GRUPUL ŞCOLAR „ NICOLAE BALCESCU” OLTENITA

Nr. ______ din _________

PROIECT
pentru EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE PENTRU OBŢINEREA CERTIFICATULUI DE CALIFICARE PROFESIONALĂ NIVEL III

Calificarea: TEHNICIAN DESENATOR PENTRU CONSTRUCTII SI INSTALATII

Tema: ACOPERISURI TIP SARPANTA

ÎNDRUMĂTOR: Prof. Niculescu Emilia Elev: Clasa: a XII a

- 2008 _ 2009 -

1

2

CUPRINS

1. ARGUMENT 2 . ACORERISURI 2.1. Notiuni generale 2.2. Clasificarea acoperisurilor 3. ACOPERISURI CU SUPRAFETE PLANE ÎNCLINATE (TIP SARPANTA) 3.1. Elementele caracteristice ale unui acoperis cu panta mare 3.2. Şarpante din lemn 3.3. Grinzi cu zabrele din lemn 4. ÎNVELITORI PENTRU ACOPERIŞURI CU SUPRAFEȚE PLANE ÎNCLINATE 4.1.Învelitorile ceramice 4.2. Învelitori din azbociment 4.3. Învelitorile din tabla 4.4 . Învelitorile bitumate 5. ACCESORII ALE INVELITORII 6. REABILITAREA TERMICA A ACOPERISURILOR CU POD 7. BIBLIOGRAFIE 8. ANEXA IMAGINI - ACOPERISURI SARPANTA

3

cu rol de protectie termica contra aportului de caldura. beton usor sau alte suporturi rigide. subansamblul acoperis cuprinde urmatoarele elemente principale diferentiate prin functiunile pe care le îndeplinesc: • învelitoarea. aspectul arhitectural dorit. straturi sau canale de difuzie. 75%. Acoperisuri calde. Pentru îndeplinirea acestor functiuni elementele structurale (de rezistenta) si nestructurala ale acoperisurilor trebuie sa satisfaca o serie de exigente de performanta privind: stabilitatea si rezistenta. • bariere contra vaporilor. natura învelitorii etc. Peste hidroizolatie se poate aplica stratul de protectie alcatuit din beton. dale de beton 4 . sapa. plumb sau cupru. structura de rezistenta a constructiei. Se pot realiza deasupra încaperilor încalzite în mod continuu. cantitatea de precipitatii din zona etc. ventilate. etanseitatea. Izolarea termica deasupra stratului hidroizolant se realizeaza numai din polistiren extrudat. Acoperisuri calde necirculabile cu structura clasica. Aplicarea se face ca la sistemul anterior. Suportul hidroizolatiei poate fi beton. lipit sau fixat mecanic.1. galvanizata. zgomot. ploaie si vânt. neventilate. metalice din tabla zincata. noxe etc. Rolul principal al acoperisurilor este de închidere a cladirii si de creare a unui mediu interior protejat fata de cel exterior. Alcatuirea subansamblului acoperis se stabileste în corelare cu functiunile pe care trebuie sa le îndeplineasca si cu exigentele de performanta impusa. Suportul poate fi din beton. umiditate. • acoperisuri într-un strat. forma. tinând seama de: compartimentarea cladirii. spuma de material plastic sau material de izolare din fibre. Clasificarea acoperisurilor se face în functie de urmatoarele criterii: comportarea higrotermica. praf. durabilitatea. materiale plastice s. în termoizolatie. materiale ceramice. pentru evitarea patrunderii vaporilor de apa. dar cu formarea de terasa-acoperis. carton bituminat. Principial. amplasate la partea superioara a cladirilor. care fac parte împreuna cu peretii exteriori si cu unele elemente ale infrastructurii din subsistemul elementelor de închidere ale cladirii. prin migratie. de închidere perimetrala. beton usor. îndeplinind rolul principal de bariera eficace contra factorilor agresivi ai mediului exterior: variatii de temperatura. cu rol de protectie hidrofuga – poate fi din lemn. inclusiv datorita însoririi puternice din timpul verii si a pierderilor de caldura din timpul iernii. • termoizolatia. a caror temperatura este mai mica de +240C si cu umiditate relativa max. structura de rezistenta. din aluminiu. siguranta la foc. cunoscute si sub denumirea de acoperisuri calde.a. • elemente accesorii. de evacuare în atmosfera a vaporilor de apa. asociate acoperisului. termoizolatie în placi sau role. confortul higrotermic si acustic etc. de iluminare etc. 75 %. cu rol de colectare si evacuare a apelor meteorice. acoperisurile fiind elemente separatoare si în acelasi timp de contact permanent cu mediul ambiant.. ardezie. Termoizolatia trebuie sa fie capabila sa preia încarcarile din circulatie. panta adoptata. ARGUMENT Acoperisurile sunt subansabluri constructive. Din punctul de vedere al comportarii higrotermice acestea pot fi (vezi tabelul ): • acoperisuri duble. cunoscute si sub denumirea de acoperisuri reci. necirculabile cu structura ranversata Acoperisuri calde circulabile cu structura clasica Se pot realiza deasupra încaperilor încalzite a caror temperatura este mai mica de +240C si cu umiditate relativa de max.

putând fi exprimata sub forma unui set de functiuni specifice ca: • functia de etanseitate la actiunea apei din precipitatii. • conditiile climatice ale regiunii (regimul de precipitatii si presiune a vântului). Functiile acoperisurilor Similar peretilor exteriori. • functia de rezistenta. circulabile montate pe nisip sau pe suporti reglabili. acoperisuri verzi cu plantatii de vegetatie. Se folosesc în special peste spatiile calde si umede. pentru a evita supraîncalzirea acestora. • functia de protectie higrotermica. fara stagnarea lor pe acoperis. în doua straturi Acoperisuri speciale aplicate pe nisip sau dale pe suporti reglabili. fara ca acestea sa patrunda în interior. aceste acoperisuri se pot realiza în structura clasica sau ranversata. Acoperisuri parcare. • functia de iluminare.Acoperisuri calde. În functie de caracterul întrebuintarii. Marimea pantei acoperisului. acoperisuri-terasa. La stabilirea unei solutii corecte trebuie sa se tina seama si de umiditatea sub forma de vapori. Pentru satisfacerea acestei functiuni. • gradul de etanseitate pe care trebuie sa-l asigure acoperisul si care depinde în principal de destinatia încaperilor amplasate sub acoperis. datorita radiatiilor solare în perioada de vara. acoperisul se realizeaza de regula cu pante obtinute prin plane înclinate sau suprafete curbe. pentru a permite evacuarea rapida a apelor meteorice. unde umiditatea relativa este mai mare de 85% si temperatura aerului depaseste +240C. Etanseitatea la actiunea apei din precipitatii Apele meteorice actioneaza sub forma de ploaie si zapada. facilitând localizarea defectiunilor si repararea imediata a zonelor degradate ale învelitorii si prin realizarea unor protectii de tip greu sau cu folii de aluminiu a hidroizolatiei acoperisurilorterasa. acoperisul trebuie sa realizeze colectarea si îndepartarea lor. având în vedere participarea acestui subansamblu la plastica cladirii. Se realizeaza ca si sistemele anteriore. circulabile cu structura ranversata Acoperisuri reci ventilate. dar deasupra termoizolatiei se aplica placi de dimensiuni mari. acoperisul participa cu o pondere importanta la realizarea unui microclimat artificial în cladirea pe care o izoleaza de mediul exterior. Cu cât suprafata acoperisului este mai mare procentual din suprafata închiderii constructiei. 5 . Functionalitatea acoperisului este complexa. • functia de protectie acustica. Protectia higrotermica Analiza comportarii acoperisurilor numai din punct de vedere termic nu este suficienta. care actioneaza asupra acoperisului. cu atât problemele de functionalitate (în special higrotermice) sunt mai deosebite în rezolvarea de ansamblu si de detaliu a subansamblului acoperis. lemn sau alte placi de constructii rezistente la încarcari astfel încât sa formeze o suprafata corespunzatoare. se alege în functie de: • natura materialului utilizat ca strat de etansare. alegându-se pante cu atât mai mari cu cât precipitatiile sunt mai abundente. care suporta sarcinile automobilelor. • încadrarea acoperisului în ansamblul constructiei. Suportul izolatiei poate fi beton sau material termoizolant rezistent la sarcina. Asigurarea în timp a etanseitatii acoperisurilor la actiunea apei din precipitatii se realizeaza prin conceperea unor solutii de acoperisuri care sa permita un control sistematic. Postamentul izolatiei împotriva precipitatiilor poate fi beton.

luând în considerare si criteriile de eficienta economica. acoperisul este cel mai solicitat la actiunea vaporilor de apa. în zonele extreme ale cladirii. care au o comportare buna la actiuni orizontale. Protectia împotriva zgomotului aerian se realizeaza prin însasi structura compozita a subansamblului acoperis. actioneaza în special pe verticala. 6 . Dintre elementele de închidere ale unei cladiri. duc la aparitia unor degradari. rigidizate prin saibe orizontale sau cu sisteme de contravântuire sau conceperea planseului de la ultimul nivel ca un element rigid în plan orizontal.Din punct de vedere higrotermic. dimensionate în functie de conditiile de mediu exterior si de microclimatul interior al încaperilor de sub acoperis. • adoptarea unor învelitori etanse sau permeabile la aer. stabilitate si rigiditate la aceste încarcari sunt cele specifice structurii de rezistenta a cladirii. Încarcarile orizontale datorate actiunii vântului sau seismului sunt preluate de structura de rezistenta a acoperisului. atât în unele elemente ale acoperisului. Rezistenta Ca ansamblu de rezistenta si de închidere a cladirii. la care este supusa structura de rezistenta a acoperisului (în special când acesta este planseul ultimului nivel). si se utilizeaza termoizolatii cu proprietati bune de izolare fonica si acolo unde este necesar. Solicitarile mecanice din variatii de temperatura. cât si în structura de rezistenta verticala a cladirii. în special în cei longitudinali. Degradarile care pot aparea în urma solicitarilor mecanice pot fi fisuri orizontale la colturile cladirii între atic si planseu si fisuri în peretii portanti verticali la ultimul nivel. eventual si a unor straturi de aer ventilat care sa diminueze riscul de aparitie în structura sau pe suprafata inferioara a acoperisului a fenomenului de condens. acoperisul trebuie sa preia toate solicitarile mecanice rezultate din actiunile exterioare la care este supus si sa le transmita structurii de rezistenta a constructiei. de tipul de acopris adoptat. Asigurarea functiunii de protectie higrotermica a subansamblului acoperis se realizeaza prin: • prevederea unor structuri termoizolante. acoperisului i se pun conditii mai severe fata de celelalte elemente de constructie datorita efectului însoririi directe din timpul verii. se folosesc chiar plafoane fonoabsorbante. adoptarea unor structuri plane de rezistenta. în cazul în care alcatuirea de ansamblu si de detaliu al subansamblului acoperis nu permite prelucrarea efectelor datorate variatiilor de temperatura. În functie de tipul acesteia se indica adoptarea unor structuri spatiale. În general. Aceasta structura se ia în considerare la stabilirea indicelui de izolare la zgomot aerian care trebuie sa fie mai mare decât cel admisibil. similar planseelor de la nivelurile curente. • prevederea unor bariere de vapori. Încarcarile verticale datorate greutatii permanente a straturilor de acoperis. mai usor decât cel uscat (pentru aceeasi temperatura). în functie de necesitatile de ventilare ale acoperisului. procesului de exploatare sau actiunilor climatice sunt preluate de structura de rezistenta a acoperisului (de tip sarpanta sau planseu) si transmise elementelor verticale portante ale cladirii. necesitatea unei protectii acustice împotriva zgomotului de impact datorat caderii picaturilor de ploaie apare mai rar. Protectia acustica Acoperisurile trebuie sa contribuie la izolarea fonica a unitatilor functionale amplasate sub aceste subansambluri de constructie împotriva zgomotului aerian sau de impact datorat caderii picaturilor de ploaie. având în vedere ca aerul umed. În aceste cazuri speciale se evita învelitorile metalice. Problemele de rezistenta. a pierderilor mari de caldura prin acoperis din timpul iernii si a vaporilor de apa ce tind sa treaca din spatiul cu presiune de vapori mari ridicata spre cel cu presiune mai scazuta (de obicei din interiorul cladirii spre exterior).

• aplicarea unor rosturi transversale în atic. astfel încât sa permita deplasarea libera reciproca a celor doua elemente. • evitarea utilizarii betoanelor usoare cu contractii mari. 7 . la distante stabilite în functie de deformatia limita admisibila. la realizarea stratului de panta. astfel încât sa nu apara tensiuni. • realizarea îmbinarii dintre atic si planseul ultimului nivel. care întrerup continuitatea tuturor straturilor. atunci când nu este influentata stabilitatea cladirii la încarcari orizontale. cu dispunerea unui rost de preluare a dilatarilor si contractiilor diferite ale celor doua elemente. • realizarea îmbinarii dintre planseul ultimului nivel si peretii verticali.Pentru evitarea aparitiei unor astfel de degradari se recomanda: • aplicarea unor rosturi de dilatare în acoperis. când stratul de panta se dispune peste termoizolatie se recomanda realizarea acestuia din beton si aplicarea unor rosturi de dilatare umplute cu material elastic. • aplicarea unei izolatii termice pe atic pentru a reduce influenta însoririi directe. care sa duca la fisurarea aticului.

pantele acoperisurilor vor fi accentuate. Una dintre cerintele importante aleacoperisului este aceea de a prezenta un inalt grad de impermeabilitate la precipitatii.1. Pantele de scurgere sunt in functie de: cerintele arhitecturale. creand o posibilitate in plus de patrundere a apei in interior. ACOPERISURI 2.2 .ploaie. La zonele cu precipitatii abundente.inchide”cladirea sau parti din cladire. acoperisurile se clasifica în: • acoperisuri cu panta mare a invelitorii. cantitatea de precipitatii locale. • acoperisuri cu pante reduse – terase. Acoperisul trebuie sa asigure colectarea si indepartarea acestor ape . prin asamblare. Acoperisul este elementul de constructie ce realizeaz a inchiderea la partea superioara a cladirii. in vederea indepartarii rapide a apei spre jgheaburi si burlane.la partea superioara cu scopul de a proteja mediul interior al cladirii de variatii de temperatura. 8 ..vant. natura materialelor si considerente economice. avand rolul de a proteja contra actiunilor climatice În functie de panta. umiditate. Aceeasi panta accentuata se mai recomanda si in cazul invelitorilor din elemente mici care. dau rosturi multe.etc. Notiuni generale Acoperisul este subansamblul constructive care.

9 . • invelitoarea (elementul de protectie).structuri hiperbolice.structuri gonflabile).pe cabluri(fig. Partile componente ale acoperisului cu panta mare sunt : • sarpanta(elementul de rezistenta).reticulara(fig.f) • In functie de forma arhitecturala.profile de tip stalpi (fig.retele reticulare. poluare) asupra acoperişurilor Forma acoperisului poate fi diversa . -curbe. felul materialului din care este realizata invelitoarea si de considerente arhitecturale. d).acoperisurile pot fi: -cu suprafete plane si inclinate . • jgheaburi si burlane (elemente accesorii). Ea este influentata de:dimensiunile in plan ale cladirii.b). a). 2.Acțiunea factorilor externi (climatici. • Din punct de vedere structural.grinzi(fig. destinatia si forma cladirii. amplasarea fata de constructiile invecinate.e).c) -sustinut de elemente structurale ale cladirii:planseu(fig. Clasificarea acoperisurilor Rezolvarea acoperisului poate fi: -distincta in cadrul constructiei -nedelimitata de subansamblul inchiderii exterioare(cupole.2.acoperisul poate fi: -rezolvat cu o structura proprie de rezistenta care poate fi:o structura spatiala(denumita sarpanta fig.

rece”. • Din punct de vedere higrotermic acoperisurile pot fi: -duble:contin in alcatuirea lor un spatiu de aer . • Din punct de vedere higrotermic.a straturilor necesare.existent in structura acoperisuluiu este relativ controlat(sub raport viteza)si dirijat(sub raport sens).catre exterior acoperisul mai este denumit si .acoperisurile pot fi: -ventilate:la care surplusul de umiditate provenit din divrse surse.5 .de dimensiune mare. plate .mediu sau mic volumul de aer este denumit pod iar daca daca spatiul este amenajat pentru locuire poarta denumirea de mansarda -multistrat.. medie ( 8. terase ( 1.fata de solutia anterioara.sunt associate acoperisurilor duble -neventilate.Forme de acoperisuri: a)cu suprafete plane b)bolti c)cupole d)conoizi e)paraboloizi hiperbolici Acoperisuri speciale: a)copertine tip consola b)structura tip peron c)cupola cu placa cutata d)acoperis suspendat e)tip sa cu stalpi ancorati f)panza precomprimata din beton - • Functie de valoarea pantelor . 150% ).valoarea vitezei aerului si cantitatea de umiditate evacuata din structura acoperisului sunt extrem de mici..unul peste celalalt. acoperisurile cu ape plane inclinate pot fi inclinate . cu panta mare ( 21 ..adesea mai sunt denumite si terase.mai sunt denumite si calde 10 .desi adesea ofera cel mai bun confort.7 % ).cu straturi dispuse succesiv:rezulta prin dispunerea succesiva. 20 % ).. cu pante mici ..

iar iarna seivesc aglomerarile de zapada. acoperisurile se pot realiza cu unul pana la patru plane de scurgere. În practica se mai intalnesc si alte forme de acoperisuri: acoperisurile-turn sau piramidele. care protejeaza cladirea contra actiunii directe a apei din precipitatii.zapada si vant) si a le transmite la planseul sau la zidurile portante ale cladirii.3. metal sau beton armat. ACOPERISURI CU SUPRAFETE PLANE ÎNCLINATE _ TIP SARPANTA Acoperisul cu suprafete plane inclinate este alcatuit din sarpanta. Sarpanta se poate executa din lemn. ceea ce sporeste incarcarea pe elementele componente ale sarpantei. sub forma de bolti sau cupola . Sarpanta este elementul portant cu rolul de a prelua incarcarile de la invelitoare (din greutatea proprie. 11 . fiind alcatuita din materiale hidroizolante. Acoperisul piramidal se utilizeaza la constructiile cu plan patratic sau poligonal. deoarece intr-o forma complexa de acoperis apar multe dolii – portiuni cu etanseitate scazuta . ori acoperisurile curbe. Învelitoarea este elementul de constructie care asigura etansietatea. Forma acoperisului cu suprafete plane inclinate trebuie sa fie cat mai simpla. planurile inclinate sub forma de triunghi isoscel se unesc in acelasi punct. La cladirile dreptunghiulare. invelitoare si elemente accesorii(jgheaburi si burlane).

Structura de rezistenta a acoperisurilor din lemn poate fi astfel clasificata: • sarpante de lemn (max. ELEMENTELE CARACTERISTICE ALE UNUI ACOPERIS CU PANTA MARE Elementele caracteristice ale unui acoperis cu panta mare sunt : poala sau picatura . tabacherele sunt elementele realizate in planuri paralele cu panta versantului. La acoperisurile cu suprafete plane inclinate. se rezolva intai dreptunghiul cu latimea cea mai mare.1. zidurile exterioare fiind singurele reazeme. apoi se racordeaza succesiv cele cu latimea mai mica. situate la cota cea mai mare . pot fi orizontale sau inclinate . in general. ale versantilor si de care apa meteorica se indeparteaza . La cladiri compuse din corpuri de latimi diferite. unele dintre acestea pot avea si rol de iluminare . utilizandu-se la acoperirea cladirilor cu forme dreptunghiulare in plan. coamele sunt liniile de intersectie . streasina sau cornisa este partea de acoperis care depaseste zidurile exterioare ale acoperisului . la cladiri cu forma rotunda in plan. doliile sunt liniile determinate de intersectiile versantilor spre care se indreapta apa meteorica . pentru determinarea configuratiei in plan se traseaza linia de contur a stresinilor. este conturul format de linia situata cea mai jos si care delimiteaza acoperisul . iar in continuare – dreptele de intersectie a planurilor de scurgere. • ferme cu zabrele din lemn (la cladiri cu o latime mai mare de 12m) – o structura ce se caracterizeaza prin aceea ca nu are reazeme intermediare. elementele pentru ventilare pot fi lucarnele si tabacherele . 3. Acoperisul cupola se foloseste.Acoperisul boltit poate avea un profil sub forma de semicerc sau parabola. 15 m) – care transmit incarcarea prin intermediul unor elemente ce reazema pe zidurile portante sau pe plansee din beton armat. 12 .lucarna este elementul care iese din planul acoperisului .

2. 13 .3. Legatura componentelor sarpantei de lemn se realizeaza cu ajutorul imbinarilor “dulgheresti”. Tot datorita acestor imbinari. lemnul a fost folosit la executarea acoperisurilor inca din cele mai vechi timpuri. pe scaune si cu macaz. Şarpanta din lemn. piesele de lemn ce vin in contact sunt astfel prelucrate. Rigidizare transversala si longitudinala. incat sa se intrepatrunda. sectiunea activa a acestor piese este simtitor redusa. in cadrul acestor imbinari. Şarpanta de lemn a unui acoperis poate fi realizata din capriori. ceea ce conduce la o utilizare partiala a rezistentei lemnului si o simplificare a geometriei pieselor ce se imbina . Scheme statice. realizand un sistem in care piesele sa nu-si poata modifica pozitia in planul elementului de rezistenta. Acest sistem de imbinare necesita o prelucrare pretentioasa si greoaie a pieselor de lemn ce se unesc. Sectiuni. Detalii noduri. ŞARPANTE DIN LEMN Datorita calitatilor fizico – mecanice si a prelucrarii usoare.

0 m) se rigidizeaza cu ajutorul unor bare orizontale care micsoreaza deschiderea la inconvoiere a acestora. 14 . rigiditatea este asigurata cu ajutorul unor contravantuiri inclinate.90 cm. componentele perpendiculare ale incarcarilor dau nastere la eforturi de incovoiere. În lungul acoperisului. iar contravantuirile – din scanduri. coarda (talpa) preia eforturi de intindere. Capriorii se aseaza la interax de 70. Asteriala alcatuita din scanduri sau sipci va transmite incarcarile exterioare la capriori. Capriorii si rigidizarile (distantieri) se executa din rigle sau – mai economic – din dulapi. iar cei cu lungimi mari (>4. capriorii preiau la coama eforturi de compresiune. care leaga grupuri de capriori. În cadrul sistemului triunghiular capriori-coarda. În capriori.Şarpantele cu capriori sunt alcatuite din capriori care impreuna cu grinda de lemn (coarda) a planseului sau cu planseul din beton armat formeaza unsistem triunghiular nedeformabil in plan transversal .

deasupra peretelui portant. fiind asigurata suplimentar cu cate o prindere metalica. doua sisteme triunghiulare de baza. descris mai sus. clestilor si a popului inclinat. Asteriala transmite incarcarile permanente. ele se vor ancora cu piese metalice. Aceasta bara va forma.. in structura portanta a cladirii. prin intermediul unor talpi scurte .. din zapada si vant la capriori. pot fi executate sarpante din lemn rotund si ecarisat. avandu-se in vedere faptul ca prinderea de pana ar fi dificila. capriorii si clestii. se introduce o bara inclinata.. care se descarca pe pane. cuprizand si popul. panei. se pot folosi sarpante pe scaune cu popi inclinati si verticali. Folosirea popilor inclinati se justifica prin aceea ca pozitia panelor nu corespunde cu planul peretelui portant. Talpa scurta se ancoreaza pe planseu. • · latimea cladirii.. Îmbinarea contrafisei longitudinale (alcatuite din dulapi) se face la popi.5. iar din lemn rotund – popul si contrafisa. În lungul cladirii aceste sisteme de rezistenta plane se amplaseaza la o distanta de 3. Aceasta rigidizare este necesara in cazul deschiderilor marite (10. stabilitatea este asigurata de contrafise (bare inclinate la 45 ) care se imbina cu popii si panele. pentru a evita deplasarea la forte orizontale (cutremur. Pentru a evita deplasarea laterala (sau smulgerea) a acestor sarpante. datorita sarcinilor verticale apar eforturi de intindere. iar cel ecarisat – la elementele incovoiate si la cele cu rol de solidarizare. Acest element este format din doua sectiuni dreptunghiulare din lemn.90cm. Solidarizarea popilor pe talpa se realizeaza cu piese metalice. prin popi si talpi. iar între ele sunt prevazute numai panele si o pereche de capriori asezati la 70. deformabile la actiunea incarcarilor orizontale. prin chertare si elemente de prindere metalice. eliminand talpa (coarda). ce se pozeaza de o parte si de alta a capriorilor si popilor. si clesti – un element orizontal ce leaga capriorii la o cota intermediara. iar cea intre contrafisa si pana . Clestii scurti vor solidariza capriorii la partea superioara. o pereche de capriori rezemati pe pane.14 m) sau in zonele cu vanturi puternice. care maresc rigiditatea transversala a sarpantei. pane. se va folosi materialul rotund la piese comprimate.Şarpantele pe scaune au ca element principal de rezistenta “scaunul” alcatuit din popi. cand sistemul triunghiular format de capriorisi cleste nu asigura nedeformabilitatea fermei. Aceste elemente orizontale transmit sarcinile. iar intre popi si clesti cu contrafise. Pentru a realiza economii de material lemnos. În lungul acoperisului. Rezemarea popilor pe planseul de beton armat. la elementele portante ale cladirii. popii se descarca pe peretii longitudinali. vânt puternic).5m (aceasta distanta se stabileste din conditia folosirii optime a sectiunilor si lungimilor de livrare a lemnului). in functie de : • · forma sectiunii transversale a acoperisului. Rezemarea acestor sarpante se face pe plansee din beton armat. pe care se reazema popii . În vederea facilitarii realizarii imbinarilor si in functie de natura solicitarilor. Pentru intarirea sistemului de rezistenta a sarpantei de lemn pe scaune.. 15 0 .prin chertare cu prag frontal. cu popii si talpa. Încarcarile se transmit de la invelitoare la elementele portante ale cladirii. • · dispozitia peretilor portanti interiori. Legatura intre pana si pop se realizeaza cu prindere metalica. În clestii care leaga partea superioara a popilor comprimati. În dreptul panei intermediare nodul este alcatuit din imbinarea capriorului.. Nodul de la coama va fi alcatuit din imbinarea capriorilor pe pana de coama. in dreptul panelor de streasina. La cladirile cu zid median portant sau cu doua ziduri longitudinale portante simetrice. Sistemele de rezistenta plane sunt alcatuite din : popi (stalpi verticali) pe care reazema panele. Din lemn ecarisat se executa pana. contrafise si talpi. Solutiile sarpantelor pe scaune sunt numeroase. se face prin intermediul unor talpi scurte. care se imbina cu talpa si popii – arbaletrier .

pana de coama isi descarca sarcinile exterioare la structura portanta. La randul lor.5. impreuna cu arbaletrierii contravantuiti. constituie cel de-al doilea sistem de rezistenta. Sistemul de rezistenta al sarpantei cu macaz este constituit din bare care servesc la transmiterea sarcinilor din pane spre peretii portanti ai cladirii . cu un cleste alcatuit din doua scanduri . Şarpanta cu macaz dublu e alcatuita din capriorii care descarca pe panele intermediare si pe panele de stresina. Talpa este suspendata de acest montant central. Acesti popi comprimati sunt solidarizati deasupra reazemului central. prin care sarcinile de la panele intermediare ajung la planseul de beton armat. avand inclinarea fata de orizontala mai mare de 1/1. Scaunul drept este alcatuit din pana de coama. se deosebesc: • · macaz simplu – pentru deschideri mai mici de 8 m. descarcarea putandu-se realiza numai la peretii exteriori. Şarpanta cu macaz simplu este alcatuita din capriori. Din lemn rotund se executa: popii. Utilizarea sarpantei cu macaz se obisnuieste la cladiri fara pereti interiori. iar popii sunt prinsi de talpi cu piese metalice.La streasina. arbaletrierul si contrafisele intre popul central si pana de coama. iar de la aceasta legatura in jos este intins. care. În lungul sarpantei. Sarcina din pana de coama se descarca prin intermediul montului vertical si al arbaletrierilor la peretii exteriori. panele intermediare transmit sarcinile la zidurile portante 16 . Panele intermediare si popii oblici realizeaza un scaun oblic. Prin acest sistem. lasate in planseu. • · macaz dublu – pentru deschideri de la 8m la 12 m. Montantul central este comprimat pana la legatura cu arbaletrierii. fixate de popi. care au si rolul de a proteja impotriva umiditatii. popul central si contrafisa longitudinala. Cei trei popi se descarca prin intermediul unor talpi ce se pozeaza intre niste reborduri din beton armat. sub forma de diagonale din dulapi. in functie de alcatuirea barelor. Şarpante cu macaz. iar celelalte doua sunt alcatuite din contravanturile in diagonala in planul arbaletrierilor. pana (cosoroaba) se fixeaza de talpi. care reazema pe pane de coama si de streasina. Talpile sunt ancorate de planseu cu bride. Aceste contravantuiri vor lega doua sisteme de rezistenta (scaune). stabilitatea se asigura cu ajutorul contravantuirilor. pentru a micsora deschiderea de incovoiere a talpii sub greutatea proprie.

poligonal.3. Spre exemplu: la grinzile triunghiulare. eforturile in talpi se micsoreaza mult de la margine spre mijloc. in afara de panele intermediare. de obicei. din cauza variatiei mari a eforturilor din bare (talpa superioara se abate mult de la curba de presiune). Prin aceste elemente comprimate (montantul – pana la nivelul prinderii cu arbaletrierii). Asadar. si pe pana de coama . Fermele in segment de cerc prezinta avantajul ca eforturile din panourile talpii superioare au valori apropiate (talpa superioara are conturul apropriat de forma curbei de presiune). Planul inclinat frontal are capriorii pozati dupa linia de cea mai mare panta. Grinzile cu zabrele sunt alcatuite din bare pe contur (talpi). iar in zabrele eforturile sunt relativ mici. rigidizarea se realizeaza prin contrafisele intre montantul central si pana de coama – la macazul simplu. la deschideri sporite. arbaletrieri si traversa orizontala. Capriorii de coama sau dolie sunt incarcati cu sarcini de pe cele doua plane inclinate adiacente. acesti capriori au deschideri si incarcari mai mari decat capriorii curenti. GRINZI CU ZABRELE DIN LEMN Grinzile cu zabrele de lemn sunt elemente de constructie alcatuite din bare. Capriorii se vor intalni perechi pe linia de coama si dolie. la eforturi axiale de compresiune si intindere. Grinzile poligonale se situeaza. triunghiular si dreptunghiular. Eforturile in zabrele la grinzile triunghiulare vor creste spre mijloc. 17 . Panourile cele mai solicitate. Conturul grinzilor cu zabrele poate fi: sub forma de segment de cerc. la grinzile poligonale. Sarcinile vor ajunge la structura portanta prin intermediul arbaletrierilor. iar cele dreptunghiulare – invers. iar cele dreptunghiulare – invers . Distanta intre doua noduri consecutive defineste un panou al grinzii cu zabrele. În unele cazuri. Aceste linii sunt marcate pe grinzi (capriori de coama sau dolie) pe care reazema capriorii. capriorii trebuie rezemati. din punct de vedere al starii de eforturi din bare. Popul central care preia sarcinile panei de coama se va descarca impreuna cu panele intermediare in traversa orizontala. sunt cele de la mijlocul deschiderii.exterioare prin intermediul sistemului alcatuit din: montanti. Rezolvarea incheierii sarpantelor cu mai multe plane inclinate se face in functie de structura de rezistenta a sarpantei . Barele grinzilor cu zabrele sunt solicitate. 3. se scurg eforturile spre elementele portante ale cladirii. bare verticale (montanti) si bare inclinate (diagonale). intre grinzile triunghiulare si cele dreptunghiulare. În lungul sarpantei. iar la cel dublu – prin contrafisele intre panele intermediare si montanti. Forma grinzilor cu zabrele triunghiulare si dreptunghiulare este dezavantajoasa. care se intalnesc in puncte denumite noduri. Forma conturului grinzii cu zabrele si sistemul de zabrele vor influenta asupra naturii eforturilor (compresiune sau intindere) si asupra marimii lor.

Alcatuire constructiva. inclinate. si sistemul zabrelelor influenteaza asupra naturii eforturilor. asteriala) – poate ajunge pana la 70 %. Panele care transmit sarcinile la grinzi se vor amplasa in noduri. • · rigiditatea generala la incovoiere a grinzii. iar cele scurte (montanti) – comprimate . unde barele lungi. pentru ca barele. lungi. la grinzile cu zabrele din lemn. sunt intinse. • · ponderea elementelor auxiliare (pane. se alege astfel incât panele sa rezulte cu dimensiuni rationale. • · un calcul tehnico – economic comparativ. • · posibilitatea de executie (prefabricarea sau mijloace simple.. imbinarea se realizeaza la noduri. incat coeficientul de subtirime (al tapii superioare) sa fie in limite acceptabile. la diagonalele grinzilor dreptunghiulare si poligonale natura eforturilor este inversa fata de a celor triunghiulare. iar cele ascendente . Pentru alegerea tipului de grinda cu zabrele. Folosirea barelor descendente este avantajoasa in cazul formelor dreptunghiulare. • · materialul de invelitoare. trebuie analizate: • · cerintele de exploatare si intretinere. barele descendente sunt comprimate. În cadrul talpii inferioare. În zonele expuse umiditatii. cele triunghiulare sunt de doua ori mai grele).Alaturi de forma conturului grinzilor cu zabrele. placile ceramice si de azbociment. rosturile de imbinare se pozeaza la o distanta fata de nod de 1/4. Barele ascendente se recomanda a fi folosite la grinzile triunghiulare. pe santier). trebuie prevazut tavan suspendat.1/5 din lungimea panoului pentru a nu fi influentata de flambaj. Traveea.. • · forma talpii superioare. La grinzile triunghiulare. a caror lungime se ia astfel. sunt intinse (diagonale). acesta se prinde de nodurile talpii inferioare.intinse. Înaltimea grinzilor este influentata de: • · natura invelitorii care impune panta minima. Grinzile cu zabrele din lemn se impart in panouri. elementele de lemn ale nodurilor de reazem trebuie antiseptizate. spre exemplu. necesita grinzi cu talpa superioara rectilinie – grinzi triunghiulare. din necesitati functionale. care infuenteaza asupra consumului de lemn (cele mai usoare sunt grinzile in segment de cerc. La talpa superioara comprimata. Daca. 18 . cu eclise si buloane. elementele de lemn se imbina cap la cap cu ajutorul ecliselor.

in general. ÎNVELITORI PENTRU ACOPERIŞURI CU SUPRAFEȚE PLANE ÎNCLINATE 4. avand o forma plana. 19 . la cladiri civile si agrozootehnice cu acoperisurile alcatuite din suprafete plane inclinate.4. Pozarea tiglelor – solzi pe acoperis se face astfel. Tiglele vor rezema. in functie de gradul de importanta a cladirii si de gradul de impermeabilitate la precipitatii. Acest tip de tigle se pot aseza pe acoperis simplu sau dublu. pozate la 15 cm – in cazul in asezarii simple si la 25 cm – in cazul asezarii duble .1. prin intermediul ciocurilor. spatiul mare de aer intre planseul superior si invelitoare are o functiune higrotermica importanta in stabilirea bilantului termic al cladirii si in comportarea invelitorii sub actiunea factorilor climatici. cu panta accentuata. Tiglele – solzi se fabrica prin tragere in filiere. cu unul sau doua ciocuri de prindere.Învelitorile ceramice Aceste invelitori utilizeaza. Materialele ceramice folosite la invelitori sunt: tiglele – solzi. Datorita gradului de etanseitate. pe sipci. La aceste acoperisuri. olanele de coama. tiglele profilate trase. la invelitoarele de tigle asezate dublu se va micsora panta acoperisului.

Aceste piese ceramice semitronconice care se suprapun. a olanelor . in final. prin jgheaburi formate de profile. În plus fata de rezistenta sporita. prin simpla petrecere a marginilor . aceste tigle profilate asigura o scurgere foarte buna a apelor meteorice. distanta dintre sipci la 32 cm si micsorand.“jgheaburi”. privita comparativ cu panta invelitorilor ceramice in general.incat sa rezulte o tesere. care se fabrica pe cale umeda. Prinderea suplimentara a tiglelor – solzi cu sarma zincata se realizeaza atunci cand exista pericolul smulgerii lor de catre vant. greutatea invelitorii (comparativ cu cea din tiglele – solzi). prin presare in tipare . iar la asezarea dubla se decaleaza cele 2 straturi in cadrul aceluiasi rand. Olanele ceramice sunt piese semitronconice. rosturile normale pe creasta sunt acoperite prin decalare de la un rand la altul.Îimbinarea olanelor se face astfel ca partea ingusta a olanelor – “capace” sa se suprapuna partii late. Suprapunerea olanelor din randul superior (capace) peste cele din randul inferior (jgheaburi) se realizeaza pe un strat de mortar . creste suprafata utila a tiglei. Panta invelitorii cu olane este cea mai redusa. Datorita sectiunii cutate (modulul de rezistenta marit ). Sunt prevazute cu jgheaburi laterale. se fixeaza de tiglele – solzi cu mortar. 20 . Acest tip de invelitori grele se foloseste in zone cu vanturi puternice. Olanele de coama se fabrica prin presare si se utilizeaza pentru inchiderea muchiilor acoperisului. cu ajutorul carora se imbina cu tiglele vecine. prin urmare. asezate spre coama. Doliile se etanseaza cu tabla zincata care se pozeaza pe asteriala de scanduri. Tiglele profilate au forma dreptunghiulara. marind. la asezarea simpla.

Datorita presarii (se elimina partial apa). Foile de azbociment se fabrica din straturi subtiri. pot fi fabricate foi ondulate. asadar. obtinute prin filtrarea masei lichide (de azbest-ciment-apa) prin cilindrii filtranti.4.2. inainte de intarire. Masa de minereu contine 5% azbest. la suprafata cu o plasa de sarma. de a obtine o elasticitate mai mare (fibrele de azbest se comporta ca o retea elastica ce armeaza pasta de ciment). prevazuti. sub forma de fibre. ca invelitori. fibra de azbest are rolul urmator: de a prelua eforturile de intindere ce apar datorita sarcinilor exterioare. densitatea placilor creste. iar grosimea se reduce. Azbestul. Învelitori din azbociment În compozitia azbocimentului intra 80% ciment si 20% azbest. la o presare. produs mineral . se gaseste in stare naturala in rocile zacamintelor din minele de azbest. Foile de azbociment crude au proprietatea de a se mula in diferite forme datorita plasticitatii foii. În produsele de azbociment. in vederea maririi rezistentelor mecanice. Placile rezultate din masina de format foi vor fi supuse. placile de azbociment capata o rezistenta la rupere din incovoiere mai mare. Azbocimentul se bucura de o larga utilizare la acoperisuri. datorita unor avantaje: 21 .

buna comportare in timp (aceasta determina obtinerea de importante economii de intretinere). conditiile climatice si modul de fixare. cu rezistenta la rupere din incovoiere influentata de modulul de rezistenta a placilor de azbociment ondulat se va monta pe reazeme la interax mai mare comparativ cu placile plane. • · pretul scazut. Avandu-se in vedere faptul ca placile de azbociment sunt putin elastice si fragile. Transmiterea sarcinilor. invelitorile duble sunt caracterizate de faptul ca. gradul ridicat de demontabilitate a lucrarii. ondulele de la coama si streasina sunt lasate sa comunice liber cu atmosfera . circulatie. Placile autoportante din vata minerala pot fi rezemate sau suspendate pe pane. Realizarea rezistentei necesare transmisiei termice se asigura prin alegerea unei grosimi de placi corespunzatoare in urma unui calcul higrotermic. simplu sau dublu. pazii. • · posibilitatea de remediere a eventualelor deficiente. Placile din azbociment ondulate cu termoizolatie. Placile plane se monteaza pe sipci sau pe asteriala din lemn. viteza de executie – marita. lemn. Acoperisurile din placi de azbociment asezate intr-un strat se executa cu placile rombice si. Fixarea placilor ondulate de reazeme se realizeaza cu ajutorul unor accesorii metalice zincate de montaj. ca: tije filetate. se folosesc cordoanele de chit. vibratii accentuate. 22 • • • . Spatiul intre placile ondulate de azbociment si placile termoizolatoare autoportante se ventileaza prin circulatia libera a aerului. la placile rezemate pe pane se realizeaza prin intermediul clemelor de montaj. Pozarea placilor de azbociment pe acoperis se realizeaza prin suprapuneri in ambele sensuri. cu rosturi alternante. nu este recomandata folosirea lor la invelitori expuse la socuri. hangare). pentru a evita pericolul infiltratiei apei. Placile in montare dubla se aseaza in randuri orizontale. dilatari si contractii). provenite din incarcarea acoperisului. in cazul montarii pe asteriala. avand o foarte buna etanseitate la intemperii. se mai prevede si un strat de carton asfaltat.· greutate proprie redusa. Petrecerile transversale (paralel cu panele) au valorile minime functie de panta in zonele cu vanturi puternice. sub forma de placi autoportante din vata minerala. Placile plane se pot monta pe acoperis. Etansarea imbinarilor la placile ondulate din azbociment se face cu rondele metalice cu guler si capacel din polietilena stabilizata cu negru de fum (rondelele au rolul si de repartizare a efortului). Ventilarea acestui spatiu are ca scop evitarea condensului pe intradosul placilor ondulate de azbociment si a acumularii de umiditate in placile termoizolatoare. mai rar. piesele metalice de fixare a placilor de invelitoare vor fi verificate la smulgere. se folosesc la cladiri industriale incalzite (acestea necesita acoperisuri termoizolate). luminatoare. Placile de azbociment cu ondule mari au grosime redusa. cu placi dreptunghiulare. · determina realizarea unor pante reduse ce conduc la economii de materiale pentru scurgerea apelor de ploaie (jgheaburi. Fixarea placilor variaza dupa natura panelor (de metal. peroane. Placile termoizolate autoportante sunt realizate din vata minerala.simpla. in alcatuirea acoperisurilor se folosesc piese speciale de azbociment – pentru racordari de calcane. · punere in opera . strapungeri pentru cosuri. Petrecerile laterale (in lungul pantei) se situeaza in partea opusa vantului dominant. burlane). in orice punct al acoperisului. forma in plan dreptunghiulara. tasari inegale ale reazemelor. zona geografica. În cazul constructiilor deschise (soproane. se gasesc cel putin doua placi suprapuse. atase articulate sau suruburi pentru lemn . • · incombustibilitatea – fapt datorat componetilor minerali. Pentru a obtine acest lucru. la utilizarea unui minim de suprafata acoperita pentru maximum de suprafata utila. Alaturi de placile curente de azbociment ondulate. Petrecerea minima a placilor de azbociment este prezentata in functie de panta. beton) si dupa conditiile de exploatare ale cladirilor (cu trepidatii.

4. care se grunduieste cu miniu de plumb. tabla zicata . laminat de cald). intre invelitoare si suport se prevede un strat de carton asfaltat. Învelitorile din tabla Acestea se executa din foi de: tabla neagra. Avantajele invelitorii din tabla sunt urmatoarele: • · durabilitatea. 23 . • · executia – usoara. tabla neagra.3. (otel – carbon obisnuit. Aceste invelitori se realizeaza. • · greutatea – redusa. iar ulterior se vopseste pe ambele parti. • · etanseitatea. tabla de plumb (la monumentele istorice). Învelitorile pot fi clasificate dupa forma foii de tabla: • invelitorii din tabla dreapta • invelitorii din tabla cutata sau ondulata . din tabla zincata (care nu necesita masuri de protectie contra coroziunii). cu dublu rol: de a evita condensul pe suprafata interioara a tablei si de a atenua zgomotul din timpul ploilor . Învelitorile din tabla dreapta se monteaza pe asteriala. de obicei.ca de exemplu.

se recomanda folosirea falturilor duble. sapasuport a hidroizolatiei. 24 . În afara de aceste straturi (suport si termoizolatie). La cladirile industriale. Falturile orizontale (culcate spre streasina). Învelitorile de tabla cutata sau ondulata pot fi proiectate: neizolate termic sau termoizolate. La executarea invelitorilor din tabla ondulata sau cutata. Fixarea tablei de asteriala se realizeaza cu ajutorul copcilor.Îmbinarea prin falturi a foilor de tabla are avantajul ca permite deplasarea. datorita variatiilor de temperatura. care permit scurgerea apei. Tabla ondulata sau cutata pentru invelitori se fabrica din foi de tabla zincata plana. Dintre aceste procedee. si asigura evitarea perforarii tablei. vor fi folosite procedee de asamblare ce permit. se executa paralel cu creasta. se folosesc invelitorile din panourile de tabla cutata zincata termoizolata . stratul de difuzie (caton bitumat perforat). panourile mai presupun: protectia anticoroziva la suprafata superioara a panourilor. datorita sensibilitatii la medii agresive chimice. • · versanti foarte lungi. Învelitoarea din placi de tabla cutata sau ondulata se impune ca solutie avantajoasa din punct de vedere tehnico-economic. hidroizolatia bitumata si stratul de protectie a acesteia . • · acoperisuri cu pante sub 20 %. Falturile verticale paralele cu linia de cea mai mare panta sunt continue.economisind schela interioara. in general executia lucrarii de pe o singura parte. amintim suruburile autofiletante. pentru fixarea lor pe pane si asamblarea panourilor de tabla. care se introduc intre falturile verticale dupa fixarea de asteriala si se indoaie impreuna cu faltul. datorita faptului ca realizeaza : • · acoperis usor. La dolii si streasina. bariera contra vaporilor.

datorita urmatoarelor calitati: grad de etanseitate – ridicat. Cartoanele bitumate se fabrica prin impregnare cu bitum. iar alcatuirea din straturi succesive ajuta la corectarea neajunsurilor executiei manuale. a unor cartoane – materiale celulozice cu adaos din deseuri textile. Ca dezavantaje. poate imbraca orice forma de acoperis. la cald. Aceste foi bitumate pot fi cu sau fara acoperire cu bitum si presarate cu agregate minerale fine. Învelitorile bitumate Aceste invelitori sunt des utilizate. Materialele folosite la acest tip de invelitori sunt pe baza de bitum.4. 25 .4 . pretul de cost – relativ redus comparativ cu alte invelitori. se poate specifica rezistenta redusa la actiuni mecanice si la incendii.

Aplicarea metodei “la rece” la lucrari de invelitori bitumate inseamna intinderea cu peria a solutiilor sau a suspensiilor de bitum la temperatura mediului ambiant. Împaslitura din fibra de sticla bitumata se utilizeaza in locul cartonului bitumat. Suspensia de bitum filerizat cu var hidratat se prepara din bitum cu punctul de inmuiere coborat. Chitul de bitum filerizat cu var hidratat si de celuloza se prepara din suspensie de bitum filerizat. În cazul acoperisurilor cu pante mari. la care se adauga fibre de celuloza. foile bitumate se pot aplica perpendicular pe directia pantei. • · foile bitumate trebuie sa aiba lungimi corespunzatoare. Aceasta metoda “la cald” este utilizata mai des datorita avantajelor pe care le prezinta. Pentru inlaturarea suprapunerilor. Dezavantajele sunt urmatoarele: necesitatea unor masuri speciale de depozitare a solutiilor in solventi organici (benzina). petrecerile straturilor invelitorii bitumate se vor intercala cu acelea ale straturilor lipite. sunt necesare masuri pentru prevenirea alunecarii invelitorii: • · se va folosi un mastic bituminos cu punctul de inmuiere mai ridicat. placa din beton armat – la acoperisurile in panta neizolate termic. 26 . in functie de rezistenta stratului termoizolator. peste sipci se fixeaza cu mastic si banda de carton bitumat. se trece la lipirea foilor bitumate. La acoperisurile cu inclinare redusa se utilizeaza procedeul “la cald” .Panzele bitumate se obtin prin impregnare cu bitum a unor tesaturi cu fire organice sau impaslitura cusuta din fibre cu polisteri. Dupa uscarea stratului de amorsaj. Aceste materiale se produc in mai multe tipuri. cu conditia ca acesta sa suporte temperatura bitumului fierbinte fara a se degrada. iar remedierele se executa usor si in timp scurt. durata mare de executie. dispersat in apa cu ajutorul pastei de var. foile bitumate se vor fixa cu sipci de lemn. ce se deosebesc dupa rezistenta la tractiune si modul de acoperire cu bitum. durata de executie – scurta. se inteleg lucrarile de hidroizolatii ce se executa prin topirea bitumului si folosirea lui fierbinte la aplicarea directa sau atunci cand se lipesc cu el cartoane sau panze bitumate. sapa-suport din mortar de ciment nearmata sau armata. • · cand stratul – suport este din asteriala. si anume: necesita masuri de protectia muncii la transportul si aplicarea bitumului fierbinte. unde se va depasi prin suprapunere. utilaje si combustibil pentru topirea bitumului. avand in vedere faptul ca dupa fiecare strat aplicat trebuie sa se astepte evaporarea solventului. ajungand de la jgheab la coama. pentru ca se lucreaza cu materiale la temperatura normala si nu necesita utilaje speciale. batute in cuie deasupra invelitorii. Stratul se considera finit in momentul cand solventul din solutie sau apa din emulsie s-au eliminat complet. deoarece are un suport imputrescibil. sudarea perfecta a straturilor care se aplica succesiv. iar la pantele mai mari se folosesc procedeele “la cald” si “la rece”. Prin aplicare “la cald”. Avantajele metodei constau intr-o siguranta mai mare la executie. Metoda “la cald’ are si o serie de dezavantaje. Numarul straturilor de hidroizolatii se stabileste in functie de importanta cladirii si panta de scurgere. Stratul – suport al invelitorilorbitumate la acoperisuri poate fi: asteriala din scanduri. betonul de panta. La acoperisurile cu inclinare redusa. Executia invelitorilor bitumate se poate realiza dupa doua metode – “la cald” si “la rece”. iar la inclinari mai mari aceste foi se aplica paralel cu directia pantei si cu petrecerile in sensul directiei vanturilor dominante.

ACCESORII ALE INVELITORII Jgheaburile sunt canale deschise. Sectiunea jgheabului se determina in functie de suprafata acoperisului pe care il deserveste. Jgheaburile sunt realizate cu panta longitudinala si cu rosturi de dilatatie. prin burlane. fixarea se realizeaza prin intermediul diblurilor. la canalizare . confectionate din tabla zincata. la cele din beton. Jgheaburile sunt prinse de streasina prin intermediul unor carlige. Cel mai frecvent folosite sunt jgeaburile cu sectiunea semicirculara. care sunt cele mai avantajoase pentru scurgerea apelor. 27 . la acoperisurile de lemn. În cazul jgheaburilor dreptunghiulare folosite in general din considerente arhitectonice.5. alcatuite din otel zincat. amplasate la streasina acoperisului cu rolul de a colecta apele provenite din precipitatii si de a le dirija.suprafata corespunzatoare de acoperis se va majora cu 10 %. Fixarea carligelor se face in asteriala sau capriori.

Se recomanda ca evacuarea apei din burlan sa se faca la reteaua de canalizare. Sectiunea burlanului. este functie de aria de acoperis deservita (in proiectie orizontala). pentru a evita deranjarea circulatiei pe langa cladiri. Cladirile cu acoperis in panta trebuie prevazute cu jgheaburi si burlane.Burlanele sunt tuburi verticale si inclinate. pentru a nu impiedica deplasarile din variatiile de temperatura. are sectiunea circulara) si jgheab se realizeaza cu o piesa speciala. 28 . care trebuie sa evacueze apa de pe o anumita suprafata de acoperis. confectionate din tabla zincata (exterioare) sau din tuburi de fonta (interioare). independenta de burlan. Burlanele se fixeaza pe pereti prin intermediul bratarilor inelare. care conduc apele din precipitatii la reteaua de canalizare . evacuarea se face libera in rigole. alcatuite din otel lat si o tija ascutita ce se introduce in pereti. in cazul in care aceasta lipseste. amplasarte la dolie sau la o distanta de maximum 20 m. Racordarea intre burlan (in general. ca si deteriorarea fatadelor.

În schimb. care poate fi utilizat cu functiune de locuit. aceste masuri necesita o atentie deosebita la aspectele referitoare la protectia contra umezelii. Functie de rezistentele termice necesare se pot utiliza si izolatii termice. Bariera de vapori se aplica pe partea calda a termoizolatiei. ceea ce inseamna ca temperatura aerului poate fi redusa fara a crea disconfort. În cazul in care nu exista o bariera de vapori eficienta sau daca rezistenta termica a izolatiei suplimentare este mai mare decât o rezistenta termica totala.6. pozate la suprafata interioara inclinata a acoperisului. Izolatia suplimentara se poate amplasa si la partea inferioara a planseului. care vor umple complet intreaga suprafata inclinata a acopersului. BIBLIOGRAFIE Constructii : Elemente generale pentru cadastru. Izolatia termica suplimentara la partea superioara se aplica pe o bariera de vapori (folie din material plastic). Masurile de izolare termica suplimentara. Izolatia termica suplimentara se realizeaza cu saltele din vata minerala.Bucuresti 2002 Constructii : Subansambluri constructive Autor : Mirel Florin Delia Editura : Matrix Rom. 7. Editura : Matrix Rom.Bucuresti 2001 Cum concepem constructiile civile Autor : Alexandru Ciornei Editura : Junimea 29 . Amplasarea la partea superioara are avantajul unei executii economice si nu afecteaza spatiul. zgura) sau vata minerala protejata cu o sapa armata. noul tavan fals va fi prevazut cu o bariera de vapori pozata pe partea calda a izolatiei. la partea superioara a planseului de rezistenta orizontal. pentru eliminarea vaporilor de apa. din material granular (granulit. La streasina se va prevedea o gura de ventilatie.Bucuresti 2004 Constructii : Alcatuiri constructive ale principalelor subansambluri Autor : Mihai Manole Editura : Matrix Rom. REABILITAREA TERMICA A ACOPERISURILOR CU POD Îmbunatatirea comportarii termice a planseului de la acoperisurile cu pod se poate realiza prin pozarea unei izolatii termice suplimentare la partea superioara sau inferioara a podului. Autor : Gabriela Ecaterina Proca. are avantajul inzestrarii cladirii cu o caracteristica favorabila a absorbtiei zgomotului. Masurile de izolare suplimentara a acoperisurilor cu pod vor conduce la o micsorare a curentilor de aer si a caldurii pe suprafetele interioare. care se va mula si fixa pe planseul existent. prin utilizarea unui tavan fals din placi de ipsos carton fixat prin intermediul unei retele metalice de planseul de rezistenta existent. pentru realizarea unei etanseitati corespunzatoare.

IMAGINI ACOPERISURI TIP SARPANTA 30 .8. ANEXA .

31 .

32 .

33 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful