GRUPUL ŞCOLAR „ NICOLAE BALCESCU” OLTENITA

Nr. ______ din _________

PROIECT
pentru EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE PENTRU OBŢINEREA CERTIFICATULUI DE CALIFICARE PROFESIONALĂ NIVEL III

Calificarea: TEHNICIAN DESENATOR PENTRU CONSTRUCTII SI INSTALATII

Tema: ACOPERISURI TIP SARPANTA

ÎNDRUMĂTOR: Prof. Niculescu Emilia Elev: Clasa: a XII a

- 2008 _ 2009 -

1

2

CUPRINS

1. ARGUMENT 2 . ACORERISURI 2.1. Notiuni generale 2.2. Clasificarea acoperisurilor 3. ACOPERISURI CU SUPRAFETE PLANE ÎNCLINATE (TIP SARPANTA) 3.1. Elementele caracteristice ale unui acoperis cu panta mare 3.2. Şarpante din lemn 3.3. Grinzi cu zabrele din lemn 4. ÎNVELITORI PENTRU ACOPERIŞURI CU SUPRAFEȚE PLANE ÎNCLINATE 4.1.Învelitorile ceramice 4.2. Învelitori din azbociment 4.3. Învelitorile din tabla 4.4 . Învelitorile bitumate 5. ACCESORII ALE INVELITORII 6. REABILITAREA TERMICA A ACOPERISURILOR CU POD 7. BIBLIOGRAFIE 8. ANEXA IMAGINI - ACOPERISURI SARPANTA

3

plumb sau cupru. asociate acoperisului. cunoscute si sub denumirea de acoperisuri calde. durabilitatea. acoperisurile fiind elemente separatoare si în acelasi timp de contact permanent cu mediul ambiant. metalice din tabla zincata. zgomot. noxe etc. necirculabile cu structura ranversata Acoperisuri calde circulabile cu structura clasica Se pot realiza deasupra încaperilor încalzite a caror temperatura este mai mica de +240C si cu umiditate relativa de max. prin migratie. • bariere contra vaporilor. • elemente accesorii. lipit sau fixat mecanic. care fac parte împreuna cu peretii exteriori si cu unele elemente ale infrastructurii din subsistemul elementelor de închidere ale cladirii. ardezie. subansamblul acoperis cuprinde urmatoarele elemente principale diferentiate prin functiunile pe care le îndeplinesc: • învelitoarea. Alcatuirea subansamblului acoperis se stabileste în corelare cu functiunile pe care trebuie sa le îndeplineasca si cu exigentele de performanta impusa. amplasate la partea superioara a cladirilor. materiale ceramice. panta adoptata. a caror temperatura este mai mica de +240C si cu umiditate relativa max. Rolul principal al acoperisurilor este de închidere a cladirii si de creare a unui mediu interior protejat fata de cel exterior. dale de beton 4 . structura de rezistenta a constructiei. cantitatea de precipitatii din zona etc. natura învelitorii etc. Din punctul de vedere al comportarii higrotermice acestea pot fi (vezi tabelul ): • acoperisuri duble. umiditate. Pentru îndeplinirea acestor functiuni elementele structurale (de rezistenta) si nestructurala ale acoperisurilor trebuie sa satisfaca o serie de exigente de performanta privind: stabilitatea si rezistenta. cu rol de colectare si evacuare a apelor meteorice. Suportul hidroizolatiei poate fi beton. galvanizata. Principial. beton usor sau alte suporturi rigide. spuma de material plastic sau material de izolare din fibre. cu rol de protectie hidrofuga – poate fi din lemn. Clasificarea acoperisurilor se face în functie de urmatoarele criterii: comportarea higrotermica. tinând seama de: compartimentarea cladirii. Acoperisuri calde necirculabile cu structura clasica. 75 %. structura de rezistenta. dar cu formarea de terasa-acoperis.. ventilate. termoizolatie în placi sau role. forma. pentru evitarea patrunderii vaporilor de apa. carton bituminat. îndeplinind rolul principal de bariera eficace contra factorilor agresivi ai mediului exterior: variatii de temperatura. straturi sau canale de difuzie. 75%. Peste hidroizolatie se poate aplica stratul de protectie alcatuit din beton. în termoizolatie. Termoizolatia trebuie sa fie capabila sa preia încarcarile din circulatie. confortul higrotermic si acustic etc. aspectul arhitectural dorit. din aluminiu. • termoizolatia. inclusiv datorita însoririi puternice din timpul verii si a pierderilor de caldura din timpul iernii. beton usor. praf. ploaie si vânt. siguranta la foc. Se pot realiza deasupra încaperilor încalzite în mod continuu. ARGUMENT Acoperisurile sunt subansabluri constructive. Aplicarea se face ca la sistemul anterior. de iluminare etc. cunoscute si sub denumirea de acoperisuri reci.a. • acoperisuri într-un strat. Acoperisuri calde. Suportul poate fi din beton. de evacuare în atmosfera a vaporilor de apa. neventilate. etanseitatea. Izolarea termica deasupra stratului hidroizolant se realizeaza numai din polistiren extrudat.1. cu rol de protectie termica contra aportului de caldura. de închidere perimetrala. sapa. materiale plastice s.

acoperisul trebuie sa realizeze colectarea si îndepartarea lor. acoperisuri-terasa. La stabilirea unei solutii corecte trebuie sa se tina seama si de umiditatea sub forma de vapori. Functiile acoperisurilor Similar peretilor exteriori. • functia de iluminare. Se realizeaza ca si sistemele anteriore. având în vedere participarea acestui subansamblu la plastica cladirii. Etanseitatea la actiunea apei din precipitatii Apele meteorice actioneaza sub forma de ploaie si zapada. în doua straturi Acoperisuri speciale aplicate pe nisip sau dale pe suporti reglabili. acoperisul participa cu o pondere importanta la realizarea unui microclimat artificial în cladirea pe care o izoleaza de mediul exterior. Suportul izolatiei poate fi beton sau material termoizolant rezistent la sarcina. se alege în functie de: • natura materialului utilizat ca strat de etansare. acoperisuri verzi cu plantatii de vegetatie. • functia de rezistenta. alegându-se pante cu atât mai mari cu cât precipitatiile sunt mai abundente.Acoperisuri calde. Functionalitatea acoperisului este complexa. Protectia higrotermica Analiza comportarii acoperisurilor numai din punct de vedere termic nu este suficienta. care actioneaza asupra acoperisului. aceste acoperisuri se pot realiza în structura clasica sau ranversata. Acoperisuri parcare. pentru a evita supraîncalzirea acestora. cu atât problemele de functionalitate (în special higrotermice) sunt mai deosebite în rezolvarea de ansamblu si de detaliu a subansamblului acoperis. circulabile montate pe nisip sau pe suporti reglabili. dar deasupra termoizolatiei se aplica placi de dimensiuni mari. pentru a permite evacuarea rapida a apelor meteorice. unde umiditatea relativa este mai mare de 85% si temperatura aerului depaseste +240C. care suporta sarcinile automobilelor. În functie de caracterul întrebuintarii. fara ca acestea sa patrunda în interior. Asigurarea în timp a etanseitatii acoperisurilor la actiunea apei din precipitatii se realizeaza prin conceperea unor solutii de acoperisuri care sa permita un control sistematic. Cu cât suprafata acoperisului este mai mare procentual din suprafata închiderii constructiei. circulabile cu structura ranversata Acoperisuri reci ventilate. lemn sau alte placi de constructii rezistente la încarcari astfel încât sa formeze o suprafata corespunzatoare. • conditiile climatice ale regiunii (regimul de precipitatii si presiune a vântului). • functia de protectie higrotermica. putând fi exprimata sub forma unui set de functiuni specifice ca: • functia de etanseitate la actiunea apei din precipitatii. Postamentul izolatiei împotriva precipitatiilor poate fi beton. • încadrarea acoperisului în ansamblul constructiei. Marimea pantei acoperisului. 5 . Se folosesc în special peste spatiile calde si umede. facilitând localizarea defectiunilor si repararea imediata a zonelor degradate ale învelitorii si prin realizarea unor protectii de tip greu sau cu folii de aluminiu a hidroizolatiei acoperisurilorterasa. • gradul de etanseitate pe care trebuie sa-l asigure acoperisul si care depinde în principal de destinatia încaperilor amplasate sub acoperis. acoperisul se realizeaza de regula cu pante obtinute prin plane înclinate sau suprafete curbe. fara stagnarea lor pe acoperis. datorita radiatiilor solare în perioada de vara. Pentru satisfacerea acestei functiuni. • functia de protectie acustica.

având în vedere ca aerul umed. similar planseelor de la nivelurile curente. necesitatea unei protectii acustice împotriva zgomotului de impact datorat caderii picaturilor de ploaie apare mai rar. dimensionate în functie de conditiile de mediu exterior si de microclimatul interior al încaperilor de sub acoperis.Din punct de vedere higrotermic. de tipul de acopris adoptat. si se utilizeaza termoizolatii cu proprietati bune de izolare fonica si acolo unde este necesar. Degradarile care pot aparea în urma solicitarilor mecanice pot fi fisuri orizontale la colturile cladirii între atic si planseu si fisuri în peretii portanti verticali la ultimul nivel. acoperisului i se pun conditii mai severe fata de celelalte elemente de constructie datorita efectului însoririi directe din timpul verii. stabilitate si rigiditate la aceste încarcari sunt cele specifice structurii de rezistenta a cladirii. a pierderilor mari de caldura prin acoperis din timpul iernii si a vaporilor de apa ce tind sa treaca din spatiul cu presiune de vapori mari ridicata spre cel cu presiune mai scazuta (de obicei din interiorul cladirii spre exterior). În general. Rezistenta Ca ansamblu de rezistenta si de închidere a cladirii. actioneaza în special pe verticala. În aceste cazuri speciale se evita învelitorile metalice. în zonele extreme ale cladirii. în functie de necesitatile de ventilare ale acoperisului. Asigurarea functiunii de protectie higrotermica a subansamblului acoperis se realizeaza prin: • prevederea unor structuri termoizolante. rigidizate prin saibe orizontale sau cu sisteme de contravântuire sau conceperea planseului de la ultimul nivel ca un element rigid în plan orizontal. mai usor decât cel uscat (pentru aceeasi temperatura). Protectia împotriva zgomotului aerian se realizeaza prin însasi structura compozita a subansamblului acoperis. Solicitarile mecanice din variatii de temperatura. atât în unele elemente ale acoperisului. eventual si a unor straturi de aer ventilat care sa diminueze riscul de aparitie în structura sau pe suprafata inferioara a acoperisului a fenomenului de condens. adoptarea unor structuri plane de rezistenta. Aceasta structura se ia în considerare la stabilirea indicelui de izolare la zgomot aerian care trebuie sa fie mai mare decât cel admisibil. Protectia acustica Acoperisurile trebuie sa contribuie la izolarea fonica a unitatilor functionale amplasate sub aceste subansambluri de constructie împotriva zgomotului aerian sau de impact datorat caderii picaturilor de ploaie. 6 . în cazul în care alcatuirea de ansamblu si de detaliu al subansamblului acoperis nu permite prelucrarea efectelor datorate variatiilor de temperatura. acoperisul trebuie sa preia toate solicitarile mecanice rezultate din actiunile exterioare la care este supus si sa le transmita structurii de rezistenta a constructiei. cât si în structura de rezistenta verticala a cladirii. luând în considerare si criteriile de eficienta economica. Problemele de rezistenta. • prevederea unor bariere de vapori. la care este supusa structura de rezistenta a acoperisului (în special când acesta este planseul ultimului nivel). acoperisul este cel mai solicitat la actiunea vaporilor de apa. Încarcarile verticale datorate greutatii permanente a straturilor de acoperis. în special în cei longitudinali. care au o comportare buna la actiuni orizontale. În functie de tipul acesteia se indica adoptarea unor structuri spatiale. Dintre elementele de închidere ale unei cladiri. duc la aparitia unor degradari. • adoptarea unor învelitori etanse sau permeabile la aer. Încarcarile orizontale datorate actiunii vântului sau seismului sunt preluate de structura de rezistenta a acoperisului. procesului de exploatare sau actiunilor climatice sunt preluate de structura de rezistenta a acoperisului (de tip sarpanta sau planseu) si transmise elementelor verticale portante ale cladirii. se folosesc chiar plafoane fonoabsorbante.

astfel încât sa permita deplasarea libera reciproca a celor doua elemente. cu dispunerea unui rost de preluare a dilatarilor si contractiilor diferite ale celor doua elemente. astfel încât sa nu apara tensiuni. • evitarea utilizarii betoanelor usoare cu contractii mari. la distante stabilite în functie de deformatia limita admisibila. la realizarea stratului de panta. • aplicarea unei izolatii termice pe atic pentru a reduce influenta însoririi directe. • realizarea îmbinarii dintre atic si planseul ultimului nivel. • aplicarea unor rosturi transversale în atic. 7 . când stratul de panta se dispune peste termoizolatie se recomanda realizarea acestuia din beton si aplicarea unor rosturi de dilatare umplute cu material elastic. • realizarea îmbinarii dintre planseul ultimului nivel si peretii verticali. care întrerup continuitatea tuturor straturilor. atunci când nu este influentata stabilitatea cladirii la încarcari orizontale. care sa duca la fisurarea aticului.Pentru evitarea aparitiei unor astfel de degradari se recomanda: • aplicarea unor rosturi de dilatare în acoperis.

ACOPERISURI 2.la partea superioara cu scopul de a proteja mediul interior al cladirii de variatii de temperatura. umiditate. Acoperisul este elementul de constructie ce realizeaz a inchiderea la partea superioara a cladirii.1.vant. Notiuni generale Acoperisul este subansamblul constructive care. Aceeasi panta accentuata se mai recomanda si in cazul invelitorilor din elemente mici care.. 8 . creand o posibilitate in plus de patrundere a apei in interior. Una dintre cerintele importante aleacoperisului este aceea de a prezenta un inalt grad de impermeabilitate la precipitatii. acoperisurile se clasifica în: • acoperisuri cu panta mare a invelitorii.ploaie.inchide”cladirea sau parti din cladire. cantitatea de precipitatii locale. Pantele de scurgere sunt in functie de: cerintele arhitecturale.2 . Acoperisul trebuie sa asigure colectarea si indepartarea acestor ape . • acoperisuri cu pante reduse – terase. prin asamblare. avand rolul de a proteja contra actiunilor climatice În functie de panta.etc. La zonele cu precipitatii abundente. dau rosturi multe.pantele acoperisurilor vor fi accentuate. in vederea indepartarii rapide a apei spre jgheaburi si burlane. natura materialelor si considerente economice.

2.reticulara(fig.acoperisul poate fi: -rezolvat cu o structura proprie de rezistenta care poate fi:o structura spatiala(denumita sarpanta fig.c) -sustinut de elemente structurale ale cladirii:planseu(fig. a). -curbe.acoperisurile pot fi: -cu suprafete plane si inclinate . • Din punct de vedere structural.Acțiunea factorilor externi (climatici. Partile componente ale acoperisului cu panta mare sunt : • sarpanta(elementul de rezistenta).grinzi(fig. Clasificarea acoperisurilor Rezolvarea acoperisului poate fi: -distincta in cadrul constructiei -nedelimitata de subansamblul inchiderii exterioare(cupole.e). Ea este influentata de:dimensiunile in plan ale cladirii. 9 .b). d). destinatia si forma cladirii. felul materialului din care este realizata invelitoarea si de considerente arhitecturale. • jgheaburi si burlane (elemente accesorii).pe cabluri(fig. poluare) asupra acoperişurilor Forma acoperisului poate fi diversa . amplasarea fata de constructiile invecinate. • invelitoarea (elementul de protectie).f) • In functie de forma arhitecturala.structuri hiperbolice.structuri gonflabile).2.retele reticulare.profile de tip stalpi (fig.

terase ( 1..existent in structura acoperisuluiu este relativ controlat(sub raport viteza)si dirijat(sub raport sens). • Din punct de vedere higrotermic.de dimensiune mare. 20 % )..acoperisurile pot fi: -ventilate:la care surplusul de umiditate provenit din divrse surse.cu straturi dispuse succesiv:rezulta prin dispunerea succesiva..desi adesea ofera cel mai bun confort.sunt associate acoperisurilor duble -neventilate. 150% ).Forme de acoperisuri: a)cu suprafete plane b)bolti c)cupole d)conoizi e)paraboloizi hiperbolici Acoperisuri speciale: a)copertine tip consola b)structura tip peron c)cupola cu placa cutata d)acoperis suspendat e)tip sa cu stalpi ancorati f)panza precomprimata din beton - • Functie de valoarea pantelor .adesea mai sunt denumite si terase.catre exterior acoperisul mai este denumit si .unul peste celalalt.fata de solutia anterioara.mai sunt denumite si calde 10 . • Din punct de vedere higrotermic acoperisurile pot fi: -duble:contin in alcatuirea lor un spatiu de aer .mediu sau mic volumul de aer este denumit pod iar daca daca spatiul este amenajat pentru locuire poarta denumirea de mansarda -multistrat.5 . cu pante mici . acoperisurile cu ape plane inclinate pot fi inclinate .valoarea vitezei aerului si cantitatea de umiditate evacuata din structura acoperisului sunt extrem de mici.7 % ). medie ( 8.. plate .rece”. cu panta mare ( 21 .a straturilor necesare..

11 . În practica se mai intalnesc si alte forme de acoperisuri: acoperisurile-turn sau piramidele. ceea ce sporeste incarcarea pe elementele componente ale sarpantei.iar iarna seivesc aglomerarile de zapada. Acoperisul piramidal se utilizeaza la constructiile cu plan patratic sau poligonal. Sarpanta este elementul portant cu rolul de a prelua incarcarile de la invelitoare (din greutatea proprie. planurile inclinate sub forma de triunghi isoscel se unesc in acelasi punct. acoperisurile se pot realiza cu unul pana la patru plane de scurgere. ACOPERISURI CU SUPRAFETE PLANE ÎNCLINATE _ TIP SARPANTA Acoperisul cu suprafete plane inclinate este alcatuit din sarpanta. Sarpanta se poate executa din lemn. Forma acoperisului cu suprafete plane inclinate trebuie sa fie cat mai simpla. care protejeaza cladirea contra actiunii directe a apei din precipitatii. sub forma de bolti sau cupola .3. Învelitoarea este elementul de constructie care asigura etansietatea. metal sau beton armat. La cladirile dreptunghiulare. invelitoare si elemente accesorii(jgheaburi si burlane). deoarece intr-o forma complexa de acoperis apar multe dolii – portiuni cu etanseitate scazuta . ori acoperisurile curbe. fiind alcatuita din materiale hidroizolante.zapada si vant) si a le transmite la planseul sau la zidurile portante ale cladirii.

15 m) – care transmit incarcarea prin intermediul unor elemente ce reazema pe zidurile portante sau pe plansee din beton armat. se rezolva intai dreptunghiul cu latimea cea mai mare. apoi se racordeaza succesiv cele cu latimea mai mica. utilizandu-se la acoperirea cladirilor cu forme dreptunghiulare in plan. streasina sau cornisa este partea de acoperis care depaseste zidurile exterioare ale acoperisului . elementele pentru ventilare pot fi lucarnele si tabacherele . la cladiri cu forma rotunda in plan. in general. pot fi orizontale sau inclinate . 12 . iar in continuare – dreptele de intersectie a planurilor de scurgere. coamele sunt liniile de intersectie . doliile sunt liniile determinate de intersectiile versantilor spre care se indreapta apa meteorica . este conturul format de linia situata cea mai jos si care delimiteaza acoperisul .Acoperisul boltit poate avea un profil sub forma de semicerc sau parabola. Acoperisul cupola se foloseste. situate la cota cea mai mare . 3. unele dintre acestea pot avea si rol de iluminare . tabacherele sunt elementele realizate in planuri paralele cu panta versantului. ELEMENTELE CARACTERISTICE ALE UNUI ACOPERIS CU PANTA MARE Elementele caracteristice ale unui acoperis cu panta mare sunt : poala sau picatura . zidurile exterioare fiind singurele reazeme.1. • ferme cu zabrele din lemn (la cladiri cu o latime mai mare de 12m) – o structura ce se caracterizeaza prin aceea ca nu are reazeme intermediare. La cladiri compuse din corpuri de latimi diferite. ale versantilor si de care apa meteorica se indeparteaza . La acoperisurile cu suprafete plane inclinate.lucarna este elementul care iese din planul acoperisului . Structura de rezistenta a acoperisurilor din lemn poate fi astfel clasificata: • sarpante de lemn (max. pentru determinarea configuratiei in plan se traseaza linia de contur a stresinilor.

in cadrul acestor imbinari. ceea ce conduce la o utilizare partiala a rezistentei lemnului si o simplificare a geometriei pieselor ce se imbina . Detalii noduri. Legatura componentelor sarpantei de lemn se realizeaza cu ajutorul imbinarilor “dulgheresti”. ŞARPANTE DIN LEMN Datorita calitatilor fizico – mecanice si a prelucrarii usoare. sectiunea activa a acestor piese este simtitor redusa.2. pe scaune si cu macaz. piesele de lemn ce vin in contact sunt astfel prelucrate. lemnul a fost folosit la executarea acoperisurilor inca din cele mai vechi timpuri. Rigidizare transversala si longitudinala. Şarpanta de lemn a unui acoperis poate fi realizata din capriori. Tot datorita acestor imbinari. Şarpanta din lemn. Acest sistem de imbinare necesita o prelucrare pretentioasa si greoaie a pieselor de lemn ce se unesc. Sectiuni. 13 . realizand un sistem in care piesele sa nu-si poata modifica pozitia in planul elementului de rezistenta. Scheme statice. incat sa se intrepatrunda.3.

coarda (talpa) preia eforturi de intindere.0 m) se rigidizeaza cu ajutorul unor bare orizontale care micsoreaza deschiderea la inconvoiere a acestora. componentele perpendiculare ale incarcarilor dau nastere la eforturi de incovoiere.Şarpantele cu capriori sunt alcatuite din capriori care impreuna cu grinda de lemn (coarda) a planseului sau cu planseul din beton armat formeaza unsistem triunghiular nedeformabil in plan transversal . capriorii preiau la coama eforturi de compresiune. Asteriala alcatuita din scanduri sau sipci va transmite incarcarile exterioare la capriori. Capriorii si rigidizarile (distantieri) se executa din rigle sau – mai economic – din dulapi. 14 . Capriorii se aseaza la interax de 70. iar cei cu lungimi mari (>4.90 cm. care leaga grupuri de capriori. În cadrul sistemului triunghiular capriori-coarda. În lungul acoperisului. rigiditatea este asigurata cu ajutorul unor contravantuiri inclinate. În capriori. iar contravantuirile – din scanduri.

În clestii care leaga partea superioara a popilor comprimati. o pereche de capriori rezemati pe pane. • · latimea cladirii. Din lemn ecarisat se executa pana. Folosirea popilor inclinati se justifica prin aceea ca pozitia panelor nu corespunde cu planul peretelui portant. Pentru a evita deplasarea laterala (sau smulgerea) a acestor sarpante. in dreptul panelor de streasina.5m (aceasta distanta se stabileste din conditia folosirii optime a sectiunilor si lungimilor de livrare a lemnului). ele se vor ancora cu piese metalice. În vederea facilitarii realizarii imbinarilor si in functie de natura solicitarilor. cand sistemul triunghiular format de capriorisi cleste nu asigura nedeformabilitatea fermei. care se descarca pe pane. ce se pozeaza de o parte si de alta a capriorilor si popilor. eliminand talpa (coarda). În lungul acoperisului. Talpa scurta se ancoreaza pe planseu.14 m) sau in zonele cu vanturi puternice. din zapada si vant la capriori. prin chertare si elemente de prindere metalice. pe care se reazema popii .. doua sisteme triunghiulare de baza. care se imbina cu talpa si popii – arbaletrier . pane. cuprizand si popul. pot fi executate sarpante din lemn rotund si ecarisat. Asteriala transmite incarcarile permanente. La cladirile cu zid median portant sau cu doua ziduri longitudinale portante simetrice. Sistemele de rezistenta plane sunt alcatuite din : popi (stalpi verticali) pe care reazema panele. deasupra peretelui portant. Îmbinarea contrafisei longitudinale (alcatuite din dulapi) se face la popi. Solutiile sarpantelor pe scaune sunt numeroase. Încarcarile se transmit de la invelitoare la elementele portante ale cladirii. fiind asigurata suplimentar cu cate o prindere metalica. Legatura intre pana si pop se realizeaza cu prindere metalica. cu popii si talpa. Rezemarea acestor sarpante se face pe plansee din beton armat. si clesti – un element orizontal ce leaga capriorii la o cota intermediara. iar cea intre contrafisa si pana . la elementele portante ale cladirii. • · dispozitia peretilor portanti interiori. datorita sarcinilor verticale apar eforturi de intindere. deformabile la actiunea incarcarilor orizontale. in structura portanta a cladirii. avandu-se in vedere faptul ca prinderea de pana ar fi dificila. prin intermediul unor talpi scurte .. Rezemarea popilor pe planseul de beton armat. stabilitatea este asigurata de contrafise (bare inclinate la 45 ) care se imbina cu popii si panele. Acest element este format din doua sectiuni dreptunghiulare din lemn.prin chertare cu prag frontal.5.. Pentru intarirea sistemului de rezistenta a sarpantei de lemn pe scaune. contrafise si talpi. panei. vânt puternic)..90cm. iar cel ecarisat – la elementele incovoiate si la cele cu rol de solidarizare.Şarpantele pe scaune au ca element principal de rezistenta “scaunul” alcatuit din popi. 15 0 . Clestii scurti vor solidariza capriorii la partea superioara. se va folosi materialul rotund la piese comprimate. pentru a evita deplasarea la forte orizontale (cutremur. iar din lemn rotund – popul si contrafisa. se pot folosi sarpante pe scaune cu popi inclinati si verticali. În dreptul panei intermediare nodul este alcatuit din imbinarea capriorului. Aceste elemente orizontale transmit sarcinile. se face prin intermediul unor talpi scurte.. prin popi si talpi. capriorii si clestii. În lungul cladirii aceste sisteme de rezistenta plane se amplaseaza la o distanta de 3. Pentru a realiza economii de material lemnos. iar intre popi si clesti cu contrafise.. se introduce o bara inclinata. care maresc rigiditatea transversala a sarpantei. descris mai sus. in functie de : • · forma sectiunii transversale a acoperisului. Aceasta bara va forma. popii se descarca pe peretii longitudinali. Nodul de la coama va fi alcatuit din imbinarea capriorilor pe pana de coama. Aceasta rigidizare este necesara in cazul deschiderilor marite (10. clestilor si a popului inclinat. iar între ele sunt prevazute numai panele si o pereche de capriori asezati la 70. Solidarizarea popilor pe talpa se realizeaza cu piese metalice.

