in plan ale cladirii. felul materialului din care este realizata invelitoarea si de considerente arhitecturale. poluare) asupra acoperişurilor Forma acoperisului poate fi diversa . Partile componente ale acoperisului cu panta mare sunt : • sarpanta(elementul de rezistenta). 2.

• Din punct de vedere higrotermic acoperisurile pot fi: -duble:contin in alcatuirea lor un spatiu de aer .fata de solutia anterioara.mai sunt denumite si calde 10 .cu straturi dispuse succesiv:rezulta prin dispunerea succesiva.mediu sau mic volumul de aer este denumit pod iar daca daca spatiul este amenajat pentru locuire poarta denumirea de mansarda -multistrat. medie ( 8. plate .unul peste celalalt. • Din punct de vedere higrotermic..a straturilor necesare..de dimensiune mare.acoperisurile pot fi: -ventilate:la care surplusul de umiditate provenit din divrse surse.desi adesea ofera cel mai bun confort. terase ( 1.valoarea vitezei aerului si cantitatea de umiditate evacuata din structura acoperisului sunt extrem de mici.5 .. 150% )..adesea mai sunt denumite si terase. cu pante mici .existent in structura acoperisuluiu este relativ controlat(sub raport viteza)si dirijat(sub raport sens).catre exterior acoperisul mai este denumit si . cu panta mare ( 21 .. 20 % ).Forme de acoperisuri: a)cu suprafete plane b)bolti c)cupole d)conoizi e)paraboloizi hiperbolici Acoperisuri speciale: a)copertine tip consola b)structura tip peron c)cupola cu placa cutata d)acoperis suspendat e)tip sa cu stalpi ancorati f)panza precomprimata din beton - • Functie de valoarea pantelor . acoperisurile cu ape plane inclinate pot fi inclinate .rece”.sunt associate acoperisurilor duble -neventilate.7 % ).

sub forma de bolti sau cupola . metal sau beton armat.3.iar iarna seivesc aglomerarile de zapada. deoarece intr-o forma complexa de acoperis apar multe dolii – portiuni cu etanseitate scazuta . invelitoare si elemente accesorii(jgheaburi si burlane). ACOPERISURI CU SUPRAFETE PLANE ÎNCLINATE _ TIP SARPANTA Acoperisul cu suprafete plane inclinate este alcatuit din sarpanta.zapada si vant) si a le transmite la planseul sau la zidurile portante ale cladirii. La cladirile dreptunghiulare. fiind alcatuita din materiale hidroizolante. Acoperisul piramidal se utilizeaza la constructiile cu plan patratic sau poligonal. ori acoperisurile curbe. În practica se mai intalnesc si alte forme de acoperisuri: acoperisurile-turn sau piramidele. Sarpanta este elementul portant cu rolul de a prelua incarcarile de la invelitoare (din greutatea proprie. ceea ce sporeste incarcarea pe elementele componente ale sarpantei. Forma acoperisului cu suprafete plane inclinate trebuie sa fie cat mai simpla. acoperisurile se pot realiza cu unul pana la patru plane de scurgere. care protejeaza cladirea contra actiunii directe a apei din precipitatii. planurile inclinate sub forma de triunghi isoscel se unesc in acelasi punct. 11 . Învelitoarea este elementul de constructie care asigura etansietatea. Sarpanta se poate executa din lemn.

iar in continuare – dreptele de intersectie a planurilor de scurgere. elementele pentru ventilare pot fi lucarnele si tabacherele . utilizandu-se la acoperirea cladirilor cu forme dreptunghiulare in plan. pot fi orizontale sau inclinate . ELEMENTELE CARACTERISTICE ALE UNUI ACOPERIS CU PANTA MARE Elementele caracteristice ale unui acoperis cu panta mare sunt : poala sau picatura . se rezolva intai dreptunghiul cu latimea cea mai mare. Acoperisul cupola se foloseste. La acoperisurile cu suprafete plane inclinate. 12 .1. coamele sunt liniile de intersectie . • ferme cu zabrele din lemn (la cladiri cu o latime mai mare de 12m) – o structura ce se caracterizeaza prin aceea ca nu are reazeme intermediare.lucarna este elementul care iese din planul acoperisului .Acoperisul boltit poate avea un profil sub forma de semicerc sau parabola. 3. este conturul format de linia situata cea mai jos si care delimiteaza acoperisul . zidurile exterioare fiind singurele reazeme. 15 m) – care transmit incarcarea prin intermediul unor elemente ce reazema pe zidurile portante sau pe plansee din beton armat. situate la cota cea mai mare . unele dintre acestea pot avea si rol de iluminare . in general. la cladiri cu forma rotunda in plan. Structura de rezistenta a acoperisurilor din lemn poate fi astfel clasificata: • sarpante de lemn (max. apoi se racordeaza succesiv cele cu latimea mai mica. pentru determinarea configuratiei in plan se traseaza linia de contur a stresinilor. doliile sunt liniile determinate de intersectiile versantilor spre care se indreapta apa meteorica . ale versantilor si de care apa meteorica se indeparteaza . streasina sau cornisa este partea de acoperis care depaseste zidurile exterioare ale acoperisului . La cladiri compuse din corpuri de latimi diferite. tabacherele sunt elementele realizate in planuri paralele cu panta versantului.

in cadrul acestor imbinari. Legatura componentelor sarpantei de lemn se realizeaza cu ajutorul imbinarilor “dulgheresti”. ŞARPANTE DIN LEMN Datorita calitatilor fizico – mecanice si a prelucrarii usoare.3. Detalii noduri. pe scaune si cu macaz. sectiunea activa a acestor piese este simtitor redusa. Sectiuni. piesele de lemn ce vin in contact sunt astfel prelucrate. incat sa se intrepatrunda. Şarpanta din lemn. Rigidizare transversala si longitudinala. 13 . realizand un sistem in care piesele sa nu-si poata modifica pozitia in planul elementului de rezistenta. Şarpanta de lemn a unui acoperis poate fi realizata din capriori. Tot datorita acestor imbinari. Scheme statice. lemnul a fost folosit la executarea acoperisurilor inca din cele mai vechi timpuri. ceea ce conduce la o utilizare partiala a rezistentei lemnului si o simplificare a geometriei pieselor ce se imbina .2. Acest sistem de imbinare necesita o prelucrare pretentioasa si greoaie a pieselor de lemn ce se unesc.

0 m) se rigidizeaza cu ajutorul unor bare orizontale care micsoreaza deschiderea la inconvoiere a acestora. În capriori. rigiditatea este asigurata cu ajutorul unor contravantuiri inclinate. care leaga grupuri de capriori. componentele perpendiculare ale incarcarilor dau nastere la eforturi de incovoiere. În lungul acoperisului. capriorii preiau la coama eforturi de compresiune.90 cm. 14 . coarda (talpa) preia eforturi de intindere. Asteriala alcatuita din scanduri sau sipci va transmite incarcarile exterioare la capriori.Şarpantele cu capriori sunt alcatuite din capriori care impreuna cu grinda de lemn (coarda) a planseului sau cu planseul din beton armat formeaza unsistem triunghiular nedeformabil in plan transversal . Capriorii si rigidizarile (distantieri) se executa din rigle sau – mai economic – din dulapi. În cadrul sistemului triunghiular capriori-coarda. iar contravantuirile – din scanduri. Capriorii se aseaza la interax de 70. iar cei cu lungimi mari (>4.

si clesti – un element orizontal ce leaga capriorii la o cota intermediara. ele se vor ancora cu piese metalice. iar cea intre contrafisa si pana . eliminand talpa (coarda). o pereche de capriori rezemati pe pane. cuprizand si popul. În dreptul panei intermediare nodul este alcatuit din imbinarea capriorului. La cladirile cu zid median portant sau cu doua ziduri longitudinale portante simetrice. Talpa scurta se ancoreaza pe planseu. cu popii si talpa. 15 0 . contrafise si talpi. in structura portanta a cladirii.Şarpantele pe scaune au ca element principal de rezistenta “scaunul” alcatuit din popi. Asteriala transmite incarcarile permanente. Pentru a realiza economii de material lemnos. Îmbinarea contrafisei longitudinale (alcatuite din dulapi) se face la popi. iar între ele sunt prevazute numai panele si o pereche de capriori asezati la 70. În vederea facilitarii realizarii imbinarilor si in functie de natura solicitarilor. pe care se reazema popii . Legatura intre pana si pop se realizeaza cu prindere metalica. prin popi si talpi. in dreptul panelor de streasina. datorita sarcinilor verticale apar eforturi de intindere. Acest element este format din doua sectiuni dreptunghiulare din lemn. pot fi executate sarpante din lemn rotund si ecarisat. prin intermediul unor talpi scurte . se face prin intermediul unor talpi scurte.5. popii se descarca pe peretii longitudinali. Clestii scurti vor solidariza capriorii la partea superioara. În lungul cladirii aceste sisteme de rezistenta plane se amplaseaza la o distanta de 3.. capriorii si clestii. se introduce o bara inclinata. Pentru a evita deplasarea laterala (sau smulgerea) a acestor sarpante. iar intre popi si clesti cu contrafise. Folosirea popilor inclinati se justifica prin aceea ca pozitia panelor nu corespunde cu planul peretelui portant. cand sistemul triunghiular format de capriorisi cleste nu asigura nedeformabilitatea fermei.prin chertare cu prag frontal. • · dispozitia peretilor portanti interiori. care se imbina cu talpa si popii – arbaletrier . Sistemele de rezistenta plane sunt alcatuite din : popi (stalpi verticali) pe care reazema panele. Aceasta rigidizare este necesara in cazul deschiderilor marite (10. care maresc rigiditatea transversala a sarpantei. care se descarca pe pane. iar din lemn rotund – popul si contrafisa.90cm. in functie de : • · forma sectiunii transversale a acoperisului. Încarcarile se transmit de la invelitoare la elementele portante ale cladirii. ce se pozeaza de o parte si de alta a capriorilor si popilor. panei. Rezemarea popilor pe planseul de beton armat. prin chertare si elemente de prindere metalice.5m (aceasta distanta se stabileste din conditia folosirii optime a sectiunilor si lungimilor de livrare a lemnului). fiind asigurata suplimentar cu cate o prindere metalica. stabilitatea este asigurata de contrafise (bare inclinate la 45 ) care se imbina cu popii si panele. Din lemn ecarisat se executa pana. În lungul acoperisului.. Pentru intarirea sistemului de rezistenta a sarpantei de lemn pe scaune. la elementele portante ale cladirii. descris mai sus. Aceasta bara va forma. În clestii care leaga partea superioara a popilor comprimati. Solidarizarea popilor pe talpa se realizeaza cu piese metalice. pentru a evita deplasarea la forte orizontale (cutremur. se pot folosi sarpante pe scaune cu popi inclinati si verticali.. pane. deformabile la actiunea incarcarilor orizontale. iar cel ecarisat – la elementele incovoiate si la cele cu rol de solidarizare. din zapada si vant la capriori..14 m) sau in zonele cu vanturi puternice. vânt puternic). Solutiile sarpantelor pe scaune sunt numeroase. Aceste elemente orizontale transmit sarcinile. doua sisteme triunghiulare de baza. • · latimea cladirii.. avandu-se in vedere faptul ca prinderea de pana ar fi dificila. Nodul de la coama va fi alcatuit din imbinarea capriorilor pe pana de coama. se va folosi materialul rotund la piese comprimate.. clestilor si a popului inclinat. deasupra peretelui portant. Rezemarea acestor sarpante se face pe plansee din beton armat.

fixate de popi. Sistemul de rezistenta al sarpantei cu macaz este constituit din bare care servesc la transmiterea sarcinilor din pane spre peretii portanti ai cladirii . Cei trei popi se descarca prin intermediul unor talpi ce se pozeaza intre niste reborduri din beton armat. stabilitatea se asigura cu ajutorul contravantuirilor. popul central si contrafisa longitudinala. Sarcina din pana de coama se descarca prin intermediul montului vertical si al arbaletrierilor la peretii exteriori. care reazema pe pane de coama si de streasina. Şarpante cu macaz. Talpa este suspendata de acest montant central. Aceste contravantuiri vor lega doua sisteme de rezistenta (scaune). În lungul sarpantei. iar de la aceasta legatura in jos este intins.5. avand inclinarea fata de orizontala mai mare de 1/1. panele intermediare transmit sarcinile la zidurile portante 16 . Panele intermediare si popii oblici realizeaza un scaun oblic. Şarpanta cu macaz dublu e alcatuita din capriorii care descarca pe panele intermediare si pe panele de stresina. care. care au si rolul de a proteja impotriva umiditatii. Talpile sunt ancorate de planseu cu bride. Din lemn rotund se executa: popii. constituie cel de-al doilea sistem de rezistenta. • · macaz dublu – pentru deschideri de la 8m la 12 m. Şarpanta cu macaz simplu este alcatuita din capriori. arbaletrierul si contrafisele intre popul central si pana de coama. lasate in planseu. Montantul central este comprimat pana la legatura cu arbaletrierii. Scaunul drept este alcatuit din pana de coama. Acesti popi comprimati sunt solidarizati deasupra reazemului central. in functie de alcatuirea barelor. pana de coama isi descarca sarcinile exterioare la structura portanta. descarcarea putandu-se realiza numai la peretii exteriori. cu un cleste alcatuit din doua scanduri . impreuna cu arbaletrierii contravantuiti. Prin acest sistem. Utilizarea sarpantei cu macaz se obisnuieste la cladiri fara pereti interiori. pentru a micsora deschiderea de incovoiere a talpii sub greutatea proprie. prin care sarcinile de la panele intermediare ajung la planseul de beton armat. se deosebesc: • · macaz simplu – pentru deschideri mai mici de 8 m. iar popii sunt prinsi de talpi cu piese metalice. pana (cosoroaba) se fixeaza de talpi.La streasina. iar celelalte doua sunt alcatuite din contravanturile in diagonala in planul arbaletrierilor. sub forma de diagonale din dulapi. La randul lor.

Aceste linii sunt marcate pe grinzi (capriori de coama sau dolie) pe care reazema capriorii. Conturul grinzilor cu zabrele poate fi: sub forma de segment de cerc. rigidizarea se realizeaza prin contrafisele intre montantul central si pana de coama – la macazul simplu. Barele grinzilor cu zabrele sunt solicitate. Asadar. sunt cele de la mijlocul deschiderii. Capriorii se vor intalni perechi pe linia de coama si dolie. În lungul sarpantei. Grinzile cu zabrele sunt alcatuite din bare pe contur (talpi). de obicei. in afara de panele intermediare. Panourile cele mai solicitate. la eforturi axiale de compresiune si intindere. eforturile in talpi se micsoreaza mult de la margine spre mijloc. capriorii trebuie rezemati. Sarcinile vor ajunge la structura portanta prin intermediul arbaletrierilor. acesti capriori au deschideri si incarcari mai mari decat capriorii curenti. la deschideri sporite. care se intalnesc in puncte denumite noduri. Forma conturului grinzii cu zabrele si sistemul de zabrele vor influenta asupra naturii eforturilor (compresiune sau intindere) si asupra marimii lor. iar cele dreptunghiulare – invers . iar la cel dublu – prin contrafisele intre panele intermediare si montanti. intre grinzile triunghiulare si cele dreptunghiulare. si pe pana de coama . bare verticale (montanti) si bare inclinate (diagonale). Capriorii de coama sau dolie sunt incarcati cu sarcini de pe cele doua plane inclinate adiacente. Prin aceste elemente comprimate (montantul – pana la nivelul prinderii cu arbaletrierii). În unele cazuri. se scurg eforturile spre elementele portante ale cladirii. din cauza variatiei mari a eforturilor din bare (talpa superioara se abate mult de la curba de presiune). la grinzile poligonale. Forma grinzilor cu zabrele triunghiulare si dreptunghiulare este dezavantajoasa. GRINZI CU ZABRELE DIN LEMN Grinzile cu zabrele de lemn sunt elemente de constructie alcatuite din bare. Grinzile poligonale se situeaza. Eforturile in zabrele la grinzile triunghiulare vor creste spre mijloc. poligonal.3. iar cele dreptunghiulare – invers. Distanta intre doua noduri consecutive defineste un panou al grinzii cu zabrele. Fermele in segment de cerc prezinta avantajul ca eforturile din panourile talpii superioare au valori apropiate (talpa superioara are conturul apropriat de forma curbei de presiune). din punct de vedere al starii de eforturi din bare. arbaletrieri si traversa orizontala. Spre exemplu: la grinzile triunghiulare. Planul inclinat frontal are capriorii pozati dupa linia de cea mai mare panta. Popul central care preia sarcinile panei de coama se va descarca impreuna cu panele intermediare in traversa orizontala. iar in zabrele eforturile sunt relativ mici.exterioare prin intermediul sistemului alcatuit din: montanti. 17 . triunghiular si dreptunghiular. Rezolvarea incheierii sarpantelor cu mai multe plane inclinate se face in functie de structura de rezistenta a sarpantei . 3.

• · forma talpii superioare. asteriala) – poate ajunge pana la 70 %. elementele de lemn ale nodurilor de reazem trebuie antiseptizate. necesita grinzi cu talpa superioara rectilinie – grinzi triunghiulare. la grinzile cu zabrele din lemn. sunt intinse. • · ponderea elementelor auxiliare (pane. iar cele ascendente . Traveea. • · posibilitatea de executie (prefabricarea sau mijloace simple. 18 . Panele care transmit sarcinile la grinzi se vor amplasa in noduri. acesta se prinde de nodurile talpii inferioare. cele triunghiulare sunt de doua ori mai grele). • · un calcul tehnico – economic comparativ. care infuenteaza asupra consumului de lemn (cele mai usoare sunt grinzile in segment de cerc.1/5 din lungimea panoului pentru a nu fi influentata de flambaj. iar cele scurte (montanti) – comprimate . Alcatuire constructiva. unde barele lungi. a caror lungime se ia astfel. Înaltimea grinzilor este influentata de: • · natura invelitorii care impune panta minima.Alaturi de forma conturului grinzilor cu zabrele. În cadrul talpii inferioare. se alege astfel incât panele sa rezulte cu dimensiuni rationale. pentru ca barele. inclinate. elementele de lemn se imbina cap la cap cu ajutorul ecliselor. la diagonalele grinzilor dreptunghiulare si poligonale natura eforturilor este inversa fata de a celor triunghiulare. trebuie analizate: • · cerintele de exploatare si intretinere. rosturile de imbinare se pozeaza la o distanta fata de nod de 1/4.. Pentru alegerea tipului de grinda cu zabrele. • · materialul de invelitoare. Folosirea barelor descendente este avantajoasa in cazul formelor dreptunghiulare. din necesitati functionale. cu eclise si buloane.intinse. pe santier). Grinzile cu zabrele din lemn se impart in panouri. trebuie prevazut tavan suspendat. Daca. spre exemplu. • · rigiditatea generala la incovoiere a grinzii. În zonele expuse umiditatii. La grinzile triunghiulare. incat coeficientul de subtirime (al tapii superioare) sa fie in limite acceptabile. sunt intinse (diagonale). Barele ascendente se recomanda a fi folosite la grinzile triunghiulare. barele descendente sunt comprimate. placile ceramice si de azbociment.. lungi. La talpa superioara comprimata. si sistemul zabrelelor influenteaza asupra naturii eforturilor. imbinarea se realizeaza la noduri.

4. Tiglele vor rezema. La aceste acoperisuri. Datorita gradului de etanseitate.Învelitorile ceramice Aceste invelitori utilizeaza. cu panta accentuata. olanele de coama. la cladiri civile si agrozootehnice cu acoperisurile alcatuite din suprafete plane inclinate. ÎNVELITORI PENTRU ACOPERIŞURI CU SUPRAFEȚE PLANE ÎNCLINATE 4. 19 . pe sipci. pozate la 15 cm – in cazul in asezarii simple si la 25 cm – in cazul asezarii duble . spatiul mare de aer intre planseul superior si invelitoare are o functiune higrotermica importanta in stabilirea bilantului termic al cladirii si in comportarea invelitorii sub actiunea factorilor climatici. Pozarea tiglelor – solzi pe acoperis se face astfel. Materialele ceramice folosite la invelitori sunt: tiglele – solzi. Acest tip de tigle se pot aseza pe acoperis simplu sau dublu. Tiglele – solzi se fabrica prin tragere in filiere. in general. la invelitoarele de tigle asezate dublu se va micsora panta acoperisului. cu unul sau doua ciocuri de prindere. avand o forma plana.1. prin intermediul ciocurilor. in functie de gradul de importanta a cladirii si de gradul de impermeabilitate la precipitatii. tiglele profilate trase.

Olanele de coama se fabrica prin presare si se utilizeaza pentru inchiderea muchiilor acoperisului.incat sa rezulte o tesere. iar la asezarea dubla se decaleaza cele 2 straturi in cadrul aceluiasi rand. Doliile se etanseaza cu tabla zincata care se pozeaza pe asteriala de scanduri. Aceste piese ceramice semitronconice care se suprapun. aceste tigle profilate asigura o scurgere foarte buna a apelor meteorice. Sunt prevazute cu jgheaburi laterale. care se fabrica pe cale umeda. Acest tip de invelitori grele se foloseste in zone cu vanturi puternice. a olanelor . in final. prin simpla petrecere a marginilor . privita comparativ cu panta invelitorilor ceramice in general. se fixeaza de tiglele – solzi cu mortar. Tiglele profilate au forma dreptunghiulara. În plus fata de rezistenta sporita. greutatea invelitorii (comparativ cu cea din tiglele – solzi). Suprapunerea olanelor din randul superior (capace) peste cele din randul inferior (jgheaburi) se realizeaza pe un strat de mortar . 20 . marind. prin urmare. cu ajutorul carora se imbina cu tiglele vecine. rosturile normale pe creasta sunt acoperite prin decalare de la un rand la altul. la asezarea simpla. asezate spre coama. prin jgheaburi formate de profile. Prinderea suplimentara a tiglelor – solzi cu sarma zincata se realizeaza atunci cand exista pericolul smulgerii lor de catre vant. Panta invelitorii cu olane este cea mai redusa.“jgheaburi”. distanta dintre sipci la 32 cm si micsorand.Îimbinarea olanelor se face astfel ca partea ingusta a olanelor – “capace” sa se suprapuna partii late. Datorita sectiunii cutate (modulul de rezistenta marit ). creste suprafata utila a tiglei. prin presare in tipare . Olanele ceramice sunt piese semitronconice.

asadar. pot fi fabricate foi ondulate. densitatea placilor creste. Placile rezultate din masina de format foi vor fi supuse. la o presare. sub forma de fibre. de a obtine o elasticitate mai mare (fibrele de azbest se comporta ca o retea elastica ce armeaza pasta de ciment). se gaseste in stare naturala in rocile zacamintelor din minele de azbest. iar grosimea se reduce. obtinute prin filtrarea masei lichide (de azbest-ciment-apa) prin cilindrii filtranti. Datorita presarii (se elimina partial apa). Azbocimentul se bucura de o larga utilizare la acoperisuri. Foile de azbociment se fabrica din straturi subtiri. placile de azbociment capata o rezistenta la rupere din incovoiere mai mare. ca invelitori. Foile de azbociment crude au proprietatea de a se mula in diferite forme datorita plasticitatii foii. inainte de intarire. Azbestul. in vederea maririi rezistentelor mecanice. Masa de minereu contine 5% azbest. În produsele de azbociment.2.4. Învelitori din azbociment În compozitia azbocimentului intra 80% ciment si 20% azbest. prevazuti. fibra de azbest are rolul urmator: de a prelua eforturile de intindere ce apar datorita sarcinilor exterioare. produs mineral . la suprafata cu o plasa de sarma. datorita unor avantaje: 21 .

gradul ridicat de demontabilitate a lucrarii. cu rosturi alternante. strapungeri pentru cosuri. in orice punct al acoperisului. • · incombustibilitatea – fapt datorat componetilor minerali. · punere in opera . În cazul constructiilor deschise (soproane. Placile in montare dubla se aseaza in randuri orizontale. • · pretul scazut. Petrecerile transversale (paralel cu panele) au valorile minime functie de panta in zonele cu vanturi puternice. Transmiterea sarcinilor. Placile de azbociment cu ondule mari au grosime redusa. cu placi dreptunghiulare.simpla. Placile din azbociment ondulate cu termoizolatie. viteza de executie – marita. piesele metalice de fixare a placilor de invelitoare vor fi verificate la smulgere. • · posibilitatea de remediere a eventualelor deficiente. hangare). ca: tije filetate. Etansarea imbinarilor la placile ondulate din azbociment se face cu rondele metalice cu guler si capacel din polietilena stabilizata cu negru de fum (rondelele au rolul si de repartizare a efortului). luminatoare. · determina realizarea unor pante reduse ce conduc la economii de materiale pentru scurgerea apelor de ploaie (jgheaburi. se folosesc la cladiri industriale incalzite (acestea necesita acoperisuri termoizolate). Spatiul intre placile ondulate de azbociment si placile termoizolatoare autoportante se ventileaza prin circulatia libera a aerului. Fixarea placilor ondulate de reazeme se realizeaza cu ajutorul unor accesorii metalice zincate de montaj. invelitorile duble sunt caracterizate de faptul ca. burlane). Placile plane se pot monta pe acoperis. buna comportare in timp (aceasta determina obtinerea de importante economii de intretinere). Ventilarea acestui spatiu are ca scop evitarea condensului pe intradosul placilor ondulate de azbociment si a acumularii de umiditate in placile termoizolatoare. atase articulate sau suruburi pentru lemn . Placile autoportante din vata minerala pot fi rezemate sau suspendate pe pane. lemn. in alcatuirea acoperisurilor se folosesc piese speciale de azbociment – pentru racordari de calcane. Avandu-se in vedere faptul ca placile de azbociment sunt putin elastice si fragile. forma in plan dreptunghiulara. 22 • • • . ondulele de la coama si streasina sunt lasate sa comunice liber cu atmosfera . Realizarea rezistentei necesare transmisiei termice se asigura prin alegerea unei grosimi de placi corespunzatoare in urma unui calcul higrotermic. nu este recomandata folosirea lor la invelitori expuse la socuri. circulatie. mai rar. se folosesc cordoanele de chit. provenite din incarcarea acoperisului. pazii. se gasesc cel putin doua placi suprapuse. conditiile climatice si modul de fixare. simplu sau dublu. Petrecerea minima a placilor de azbociment este prezentata in functie de panta. zona geografica. tasari inegale ale reazemelor. cu rezistenta la rupere din incovoiere influentata de modulul de rezistenta a placilor de azbociment ondulat se va monta pe reazeme la interax mai mare comparativ cu placile plane. Pozarea placilor de azbociment pe acoperis se realizeaza prin suprapuneri in ambele sensuri. la placile rezemate pe pane se realizeaza prin intermediul clemelor de montaj. in cazul montarii pe asteriala. Alaturi de placile curente de azbociment ondulate. sub forma de placi autoportante din vata minerala. Petrecerile laterale (in lungul pantei) se situeaza in partea opusa vantului dominant. Placile termoizolate autoportante sunt realizate din vata minerala. Placile plane se monteaza pe sipci sau pe asteriala din lemn. Pentru a obtine acest lucru. la utilizarea unui minim de suprafata acoperita pentru maximum de suprafata utila. dilatari si contractii). Fixarea placilor variaza dupa natura panelor (de metal. avand o foarte buna etanseitate la intemperii. Acoperisurile din placi de azbociment asezate intr-un strat se executa cu placile rombice si. se mai prevede si un strat de carton asfaltat.· greutate proprie redusa. pentru a evita pericolul infiltratiei apei. vibratii accentuate. beton) si dupa conditiile de exploatare ale cladirilor (cu trepidatii. peroane.

(otel – carbon obisnuit. • · etanseitatea.3. laminat de cald). Învelitorile pot fi clasificate dupa forma foii de tabla: • invelitorii din tabla dreapta • invelitorii din tabla cutata sau ondulata . Învelitorile din tabla Acestea se executa din foi de: tabla neagra. cu dublu rol: de a evita condensul pe suprafata interioara a tablei si de a atenua zgomotul din timpul ploilor . intre invelitoare si suport se prevede un strat de carton asfaltat. Aceste invelitori se realizeaza.4.ca de exemplu. • · greutatea – redusa. Avantajele invelitorii din tabla sunt urmatoarele: • · durabilitatea. tabla zicata . iar ulterior se vopseste pe ambele parti. • · executia – usoara. din tabla zincata (care nu necesita masuri de protectie contra coroziunii). care se grunduieste cu miniu de plumb. tabla de plumb (la monumentele istorice). 23 . Învelitorile din tabla dreapta se monteaza pe asteriala. tabla neagra. de obicei.

se folosesc invelitorile din panourile de tabla cutata zincata termoizolata . amintim suruburile autofiletante. 24 . panourile mai presupun: protectia anticoroziva la suprafata superioara a panourilor. datorita sensibilitatii la medii agresive chimice. si asigura evitarea perforarii tablei. bariera contra vaporilor.Îmbinarea prin falturi a foilor de tabla are avantajul ca permite deplasarea. hidroizolatia bitumata si stratul de protectie a acesteia . vor fi folosite procedee de asamblare ce permit. stratul de difuzie (caton bitumat perforat). Fixarea tablei de asteriala se realizeaza cu ajutorul copcilor. În afara de aceste straturi (suport si termoizolatie). Dintre aceste procedee. La dolii si streasina. se executa paralel cu creasta. • · versanti foarte lungi. pentru fixarea lor pe pane si asamblarea panourilor de tabla.economisind schela interioara. Falturile verticale paralele cu linia de cea mai mare panta sunt continue. La executarea invelitorilor din tabla ondulata sau cutata. Tabla ondulata sau cutata pentru invelitori se fabrica din foi de tabla zincata plana. in general executia lucrarii de pe o singura parte. datorita variatiilor de temperatura. care permit scurgerea apei. datorita faptului ca realizeaza : • · acoperis usor. sapasuport a hidroizolatiei. Falturile orizontale (culcate spre streasina). Învelitoarea din placi de tabla cutata sau ondulata se impune ca solutie avantajoasa din punct de vedere tehnico-economic. La cladirile industriale. Învelitorile de tabla cutata sau ondulata pot fi proiectate: neizolate termic sau termoizolate. se recomanda folosirea falturilor duble. care se introduc intre falturile verticale dupa fixarea de asteriala si se indoaie impreuna cu faltul. • · acoperisuri cu pante sub 20 %.

a unor cartoane – materiale celulozice cu adaos din deseuri textile. la cald.4 .datorita urmatoarelor calitati: grad de etanseitate – ridicat.4. iar alcatuirea din straturi succesive ajuta la corectarea neajunsurilor executiei manuale. Materialele folosite la acest tip de invelitori sunt pe baza de bitum. Aceste foi bitumate pot fi cu sau fara acoperire cu bitum si presarate cu agregate minerale fine. Cartoanele bitumate se fabrica prin impregnare cu bitum. se poate specifica rezistenta redusa la actiuni mecanice si la incendii. Ca dezavantaje. 25 . poate imbraca orice forma de acoperis. Învelitorile bitumate Aceste invelitori sunt des utilizate. pretul de cost – relativ redus comparativ cu alte invelitori.

deoarece are un suport imputrescibil. Suspensia de bitum filerizat cu var hidratat se prepara din bitum cu punctul de inmuiere coborat. iar la pantele mai mari se folosesc procedeele “la cald” si “la rece”. Prin aplicare “la cald”. dispersat in apa cu ajutorul pastei de var. utilaje si combustibil pentru topirea bitumului. si anume: necesita masuri de protectia muncii la transportul si aplicarea bitumului fierbinte. se inteleg lucrarile de hidroizolatii ce se executa prin topirea bitumului si folosirea lui fierbinte la aplicarea directa sau atunci cand se lipesc cu el cartoane sau panze bitumate. Stratul se considera finit in momentul cand solventul din solutie sau apa din emulsie s-au eliminat complet. Chitul de bitum filerizat cu var hidratat si de celuloza se prepara din suspensie de bitum filerizat. • · foile bitumate trebuie sa aiba lungimi corespunzatoare. Avantajele metodei constau intr-o siguranta mai mare la executie. sapa-suport din mortar de ciment nearmata sau armata. batute in cuie deasupra invelitorii. Dezavantajele sunt urmatoarele: necesitatea unor masuri speciale de depozitare a solutiilor in solventi organici (benzina). Pentru inlaturarea suprapunerilor. durata de executie – scurta. Aceasta metoda “la cald” este utilizata mai des datorita avantajelor pe care le prezinta. Împaslitura din fibra de sticla bitumata se utilizeaza in locul cartonului bitumat. foile bitumate se vor fixa cu sipci de lemn. Aplicarea metodei “la rece” la lucrari de invelitori bitumate inseamna intinderea cu peria a solutiilor sau a suspensiilor de bitum la temperatura mediului ambiant. foile bitumate se pot aplica perpendicular pe directia pantei.Panzele bitumate se obtin prin impregnare cu bitum a unor tesaturi cu fire organice sau impaslitura cusuta din fibre cu polisteri. • · cand stratul – suport este din asteriala. La acoperisurile cu inclinare redusa. petrecerile straturilor invelitorii bitumate se vor intercala cu acelea ale straturilor lipite. În cazul acoperisurilor cu pante mari. Stratul – suport al invelitorilorbitumate la acoperisuri poate fi: asteriala din scanduri. betonul de panta. ajungand de la jgheab la coama. Dupa uscarea stratului de amorsaj. iar remedierele se executa usor si in timp scurt. durata mare de executie. 26 . Numarul straturilor de hidroizolatii se stabileste in functie de importanta cladirii si panta de scurgere. iar la inclinari mai mari aceste foi se aplica paralel cu directia pantei si cu petrecerile in sensul directiei vanturilor dominante. Metoda “la cald’ are si o serie de dezavantaje. placa din beton armat – la acoperisurile in panta neizolate termic. in functie de rezistenta stratului termoizolator. peste sipci se fixeaza cu mastic si banda de carton bitumat. cu conditia ca acesta sa suporte temperatura bitumului fierbinte fara a se degrada. sunt necesare masuri pentru prevenirea alunecarii invelitorii: • · se va folosi un mastic bituminos cu punctul de inmuiere mai ridicat. sudarea perfecta a straturilor care se aplica succesiv. Executia invelitorilor bitumate se poate realiza dupa doua metode – “la cald” si “la rece”. Aceste materiale se produc in mai multe tipuri. unde se va depasi prin suprapunere. La acoperisurile cu inclinare redusa se utilizeaza procedeul “la cald” . se trece la lipirea foilor bitumate. ce se deosebesc dupa rezistenta la tractiune si modul de acoperire cu bitum. la care se adauga fibre de celuloza. pentru ca se lucreaza cu materiale la temperatura normala si nu necesita utilaje speciale. avand in vedere faptul ca dupa fiecare strat aplicat trebuie sa se astepte evaporarea solventului.

alcatuite din otel zincat.5. care sunt cele mai avantajoase pentru scurgerea apelor. confectionate din tabla zincata. Jgheaburile sunt prinse de streasina prin intermediul unor carlige. amplasate la streasina acoperisului cu rolul de a colecta apele provenite din precipitatii si de a le dirija. 27 . În cazul jgheaburilor dreptunghiulare folosite in general din considerente arhitectonice. fixarea se realizeaza prin intermediul diblurilor. Jgheaburile sunt realizate cu panta longitudinala si cu rosturi de dilatatie. la cele din beton.suprafata corespunzatoare de acoperis se va majora cu 10 %. la canalizare . Fixarea carligelor se face in asteriala sau capriori. prin burlane. la acoperisurile de lemn. ACCESORII ALE INVELITORII Jgheaburile sunt canale deschise. Cel mai frecvent folosite sunt jgeaburile cu sectiunea semicirculara. Sectiunea jgheabului se determina in functie de suprafata acoperisului pe care il deserveste.

Se recomanda ca evacuarea apei din burlan sa se faca la reteaua de canalizare. in cazul in care aceasta lipseste. care conduc apele din precipitatii la reteaua de canalizare . care trebuie sa evacueze apa de pe o anumita suprafata de acoperis. Racordarea intre burlan (in general. alcatuite din otel lat si o tija ascutita ce se introduce in pereti. independenta de burlan. este functie de aria de acoperis deservita (in proiectie orizontala). pentru a nu impiedica deplasarile din variatiile de temperatura. pentru a evita deranjarea circulatiei pe langa cladiri. evacuarea se face libera in rigole. Burlanele se fixeaza pe pereti prin intermediul bratarilor inelare. confectionate din tabla zincata (exterioare) sau din tuburi de fonta (interioare). amplasarte la dolie sau la o distanta de maximum 20 m. ca si deteriorarea fatadelor.Burlanele sunt tuburi verticale si inclinate. are sectiunea circulara) si jgheab se realizeaza cu o piesa speciala. 28 . Cladirile cu acoperis in panta trebuie prevazute cu jgheaburi si burlane. Sectiunea burlanului.

În cazul in care nu exista o bariera de vapori eficienta sau daca rezistenta termica a izolatiei suplimentare este mai mare decât o rezistenta termica totala.Bucuresti 2004 Constructii : Alcatuiri constructive ale principalelor subansambluri Autor : Mihai Manole Editura : Matrix Rom. pozate la suprafata interioara inclinata a acoperisului. noul tavan fals va fi prevazut cu o bariera de vapori pozata pe partea calda a izolatiei. la partea superioara a planseului de rezistenta orizontal. În schimb.6. zgura) sau vata minerala protejata cu o sapa armata. Masurile de izolare suplimentara a acoperisurilor cu pod vor conduce la o micsorare a curentilor de aer si a caldurii pe suprafetele interioare.Bucuresti 2002 Constructii : Subansambluri constructive Autor : Mirel Florin Delia Editura : Matrix Rom. care poate fi utilizat cu functiune de locuit. ceea ce inseamna ca temperatura aerului poate fi redusa fara a crea disconfort. 7. care se va mula si fixa pe planseul existent. care vor umple complet intreaga suprafata inclinata a acopersului. pentru eliminarea vaporilor de apa. Autor : Gabriela Ecaterina Proca. Editura : Matrix Rom. La streasina se va prevedea o gura de ventilatie. Masurile de izolare termica suplimentara. pentru realizarea unei etanseitati corespunzatoare. Izolatia suplimentara se poate amplasa si la partea inferioara a planseului. Izolatia termica suplimentara la partea superioara se aplica pe o bariera de vapori (folie din material plastic). aceste masuri necesita o atentie deosebita la aspectele referitoare la protectia contra umezelii. Functie de rezistentele termice necesare se pot utiliza si izolatii termice. Izolatia termica suplimentara se realizeaza cu saltele din vata minerala. Amplasarea la partea superioara are avantajul unei executii economice si nu afecteaza spatiul. BIBLIOGRAFIE Constructii : Elemente generale pentru cadastru. REABILITAREA TERMICA A ACOPERISURILOR CU POD Îmbunatatirea comportarii termice a planseului de la acoperisurile cu pod se poate realiza prin pozarea unei izolatii termice suplimentare la partea superioara sau inferioara a podului. prin utilizarea unui tavan fals din placi de ipsos carton fixat prin intermediul unei retele metalice de planseul de rezistenta existent. din material granular (granulit. are avantajul inzestrarii cladirii cu o caracteristica favorabila a absorbtiei zgomotului. Bariera de vapori se aplica pe partea calda a termoizolatiei.Bucuresti 2001 Cum concepem constructiile civile Autor : Alexandru Ciornei Editura : Junimea 29 .

ANEXA .8.IMAGINI ACOPERISURI TIP SARPANTA 30 .

31 .

32 .

33 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful