ARHIMEDE Arhimede s-a născut la Siracusa (Sicilia), şi a fost educat în Alexandria.

A fost unul dintre cei mai cunoscuţi matematicieni şi inventatori din Grecia Antică. În matematica pură a anticipat multe din descoperirile ştiinţei moderne, cum ar fi calculul integral, prin studiile sale asupra ariilor şi a volumelor corpurilor rotunde solide şi a ariilor figurilor plane. A demonstrat că volumul unei sferei reprezintă două treimi din volumul unui cilindru circumscris acelei sfere. În mecanică, Arhimede a definit principiul pârghiei şi a inventat scripetele compus. Cât timp a stat în Egipt a inventat pompa hidraulică pentru a se putea ridica apa de la de la un nivel inferior la unul superior. Este cunoscut pentru că a descoperit legea hidrostaticii, numită şi principiul lui Arhimede. Se crede că Arhimede a descoperit acest principiu când a intrat în cada de baie şi a văzut nivelul apei care creştea. Arhimede şi-a petrecut cea mai mare parte a timpului în Sicilia, în Siracusa. Aici şi-a dedicat întreaga viaţă cercetărilor şi experimentelor. Siracusa era o colonie grecească a oraşului Corint şi era un oraş greu de cucerit datorită poziţiei sale naturale deosebite. În timpul cuceririi Siciliei de către romani câteva din invenţiile lui Arhimede au fost folosite în apărarea Siracusei. Printre aceste invenţii se număra catapulta şi un sistem de oglinzi care reflectă razele soarelui pentru a incendia corăbiile inamice. După capturarea Siracusei, în timpul celui de-al Doilea Război Punic, printr-o strategie care consta în a cuceri cartier după cartier şi prin trădarea unui prefect al cetăţii, Arhimede a fost ucis, în 212 î.e.n., de către un soldat care l-a găsit desenând figuri geometrice pe nisip. Arhimede era aşa de atent la calculele sale, încât atunci când l-a văzut pe soldat i-a spus : ‘Noli turbare meos circulos” - “Nu-mi strica cercurile.” Soldatul nu a ştiut cine este cel pe care l-a ucis. Conducătorul romanilor, Marcellus, îndurerat de această veste s-a îngrijit de înmormântarea lui Arhimede. Titus Livius, povesteşte în scrierile sale despre Arhimede, astfel: “La Syracusa se afla acel om fără seamăn, cercetător al cerului, cunoscător al stelelor, inventator neîntrecut, constructor de maşini de război, capabil, prin geniul sau de om de ştiinţă în slujba apărării patriei, să zădărnicească efortul a mii de romani”. Câteva din descoperirile sale din domeniul matematicii şi al mecanicii sau păstrat : “Măsurarea cercului” (aproximarea raţională a lui π ), “Sfera şi cilindrul”, “Corpurile care plutesc” (care stă la baza Legii Hidrostaticii) şi “Spirale”.
1

GALILEO GALILEI (1564-1642) Galileo Galilei s-a născut la Pisa, pe data de 15 februarie 1564. El este socotit, printre fondatorii astronomiei moderne. Deşi a dispus de mijloace materiale modeste, tatăl său, Vincenzo Galilei şi-a dat toată silinţa pentru a da copiilor săi o educaţie aleasă. Galileo a studiat greaca, latina, muzica, filosofia, medicina, toate cu rezultate foarte bune. Totuşi în filosofie nu se putea împăca cu perfecţiunea închisă în filosofia aristoteliană:”Magister dixit!”. El căuta ideile în experienţă nu în cuvinte. În urma unei lecţii de geometrie, realizează că matematica este ştiinţa care te învaţă să gândeşti, începând studiul matematicilor pe cont propriu, încât la vârsta de 25 de ani obţine catedra de matematici la Universitatea din Pisa. În această calitate studiază sistemele lui Ptolemeu şi Copernic, devenind un apărător înfocat al sistemului heliocentric al lui Copernic. În 1592 ocupă catedra de matematici la Universitatea din Padova, unde e foarte mult apreciat datorită lecţiilor sale, dar şi pentru descoperirile pe care lea făcut: termometrul, balanţa hidrostatică, legea căderii corpurilor. În mijlocul anului 1609 află vestea că olandezii au construit instrumente cu care se pot vedea distinct obiectele îndepărtate. Galilei nu ştia secretul acestora dar a reuşit să construiască chiar el nişte lunete, cea mai puternică având grosimentul de 30, cu care, dogele Veneţiei putea vedea corăbiile care nu se vedeau cu ochiul liber, motiv pentru care i-a fost mărit salariul. Meritul său nu constă însă în construirea lunetei, acesta fiind al olandezilor, ci în faptul că a îndreptat-o spre cer pentru a sonda adâncimile spaţiului. La doar 10 luni de la construirea lunetei, el scrie cartea Sidereus Nuntius(Curierul stelelor). Prima dată a observat Luna, văzând neregularităţile de pe suprafaţa sa, infirmând astfel teoria perfecţiunii, apoi îşi îndreaptă atenţia spre Calea Lactee, unde observă o mare aglomerare de stele. La 7 ianuarie 1610 Galilei descoperă 4 sateliţi ai lui Jupiter: Io, Europa, Ganymede, şi Callisto, care au fost numiţi în onoarea sa galileeni. Mai observă şi fazele planetei Venus, lucru care întăreşte ideea de sistem heliocentric. În aprilie 1611, Galilei a observat petele solare însă a ţinut ascunsă această descoperire din cauza protestelor iscate de descoperirile sale anterioare.

2

torr-ul. ptolemeic şi copernician. Pascal a manifestat o inteligenţă extraordinară. A fost autorul unui tratat asupra mişcării. 3 . Între anii 1641 1642 a fost secretarul lui Galileo Galilei. Trattato del moto(1640) şi Opera geometrica(1644). din partea mamei înrudindu-se cu marele scriitor Corneille. Încă de la o vârstă fragedă. pe care îi ajută material. Din clemenţa papei Urban al VIII-lea i se permit să-şi trăiască ultimii ani de viaţă în casa din comuna natală Arcetri. el ar fi rostit:” E pur si muove. O unitate de măsură a presiunii. Galileo este cercetat de Inchiziţie şi obligat să renunţe la convingerile sale. păstrându-şi seninătatea şi amabilitatea până în ultima clipă. Toricelli i-a urmat ca profesor de filozofie şi matematică la Academia Florentină. Gilberte Perier cât şi de la fiica acesteia. Torricelli a murit în 1647. însă legenda spune că ridicându-se din îngenunchiere. a fost numită în onoarea sa. surprinzându-i pe cei mari mai ales prin întrebările pe care le punea asupra naturii lucrurilor. sunt interzise şi este avertizat să renunţe la teoriile sale. după apariţia unei cărţi care confrunta cele două sisteme. Toricelli a dat definiţia presiunii atmosferice în 1643 şi a inventat barometrul. într-o familie cu vechi tradiţii intelectuale. Marguerite ne oferă informaţii asupra copilăriei marelui savant. unde îşi pierde o fiică apoi orbeşte. Documente preţioase rămase de la sora sa. Mai trăieşte până în anul 1642 alături de câţiva discipoli.Însă descoperirile sale îi supără pe teologi. După moartea lui Galileo în 1642. TORRICELLI EVANGELISTA (1608-1647) Torricelli s-a născut în 1608 în Faenza şi a studiat la Colegiul Sapinza din Roma. însă acesta nu poate să le renege. „ (Şi totuşi se mişcă). astfel încât la data de 5 martie 1616 cărţile lui Galilei şi ale susţinătorilor săi. Astfel că în anul 1633. BLAISE PASCAL (1623-1662) Blaise Pascal s-a născut pe 19 iunie 1623 în Clermont.

Tatăl său pune în aplicare un adevărat plan de educaţie. Dar. De la vârsta de 8 ani până la 12 ani Blaise a primit doar noţiuni generale. Pascal a început să lucreze cu toată ardoarea. Mydorge şi de alţi matematicieni francezi. Se pare că dovada consta simplu în împăturirea unghiurilor peste figura astfel încât vârfurile lor să se întâlnească în centrul cercului înscris în triunghi. tatăl său i-a dat o copie a cărţii „Elementele” de Euclid. Acest program a stimulat curiozitatea băiatului şi. a murit mama sa. cunoştea greaca şi se descurca şi cu limba italiană. având la rândul său un anumit renume în ştiinţă. Impresionat de aceasta demonstraţie inteligentă. s-a mutat în Paris. a cărui inteligenţă deosebită a remarcat-o curând. Faţă de cele doua fete. Astfel el a amânat studiul sistematic al limbii latine şi greceşti pe care îl considera prima treaptă a educaţiei pana la vârsta de 12 ani. tatăl său. La vârsta de paisprezece ani este admis la întâlnirile săptămânale ţinute de Roberval. urmând ca studiul matematicii să înceapă după aceasta vârstă. în măsură să îi stimuleze interesul pentru disciplinele ce urmau să fie ulterior aprofundate. În final. începând să studieze geometria. pe care o va îmbunătăţi peste opt ani. Blaise nu a intrat niciodată în vreun colegiu. un calculator rudimentar. şi în câteva săptămâni descoperă singur multe proprietăţi ale figurilor. care dovedise deja abilităţi excepţionale. La vârsta de şaisprezece ani. Gilberte şi Jaqueline. din aceste şedinţe se naşte Academia Franceză. iar tatăl a rămas singur cu cei trei copii şi a început să se ocupe mai îndeaproape de educaţia acestora. pe cât părea de simplu principiul. l-a preferat pe Blaise. şi pentru a-şi educa unicul său fiu. Pentru realizarea planului sau. Cea mai importantă este aceea privitoare la suma unghiurilor unui triunghi care este egală cu 180 de grade. profitând de posibilităţile favorabile oferite de Paris pentru educaţia acestuia. sacrificându-şi timpul de joacă în ciuda restricţiilor care îi erau impuse. ci l-a avut ca educator doar pe tatăl sau. pentru a-şi continua propriile studii pe de-o parte. pe care Pascal o citeşte cu interes până când o învaţă. Geniul sau geometric a început să se manifeste de la aceasta vârstă. iar la optsprezece ani construieşte prima maşină aritmetică. când Blaise avea doar 3 ani. pe atât de mari erau piedicile pe care avea să le întâmpine. având drept principiu să nu îl încarce pe copil cu nimic din ceea ce nu ar putea înţelege cu toata uşurinţa şi în toată adâncimea. băiatul a întrebat ce este geometria. Dificultatea cea mai mare era găsirea unor meseriaşi 4 . . Mersenne. În 1632. la 12 ani. judecător în Clermont. Rezultatul educaţiei oferite de tatăl său a fost că Pascal poseda bine în scris şi citit limba latină.În 1626. într-o zi. Pascal scrie un eseu despre conice.

şi acesta imperfect. fostul învăţător al lui Newton de la Grantham şi-a dat seama de potenţialul său şi a convins-o pe mama sa să îl lase să îl pregătească pentru o eventuală intrare la Universitatea din Cambridge. în satul Woolsthorpe din Lincolnshire (Anglia). se plânge că nu poate face mai mult de 3 sau 4 leghe în trăsură. mama sa reîntorcându-se la Woolsthorpe şi luându-şi fiul de la şcoală. nu poate merge fără baston şi nu poate călări. Medita asupra căsătoriei când un accident l-a determinat iarăşi să se concentreze asupra religiei. Pascal nu mai manifesta nici o atracţie faţă de ştiinţă. Tatăl său a murit înainte ca el să se nască. Starea sa sufletească este corespunzătoare acestei stări trupeşti. astfel pronunţându-se să renunţe la proiect. Pascal şi-a abandonat brusc idealurile lui în favoarea religiei. În 1656 moare tatăl său vitreg. iar în anul 1663. Din fericire. Această abandonare a unor preocupări care au dat roade îmbelşugate se explică prin boala necruţătoare care îl chinuia. 5 . 1642 în ziua de Crăciun. în speranţa de a-l face fermier. iar trei ani mai târziu mama sa s-a recăsătorit şi Newton a fost îngrijit de către bunica sa din partea mamei. Începând cu 1660.în stare să îndeplinească o asemenea muncă şi care să îi urmeze exact indicaţiile. iar la vârsta de 10 ani a fost trimis la gimnaziul din Grantham. În 1653 a trebuit să administreze moşia tatălui său. înainte de al distruge. Însă Newton nu a arătat nici o înclinaţie spre această ocupaţie. În 1650. În aceeaşi perioadă a inventat triunghiul aritmetic. construind diverse lucruri. Şi-a început educaţia în oraşele din împrejurimi. Într-o scrisoare către Fermat. dar nu acorda atenţie şcolii. Singura lucrare matematică pe care o mai scrie este un eseu despre cicloidă în 1658. Putina energie rămasă o cheltuieşte pe meditaţii religioase şi redactarea unor note asupra religiei creştine. În 1642 nu construise decât un singur model. şi împreună cu Fermat a creat calculul probabilităţilor. ISAAC NEWTON (1642-1727) Newton s-a născut în anul. Tânărul Newton pare să fi fost un băiat retras care poseda o deosebită îndemânare. la mijlocul carierei lui ştiinţifice. pe data de 13 august încetează din viaţă. Acum a adoptat iarăşi vechile lui ocupaţii şi a făcut câteva experimente asupra presiunii exercitate de lichide şi gaze. din 10 august 1660. S-a mutat la Port Royal unde a trăit până în 1662.

şi. Benjamin fiind al cincisprezecelea copil al familiei şi al zecelea băiat. Benjamin nu a avut parte de o educaţie aleasă. fiind inspirat de căderea unui măr. A fost înnobilat de către regina Anne în anul 1705. Din cauza situaţiei financiare. trecând o rază de lumină printr-o prismă şi observând că aceasta se descompunea într-o bandă colorată de lumină. în Boston. Tatăl său Josiah Franklin. în iunie 1661 a intrat la Colegiul Trinity din Cambridge.3 cm. Newton s-a întors la Woolsthorpe şi în următorii doi ani a pus bazele multor teorii în fizică. a publicat faimosul său tratat " Philosophiae Naturalis principia Mathematica " (Principiile matematice ale filosofiei naturale) În aceasta carte a enunţat legile mişcării şi teoria gravitaţiei. 6 . gramatica englezei şi alte 5 limbi. geometrie. el a studiat câţiva ani la o şcoală normală. universitatea a fost închisă. după care a fost nevoit să-l ajute pe tatăl său în afacerea acestuia. La 13 ani a plecat la fratele său James. Această meserie îl atrăgea mai mult fiindcă îi permitea să citească tot felul de cărţi care lau ajutat să se auto educe. fiind primul om de ştiinţă care a primit asemenea onoruri. Patru ani mai târziu şi-a luat licenţa şi şi-a propus să continue studiile pentru a obţine doctoratul. logică. Dar din cauza unei epidemii de ciumă. Newton a fost ales în parlament şi apoi numit Lord Trezorier al Regatului. Massachusetts. având sarcina de a supraveghea schimbare sistemului monetar englez. Newton a mai cercetat natura luminii. BENJAMIN FRANKLIN (1706-1790) Benjamin Franklin s-a născut pe 17 ianuarie 1706. În 1725 Newton s-a mutat de la Londra la Kensington din cauza unor probleme de sănătate. A fost înmormântat în catedrala Westminster. un producător de săpun şi lumânări avea 17 copii. De asemenea în această perioadă a avut primele idei legate de gravitaţie. A murit aici pe 20 Martie 1727. ştiinţă. care era tipograf. navigaţie.Astfel. datorită acestui motto. El a considerat că “uşile spre înţelepciune nu se închid niciodată”. era a doua nevastă a tatălui său. Newton a desfăşurat o activitate ştiinţifică uriaşă şi la vârsta de 45 de ani. În 1668 a construit primul telescop reflectant cu o oglindă de 3. având o putere măritoare de 40 de ori. Mama sa. dar nu a încetat niciodată să înveţe. Abiah Folger. a învăţat algebră. În următorii ani. istorie. matematică şi astronomie.

spunând că oamenii ce reuşesc în viaţă muncesc un pic mai mult decât ceilalţi. Din fericire. a renunţat la colaborarea cu fratele său şi a început să lucreze la diferite ziare. Benjamin Franklin a fost neegalat ca inventator în America . probabil prima bibliotecă publică din America. În septembrie 1729 cumpără “Pennsylvania Gazette” unde este director şi redactor. Franţa. s-au dus să experimenteze fulgerul. Pe plan politic. El a fost diplomat al noii naţiuni şi reprezentant al acesteia în mai multe ţări europene ca:Anglia. Invenţiile şi descoperirile sale au fost premiate. lentile bifocale. contor de parcurs. a inventat paratrăsnetul. Pentru aceasta. devenind la fel de populară ca şi Biblia. Când Franklin a atins cheia. Se presupune că a avut copii şi cu altă femeie ( în afara căsniciei ). El devine faimos cu publicaţia “Poor Richard’s Almanac”. iar el dorea să arate că acesta este o formă de electricitate. mai întâi anonim. deoarece el a dat oamenilor dreptul de a le folosi pentru a-şi uşura viaţa. Oamenii credeau că fulgerul este o forţă misterioasă. Într-o noapte furtunoasă. etc. care i-a dăruit un fiu şi o fiică. După o perioadă de timp. Benjamin Franklin este una dintre marile personalităţi ale vremii care au semnat Declaraţia de Independenţă şi Constituţia Statelor Unite ale Americii. În 1731 întemeiază Biblioteca din Philadelphia. iar în 1785 devenind preşedinte executiv al consiliului Pennsylvaniei. A contribuit la dezvoltarea teoriei electricităţii. Fulgerul s-a descărcat prin bucata de metal. nu s-a electrocutat şi a demonstrat că fulgerul este o sursă de energie. el şi fiul său William. El reuşeşte să se remarce pe toate planurile. câştigând prestigiu. Franklin moare în casa lui din Philadelphia la vârsta de 84 de ani. Pe data de 17 Aprilie 1790. s-a produs arcul electric. De numele lui se leagă invenţii precum: aripioare de înot. 7 . Benjamin Franklin rămâne o personalitate de referinţă în istoria Americii şi ştiinţa universală. care este cunoscută în toată America şi-n Europa. A reuşit să se remarce în acest domeniu. el a ataşat o bucată de metal la zmeul pe care l-a înălţat şi o cheie la capătul sforii. către cheie. ca un adevărat geniu. iar el a făcut acest lucru din plin.Franklin avea o simplă formulă pentru succes. paratrăsnetul. dată ca pedeapsă de Dumnezeu. Pentru a apăra clădirile şi vapoarele de descărcările electrice prin fulger. În 1730 s-a căsătorit cu Deborah Read. fără a trage şi foloase materiale după urma acestora. Se spune că Benjamin Franklin era fascinat de electricitate.

frecare şi electricitate. A avut diverşi profesori particulari. În 1779 Coulomb a publicat tratatul “ Teoria maşinilor simple “ o analiză a frecării în mecanică. El a lucrat ca inginer militar pentru Franţa în Indiile de Vest dar s-a retras la Blois. Unitatea sarcinei electrice. în 1802 este numit profesor de fizică şi chimie în cadrul şcolii centrale din Bourg. ghilotinat de armata republicană la cucerirea Lyon-ului în1793. ANDRE . fiind fiul unui comerciant înstărit. coulombul.CHARLES AUGUSTIN DE COULOMB (1736-1806) Charles Augustin de Coulomb. Amperul.unde cariera sa profesională este mai mult decât benefică. În 1777 a inventat balanţa de torsiune pentru a măsura forţa atracţiei magnetice şi electrice. în 1804 se mută la Paris. Datorită ideilor din această lucrare. 8 . însă el s-a considerat un autodidact. fizician francez pioner în teoria electricităţii. Charles Augustin de Coulomb moare în 1806. fiind denumită în onoarea sa. până la vârsta de 12 ani stăpânind toate cunoştinţele în materie de matematică din acea vreme. unitatea de măsură a intensităţii. A fost un copil foarte inteligent.MARIE AMPERE (1775-1836) Andre-Marie Ampere(1775-1836) s-a născut pe 20 ianuarie 1775 în Polémieux-au-Mont-d'Or lângă Lyon. a fost numită în onoarea lui. El este cunoscut mai ales pentru contribuţia sa în domeniul electrodinamicii. a predat la diferite şcoli din Lyon. Franţa. în care se discută despre teoria probabilităţilor. născut în Angoulême în 1736. Cu această invenţie Coulomb a putut formula principiul cunoscut ca Legea lui Coulomb. care guvernează interacţiunea dintre sarcinile electrice. Între 1796-1801. în aceeaşi perioadă publicându-şi prima lucrare: „Consideraţii despre teoria matematică a jocurilor”. acesta fiind acceptat ca profesor de matematică la Universitatea Politehnică în anul 1809. După război Coulomb a revenit din pensie şi a ajutat noul guvern în definirea unui sistem metric pentru greutăţi şi măsuri. Franţa în timpul Revoluţiei Franceze pentru a continua cercetările în magnetism. După o activitate strălucita sub această poziţie.

care exprimă intensitatea curentului electric dintr-un conductor în funcţie de tensiunea electrică de la capetele conductorului şi de rezistenţa electrică a acesteia. În 1805 a intrat la Universitatea din Erlangen pentru a studia matematica. Ohm şi-a reluat cercetările originale în fizică în anul 1825. GEORGE SIMON OHM (1787-1854) Fizician german.Teoria sa electrodinamică şi părerile sale despre relaţia dintre electricitate şi magnetism au fost publicate în lucrările: ”Culegere de observaţii asupra electrodinamicii”(1822) şi „Teoria fenomenelor electrodinamice”(1826). ocupând această poziţie tot restul vieţii sale. unde şi-a găsit un loc de muncă ca profesor preparator de matematici la Nidau. unde şi-a continuat cercetările în electricitate. apoi professor la Jesuit Gymnasium din Colonia (Köln) între 1817-1825. folosind aparate modeste şi imperfecte. fiind fiul mai mare al maistrului lăcătuş Johann Wolfgang Ohm. În 1811 s-a întors acasă la Erlangen şi în 1813 a obţinut doctoratul. a arătat că ea este proporţională cu lungimea conductorului şi invers proporţională cu secţiunea 9 . binecunoscut pentru descoperirea legii care-i poartă numele. publicată în 1827. apoi la Neuchatel. ale căror rezultate. în anul următor profesor de fizică şi matematică la gimnaziul real din Bamberg. mama lui numindu-se Maria Elisabeth Beck. dovedindu-se a fi un mare experimentator. se resping. Bavaria. se atrag. Primele experienţe le-a făcut în cabinetul de fizică al gimnaziului din Koln. dar din lipsa mijloacelor financiare şi-a întrerupt studiile. fizica şi filozofia. Tot el a introdus noţiunea de rezistentă electrică a unui conductor liniar. iar dacă sensul este diferit. S-a născut la Erlangen. inclusiv descoperirea legii fundamentale care-i poartă numele au fost prezentate în lucrarea sa “ Circuitul galvanic investigat pe cale matematică”. la 16 martie 1789. după care a fost succesiv docent de matematică la Erlangen. Munca îi este recunoscută de către însuşi Napoleon care îl numeşte inspector-general al noii formate Universităţi franceze. a părăsit universitatea şi a plecat în Elveţia. Franţa. pe data de 10 iunie 1896 stingându-se din viaţă la Marsilia. În 1826 a obţinut un an de concediu pentru a merge la Berlin. De asemenea este primul care a arătat că doi conductori paraleli traversaţi de curenţi de acelaşi sens. el a verificat tot ce se cunoştea până atunci cu privire la efectele curentului electric.

deoarece după doi ani. Ohm a sperat să obţină un post în învăţământul superior ca recompense pentru lucrările sale ştiinţifice. împreună cu o cerere de angajare.care în acelaşi timp era şi legător de cărţi. astfel ca. iar în 1836 a trebuit să plece să-şi îngrijească 10 . n-a putut face faţă muncilor grele din fierărie. James Faraday. pe viaţă. a murit la München. în Germania. să citească şi să socotească. iar în 1813 îl ia pe Faraday cu el într-un tur al Europei. În 1825 Faraday a fost numit director al laboratorului Institutului Regal. Un eveniment de seamă în viaţa lui Faraday a fost audierea lecţiilor cunoscutului chimist Sir Humphry Davy în 1812. Doi ani mai târziu a primit o pensie de 300 de lire pe lună. Davy îl angajează ca asistent în laboratorul său din cadrul Institutului Regal. în 1849 a devenit profesor extraordinar de fizică la Universitatea din München şi profesor titular în 1852 la aceeaşi Universitate. mult mai târziu.I. Nu a fost căsătorit şi a trăit toata viaţa singur în condiţii modeste. În 1804. Astfel el a demonstrat că intensitatea curentului electric este proporţională cu tensiunea electrică de la capetele conductorului şi invers proporţională cu rezistenţa electrică a acestuia. În 1833 i-a urmat lui Davy în postul de profesor de chimie în institut. pe care Faraday le-a înmânat apoi în rezumat lui Davy. în etate de 65 de ani. până când în 1883 a fost numit în cele din urma director al Institutului politehnic din Nürnberg. a izbutit cu greu să fie angajat ucenic la un librar. ceea ce nu i-a creat o stare de satisfacţie. se numeşte ohm (Ω). În onoarea lui. MICHAEL FARADAY (1791-1867) Michael Faraday s-a născut la 22 septembrie 1791.lui. lângă Londra.la vârsta de numai 13 ani. Activitatea sa ştiinţifică a fost totuşi remarcată mai întâi de Societatea Regală din Londra care l-a primit ca membru acordându-i cea mai înaltă distincţie. unitatea de măsură a rezistenţei în S. care însă nu au fost apreciate la adevărata lor valoare. în Newington. pe data de 6 iulie 1854. Fiind un copil slăbuţ. Cu toate acestea el nu s-a putut bucura de succesul lui. medalia Copley în 1841 şi de-abia după aceea. A rămas o vreme la Berlin ca simplu profesor la Şcoala de război (1826). astfel el a citit cărţi pe diferite subiecte ştiinţifice şi a experimentat cu electricitatea. La 25 de ani Faraday a publicat pentru prima oară rezultatele unei lucrări efectuate de el. La şcoală el a învăţat doar să scrie. în familia unui fierar sărac.

liniile de forţă electrice şi dielectrice (1837-1838) schimbarea planului de polarizare a luminii sub acţiunea unui câmp magnetic(1845). după care este numit lector în fizică în 1836. Eduard Friedrich. El a trăit de mic într-un mediu ştiinţific. El descoperă că un corp mai rece nu poate ceda căldură unui corp mai cald şi că eficienţa unui motor depinde de cantitatea de căldură pe care o foloseşte. În 1824 Weber a scris un tratat despre mişcarea valurilor împreună cu fratele său mai mare Ernst Heinrich. dar a plecat în 1837 din 11 . WILHELM EDUARD WEBER (1804-1891) Weber s-a născut în 1804 în Wittenberg. A murit în 1832. care era anatomist. fundamentale în electricitate: inducţia electromagnetică(1831). în care toată energia disponibilă este utilizată. care a devenit mai târziu baza pentru a doua lege a termodinamicii. autoinducţia(1834). legile electrolizei(1833). La 25 august 1867 a murit acela care. NICOLAS LÉONARD SADI CARNOT (1796-1832) Carnot s-a născut în 1796 la Paris. după caracterizarea dată de Friedrick Engels şi pe deplin confirmată în istorie. Marele fizician englez a făcut mari descoperiri experimentale. descoperirea diamagnetismului şi paramagnetismului(1846). "a fost cel mai mare cercetător în domeniul electricităţii". Împreună cu fratele său mai mic. În 1824 descrie concepţia sa despre motorul perfect.sănătatea în condiţiile unui repaus complet în Elveţia. Dar şi atunci nu-şi putea opri mintea să lucreze. unde tatăl său era profesor de teologie la universitate. aşa numitul motor Carnot. Aceste descoperiri au dus la dezvoltarea ciclului Carnot. fiind fiul lui Lazare Nicolas Marguerite Carnot. A studiat la Şcoala politehnică. familia sa fiind prietenă cu acusticianul Ernst Florens Chladni. a studiat mecanismul mersului în 1836. Weber a studiat la Universitatea Halle sub îndrumarea fizicainului Johann Schweigger. În jurnalul său aminteşte că tocmai în timp ce admira peisajul cu gheţari şi zăpezi ce se topeau în zilele de sfârşit de iarnă petrecute în Elveţia i-a venit ideea explicaţiei teoretice a inducţiei electrice. în 1831 a fost numit profesor de fizică la Universitatea din Gottingen.

În rezultatul numeroaselor experienţe Joule ajunge la concluzia: căldura se poate obţine cu ajutorul forţelor mecanice. descoperind împreună cu Thomson efectul schimbării temperaturii gazului la dilatarea lui (Efectul Joule-Thomson). El era de profesie berar. GUSTAV ROBERT KIRCHHOFF (1824-1887) 12 . Lucrările sale au fost publicate în 1885 şi 1887 iar în 1889 moare. Anglia pe 24 decembrie 1818. aflată de Joule. Joule a adus o mare contribuţie în teoria cinetică a gazelor. Toate acestea au contribuit la afirmarea şi recunoaşterea legii conservării şi transformării energiei. descoperirea căreia a fost un succes remarcabil al ştiinţei în secolul XX. JAMES PRESCOTT JOULE (1818-1889) Joule s-a născut la Salford. Atunci el realizează experienţa. el a înţeles că experienţele cu surse galvanice nu-i vor permite să dea răspuns la întrebarea: ce contribuţie aduce căldura transferată a reacţiilor chimice la încălzirea conductorului. care erau exemple elocvente de transformare a forţelor fizice.cauza unor probleme politice. Astfel a fost descoperită legea Joule – Lenz. Joule era excelent experimentator. şi ce contribuţie aduce însuşi curentul. Ulterior el a determinat această mărime prin diferite metode. Joule a găsit în anul 1843 echivalentul mecanic al căldurii. Lancashire. Unitatea de măsură pentru fluxul magnetic în sistem internaţional este denumită în onoarea sa. În 1849 s-a întors la vechea funcţie din cadrul Universităţii din Gottingen şi a devenit director al observatorului astronomic. Weber moare în 1891. aplicând curentul de inducţie. este egală cu 427. Primele lucrări ale lui Joule în fizică sunt legate de invenţia aparatelor electromagnetice. Joule a primit multe onoruri de la universităţi şi comunităţi ştiinţifice din întreaga lume. Înlocuind rotirea manuală a bobinei prin rotirea cu ajutorul greutăţii căzătoare. Cea mai exactă valoare a echivalentului mecanic.3Kgcm/ccal(aproximativ 97%). După o retragere temporară a fost ales la catedra de fizică de la Universitatea din Leipzig în 1843. Cercetând legile degajării de căldură din curentul electric.

cu privire la distribuţia curentului în circuitele electrice.Kirchhoff s-a născut în 1824 în Königsberg. De asemenea. şi Berlin. Pe lângă teoria temperaturii absolute pentru care a devenit faimos. Imediat după absolvire a plecat la Paris. Moare în 1887. Kelvin a cercetat proprietăţile electrodinamice ale metalelor şi a contribuit la teoria elasticităţii. la vârsta de numai 22 de ani a fost numit profesor de filozofie in cadrul aceleiaşi Universităţi din Glasgow.fiind şef de promoţie. care era profesor de matematică. Rusia şi a studiat la Universitatea din Königsberg. Kirchhoff a efectuat cercetări importante asupra transferului de căldură prin radiaţie şi a enunţat de asemenea două reguli. Kelvin a formulat si alte idei precum calcularea vechimii Pământului. Kirchhoff a dezvoltat spectroscopul modern pentru analiza chimică. Între anii 1857-1858 şi 1865-1866 a fost angajat ca şi consultant ştiinţific în aşezarea cablurilor de telegraf care traversau Atlanticul.în 1889. A fost educat de tatăl sau. unde a câştigat o importantă experienţa practică lucrând intr-un laborator. in 1832 se mută cu familia la Glasgow (Scoţia). actualul Kaliningrad. Apoi în 1892 este ridicat la rangul de baron de gradul I purtând numele de Baron Kelvin of Largs. Heidelberg. A fost profesor de fizică la universităţile din Breslau. şi-a început studiile încă de la vârsta de 10 ani în cadrul Universităţii din Glasgow. cunoscute astăzi ca legile lui Kirchhoff. În 1848 Kelvin a propus scara temperaturilor absolute care îi poartă şi astăzi numele. În 1846 când s-a întors în Anglia. LORD KELVIN (1824-1907) William Thomson Kelvin (mai târziu Lord Kelvin) s-a născut pe 16 februarie 1824 in Belfast (astăzi capitala Irlandei de Nord). funcţie pe care şi-o va păstra până la pensionare.unde tatăl sau devine profesor de matematică în cadrul aceleiaşi universităţi. care la mijlocul anilor 1800 era o problema foarte dezbătută si controversată. 13 . în 1845 a absolvit Universitatea din Cambridge(Anglia) cu cele mai mari medii din clasă. A fost preşedinte al Societăţii regale din Londra în 1890 iar în 1902 a primit Ordinul de Merit. Mai târziu. Kelvin a fost numit cavaler de care regina VISTORIA în 1866 devenind Sir William Thomson. Împreună cu chimistul german Robert Wilhelm Bunsen. În 1860 cei doi oameni de ştiinţă descoperă elementele cesiu şi rubidiu prin intermediul analizezi spectroscopice. A murit pe 17 decembrie 1907.

dezvoltat de tatăl său. În 1872 întemeiază o şcoală pentru pregăti educatori pentru surzi. iar banii îi foloseşte pentru înfiinţarea Laboratorului Volta în Washington. folosit astăzi în aeronautică şi trenul de aterizare cu trei roţi. Aici. unde Bell a fost numit profesor. interesul lui Bell s-a îndreptat spre aeronautică. realizând în 1917 un astfel de vas. Aplicând principiile aeronautice la propulsia marină. folosită pentru a localiza obiecte de metal în corpul omenesc şi primul cilindru de ceară folosit pentru înregistrarea sunetelor. Bell lucra la ideea de a transmite vorbirea la distanţă. Încă de la vârsta de 18 ani. Bell moare pe data de 2 august 1922 la Baddek. împreună cu asociaţii săi realizează noi invenţii: fotofonul. am nevoie de tine”. Cu un grup de asociaţi el dezvoltă şi eleronul. Demonstraţiile ulterioare. iar în 1907 a inventat un zmeu capabil să ducă o persoană. care măsura intensitatea auditivă. au făcut cunoscut telefonul întregii lumi şi a dus la fondarea Companiei Telefonice Bell. care a permis pentru prima dată decolarea şi aterizarea pe o pistă. în Boston. grupul său a început lucrul la nişte vase care se deplasează deasupra apei la viteze foarte mari. mai ales cele de la expoziţia mondială din Philadelphia din 1876. care transmitea vorbirea prin raze de lumină. lucrând la un telegraf. aceasta devenind ulterior parte a universităţii din Boston. care atingea viteze de peste 113 km/h. balanţa de inducţie. cu ajutorul unui sistem special. în Edinburgh. Studiul său asupra zborului a început cu construirea unor zmei de dimensiuni mari. 14 . unde se află în prezent un muzeu cu invenţiile sale. În 1880 Franţa îi acordă premiul Volta pentru invenţia sa. a dezvoltat ideile de bază pentru crearea telefonului. audiometrul. Noua Scoţie. Experimentele efectuate împreună cu asistentul său Thomas Watson au dat în cele din urmă rezultate pe 10 martie 1876 când a fost transmisă prima propoziţie completă: ”Watson. vino aici. El a emigrat în Canada în 1870 şi în Statele Unite în 1871. După 1895. În statele unite a început să educe surdo-muţi.ALEXANDER GRAHAM BELL (1847-1922) Alexander Graham Bell (1847-1922) s-a născut pe 3 martie 1847. Scoţia şi a studiat la universităţile din Edinburgh şi Londra. În 1874. Alexander Melville Bell.

Numeroasele şi variatele sale contribuţii în fizică includ cercetări asupra conductibilităţii electrice a gazelor pentru care i se atribuie premiul Nobel în anul 1906. Moare în 1940. el devine foarte retras şi excentric. după care îşi organizează propriul atelier. Austria până în 1880.JOSEPH JOHN THOMSON (1856-1940) Thomson s-a născut în apropiere de Manchester. în oraşul Smiljan din provincia Lica (Serbia). Apoi el a studiat ingineria la Universitatea Tehnică din Graz. În 1880 a mers la Universitatea din Praga pentru a-şi continua studiile. Cambridge. În Statele Unite a colaborat cu industriaşul George Westinghouse. În 1881 pleacă la Budapesta unde lucrează ca inginer pentru o companie de telefoane şi un an mai târziu ocupă o poziţie similară în Paris. În 1912 este 15 . Mulţi ani Thomson a ocupat funcţia de profesor de fizică la universitatea din Cambridge. Primeşte cetăţenia americană în 1889. În 1884 ajunge în Statele Unite şi lucrează pentru inventatorul american Thomas Edison timp de un an. NIKOLA TESLA (1856-1943) Nikola Tesla s-a născut în 10 iulie 1856. În anul 1908 este numit cavaler. a sarcinii şi masei electronului. care cumpăra şi punea în practică invenţiile lui Tesla. dar Tesla a dobândit un interes faţă de ştiinţă în timpul studiilor sale de la Gimnaziul Real din Karlovac între anii 1871 şi 1877. De asemenea a fost preşedinte al Societăţii regale din 1915 până în 1920. în anul 1856. Thomson descoperă electronul în anul 1897. de asemenea a fost profesor de fizică la Institutul Regal din Londra între anii 1905-1918. dar moartea tatălui său l-a determinat să plece fără a absolvi. Părinţii săi doreau ca el să devină preot. tatăl său fiind un preot ortodox. A studiat la Colegiul Owens şi la Colegiul Trinity. După moartea mamei sale în 1892.

a descoperit că poate vizualiza mental ceea ce doreşte. murind pe 7 ianuarie 1943 la New York A dus o viata fascinanta. iar experimentele decurgeau aşa cum şi le planificase. văzând locuri şi ţări necunoscute din lumi paralele. dar după doi ani de studii a constatat că 16 . În final. cu o foarte mare uşurinţă. sisteme de transmitere a energiei electrice. la Hamburg. a reuşit să inventeze diferite motoare şi generatoare electrice. dând dovadă de o uluitoare vitalitate. Încă de mic. Acestea constau în apariţia unor imagini adesea însoţite de puternice străfulgerări de lumină. neavând nevoie de modele. care perturbau vederea obiectelor reale şi se amestecau astfel în gândurile şi în acţiunile sale. dar refuză să fie asociat cu acesta şi nici unul dintre inventatori nu primeşte premiul. îl “punea în funcţiune” tot în minte şi experimenta astfel până când totul funcţiona fără cusur. dar şi-a revenit de fiecare dată. Ultimii ani din viaţă i-a petrecut în singurătate. Modul în care şi-a realizat invenţiile de-a lungul întregii sale vieţi a fost următorul: pornind de la ideea respectivă. funcţiona aşa cum prevăzuse el. de desene. unele dispozitive în domeniul radiotehnicii. sau de experimente. La vârsta de 18 ani a terminat studiile medii şi a avut impresia că este destinat meseriei de inginer. Savantul. în mod invariabil. Spre marea sa bucurie. După aceea făcea tot felul de adaptări şi îmbunătăţiri ale respectivului dispozitiv. realiza practic aparatul.propus pentru premiul Nobel în fizică împreună cu Edison. el o cristaliza în minte cu ajutorul imaginaţiei sale creatoare. Urmărind să controleze toate aceste apariţii stânjenitoare. când a început să se gândească în mod serios la unele invenţii bazate pe informaţii din lumile pe care le parcurgea. Erau imagini de lucruri şi diferite scene pe care nu le văzuse niciodată şi nici nu şi le imaginase vreodată. S-a dus să studieze tehnica la München. Tesla a avut ceea ce în zilele noastre se cheamă “percepţii extrasenzoriale”. înzestrat cu percepţii extrasenzoriale. care. dispozitive pentru controlul curenţilor electrici de foarte înaltă frecvenţă. HEINRICH HERTZ (1857-1894) Heinrich Hertz s-a născut la 22 februarie 1857. Încă din tinereţe a dovedit înclinaţii către diverse meserii: a învăţat tâmplăria şi a lucrat şi la strung. Tesla şi-a dezvoltat capacitatea de proiecţie astrală. fiind de trei ori declarat de către medici bolnav fără scăpare. sisteme de iluminare artificială. până când cea mai mare plăcere a sa devenise aceea de a realiza astfel de incursiuni. în familia unui avocat şi senator al Hamburgului. diferite turbine etc. făcându-şi noi prieteni. Tesla s-a preocupat în mod constant de aceste percepţii pana la vârsta de 17 ani.

interferenţa şi polarizarea undelor electromagnetice. a demonstrat că viteza propagării acestor unde este egală cu viteza luminii şi a demonstrat pe cale experimentală raportul formulat de Maxwell. Hertz a cercetat temeinic reflecţia. pe lângă lumină. în lucrarea Despre razele forţei electrice. care. Atunci s-a mutat la Universitatea din Berlin. reprezintă unde electromagnetice. de fapt. electromagnetică. În anul 1889 Hertz a fost invitat să predea fizica la Universitatea din Bonn. Era una din ipotezele fundamentale ale teoriei lui Maxwell cu privire la câmpul electromagnetic. când Academia din Berlin a publicat un concurs pe tema confirmării experimentale a curenţilor mobili. Studentul deosebit de sârguincios a fost remarcat de cunoscutul profesor de fizică Herman von Helmholtz. trebuia să mai existe şi o alta undă. în esenţă. după care. invizibilă. o undă electromagnetică. lumina reprezintă. Aici şi-a efectuat experienţele cu undele electromagnetice care i-au adus faima. A construit un vibrator original care genera unde electromagnetice şi un rezonator electromagnetic. a mai constatat că câmpul electromagnetic. medalia de aur a Universităţii. cu aceleaşi proprietăţi pe care le are unda luminoasă vizibilă. explica toate fenomenele fizice prin acţiunea reciprocă a substanţelor grele la atingere. spre deosebire de mecanica newtoniană. la Academia de Ştiinţe din Berlin. În 1883 a devenit docent privat la Universitatea din Kiel şi doi ani mai târziu era numit profesor de fizică la Politehnica din Karlsruhe.îl atrage mai mult activitatea ştiinţifică din domeniul fizicii. Metodele experimentale cunoscute până atunci nu au reuşit să rezolve această chestiune şi de aceea Hertz a trebuit să elaboreze o metodă cu totul nouă şi să-şi alcătuiască şi instalaţiile necesare. cu ajutorul cărora a demonstrat existenta undelor. În lucrările sale ulterioare. între indicele de refracţie al mediului şi constanta sa dielectrică. Şi-a publicat rezultatele cercetărilor în anul 1889.Această orientare nu s-a impus însă în fizică. pentru a cărei rezolvare Hertz a primit. aşa cum presupusese James Clerk Maxwell. 17 . Hertz a demonstrat că. Stagiul la Universitatea din Berlin a fost încheiat de Hertz cu lucrarea de doctorat intitulată: „Despre inducţie în corpurile care se rotesc”. Ideea de a produce unde electromagnetice şi de a le experimenta îl preocupa pe Hertz încă din anul 1879. era adeptul aşa-numitului sistem cinematic al orientării "mecanicii fără forţă". refracţia. unde i-a urmat lui Rudolf Clausius. Ulterior i s-a încredinţat o sarcină independentă. În anul 1887 el a anunţat. în anul 1879. şi a demonstrat existenta curenţilor mobili. că a rezolvat cu succes tema concursului. care l-a luat ca practicant în laboratorul său. fără introducerea noţiunii de "forţă". În anii 1880-1883. În felul acesta. Hertz s-a ocupat şi de mecanică. care se întinde în spaţiu de la sursă. unde a început sa studieze matematica şi fizica. Pe lângă aceasta. Hertz a fost asistentul lui Helmholtz.

în prima sa radiogramă. Rutherford acceptă un post la Universitatea din Manchester. cu ajutorul cărora a măsurat sarcina electrică a unui electron şi a arătat că o sarcină electrică poate fi doar un număr întreg de sarcini a electronului. înainte de a împlini 37 de ani. ceea ce a dus. în ultima instanţă la descoperirea radioului. Noua Zeelandă. Heinrich Hertz a murit la 1 ianuarie 1894. A părăsit universitatea în 1921 pentru a deveni directorul Laboratorului de fizică Norman Bridge din cadrul Institutului tehnologic din California. Canada. rusul Aleksandr Stepanovici Popov. ROBERT ANDREWS MILLIKAN (1868-1953) Millikan s-a născut în 1868 în Morrison. Illinois şi a studiat la Universitatea din Columbia şi la universităţile din Berlin şi Gottingen. În anul 1908 lui Rutherford i se atribuie premiul Nobel pentru 18 . din anul 1896. ERNEST RUTHERFORD (1871-1937) Rutherford s-a născut în anul 1871 în apropiere de Nelson. iar în 1910 devine profesor de fizică aici.Lucrările lui Hertz din domeniul undelor electromagnetice au avut o importanţă fundamentală pentru evoluţia în continuare a ştiinţei. În 1923 i-a fost acordat premiul Nobel în fizică pentru faimoasele sale experimente cu picătura de ulei. În 1919 succede lui J. a transmis doua cuvinte: "Heinrich Hertz". Thomson la catedra Cavendish de la Universitatea din Cambridge. A murit în 1953. A mai adus contribuţii importante în cadrul studiului razelor cosmice. J. A studiat la Universitatea Noii Zeelande şi la Universitatea din Cambridge În anul 1907 după ce a profesat la universitatea Mc Gill din Montreal. la Bonn. El s-a alăturat Universităţii din Chicago în 1896. pe care le-a numit raze X.

Einstein s-a născut în localitatea Ulm pe 14 martie 1879. şi este admis apoi. Moare în anul 1937. El şi-a petrecut un an cu părinţii săi la Milano. Având în acea perioadă 15 ani. Rutherford identifică cele trei componente principale ale radiaţiei şi le numeşte raze alfa. A luat examenele şi a promovat în 1900 după ce studiase notiţele unui coleg. el se înscrie şi promovează liceul din localitatea Arrau. încă din copilărie era foarte curios să afle cât mai multe secrete ale naturii şi a manifestat abilitatea de a înţelege concepte matematice dificile. Copilul a fost mut până la vârsta de 3 ani. Lui Einstein nu i-au plăcut metodele de instrucţie de aici. Einstein ura regimul dur şi spiritul lipsit de imaginaţie al şcolii din Munich. El este probabil cel mai cunoscut om de ştiinţă al secolului XX.munca sa de pionerat în fizica nucleară şi pentru teoria sa despre structura atomului. După ce a cunoscut un faliment în afaceri. în Italia. El chiulea adesea de la ore şi-şi pierdea timpul studiind fizica pe cont propriu sau cântând la vioara sa la care ţinea foarte mult. Profesorii săi nu aveau o părere prea bună despre el şi nu-i recomandau o catedră universitară. când şi-a dat seama că trebuie să-şi facă singur un drum în viaţă. Totuşi. beta şi gama. familia sa a părăsit Germania. El şi-a petrecut anii de tinereţe în Munich. Albert Einstein s-a remarcat prin găsirea teoriilor generale ale relativităţii şi prin ipoteza sa asupra particulei naturale a luminii. Rutherford a fost ales membru al Societăţii Regale în 1903 şi a fost preşedinte al acestei instituţii între anii 1925-1930. unde familia sa era proprietara unui mic magazin producător de maşinării electrice. mutându-se la Milano. Elveţia. La vârsta de 12 ani a învăţat singur geometria euclidiană. Einstein s-a bucurat de această mutare. laureat al premiului Nobel. ALBERT EINSTEIN (1879-1955) Fizician american de origine germană. la Şcoala Politehnică Naţională elveţiană din Zurich. La scurt timp după descoperirea radioactivităţii în 1896 de către fizicianul francez Antoine Henri Becquerel. iar apoi. deoarece a putut astfel să se retragă de la şcoală. În anul 1914 a fost numit cavaler iar în 1931 baron de Nelson şi Cambridge. 19 . Rutherford a fost unul dintre primii şi printre cei mai importanţi cercetători în domeniul fizicii nucleare.

După o perioadă de timp. În prima din aceste lucrări. sunt explicate ca fiind influenţa corpurilor asupra geometriei spaţiu-timpului 20 . care sunt atribuite forţelor gravitaţionale.Timp de 2 ani. problema a rezultat. Şi totuşi Einstein a avut suporteri importanţi. conţinea o ipoteză revoluţionara asupra naturii luminii. despre mişcarea Browniană. Einstein a rămas în ministerul de brevete timp de patru ani după ce scânteia geniului său a apărut în cadrul comunităţii fizicii. numita foton. Cei doi au avut doi băieţi. În 1916 a fost publicată întreaga teorie generală a relativităţii. După aceşti 4 ani. Einstein. El a publicat de asemenea trei lucrări teoretice de maximă importanţă pentru dezvoltarea fizicii secolului XX. nu numai că a propus că în anumite circumstanţe lumina poate fi considerată a fi alcătuită din particule. Aceste previziuni au fost mai târziu confirmate printr-un experiment. dar mai târziu au divorţat. el a făcut previziuni semnificative despre mişcarea particulelor care sunt distribuite hazardat într-un fluid. Interesul sau major fiind înţelegerea naturii radiaţiei electromagnetice. prima sa întâlnire academică a avut loc în anul 1909 la Universitatea din Zurich. În 1911 s-a mutat la universitatea germană din Praga. Printre ei se număra fizicianul german Max Planck. Din nou. Dificultatea pe care au întâmpinat-o alţi fizicieni în ceea ce priveşte înţelegerea teoriilor lui Einstein nu se datora faptului că el era prea complex din punct de vedere matematic sau obscur din punct de vedere tehnic. În 1902 a fost numit în funcţia de examinator în ministerul de brevete elveţian din oraşul Berna. în lumea academică germană a discursurilor. dar a şi presupus faptul că energia purtată de orice particulă luminoasă. A doua lucrare. interacţiunile dintre corpuri. din credinţele lui Einstein despre natura teoriilor valide şi a relaţiei dintre experiment şi teorie. În 1903 s-a căsătorit cu Mileva Maric(1875-1948) care fusese colega cu el la şcoala politehnică. În anul 1905 Einstein a primit doctoratul de la Universitatea din Zurich pentru o dizertaţie teoretică despre dimensiunile moleculelor. a fost numit în 1913 în funcţia de director al Institutului de Fizica Kaiser Wilhelm din Berlin. despre efectul fotoelectric. s-a mutat rapid mai sus. Einstein a stimulat după aceea promovarea unei teorii care va fi fuziunea modelelor de unde şi particule de lumina. iar în 1912 s-a întors la Şcoala Politehnică Naţională Elveţiană din Zurich. A treia mare lucrare a lui Einstein din anul 1905. Einstein a lucrat ca tutore şi ca profesor suplinitor. În final. mai degrabă. Einstein s-a recăsătorit. este proporţională cu frecvenţa radiaţiei. În această teorie. „Despre electrodinamica mişcării corpurilor” conţinea ceea ce a rămas cunoscut lumii întregi drept teoria specială a relativităţii. putini fizicieni au înţeles sau au luat în calcul aceste idei. Astfel.

fotografi şi reporteri îl urmau peste tot. Deşi scrisoarea a dus la creşterea eforturilor Statelor Unite de a construi bomba atomică. În acelaşi an aplecat la Cambridge. în Princeton (Statele Unite).(spaţiul alcătuit din 4 dimensiuni. după ce a fugit în Statele Unite. Roosevelt. Când Hitler a venit la putere. o abstracţie matematica. accentuând ideea că ar fi posibilă producerea unei bombe atomice şi presupunea că guvernul german nu ar putea apela la aşa ceva. Einstein nu a jucat nici un rol în această lucrare şi nu a ştiut nimic despre acest lucru în acel moment. El a fost primit la Institutul de Studii Avansate din Princeton. În orice colţ al lumii. dar în curând se mută la Manchester pentru a lucra cu alt fizician britanic Ernest Rutherford. El a primit onoruri şi premii din partea a numeroase societăţi de ştiinţă din întreaga lume. Einstein adopta cetăţenia americană în 1940. unde şi-a obţinut doctoratul în 1911. vizita sa devenea un eveniment naţional. După război. După 1919. 21 . Între 1913 şi 1915. având 3 dimensiuni din spaţiul euclidian şi timpul fiind cea de-a patra dimensiune). Einstein a devenit recunoscut internaţional. În 1939. Einstein a colaborat cu mai mulţi fizicieni pentru a scrie o scrisoare preşedintelui Franklin D. Bohr publică lucrările referitoare la teoria structurii atomului. fiind fiul unui profesor de fiziologie. Deşi adoptase cetăţenia germană în 1914. A studiat la Universitatea din Copenhaga. dar a refuzat oferta făcută de liderii statului Israel de a fi preşedintele acestei ţări. El a vorbit în Statele Unite în perioada anilor 1940-1950 despre nevoia ca intelectualii naţiunii să facă orice sacrificiu necesar pentru a păstra libertatea politică. pentru care primeşte premiul Nobel în 1922. Einstein a decis imediat să părăsească Germania şi să se mute în Statele Unite. Einstein a continuat să se declare suporterul dezarmării mondiale. pentru a studia fizica nucleară sub îndrumarea fizicianului britanic Sir Joseph John Thomson. Einstein se stinge din viata pe 8 aprilie 1955. Printre aceste premii se număra şi Premiul Nobel pentru fizică în 1922. NIELS HENRIK DAVID BOHR (1885-1962) Bohr s-a născut în 1885 în Copenhaga.

unde se alătură efortului de a realiza prima bombă nucleară. până la detonarea primei bombe nucleare în 1945. se întoarce în Danemarca. unde este forţat să rămână după ocuparea ţării de către germani în 1940. Niels Henrik David Bohr moare în 1962. unde începe imediat lucrul pentru a dezvolta utilizări paşnice ale energiei atomice. Din Suedia. Bohr pleacă în Anglia şi apoi în Statele Unite. New Mexico.În 1916 Bohr se întoarce la universitatea di Copenhaga ca profesor de fizică. În cele din urmă reuşeşte să fugă în Suedia. riscând viaţa sa şi a familiei sale. 22 . În acelaşi an Bohr se întoarce la Universitatea din Copenhaga. După o perioadă petrecută în America. lucrând la Los Alamos. şi în 1920 devine directorul noului format Institut pentru Fizică Teoretică din cadrul aceleaşi universităţi.