La streasina. panele intermediare transmit sarcinile la zidurile portante 16 . cu un cleste alcatuit din doua scanduri . pentru a micsora deschiderea de incovoiere a talpii sub greutatea proprie. • · macaz dublu – pentru deschideri de la 8m la 12 m. in functie de alcatuirea barelor. Panele intermediare si popii oblici realizeaza un scaun oblic. constituie cel de-al doilea sistem de rezistenta. Şarpante cu macaz. Aceste contravantuiri vor lega doua sisteme de rezistenta (scaune). prin care sarcinile de la panele intermediare ajung la planseul de beton armat. care au si rolul de a proteja impotriva umiditatii. care reazema pe pane de coama si de streasina. stabilitatea se asigura cu ajutorul contravantuirilor. Talpa este suspendata de acest montant central. sub forma de diagonale din dulapi. iar popii sunt prinsi de talpi cu piese metalice. Talpile sunt ancorate de planseu cu bride. Montantul central este comprimat pana la legatura cu arbaletrierii. Cei trei popi se descarca prin intermediul unor talpi ce se pozeaza intre niste reborduri din beton armat. Şarpanta cu macaz simplu este alcatuita din capriori. În lungul sarpantei. Din lemn rotund se executa: popii. Scaunul drept este alcatuit din pana de coama. La randul lor. Acesti popi comprimati sunt solidarizati deasupra reazemului central. arbaletrierul si contrafisele intre popul central si pana de coama. pana de coama isi descarca sarcinile exterioare la structura portanta. lasate in planseu. fixate de popi. pana (cosoroaba) se fixeaza de talpi. popul central si contrafisa longitudinala. care. Sarcina din pana de coama se descarca prin intermediul montului vertical si al arbaletrierilor la peretii exteriori. Şarpanta cu macaz dublu e alcatuita din capriorii care descarca pe panele intermediare si pe panele de stresina. impreuna cu arbaletrierii contravantuiti. Sistemul de rezistenta al sarpantei cu macaz este constituit din bare care servesc la transmiterea sarcinilor din pane spre peretii portanti ai cladirii . iar de la aceasta legatura in jos este intins.5. Utilizarea sarpantei cu macaz se obisnuieste la cladiri fara pereti interiori. Prin acest sistem. avand inclinarea fata de orizontala mai mare de 1/1. descarcarea putandu-se realiza numai la peretii exteriori. se deosebesc: • · macaz simplu – pentru deschideri mai mici de 8 m. iar celelalte doua sunt alcatuite din contravanturile in diagonala in planul arbaletrierilor.

Planul inclinat frontal are capriorii pozati dupa linia de cea mai mare panta. iar cele dreptunghiulare – invers. În lungul sarpantei. Aceste linii sunt marcate pe grinzi (capriori de coama sau dolie) pe care reazema capriorii. poligonal. Asadar.exterioare prin intermediul sistemului alcatuit din: montanti. Forma grinzilor cu zabrele triunghiulare si dreptunghiulare este dezavantajoasa. Spre exemplu: la grinzile triunghiulare. si pe pana de coama . iar cele dreptunghiulare – invers . la grinzile poligonale. Grinzile cu zabrele sunt alcatuite din bare pe contur (talpi). iar in zabrele eforturile sunt relativ mici. GRINZI CU ZABRELE DIN LEMN Grinzile cu zabrele de lemn sunt elemente de constructie alcatuite din bare. in afara de panele intermediare. Fermele in segment de cerc prezinta avantajul ca eforturile din panourile talpii superioare au valori apropiate (talpa superioara are conturul apropriat de forma curbei de presiune). Forma conturului grinzii cu zabrele si sistemul de zabrele vor influenta asupra naturii eforturilor (compresiune sau intindere) si asupra marimii lor. Rezolvarea incheierii sarpantelor cu mai multe plane inclinate se face in functie de structura de rezistenta a sarpantei . Popul central care preia sarcinile panei de coama se va descarca impreuna cu panele intermediare in traversa orizontala. 3. de obicei. intre grinzile triunghiulare si cele dreptunghiulare. sunt cele de la mijlocul deschiderii. capriorii trebuie rezemati. din punct de vedere al starii de eforturi din bare. În unele cazuri. 17 . Barele grinzilor cu zabrele sunt solicitate. iar la cel dublu – prin contrafisele intre panele intermediare si montanti. Distanta intre doua noduri consecutive defineste un panou al grinzii cu zabrele. eforturile in talpi se micsoreaza mult de la margine spre mijloc. Prin aceste elemente comprimate (montantul – pana la nivelul prinderii cu arbaletrierii). triunghiular si dreptunghiular. Grinzile poligonale se situeaza. Panourile cele mai solicitate. Sarcinile vor ajunge la structura portanta prin intermediul arbaletrierilor. la eforturi axiale de compresiune si intindere. bare verticale (montanti) si bare inclinate (diagonale). Capriorii se vor intalni perechi pe linia de coama si dolie. la deschideri sporite. rigidizarea se realizeaza prin contrafisele intre montantul central si pana de coama – la macazul simplu. arbaletrieri si traversa orizontala.3. Capriorii de coama sau dolie sunt incarcati cu sarcini de pe cele doua plane inclinate adiacente. acesti capriori au deschideri si incarcari mai mari decat capriorii curenti. Eforturile in zabrele la grinzile triunghiulare vor creste spre mijloc. care se intalnesc in puncte denumite noduri. se scurg eforturile spre elementele portante ale cladirii. din cauza variatiei mari a eforturilor din bare (talpa superioara se abate mult de la curba de presiune). Conturul grinzilor cu zabrele poate fi: sub forma de segment de cerc.

În zonele expuse umiditatii. • · un calcul tehnico – economic comparativ. sunt intinse.intinse. Barele ascendente se recomanda a fi folosite la grinzile triunghiulare. la diagonalele grinzilor dreptunghiulare si poligonale natura eforturilor este inversa fata de a celor triunghiulare. Alcatuire constructiva. lungi. La talpa superioara comprimata. necesita grinzi cu talpa superioara rectilinie – grinzi triunghiulare. La grinzile triunghiulare. trebuie prevazut tavan suspendat. care infuenteaza asupra consumului de lemn (cele mai usoare sunt grinzile in segment de cerc. Traveea. inclinate. se alege astfel incât panele sa rezulte cu dimensiuni rationale... cu eclise si buloane. trebuie analizate: • · cerintele de exploatare si intretinere. pentru ca barele. barele descendente sunt comprimate. În cadrul talpii inferioare. • · posibilitatea de executie (prefabricarea sau mijloace simple. Pentru alegerea tipului de grinda cu zabrele.Alaturi de forma conturului grinzilor cu zabrele. sunt intinse (diagonale). unde barele lungi. elementele de lemn ale nodurilor de reazem trebuie antiseptizate. Înaltimea grinzilor este influentata de: • · natura invelitorii care impune panta minima.1/5 din lungimea panoului pentru a nu fi influentata de flambaj. elementele de lemn se imbina cap la cap cu ajutorul ecliselor. Daca. acesta se prinde de nodurile talpii inferioare. • · materialul de invelitoare. rosturile de imbinare se pozeaza la o distanta fata de nod de 1/4. placile ceramice si de azbociment. • · ponderea elementelor auxiliare (pane. incat coeficientul de subtirime (al tapii superioare) sa fie in limite acceptabile. si sistemul zabrelelor influenteaza asupra naturii eforturilor. iar cele scurte (montanti) – comprimate . la grinzile cu zabrele din lemn. a caror lungime se ia astfel. imbinarea se realizeaza la noduri. spre exemplu. cele triunghiulare sunt de doua ori mai grele). • · rigiditatea generala la incovoiere a grinzii. Grinzile cu zabrele din lemn se impart in panouri. din necesitati functionale. iar cele ascendente . Folosirea barelor descendente este avantajoasa in cazul formelor dreptunghiulare. 18 . asteriala) – poate ajunge pana la 70 %. • · forma talpii superioare. pe santier). Panele care transmit sarcinile la grinzi se vor amplasa in noduri.

Învelitorile ceramice Aceste invelitori utilizeaza. Tiglele – solzi se fabrica prin tragere in filiere. Pozarea tiglelor – solzi pe acoperis se face astfel. pozate la 15 cm – in cazul in asezarii simple si la 25 cm – in cazul asezarii duble . tiglele profilate trase. La aceste acoperisuri. Materialele ceramice folosite la invelitori sunt: tiglele – solzi. in functie de gradul de importanta a cladirii si de gradul de impermeabilitate la precipitatii. ÎNVELITORI PENTRU ACOPERIŞURI CU SUPRAFEȚE PLANE ÎNCLINATE 4. la invelitoarele de tigle asezate dublu se va micsora panta acoperisului. olanele de coama. Tiglele vor rezema. in general. Acest tip de tigle se pot aseza pe acoperis simplu sau dublu. spatiul mare de aer intre planseul superior si invelitoare are o functiune higrotermica importanta in stabilirea bilantului termic al cladirii si in comportarea invelitorii sub actiunea factorilor climatici. cu panta accentuata. Datorita gradului de etanseitate. pe sipci. 19 . prin intermediul ciocurilor.4. avand o forma plana.1. la cladiri civile si agrozootehnice cu acoperisurile alcatuite din suprafete plane inclinate. cu unul sau doua ciocuri de prindere.

prin jgheaburi formate de profile. Prinderea suplimentara a tiglelor – solzi cu sarma zincata se realizeaza atunci cand exista pericolul smulgerii lor de catre vant. creste suprafata utila a tiglei. Aceste piese ceramice semitronconice care se suprapun. in final. aceste tigle profilate asigura o scurgere foarte buna a apelor meteorice. Datorita sectiunii cutate (modulul de rezistenta marit ). În plus fata de rezistenta sporita. Acest tip de invelitori grele se foloseste in zone cu vanturi puternice. Doliile se etanseaza cu tabla zincata care se pozeaza pe asteriala de scanduri. prin simpla petrecere a marginilor . a olanelor . asezate spre coama. distanta dintre sipci la 32 cm si micsorand. marind. care se fabrica pe cale umeda. prin urmare. cu ajutorul carora se imbina cu tiglele vecine. Olanele de coama se fabrica prin presare si se utilizeaza pentru inchiderea muchiilor acoperisului. Sunt prevazute cu jgheaburi laterale. rosturile normale pe creasta sunt acoperite prin decalare de la un rand la altul. Olanele ceramice sunt piese semitronconice.Îimbinarea olanelor se face astfel ca partea ingusta a olanelor – “capace” sa se suprapuna partii late. prin presare in tipare . se fixeaza de tiglele – solzi cu mortar. la asezarea simpla. 20 .“jgheaburi”. Tiglele profilate au forma dreptunghiulara. Suprapunerea olanelor din randul superior (capace) peste cele din randul inferior (jgheaburi) se realizeaza pe un strat de mortar . privita comparativ cu panta invelitorilor ceramice in general. greutatea invelitorii (comparativ cu cea din tiglele – solzi). Panta invelitorii cu olane este cea mai redusa. iar la asezarea dubla se decaleaza cele 2 straturi in cadrul aceluiasi rand.incat sa rezulte o tesere.

se gaseste in stare naturala in rocile zacamintelor din minele de azbest. inainte de intarire. Placile rezultate din masina de format foi vor fi supuse. Datorita presarii (se elimina partial apa). Masa de minereu contine 5% azbest. la suprafata cu o plasa de sarma. Foile de azbociment crude au proprietatea de a se mula in diferite forme datorita plasticitatii foii. În produsele de azbociment. sub forma de fibre. produs mineral . pot fi fabricate foi ondulate. iar grosimea se reduce. Foile de azbociment se fabrica din straturi subtiri. la o presare. Azbocimentul se bucura de o larga utilizare la acoperisuri. datorita unor avantaje: 21 . fibra de azbest are rolul urmator: de a prelua eforturile de intindere ce apar datorita sarcinilor exterioare. densitatea placilor creste. Învelitori din azbociment În compozitia azbocimentului intra 80% ciment si 20% azbest. placile de azbociment capata o rezistenta la rupere din incovoiere mai mare. obtinute prin filtrarea masei lichide (de azbest-ciment-apa) prin cilindrii filtranti. prevazuti.4.2. in vederea maririi rezistentelor mecanice. de a obtine o elasticitate mai mare (fibrele de azbest se comporta ca o retea elastica ce armeaza pasta de ciment). ca invelitori. Azbestul. asadar.

Placile termoizolate autoportante sunt realizate din vata minerala. tasari inegale ale reazemelor. Placile autoportante din vata minerala pot fi rezemate sau suspendate pe pane. in orice punct al acoperisului. piesele metalice de fixare a placilor de invelitoare vor fi verificate la smulgere. la placile rezemate pe pane se realizeaza prin intermediul clemelor de montaj. Placile in montare dubla se aseaza in randuri orizontale. cu rezistenta la rupere din incovoiere influentata de modulul de rezistenta a placilor de azbociment ondulat se va monta pe reazeme la interax mai mare comparativ cu placile plane. se gasesc cel putin doua placi suprapuse. Pentru a obtine acest lucru. buna comportare in timp (aceasta determina obtinerea de importante economii de intretinere). Fixarea placilor ondulate de reazeme se realizeaza cu ajutorul unor accesorii metalice zincate de montaj. sub forma de placi autoportante din vata minerala. forma in plan dreptunghiulara. În cazul constructiilor deschise (soproane. in alcatuirea acoperisurilor se folosesc piese speciale de azbociment – pentru racordari de calcane. provenite din incarcarea acoperisului. gradul ridicat de demontabilitate a lucrarii. beton) si dupa conditiile de exploatare ale cladirilor (cu trepidatii. se mai prevede si un strat de carton asfaltat. la utilizarea unui minim de suprafata acoperita pentru maximum de suprafata utila. circulatie. zona geografica. se folosesc cordoanele de chit. se folosesc la cladiri industriale incalzite (acestea necesita acoperisuri termoizolate). • · incombustibilitatea – fapt datorat componetilor minerali.· greutate proprie redusa. luminatoare. cu rosturi alternante. Petrecerile laterale (in lungul pantei) se situeaza in partea opusa vantului dominant. simplu sau dublu. lemn. Fixarea placilor variaza dupa natura panelor (de metal. avand o foarte buna etanseitate la intemperii. · punere in opera . conditiile climatice si modul de fixare. ondulele de la coama si streasina sunt lasate sa comunice liber cu atmosfera . nu este recomandata folosirea lor la invelitori expuse la socuri. ca: tije filetate. Ventilarea acestui spatiu are ca scop evitarea condensului pe intradosul placilor ondulate de azbociment si a acumularii de umiditate in placile termoizolatoare. Alaturi de placile curente de azbociment ondulate. vibratii accentuate. hangare). peroane. Transmiterea sarcinilor. Etansarea imbinarilor la placile ondulate din azbociment se face cu rondele metalice cu guler si capacel din polietilena stabilizata cu negru de fum (rondelele au rolul si de repartizare a efortului). Placile plane se pot monta pe acoperis. Avandu-se in vedere faptul ca placile de azbociment sunt putin elastice si fragile. mai rar. pazii. dilatari si contractii). Petrecerea minima a placilor de azbociment este prezentata in functie de panta.simpla. • · posibilitatea de remediere a eventualelor deficiente. in cazul montarii pe asteriala. Placile de azbociment cu ondule mari au grosime redusa. Placile din azbociment ondulate cu termoizolatie. strapungeri pentru cosuri. • · pretul scazut. 22 • • • . Placile plane se monteaza pe sipci sau pe asteriala din lemn. Pozarea placilor de azbociment pe acoperis se realizeaza prin suprapuneri in ambele sensuri. cu placi dreptunghiulare. · determina realizarea unor pante reduse ce conduc la economii de materiale pentru scurgerea apelor de ploaie (jgheaburi. Realizarea rezistentei necesare transmisiei termice se asigura prin alegerea unei grosimi de placi corespunzatoare in urma unui calcul higrotermic. atase articulate sau suruburi pentru lemn . viteza de executie – marita. Spatiul intre placile ondulate de azbociment si placile termoizolatoare autoportante se ventileaza prin circulatia libera a aerului. pentru a evita pericolul infiltratiei apei. Petrecerile transversale (paralel cu panele) au valorile minime functie de panta in zonele cu vanturi puternice. invelitorile duble sunt caracterizate de faptul ca. burlane). Acoperisurile din placi de azbociment asezate intr-un strat se executa cu placile rombice si.

ca de exemplu. intre invelitoare si suport se prevede un strat de carton asfaltat. • · greutatea – redusa. 23 . (otel – carbon obisnuit. • · etanseitatea. din tabla zincata (care nu necesita masuri de protectie contra coroziunii). laminat de cald). Avantajele invelitorii din tabla sunt urmatoarele: • · durabilitatea. tabla neagra. Învelitorile pot fi clasificate dupa forma foii de tabla: • invelitorii din tabla dreapta • invelitorii din tabla cutata sau ondulata .4. tabla zicata .3. tabla de plumb (la monumentele istorice). cu dublu rol: de a evita condensul pe suprafata interioara a tablei si de a atenua zgomotul din timpul ploilor . iar ulterior se vopseste pe ambele parti. care se grunduieste cu miniu de plumb. Învelitorile din tabla dreapta se monteaza pe asteriala. Aceste invelitori se realizeaza. de obicei. Învelitorile din tabla Acestea se executa din foi de: tabla neagra. • · executia – usoara.

Falturile orizontale (culcate spre streasina). se folosesc invelitorile din panourile de tabla cutata zincata termoizolata . datorita sensibilitatii la medii agresive chimice. Fixarea tablei de asteriala se realizeaza cu ajutorul copcilor. datorita faptului ca realizeaza : • · acoperis usor. Falturile verticale paralele cu linia de cea mai mare panta sunt continue. pentru fixarea lor pe pane si asamblarea panourilor de tabla. datorita variatiilor de temperatura. si asigura evitarea perforarii tablei. La dolii si streasina. amintim suruburile autofiletante. care se introduc intre falturile verticale dupa fixarea de asteriala si se indoaie impreuna cu faltul. La executarea invelitorilor din tabla ondulata sau cutata.Îmbinarea prin falturi a foilor de tabla are avantajul ca permite deplasarea. se recomanda folosirea falturilor duble. Tabla ondulata sau cutata pentru invelitori se fabrica din foi de tabla zincata plana. vor fi folosite procedee de asamblare ce permit. Învelitoarea din placi de tabla cutata sau ondulata se impune ca solutie avantajoasa din punct de vedere tehnico-economic. Dintre aceste procedee. hidroizolatia bitumata si stratul de protectie a acesteia . bariera contra vaporilor. sapasuport a hidroizolatiei. se executa paralel cu creasta. panourile mai presupun: protectia anticoroziva la suprafata superioara a panourilor. in general executia lucrarii de pe o singura parte.economisind schela interioara. În afara de aceste straturi (suport si termoizolatie). stratul de difuzie (caton bitumat perforat). care permit scurgerea apei. • · versanti foarte lungi. La cladirile industriale. • · acoperisuri cu pante sub 20 %. Învelitorile de tabla cutata sau ondulata pot fi proiectate: neizolate termic sau termoizolate. 24 .

pretul de cost – relativ redus comparativ cu alte invelitori. Materialele folosite la acest tip de invelitori sunt pe baza de bitum. 25 . se poate specifica rezistenta redusa la actiuni mecanice si la incendii. Aceste foi bitumate pot fi cu sau fara acoperire cu bitum si presarate cu agregate minerale fine. la cald. poate imbraca orice forma de acoperis. Învelitorile bitumate Aceste invelitori sunt des utilizate. a unor cartoane – materiale celulozice cu adaos din deseuri textile.4 .4. iar alcatuirea din straturi succesive ajuta la corectarea neajunsurilor executiei manuale. Cartoanele bitumate se fabrica prin impregnare cu bitum.datorita urmatoarelor calitati: grad de etanseitate – ridicat. Ca dezavantaje.

Numarul straturilor de hidroizolatii se stabileste in functie de importanta cladirii si panta de scurgere. cu conditia ca acesta sa suporte temperatura bitumului fierbinte fara a se degrada. ce se deosebesc dupa rezistenta la tractiune si modul de acoperire cu bitum. La acoperisurile cu inclinare redusa se utilizeaza procedeul “la cald” . ajungand de la jgheab la coama. Metoda “la cald’ are si o serie de dezavantaje. petrecerile straturilor invelitorii bitumate se vor intercala cu acelea ale straturilor lipite. foile bitumate se pot aplica perpendicular pe directia pantei. deoarece are un suport imputrescibil. pentru ca se lucreaza cu materiale la temperatura normala si nu necesita utilaje speciale. unde se va depasi prin suprapunere. 26 . Aceste materiale se produc in mai multe tipuri. Împaslitura din fibra de sticla bitumata se utilizeaza in locul cartonului bitumat. Pentru inlaturarea suprapunerilor. La acoperisurile cu inclinare redusa. placa din beton armat – la acoperisurile in panta neizolate termic. Avantajele metodei constau intr-o siguranta mai mare la executie. foile bitumate se vor fixa cu sipci de lemn. betonul de panta. Dezavantajele sunt urmatoarele: necesitatea unor masuri speciale de depozitare a solutiilor in solventi organici (benzina). sapa-suport din mortar de ciment nearmata sau armata. Chitul de bitum filerizat cu var hidratat si de celuloza se prepara din suspensie de bitum filerizat. utilaje si combustibil pentru topirea bitumului. sudarea perfecta a straturilor care se aplica succesiv. Aceasta metoda “la cald” este utilizata mai des datorita avantajelor pe care le prezinta. Suspensia de bitum filerizat cu var hidratat se prepara din bitum cu punctul de inmuiere coborat. dispersat in apa cu ajutorul pastei de var. Prin aplicare “la cald”. Executia invelitorilor bitumate se poate realiza dupa doua metode – “la cald” si “la rece”. Dupa uscarea stratului de amorsaj. batute in cuie deasupra invelitorii. Stratul – suport al invelitorilorbitumate la acoperisuri poate fi: asteriala din scanduri. se trece la lipirea foilor bitumate. iar remedierele se executa usor si in timp scurt. se inteleg lucrarile de hidroizolatii ce se executa prin topirea bitumului si folosirea lui fierbinte la aplicarea directa sau atunci cand se lipesc cu el cartoane sau panze bitumate. durata de executie – scurta. durata mare de executie. În cazul acoperisurilor cu pante mari. • · cand stratul – suport este din asteriala. • · foile bitumate trebuie sa aiba lungimi corespunzatoare. la care se adauga fibre de celuloza. sunt necesare masuri pentru prevenirea alunecarii invelitorii: • · se va folosi un mastic bituminos cu punctul de inmuiere mai ridicat. iar la pantele mai mari se folosesc procedeele “la cald” si “la rece”. in functie de rezistenta stratului termoizolator. iar la inclinari mai mari aceste foi se aplica paralel cu directia pantei si cu petrecerile in sensul directiei vanturilor dominante. Stratul se considera finit in momentul cand solventul din solutie sau apa din emulsie s-au eliminat complet. peste sipci se fixeaza cu mastic si banda de carton bitumat. Aplicarea metodei “la rece” la lucrari de invelitori bitumate inseamna intinderea cu peria a solutiilor sau a suspensiilor de bitum la temperatura mediului ambiant.Panzele bitumate se obtin prin impregnare cu bitum a unor tesaturi cu fire organice sau impaslitura cusuta din fibre cu polisteri. avand in vedere faptul ca dupa fiecare strat aplicat trebuie sa se astepte evaporarea solventului. si anume: necesita masuri de protectia muncii la transportul si aplicarea bitumului fierbinte.

Sectiunea jgheabului se determina in functie de suprafata acoperisului pe care il deserveste. Cel mai frecvent folosite sunt jgeaburile cu sectiunea semicirculara. la cele din beton. În cazul jgheaburilor dreptunghiulare folosite in general din considerente arhitectonice. ACCESORII ALE INVELITORII Jgheaburile sunt canale deschise.suprafata corespunzatoare de acoperis se va majora cu 10 %. Jgheaburile sunt prinse de streasina prin intermediul unor carlige. fixarea se realizeaza prin intermediul diblurilor. alcatuite din otel zincat. la canalizare . la acoperisurile de lemn. amplasate la streasina acoperisului cu rolul de a colecta apele provenite din precipitatii si de a le dirija. Jgheaburile sunt realizate cu panta longitudinala si cu rosturi de dilatatie.5. 27 . confectionate din tabla zincata. prin burlane. Fixarea carligelor se face in asteriala sau capriori. care sunt cele mai avantajoase pentru scurgerea apelor.

care conduc apele din precipitatii la reteaua de canalizare . Se recomanda ca evacuarea apei din burlan sa se faca la reteaua de canalizare. pentru a nu impiedica deplasarile din variatiile de temperatura. evacuarea se face libera in rigole. Burlanele se fixeaza pe pereti prin intermediul bratarilor inelare. are sectiunea circulara) si jgheab se realizeaza cu o piesa speciala. Sectiunea burlanului. confectionate din tabla zincata (exterioare) sau din tuburi de fonta (interioare). este functie de aria de acoperis deservita (in proiectie orizontala). pentru a evita deranjarea circulatiei pe langa cladiri. ca si deteriorarea fatadelor. independenta de burlan. in cazul in care aceasta lipseste.Burlanele sunt tuburi verticale si inclinate. care trebuie sa evacueze apa de pe o anumita suprafata de acoperis. amplasarte la dolie sau la o distanta de maximum 20 m. Racordarea intre burlan (in general. alcatuite din otel lat si o tija ascutita ce se introduce in pereti. 28 . Cladirile cu acoperis in panta trebuie prevazute cu jgheaburi si burlane.

care vor umple complet intreaga suprafata inclinata a acopersului. aceste masuri necesita o atentie deosebita la aspectele referitoare la protectia contra umezelii. 7. Bariera de vapori se aplica pe partea calda a termoizolatiei. prin utilizarea unui tavan fals din placi de ipsos carton fixat prin intermediul unei retele metalice de planseul de rezistenta existent. noul tavan fals va fi prevazut cu o bariera de vapori pozata pe partea calda a izolatiei. care poate fi utilizat cu functiune de locuit. pentru eliminarea vaporilor de apa. Autor : Gabriela Ecaterina Proca. Masurile de izolare suplimentara a acoperisurilor cu pod vor conduce la o micsorare a curentilor de aer si a caldurii pe suprafetele interioare.6. Masurile de izolare termica suplimentara. pozate la suprafata interioara inclinata a acoperisului. ceea ce inseamna ca temperatura aerului poate fi redusa fara a crea disconfort. BIBLIOGRAFIE Constructii : Elemente generale pentru cadastru. Izolatia termica suplimentara la partea superioara se aplica pe o bariera de vapori (folie din material plastic).Bucuresti 2001 Cum concepem constructiile civile Autor : Alexandru Ciornei Editura : Junimea 29 .Bucuresti 2004 Constructii : Alcatuiri constructive ale principalelor subansambluri Autor : Mihai Manole Editura : Matrix Rom. Amplasarea la partea superioara are avantajul unei executii economice si nu afecteaza spatiul. pentru realizarea unei etanseitati corespunzatoare. zgura) sau vata minerala protejata cu o sapa armata. În cazul in care nu exista o bariera de vapori eficienta sau daca rezistenta termica a izolatiei suplimentare este mai mare decât o rezistenta termica totala. Editura : Matrix Rom. din material granular (granulit. Functie de rezistentele termice necesare se pot utiliza si izolatii termice. care se va mula si fixa pe planseul existent. La streasina se va prevedea o gura de ventilatie. Izolatia termica suplimentara se realizeaza cu saltele din vata minerala. Izolatia suplimentara se poate amplasa si la partea inferioara a planseului. REABILITAREA TERMICA A ACOPERISURILOR CU POD Îmbunatatirea comportarii termice a planseului de la acoperisurile cu pod se poate realiza prin pozarea unei izolatii termice suplimentare la partea superioara sau inferioara a podului. la partea superioara a planseului de rezistenta orizontal.Bucuresti 2002 Constructii : Subansambluri constructive Autor : Mirel Florin Delia Editura : Matrix Rom. În schimb. are avantajul inzestrarii cladirii cu o caracteristica favorabila a absorbtiei zgomotului.

ANEXA .IMAGINI ACOPERISURI TIP SARPANTA 30 .8.

31 .

32 .

33 .