P. 1
acoperisuri tip sarpanta

acoperisuri tip sarpanta

|Views: 6,276|Likes:
Published by mihaelaciurel

More info:

Published by: mihaelaciurel on Feb 01, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/21/2013

pdf

text

original

GRUPUL ŞCOLAR „ NICOLAE BALCESCU” OLTENITA

Nr. ______ din _________

PROIECT
pentru EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE PENTRU OBŢINEREA CERTIFICATULUI DE CALIFICARE PROFESIONALĂ NIVEL III

Calificarea: TEHNICIAN DESENATOR PENTRU CONSTRUCTII SI INSTALATII

Tema: ACOPERISURI TIP SARPANTA

ÎNDRUMĂTOR: Prof. Niculescu Emilia Elev: Clasa: a XII a

- 2008 _ 2009 -

1

2

CUPRINS

1. ARGUMENT 2 . ACORERISURI 2.1. Notiuni generale 2.2. Clasificarea acoperisurilor 3. ACOPERISURI CU SUPRAFETE PLANE ÎNCLINATE (TIP SARPANTA) 3.1. Elementele caracteristice ale unui acoperis cu panta mare 3.2. Şarpante din lemn 3.3. Grinzi cu zabrele din lemn 4. ÎNVELITORI PENTRU ACOPERIŞURI CU SUPRAFEȚE PLANE ÎNCLINATE 4.1.Învelitorile ceramice 4.2. Învelitori din azbociment 4.3. Învelitorile din tabla 4.4 . Învelitorile bitumate 5. ACCESORII ALE INVELITORII 6. REABILITAREA TERMICA A ACOPERISURILOR CU POD 7. BIBLIOGRAFIE 8. ANEXA IMAGINI - ACOPERISURI SARPANTA

3

prin migratie. straturi sau canale de difuzie. plumb sau cupru. Suportul hidroizolatiei poate fi beton. inclusiv datorita însoririi puternice din timpul verii si a pierderilor de caldura din timpul iernii. Acoperisuri calde. cu rol de protectie hidrofuga – poate fi din lemn. de evacuare în atmosfera a vaporilor de apa. amplasate la partea superioara a cladirilor. spuma de material plastic sau material de izolare din fibre. beton usor sau alte suporturi rigide. Alcatuirea subansamblului acoperis se stabileste în corelare cu functiunile pe care trebuie sa le îndeplineasca si cu exigentele de performanta impusa. lipit sau fixat mecanic. materiale ceramice. Pentru îndeplinirea acestor functiuni elementele structurale (de rezistenta) si nestructurala ale acoperisurilor trebuie sa satisfaca o serie de exigente de performanta privind: stabilitatea si rezistenta. sapa. dale de beton 4 . noxe etc. ploaie si vânt. dar cu formarea de terasa-acoperis. Termoizolatia trebuie sa fie capabila sa preia încarcarile din circulatie. cu rol de protectie termica contra aportului de caldura. metalice din tabla zincata. • elemente accesorii. etanseitatea. acoperisurile fiind elemente separatoare si în acelasi timp de contact permanent cu mediul ambiant. beton usor. ventilate. confortul higrotermic si acustic etc. 75%. Peste hidroizolatie se poate aplica stratul de protectie alcatuit din beton. Rolul principal al acoperisurilor este de închidere a cladirii si de creare a unui mediu interior protejat fata de cel exterior. Din punctul de vedere al comportarii higrotermice acestea pot fi (vezi tabelul ): • acoperisuri duble. natura învelitorii etc. praf. asociate acoperisului. cunoscute si sub denumirea de acoperisuri calde. cunoscute si sub denumirea de acoperisuri reci. cantitatea de precipitatii din zona etc. îndeplinind rolul principal de bariera eficace contra factorilor agresivi ai mediului exterior: variatii de temperatura. materiale plastice s. Izolarea termica deasupra stratului hidroizolant se realizeaza numai din polistiren extrudat. durabilitatea. tinând seama de: compartimentarea cladirii. Acoperisuri calde necirculabile cu structura clasica. de închidere perimetrala. Se pot realiza deasupra încaperilor încalzite în mod continuu. Principial. Aplicarea se face ca la sistemul anterior.. zgomot. din aluminiu. structura de rezistenta a constructiei. • termoizolatia. de iluminare etc. pentru evitarea patrunderii vaporilor de apa. • acoperisuri într-un strat. în termoizolatie.1. panta adoptata. Suportul poate fi din beton. carton bituminat. necirculabile cu structura ranversata Acoperisuri calde circulabile cu structura clasica Se pot realiza deasupra încaperilor încalzite a caror temperatura este mai mica de +240C si cu umiditate relativa de max. termoizolatie în placi sau role. a caror temperatura este mai mica de +240C si cu umiditate relativa max. 75 %. subansamblul acoperis cuprinde urmatoarele elemente principale diferentiate prin functiunile pe care le îndeplinesc: • învelitoarea. ardezie. structura de rezistenta. neventilate. care fac parte împreuna cu peretii exteriori si cu unele elemente ale infrastructurii din subsistemul elementelor de închidere ale cladirii. galvanizata. aspectul arhitectural dorit. siguranta la foc. cu rol de colectare si evacuare a apelor meteorice. umiditate. ARGUMENT Acoperisurile sunt subansabluri constructive.a. forma. • bariere contra vaporilor. Clasificarea acoperisurilor se face în functie de urmatoarele criterii: comportarea higrotermica.

Functionalitatea acoperisului este complexa. datorita radiatiilor solare în perioada de vara. circulabile cu structura ranversata Acoperisuri reci ventilate. acoperisul trebuie sa realizeze colectarea si îndepartarea lor. pentru a permite evacuarea rapida a apelor meteorice. fara stagnarea lor pe acoperis. Marimea pantei acoperisului. pentru a evita supraîncalzirea acestora. se alege în functie de: • natura materialului utilizat ca strat de etansare. Functiile acoperisurilor Similar peretilor exteriori. acoperisuri-terasa. • încadrarea acoperisului în ansamblul constructiei. alegându-se pante cu atât mai mari cu cât precipitatiile sunt mai abundente. Cu cât suprafata acoperisului este mai mare procentual din suprafata închiderii constructiei. Se realizeaza ca si sistemele anteriore. Postamentul izolatiei împotriva precipitatiilor poate fi beton. Pentru satisfacerea acestei functiuni. cu atât problemele de functionalitate (în special higrotermice) sunt mai deosebite în rezolvarea de ansamblu si de detaliu a subansamblului acoperis. unde umiditatea relativa este mai mare de 85% si temperatura aerului depaseste +240C. • gradul de etanseitate pe care trebuie sa-l asigure acoperisul si care depinde în principal de destinatia încaperilor amplasate sub acoperis. Suportul izolatiei poate fi beton sau material termoizolant rezistent la sarcina. putând fi exprimata sub forma unui set de functiuni specifice ca: • functia de etanseitate la actiunea apei din precipitatii. • functia de protectie higrotermica. circulabile montate pe nisip sau pe suporti reglabili. La stabilirea unei solutii corecte trebuie sa se tina seama si de umiditatea sub forma de vapori. Acoperisuri parcare. • functia de protectie acustica. acoperisul participa cu o pondere importanta la realizarea unui microclimat artificial în cladirea pe care o izoleaza de mediul exterior. în doua straturi Acoperisuri speciale aplicate pe nisip sau dale pe suporti reglabili. acoperisuri verzi cu plantatii de vegetatie. având în vedere participarea acestui subansamblu la plastica cladirii. Etanseitatea la actiunea apei din precipitatii Apele meteorice actioneaza sub forma de ploaie si zapada. În functie de caracterul întrebuintarii. 5 . Asigurarea în timp a etanseitatii acoperisurilor la actiunea apei din precipitatii se realizeaza prin conceperea unor solutii de acoperisuri care sa permita un control sistematic. acoperisul se realizeaza de regula cu pante obtinute prin plane înclinate sau suprafete curbe. facilitând localizarea defectiunilor si repararea imediata a zonelor degradate ale învelitorii si prin realizarea unor protectii de tip greu sau cu folii de aluminiu a hidroizolatiei acoperisurilorterasa.Acoperisuri calde. • conditiile climatice ale regiunii (regimul de precipitatii si presiune a vântului). fara ca acestea sa patrunda în interior. Protectia higrotermica Analiza comportarii acoperisurilor numai din punct de vedere termic nu este suficienta. care actioneaza asupra acoperisului. • functia de iluminare. • functia de rezistenta. Se folosesc în special peste spatiile calde si umede. lemn sau alte placi de constructii rezistente la încarcari astfel încât sa formeze o suprafata corespunzatoare. care suporta sarcinile automobilelor. aceste acoperisuri se pot realiza în structura clasica sau ranversata. dar deasupra termoizolatiei se aplica placi de dimensiuni mari.

În general. se folosesc chiar plafoane fonoabsorbante. Asigurarea functiunii de protectie higrotermica a subansamblului acoperis se realizeaza prin: • prevederea unor structuri termoizolante. având în vedere ca aerul umed. în cazul în care alcatuirea de ansamblu si de detaliu al subansamblului acoperis nu permite prelucrarea efectelor datorate variatiilor de temperatura. si se utilizeaza termoizolatii cu proprietati bune de izolare fonica si acolo unde este necesar.Din punct de vedere higrotermic. atât în unele elemente ale acoperisului. Dintre elementele de închidere ale unei cladiri. care au o comportare buna la actiuni orizontale. Aceasta structura se ia în considerare la stabilirea indicelui de izolare la zgomot aerian care trebuie sa fie mai mare decât cel admisibil. Încarcarile verticale datorate greutatii permanente a straturilor de acoperis. acoperisul este cel mai solicitat la actiunea vaporilor de apa. În functie de tipul acesteia se indica adoptarea unor structuri spatiale. procesului de exploatare sau actiunilor climatice sunt preluate de structura de rezistenta a acoperisului (de tip sarpanta sau planseu) si transmise elementelor verticale portante ale cladirii. în special în cei longitudinali. necesitatea unei protectii acustice împotriva zgomotului de impact datorat caderii picaturilor de ploaie apare mai rar. Încarcarile orizontale datorate actiunii vântului sau seismului sunt preluate de structura de rezistenta a acoperisului. Degradarile care pot aparea în urma solicitarilor mecanice pot fi fisuri orizontale la colturile cladirii între atic si planseu si fisuri în peretii portanti verticali la ultimul nivel. similar planseelor de la nivelurile curente. Protectia împotriva zgomotului aerian se realizeaza prin însasi structura compozita a subansamblului acoperis. la care este supusa structura de rezistenta a acoperisului (în special când acesta este planseul ultimului nivel). acoperisului i se pun conditii mai severe fata de celelalte elemente de constructie datorita efectului însoririi directe din timpul verii. dimensionate în functie de conditiile de mediu exterior si de microclimatul interior al încaperilor de sub acoperis. de tipul de acopris adoptat. în zonele extreme ale cladirii. Solicitarile mecanice din variatii de temperatura. acoperisul trebuie sa preia toate solicitarile mecanice rezultate din actiunile exterioare la care este supus si sa le transmita structurii de rezistenta a constructiei. luând în considerare si criteriile de eficienta economica. duc la aparitia unor degradari. În aceste cazuri speciale se evita învelitorile metalice. • prevederea unor bariere de vapori. actioneaza în special pe verticala. mai usor decât cel uscat (pentru aceeasi temperatura). Problemele de rezistenta. • adoptarea unor învelitori etanse sau permeabile la aer. eventual si a unor straturi de aer ventilat care sa diminueze riscul de aparitie în structura sau pe suprafata inferioara a acoperisului a fenomenului de condens. stabilitate si rigiditate la aceste încarcari sunt cele specifice structurii de rezistenta a cladirii. adoptarea unor structuri plane de rezistenta. rigidizate prin saibe orizontale sau cu sisteme de contravântuire sau conceperea planseului de la ultimul nivel ca un element rigid în plan orizontal. 6 . Rezistenta Ca ansamblu de rezistenta si de închidere a cladirii. în functie de necesitatile de ventilare ale acoperisului. a pierderilor mari de caldura prin acoperis din timpul iernii si a vaporilor de apa ce tind sa treaca din spatiul cu presiune de vapori mari ridicata spre cel cu presiune mai scazuta (de obicei din interiorul cladirii spre exterior). cât si în structura de rezistenta verticala a cladirii. Protectia acustica Acoperisurile trebuie sa contribuie la izolarea fonica a unitatilor functionale amplasate sub aceste subansambluri de constructie împotriva zgomotului aerian sau de impact datorat caderii picaturilor de ploaie.

Pentru evitarea aparitiei unor astfel de degradari se recomanda: • aplicarea unor rosturi de dilatare în acoperis. astfel încât sa nu apara tensiuni. • aplicarea unor rosturi transversale în atic. 7 . astfel încât sa permita deplasarea libera reciproca a celor doua elemente. • evitarea utilizarii betoanelor usoare cu contractii mari. • aplicarea unei izolatii termice pe atic pentru a reduce influenta însoririi directe. la distante stabilite în functie de deformatia limita admisibila. care sa duca la fisurarea aticului. • realizarea îmbinarii dintre atic si planseul ultimului nivel. atunci când nu este influentata stabilitatea cladirii la încarcari orizontale. la realizarea stratului de panta. • realizarea îmbinarii dintre planseul ultimului nivel si peretii verticali. când stratul de panta se dispune peste termoizolatie se recomanda realizarea acestuia din beton si aplicarea unor rosturi de dilatare umplute cu material elastic. care întrerup continuitatea tuturor straturilor. cu dispunerea unui rost de preluare a dilatarilor si contractiilor diferite ale celor doua elemente.

acoperisurile se clasifica în: • acoperisuri cu panta mare a invelitorii.vant. La zonele cu precipitatii abundente.la partea superioara cu scopul de a proteja mediul interior al cladirii de variatii de temperatura.ploaie. natura materialelor si considerente economice.etc. Pantele de scurgere sunt in functie de: cerintele arhitecturale. • acoperisuri cu pante reduse – terase. Notiuni generale Acoperisul este subansamblul constructive care.2 . ACOPERISURI 2. cantitatea de precipitatii locale.inchide”cladirea sau parti din cladire. dau rosturi multe. umiditate. 8 . Aceeasi panta accentuata se mai recomanda si in cazul invelitorilor din elemente mici care. creand o posibilitate in plus de patrundere a apei in interior. Acoperisul trebuie sa asigure colectarea si indepartarea acestor ape . avand rolul de a proteja contra actiunilor climatice În functie de panta.pantele acoperisurilor vor fi accentuate. Acoperisul este elementul de constructie ce realizeaz a inchiderea la partea superioara a cladirii.1. Una dintre cerintele importante aleacoperisului este aceea de a prezenta un inalt grad de impermeabilitate la precipitatii. prin asamblare. in vederea indepartarii rapide a apei spre jgheaburi si burlane..

a).reticulara(fig. destinatia si forma cladirii.acoperisul poate fi: -rezolvat cu o structura proprie de rezistenta care poate fi:o structura spatiala(denumita sarpanta fig.profile de tip stalpi (fig.acoperisurile pot fi: -cu suprafete plane si inclinate . Ea este influentata de:dimensiunile in plan ale cladirii. poluare) asupra acoperişurilor Forma acoperisului poate fi diversa . 2.f) • In functie de forma arhitecturala. Partile componente ale acoperisului cu panta mare sunt : • sarpanta(elementul de rezistenta).e).2. 9 . felul materialului din care este realizata invelitoarea si de considerente arhitecturale. -curbe.pe cabluri(fig.retele reticulare. • jgheaburi si burlane (elemente accesorii).grinzi(fig.b). • Din punct de vedere structural.c) -sustinut de elemente structurale ale cladirii:planseu(fig. d).structuri hiperbolice.structuri gonflabile). Clasificarea acoperisurilor Rezolvarea acoperisului poate fi: -distincta in cadrul constructiei -nedelimitata de subansamblul inchiderii exterioare(cupole. amplasarea fata de constructiile invecinate. • invelitoarea (elementul de protectie).Acțiunea factorilor externi (climatici.

cu straturi dispuse succesiv:rezulta prin dispunerea succesiva.7 % ). medie ( 8.mediu sau mic volumul de aer este denumit pod iar daca daca spatiul este amenajat pentru locuire poarta denumirea de mansarda -multistrat. cu panta mare ( 21 . cu pante mici .valoarea vitezei aerului si cantitatea de umiditate evacuata din structura acoperisului sunt extrem de mici.catre exterior acoperisul mai este denumit si .acoperisurile pot fi: -ventilate:la care surplusul de umiditate provenit din divrse surse.fata de solutia anterioara..mai sunt denumite si calde 10 .a straturilor necesare. acoperisurile cu ape plane inclinate pot fi inclinate . terase ( 1.. 150% ). • Din punct de vedere higrotermic.desi adesea ofera cel mai bun confort..5 .rece”. plate .existent in structura acoperisuluiu este relativ controlat(sub raport viteza)si dirijat(sub raport sens).adesea mai sunt denumite si terase.unul peste celalalt.. 20 % ).de dimensiune mare. • Din punct de vedere higrotermic acoperisurile pot fi: -duble:contin in alcatuirea lor un spatiu de aer .Forme de acoperisuri: a)cu suprafete plane b)bolti c)cupole d)conoizi e)paraboloizi hiperbolici Acoperisuri speciale: a)copertine tip consola b)structura tip peron c)cupola cu placa cutata d)acoperis suspendat e)tip sa cu stalpi ancorati f)panza precomprimata din beton - • Functie de valoarea pantelor ..sunt associate acoperisurilor duble -neventilate.

Învelitoarea este elementul de constructie care asigura etansietatea. deoarece intr-o forma complexa de acoperis apar multe dolii – portiuni cu etanseitate scazuta .iar iarna seivesc aglomerarile de zapada.3. Sarpanta este elementul portant cu rolul de a prelua incarcarile de la invelitoare (din greutatea proprie. metal sau beton armat. ceea ce sporeste incarcarea pe elementele componente ale sarpantei. La cladirile dreptunghiulare. care protejeaza cladirea contra actiunii directe a apei din precipitatii. ACOPERISURI CU SUPRAFETE PLANE ÎNCLINATE _ TIP SARPANTA Acoperisul cu suprafete plane inclinate este alcatuit din sarpanta. Acoperisul piramidal se utilizeaza la constructiile cu plan patratic sau poligonal. Forma acoperisului cu suprafete plane inclinate trebuie sa fie cat mai simpla. 11 . fiind alcatuita din materiale hidroizolante. În practica se mai intalnesc si alte forme de acoperisuri: acoperisurile-turn sau piramidele. planurile inclinate sub forma de triunghi isoscel se unesc in acelasi punct. sub forma de bolti sau cupola . ori acoperisurile curbe. Sarpanta se poate executa din lemn.zapada si vant) si a le transmite la planseul sau la zidurile portante ale cladirii. invelitoare si elemente accesorii(jgheaburi si burlane). acoperisurile se pot realiza cu unul pana la patru plane de scurgere.

12 . Structura de rezistenta a acoperisurilor din lemn poate fi astfel clasificata: • sarpante de lemn (max. utilizandu-se la acoperirea cladirilor cu forme dreptunghiulare in plan. coamele sunt liniile de intersectie . tabacherele sunt elementele realizate in planuri paralele cu panta versantului. situate la cota cea mai mare . este conturul format de linia situata cea mai jos si care delimiteaza acoperisul . iar in continuare – dreptele de intersectie a planurilor de scurgere. streasina sau cornisa este partea de acoperis care depaseste zidurile exterioare ale acoperisului . ale versantilor si de care apa meteorica se indeparteaza . zidurile exterioare fiind singurele reazeme. La cladiri compuse din corpuri de latimi diferite.lucarna este elementul care iese din planul acoperisului . pot fi orizontale sau inclinate . doliile sunt liniile determinate de intersectiile versantilor spre care se indreapta apa meteorica . 3. elementele pentru ventilare pot fi lucarnele si tabacherele . ELEMENTELE CARACTERISTICE ALE UNUI ACOPERIS CU PANTA MARE Elementele caracteristice ale unui acoperis cu panta mare sunt : poala sau picatura . unele dintre acestea pot avea si rol de iluminare . se rezolva intai dreptunghiul cu latimea cea mai mare. • ferme cu zabrele din lemn (la cladiri cu o latime mai mare de 12m) – o structura ce se caracterizeaza prin aceea ca nu are reazeme intermediare.1. Acoperisul cupola se foloseste. 15 m) – care transmit incarcarea prin intermediul unor elemente ce reazema pe zidurile portante sau pe plansee din beton armat.Acoperisul boltit poate avea un profil sub forma de semicerc sau parabola. pentru determinarea configuratiei in plan se traseaza linia de contur a stresinilor. in general. apoi se racordeaza succesiv cele cu latimea mai mica. La acoperisurile cu suprafete plane inclinate. la cladiri cu forma rotunda in plan.

ceea ce conduce la o utilizare partiala a rezistentei lemnului si o simplificare a geometriei pieselor ce se imbina . piesele de lemn ce vin in contact sunt astfel prelucrate. sectiunea activa a acestor piese este simtitor redusa. pe scaune si cu macaz. Detalii noduri.2. 13 . Şarpanta din lemn. ŞARPANTE DIN LEMN Datorita calitatilor fizico – mecanice si a prelucrarii usoare. in cadrul acestor imbinari. Scheme statice. Tot datorita acestor imbinari. Acest sistem de imbinare necesita o prelucrare pretentioasa si greoaie a pieselor de lemn ce se unesc. Sectiuni.3. incat sa se intrepatrunda. lemnul a fost folosit la executarea acoperisurilor inca din cele mai vechi timpuri. Şarpanta de lemn a unui acoperis poate fi realizata din capriori. realizand un sistem in care piesele sa nu-si poata modifica pozitia in planul elementului de rezistenta. Legatura componentelor sarpantei de lemn se realizeaza cu ajutorul imbinarilor “dulgheresti”. Rigidizare transversala si longitudinala.

0 m) se rigidizeaza cu ajutorul unor bare orizontale care micsoreaza deschiderea la inconvoiere a acestora. coarda (talpa) preia eforturi de intindere. rigiditatea este asigurata cu ajutorul unor contravantuiri inclinate. capriorii preiau la coama eforturi de compresiune. 14 . Capriorii se aseaza la interax de 70. În lungul acoperisului. Asteriala alcatuita din scanduri sau sipci va transmite incarcarile exterioare la capriori. iar contravantuirile – din scanduri.90 cm.Şarpantele cu capriori sunt alcatuite din capriori care impreuna cu grinda de lemn (coarda) a planseului sau cu planseul din beton armat formeaza unsistem triunghiular nedeformabil in plan transversal . Capriorii si rigidizarile (distantieri) se executa din rigle sau – mai economic – din dulapi. iar cei cu lungimi mari (>4. În cadrul sistemului triunghiular capriori-coarda. În capriori. componentele perpendiculare ale incarcarilor dau nastere la eforturi de incovoiere. care leaga grupuri de capriori.

. Solidarizarea popilor pe talpa se realizeaza cu piese metalice. Legatura intre pana si pop se realizeaza cu prindere metalica. În vederea facilitarii realizarii imbinarilor si in functie de natura solicitarilor. Rezemarea acestor sarpante se face pe plansee din beton armat. prin intermediul unor talpi scurte . eliminand talpa (coarda). si clesti – un element orizontal ce leaga capriorii la o cota intermediara. Pentru a realiza economii de material lemnos. capriorii si clestii. iar între ele sunt prevazute numai panele si o pereche de capriori asezati la 70. Folosirea popilor inclinati se justifica prin aceea ca pozitia panelor nu corespunde cu planul peretelui portant. se introduce o bara inclinata. stabilitatea este asigurata de contrafise (bare inclinate la 45 ) care se imbina cu popii si panele. se face prin intermediul unor talpi scurte. pe care se reazema popii . din zapada si vant la capriori. Nodul de la coama va fi alcatuit din imbinarea capriorilor pe pana de coama. Talpa scurta se ancoreaza pe planseu. iar intre popi si clesti cu contrafise. cand sistemul triunghiular format de capriorisi cleste nu asigura nedeformabilitatea fermei.90cm. La cladirile cu zid median portant sau cu doua ziduri longitudinale portante simetrice. deformabile la actiunea incarcarilor orizontale. prin chertare si elemente de prindere metalice. cuprizand si popul. iar din lemn rotund – popul si contrafisa. descris mai sus. Rezemarea popilor pe planseul de beton armat. vânt puternic). fiind asigurata suplimentar cu cate o prindere metalica. iar cel ecarisat – la elementele incovoiate si la cele cu rol de solidarizare.prin chertare cu prag frontal.. Pentru a evita deplasarea laterala (sau smulgerea) a acestor sarpante. popii se descarca pe peretii longitudinali. Acest element este format din doua sectiuni dreptunghiulare din lemn. Din lemn ecarisat se executa pana. prin popi si talpi. care maresc rigiditatea transversala a sarpantei. deasupra peretelui portant. ele se vor ancora cu piese metalice. la elementele portante ale cladirii. 15 0 . • · dispozitia peretilor portanti interiori. iar cea intre contrafisa si pana .Şarpantele pe scaune au ca element principal de rezistenta “scaunul” alcatuit din popi.. În dreptul panei intermediare nodul este alcatuit din imbinarea capriorului.14 m) sau in zonele cu vanturi puternice. se va folosi materialul rotund la piese comprimate. pane. Încarcarile se transmit de la invelitoare la elementele portante ale cladirii. Aceasta rigidizare este necesara in cazul deschiderilor marite (10. În clestii care leaga partea superioara a popilor comprimati. În lungul acoperisului. Solutiile sarpantelor pe scaune sunt numeroase. care se descarca pe pane. panei. se pot folosi sarpante pe scaune cu popi inclinati si verticali. care se imbina cu talpa si popii – arbaletrier . cu popii si talpa. in dreptul panelor de streasina. Asteriala transmite incarcarile permanente. avandu-se in vedere faptul ca prinderea de pana ar fi dificila. Pentru intarirea sistemului de rezistenta a sarpantei de lemn pe scaune.5m (aceasta distanta se stabileste din conditia folosirii optime a sectiunilor si lungimilor de livrare a lemnului). Îmbinarea contrafisei longitudinale (alcatuite din dulapi) se face la popi.. doua sisteme triunghiulare de baza. pentru a evita deplasarea la forte orizontale (cutremur. Sistemele de rezistenta plane sunt alcatuite din : popi (stalpi verticali) pe care reazema panele. o pereche de capriori rezemati pe pane. Aceasta bara va forma. contrafise si talpi. • · latimea cladirii. În lungul cladirii aceste sisteme de rezistenta plane se amplaseaza la o distanta de 3. Aceste elemente orizontale transmit sarcinile. in structura portanta a cladirii. in functie de : • · forma sectiunii transversale a acoperisului. ce se pozeaza de o parte si de alta a capriorilor si popilor.. pot fi executate sarpante din lemn rotund si ecarisat. datorita sarcinilor verticale apar eforturi de intindere. Clestii scurti vor solidariza capriorii la partea superioara. clestilor si a popului inclinat..5.

panele intermediare transmit sarcinile la zidurile portante 16 . impreuna cu arbaletrierii contravantuiti. iar celelalte doua sunt alcatuite din contravanturile in diagonala in planul arbaletrierilor. Şarpanta cu macaz dublu e alcatuita din capriorii care descarca pe panele intermediare si pe panele de stresina. se deosebesc: • · macaz simplu – pentru deschideri mai mici de 8 m. Şarpanta cu macaz simplu este alcatuita din capriori. Acesti popi comprimati sunt solidarizati deasupra reazemului central. stabilitatea se asigura cu ajutorul contravantuirilor. Scaunul drept este alcatuit din pana de coama. Utilizarea sarpantei cu macaz se obisnuieste la cladiri fara pereti interiori. arbaletrierul si contrafisele intre popul central si pana de coama. popul central si contrafisa longitudinala. Talpa este suspendata de acest montant central. pana de coama isi descarca sarcinile exterioare la structura portanta. care au si rolul de a proteja impotriva umiditatii.La streasina. sub forma de diagonale din dulapi. Din lemn rotund se executa: popii. Sistemul de rezistenta al sarpantei cu macaz este constituit din bare care servesc la transmiterea sarcinilor din pane spre peretii portanti ai cladirii . În lungul sarpantei. prin care sarcinile de la panele intermediare ajung la planseul de beton armat. pentru a micsora deschiderea de incovoiere a talpii sub greutatea proprie. Talpile sunt ancorate de planseu cu bride. Montantul central este comprimat pana la legatura cu arbaletrierii. iar popii sunt prinsi de talpi cu piese metalice. La randul lor. care. Cei trei popi se descarca prin intermediul unor talpi ce se pozeaza intre niste reborduri din beton armat. Panele intermediare si popii oblici realizeaza un scaun oblic. avand inclinarea fata de orizontala mai mare de 1/1. • · macaz dublu – pentru deschideri de la 8m la 12 m. fixate de popi. lasate in planseu. pana (cosoroaba) se fixeaza de talpi. descarcarea putandu-se realiza numai la peretii exteriori.5. Prin acest sistem. Sarcina din pana de coama se descarca prin intermediul montului vertical si al arbaletrierilor la peretii exteriori. constituie cel de-al doilea sistem de rezistenta. Şarpante cu macaz. in functie de alcatuirea barelor. Aceste contravantuiri vor lega doua sisteme de rezistenta (scaune). iar de la aceasta legatura in jos este intins. cu un cleste alcatuit din doua scanduri . care reazema pe pane de coama si de streasina.

Prin aceste elemente comprimate (montantul – pana la nivelul prinderii cu arbaletrierii). eforturile in talpi se micsoreaza mult de la margine spre mijloc. Grinzile poligonale se situeaza. poligonal. la grinzile poligonale. si pe pana de coama . Sarcinile vor ajunge la structura portanta prin intermediul arbaletrierilor. Capriorii se vor intalni perechi pe linia de coama si dolie. GRINZI CU ZABRELE DIN LEMN Grinzile cu zabrele de lemn sunt elemente de constructie alcatuite din bare. in afara de panele intermediare. 17 . În unele cazuri. de obicei. 3. Rezolvarea incheierii sarpantelor cu mai multe plane inclinate se face in functie de structura de rezistenta a sarpantei . sunt cele de la mijlocul deschiderii. Distanta intre doua noduri consecutive defineste un panou al grinzii cu zabrele. capriorii trebuie rezemati. din punct de vedere al starii de eforturi din bare. Capriorii de coama sau dolie sunt incarcati cu sarcini de pe cele doua plane inclinate adiacente. care se intalnesc in puncte denumite noduri. la eforturi axiale de compresiune si intindere. acesti capriori au deschideri si incarcari mai mari decat capriorii curenti. intre grinzile triunghiulare si cele dreptunghiulare. din cauza variatiei mari a eforturilor din bare (talpa superioara se abate mult de la curba de presiune). iar la cel dublu – prin contrafisele intre panele intermediare si montanti.exterioare prin intermediul sistemului alcatuit din: montanti. triunghiular si dreptunghiular. Asadar. Panourile cele mai solicitate. Spre exemplu: la grinzile triunghiulare. Forma conturului grinzii cu zabrele si sistemul de zabrele vor influenta asupra naturii eforturilor (compresiune sau intindere) si asupra marimii lor. Aceste linii sunt marcate pe grinzi (capriori de coama sau dolie) pe care reazema capriorii. rigidizarea se realizeaza prin contrafisele intre montantul central si pana de coama – la macazul simplu. la deschideri sporite. Conturul grinzilor cu zabrele poate fi: sub forma de segment de cerc.3. Barele grinzilor cu zabrele sunt solicitate. iar cele dreptunghiulare – invers. Forma grinzilor cu zabrele triunghiulare si dreptunghiulare este dezavantajoasa. Eforturile in zabrele la grinzile triunghiulare vor creste spre mijloc. bare verticale (montanti) si bare inclinate (diagonale). În lungul sarpantei. se scurg eforturile spre elementele portante ale cladirii. Popul central care preia sarcinile panei de coama se va descarca impreuna cu panele intermediare in traversa orizontala. arbaletrieri si traversa orizontala. Fermele in segment de cerc prezinta avantajul ca eforturile din panourile talpii superioare au valori apropiate (talpa superioara are conturul apropriat de forma curbei de presiune). iar cele dreptunghiulare – invers . Grinzile cu zabrele sunt alcatuite din bare pe contur (talpi). iar in zabrele eforturile sunt relativ mici. Planul inclinat frontal are capriorii pozati dupa linia de cea mai mare panta.

• · materialul de invelitoare. La grinzile triunghiulare. elementele de lemn ale nodurilor de reazem trebuie antiseptizate. si sistemul zabrelelor influenteaza asupra naturii eforturilor. Folosirea barelor descendente este avantajoasa in cazul formelor dreptunghiulare. spre exemplu. se alege astfel incât panele sa rezulte cu dimensiuni rationale. la grinzile cu zabrele din lemn. acesta se prinde de nodurile talpii inferioare. sunt intinse. iar cele ascendente . unde barele lungi.intinse. a caror lungime se ia astfel. cu eclise si buloane.. 18 . pentru ca barele. imbinarea se realizeaza la noduri. incat coeficientul de subtirime (al tapii superioare) sa fie in limite acceptabile. Înaltimea grinzilor este influentata de: • · natura invelitorii care impune panta minima. barele descendente sunt comprimate. Grinzile cu zabrele din lemn se impart in panouri.Alaturi de forma conturului grinzilor cu zabrele. inclinate. Barele ascendente se recomanda a fi folosite la grinzile triunghiulare.1/5 din lungimea panoului pentru a nu fi influentata de flambaj. pe santier). Panele care transmit sarcinile la grinzi se vor amplasa in noduri. La talpa superioara comprimata. iar cele scurte (montanti) – comprimate . Traveea. la diagonalele grinzilor dreptunghiulare si poligonale natura eforturilor este inversa fata de a celor triunghiulare. • · forma talpii superioare. sunt intinse (diagonale). necesita grinzi cu talpa superioara rectilinie – grinzi triunghiulare. Daca. elementele de lemn se imbina cap la cap cu ajutorul ecliselor. • · un calcul tehnico – economic comparativ. lungi. trebuie prevazut tavan suspendat. care infuenteaza asupra consumului de lemn (cele mai usoare sunt grinzile in segment de cerc. trebuie analizate: • · cerintele de exploatare si intretinere. În zonele expuse umiditatii. • · rigiditatea generala la incovoiere a grinzii. rosturile de imbinare se pozeaza la o distanta fata de nod de 1/4.. • · ponderea elementelor auxiliare (pane. Alcatuire constructiva. • · posibilitatea de executie (prefabricarea sau mijloace simple. În cadrul talpii inferioare. Pentru alegerea tipului de grinda cu zabrele. asteriala) – poate ajunge pana la 70 %. din necesitati functionale. cele triunghiulare sunt de doua ori mai grele). placile ceramice si de azbociment.

Datorita gradului de etanseitate. in general. 19 . Tiglele – solzi se fabrica prin tragere in filiere. cu unul sau doua ciocuri de prindere. Tiglele vor rezema. avand o forma plana.4.Învelitorile ceramice Aceste invelitori utilizeaza. pozate la 15 cm – in cazul in asezarii simple si la 25 cm – in cazul asezarii duble . Materialele ceramice folosite la invelitori sunt: tiglele – solzi. cu panta accentuata. tiglele profilate trase. la cladiri civile si agrozootehnice cu acoperisurile alcatuite din suprafete plane inclinate. prin intermediul ciocurilor. Acest tip de tigle se pot aseza pe acoperis simplu sau dublu. ÎNVELITORI PENTRU ACOPERIŞURI CU SUPRAFEȚE PLANE ÎNCLINATE 4. olanele de coama. la invelitoarele de tigle asezate dublu se va micsora panta acoperisului. spatiul mare de aer intre planseul superior si invelitoare are o functiune higrotermica importanta in stabilirea bilantului termic al cladirii si in comportarea invelitorii sub actiunea factorilor climatici. La aceste acoperisuri.1. Pozarea tiglelor – solzi pe acoperis se face astfel. in functie de gradul de importanta a cladirii si de gradul de impermeabilitate la precipitatii. pe sipci.

Olanele de coama se fabrica prin presare si se utilizeaza pentru inchiderea muchiilor acoperisului. prin jgheaburi formate de profile. Olanele ceramice sunt piese semitronconice. Sunt prevazute cu jgheaburi laterale. Acest tip de invelitori grele se foloseste in zone cu vanturi puternice. a olanelor .incat sa rezulte o tesere. 20 . la asezarea simpla. marind. Prinderea suplimentara a tiglelor – solzi cu sarma zincata se realizeaza atunci cand exista pericolul smulgerii lor de catre vant. Doliile se etanseaza cu tabla zincata care se pozeaza pe asteriala de scanduri. prin urmare. Tiglele profilate au forma dreptunghiulara. se fixeaza de tiglele – solzi cu mortar.“jgheaburi”. care se fabrica pe cale umeda. Datorita sectiunii cutate (modulul de rezistenta marit ).Îimbinarea olanelor se face astfel ca partea ingusta a olanelor – “capace” sa se suprapuna partii late. prin presare in tipare . greutatea invelitorii (comparativ cu cea din tiglele – solzi). cu ajutorul carora se imbina cu tiglele vecine. privita comparativ cu panta invelitorilor ceramice in general. iar la asezarea dubla se decaleaza cele 2 straturi in cadrul aceluiasi rand. distanta dintre sipci la 32 cm si micsorand. În plus fata de rezistenta sporita. creste suprafata utila a tiglei. aceste tigle profilate asigura o scurgere foarte buna a apelor meteorice. Panta invelitorii cu olane este cea mai redusa. rosturile normale pe creasta sunt acoperite prin decalare de la un rand la altul. Aceste piese ceramice semitronconice care se suprapun. Suprapunerea olanelor din randul superior (capace) peste cele din randul inferior (jgheaburi) se realizeaza pe un strat de mortar . prin simpla petrecere a marginilor . asezate spre coama. in final.

Masa de minereu contine 5% azbest. Foile de azbociment crude au proprietatea de a se mula in diferite forme datorita plasticitatii foii. se gaseste in stare naturala in rocile zacamintelor din minele de azbest. Foile de azbociment se fabrica din straturi subtiri. la suprafata cu o plasa de sarma. fibra de azbest are rolul urmator: de a prelua eforturile de intindere ce apar datorita sarcinilor exterioare. iar grosimea se reduce. prevazuti. În produsele de azbociment.2. produs mineral . de a obtine o elasticitate mai mare (fibrele de azbest se comporta ca o retea elastica ce armeaza pasta de ciment). pot fi fabricate foi ondulate. ca invelitori. inainte de intarire. Azbestul. la o presare.4. densitatea placilor creste. asadar. placile de azbociment capata o rezistenta la rupere din incovoiere mai mare. Azbocimentul se bucura de o larga utilizare la acoperisuri. obtinute prin filtrarea masei lichide (de azbest-ciment-apa) prin cilindrii filtranti. sub forma de fibre. Placile rezultate din masina de format foi vor fi supuse. datorita unor avantaje: 21 . in vederea maririi rezistentelor mecanice. Învelitori din azbociment În compozitia azbocimentului intra 80% ciment si 20% azbest. Datorita presarii (se elimina partial apa).

În cazul constructiilor deschise (soproane. tasari inegale ale reazemelor. sub forma de placi autoportante din vata minerala. cu rosturi alternante. Spatiul intre placile ondulate de azbociment si placile termoizolatoare autoportante se ventileaza prin circulatia libera a aerului. Acoperisurile din placi de azbociment asezate intr-un strat se executa cu placile rombice si. burlane). gradul ridicat de demontabilitate a lucrarii. nu este recomandata folosirea lor la invelitori expuse la socuri. cu rezistenta la rupere din incovoiere influentata de modulul de rezistenta a placilor de azbociment ondulat se va monta pe reazeme la interax mai mare comparativ cu placile plane. pazii. Placile in montare dubla se aseaza in randuri orizontale. vibratii accentuate. Alaturi de placile curente de azbociment ondulate. la placile rezemate pe pane se realizeaza prin intermediul clemelor de montaj. Transmiterea sarcinilor. simplu sau dublu. Fixarea placilor ondulate de reazeme se realizeaza cu ajutorul unor accesorii metalice zincate de montaj. • · incombustibilitatea – fapt datorat componetilor minerali. mai rar. Placile din azbociment ondulate cu termoizolatie. Ventilarea acestui spatiu are ca scop evitarea condensului pe intradosul placilor ondulate de azbociment si a acumularii de umiditate in placile termoizolatoare. Petrecerea minima a placilor de azbociment este prezentata in functie de panta. in orice punct al acoperisului. ca: tije filetate. beton) si dupa conditiile de exploatare ale cladirilor (cu trepidatii. buna comportare in timp (aceasta determina obtinerea de importante economii de intretinere). • · pretul scazut. Fixarea placilor variaza dupa natura panelor (de metal.· greutate proprie redusa. zona geografica. peroane. Etansarea imbinarilor la placile ondulate din azbociment se face cu rondele metalice cu guler si capacel din polietilena stabilizata cu negru de fum (rondelele au rolul si de repartizare a efortului). luminatoare. invelitorile duble sunt caracterizate de faptul ca. se folosesc cordoanele de chit. dilatari si contractii). pentru a evita pericolul infiltratiei apei. se folosesc la cladiri industriale incalzite (acestea necesita acoperisuri termoizolate). piesele metalice de fixare a placilor de invelitoare vor fi verificate la smulgere. circulatie. atase articulate sau suruburi pentru lemn . strapungeri pentru cosuri. Avandu-se in vedere faptul ca placile de azbociment sunt putin elastice si fragile. forma in plan dreptunghiulara. Placile plane se pot monta pe acoperis. Placile de azbociment cu ondule mari au grosime redusa. viteza de executie – marita. cu placi dreptunghiulare. · determina realizarea unor pante reduse ce conduc la economii de materiale pentru scurgerea apelor de ploaie (jgheaburi. la utilizarea unui minim de suprafata acoperita pentru maximum de suprafata utila. Realizarea rezistentei necesare transmisiei termice se asigura prin alegerea unei grosimi de placi corespunzatoare in urma unui calcul higrotermic. Petrecerile laterale (in lungul pantei) se situeaza in partea opusa vantului dominant. Pentru a obtine acest lucru. provenite din incarcarea acoperisului. Pozarea placilor de azbociment pe acoperis se realizeaza prin suprapuneri in ambele sensuri. conditiile climatice si modul de fixare. lemn. • · posibilitatea de remediere a eventualelor deficiente. hangare). in cazul montarii pe asteriala. Placile termoizolate autoportante sunt realizate din vata minerala. 22 • • • . se gasesc cel putin doua placi suprapuse. avand o foarte buna etanseitate la intemperii. Placile plane se monteaza pe sipci sau pe asteriala din lemn. Placile autoportante din vata minerala pot fi rezemate sau suspendate pe pane. Petrecerile transversale (paralel cu panele) au valorile minime functie de panta in zonele cu vanturi puternice. · punere in opera . in alcatuirea acoperisurilor se folosesc piese speciale de azbociment – pentru racordari de calcane. ondulele de la coama si streasina sunt lasate sa comunice liber cu atmosfera .simpla. se mai prevede si un strat de carton asfaltat.

• · etanseitatea. din tabla zincata (care nu necesita masuri de protectie contra coroziunii). tabla de plumb (la monumentele istorice). laminat de cald). Învelitorile din tabla dreapta se monteaza pe asteriala. Aceste invelitori se realizeaza.4. tabla zicata . Învelitorile pot fi clasificate dupa forma foii de tabla: • invelitorii din tabla dreapta • invelitorii din tabla cutata sau ondulata . • · greutatea – redusa.3. cu dublu rol: de a evita condensul pe suprafata interioara a tablei si de a atenua zgomotul din timpul ploilor . intre invelitoare si suport se prevede un strat de carton asfaltat. de obicei. • · executia – usoara.ca de exemplu. Învelitorile din tabla Acestea se executa din foi de: tabla neagra. 23 . tabla neagra. care se grunduieste cu miniu de plumb. iar ulterior se vopseste pe ambele parti. Avantajele invelitorii din tabla sunt urmatoarele: • · durabilitatea. (otel – carbon obisnuit.

Dintre aceste procedee. În afara de aceste straturi (suport si termoizolatie). Învelitoarea din placi de tabla cutata sau ondulata se impune ca solutie avantajoasa din punct de vedere tehnico-economic. care permit scurgerea apei. Învelitorile de tabla cutata sau ondulata pot fi proiectate: neizolate termic sau termoizolate. bariera contra vaporilor. Falturile orizontale (culcate spre streasina). amintim suruburile autofiletante.Îmbinarea prin falturi a foilor de tabla are avantajul ca permite deplasarea. hidroizolatia bitumata si stratul de protectie a acesteia . in general executia lucrarii de pe o singura parte. vor fi folosite procedee de asamblare ce permit. datorita variatiilor de temperatura. datorita sensibilitatii la medii agresive chimice. si asigura evitarea perforarii tablei. Falturile verticale paralele cu linia de cea mai mare panta sunt continue. datorita faptului ca realizeaza : • · acoperis usor. • · versanti foarte lungi. pentru fixarea lor pe pane si asamblarea panourilor de tabla.economisind schela interioara. La dolii si streasina. • · acoperisuri cu pante sub 20 %. se recomanda folosirea falturilor duble. 24 . Fixarea tablei de asteriala se realizeaza cu ajutorul copcilor. La executarea invelitorilor din tabla ondulata sau cutata. panourile mai presupun: protectia anticoroziva la suprafata superioara a panourilor. se executa paralel cu creasta. La cladirile industriale. se folosesc invelitorile din panourile de tabla cutata zincata termoizolata . sapasuport a hidroizolatiei. care se introduc intre falturile verticale dupa fixarea de asteriala si se indoaie impreuna cu faltul. Tabla ondulata sau cutata pentru invelitori se fabrica din foi de tabla zincata plana. stratul de difuzie (caton bitumat perforat).

Cartoanele bitumate se fabrica prin impregnare cu bitum. iar alcatuirea din straturi succesive ajuta la corectarea neajunsurilor executiei manuale. poate imbraca orice forma de acoperis. a unor cartoane – materiale celulozice cu adaos din deseuri textile. Ca dezavantaje. 25 .datorita urmatoarelor calitati: grad de etanseitate – ridicat. Materialele folosite la acest tip de invelitori sunt pe baza de bitum. pretul de cost – relativ redus comparativ cu alte invelitori. Învelitorile bitumate Aceste invelitori sunt des utilizate. Aceste foi bitumate pot fi cu sau fara acoperire cu bitum si presarate cu agregate minerale fine. la cald. se poate specifica rezistenta redusa la actiuni mecanice si la incendii.4 .4.

Stratul – suport al invelitorilorbitumate la acoperisuri poate fi: asteriala din scanduri. utilaje si combustibil pentru topirea bitumului. avand in vedere faptul ca dupa fiecare strat aplicat trebuie sa se astepte evaporarea solventului. iar la inclinari mai mari aceste foi se aplica paralel cu directia pantei si cu petrecerile in sensul directiei vanturilor dominante. Pentru inlaturarea suprapunerilor. batute in cuie deasupra invelitorii. Avantajele metodei constau intr-o siguranta mai mare la executie. foile bitumate se pot aplica perpendicular pe directia pantei. Aplicarea metodei “la rece” la lucrari de invelitori bitumate inseamna intinderea cu peria a solutiilor sau a suspensiilor de bitum la temperatura mediului ambiant. La acoperisurile cu inclinare redusa. În cazul acoperisurilor cu pante mari. dispersat in apa cu ajutorul pastei de var. Prin aplicare “la cald”. durata de executie – scurta. • · cand stratul – suport este din asteriala. Aceste materiale se produc in mai multe tipuri. betonul de panta. • · foile bitumate trebuie sa aiba lungimi corespunzatoare. ajungand de la jgheab la coama. Metoda “la cald’ are si o serie de dezavantaje. sapa-suport din mortar de ciment nearmata sau armata. se trece la lipirea foilor bitumate. Împaslitura din fibra de sticla bitumata se utilizeaza in locul cartonului bitumat. se inteleg lucrarile de hidroizolatii ce se executa prin topirea bitumului si folosirea lui fierbinte la aplicarea directa sau atunci cand se lipesc cu el cartoane sau panze bitumate. unde se va depasi prin suprapunere. Stratul se considera finit in momentul cand solventul din solutie sau apa din emulsie s-au eliminat complet. petrecerile straturilor invelitorii bitumate se vor intercala cu acelea ale straturilor lipite. si anume: necesita masuri de protectia muncii la transportul si aplicarea bitumului fierbinte. Chitul de bitum filerizat cu var hidratat si de celuloza se prepara din suspensie de bitum filerizat. Numarul straturilor de hidroizolatii se stabileste in functie de importanta cladirii si panta de scurgere. La acoperisurile cu inclinare redusa se utilizeaza procedeul “la cald” . Suspensia de bitum filerizat cu var hidratat se prepara din bitum cu punctul de inmuiere coborat. la care se adauga fibre de celuloza. cu conditia ca acesta sa suporte temperatura bitumului fierbinte fara a se degrada. durata mare de executie. Executia invelitorilor bitumate se poate realiza dupa doua metode – “la cald” si “la rece”. Dupa uscarea stratului de amorsaj. iar la pantele mai mari se folosesc procedeele “la cald” si “la rece”. placa din beton armat – la acoperisurile in panta neizolate termic. sudarea perfecta a straturilor care se aplica succesiv. sunt necesare masuri pentru prevenirea alunecarii invelitorii: • · se va folosi un mastic bituminos cu punctul de inmuiere mai ridicat. foile bitumate se vor fixa cu sipci de lemn. 26 . pentru ca se lucreaza cu materiale la temperatura normala si nu necesita utilaje speciale. ce se deosebesc dupa rezistenta la tractiune si modul de acoperire cu bitum.Panzele bitumate se obtin prin impregnare cu bitum a unor tesaturi cu fire organice sau impaslitura cusuta din fibre cu polisteri. in functie de rezistenta stratului termoizolator. Aceasta metoda “la cald” este utilizata mai des datorita avantajelor pe care le prezinta. deoarece are un suport imputrescibil. peste sipci se fixeaza cu mastic si banda de carton bitumat. Dezavantajele sunt urmatoarele: necesitatea unor masuri speciale de depozitare a solutiilor in solventi organici (benzina). iar remedierele se executa usor si in timp scurt.

confectionate din tabla zincata. Jgheaburile sunt realizate cu panta longitudinala si cu rosturi de dilatatie. Sectiunea jgheabului se determina in functie de suprafata acoperisului pe care il deserveste. Jgheaburile sunt prinse de streasina prin intermediul unor carlige. la acoperisurile de lemn. ACCESORII ALE INVELITORII Jgheaburile sunt canale deschise. fixarea se realizeaza prin intermediul diblurilor. Fixarea carligelor se face in asteriala sau capriori. prin burlane. la canalizare . 27 . amplasate la streasina acoperisului cu rolul de a colecta apele provenite din precipitatii si de a le dirija. la cele din beton.5.suprafata corespunzatoare de acoperis se va majora cu 10 %. În cazul jgheaburilor dreptunghiulare folosite in general din considerente arhitectonice. care sunt cele mai avantajoase pentru scurgerea apelor. alcatuite din otel zincat. Cel mai frecvent folosite sunt jgeaburile cu sectiunea semicirculara.

Cladirile cu acoperis in panta trebuie prevazute cu jgheaburi si burlane. independenta de burlan. evacuarea se face libera in rigole. alcatuite din otel lat si o tija ascutita ce se introduce in pereti. 28 . confectionate din tabla zincata (exterioare) sau din tuburi de fonta (interioare). este functie de aria de acoperis deservita (in proiectie orizontala). ca si deteriorarea fatadelor.Burlanele sunt tuburi verticale si inclinate. amplasarte la dolie sau la o distanta de maximum 20 m. care trebuie sa evacueze apa de pe o anumita suprafata de acoperis. Se recomanda ca evacuarea apei din burlan sa se faca la reteaua de canalizare. are sectiunea circulara) si jgheab se realizeaza cu o piesa speciala. Racordarea intre burlan (in general. pentru a evita deranjarea circulatiei pe langa cladiri. pentru a nu impiedica deplasarile din variatiile de temperatura. in cazul in care aceasta lipseste. Sectiunea burlanului. Burlanele se fixeaza pe pereti prin intermediul bratarilor inelare. care conduc apele din precipitatii la reteaua de canalizare .

pentru eliminarea vaporilor de apa. Masurile de izolare suplimentara a acoperisurilor cu pod vor conduce la o micsorare a curentilor de aer si a caldurii pe suprafetele interioare.Bucuresti 2004 Constructii : Alcatuiri constructive ale principalelor subansambluri Autor : Mihai Manole Editura : Matrix Rom. din material granular (granulit. prin utilizarea unui tavan fals din placi de ipsos carton fixat prin intermediul unei retele metalice de planseul de rezistenta existent. pentru realizarea unei etanseitati corespunzatoare. zgura) sau vata minerala protejata cu o sapa armata. Bariera de vapori se aplica pe partea calda a termoizolatiei.Bucuresti 2002 Constructii : Subansambluri constructive Autor : Mirel Florin Delia Editura : Matrix Rom. Masurile de izolare termica suplimentara. În schimb. care vor umple complet intreaga suprafata inclinata a acopersului. pozate la suprafata interioara inclinata a acoperisului. aceste masuri necesita o atentie deosebita la aspectele referitoare la protectia contra umezelii.6. noul tavan fals va fi prevazut cu o bariera de vapori pozata pe partea calda a izolatiei. REABILITAREA TERMICA A ACOPERISURILOR CU POD Îmbunatatirea comportarii termice a planseului de la acoperisurile cu pod se poate realiza prin pozarea unei izolatii termice suplimentare la partea superioara sau inferioara a podului. la partea superioara a planseului de rezistenta orizontal. Functie de rezistentele termice necesare se pot utiliza si izolatii termice. Izolatia termica suplimentara se realizeaza cu saltele din vata minerala. 7. Izolatia suplimentara se poate amplasa si la partea inferioara a planseului. care poate fi utilizat cu functiune de locuit. care se va mula si fixa pe planseul existent. ceea ce inseamna ca temperatura aerului poate fi redusa fara a crea disconfort. La streasina se va prevedea o gura de ventilatie. are avantajul inzestrarii cladirii cu o caracteristica favorabila a absorbtiei zgomotului. Autor : Gabriela Ecaterina Proca. BIBLIOGRAFIE Constructii : Elemente generale pentru cadastru. Izolatia termica suplimentara la partea superioara se aplica pe o bariera de vapori (folie din material plastic). Amplasarea la partea superioara are avantajul unei executii economice si nu afecteaza spatiul. În cazul in care nu exista o bariera de vapori eficienta sau daca rezistenta termica a izolatiei suplimentare este mai mare decât o rezistenta termica totala. Editura : Matrix Rom.Bucuresti 2001 Cum concepem constructiile civile Autor : Alexandru Ciornei Editura : Junimea 29 .

8.IMAGINI ACOPERISURI TIP SARPANTA 30 . ANEXA .

31 .

32 .

33 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->