P. 1
sinteza economia turismului net

sinteza economia turismului net

|Views: 755|Likes:
Published by Anamaria Roxana

More info:

Published by: Anamaria Roxana on Feb 01, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/03/2013

pdf

text

original

Prof. univ. dr. Nicolae NEACŞU Prof. univ. dr. Ion IONESCU Conf. univ. dr. Andreea BĂLTĂREŢU ECONOMIA TURISMULUI 1.

Aspecte generale Denumire curs Economia Turismului Tip curs Curs obligatoriu Durata cursului/credite Semestrul 1/Anul II MTC Perioada de accesare a Prelegeri: cursului Seminar: Manuale recomandate Economia turismului, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2006, Autori: N. Neacşu, O. Snak, P. Baron Economia turismului intern şi internaţional, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2008, Autor: Andreea Băltăreţu Economia turismului, Editura Sylvi, Bucureşti, 2004, Autor: Ion Ionescu Obiectivul principal al - iniţierea studenţilor în studierea fenomenului turistic la scară naţională cursului şi mondială, pregătirea lor cu un ansamblu de cunoştinţe teoretice şi practice, cu un sistem de instrumente capabil să le permită implicarea nemijlocită în soluţionarea problemelor cu care se confruntă acest sector. - ca disciplină economică de ramură Economia Turismului cercetează mecanismele economice ale proceselor desfăşurate în domeniul turismului, aportul acestuia la progresul economic şi social. Modul de stabilire a notei - activitatea în cursul semestrului (prezenţă, referate, finale proiecte)-33% - nota la examenul scris-67% Adresa e-mail responsabil ucdc_cercetare@yahoo.com pentru contactul cu studenţii cercetare@ucdc.ro ticuionescu@gmail.com andreeabaltaretu@gmail.com Titularii cursului Prof. univ. dr. Nicolae NEACŞU Prof. univ. dr. Ion IONESCU Conf. univ. dr. Andreea BĂLTĂREŢU 2. Conţinutul tematic al cursului 1. Turismul – fenomen economico-social, definiţii şi concepte; Factorii care influenţează evoluţia turismului; Locul şi rolul turismului în economie. 2. Formele de turism şi circulaţia turistică, Forme de turism – definiţii şi criterii de clasificare; Circulaţia turistică; Evoluţii ale turismului mondial în ultimii 5 ani. 3. Organizarea şi coordonarea turismului, Rolul statului în turism; Organizarea şi coordonarea activităţii de turism; Asociaţiile profesionale din turism. 4. Piaţa turistică, Definiri, caracteristici; Cererea turistică – conţinut, tipologii; Oferta turistică – concepte, conţinut; Sezonalitatea turistică. 5. Resursele turistice ale României, Definiri; Resursele turistice naturale; Resursele turistice antropice; Valorificarea resurselor turistice. 6. Baza tehnico-materială a turismului din România, Caracteristici, structură, dinamică; Tipologia unităţilor de cazare şi criteriile de clasificare; Alimentaţia publică în turism; forme de activitate şi tipologia unităţilor. 7. Forţa de muncă şi serviciile turistice la nivel naţional, Caracteristicile profesiunilor din turism; Evoluţia şi structura forţei de muncă în turismul României; Locul serviciilor turistice în sfera serviciilor; Funcţiile serviciilor turistice; Clasificarea serviciilor turistice; Particularităţi şi caracteristici ale serviciilor turistice; Calitatea serviciilor şi a personalului din turism.

1

Bucureşti . Rolul lanţurilor hoteliere în dezvoltarea turismului. o componentă de primă importanţă a vieţii economice şi sociale pentru un număr din ce în ce mai mare de ţări ale lumii. Editura Uranus.*** Internet – Anuarul statistic al României şi Buletinul statistic pentru turism 5. turism internaţional. Programul unui produs turistic cu temă: Tema. Piaţa serviciilor hoteliere în România. Neacşu (2000) – Turismul şi dezvoltarea durabilă. legislaţie.2. pentru descifrarea 2 . navale şi feroviare. Băltăreţu. Editura Pro Universitaria. evoluează sub impactul acestora. Globalizare şi Integrare Europeană. Eficienţa socială a turismului.I. afiş şi pliantul turistic. 11.1. 10. excursionist. analiza echipamentelor turistice. Băltăreţu (2008). prin vastul potenţial uman şi material pe care îl antrenează în desfăşurarea sa. Rezumatul capitolului: Multiplele conexiuni ale turismului şi implicaţiile sale în plan economic. (2007) – Economia Turismului – aplicaţii.Bran Fl. desfăşurarea pe etape/zile. Dimensiuni. Editura Oscar Print. concepte. 12. Conţinutul proiectelor . soluţii de valorificare – propuneri orizont 2015. (2006) – Economia turismului. Program de valorificare a potenţialului turistic al zonei „x“. transformările sale ca fenomen. cunoaşterea factorilor care influenţează evoluţia turismului. Minciu (2005) – Economia Turismului. traseul/circuit (min. un domeniu distinct de activitate. Conceptul de animaţie în turism.*** Ghiduri turistice pe judeţe. turism receptor.A. turism emiţător.3. Bibliografia facultativă . Bucureşti . argumentează actualitatea preocupărilor pentru cunoaşterea conţinutului turismului. Funcţiile hotelurilor. aeriene. Bibliografia minimă obligatorie . prognoze. cultural şi politic. turism intern. Neacşu. vacanţier.1. Bucureşti . al staţiunii „y“. turist în tranzit. Cuvinte cheie: turism. Editura Uranus. Bucureşti . Capacităţile de cazare în industria hotelieră. turismul acţionează ca un factor stimulator al progresului şi al dezvoltării. Prezentarea capitolului: Turismul – fenomen economico-social 5. Bucureşti . Forme şi mijloace de agrement turistic.program 1. Ionescu (2004).4. 2. fiind receptiv la prefacerile civilizaţiei contemporane. Prezentarea cursului 5. terminologii privind turismul ca fenomen economico-social. Editura Economică. şi colab. Conţinutul şi structura alimentării publice în turism.1. social. Turismul. statistici. Căi de creştere a eficienţei activităţii de turism. Evoluţia transporturilor turistice rutiere. A. (2002) – Economia turismului şi mediul înconjurător. industria turistică. structură. dezvoltarea economico-socială. Perspectivele turismului românesc.N. ca şi prin efectele benefice asupra domeniilor de interferenţă. al judeţului „z“: amplasarea în teritorii (schiţă de hartă).1. Neacşu şi colab. 5.I. Transporturile turistice. Minciu şi colab. Neacşu (2008) – Economia Turismului – studii de caz. La rândul său. Industria hotelieră la nivel naţional. Introducere la capitol: Turismul reprezintă în zilele noastre. Editura Sylvi.1. contul satelit al turismului 5. rolul său activ în societate. evaluarea cererii – dinamică. Eficienţa economică şi socială a turismului.R.8. staţiuni.R. Economia turismului. Alimentaţia publică şi Agrementul turistic. 11/2 zile). Editura Uranus. Transporturile – element constitutiv şi factor determinant al dezvoltării turismului. M. 3. 5. Bucureşti . oraşe . Evoluţia turismului românesc. inventarul potenţialului. turism interior. vizitator.N. Premise şi direcţii în integrarea euroturistică a României. Rolul şi funcţiile alimentaţiei publice în turism în ansamblul ofertei turistice. fenomen social-economic şi cultural. 9. Economia turismului intern şi internaţional. Editura Pro Universitaria.1. căi de acces. turism naţional. calculaţia costul/valorii de vânzare a programului. evaluarea locului şi rolului turismului prin indicatori specifici. structuri şi tendinţe ale globalizării serviciilor turistice. a sensibilităţilor şi incidenţelor sale. dinamica sa integrându-se procesului general de dezvoltare. Ionescu (2000) – Turismul.N. Bucureşti 4. turist. Obiectivul capitolului: însuşirea unor definiţii. prin conţinutul şi rolul său. Sistemul de indicatori ai eficienţei economice în turism. Bucureşti . Bucureşti . Editura Expert.

). preţurile – tarifele. au favorizat apariţia unor noi forme de turism. Se prezintă. de particularităţile organizării călătoriei. de condiţiile de realizare a echilibrului ofertă-cerere. ciclică sau conjuncturală. profituri). = încasări din turism/P. nivelul taxelor – impozitelor etc. cu durată permanentă. Principalele categorii de factori care influenţează evoluţia turismului sunt: factorii economici (veniturile.1. turism de afaceri. De asemenea. Prezentarea capitolului: Formele de turism şi circulaţia turistică 5. Cuvinte cheie: ţară/zonă emiţătoare. turistice/Total chelt. turism individual.2.2. Intensificarea călătoriilor – interne şi internaţionale – creşterea rolului turismului în ansamblul relaţiilor internaţionale ca şi în viaţa economică şi socială au determinat preocupări pentru evoluarea dimensiunilor şi efectelor sale. creşterea calităţii vieţii). a dimensiunilor şi structurii circulaţiei turistice. în sfera necesităţilor şi consumului populaţiei se reflectă într-o îmbogăţire continuă a conţinutului său şi o diversificare a formelor de manifestare. ţară/zonă receptoare. cu importul de mărfuri şi servicii x 100 Cunoaşterea indicatorilor este importantă pentru analize comparative cu alte ramuri. moda în turism).2. 5.B. participarea la mişcarea turistică a unor categorii sociale tot mai largi.3. 5. factorii organizatori şi politici etc. turism social.2. de mărfuri x 100 Ponderea cheltuielilor turistice în importul de mărfuri = Total cheltuieli români în străinătate/Chelt.I. în domeniul ocupării forţei de muncă) generator important de locuri de muncă). educativi şi de civilizaţie. cu acţiune globală sau particulară.1. 5. cheltuieli. factorii tehnici. Efectele turismului se manifestă în plan economic (încasări. Se prezintă interdependenţele cu celelalte componente ale economiei. flux turistic. indicatorii care reliefează locul şi rolul turismului în cadrul economiei naţionale: Ponderea (aportul) încasărilor turistice în P. asociată cu varietatea mobilurilor cererii. integrarea sa în structura economiilor moderne. turism ecologic. Rezumatul capitolului: în activitatea turistică internă şi internaţională se practică o gamă largă de forme şi aranjamente turistice. Cunoaşterea volumului şi structurii circulaţiei turistice prezintă importanţă deosebită pentru definirea strategiei în dezvoltarea turismului.5. turism sezonier. turism în grup. de consum = Total chelt. specializare în turism. 5. avantaj comparativ şi competitiv. comune x 100 Aportul turismului în exportul de mărfuri = încasări din turismul internaţional/Venituri din exp.mecanismelor de funcţionare. Turismul evoluează sub incidenţa a numeroşi factori diferiţi ca natură şi rol. în domeniul comerţului mondial (export de bunuri şi servicii) şi în plan socio-cultural (creşterea nivelului de cultură şi civilizaţie.2. determinate de modalităţile de satisfacere a nevoii de turism. 3 . în final. x 100 Ponderea personalului din turism în total populaţie activă = Nr. adaptarea lor permanentă la cerinţele turiştilor şi condiţiile călătoriilor. cu alte ţări şi pentru a se acţiona în sensul creşterii contribuţiei turismului la dezvoltarea generală a economiei şi la ridicarea nivelului calităţii vieţii. agroturism. turism continuu.2. turism itinerant. Obiectivul capitolului: cunoaşterea formelor de turism. factorii demografici (numărul şi structura populaţiei. turism de congres şi reuniuni. turismul poziţionându-se la intersecţia mai multor ramuri şi sectoare economice. a metodelor de înregistrare a circulaţiei turistice şi a indicatorilor specifici de comensurare.4. pentru elaborarea unui sistem unitar de înregistrare şi urmărire a circulaţiei turistice. pers. factorii sociali (timpul liber.I. factorii psihologici. cu influenţă favorizantă sau restrictivă. indicatorii circulaţiei turistice. Introducere la capitol: dezvoltarea turismului. turism de sejur. factorii naturali şi cultural-istorici. turism/Populaţie activă x 100 Ponderea cheltuielilor din turism în totalul chelt. 5. Lista de subiecte: pentru pregătirea evaluării (examen) se prezintă întrebări la sfârşitul acestei sinteze. gradul de urbanizare).B. a câmpurilor de interferenţă dintre acestea.

. a comportamentului vizitatorului în materie de consum şi cheltuieli şi. forma de turism poate fi definită prin aspectul concret pe care îl îmbracă asocierea/combinarea serviciilor (transport.2. strategie. informaţiilor provenind de la instituţiile financiar-bancare.2. de experienţa în domeniu. restaurante etc. diversificarea formelor de petrecere a vacanţei. organism regional/local şi organizaţii sectoriale (specializate pe segmente ale activităţii de turism) precum şi societăţile comerciale din turism. Lista de subiecte: pentru pregătirea evaluării (examen) se prezintă întrebări la sfârşitul acestei sinteze.3. Principalele metode de înregistrare a volumului circulaţiei turistice sunt: . organizatorice. volumul încasărilor/cheltuielilor aferente circulaţiei turistice etc. străini din care pe ţări etc. . Obiectivul capitolului: cunoaşterea structurilor organizatorice în turism. tipologia organismelor naţionale şi internaţionale. 5.3. în funcţie de nivelul de dezvoltare a turismului. eficient – de un cadru instituţional corespunzător. administrative etc. total. ca oricare alt domeniu de activitate. tratament) ce alcătuiesc produsul turistic. Cuvinte cheie: structuri organizatorice (organism central.numărul de turişti (sosiri. pe de o parte. un sistem de relaţii funcţionale între acestea. 1991. cu atribuţii mai largi sau mai restrânse. participarea unui număr sporit de ţări la mişcarea turistică – acutizează nevoia de informaţii privind volumul şi structura circulaţiei turistice. 5. organizaţii pe destinaţii şi organizaţii naţionale sau internaţionale. Rezumatul capitolului: Turismul. 5. aceştia exprimă cererea reală sub diferite aspecte. organizarea este sinonimă cu un ansamblu de măsuri (legislative. înregistrarea în spaţiile de cazare.3.3. pe de altă parte. local. persoane cazate.durata medie a sejurului. sfera de cuprindere a acestora etc. are nevoie – pentru a evolua unitar.). regional. români. a organismelor internaţionale de turism. O problemă importantă în măsurarea fenomenului turistic este culegerea informaţiilor – modalităţile de înregistrare şi instrumentarul utilizat în acest scop. Principalii indicatori ai circulaţiei turistice sunt: . De asemenea. transformările din industria turistică. Introducere la capitol: organizarea activităţii turistice urmăreşte sincronizarea şi corelarea acestui domeniu cu celelalte ramuri ale economiei naţionale. coerent. plecări. idem. un sistem informaţional adecvat. Delimitarea clară a conţinutului fiecărei forme de turism prezintă importanţă pentru identificarea. regional sau cele privind priorităţile în dezvoltarea unor forme de turism în concordanţă cu cererea internă/internaţională.3. sectorial). 5. Sistemul de organizare a activităţii turistice este structurat pe trei trepte: organism central-coordonator la nivel naţional. activitatea turistică este coordonată pe plan naţional de un organism central. hoteluri.) capabil să favorizeze derularea călătoriilor. dar uneori şi pe cea potenţială sau chiar ofertă-cerere. şi importanţa acestuia în economie. dar şi de modul de structurare a economiei (număr de ministere. în strategia generală a dezvoltării.3. Un loc aparte în structura sistemului de indicatori ai turismului revine celor referitori la circulaţia turistică. 5.) Aceste organisme centrale-naţionale se pot întâlni sub una din formele (tipologia organismelor naţionale de turism): 4 . anchete/sondaje în rândul turiştilor sau asupra gospodăriilor şi persoanelor. alimentaţie. . Intensificarea circulaţiei turistice interne şi internaţionale. a volumului şi structurii circulaţiei turistice favorizează adoptarea unor politici şi strategii de dezvoltare a turismului la nivel naţional.În general. Structurile organizatorice în turism sunt: organizaţii sectoriale.numărul înnoptărilor sau zile-turist. un ansamblu de verigi cu contribuţii bine definite. preferinţa relativă pentru turism. Prezentarea capitolului: Organizarea şi coordonarea turismului 5.). precum şi modalitatea de comercializare a acestuia.1. în concordanţă cu recomandările OMT – Ottawa. integrarea turismului în sistemul funcţional unitar al economiei. agrement.densitatea circulaţiei turistice. Cunoaşterea formelor de turism. a responsabilităţilor şi obligaţiilor organizatorilor de vacanţe (touroperatori şi agenţii de voiaj) şi/sau prestatorilor de servicii (societăţi de transport.4. cazare.5. Se pune problema găsirii unor metode de înregistrare a circulaţiei turistice şi a compatibilizării sistemelor de înregistrare statistică. În majoritatea ţărilor lumii. obiective şi acţiuni. organizarea turismului în România şi a strategiilor dezvoltării turismului românesc. a fluxurilor turistice.înregistrarea (controlul) la frontieră.

5.E. piaţa potenţială. în realizarea echilibrului acesteia. oferta. iar nevoia turistică sub forma cererii. informare etc. Federaţia Universală a Asociaţiilor Agenţiilor de Voiaj (F. Federaţia Internaţională a Automobilului (F.H.T.1.minister de sine stătător (Ministerul Turismului). în majoritatea ţărilor lumii. cazare./I. tendinţele actuale pe piaţa turistică.I.). mărimea veniturilor şi nr.A.F. concepte şi probleme privind conţinutul şi caracteristicile pieţei turistice. Oficiu Naţional de Turism. Rezumatul capitolului: Piaţa turistică reprezintă sfera economică în care produsul turistic apare sub forma ofertei. Introducere la capitol: Dinamica economico-socială antrenează schimbări fundamentale şi în condiţiile de desfăşurare a diferitelor activităţi şi procese.C.Z:E. Construcţiilor şi Turismului).).V.M. agrement – distracţii. Principalele organisme internaţionale de turism sunt: Organizaţia Mondială a Turismului (OMT/WTO). Prezentarea capitolului: Piaţa turistică 5. 5 . tratament. Consiliul Mondial al Turismului şi Călătoriilor (W. efectivă). piaţa verifică măsura în care diversele activităţi sunt în concordanţă cu nevoile reale ale societăţii. coordonaresupraveghere şi control. la sfârşitul acestei sinteze.).C.).4. Comitete. 5. Asociaţia Internaţională a Hotelurilor (A. Comisii.).3. producţia. de promovare. Asociaţia Internaţională a Transportatorilor Aerieni (A. Obiectivul capitolului: însuşirea unor definiţii.).A.). Piaţa de servicii Piaţa turistică Piaţa de mărfuri Piaţa turistică este repartizată neuniform teritorial ca urmare a diferenţierii marcante rezultată din repartizarea neuniformă a atracţiilor turistice a patrimoniului turistic şi ca urmare a diferenţierilor în repartizarea cererii (dezvoltarea economico-socială.). Federaţia Internaţională de Termalism şi Climatologie (F.U./I.C. Rolul Statului în turism se concretizează în funcţiile sale: stimulare.). reprezintă statul şi au rol de: coordonare a activităţii turistice în plan naţional. elaborare a strategiei de dezvoltare a turismului. Ministere mixte sau combinate (Ministerul Transporturilor.5.A. Indiferent de forma administrativă. Federaţia Internaţională a Ziariştilor şi Scriitorilor de Turism (F.). practic. preţurile produselor turistice.I.4.A. a condus la constituirea şi dezvoltarea pieţii turistice. 5. 5.I.C.T. piaţa teoretică. centralizat.T. Dezvoltarea tot mai accentuatăa turismului.4.I.4.4.A. bazin ofertă.T.3.A. în cadrul unor ministere cu structură complexă.I. Departamente. Autoritatea Naţională de Turism. între acestea piaţa capătă un rol tot mai important în reglarea raporturilor din economie. îndrumare şi control a agenţilor economici din turism. Piaţa turistică are un conţinut complex cuprinzând atât servicii (transport. cererea. cererea şi consumul turistic. Consumul turistic este format din totalitatea cheltuielilor efectuate de către cererea turistică pentru achiziţionarea unor servicii şi bunuri legate de motivaţia turistică./U. este sfera de confruntare a ofertei cu cererea şi în care se finalizează tranzacţii prin intermediul actelor de vânzare-cumpărare.T.T.2. producător de servicii turistice.) Cererea turistică este formată din ansamblul persoanelor care îşi manifestă dorinţa de a se deplasa periodic şi temporar în afara reşedinţei proprii pentru alte motive decât prestarea unor activităţi remunerate la locul de destinaţie.4. oferta şi producţia turistică.A. piaţa actuală (reală. formare profesională şi reprezentare în organismele internaţionale.A. potenţialul. Comisariat de Stat pentru Turism. nonconsumatori relativi. Directorate. alimentaţie. 5.T.T.I. Direcţii Generale de Turism. nonconsumatori absoluţi. Organizaţia Internaţională a Transportatorilor pe Cablu (O. Cuvinte cheie: piaţa.B.A. bazin cerere. Piaţa turistică are interferenţă şi este condiţionată de dimensiunile şi dinamismul pieţelor de servicii şi de mărfuri. asupra cărora exercită o serie de influenţe. Federaţia Mondială a Bucătarilor şi Cofetarilor (F. secretariat de stat independent sau în cadrul unui minister cu structură mixtă.H. promovarea turismului pe plan intern şi internaţional. populaţiei etc. sezonalitatea. nealimentare etc. consumul. sezonalitatea activităţii turistice. aceste organisme centrale-naţionale.I. În prezent în România există ca organism central-coordonator al activităţii de turism Ministerul Turismului. Academia Internaţională de Turism (A. gradul de valorificare.) etc.) cât şi mărfuri (produse alimentare.T. Lista de subiecte: pentru pregătirea evaluării (examen) se prezintă întrebări..

pe fondul unor amenajări tehnice şi turistice. de condiţiile de realizare a echilibrului ofertă-cerere şi se concretizează printr-o mare concentrare a fluxurilor de turişti în anumite perioade ale anului. care prin calităţile şi specificul lor. Obiectivul capitolului: Cunoaşterea resurselor natural şi antropice. patrimoniu.2. În ce priveşte activitatea turistică. Atât oferta cât şi cererea turistică se caracterizează printr-o sezonalitate pronunţată. centralizat. prin cei 2858 km (Munţii Pădurea NeagrăMarea Neagră). Slovacia. Carpaţii Româneşti. Croaţia. instituţii muzeale etc. în celelalte remarcându-se o reducere importantă a sosirilor de turişti. Munţii Carpaţi sunt uşor accesibili şi oferă condiţii favorabile pentru odihnă şi tratament. 5. prin complexitatea şi bogăţia potenţialului său. 5. Staţiunile se întind de la Năvodari la 2 Mai pe o lungime de 70 de km. parcuri naţionale. Cu aceeaşi importanţă se înscriu şi în activitatea de turism. Sistemul montan românesc se caracterizează prin: diversitate de aspecte peisagistice. înscrise şi valorificate prin turism. servicii turistice. a culoarelor de văi. poate determina o activitate de turism. alpinism.5.5. rentabilitatea etc. potenţial turistic antropic. 5. a căror valorificare. în principal. se înregistrează peste 2. Prezentarea capitolului: Resursele turistice ale României 5. Austria. iar pe de altă parte. în cele 13 staţiuni de litoral. De la Chilia la Vama Veche. pe termen lung. Din mai până la sfârşitul lunii septembrie. pe de o parte. care să permită introducerea acestuia în circuitul turistic.1. Dunărea (regele fluviilor europene-Napoleon). arii protejate. la sfârşitul acestei sinteze. din cei 1075 km frontieră naturală a României (12 judeţe riverane) străbate 9 ţări (Germania. potenţial turistic natural. care şi-au pus amprenta pe istoria şi civilizaţia poporului român: Munţii Carpaţi. litoralul măsoară 245 km. potenţial cultural-istoric. speoturism. 5. fond cinegetic şi piscicol. în nivelul scăzut al satisfacerii nevoilor consumatorilor. Bulgaria. submontane şi depresionare. Cuvinte cheie: resurse turistice. frecvenţa călătoriilor şi dinamica circulaţiei turistice. Rezumatul capitolului: Trei elemente naturale majore ale Europei definesc cadrul natural şi turistic al României.5. în utilizarea incompletă a bazei materiale şi a forţei de muncă. afectând. faună. sunt recunoscute.4. serviciile prestate turiştilor şi mărfurilor oferite acestora. mofete. în măsura în care nu sunt supuse unui regim de protecţie integrală”. Componentele naturale şi antropice sunt privite ca atracţii turistice sau resurse turistice.5. patrimoniu cultural. Ordonanţa Guvernului nr. sporturi de iarnă. parcuri natural. reţea de ape şi lacuri. a importanţei acestora în stabilirea priorităţilor privind programele de valorificare a acestora în scopul dezvoltării activităţii de turism intern şi internaţional în România. saline.5.4. 5.5 milioane de turişti români şi străini. durata de recuperare a investiţiilor.. Ungaria. infrastructura tehnică general. a structurii acestora.3. potenţial tehnico-economic. potenţial cinegetic. cărora le revine 1/3 din suprafaţa ţării (237. alternarea unităţilor montane. 58/1998 (Legea Turismului) stipulează: „Resursele turistice sunt componente ale mediului natural şi antropic. Fluviul Dunărea şi Marea Neagră. varietatea şi configuraţia învelişului vegetal. bioclimat. Lista de subiecte: pentru pregătirea evaluării (examen) se prezintă întrebări. baza tehnico-materială.Produsul turistic reprezintă ansamblul de servicii şi de facilităţi care se materializează în ambianţa specifică a factorilor naturali şi artificiali de atracţie şi a amenajărilor turistice create. se impun ca o componentă de bază în structura geografică şi peisagistică a României.500 kmp).5. rezervaţii. Introducere la capitol: Un teritoriu interesează sub aspect turistic în măsura în care acesta oferă resurse turistice naturale şi antropice. vânătoare. climatoterapie. influenţând negativ costurile serviciilor turistice şi calitatea acestora. Astfel spus. bogăţie de ape minerale şi termominerale. potenţial socio-demografic. oferta turistică reprezintă totalitatea produselor turistice oferite sau care pot fi oferite pe piaţă şi care pot avea un caracter concurenţial între ele. în contextul protejării mediului înconjurător. floră. care reprezintă elemente componente ale ofertei turistice şi pot exercita o forţă pozitivă de atracţie asupra turiştilor. sezonalitatea se reflectă. pescuit. drumeţia şi cunoaştere. România şi Ucraina) şi 4 capitale 6 . ape minerale-termale-termominerale. Litoralul Românesc al Mării Negre este prima zonă turistică a ţării deoarece deţine circa 45% din capacităţile de cazare ale României. Serbia. din care 40 km (între Gura Chiliei şi Sfântu Gheorghe) ţărmul este deltaic. Oscilaţiile sezoniere ale activităţii sunt cele determinate. dotări tehnicoedilitare. Oferta turistică este constituită din patrimoniul turistic.

Oradea. Iaşi etc. 5. geologică. se prezintă într-o structură diversă (unităţi de cazare şi alimentaţie. Prezentarea capitolului: Baza tehnico-materială a turismului din România 5. Potaissa. cunoscute sub denumirea generică de bază tehnico-materială (capitol tehnic). Tomis. Humor. Napoca. 5. Bratislava.). Bisericile de lemn din Maramureş. Rezervaţie a Biosferei (Programul UNESCO). Budapesta şi Belgrad).6.000 ha (locul 3 în Europa şi 24 în lume) din care 82% pe teritoriul României.4. Moldoviţa etc. agrement. Creaţiile lui Eminescu. infrastructura generală şi specifică. centralizat. clădiri religioase la Sebeş. Introducere la capitol: Desfăşurarea activităţii turistice presupune existenţa. Monumentele Stilului Brâncovenesc din Muntenia şi Oltenia. transport (căi şi mijloace). a distribuţiei teritoriale a bazei tehnico-materiale şi a problemelor legate de investiţiile turistice. Timişoara. tratament. zonă. Cluj-Napoca. mijloace de transport. prin originalitatea peisagistică. datini. Arbore. 5. facilităţi de cazare. destinate satisfacerii cererii turistice. monumentele de artă şi arhitectură medievală (catedrala romano-catolică de la Alba Iulia. la sfârşitul acestei sinteze. Suprafaţa totală Deltei Dunării este de 564. hrană. ruine ale unor centre urbane (Drobeta. Facilităţile turistice sunt de bază (componentă specifică. mijloacelor de muncă.). vestigii ale cetăţile medievale (Dăbâca. din care: avifauna 315 specii de păsări. folclor. capabile să asigure satisfacerea cerinţelor turiştilor pe durata şi cu ocazia realizării voiajelor. Piatra Craivii. Aceste mijloace. facilităţi de alimentaţie. Cetăţile ţărăneşti din Transilvania. facilităţi sportive. baze de tratament.(Viena.6. staţiune este determinat de volumul cererii turistice şi de gradul de echipare a teritoriului receptor cu facilităţi turistice. fauna piscicolă 150 de specii. Grigorescu. Biharia. instalaţii şi dotări de agrement etc. Curtea de Argeş. a structurii şi dinamicii echipamentelor turistice.6.).1. regiune. Sarmisegetusa etc. funcţiilor economice şi sociale ale turismului. Potenţialul turistic natural al României este dublat de un variat şi bogat patrimoniu culturalistoric şi tehnico-economic (antropic). facilităţi turistice. a unor mijloace (resurse) materiale adecvate. Mănăstirile din Bucovina. 5. Dezvoltarea turismului şi realizarea rolului său social-economic este condiţionată de modernizarea. oraş. Volumul activităţii turistice într-o ţară. Principalele categorii de facilităţi sunt: facilităţi de transport şi comunicaţii. Fondul cinegetic dispune de 18 fonduri de vânătoare.5.6. diversificarea şi perfecţionarea continuă a bazei tehnico-materiale. monumentele istorice şi de artă medievală-mănăstirile (Voroneţ. obiceiuri. Rezumatul capitolului: Baza tehnico-materială este constituită din totalitatea clădirilor. directă a unui produs turistic) şi complementare (înlesnirile sau serviciile cu caracter general de care beneficiază şi turiştii). randamentul economic al investiţiei. 5. Suceviţa. alături de elementele de atracţie. adaptată specificului nevoilor turiştilor. Enescu. Delta Dunării. Acestea sunt completate de vestigii ale antichităţii (Istria. Callatis). de agrement şi distracţie. În ţara noastră există unicate mondiale cu valoare turistică deosebită-Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei. Apullum. Cuvinte cheie: capitolul tehnic.2. durata de recuperare. Obiectivul capitolului: cunoaşterea conţinutului şi rolul infrastructurii în turism. obiectelor de inventar şi a materialelor folosite în sectorul turistic şi care concură la realizarea circulaţiei turistice. Tomis. fauna acvatică 136 de specii. climatică şi biogeografică reprezintă un unicat european. Valorificarea potenţialului turistic al Fluviului Dunărea se face. Baza tehnico-materială a turismului reprezintă ansamblul mijloacelor de cazare. În semestrul II (anul II) din anul 2009 în structura disciplinelor de la Facultatea de Management Turistic şi Comercial s-a introdus disciplina „Resurse şi destinaţii turistice” care completează şi detaliază acest important capitol al disciplinei de Economia Turismului.6. Moldova şi Nordul Olteniei. cetăţi şi vestigii dacoromane.). grad (coeficient) de utilizare. Patrimoniul natural al Deltei Dunării cuprinde 5148 specii de floră şi faună. prin croaziere.).5. Severinului etc. Lista de subiecte: pentru pregătirea evaluării (examen) se prezintă întrebări.3. Brâncuşi. Facilităţile turistice reprezintă ansamblul mijloacelor materiale necesare pentru a înlesni participarea populaţiei la activitatea turistică şi pentru crearea şi organizarea eficientă a serviciilor solicitate de turişti. - 7 . instalaţiilor. investiţia specifică. dezvoltarea. în principal.

75 hoteluri pentru tineret. grafic orar de muncă. 584 alte unităţi. a resurselor umane. 5. răspundere morală. ocupare sezonieră. din care: 1. de nivelul preţurilor şi tarifelor. serviciile turistice trebuie să creeze condiţii pentru refacerea capacităţii fizice a organismului. Având ca obiect satisfacerea nevoilor persoanelor apărute cu ocazia şi pe durata călătoriilor. Introducere la capitol: Ca parte integrantă a sectorului serviciilor.8.8. determinării unui nivel relativ ridicat de instruire şi a unei anumite structuri profesionale şi pe funcţii. dar şi de pregătirea profesională a personalului. Capacitatea de cazare a României numără circa 287. Rezumatul capitolului: Dezvoltarea turismului – caracterizat ca un sector intensiv în muncă – are o serie de consecinţe asupra utilizării resurselor umane în sensul creării de noi locuri de muncă.). la sfârşitul acestei sinteze. la sfârşitul acestei sinteze. alături de potenţial (natural şi antropic) şi echipamente (baza tehnico-materială). cazare. fluctuaţie personal. clasificate după conţinut. centralizat. 5. Reţeaua unităţilor de cazare este alcătuită din structuri de diverse tipuri.220 hoteluri şi moteluri. cum sunt cele de organizare a voiajului.000 locuri de cazare în 4. O problemă importantă o reprezintă formarea profesională a forţei de muncă care se poate realiza la locul de muncă. Lista de subiecte: pentru pregătirea evaluării (examen) se prezintă întrebări. Succesul comercial al produselor turistice depinde de atractivitatea componentelor sale. asupra exigenţelor privind pregătirea şi selecţia. Baza tehnico-materială se realizează prin investiţii de către stat.7. Prezentarea capitolului: Serviciile turistice 5.4.5. Cuvinte cheie: productivitatea muncii.7. doctorat). dată de multitudinea şi varietatea componentelor. în principal. Principalii indicatori ce vizează investiţiile sunt: investiţia specifică. sporirea cererii şi în final nivelul încasărilor şi profitului unităţilor de turism. particulari.1.700 unităţi. de odihnă şi alimentaţie.2.3. societăţi mixte şi organizaţii cooperatiste (UCECOM şi CENTROCOOP). perioada de funcţionare. turismul are o serie de trăsături comune cu celelalte ramuri ale acestuia.- facilităţi comerciale. facilităţi de organizare a odihnei şi recreerii. simultan cu petrecerea plăcută şi instructivă a timpului liber.6. răspundere materială.7. centralizat. Calitatea resurselor umane din turism determină calitatea serviciilor care determină atractivitatea ofertei. 702 pensiuni urbane. a problemelor legate de mobilitatea ridicată datorată. Introducerea în capitol: Realizarea activităţii turistice presupune prezenţa. turismul poate fi privit.7.5. 5. 5. masterat. îşi pun amprenta asupra necesarului de personal şi structurii acestuia. şi ca o succesiune de servicii (prestaţii). consum de muncă vie. facilităţi pentru servicii cu caracter general. sezonalităţii activităţii de turism. funcţia îndeplinită. factor ce asigură funcţionalitatea celorlalte componente ale ofertei. precum şi în facultăţi de profil (licenţă. Obiectivul capitolului: cunoaşterea particularităţilor muncii în turism. asupra eficienţei utilizării forţei de muncă. Prin natura lor. complexitatea sa.259 pensiuni rurale. 8 .1. Lista de subiecte: pentru pregătirea evaluării (examen) se prezintă întrebări. forma de proprietate. în şcoli profesionale şi licee de specialitate. facilităţi de gospodărire comunală. 5. de transport. Forţa de muncă transformă resursele naturale şi materiale din potenţiale în efective. întrucât răspunde uneia dintre necesităţile fundamentale ale turistului. 1. durata de recuperare a investiţiei şi gradul de ocupare (utilizare a capacităţilor de transport. – odihna şi înnoptarea. facilităţi de ocrotire a sănătăţii şi balneo-medicale. facilităţi de telecomunicaţii. facilităţi speciale. în conţinutul său. prin formele de concretizare şi tendinţele de evoluţie. facilităţi cultural-artistice.7. dar se şi individualizează prin specificitatea şi complexitatea conţinutului său. unităţi de alimentaţie publică etc.7. 128 tabere şcolare. 5. Prezentarea capitolului: Forţa de muncă în turism 5. categoria de confort. productivitatea muncii lucrărilor din turism. aportul voluntar al investiţiei. Specialitatea activităţii turistice. Componenta cea mai importantă a bazei materiale specifice este reţeaua unităţilor de cazare. 742 vile turistice. 5. de recreere etc.

9. rapid. flotă aeriană. reparaţii. se poate face delimitare între serviciile specifice (cazare. fluctuaţie sezonieră. Obiectivul capitolului: cunoaşterea conţinutului şi caracteristicile serviciilor turistice. interdependenţelor dintre atractivitatea unei zone (resurse) şi facilităţile (serviciile) oferite cumpărătorului. centralizat. intangibilitatea. personalizarea-particularizarea lor la nivelul grupului sau individului. în absenţa serviciilor care să le pună în valoare. dinamică înaltă. determinate de desfăşurarea propriu-zisă a activităţii turistice şi servicii nespecifice (transport în comun. servicii spontane. la sfârşitul acestei sinteze. la care se adaugă alte servicii de ordin general sau particularizate pe forme de turism. Prezentarea capitolului: Industria hotelieră 5. de alimentaţie şi de agrement. forme de transport. 5. 5. rezultat al existenţei unei infrastructuri generale.). Dintre aceştia pot fi menţionaţi ca fiind mai importanţi: distanţa de parcurs şi durata călătoriei. ca şi folosirea combinată. ierarhia tipurilor de transport în total sosiri/plecări de turişti în ţara noastră. care se adresează în egală măsură turiştilor şi rezidenţilor. 5.8. substitubilitate. Serviciile au o serie de trăsături-caracteristici cum ar fi: caracterul imaterial al prestaţiei.9. caracteristicile itinerariilor. Experienţa mondială a demonstrat că existenţa unui patrimoniu turistic valoros nu înseamnă automat şi un turism dezvoltat. în cazul turismului de sejur. servicii ferme. Introducere la capitol: Serviciile oferite turiştilor la locul de petrecere a vacanţei reprezintă componenta cea mai importantă a activităţii turistice. transport rutier. în cazul celui itinerant. Rezumatul capitolului: Produsul turistic este considerat a fi rezultatul asocierilor.3. reglementare. caracteristicile şi evoluţia transporturilor turistice rutiere. telecomunicaţii. 9 . parc auto. resursele vor lua forma diferitelor produse numai prin intermediul prestărilor de servicii specifice (găzduire. 5. 5. nestocabilitatea. faptul că în crearea (producerea) şi mai ales. sunt determinate de factori legaţi de specificul călătoriei şi particularităţile mijloacelor de transport. industrie) la realizarea lor. Se desprinde de aici importanţa deosebită a serviciilor.1.4. dereglementare.9. de recreere. ghid etc.8. curse charter.3. servicii specifice.8. Obiectivul capitolului: Cunoaşterea rolului transporturilor în dezvoltarea turismului. participarea unui număr mare de prestatori din domenii diferite (transport. turism. să le facă accesibile turiştilor. servicii suplimentare. el asigură deplasarea turiştilor de la locul de reşedinţă la cel de petrecere a vacanţei. sau pe toată durata călătoriei. 5. tipologia serviciilor turistice. 5. Introducere la capitol: transportul reprezintă una din componentele de bază ale prestaţiei turistice. curse regulate. starea căilor de comunicaţie şi intensitatea traficului.2.5.9.4.2. Utilizarea unuia sau altuia dintre ele. a rolului acesteia în valorificarea potenţialului turistic şi a particularităţilor industriei hoteliere. servicii nespecifice. a serviciilor turistice de bază şi suplimentare. eterogenitate etc. în individualizarea produselor turistice accentul cade pe servicii. la sfârşitul acestei sinteze. inseparabilitatea faţă de persoana prestatorului. că resurse de excepţie pot rămâne în afara circuitului economic. Aceste prestaţii sunt constituite din servicii de cazare (găzduire). aeriene. alimentaţie. 5. motivul voiajului şi componenţa grupurilor. Lista de subiecte: pentru pregătirea evaluării (examen) se prezintă întrebări. Obiectivul capitolului: cunoaşterea problemelor specifice industriei hoteliere.5. trafic turistic. Prezentarea capitolului: Transporturile turistice 5. agrement). transport feroviar. prezintă caracteristicile generale ale acesteia. agrement.9. regularitatea şi securitatea curselor. Ele au ca obiect satisfacerea nevoilor cotidiene de repaus şi hrană ale turiştilor. transport. transport aerian. abordate ca parte componentă a prestaţiei turistice. Lista de subiecte: pentru pregătirea evaluării (examen) se prezintă întrebări.10. alimentaţie. 5. confortul călătoriei.5. centralizat.2. industria hotelieră.10. Cuvinte cheie: forme de transport. Rezultatul capitolului: În desfăşurarea efectivă a traficului turistic se apelează la o gamă variată de mijloace de transport. Cuvinte cheie: servicii de bază. nivelul tarifelor practicate. confortabil.10. transport. 5. complexitate. După natura (caracterul) lor. transport naval (fluviatil şi maritim). agrement. precum şi de elemente ţinând de psihologia turiştilor. între care sezonalitate accentuată în exploatare. feroviare şi navale. simultaneitatea producţiei şi consumului lor. rigiditate datorată capacităţii limitate.1. nave de croazieră. precum şi pe cele specifice de distracţie. prestaţii cultural-artistice). Transporturile turistice.8.9.

unul de comercializare şi unul de servire. Prezentarea capitolului: Eficienţa economică şi socială a turismului 10 . Activitatea comercială reprezintă continuarea firească a celei de producţie. echipamentelor. activităţile comerciale. 5. de o mare diversitate tipologică.4. Rezumatul capitolului: Alimentaţia se caracterizează prin complexitate fiind alcătuită dintr-un proces de producţie. băuturi etc.).3. 5. astfel încât să se realizeze satisfacerea unei game cât mai largi de trebuinţe ale consumatorului (turistului). Petrecerea plăcută şi agreabilă a timpului liber la locul destinaţiei se situează printre preocupările centrale ale ofertanţilor de vacanţe. Conţinutul industriei hoteliere. de plăcere. de convivialitatea şi de afaceri). cel mai adesea. serviciile având caracter special.5. sejurul şi plecarea călătorului. centralizat. 5. activitatea comercială. Această accepţiune evidenţiază varietatea activităţilor de agrement şi multitudinea planurilor pe care acţionează. serviciile de informare şi intermediere. Introducere la capitol: Alimentaţia publică se individualizează ca o componentă distinctă a economiei. parc de distracţie. de cofetăriepatiserie. indirect. precum şi a aspectelor legate de dezvoltarea şi perfecţionarea serviciilor de alimentaţie publică şi de agrement turistic. Valorificarea superioară a potenţialului turistic. prin intermediul ei se asigură vânzarea. desfacerea către consumatori a preparatelor obţinute în compartimentele de producţie dar şi a altor produse. Rezumatul capitolului: Industria hotelieră este recunoscută ca o componentă distinctă a economiei şi are ca domeniu de referinţă totalitatea proceselor desfăşurate în unităţile de cazare. a întregii economii.5.10. în concordanţă cu varietatea locurilor de petrecere a vacanţei. de hrană – ale populaţiei. de loisir. la sfârşitul acestei sinteze.11. un alt aspect situat în centrul atenţiei prestatorilor de servicii hoteliere îl reprezintă asigurarea unui nivel calitativ corespunzător al acestora.3. Alături de varietatea serviciilor puse la dispoziţia turiştilor. Agrementul turistic se poate defini prin ansamblul mijloacelor. evenimentelor şi formelor oferite de unităţi. având un rol important în viaţa economică şi socială. Prezentarea capitolului: Alimentaţia publică şi Agrementul turistic la nivel naţional 5. Activitatea de producţie este sensibil asemănătoare celei desfăşurate în industria alimentară şi asigură realizarea preparatelor culinare şi de cofetărie prin transformarea unor materii prime de origine vegetală şi animală al căror consum. centralizat. nu este posibil fără o prelucrare prealabilă de tip industrial sau casnic. staţiuni sau zone turistice. să lase o impresie şi o amintire favorabile. orientată spre satisfacerea nevoilor de consum – în principal. la sfârşitul acestei sinteze. Activitatea de alimentaţie îndeplineşte în cazul turismului mai multe funcţii (de nutriţie. activităţile cultural-artistice şi de agrement. industria ospitalităţii. animaţie. Lista de subiecte: pentru pregătirea evaluării (examen) se prezintă întrebări.1. generate de primirea. cazare hotelieră. capabile să asigure individului sau unei grupări sociale o stare de bună dispoziţie. ceea ce îi conferă satatutul de componentă de bază a prestaţiei turistice. activitatea de servire. reprezintă o altă latură a aportului industriei hoteliere la dezvoltarea turismului şi.2. prin atragerea în circuitul economic a diferitelor zone. strâns legată de procesul de comercializare a produselor specifice (preparate culinare. Activitatea de servire (de prestări servicii) reprezintă cea de-a treia latură a alimentaţiei publice.11. sistem „catering“. funcţiile şi trăsăturile acesteia au evoluat în conexiune cu dezvoltarea capacităţilor de cazare şi implicarea lor în activitatea turistică. Cuvinte cheie: industria hotelieră. a conţinutului şi particularităţilor alimentaţiei publice ca parte integrantă a prestaţiei turistice. preparate sau nepreparate. activitatea de servire are ca obiectiv crearea condiţiilor şi facilităţilor pentru consumul imediat şi pe loc al acestora.12. 5. nutriţie. alimentaţia şi serviciile specifice asociate ei.10.11. Cuvinte cheie: alimentaţia publică. să dea senzaţia unei satisfacţii. agrement.5. Lista de subiecte: pentru pregătirea evaluării (examen) se prezintă întrebări. 5. unei împliniri. Serviciul de cazare este constituit din mai multe prestaţii independent: cazarea propriu-zisă şi serviciile complementare acesteia.5.11.10. activitatea de producţie.11. 5. Obiectivul capitolului: cunoaşterea activităţilor de alimentaţie publică şi de agrement. 5. 5. Activităţile de agrement şi animaţie sunt. dar şi faptul că acesta se constituie într-un element fundamental pentru satisfacerea nevoilor turiştilor.11.

turism social.4. precum şi a căilor de creştere a eficienţei economico-sociale a activităţilor de turism (transport. turismul. cazare. latura economică şi socială.perfecţionarea cadrului organizatoric şi legislativ necesar dezvoltării unui turism competitiv. Lista de subiecte: pentru pregătirea evaluării (examen) se prezintă întrebări. management. Obiectivul capitolului: Cunoaşterea politicilor şi strategiilor de dezvoltare şi promovare a turismului intern şi internaţional al României. Ţinând seama de criteriile de evaluare a eficienţei. turism intern şi internaţional). . programe de dezvoltare şi modernizare. în toate subsistemele turismului. concomitent cu satisfacerea în condiţii superioare a nevoilor turiştilor.alinierea turismului la standardele europene. coeficientul de utilizare a capacităţii de transport sau de cazare. agrement. în Europa şi în lume. Introducere la capitol: Utilizarea raţională a resurselor (umane. restructurare. Principalele direcţii de acţiune vizează: . 5. privit ca domeniu distinct şi ca parte integrantă a economiei. privatizare. totodată. corespunzător. la sfârşitul acestei sinteze.12.12. criteriile de apreciere şi indicatorii de măsurare a eficienţei economice şi sociale în turism. Cuvinte cheie: eficienţă.5. eficienţa presupune compararea eforturilor. În corelaţie cu aceste exigenţe.2. turism internaţional – şi ale domeniului în ansamblul său. a unor măsuri. . schimbarea conceptelor manageriale. Eficienţa turismului poate fi apreciată şi prin intermediul unor indicatori parţiali care surprind randamentul utilizării factorilor de producţie luaţi individual sau rezultatele obţinute într-un compartiment al activităţii. Aceşti indicatori sunt: productivitatea muncii. agrement. dezvoltarea şi diversificarea structurilor turistice. cât şi aplicarea în cadrul acestora. 5. efect multiplicator. aportul net valutar.5. premise ale dezvoltării. globalizare. 5. modernizarea.diversificarea şi creşterea calităţii serviciilor. coeficientul de utilizare a parcului. parcursul mediu zilnic. alimentaţie. structura resurselor şi efectelor. 5. căruia îi revine misiunea de a coordona dezvoltarea şi controlul activităţii de turism. 5. Obiectivul capitolului: cunoaşterea conţinutului şi particularităţilor eficienţei în turism. nivelul servirii. Rezumatul capitolului: Potrivit accepţiunii generale. concretizate sub forma producţiei realizate. 5. microeconomie. încercând să surprindă complexitatea activităţii.Prezentarea capitolului: Perspectivele turismului românesc. 5. un rol deosebit îl are statul prin intermediul Ministerului de specialitate. turism intern.13.3. rata rentabilităţii. volumul şi nivelul cheltuielilor. strategii. Pentru aceasta sunt necesare atât însuşirea concepţiei privind locul şi rolul turismului în economia naţională. Eficienţa în turism prezintă o multitudine de faţete şi se exprimă printr-o paletă largă de indicatori. profit.creşterea competitivităţii ofertei turistice prin valorificarea optimă a potenţialului turistic.1. stabilirea unor direcţii clare de valorificare a potenţialului turistic naţional. nivel relativ al cheltuielilor.13. exprimate prin intermediul valorii resurselor consumate.12. rata rentabilităţii. Globalizare şi integrare europeană. efecte directe. materiale şi financiare) şi.schimbarea imaginii. desfăşurarea eficientă a producţiei reprezintă obiective centrale pentru orice agent economic sau sector de activităţi şi. una din cerinţele fundamentale ale progresului şi bunăstării. bine etapizate şi ştiinţific fundamentate. Cuvinte cheie: politici turistice. macroeconomie. Creşterea eficienţei constituie un principiu de bază al organizării şi conducerii proceselor în economie. rata profitului. principiile generale de determinare a acesteia. se poate construi sistemul de indicatori. randamentul capitalului. 5.13. alimentaţie.3.13. integrare. Introducere la capitol: Perspectivele dezvoltării turismului românesc pot fi abordate în contextul restructurării şi privatizării întregii economii naţionale. .12. despre România ca ţară turistică. efecte indirecte etc. cazare.12.13. cursul de revenire. În aceste condiţii se poate susţine ideea că turismul constituie un sector prioritar aflat în interdependenţă organică cu celelalte ramuri şi sectoare economice. 11 . cei care reflectă rezultatele întregii activităţi desfăşurate cum ar fi: profitul. O primă categorie o constituie indicatorii sintetici.2. soluţii. . în continuare. înscrie între priorităţile sale gestionarea judicioasă a resurselor şi obţinerea unor rezultate economice pozitive. efectele directe şi indirecte.4. rezulatatele înregistrate la nivelul fiecărei componente sau proces – transport. Rezumatul capitolului: În stabilirea politicilor şi strategiilor în domeniul dezvoltării turismului şi alinierea acestuia la standardele de calitate la nivel european. cu rezultatele.1. tratament. 5. centralizat.

Ce elemente sunt luate în calcul în stabilirea preturilor produselor turistice.T. resurselor turistice.13.recâştigarea pieţelor externe tradiţionale şi pătrunderea pe noi pieţe. 16.. 2. Prezentaţi principalele verigi de organizare a turismului şi atribuţiile acestora. Enumeraţi principalele obiective strategice al dezvoltării turismului românesc. 25. 9. aeriene şi navale. gradul de mobilitate a turistului. de autocontrol la care trebuie să răspundă cel ce se pregăteşte la disciplina „Economia turismului“: 1. tipul mijlocului de transport. 8. atracţiile turistice. 5. ca şi liberalizarea preţurilor şi a schimburilor internaţionale de servicii au creat premisele înfăptuirii procesului de globalizare şi în cadrul turismului. 11. Să se caracterizeze. Să se prezinte. 5. Potrivit specialiştilor O. 30. de asemenea. Care este relaţia dintre potenţialul turistic. turism naţional. vizitator internaţional. 15. Analizaţi mecanismul de formare şi orientare a fluxurilor turistice. Caracterizaţi turismul intern şi internaţional al României. 20. 31. 19. etc. 26. turist. turism receptor. 24. 21. Deltei Dunării şi Mării Negre. Ce se înţelege prin potenţial turistic. Explicaţi rolul turismului de factor stimulator al dezvoltării. diversificarea şi creşterea ofertei de agrement. 28. Urmează cele 58 de întrebări-probleme. Explicaţi relaţia dintre turism şi forţa de muncă. potenţial turistic natural şi potenţial turistic antropic? 27. globalizarea va determina creşterea puternică a concurenţei între destinaţii pentru cucerirea segmentelor de piaţă cunoscute cărora li se adresează oferta şi pentru cucerirea de noi segmente. Analizaţi raportul dintre oferta şi producţia turistică. excursionist. Analizaţi raportul dintre cererea şi consumul turistic. 13. resurse turistice.) asupra evoluţiei turismului. 4. Un prim pas l-a constituit crearea marilor lanţuri hoteliere care au evoluat în direcţia expansiunii în afara graniţelor ţării. motivaţia călătoriei. 6. Explicaţi influenţa veniturilor (preţului. la sfârşitul acestei sinteze. 23. timpului liber.M.5. elementele cele mai valoroase ale potenţialului turistic antropic. Alianţele strategice. 10. metode de cuantificare. etape în evoluţia cererii. tipuri de variaţii sezoniere. intensificarea acţiunilor de promovare externă prin deschiderea-redeschiderea unor birouri de informare-promovare în străinătate şi prin participare la mai multe târguri şi burse internaţionale de turism. forţe care acţionează asupra procesului de globalizare. Privatizarea şi dereglementarea în sectorul serviciilor. perfecţionarea pregătirii profesionale şi manageriale a forţei de muncă. Care sunt avantajele şi limitele turismului organizat/semiorganizat/pe cont propriu? 14. Prezentaţi indicatorii de cuantificare a circulaţiei turistice. Prezentaţi principalele trăsături distinctive ale preţurilor produselor turistice. 3. Caracterizaţi principalele metode de înregistrare a circulaţiei turistice. rol. frecvenţa de manifestare a cererii. Prezentaţi particularităţile cererii şi consumului în turism. potenţialul turistic al Munţilor Carpaţi. turism internaţional. 18. al Dunării. turism interior. Explicaţi semnificaţiile socio-culturale ale turismului. ofertei. Enumeraţi motivele de călătorie potrivit OMT. pe scurt. 12 . 7. cauze. Explicaţi sezonalitatea activităţii turistice (particularităţi. 29. Prezentaţi conţinutul şi caracteristicile pieţei turistice. Definiţi noţiunile: turism. patrimoniu turistic. feroviare. Caracterizaţi principalele tendinţe în dinamica şi structura turismului internaţional. turism emiţător. Prezentaţi componentele industriei turistice. modalitatea de comercializare a vacanţelor. 12. Lista de subiecte: pentru pregătirea evaluării (examen) se prezintă întrebări. Prezentaţi conexiunile dintre turismul internaţional şi comerţul mondial. Prezentaţi conţinutul şi particularităţile ofertei turistice. patrimoniul turistic. La ce se referă procesul de organizare a turismului? 17. Precizaţi care este tipologia voiajelor utilizând următoarele criterii: originea turiştilor. organizare şi funcţionare. călător în tranzit. caracteristicile socio-economice ale cererii. căi de atenuare). generând un proces de mondializare. centralizat. dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii rutiere. pe scurt. turism intern. 22. cooperările şi/sau fuzionărilor sunt. Prezentaţi succint OMT/WTO: înfiinţare.

59. Caracterizaţi baza materială de cazare la nivel naţional (evoluţie. 45. Prezentaţi caracteristicile serviciilor turistice. univ. Clasificaţi atracţiile turistice după conţinut. dr. 48. 35. dimensiuni. gradul de polarizare. Enumeraţi particularităţile investiţiilor în turism. univ. 47. 42. Prezentaţi indicatorii care influenţează productivitatea muncii în turism. Caracterizaţi serviciile de cazare hotelieră (conţinut. Nicolae NEACŞU Prof.32. univ. Prezentaţi conţinutul. Andreea BĂLTĂREŢU 13 . 44. categoria de turişti cărora se adresează. 52. rolul şi particularităţile alimentaţiei în calitate de componentă a prestaţiei turistice. Caracterizaţi serviciile turistice de bază/suplimentare. 39. Argumentaţi rolul transporturilor în dezvoltarea turismului.E. Ce este şi cum poate fi caracterizat nivelul servirii? 57. 60. natura (caracterul) lor. 43. 41. Analizaţi cu ajutorul informaţiilor statistice gradul de valorificare a potenţialului turistic al României. Explicaţi dezavantajele integrării României în U. 40. Prezentaţi conţinutul şi particularităţile turismului social. valoare. Caracterizaţi principalele direcţii de dezvoltare şi perfecţionare a serviciilor de alimentaţie publică. Analizaţi locul formelor de transport în dezvoltarea turismului. 56.orizont 2015. Prof. Ion IONESCU Conf. 50. 61. Caracterizaţi succint multiplicatorul turistic al veniturilor/cheltuielilor (tipologie). asupra turismului din ţara noastră. asupra dezvoltării turismului internaţional al ţării noastre. 54. Enumeraţi componentele infrastructurii turistice (generală şi specifică). forma de manifestare a cererii. Caracterizaţi sursele de finanţare a investiţiilor în turism. 51. 53. faţetele calităţii). Prezentaţi câteva din direcţiile prioritare de acţiune pentru dezvoltarea turismului în România . Precizaţi modalitatea în care se fundamentează deciziile privind investiţiile în turism. Explicaţi avantajele integrării României în U. dr. 37. 58. Definiţi conţinutul şi rolul capitalului tehnic în turism (infrastructura generală şi specifică). dr. Clasificaţi serviciile turistice după următoarele criterii: etapele principale în desfăşurarea călătoriei. Prezentaţi conţinutul şi particularităţile eficienţei în turism. 34. Prezentaţi succint indicatorii sintetici care reflectă rezultatele activităţii desfăşurate în turism. 36. Caracterizaţi conţinutul şi funcţiile agrementului turistic. Prezentaţi tipologia serviciilor de agrement.E. natura relaţiilor financiare. 38. Care sunt principalele categorii de resurse consumate în turism şi indicatorii acestora? 55. 49. Prezentaţi particularităţile muncii în turism. 46. importanţa în consum şi motivaţia cererii. Prezentaţi conţinutul şi semnificaţiile industriei ospitalităţii. structură). 33.

ECONOMIA TURISMULUI Proiect Program de valorificare a potenţialului turistic al unui judeţ/al unei staţiuni Orizont 2015 Deşi patrimoniul turistic pe care îl deţine ţara noastră este destul de bogat. case memoriale. Prezentarea potenţialului turistic al judeţului/ staţiunii . monumente istorice. există încă diferenţe în ceea ce priveşte gradul de valorificare a acestuia.resurse turistice antropice: monumente arheologice. folclor etc. indici de dinamică. număr de locuri) . Localizarea şi caracterizarea judeţului/ staţiunii scurt istoric al judeţului/ staţiunii aşezare geografică căi de acces nivel de dezvoltare economico-socială 2. rezervaţii şi monumente ale naturii. a gradului actual de exploatare în plan economic şi identificarea soluţiilor de antrenare mai largă în circuitul turistic a acestora. Forme de turism practicate în judeţ/ staţiune 6. din care români şi străini) număr de înnoptări sejurul mediu gradul de ocupare densitatea turistică încasări din turism Se va face o analiză a acestor indicatori pe 3 ani neconsecutivi determinându-se: ritmuri de evoluţie ponderi indici de dinamică Se va realiza o previziune a circulaţiei turistice. 4. ritmuri de evoluţie. factori de cură .distribuţia în teritoriu Se va efectua o analiză pe 3 ani neconsecutivi (ex.resurse turistice naturale: relief. Evaluarea eforturilor investiţionale. Analiza circulaţiei turistice şi previziunea evoluţiei viitoare Se vor calcula pe 3 ani neconsecutivi următorii indicatori: număr de turişti (pe total. monumente de artă şi arhitectură. forme de proprietate) . proiectul îşi propune analizarea resurselor turistice ale unui judeţ/ staţiuni. În acest context. muzee. climă. etnografie.structura (pe tipuri. categorii de confort. Analiza bazei tehnico-materiale şi a ofertei de servicii unităţi de cazare unităţi de alimentaţie instalaţii de agrement unităţi şi instalaţii de tratament Se vor studia: . construcţii contemporane.principalele trasee turistice în zonă 3. . monumente de arhitectură populară. Conţinutul orientativ al programului este următorul: 1. faună. hidrografie. Propuneri de valorificare a resurselor turistice (orizont 2015) 7.: 2002-2004-2006) determinându-se evoluţia în timp. floră. Harta judeţului judeţului/ staţiunii - 14 . posibilităţile de realizare şi efectele scontate în plan economic 8. 5. în aproape toate zonele. ponderi.dimensiunea (număr de unităţi.

9. Pliant publicitar 15 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->