GRUPUL ŞCOLAR „ NICOLAE BALCESCU” OLTENITA

Nr. ______ din _________

PROIECT
pentru EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE PENTRU OBŢINEREA CERTIFICATULUI DE CALIFICARE PROFESIONALĂ NIVEL III

Calificarea: TEHNICIAN DESENATOR PENTRU CONSTRUCTII SI INSTALATII

Tema: ACOPERISURI TIP SARPANTA

ÎNDRUMĂTOR: Prof. Niculescu Emilia Elev: Clasa: a XII a

- 2008 _ 2009 -

1

2

CUPRINS

1. ARGUMENT 2 . ACORERISURI 2.1. Notiuni generale 2.2. Clasificarea acoperisurilor 3. ACOPERISURI CU SUPRAFETE PLANE ÎNCLINATE (TIP SARPANTA) 3.1. Elementele caracteristice ale unui acoperis cu panta mare 3.2. Şarpante din lemn 3.3. Grinzi cu zabrele din lemn 4. ÎNVELITORI PENTRU ACOPERIŞURI CU SUPRAFEȚE PLANE ÎNCLINATE 4.1.Învelitorile ceramice 4.2. Învelitori din azbociment 4.3. Învelitorile din tabla 4.4 . Învelitorile bitumate 5. ACCESORII ALE INVELITORII 6. REABILITAREA TERMICA A ACOPERISURILOR CU POD 7. BIBLIOGRAFIE 8. ANEXA IMAGINI - ACOPERISURI SARPANTA

3

noxe etc. plumb sau cupru. materiale ceramice. Aplicarea se face ca la sistemul anterior. neventilate. aspectul arhitectural dorit. umiditate. termoizolatie în placi sau role. confortul higrotermic si acustic etc. acoperisurile fiind elemente separatoare si în acelasi timp de contact permanent cu mediul ambiant. dar cu formarea de terasa-acoperis. din aluminiu. lipit sau fixat mecanic. tinând seama de: compartimentarea cladirii.1. prin migratie. 75 %. ventilate. natura învelitorii etc. panta adoptata. de închidere perimetrala. ardezie. subansamblul acoperis cuprinde urmatoarele elemente principale diferentiate prin functiunile pe care le îndeplinesc: • învelitoarea. • acoperisuri într-un strat. etanseitatea. Suportul poate fi din beton. dale de beton 4 . materiale plastice s. de evacuare în atmosfera a vaporilor de apa. durabilitatea. • termoizolatia. pentru evitarea patrunderii vaporilor de apa. cu rol de colectare si evacuare a apelor meteorice. Pentru îndeplinirea acestor functiuni elementele structurale (de rezistenta) si nestructurala ale acoperisurilor trebuie sa satisfaca o serie de exigente de performanta privind: stabilitatea si rezistenta. cunoscute si sub denumirea de acoperisuri reci. Clasificarea acoperisurilor se face în functie de urmatoarele criterii: comportarea higrotermica. Din punctul de vedere al comportarii higrotermice acestea pot fi (vezi tabelul ): • acoperisuri duble. beton usor sau alte suporturi rigide. care fac parte împreuna cu peretii exteriori si cu unele elemente ale infrastructurii din subsistemul elementelor de închidere ale cladirii. Izolarea termica deasupra stratului hidroizolant se realizeaza numai din polistiren extrudat. • bariere contra vaporilor. necirculabile cu structura ranversata Acoperisuri calde circulabile cu structura clasica Se pot realiza deasupra încaperilor încalzite a caror temperatura este mai mica de +240C si cu umiditate relativa de max. sapa. Peste hidroizolatie se poate aplica stratul de protectie alcatuit din beton. metalice din tabla zincata. asociate acoperisului. cu rol de protectie hidrofuga – poate fi din lemn. ploaie si vânt. structura de rezistenta a constructiei. siguranta la foc. Termoizolatia trebuie sa fie capabila sa preia încarcarile din circulatie. structura de rezistenta. Acoperisuri calde necirculabile cu structura clasica. Alcatuirea subansamblului acoperis se stabileste în corelare cu functiunile pe care trebuie sa le îndeplineasca si cu exigentele de performanta impusa. galvanizata. spuma de material plastic sau material de izolare din fibre. inclusiv datorita însoririi puternice din timpul verii si a pierderilor de caldura din timpul iernii. zgomot. de iluminare etc.a.. carton bituminat. Rolul principal al acoperisurilor este de închidere a cladirii si de creare a unui mediu interior protejat fata de cel exterior. îndeplinind rolul principal de bariera eficace contra factorilor agresivi ai mediului exterior: variatii de temperatura. forma. Acoperisuri calde. cantitatea de precipitatii din zona etc. praf. • elemente accesorii. Principial. straturi sau canale de difuzie. a caror temperatura este mai mica de +240C si cu umiditate relativa max. cu rol de protectie termica contra aportului de caldura. amplasate la partea superioara a cladirilor. Suportul hidroizolatiei poate fi beton. 75%. Se pot realiza deasupra încaperilor încalzite în mod continuu. cunoscute si sub denumirea de acoperisuri calde. ARGUMENT Acoperisurile sunt subansabluri constructive. în termoizolatie. beton usor.

• gradul de etanseitate pe care trebuie sa-l asigure acoperisul si care depinde în principal de destinatia încaperilor amplasate sub acoperis. acoperisuri-terasa. acoperisul participa cu o pondere importanta la realizarea unui microclimat artificial în cladirea pe care o izoleaza de mediul exterior. datorita radiatiilor solare în perioada de vara. se alege în functie de: • natura materialului utilizat ca strat de etansare. acoperisul trebuie sa realizeze colectarea si îndepartarea lor. lemn sau alte placi de constructii rezistente la încarcari astfel încât sa formeze o suprafata corespunzatoare. La stabilirea unei solutii corecte trebuie sa se tina seama si de umiditatea sub forma de vapori. având în vedere participarea acestui subansamblu la plastica cladirii. • functia de rezistenta. fara ca acestea sa patrunda în interior. aceste acoperisuri se pot realiza în structura clasica sau ranversata. facilitând localizarea defectiunilor si repararea imediata a zonelor degradate ale învelitorii si prin realizarea unor protectii de tip greu sau cu folii de aluminiu a hidroizolatiei acoperisurilorterasa. circulabile montate pe nisip sau pe suporti reglabili. fara stagnarea lor pe acoperis. • functia de protectie higrotermica. Protectia higrotermica Analiza comportarii acoperisurilor numai din punct de vedere termic nu este suficienta. Etanseitatea la actiunea apei din precipitatii Apele meteorice actioneaza sub forma de ploaie si zapada. pentru a permite evacuarea rapida a apelor meteorice. În functie de caracterul întrebuintarii.Acoperisuri calde. • încadrarea acoperisului în ansamblul constructiei. Se folosesc în special peste spatiile calde si umede. acoperisul se realizeaza de regula cu pante obtinute prin plane înclinate sau suprafete curbe. cu atât problemele de functionalitate (în special higrotermice) sunt mai deosebite în rezolvarea de ansamblu si de detaliu a subansamblului acoperis. circulabile cu structura ranversata Acoperisuri reci ventilate. acoperisuri verzi cu plantatii de vegetatie. unde umiditatea relativa este mai mare de 85% si temperatura aerului depaseste +240C. Acoperisuri parcare. alegându-se pante cu atât mai mari cu cât precipitatiile sunt mai abundente. Se realizeaza ca si sistemele anteriore. Postamentul izolatiei împotriva precipitatiilor poate fi beton. dar deasupra termoizolatiei se aplica placi de dimensiuni mari. putând fi exprimata sub forma unui set de functiuni specifice ca: • functia de etanseitate la actiunea apei din precipitatii. Functiile acoperisurilor Similar peretilor exteriori. Cu cât suprafata acoperisului este mai mare procentual din suprafata închiderii constructiei. pentru a evita supraîncalzirea acestora. Functionalitatea acoperisului este complexa. Suportul izolatiei poate fi beton sau material termoizolant rezistent la sarcina. care actioneaza asupra acoperisului. Marimea pantei acoperisului. 5 . • functia de iluminare. • conditiile climatice ale regiunii (regimul de precipitatii si presiune a vântului). Asigurarea în timp a etanseitatii acoperisurilor la actiunea apei din precipitatii se realizeaza prin conceperea unor solutii de acoperisuri care sa permita un control sistematic. Pentru satisfacerea acestei functiuni. • functia de protectie acustica. care suporta sarcinile automobilelor. în doua straturi Acoperisuri speciale aplicate pe nisip sau dale pe suporti reglabili.

similar planseelor de la nivelurile curente. acoperisul este cel mai solicitat la actiunea vaporilor de apa. atât în unele elemente ale acoperisului. în zonele extreme ale cladirii. stabilitate si rigiditate la aceste încarcari sunt cele specifice structurii de rezistenta a cladirii. Încarcarile orizontale datorate actiunii vântului sau seismului sunt preluate de structura de rezistenta a acoperisului. 6 . actioneaza în special pe verticala. Problemele de rezistenta. la care este supusa structura de rezistenta a acoperisului (în special când acesta este planseul ultimului nivel). În functie de tipul acesteia se indica adoptarea unor structuri spatiale. de tipul de acopris adoptat. În aceste cazuri speciale se evita învelitorile metalice. luând în considerare si criteriile de eficienta economica. care au o comportare buna la actiuni orizontale. acoperisului i se pun conditii mai severe fata de celelalte elemente de constructie datorita efectului însoririi directe din timpul verii. acoperisul trebuie sa preia toate solicitarile mecanice rezultate din actiunile exterioare la care este supus si sa le transmita structurii de rezistenta a constructiei. necesitatea unei protectii acustice împotriva zgomotului de impact datorat caderii picaturilor de ploaie apare mai rar. • adoptarea unor învelitori etanse sau permeabile la aer.Din punct de vedere higrotermic. Încarcarile verticale datorate greutatii permanente a straturilor de acoperis. eventual si a unor straturi de aer ventilat care sa diminueze riscul de aparitie în structura sau pe suprafata inferioara a acoperisului a fenomenului de condens. Dintre elementele de închidere ale unei cladiri. mai usor decât cel uscat (pentru aceeasi temperatura). Solicitarile mecanice din variatii de temperatura. duc la aparitia unor degradari. Protectia împotriva zgomotului aerian se realizeaza prin însasi structura compozita a subansamblului acoperis. În general. adoptarea unor structuri plane de rezistenta. procesului de exploatare sau actiunilor climatice sunt preluate de structura de rezistenta a acoperisului (de tip sarpanta sau planseu) si transmise elementelor verticale portante ale cladirii. în functie de necesitatile de ventilare ale acoperisului. Degradarile care pot aparea în urma solicitarilor mecanice pot fi fisuri orizontale la colturile cladirii între atic si planseu si fisuri în peretii portanti verticali la ultimul nivel. în cazul în care alcatuirea de ansamblu si de detaliu al subansamblului acoperis nu permite prelucrarea efectelor datorate variatiilor de temperatura. si se utilizeaza termoizolatii cu proprietati bune de izolare fonica si acolo unde este necesar. Aceasta structura se ia în considerare la stabilirea indicelui de izolare la zgomot aerian care trebuie sa fie mai mare decât cel admisibil. având în vedere ca aerul umed. Asigurarea functiunii de protectie higrotermica a subansamblului acoperis se realizeaza prin: • prevederea unor structuri termoizolante. • prevederea unor bariere de vapori. Rezistenta Ca ansamblu de rezistenta si de închidere a cladirii. se folosesc chiar plafoane fonoabsorbante. dimensionate în functie de conditiile de mediu exterior si de microclimatul interior al încaperilor de sub acoperis. Protectia acustica Acoperisurile trebuie sa contribuie la izolarea fonica a unitatilor functionale amplasate sub aceste subansambluri de constructie împotriva zgomotului aerian sau de impact datorat caderii picaturilor de ploaie. rigidizate prin saibe orizontale sau cu sisteme de contravântuire sau conceperea planseului de la ultimul nivel ca un element rigid în plan orizontal. în special în cei longitudinali. a pierderilor mari de caldura prin acoperis din timpul iernii si a vaporilor de apa ce tind sa treaca din spatiul cu presiune de vapori mari ridicata spre cel cu presiune mai scazuta (de obicei din interiorul cladirii spre exterior). cât si în structura de rezistenta verticala a cladirii.

• aplicarea unor rosturi transversale în atic. atunci când nu este influentata stabilitatea cladirii la încarcari orizontale. • realizarea îmbinarii dintre planseul ultimului nivel si peretii verticali. astfel încât sa permita deplasarea libera reciproca a celor doua elemente. când stratul de panta se dispune peste termoizolatie se recomanda realizarea acestuia din beton si aplicarea unor rosturi de dilatare umplute cu material elastic. care întrerup continuitatea tuturor straturilor.Pentru evitarea aparitiei unor astfel de degradari se recomanda: • aplicarea unor rosturi de dilatare în acoperis. cu dispunerea unui rost de preluare a dilatarilor si contractiilor diferite ale celor doua elemente. • evitarea utilizarii betoanelor usoare cu contractii mari. • aplicarea unei izolatii termice pe atic pentru a reduce influenta însoririi directe. care sa duca la fisurarea aticului. la realizarea stratului de panta. 7 . • realizarea îmbinarii dintre atic si planseul ultimului nivel. astfel încât sa nu apara tensiuni. la distante stabilite în functie de deformatia limita admisibila.

cantitatea de precipitatii locale.ploaie. • acoperisuri cu pante reduse – terase. Notiuni generale Acoperisul este subansamblul constructive care. dau rosturi multe. umiditate. in vederea indepartarii rapide a apei spre jgheaburi si burlane. Pantele de scurgere sunt in functie de: cerintele arhitecturale. Aceeasi panta accentuata se mai recomanda si in cazul invelitorilor din elemente mici care. Acoperisul trebuie sa asigure colectarea si indepartarea acestor ape .1. Acoperisul este elementul de constructie ce realizeaz a inchiderea la partea superioara a cladirii..vant. prin asamblare. acoperisurile se clasifica în: • acoperisuri cu panta mare a invelitorii.la partea superioara cu scopul de a proteja mediul interior al cladirii de variatii de temperatura. creand o posibilitate in plus de patrundere a apei in interior.inchide”cladirea sau parti din cladire. natura materialelor si considerente economice. Una dintre cerintele importante aleacoperisului este aceea de a prezenta un inalt grad de impermeabilitate la precipitatii. avand rolul de a proteja contra actiunilor climatice În functie de panta.etc.pantele acoperisurilor vor fi accentuate.2 . 8 . ACOPERISURI 2. La zonele cu precipitatii abundente.

amplasarea fata de constructiile invecinate.pe cabluri(fig. destinatia si forma cladirii.f) • In functie de forma arhitecturala.retele reticulare.Acțiunea factorilor externi (climatici. 9 .structuri hiperbolice. poluare) asupra acoperişurilor Forma acoperisului poate fi diversa . -curbe. felul materialului din care este realizata invelitoarea si de considerente arhitecturale.acoperisurile pot fi: -cu suprafete plane si inclinate .structuri gonflabile). 2. • jgheaburi si burlane (elemente accesorii). Ea este influentata de:dimensiunile in plan ale cladirii. • invelitoarea (elementul de protectie).e).c) -sustinut de elemente structurale ale cladirii:planseu(fig.profile de tip stalpi (fig. Partile componente ale acoperisului cu panta mare sunt : • sarpanta(elementul de rezistenta). a).reticulara(fig. d).grinzi(fig.acoperisul poate fi: -rezolvat cu o structura proprie de rezistenta care poate fi:o structura spatiala(denumita sarpanta fig.2. • Din punct de vedere structural.b). Clasificarea acoperisurilor Rezolvarea acoperisului poate fi: -distincta in cadrul constructiei -nedelimitata de subansamblul inchiderii exterioare(cupole.

fata de solutia anterioara..de dimensiune mare.valoarea vitezei aerului si cantitatea de umiditate evacuata din structura acoperisului sunt extrem de mici.desi adesea ofera cel mai bun confort.5 .cu straturi dispuse succesiv:rezulta prin dispunerea succesiva. terase ( 1.mediu sau mic volumul de aer este denumit pod iar daca daca spatiul este amenajat pentru locuire poarta denumirea de mansarda -multistrat.catre exterior acoperisul mai este denumit si . acoperisurile cu ape plane inclinate pot fi inclinate . • Din punct de vedere higrotermic acoperisurile pot fi: -duble:contin in alcatuirea lor un spatiu de aer . • Din punct de vedere higrotermic..rece”.existent in structura acoperisuluiu este relativ controlat(sub raport viteza)si dirijat(sub raport sens).unul peste celalalt.a straturilor necesare. 20 % ).mai sunt denumite si calde 10 .adesea mai sunt denumite si terase. cu panta mare ( 21 .. 150% ).Forme de acoperisuri: a)cu suprafete plane b)bolti c)cupole d)conoizi e)paraboloizi hiperbolici Acoperisuri speciale: a)copertine tip consola b)structura tip peron c)cupola cu placa cutata d)acoperis suspendat e)tip sa cu stalpi ancorati f)panza precomprimata din beton - • Functie de valoarea pantelor .acoperisurile pot fi: -ventilate:la care surplusul de umiditate provenit din divrse surse. plate ..sunt associate acoperisurilor duble -neventilate.. medie ( 8. cu pante mici .7 % ).

care protejeaza cladirea contra actiunii directe a apei din precipitatii. Învelitoarea este elementul de constructie care asigura etansietatea. ACOPERISURI CU SUPRAFETE PLANE ÎNCLINATE _ TIP SARPANTA Acoperisul cu suprafete plane inclinate este alcatuit din sarpanta.zapada si vant) si a le transmite la planseul sau la zidurile portante ale cladirii. invelitoare si elemente accesorii(jgheaburi si burlane). metal sau beton armat. 11 . planurile inclinate sub forma de triunghi isoscel se unesc in acelasi punct. acoperisurile se pot realiza cu unul pana la patru plane de scurgere. Acoperisul piramidal se utilizeaza la constructiile cu plan patratic sau poligonal. Sarpanta este elementul portant cu rolul de a prelua incarcarile de la invelitoare (din greutatea proprie. La cladirile dreptunghiulare.iar iarna seivesc aglomerarile de zapada. fiind alcatuita din materiale hidroizolante. Sarpanta se poate executa din lemn. Forma acoperisului cu suprafete plane inclinate trebuie sa fie cat mai simpla. În practica se mai intalnesc si alte forme de acoperisuri: acoperisurile-turn sau piramidele. ceea ce sporeste incarcarea pe elementele componente ale sarpantei.3. deoarece intr-o forma complexa de acoperis apar multe dolii – portiuni cu etanseitate scazuta . sub forma de bolti sau cupola . ori acoperisurile curbe.

ale versantilor si de care apa meteorica se indeparteaza . apoi se racordeaza succesiv cele cu latimea mai mica. este conturul format de linia situata cea mai jos si care delimiteaza acoperisul . iar in continuare – dreptele de intersectie a planurilor de scurgere. pot fi orizontale sau inclinate . Acoperisul cupola se foloseste. ELEMENTELE CARACTERISTICE ALE UNUI ACOPERIS CU PANTA MARE Elementele caracteristice ale unui acoperis cu panta mare sunt : poala sau picatura .lucarna este elementul care iese din planul acoperisului .1.Acoperisul boltit poate avea un profil sub forma de semicerc sau parabola. La cladiri compuse din corpuri de latimi diferite. zidurile exterioare fiind singurele reazeme. se rezolva intai dreptunghiul cu latimea cea mai mare. utilizandu-se la acoperirea cladirilor cu forme dreptunghiulare in plan. elementele pentru ventilare pot fi lucarnele si tabacherele . streasina sau cornisa este partea de acoperis care depaseste zidurile exterioare ale acoperisului . pentru determinarea configuratiei in plan se traseaza linia de contur a stresinilor. 3. Structura de rezistenta a acoperisurilor din lemn poate fi astfel clasificata: • sarpante de lemn (max. 15 m) – care transmit incarcarea prin intermediul unor elemente ce reazema pe zidurile portante sau pe plansee din beton armat. unele dintre acestea pot avea si rol de iluminare . la cladiri cu forma rotunda in plan. tabacherele sunt elementele realizate in planuri paralele cu panta versantului. doliile sunt liniile determinate de intersectiile versantilor spre care se indreapta apa meteorica . in general. 12 . coamele sunt liniile de intersectie . • ferme cu zabrele din lemn (la cladiri cu o latime mai mare de 12m) – o structura ce se caracterizeaza prin aceea ca nu are reazeme intermediare. La acoperisurile cu suprafete plane inclinate. situate la cota cea mai mare .

Detalii noduri. Şarpanta din lemn. realizand un sistem in care piesele sa nu-si poata modifica pozitia in planul elementului de rezistenta. piesele de lemn ce vin in contact sunt astfel prelucrate. Rigidizare transversala si longitudinala.3. ŞARPANTE DIN LEMN Datorita calitatilor fizico – mecanice si a prelucrarii usoare. incat sa se intrepatrunda. pe scaune si cu macaz. Şarpanta de lemn a unui acoperis poate fi realizata din capriori. 13 . ceea ce conduce la o utilizare partiala a rezistentei lemnului si o simplificare a geometriei pieselor ce se imbina . lemnul a fost folosit la executarea acoperisurilor inca din cele mai vechi timpuri. Acest sistem de imbinare necesita o prelucrare pretentioasa si greoaie a pieselor de lemn ce se unesc. Tot datorita acestor imbinari. Legatura componentelor sarpantei de lemn se realizeaza cu ajutorul imbinarilor “dulgheresti”. Sectiuni. Scheme statice. sectiunea activa a acestor piese este simtitor redusa. in cadrul acestor imbinari.2.

rigiditatea este asigurata cu ajutorul unor contravantuiri inclinate. În lungul acoperisului. coarda (talpa) preia eforturi de intindere.Şarpantele cu capriori sunt alcatuite din capriori care impreuna cu grinda de lemn (coarda) a planseului sau cu planseul din beton armat formeaza unsistem triunghiular nedeformabil in plan transversal . Capriorii si rigidizarile (distantieri) se executa din rigle sau – mai economic – din dulapi. capriorii preiau la coama eforturi de compresiune. iar contravantuirile – din scanduri. 14 .0 m) se rigidizeaza cu ajutorul unor bare orizontale care micsoreaza deschiderea la inconvoiere a acestora. care leaga grupuri de capriori. În cadrul sistemului triunghiular capriori-coarda. componentele perpendiculare ale incarcarilor dau nastere la eforturi de incovoiere. În capriori.90 cm. Asteriala alcatuita din scanduri sau sipci va transmite incarcarile exterioare la capriori. iar cei cu lungimi mari (>4. Capriorii se aseaza la interax de 70.

deasupra peretelui portant. cuprizand si popul. prin chertare si elemente de prindere metalice. Aceasta rigidizare este necesara in cazul deschiderilor marite (10. În vederea facilitarii realizarii imbinarilor si in functie de natura solicitarilor. iar cel ecarisat – la elementele incovoiate si la cele cu rol de solidarizare. se face prin intermediul unor talpi scurte. care se descarca pe pane. in functie de : • · forma sectiunii transversale a acoperisului.90cm... la elementele portante ale cladirii. panei. care se imbina cu talpa si popii – arbaletrier . Pentru a realiza economii de material lemnos.. pot fi executate sarpante din lemn rotund si ecarisat. ele se vor ancora cu piese metalice. datorita sarcinilor verticale apar eforturi de intindere. În dreptul panei intermediare nodul este alcatuit din imbinarea capriorului.prin chertare cu prag frontal. Talpa scurta se ancoreaza pe planseu.14 m) sau in zonele cu vanturi puternice. cand sistemul triunghiular format de capriorisi cleste nu asigura nedeformabilitatea fermei. Solutiile sarpantelor pe scaune sunt numeroase. Solidarizarea popilor pe talpa se realizeaza cu piese metalice. pane. Din lemn ecarisat se executa pana. Acest element este format din doua sectiuni dreptunghiulare din lemn. În clestii care leaga partea superioara a popilor comprimati.Şarpantele pe scaune au ca element principal de rezistenta “scaunul” alcatuit din popi. Îmbinarea contrafisei longitudinale (alcatuite din dulapi) se face la popi. stabilitatea este asigurata de contrafise (bare inclinate la 45 ) care se imbina cu popii si panele. prin intermediul unor talpi scurte . Sistemele de rezistenta plane sunt alcatuite din : popi (stalpi verticali) pe care reazema panele. Rezemarea popilor pe planseul de beton armat. vânt puternic).. În lungul cladirii aceste sisteme de rezistenta plane se amplaseaza la o distanta de 3. eliminand talpa (coarda). Pentru intarirea sistemului de rezistenta a sarpantei de lemn pe scaune. se introduce o bara inclinata. o pereche de capriori rezemati pe pane. pe care se reazema popii . Încarcarile se transmit de la invelitoare la elementele portante ale cladirii. in structura portanta a cladirii. • · latimea cladirii. iar din lemn rotund – popul si contrafisa. Aceasta bara va forma. • · dispozitia peretilor portanti interiori.. Pentru a evita deplasarea laterala (sau smulgerea) a acestor sarpante. iar intre popi si clesti cu contrafise. La cladirile cu zid median portant sau cu doua ziduri longitudinale portante simetrice. iar între ele sunt prevazute numai panele si o pereche de capriori asezati la 70. Nodul de la coama va fi alcatuit din imbinarea capriorilor pe pana de coama. cu popii si talpa. fiind asigurata suplimentar cu cate o prindere metalica. Aceste elemente orizontale transmit sarcinile.5m (aceasta distanta se stabileste din conditia folosirii optime a sectiunilor si lungimilor de livrare a lemnului). ce se pozeaza de o parte si de alta a capriorilor si popilor. deformabile la actiunea incarcarilor orizontale. clestilor si a popului inclinat. si clesti – un element orizontal ce leaga capriorii la o cota intermediara. iar cea intre contrafisa si pana . Folosirea popilor inclinati se justifica prin aceea ca pozitia panelor nu corespunde cu planul peretelui portant. Legatura intre pana si pop se realizeaza cu prindere metalica.5. 15 0 .. pentru a evita deplasarea la forte orizontale (cutremur. se pot folosi sarpante pe scaune cu popi inclinati si verticali. În lungul acoperisului. se va folosi materialul rotund la piese comprimate. in dreptul panelor de streasina. avandu-se in vedere faptul ca prinderea de pana ar fi dificila. din zapada si vant la capriori. prin popi si talpi. contrafise si talpi. Asteriala transmite incarcarile permanente. descris mai sus. Rezemarea acestor sarpante se face pe plansee din beton armat. Clestii scurti vor solidariza capriorii la partea superioara. capriorii si clestii. care maresc rigiditatea transversala a sarpantei. doua sisteme triunghiulare de baza. popii se descarca pe peretii longitudinali.

Acesti popi comprimati sunt solidarizati deasupra reazemului central. Prin acest sistem. in functie de alcatuirea barelor. care. Talpile sunt ancorate de planseu cu bride. Cei trei popi se descarca prin intermediul unor talpi ce se pozeaza intre niste reborduri din beton armat. În lungul sarpantei. Sarcina din pana de coama se descarca prin intermediul montului vertical si al arbaletrierilor la peretii exteriori. Panele intermediare si popii oblici realizeaza un scaun oblic. pentru a micsora deschiderea de incovoiere a talpii sub greutatea proprie. • · macaz dublu – pentru deschideri de la 8m la 12 m. avand inclinarea fata de orizontala mai mare de 1/1. Scaunul drept este alcatuit din pana de coama. Aceste contravantuiri vor lega doua sisteme de rezistenta (scaune). arbaletrierul si contrafisele intre popul central si pana de coama. Şarpanta cu macaz dublu e alcatuita din capriorii care descarca pe panele intermediare si pe panele de stresina. Montantul central este comprimat pana la legatura cu arbaletrierii. popul central si contrafisa longitudinala. sub forma de diagonale din dulapi. iar celelalte doua sunt alcatuite din contravanturile in diagonala in planul arbaletrierilor. Utilizarea sarpantei cu macaz se obisnuieste la cladiri fara pereti interiori.5.La streasina. cu un cleste alcatuit din doua scanduri . pana de coama isi descarca sarcinile exterioare la structura portanta. se deosebesc: • · macaz simplu – pentru deschideri mai mici de 8 m. Şarpanta cu macaz simplu este alcatuita din capriori. stabilitatea se asigura cu ajutorul contravantuirilor. iar de la aceasta legatura in jos este intins. descarcarea putandu-se realiza numai la peretii exteriori. pana (cosoroaba) se fixeaza de talpi. lasate in planseu. La randul lor. Sistemul de rezistenta al sarpantei cu macaz este constituit din bare care servesc la transmiterea sarcinilor din pane spre peretii portanti ai cladirii . panele intermediare transmit sarcinile la zidurile portante 16 . Din lemn rotund se executa: popii. care au si rolul de a proteja impotriva umiditatii. prin care sarcinile de la panele intermediare ajung la planseul de beton armat. Şarpante cu macaz. impreuna cu arbaletrierii contravantuiti. fixate de popi. iar popii sunt prinsi de talpi cu piese metalice. constituie cel de-al doilea sistem de rezistenta. care reazema pe pane de coama si de streasina. Talpa este suspendata de acest montant central.

3. la grinzile poligonale. Popul central care preia sarcinile panei de coama se va descarca impreuna cu panele intermediare in traversa orizontala. iar cele dreptunghiulare – invers. arbaletrieri si traversa orizontala. Panourile cele mai solicitate. Grinzile poligonale se situeaza. la eforturi axiale de compresiune si intindere. se scurg eforturile spre elementele portante ale cladirii. sunt cele de la mijlocul deschiderii. Grinzile cu zabrele sunt alcatuite din bare pe contur (talpi). iar in zabrele eforturile sunt relativ mici. Conturul grinzilor cu zabrele poate fi: sub forma de segment de cerc. Asadar. Spre exemplu: la grinzile triunghiulare. În lungul sarpantei. poligonal. la deschideri sporite. Barele grinzilor cu zabrele sunt solicitate. capriorii trebuie rezemati. Planul inclinat frontal are capriorii pozati dupa linia de cea mai mare panta. 3. care se intalnesc in puncte denumite noduri. Aceste linii sunt marcate pe grinzi (capriori de coama sau dolie) pe care reazema capriorii. intre grinzile triunghiulare si cele dreptunghiulare. Forma grinzilor cu zabrele triunghiulare si dreptunghiulare este dezavantajoasa. Capriorii de coama sau dolie sunt incarcati cu sarcini de pe cele doua plane inclinate adiacente. din punct de vedere al starii de eforturi din bare. iar cele dreptunghiulare – invers . in afara de panele intermediare. eforturile in talpi se micsoreaza mult de la margine spre mijloc. Distanta intre doua noduri consecutive defineste un panou al grinzii cu zabrele.exterioare prin intermediul sistemului alcatuit din: montanti. GRINZI CU ZABRELE DIN LEMN Grinzile cu zabrele de lemn sunt elemente de constructie alcatuite din bare. de obicei. Sarcinile vor ajunge la structura portanta prin intermediul arbaletrierilor. Forma conturului grinzii cu zabrele si sistemul de zabrele vor influenta asupra naturii eforturilor (compresiune sau intindere) si asupra marimii lor. rigidizarea se realizeaza prin contrafisele intre montantul central si pana de coama – la macazul simplu. Prin aceste elemente comprimate (montantul – pana la nivelul prinderii cu arbaletrierii). În unele cazuri. din cauza variatiei mari a eforturilor din bare (talpa superioara se abate mult de la curba de presiune). bare verticale (montanti) si bare inclinate (diagonale). Rezolvarea incheierii sarpantelor cu mai multe plane inclinate se face in functie de structura de rezistenta a sarpantei . acesti capriori au deschideri si incarcari mai mari decat capriorii curenti. Fermele in segment de cerc prezinta avantajul ca eforturile din panourile talpii superioare au valori apropiate (talpa superioara are conturul apropriat de forma curbei de presiune). iar la cel dublu – prin contrafisele intre panele intermediare si montanti. 17 . Eforturile in zabrele la grinzile triunghiulare vor creste spre mijloc. Capriorii se vor intalni perechi pe linia de coama si dolie. si pe pana de coama . triunghiular si dreptunghiular.

Daca.Alaturi de forma conturului grinzilor cu zabrele. Pentru alegerea tipului de grinda cu zabrele. • · forma talpii superioare. 18 . La grinzile triunghiulare. pe santier). În cadrul talpii inferioare. necesita grinzi cu talpa superioara rectilinie – grinzi triunghiulare. sunt intinse. • · rigiditatea generala la incovoiere a grinzii. • · posibilitatea de executie (prefabricarea sau mijloace simple. imbinarea se realizeaza la noduri. care infuenteaza asupra consumului de lemn (cele mai usoare sunt grinzile in segment de cerc.. rosturile de imbinare se pozeaza la o distanta fata de nod de 1/4. La talpa superioara comprimata.intinse. • · materialul de invelitoare. barele descendente sunt comprimate.1/5 din lungimea panoului pentru a nu fi influentata de flambaj. lungi. Traveea. inclinate. Barele ascendente se recomanda a fi folosite la grinzile triunghiulare. Alcatuire constructiva. elementele de lemn ale nodurilor de reazem trebuie antiseptizate. a caror lungime se ia astfel. placile ceramice si de azbociment. cu eclise si buloane. iar cele ascendente . • · ponderea elementelor auxiliare (pane. cele triunghiulare sunt de doua ori mai grele). iar cele scurte (montanti) – comprimate . din necesitati functionale. Înaltimea grinzilor este influentata de: • · natura invelitorii care impune panta minima. se alege astfel incât panele sa rezulte cu dimensiuni rationale. Grinzile cu zabrele din lemn se impart in panouri. Folosirea barelor descendente este avantajoasa in cazul formelor dreptunghiulare. trebuie analizate: • · cerintele de exploatare si intretinere. asteriala) – poate ajunge pana la 70 %. Panele care transmit sarcinile la grinzi se vor amplasa in noduri. la grinzile cu zabrele din lemn. pentru ca barele. incat coeficientul de subtirime (al tapii superioare) sa fie in limite acceptabile. sunt intinse (diagonale). spre exemplu. unde barele lungi.. În zonele expuse umiditatii. acesta se prinde de nodurile talpii inferioare. • · un calcul tehnico – economic comparativ. elementele de lemn se imbina cap la cap cu ajutorul ecliselor. la diagonalele grinzilor dreptunghiulare si poligonale natura eforturilor este inversa fata de a celor triunghiulare. si sistemul zabrelelor influenteaza asupra naturii eforturilor. trebuie prevazut tavan suspendat.

Învelitorile ceramice Aceste invelitori utilizeaza. in functie de gradul de importanta a cladirii si de gradul de impermeabilitate la precipitatii. spatiul mare de aer intre planseul superior si invelitoare are o functiune higrotermica importanta in stabilirea bilantului termic al cladirii si in comportarea invelitorii sub actiunea factorilor climatici. Tiglele vor rezema. in general. prin intermediul ciocurilor. ÎNVELITORI PENTRU ACOPERIŞURI CU SUPRAFEȚE PLANE ÎNCLINATE 4. Datorita gradului de etanseitate. La aceste acoperisuri. cu panta accentuata. Materialele ceramice folosite la invelitori sunt: tiglele – solzi. Pozarea tiglelor – solzi pe acoperis se face astfel. tiglele profilate trase. pe sipci.1.4. avand o forma plana. Tiglele – solzi se fabrica prin tragere in filiere. olanele de coama. la invelitoarele de tigle asezate dublu se va micsora panta acoperisului. Acest tip de tigle se pot aseza pe acoperis simplu sau dublu. pozate la 15 cm – in cazul in asezarii simple si la 25 cm – in cazul asezarii duble . 19 . la cladiri civile si agrozootehnice cu acoperisurile alcatuite din suprafete plane inclinate. cu unul sau doua ciocuri de prindere.

prin jgheaburi formate de profile. prin simpla petrecere a marginilor . cu ajutorul carora se imbina cu tiglele vecine. se fixeaza de tiglele – solzi cu mortar.“jgheaburi”. Sunt prevazute cu jgheaburi laterale. Datorita sectiunii cutate (modulul de rezistenta marit ). a olanelor . Suprapunerea olanelor din randul superior (capace) peste cele din randul inferior (jgheaburi) se realizeaza pe un strat de mortar . În plus fata de rezistenta sporita. aceste tigle profilate asigura o scurgere foarte buna a apelor meteorice. in final. Acest tip de invelitori grele se foloseste in zone cu vanturi puternice. rosturile normale pe creasta sunt acoperite prin decalare de la un rand la altul.Îimbinarea olanelor se face astfel ca partea ingusta a olanelor – “capace” sa se suprapuna partii late. Tiglele profilate au forma dreptunghiulara. Olanele de coama se fabrica prin presare si se utilizeaza pentru inchiderea muchiilor acoperisului. prin urmare. 20 . prin presare in tipare . privita comparativ cu panta invelitorilor ceramice in general. Panta invelitorii cu olane este cea mai redusa. greutatea invelitorii (comparativ cu cea din tiglele – solzi). asezate spre coama. la asezarea simpla. iar la asezarea dubla se decaleaza cele 2 straturi in cadrul aceluiasi rand. Doliile se etanseaza cu tabla zincata care se pozeaza pe asteriala de scanduri. Aceste piese ceramice semitronconice care se suprapun. creste suprafata utila a tiglei. distanta dintre sipci la 32 cm si micsorand. Prinderea suplimentara a tiglelor – solzi cu sarma zincata se realizeaza atunci cand exista pericolul smulgerii lor de catre vant. care se fabrica pe cale umeda. Olanele ceramice sunt piese semitronconice. marind.incat sa rezulte o tesere.

la suprafata cu o plasa de sarma. Azbestul. asadar. Învelitori din azbociment În compozitia azbocimentului intra 80% ciment si 20% azbest. inainte de intarire. fibra de azbest are rolul urmator: de a prelua eforturile de intindere ce apar datorita sarcinilor exterioare. prevazuti. obtinute prin filtrarea masei lichide (de azbest-ciment-apa) prin cilindrii filtranti.4. Masa de minereu contine 5% azbest. Foile de azbociment crude au proprietatea de a se mula in diferite forme datorita plasticitatii foii. iar grosimea se reduce. produs mineral . placile de azbociment capata o rezistenta la rupere din incovoiere mai mare. În produsele de azbociment. ca invelitori. densitatea placilor creste. la o presare. datorita unor avantaje: 21 . sub forma de fibre. se gaseste in stare naturala in rocile zacamintelor din minele de azbest. Foile de azbociment se fabrica din straturi subtiri. Placile rezultate din masina de format foi vor fi supuse. Azbocimentul se bucura de o larga utilizare la acoperisuri. Datorita presarii (se elimina partial apa). pot fi fabricate foi ondulate. in vederea maririi rezistentelor mecanice. de a obtine o elasticitate mai mare (fibrele de azbest se comporta ca o retea elastica ce armeaza pasta de ciment).2.

nu este recomandata folosirea lor la invelitori expuse la socuri. zona geografica. vibratii accentuate. Placile autoportante din vata minerala pot fi rezemate sau suspendate pe pane. strapungeri pentru cosuri. În cazul constructiilor deschise (soproane. • · posibilitatea de remediere a eventualelor deficiente. invelitorile duble sunt caracterizate de faptul ca. hangare). atase articulate sau suruburi pentru lemn . sub forma de placi autoportante din vata minerala. conditiile climatice si modul de fixare. ca: tije filetate. Ventilarea acestui spatiu are ca scop evitarea condensului pe intradosul placilor ondulate de azbociment si a acumularii de umiditate in placile termoizolatoare. Placile de azbociment cu ondule mari au grosime redusa. gradul ridicat de demontabilitate a lucrarii. · determina realizarea unor pante reduse ce conduc la economii de materiale pentru scurgerea apelor de ploaie (jgheaburi. Petrecerile transversale (paralel cu panele) au valorile minime functie de panta in zonele cu vanturi puternice. dilatari si contractii). Spatiul intre placile ondulate de azbociment si placile termoizolatoare autoportante se ventileaza prin circulatia libera a aerului. Realizarea rezistentei necesare transmisiei termice se asigura prin alegerea unei grosimi de placi corespunzatoare in urma unui calcul higrotermic. Transmiterea sarcinilor. beton) si dupa conditiile de exploatare ale cladirilor (cu trepidatii. 22 • • • . forma in plan dreptunghiulara. · punere in opera . Alaturi de placile curente de azbociment ondulate. peroane. provenite din incarcarea acoperisului. Placile plane se monteaza pe sipci sau pe asteriala din lemn. Pentru a obtine acest lucru. cu rosturi alternante. pentru a evita pericolul infiltratiei apei. avand o foarte buna etanseitate la intemperii. buna comportare in timp (aceasta determina obtinerea de importante economii de intretinere). cu placi dreptunghiulare. luminatoare. Fixarea placilor ondulate de reazeme se realizeaza cu ajutorul unor accesorii metalice zincate de montaj. Petrecerile laterale (in lungul pantei) se situeaza in partea opusa vantului dominant. viteza de executie – marita. pazii. la utilizarea unui minim de suprafata acoperita pentru maximum de suprafata utila. se folosesc la cladiri industriale incalzite (acestea necesita acoperisuri termoizolate). ondulele de la coama si streasina sunt lasate sa comunice liber cu atmosfera . Placile in montare dubla se aseaza in randuri orizontale. tasari inegale ale reazemelor. Placile plane se pot monta pe acoperis. • · pretul scazut. Pozarea placilor de azbociment pe acoperis se realizeaza prin suprapuneri in ambele sensuri. la placile rezemate pe pane se realizeaza prin intermediul clemelor de montaj. circulatie. Placile din azbociment ondulate cu termoizolatie. se folosesc cordoanele de chit. Avandu-se in vedere faptul ca placile de azbociment sunt putin elastice si fragile. cu rezistenta la rupere din incovoiere influentata de modulul de rezistenta a placilor de azbociment ondulat se va monta pe reazeme la interax mai mare comparativ cu placile plane.simpla. in cazul montarii pe asteriala. Fixarea placilor variaza dupa natura panelor (de metal. Petrecerea minima a placilor de azbociment este prezentata in functie de panta. lemn. Acoperisurile din placi de azbociment asezate intr-un strat se executa cu placile rombice si. burlane). mai rar. Etansarea imbinarilor la placile ondulate din azbociment se face cu rondele metalice cu guler si capacel din polietilena stabilizata cu negru de fum (rondelele au rolul si de repartizare a efortului).· greutate proprie redusa. se gasesc cel putin doua placi suprapuse. Placile termoizolate autoportante sunt realizate din vata minerala. piesele metalice de fixare a placilor de invelitoare vor fi verificate la smulgere. in alcatuirea acoperisurilor se folosesc piese speciale de azbociment – pentru racordari de calcane. • · incombustibilitatea – fapt datorat componetilor minerali. in orice punct al acoperisului. se mai prevede si un strat de carton asfaltat. simplu sau dublu.

• · executia – usoara. intre invelitoare si suport se prevede un strat de carton asfaltat. • · etanseitatea.4. din tabla zincata (care nu necesita masuri de protectie contra coroziunii). Aceste invelitori se realizeaza. tabla de plumb (la monumentele istorice).ca de exemplu. • · greutatea – redusa. care se grunduieste cu miniu de plumb. tabla neagra. Învelitorile din tabla Acestea se executa din foi de: tabla neagra. (otel – carbon obisnuit. 23 .3. laminat de cald). Avantajele invelitorii din tabla sunt urmatoarele: • · durabilitatea. tabla zicata . Învelitorile pot fi clasificate dupa forma foii de tabla: • invelitorii din tabla dreapta • invelitorii din tabla cutata sau ondulata . iar ulterior se vopseste pe ambele parti. Învelitorile din tabla dreapta se monteaza pe asteriala. cu dublu rol: de a evita condensul pe suprafata interioara a tablei si de a atenua zgomotul din timpul ploilor . de obicei.

datorita faptului ca realizeaza : • · acoperis usor. sapasuport a hidroizolatiei. 24 . stratul de difuzie (caton bitumat perforat). vor fi folosite procedee de asamblare ce permit. Falturile verticale paralele cu linia de cea mai mare panta sunt continue. Dintre aceste procedee. datorita sensibilitatii la medii agresive chimice. • · acoperisuri cu pante sub 20 %. datorita variatiilor de temperatura. panourile mai presupun: protectia anticoroziva la suprafata superioara a panourilor. La dolii si streasina. hidroizolatia bitumata si stratul de protectie a acesteia . La executarea invelitorilor din tabla ondulata sau cutata. Învelitoarea din placi de tabla cutata sau ondulata se impune ca solutie avantajoasa din punct de vedere tehnico-economic. Tabla ondulata sau cutata pentru invelitori se fabrica din foi de tabla zincata plana. • · versanti foarte lungi. amintim suruburile autofiletante. care permit scurgerea apei. se folosesc invelitorile din panourile de tabla cutata zincata termoizolata .economisind schela interioara. Învelitorile de tabla cutata sau ondulata pot fi proiectate: neizolate termic sau termoizolate. Fixarea tablei de asteriala se realizeaza cu ajutorul copcilor. pentru fixarea lor pe pane si asamblarea panourilor de tabla. În afara de aceste straturi (suport si termoizolatie). se recomanda folosirea falturilor duble. si asigura evitarea perforarii tablei. in general executia lucrarii de pe o singura parte. Falturile orizontale (culcate spre streasina). bariera contra vaporilor.Îmbinarea prin falturi a foilor de tabla are avantajul ca permite deplasarea. se executa paralel cu creasta. La cladirile industriale. care se introduc intre falturile verticale dupa fixarea de asteriala si se indoaie impreuna cu faltul.

pretul de cost – relativ redus comparativ cu alte invelitori. poate imbraca orice forma de acoperis. la cald. Cartoanele bitumate se fabrica prin impregnare cu bitum. Învelitorile bitumate Aceste invelitori sunt des utilizate. 25 .4 .4. a unor cartoane – materiale celulozice cu adaos din deseuri textile. Ca dezavantaje. Aceste foi bitumate pot fi cu sau fara acoperire cu bitum si presarate cu agregate minerale fine. se poate specifica rezistenta redusa la actiuni mecanice si la incendii. Materialele folosite la acest tip de invelitori sunt pe baza de bitum. iar alcatuirea din straturi succesive ajuta la corectarea neajunsurilor executiei manuale.datorita urmatoarelor calitati: grad de etanseitate – ridicat.

Panzele bitumate se obtin prin impregnare cu bitum a unor tesaturi cu fire organice sau impaslitura cusuta din fibre cu polisteri. Metoda “la cald’ are si o serie de dezavantaje. batute in cuie deasupra invelitorii. Prin aplicare “la cald”. foile bitumate se vor fixa cu sipci de lemn. Aceste materiale se produc in mai multe tipuri. se trece la lipirea foilor bitumate. • · foile bitumate trebuie sa aiba lungimi corespunzatoare. Numarul straturilor de hidroizolatii se stabileste in functie de importanta cladirii si panta de scurgere. Pentru inlaturarea suprapunerilor. • · cand stratul – suport este din asteriala. la care se adauga fibre de celuloza. Aplicarea metodei “la rece” la lucrari de invelitori bitumate inseamna intinderea cu peria a solutiilor sau a suspensiilor de bitum la temperatura mediului ambiant. si anume: necesita masuri de protectia muncii la transportul si aplicarea bitumului fierbinte. petrecerile straturilor invelitorii bitumate se vor intercala cu acelea ale straturilor lipite. cu conditia ca acesta sa suporte temperatura bitumului fierbinte fara a se degrada. foile bitumate se pot aplica perpendicular pe directia pantei. La acoperisurile cu inclinare redusa. ce se deosebesc dupa rezistenta la tractiune si modul de acoperire cu bitum. ajungand de la jgheab la coama. La acoperisurile cu inclinare redusa se utilizeaza procedeul “la cald” . Suspensia de bitum filerizat cu var hidratat se prepara din bitum cu punctul de inmuiere coborat. avand in vedere faptul ca dupa fiecare strat aplicat trebuie sa se astepte evaporarea solventului. Aceasta metoda “la cald” este utilizata mai des datorita avantajelor pe care le prezinta. sapa-suport din mortar de ciment nearmata sau armata. Împaslitura din fibra de sticla bitumata se utilizeaza in locul cartonului bitumat. pentru ca se lucreaza cu materiale la temperatura normala si nu necesita utilaje speciale. Stratul – suport al invelitorilorbitumate la acoperisuri poate fi: asteriala din scanduri. iar remedierele se executa usor si in timp scurt. sudarea perfecta a straturilor care se aplica succesiv. În cazul acoperisurilor cu pante mari. in functie de rezistenta stratului termoizolator. Dezavantajele sunt urmatoarele: necesitatea unor masuri speciale de depozitare a solutiilor in solventi organici (benzina). 26 . Avantajele metodei constau intr-o siguranta mai mare la executie. placa din beton armat – la acoperisurile in panta neizolate termic. Chitul de bitum filerizat cu var hidratat si de celuloza se prepara din suspensie de bitum filerizat. dispersat in apa cu ajutorul pastei de var. iar la inclinari mai mari aceste foi se aplica paralel cu directia pantei si cu petrecerile in sensul directiei vanturilor dominante. peste sipci se fixeaza cu mastic si banda de carton bitumat. sunt necesare masuri pentru prevenirea alunecarii invelitorii: • · se va folosi un mastic bituminos cu punctul de inmuiere mai ridicat. durata de executie – scurta. unde se va depasi prin suprapunere. Executia invelitorilor bitumate se poate realiza dupa doua metode – “la cald” si “la rece”. Stratul se considera finit in momentul cand solventul din solutie sau apa din emulsie s-au eliminat complet. se inteleg lucrarile de hidroizolatii ce se executa prin topirea bitumului si folosirea lui fierbinte la aplicarea directa sau atunci cand se lipesc cu el cartoane sau panze bitumate. iar la pantele mai mari se folosesc procedeele “la cald” si “la rece”. deoarece are un suport imputrescibil. Dupa uscarea stratului de amorsaj. utilaje si combustibil pentru topirea bitumului. betonul de panta. durata mare de executie.

alcatuite din otel zincat.suprafata corespunzatoare de acoperis se va majora cu 10 %. ACCESORII ALE INVELITORII Jgheaburile sunt canale deschise.5. la cele din beton. fixarea se realizeaza prin intermediul diblurilor. prin burlane. Cel mai frecvent folosite sunt jgeaburile cu sectiunea semicirculara. amplasate la streasina acoperisului cu rolul de a colecta apele provenite din precipitatii si de a le dirija. la acoperisurile de lemn. Sectiunea jgheabului se determina in functie de suprafata acoperisului pe care il deserveste. care sunt cele mai avantajoase pentru scurgerea apelor. 27 . Jgheaburile sunt prinse de streasina prin intermediul unor carlige. În cazul jgheaburilor dreptunghiulare folosite in general din considerente arhitectonice. la canalizare . Fixarea carligelor se face in asteriala sau capriori. Jgheaburile sunt realizate cu panta longitudinala si cu rosturi de dilatatie. confectionate din tabla zincata.

care conduc apele din precipitatii la reteaua de canalizare . Se recomanda ca evacuarea apei din burlan sa se faca la reteaua de canalizare. este functie de aria de acoperis deservita (in proiectie orizontala). evacuarea se face libera in rigole. Racordarea intre burlan (in general. 28 . care trebuie sa evacueze apa de pe o anumita suprafata de acoperis. are sectiunea circulara) si jgheab se realizeaza cu o piesa speciala. in cazul in care aceasta lipseste. Cladirile cu acoperis in panta trebuie prevazute cu jgheaburi si burlane. Sectiunea burlanului. confectionate din tabla zincata (exterioare) sau din tuburi de fonta (interioare). pentru a evita deranjarea circulatiei pe langa cladiri. independenta de burlan. amplasarte la dolie sau la o distanta de maximum 20 m. Burlanele se fixeaza pe pereti prin intermediul bratarilor inelare. ca si deteriorarea fatadelor. alcatuite din otel lat si o tija ascutita ce se introduce in pereti.Burlanele sunt tuburi verticale si inclinate. pentru a nu impiedica deplasarile din variatiile de temperatura.

Bucuresti 2001 Cum concepem constructiile civile Autor : Alexandru Ciornei Editura : Junimea 29 . aceste masuri necesita o atentie deosebita la aspectele referitoare la protectia contra umezelii. ceea ce inseamna ca temperatura aerului poate fi redusa fara a crea disconfort. Functie de rezistentele termice necesare se pot utiliza si izolatii termice. 7. REABILITAREA TERMICA A ACOPERISURILOR CU POD Îmbunatatirea comportarii termice a planseului de la acoperisurile cu pod se poate realiza prin pozarea unei izolatii termice suplimentare la partea superioara sau inferioara a podului. Amplasarea la partea superioara are avantajul unei executii economice si nu afecteaza spatiul. Bariera de vapori se aplica pe partea calda a termoizolatiei. Editura : Matrix Rom. Izolatia suplimentara se poate amplasa si la partea inferioara a planseului. pentru eliminarea vaporilor de apa. care se va mula si fixa pe planseul existent. Masurile de izolare termica suplimentara. are avantajul inzestrarii cladirii cu o caracteristica favorabila a absorbtiei zgomotului. care vor umple complet intreaga suprafata inclinata a acopersului.6. Masurile de izolare suplimentara a acoperisurilor cu pod vor conduce la o micsorare a curentilor de aer si a caldurii pe suprafetele interioare. prin utilizarea unui tavan fals din placi de ipsos carton fixat prin intermediul unei retele metalice de planseul de rezistenta existent. La streasina se va prevedea o gura de ventilatie.Bucuresti 2004 Constructii : Alcatuiri constructive ale principalelor subansambluri Autor : Mihai Manole Editura : Matrix Rom. pozate la suprafata interioara inclinata a acoperisului. care poate fi utilizat cu functiune de locuit. În schimb. zgura) sau vata minerala protejata cu o sapa armata. BIBLIOGRAFIE Constructii : Elemente generale pentru cadastru.Bucuresti 2002 Constructii : Subansambluri constructive Autor : Mirel Florin Delia Editura : Matrix Rom. pentru realizarea unei etanseitati corespunzatoare. În cazul in care nu exista o bariera de vapori eficienta sau daca rezistenta termica a izolatiei suplimentare este mai mare decât o rezistenta termica totala. Autor : Gabriela Ecaterina Proca. Izolatia termica suplimentara se realizeaza cu saltele din vata minerala. din material granular (granulit. la partea superioara a planseului de rezistenta orizontal. noul tavan fals va fi prevazut cu o bariera de vapori pozata pe partea calda a izolatiei. Izolatia termica suplimentara la partea superioara se aplica pe o bariera de vapori (folie din material plastic).

IMAGINI ACOPERISURI TIP SARPANTA 30 .8. ANEXA .

31 .

32 .

33 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful