ARHIMEDE Arhimede s-a născut la Siracusa (Sicilia), şi a fost educat în Alexandria.

A fost unul dintre cei mai cunoscuţi matematicieni şi inventatori din Grecia Antică. În matematica pură a anticipat multe din descoperirile ştiinţei moderne, cum ar fi calculul integral, prin studiile sale asupra ariilor şi a volumelor corpurilor rotunde solide şi a ariilor figurilor plane. A demonstrat că volumul unei sferei reprezintă două treimi din volumul unui cilindru circumscris acelei sfere. În mecanică, Arhimede a definit principiul pârghiei şi a inventat scripetele compus. Cât timp a stat în Egipt a inventat pompa hidraulică pentru a se putea ridica apa de la de la un nivel inferior la unul superior. Este cunoscut pentru că a descoperit legea hidrostaticii, numită şi principiul lui Arhimede. Se crede că Arhimede a descoperit acest principiu când a intrat în cada de baie şi a văzut nivelul apei care creştea. Arhimede şi-a petrecut cea mai mare parte a timpului în Sicilia, în Siracusa. Aici şi-a dedicat întreaga viaţă cercetărilor şi experimentelor. Siracusa era o colonie grecească a oraşului Corint şi era un oraş greu de cucerit datorită poziţiei sale naturale deosebite. În timpul cuceririi Siciliei de către romani câteva din invenţiile lui Arhimede au fost folosite în apărarea Siracusei. Printre aceste invenţii se număra catapulta şi un sistem de oglinzi care reflectă razele soarelui pentru a incendia corăbiile inamice. După capturarea Siracusei, în timpul celui de-al Doilea Război Punic, printr-o strategie care consta în a cuceri cartier după cartier şi prin trădarea unui prefect al cetăţii, Arhimede a fost ucis, în 212 î.e.n., de către un soldat care l-a găsit desenând figuri geometrice pe nisip. Arhimede era aşa de atent la calculele sale, încât atunci când l-a văzut pe soldat i-a spus : ‘Noli turbare meos circulos” - “Nu-mi strica cercurile.” Soldatul nu a ştiut cine este cel pe care l-a ucis. Conducătorul romanilor, Marcellus, îndurerat de această veste s-a îngrijit de înmormântarea lui Arhimede. Titus Livius, povesteşte în scrierile sale despre Arhimede, astfel: “La Syracusa se afla acel om fără seamăn, cercetător al cerului, cunoscător al stelelor, inventator neîntrecut, constructor de maşini de război, capabil, prin geniul sau de om de ştiinţă în slujba apărării patriei, să zădărnicească efortul a mii de romani”. Câteva din descoperirile sale din domeniul matematicii şi al mecanicii sau păstrat : “Măsurarea cercului” (aproximarea raţională a lui π ), “Sfera şi cilindrul”, “Corpurile care plutesc” (care stă la baza Legii Hidrostaticii) şi “Spirale”.
1

GALILEO GALILEI (1564-1642) Galileo Galilei s-a născut la Pisa, pe data de 15 februarie 1564. El este socotit, printre fondatorii astronomiei moderne. Deşi a dispus de mijloace materiale modeste, tatăl său, Vincenzo Galilei şi-a dat toată silinţa pentru a da copiilor săi o educaţie aleasă. Galileo a studiat greaca, latina, muzica, filosofia, medicina, toate cu rezultate foarte bune. Totuşi în filosofie nu se putea împăca cu perfecţiunea închisă în filosofia aristoteliană:”Magister dixit!”. El căuta ideile în experienţă nu în cuvinte. În urma unei lecţii de geometrie, realizează că matematica este ştiinţa care te învaţă să gândeşti, începând studiul matematicilor pe cont propriu, încât la vârsta de 25 de ani obţine catedra de matematici la Universitatea din Pisa. În această calitate studiază sistemele lui Ptolemeu şi Copernic, devenind un apărător înfocat al sistemului heliocentric al lui Copernic. În 1592 ocupă catedra de matematici la Universitatea din Padova, unde e foarte mult apreciat datorită lecţiilor sale, dar şi pentru descoperirile pe care lea făcut: termometrul, balanţa hidrostatică, legea căderii corpurilor. În mijlocul anului 1609 află vestea că olandezii au construit instrumente cu care se pot vedea distinct obiectele îndepărtate. Galilei nu ştia secretul acestora dar a reuşit să construiască chiar el nişte lunete, cea mai puternică având grosimentul de 30, cu care, dogele Veneţiei putea vedea corăbiile care nu se vedeau cu ochiul liber, motiv pentru care i-a fost mărit salariul. Meritul său nu constă însă în construirea lunetei, acesta fiind al olandezilor, ci în faptul că a îndreptat-o spre cer pentru a sonda adâncimile spaţiului. La doar 10 luni de la construirea lunetei, el scrie cartea Sidereus Nuntius(Curierul stelelor). Prima dată a observat Luna, văzând neregularităţile de pe suprafaţa sa, infirmând astfel teoria perfecţiunii, apoi îşi îndreaptă atenţia spre Calea Lactee, unde observă o mare aglomerare de stele. La 7 ianuarie 1610 Galilei descoperă 4 sateliţi ai lui Jupiter: Io, Europa, Ganymede, şi Callisto, care au fost numiţi în onoarea sa galileeni. Mai observă şi fazele planetei Venus, lucru care întăreşte ideea de sistem heliocentric. În aprilie 1611, Galilei a observat petele solare însă a ţinut ascunsă această descoperire din cauza protestelor iscate de descoperirile sale anterioare.

2

Astfel că în anul 1633. TORRICELLI EVANGELISTA (1608-1647) Torricelli s-a născut în 1608 în Faenza şi a studiat la Colegiul Sapinza din Roma. torr-ul. Toricelli i-a urmat ca profesor de filozofie şi matematică la Academia Florentină. însă acesta nu poate să le renege. astfel încât la data de 5 martie 1616 cărţile lui Galilei şi ale susţinătorilor săi. într-o familie cu vechi tradiţii intelectuale. O unitate de măsură a presiunii. Torricelli a murit în 1647. Gilberte Perier cât şi de la fiica acesteia. păstrându-şi seninătatea şi amabilitatea până în ultima clipă. BLAISE PASCAL (1623-1662) Blaise Pascal s-a născut pe 19 iunie 1623 în Clermont. A fost autorul unui tratat asupra mişcării. Trattato del moto(1640) şi Opera geometrica(1644). unde îşi pierde o fiică apoi orbeşte. pe care îi ajută material. Marguerite ne oferă informaţii asupra copilăriei marelui savant. Galileo este cercetat de Inchiziţie şi obligat să renunţe la convingerile sale. ptolemeic şi copernician.Însă descoperirile sale îi supără pe teologi. surprinzându-i pe cei mari mai ales prin întrebările pe care le punea asupra naturii lucrurilor. a fost numită în onoarea sa. „ (Şi totuşi se mişcă). Încă de la o vârstă fragedă. el ar fi rostit:” E pur si muove. sunt interzise şi este avertizat să renunţe la teoriile sale. Din clemenţa papei Urban al VIII-lea i se permit să-şi trăiască ultimii ani de viaţă în casa din comuna natală Arcetri. Mai trăieşte până în anul 1642 alături de câţiva discipoli. Pascal a manifestat o inteligenţă extraordinară. Între anii 1641 1642 a fost secretarul lui Galileo Galilei. din partea mamei înrudindu-se cu marele scriitor Corneille. 3 . Toricelli a dat definiţia presiunii atmosferice în 1643 şi a inventat barometrul. însă legenda spune că ridicându-se din îngenunchiere. Documente preţioase rămase de la sora sa. După moartea lui Galileo în 1642. după apariţia unei cărţi care confrunta cele două sisteme.

l-a preferat pe Blaise. Tatăl său pune în aplicare un adevărat plan de educaţie. tatăl său i-a dat o copie a cărţii „Elementele” de Euclid. începând să studieze geometria. La vârsta de paisprezece ani este admis la întâlnirile săptămânale ţinute de Roberval. În final. În 1632. cunoştea greaca şi se descurca şi cu limba italiană. a cărui inteligenţă deosebită a remarcat-o curând. Cea mai importantă este aceea privitoare la suma unghiurilor unui triunghi care este egală cu 180 de grade. Dificultatea cea mai mare era găsirea unor meseriaşi 4 . Faţă de cele doua fete. şi în câteva săptămâni descoperă singur multe proprietăţi ale figurilor. Impresionat de aceasta demonstraţie inteligentă. De la vârsta de 8 ani până la 12 ani Blaise a primit doar noţiuni generale. într-o zi. Dar. la 12 ani. pentru a-şi continua propriile studii pe de-o parte. Geniul sau geometric a început să se manifeste de la aceasta vârstă. tatăl său. judecător în Clermont. profitând de posibilităţile favorabile oferite de Paris pentru educaţia acestuia. urmând ca studiul matematicii să înceapă după aceasta vârstă. . iar tatăl a rămas singur cu cei trei copii şi a început să se ocupe mai îndeaproape de educaţia acestora. şi pentru a-şi educa unicul său fiu. având la rândul său un anumit renume în ştiinţă. Rezultatul educaţiei oferite de tatăl său a fost că Pascal poseda bine în scris şi citit limba latină. Pascal a început să lucreze cu toată ardoarea. pe cât părea de simplu principiul. care dovedise deja abilităţi excepţionale. din aceste şedinţe se naşte Academia Franceză. Acest program a stimulat curiozitatea băiatului şi. Gilberte şi Jaqueline. un calculator rudimentar. iar la optsprezece ani construieşte prima maşină aritmetică. Astfel el a amânat studiul sistematic al limbii latine şi greceşti pe care îl considera prima treaptă a educaţiei pana la vârsta de 12 ani. Se pare că dovada consta simplu în împăturirea unghiurilor peste figura astfel încât vârfurile lor să se întâlnească în centrul cercului înscris în triunghi.În 1626. pe care o va îmbunătăţi peste opt ani. sacrificându-şi timpul de joacă în ciuda restricţiilor care îi erau impuse. ci l-a avut ca educator doar pe tatăl sau. a murit mama sa. pe care Pascal o citeşte cu interes până când o învaţă. pe atât de mari erau piedicile pe care avea să le întâmpine. Mersenne. când Blaise avea doar 3 ani. Mydorge şi de alţi matematicieni francezi. Pascal scrie un eseu despre conice. băiatul a întrebat ce este geometria. La vârsta de şaisprezece ani. având drept principiu să nu îl încarce pe copil cu nimic din ceea ce nu ar putea înţelege cu toata uşurinţa şi în toată adâncimea. Blaise nu a intrat niciodată în vreun colegiu. s-a mutat în Paris. Pentru realizarea planului sau. în măsură să îi stimuleze interesul pentru disciplinele ce urmau să fie ulterior aprofundate.

pe data de 13 august încetează din viaţă. Din fericire. în satul Woolsthorpe din Lincolnshire (Anglia). Însă Newton nu a arătat nici o înclinaţie spre această ocupaţie. construind diverse lucruri. ISAAC NEWTON (1642-1727) Newton s-a născut în anul. în speranţa de a-l face fermier. se plânge că nu poate face mai mult de 3 sau 4 leghe în trăsură. şi acesta imperfect. dar nu acorda atenţie şcolii.în stare să îndeplinească o asemenea muncă şi care să îi urmeze exact indicaţiile. Tatăl său a murit înainte ca el să se nască. În 1642 nu construise decât un singur model. Tânărul Newton pare să fi fost un băiat retras care poseda o deosebită îndemânare. din 10 august 1660. şi împreună cu Fermat a creat calculul probabilităţilor. În 1656 moare tatăl său vitreg. iar trei ani mai târziu mama sa s-a recăsătorit şi Newton a fost îngrijit de către bunica sa din partea mamei. Şi-a început educaţia în oraşele din împrejurimi. Această abandonare a unor preocupări care au dat roade îmbelşugate se explică prin boala necruţătoare care îl chinuia. Pascal nu mai manifesta nici o atracţie faţă de ştiinţă. iar în anul 1663. Starea sa sufletească este corespunzătoare acestei stări trupeşti. Singura lucrare matematică pe care o mai scrie este un eseu despre cicloidă în 1658. nu poate merge fără baston şi nu poate călări. fostul învăţător al lui Newton de la Grantham şi-a dat seama de potenţialul său şi a convins-o pe mama sa să îl lase să îl pregătească pentru o eventuală intrare la Universitatea din Cambridge. Acum a adoptat iarăşi vechile lui ocupaţii şi a făcut câteva experimente asupra presiunii exercitate de lichide şi gaze. mama sa reîntorcându-se la Woolsthorpe şi luându-şi fiul de la şcoală. la mijlocul carierei lui ştiinţifice. astfel pronunţându-se să renunţe la proiect. 1642 în ziua de Crăciun. înainte de al distruge. Putina energie rămasă o cheltuieşte pe meditaţii religioase şi redactarea unor note asupra religiei creştine. În aceeaşi perioadă a inventat triunghiul aritmetic. Începând cu 1660. 5 . Medita asupra căsătoriei când un accident l-a determinat iarăşi să se concentreze asupra religiei. iar la vârsta de 10 ani a fost trimis la gimnaziul din Grantham. Pascal şi-a abandonat brusc idealurile lui în favoarea religiei. În 1650. Într-o scrisoare către Fermat. În 1653 a trebuit să administreze moşia tatălui său. S-a mutat la Port Royal unde a trăit până în 1662.

istorie. Benjamin nu a avut parte de o educaţie aleasă. trecând o rază de lumină printr-o prismă şi observând că aceasta se descompunea într-o bandă colorată de lumină. având sarcina de a supraveghea schimbare sistemului monetar englez. datorită acestui motto. La 13 ani a plecat la fratele său James. matematică şi astronomie. El a considerat că “uşile spre înţelepciune nu se închid niciodată”. În 1668 a construit primul telescop reflectant cu o oglindă de 3. Abiah Folger.3 cm.Astfel. De asemenea în această perioadă a avut primele idei legate de gravitaţie. A fost înnobilat de către regina Anne în anul 1705. Benjamin fiind al cincisprezecelea copil al familiei şi al zecelea băiat. Tatăl său Josiah Franklin. Newton a fost ales în parlament şi apoi numit Lord Trezorier al Regatului. el a studiat câţiva ani la o şcoală normală. şi. a publicat faimosul său tratat " Philosophiae Naturalis principia Mathematica " (Principiile matematice ale filosofiei naturale) În aceasta carte a enunţat legile mişcării şi teoria gravitaţiei. fiind primul om de ştiinţă care a primit asemenea onoruri. Această meserie îl atrăgea mai mult fiindcă îi permitea să citească tot felul de cărţi care lau ajutat să se auto educe. fiind inspirat de căderea unui măr. în iunie 1661 a intrat la Colegiul Trinity din Cambridge. care era tipograf. a învăţat algebră. universitatea a fost închisă. Massachusetts. Newton a desfăşurat o activitate ştiinţifică uriaşă şi la vârsta de 45 de ani. Patru ani mai târziu şi-a luat licenţa şi şi-a propus să continue studiile pentru a obţine doctoratul. În următorii ani. era a doua nevastă a tatălui său. A murit aici pe 20 Martie 1727. după care a fost nevoit să-l ajute pe tatăl său în afacerea acestuia. geometrie. A fost înmormântat în catedrala Westminster. dar nu a încetat niciodată să înveţe. Din cauza situaţiei financiare. BENJAMIN FRANKLIN (1706-1790) Benjamin Franklin s-a născut pe 17 ianuarie 1706. Mama sa. în Boston. Newton a mai cercetat natura luminii. Dar din cauza unei epidemii de ciumă. gramatica englezei şi alte 5 limbi. un producător de săpun şi lumânări avea 17 copii. logică. navigaţie. Newton s-a întors la Woolsthorpe şi în următorii doi ani a pus bazele multor teorii în fizică. În 1725 Newton s-a mutat de la Londra la Kensington din cauza unor probleme de sănătate. 6 . având o putere măritoare de 40 de ori. ştiinţă.

el şi fiul său William. În 1731 întemeiază Biblioteca din Philadelphia. Pentru aceasta. paratrăsnetul. ca un adevărat geniu.Franklin avea o simplă formulă pentru succes. Se spune că Benjamin Franklin era fascinat de electricitate. Pe data de 17 Aprilie 1790. A contribuit la dezvoltarea teoriei electricităţii. Benjamin Franklin este una dintre marile personalităţi ale vremii care au semnat Declaraţia de Independenţă şi Constituţia Statelor Unite ale Americii. a inventat paratrăsnetul. etc. De numele lui se leagă invenţii precum: aripioare de înot. Pentru a apăra clădirile şi vapoarele de descărcările electrice prin fulger. iar el a făcut acest lucru din plin. El devine faimos cu publicaţia “Poor Richard’s Almanac”. iar în 1785 devenind preşedinte executiv al consiliului Pennsylvaniei. Pe plan politic. El reuşeşte să se remarce pe toate planurile. Fulgerul s-a descărcat prin bucata de metal. iar el dorea să arate că acesta este o formă de electricitate. Benjamin Franklin rămâne o personalitate de referinţă în istoria Americii şi ştiinţa universală. Invenţiile şi descoperirile sale au fost premiate. El a fost diplomat al noii naţiuni şi reprezentant al acesteia în mai multe ţări europene ca:Anglia. A reuşit să se remarce în acest domeniu. fără a trage şi foloase materiale după urma acestora. În 1730 s-a căsătorit cu Deborah Read. Din fericire. În septembrie 1729 cumpără “Pennsylvania Gazette” unde este director şi redactor. Se presupune că a avut copii şi cu altă femeie ( în afara căsniciei ). Într-o noapte furtunoasă. Benjamin Franklin a fost neegalat ca inventator în America . Franţa. Oamenii credeau că fulgerul este o forţă misterioasă. a renunţat la colaborarea cu fratele său şi a început să lucreze la diferite ziare. s-a produs arcul electric. nu s-a electrocutat şi a demonstrat că fulgerul este o sursă de energie. mai întâi anonim. care i-a dăruit un fiu şi o fiică. Franklin moare în casa lui din Philadelphia la vârsta de 84 de ani. dată ca pedeapsă de Dumnezeu. Când Franklin a atins cheia. care este cunoscută în toată America şi-n Europa. el a ataşat o bucată de metal la zmeul pe care l-a înălţat şi o cheie la capătul sforii. s-au dus să experimenteze fulgerul. deoarece el a dat oamenilor dreptul de a le folosi pentru a-şi uşura viaţa. câştigând prestigiu. lentile bifocale. devenind la fel de populară ca şi Biblia. 7 . După o perioadă de timp. contor de parcurs. spunând că oamenii ce reuşesc în viaţă muncesc un pic mai mult decât ceilalţi. probabil prima bibliotecă publică din America. către cheie.

În 1779 Coulomb a publicat tratatul “ Teoria maşinilor simple “ o analiză a frecării în mecanică. Franţa în timpul Revoluţiei Franceze pentru a continua cercetările în magnetism. Între 1796-1801. acesta fiind acceptat ca profesor de matematică la Universitatea Politehnică în anul 1809. El a lucrat ca inginer militar pentru Franţa în Indiile de Vest dar s-a retras la Blois.MARIE AMPERE (1775-1836) Andre-Marie Ampere(1775-1836) s-a născut pe 20 ianuarie 1775 în Polémieux-au-Mont-d'Or lângă Lyon. Datorită ideilor din această lucrare. După o activitate strălucita sub această poziţie. coulombul. în aceeaşi perioadă publicându-şi prima lucrare: „Consideraţii despre teoria matematică a jocurilor”. Cu această invenţie Coulomb a putut formula principiul cunoscut ca Legea lui Coulomb. Unitatea sarcinei electrice. în care se discută despre teoria probabilităţilor. în 1802 este numit profesor de fizică şi chimie în cadrul şcolii centrale din Bourg. A avut diverşi profesori particulari. în 1804 se mută la Paris. unitatea de măsură a intensităţii. În 1777 a inventat balanţa de torsiune pentru a măsura forţa atracţiei magnetice şi electrice. 8 . fizician francez pioner în teoria electricităţii. născut în Angoulême în 1736. ghilotinat de armata republicană la cucerirea Lyon-ului în1793. care guvernează interacţiunea dintre sarcinile electrice. ANDRE . După război Coulomb a revenit din pensie şi a ajutat noul guvern în definirea unui sistem metric pentru greutăţi şi măsuri. El este cunoscut mai ales pentru contribuţia sa în domeniul electrodinamicii. însă el s-a considerat un autodidact. Amperul.unde cariera sa profesională este mai mult decât benefică. fiind fiul unui comerciant înstărit. a fost numită în onoarea lui. Charles Augustin de Coulomb moare în 1806. până la vârsta de 12 ani stăpânind toate cunoştinţele în materie de matematică din acea vreme. a predat la diferite şcoli din Lyon. frecare şi electricitate. A fost un copil foarte inteligent. Franţa.CHARLES AUGUSTIN DE COULOMB (1736-1806) Charles Augustin de Coulomb. fiind denumită în onoarea sa.

Munca îi este recunoscută de către însuşi Napoleon care îl numeşte inspector-general al noii formate Universităţi franceze. Ohm şi-a reluat cercetările originale în fizică în anul 1825. folosind aparate modeste şi imperfecte. Tot el a introdus noţiunea de rezistentă electrică a unui conductor liniar. la 16 martie 1789. De asemenea este primul care a arătat că doi conductori paraleli traversaţi de curenţi de acelaşi sens. care exprimă intensitatea curentului electric dintr-un conductor în funcţie de tensiunea electrică de la capetele conductorului şi de rezistenţa electrică a acesteia. Primele experienţe le-a făcut în cabinetul de fizică al gimnaziului din Koln. apoi professor la Jesuit Gymnasium din Colonia (Köln) între 1817-1825. unde şi-a continuat cercetările în electricitate. publicată în 1827. GEORGE SIMON OHM (1787-1854) Fizician german. unde şi-a găsit un loc de muncă ca profesor preparator de matematici la Nidau. inclusiv descoperirea legii fundamentale care-i poartă numele au fost prezentate în lucrarea sa “ Circuitul galvanic investigat pe cale matematică”. fizica şi filozofia. În 1811 s-a întors acasă la Erlangen şi în 1813 a obţinut doctoratul. mama lui numindu-se Maria Elisabeth Beck. ale căror rezultate. apoi la Neuchatel.Teoria sa electrodinamică şi părerile sale despre relaţia dintre electricitate şi magnetism au fost publicate în lucrările: ”Culegere de observaţii asupra electrodinamicii”(1822) şi „Teoria fenomenelor electrodinamice”(1826). se resping. S-a născut la Erlangen. În 1805 a intrat la Universitatea din Erlangen pentru a studia matematica. el a verificat tot ce se cunoştea până atunci cu privire la efectele curentului electric. În 1826 a obţinut un an de concediu pentru a merge la Berlin. ocupând această poziţie tot restul vieţii sale. dar din lipsa mijloacelor financiare şi-a întrerupt studiile. a arătat că ea este proporţională cu lungimea conductorului şi invers proporţională cu secţiunea 9 . a părăsit universitatea şi a plecat în Elveţia. Bavaria. dovedindu-se a fi un mare experimentator. în anul următor profesor de fizică şi matematică la gimnaziul real din Bamberg. după care a fost succesiv docent de matematică la Erlangen. Franţa. iar dacă sensul este diferit. pe data de 10 iunie 1896 stingându-se din viaţă la Marsilia. se atrag. binecunoscut pentru descoperirea legii care-i poartă numele. fiind fiul mai mare al maistrului lăcătuş Johann Wolfgang Ohm.

În onoarea lui. Davy îl angajează ca asistent în laboratorul său din cadrul Institutului Regal. Fiind un copil slăbuţ. Activitatea sa ştiinţifică a fost totuşi remarcată mai întâi de Societatea Regală din Londra care l-a primit ca membru acordându-i cea mai înaltă distincţie. se numeşte ohm (Ω). pe care Faraday le-a înmânat apoi în rezumat lui Davy. în familia unui fierar sărac. astfel el a citit cărţi pe diferite subiecte ştiinţifice şi a experimentat cu electricitatea.lui.I. În 1833 i-a urmat lui Davy în postul de profesor de chimie în institut. lângă Londra. iar în 1813 îl ia pe Faraday cu el într-un tur al Europei. care însă nu au fost apreciate la adevărata lor valoare. astfel ca. împreună cu o cerere de angajare. Un eveniment de seamă în viaţa lui Faraday a fost audierea lecţiilor cunoscutului chimist Sir Humphry Davy în 1812. în etate de 65 de ani. A rămas o vreme la Berlin ca simplu profesor la Şcoala de război (1826). n-a putut face faţă muncilor grele din fierărie. La şcoală el a învăţat doar să scrie. Doi ani mai târziu a primit o pensie de 300 de lire pe lună. Nu a fost căsătorit şi a trăit toata viaţa singur în condiţii modeste. pe data de 6 iulie 1854. deoarece după doi ani. unitatea de măsură a rezistenţei în S. până când în 1883 a fost numit în cele din urma director al Institutului politehnic din Nürnberg. În 1825 Faraday a fost numit director al laboratorului Institutului Regal.care în acelaşi timp era şi legător de cărţi. în 1849 a devenit profesor extraordinar de fizică la Universitatea din München şi profesor titular în 1852 la aceeaşi Universitate. medalia Copley în 1841 şi de-abia după aceea. James Faraday. iar în 1836 a trebuit să plece să-şi îngrijească 10 . Cu toate acestea el nu s-a putut bucura de succesul lui. La 25 de ani Faraday a publicat pentru prima oară rezultatele unei lucrări efectuate de el. ceea ce nu i-a creat o stare de satisfacţie. În 1804. a izbutit cu greu să fie angajat ucenic la un librar. Astfel el a demonstrat că intensitatea curentului electric este proporţională cu tensiunea electrică de la capetele conductorului şi invers proporţională cu rezistenţa electrică a acestuia. a murit la München.la vârsta de numai 13 ani. mult mai târziu. în Newington. pe viaţă. MICHAEL FARADAY (1791-1867) Michael Faraday s-a născut la 22 septembrie 1791. în Germania. Ohm a sperat să obţină un post în învăţământul superior ca recompense pentru lucrările sale ştiinţifice. să citească şi să socotească.

El a trăit de mic într-un mediu ştiinţific. în 1831 a fost numit profesor de fizică la Universitatea din Gottingen. fundamentale în electricitate: inducţia electromagnetică(1831).sănătatea în condiţiile unui repaus complet în Elveţia. descoperirea diamagnetismului şi paramagnetismului(1846). aşa numitul motor Carnot. WILHELM EDUARD WEBER (1804-1891) Weber s-a născut în 1804 în Wittenberg. liniile de forţă electrice şi dielectrice (1837-1838) schimbarea planului de polarizare a luminii sub acţiunea unui câmp magnetic(1845). "a fost cel mai mare cercetător în domeniul electricităţii". Eduard Friedrich. Dar şi atunci nu-şi putea opri mintea să lucreze. Împreună cu fratele său mai mic. autoinducţia(1834). după care este numit lector în fizică în 1836. fiind fiul lui Lazare Nicolas Marguerite Carnot. care era anatomist. Weber a studiat la Universitatea Halle sub îndrumarea fizicainului Johann Schweigger. a studiat mecanismul mersului în 1836. În 1824 Weber a scris un tratat despre mişcarea valurilor împreună cu fratele său mai mare Ernst Heinrich. dar a plecat în 1837 din 11 . A murit în 1832. Marele fizician englez a făcut mari descoperiri experimentale. după caracterizarea dată de Friedrick Engels şi pe deplin confirmată în istorie. În jurnalul său aminteşte că tocmai în timp ce admira peisajul cu gheţari şi zăpezi ce se topeau în zilele de sfârşit de iarnă petrecute în Elveţia i-a venit ideea explicaţiei teoretice a inducţiei electrice. El descoperă că un corp mai rece nu poate ceda căldură unui corp mai cald şi că eficienţa unui motor depinde de cantitatea de căldură pe care o foloseşte. unde tatăl său era profesor de teologie la universitate. Aceste descoperiri au dus la dezvoltarea ciclului Carnot. În 1824 descrie concepţia sa despre motorul perfect. familia sa fiind prietenă cu acusticianul Ernst Florens Chladni. La 25 august 1867 a murit acela care. care a devenit mai târziu baza pentru a doua lege a termodinamicii. NICOLAS LÉONARD SADI CARNOT (1796-1832) Carnot s-a născut în 1796 la Paris. A studiat la Şcoala politehnică. legile electrolizei(1833). în care toată energia disponibilă este utilizată.

Astfel a fost descoperită legea Joule – Lenz. care erau exemple elocvente de transformare a forţelor fizice. Ulterior el a determinat această mărime prin diferite metode. descoperirea căreia a fost un succes remarcabil al ştiinţei în secolul XX. şi ce contribuţie aduce însuşi curentul. este egală cu 427.cauza unor probleme politice. După o retragere temporară a fost ales la catedra de fizică de la Universitatea din Leipzig în 1843. aplicând curentul de inducţie. el a înţeles că experienţele cu surse galvanice nu-i vor permite să dea răspuns la întrebarea: ce contribuţie aduce căldura transferată a reacţiilor chimice la încălzirea conductorului. Lancashire.3Kgcm/ccal(aproximativ 97%). Atunci el realizează experienţa. Joule a găsit în anul 1843 echivalentul mecanic al căldurii. GUSTAV ROBERT KIRCHHOFF (1824-1887) 12 . În 1849 s-a întors la vechea funcţie din cadrul Universităţii din Gottingen şi a devenit director al observatorului astronomic. descoperind împreună cu Thomson efectul schimbării temperaturii gazului la dilatarea lui (Efectul Joule-Thomson). Toate acestea au contribuit la afirmarea şi recunoaşterea legii conservării şi transformării energiei. Anglia pe 24 decembrie 1818. Înlocuind rotirea manuală a bobinei prin rotirea cu ajutorul greutăţii căzătoare. În rezultatul numeroaselor experienţe Joule ajunge la concluzia: căldura se poate obţine cu ajutorul forţelor mecanice. Unitatea de măsură pentru fluxul magnetic în sistem internaţional este denumită în onoarea sa. Cercetând legile degajării de căldură din curentul electric. Cea mai exactă valoare a echivalentului mecanic. Primele lucrări ale lui Joule în fizică sunt legate de invenţia aparatelor electromagnetice. Joule era excelent experimentator. JAMES PRESCOTT JOULE (1818-1889) Joule s-a născut la Salford. Lucrările sale au fost publicate în 1885 şi 1887 iar în 1889 moare. Joule a primit multe onoruri de la universităţi şi comunităţi ştiinţifice din întreaga lume. Joule a adus o mare contribuţie în teoria cinetică a gazelor. Weber moare în 1891. El era de profesie berar. aflată de Joule.

LORD KELVIN (1824-1907) William Thomson Kelvin (mai târziu Lord Kelvin) s-a născut pe 16 februarie 1824 in Belfast (astăzi capitala Irlandei de Nord). Rusia şi a studiat la Universitatea din Königsberg. Împreună cu chimistul german Robert Wilhelm Bunsen. Pe lângă teoria temperaturii absolute pentru care a devenit faimos. Kelvin a fost numit cavaler de care regina VISTORIA în 1866 devenind Sir William Thomson. Imediat după absolvire a plecat la Paris. Apoi în 1892 este ridicat la rangul de baron de gradul I purtând numele de Baron Kelvin of Largs.unde tatăl sau devine profesor de matematică în cadrul aceleiaşi universităţi. Kelvin a formulat si alte idei precum calcularea vechimii Pământului.în 1889. În 1846 când s-a întors în Anglia. în 1845 a absolvit Universitatea din Cambridge(Anglia) cu cele mai mari medii din clasă. actualul Kaliningrad. care era profesor de matematică. Mai târziu. În 1848 Kelvin a propus scara temperaturilor absolute care îi poartă şi astăzi numele. care la mijlocul anilor 1800 era o problema foarte dezbătută si controversată. A fost preşedinte al Societăţii regale din Londra în 1890 iar în 1902 a primit Ordinul de Merit. la vârsta de numai 22 de ani a fost numit profesor de filozofie in cadrul aceleiaşi Universităţi din Glasgow. cu privire la distribuţia curentului în circuitele electrice. Kirchhoff a efectuat cercetări importante asupra transferului de căldură prin radiaţie şi a enunţat de asemenea două reguli. În 1860 cei doi oameni de ştiinţă descoperă elementele cesiu şi rubidiu prin intermediul analizezi spectroscopice. Heidelberg. Moare în 1887. 13 . De asemenea. şi Berlin. A fost educat de tatăl sau. Kirchhoff a dezvoltat spectroscopul modern pentru analiza chimică. cunoscute astăzi ca legile lui Kirchhoff. A murit pe 17 decembrie 1907. funcţie pe care şi-o va păstra până la pensionare. unde a câştigat o importantă experienţa practică lucrând intr-un laborator. şi-a început studiile încă de la vârsta de 10 ani în cadrul Universităţii din Glasgow. Kelvin a cercetat proprietăţile electrodinamice ale metalelor şi a contribuit la teoria elasticităţii.fiind şef de promoţie. Între anii 1857-1858 şi 1865-1866 a fost angajat ca şi consultant ştiinţific în aşezarea cablurilor de telegraf care traversau Atlanticul. A fost profesor de fizică la universităţile din Breslau. in 1832 se mută cu familia la Glasgow (Scoţia).Kirchhoff s-a născut în 1824 în Königsberg.

care a permis pentru prima dată decolarea şi aterizarea pe o pistă. realizând în 1917 un astfel de vas. El a emigrat în Canada în 1870 şi în Statele Unite în 1871. au făcut cunoscut telefonul întregii lumi şi a dus la fondarea Companiei Telefonice Bell. Bell moare pe data de 2 august 1922 la Baddek. În statele unite a început să educe surdo-muţi. unde se află în prezent un muzeu cu invenţiile sale. Noua Scoţie. care măsura intensitatea auditivă. cu ajutorul unui sistem special. Experimentele efectuate împreună cu asistentul său Thomas Watson au dat în cele din urmă rezultate pe 10 martie 1876 când a fost transmisă prima propoziţie completă: ”Watson. În 1874. vino aici.ALEXANDER GRAHAM BELL (1847-1922) Alexander Graham Bell (1847-1922) s-a născut pe 3 martie 1847. grupul său a început lucrul la nişte vase care se deplasează deasupra apei la viteze foarte mari. care atingea viteze de peste 113 km/h. Aplicând principiile aeronautice la propulsia marină. în Edinburgh. iar banii îi foloseşte pentru înfiinţarea Laboratorului Volta în Washington. unde Bell a fost numit profesor. Încă de la vârsta de 18 ani. interesul lui Bell s-a îndreptat spre aeronautică. a dezvoltat ideile de bază pentru crearea telefonului. folosit astăzi în aeronautică şi trenul de aterizare cu trei roţi. audiometrul. balanţa de inducţie. folosită pentru a localiza obiecte de metal în corpul omenesc şi primul cilindru de ceară folosit pentru înregistrarea sunetelor. iar în 1907 a inventat un zmeu capabil să ducă o persoană. lucrând la un telegraf. Aici. aceasta devenind ulterior parte a universităţii din Boston. Bell lucra la ideea de a transmite vorbirea la distanţă. Alexander Melville Bell. După 1895. În 1880 Franţa îi acordă premiul Volta pentru invenţia sa. dezvoltat de tatăl său. în Boston. Cu un grup de asociaţi el dezvoltă şi eleronul. împreună cu asociaţii săi realizează noi invenţii: fotofonul. care transmitea vorbirea prin raze de lumină. În 1872 întemeiază o şcoală pentru pregăti educatori pentru surzi. 14 . Demonstraţiile ulterioare. am nevoie de tine”. Scoţia şi a studiat la universităţile din Edinburgh şi Londra. mai ales cele de la expoziţia mondială din Philadelphia din 1876. Studiul său asupra zborului a început cu construirea unor zmei de dimensiuni mari.

în anul 1856. În 1912 este 15 . În 1880 a mers la Universitatea din Praga pentru a-şi continua studiile. tatăl său fiind un preot ortodox. În 1884 ajunge în Statele Unite şi lucrează pentru inventatorul american Thomas Edison timp de un an. a sarcinii şi masei electronului. Primeşte cetăţenia americană în 1889. Austria până în 1880. În Statele Unite a colaborat cu industriaşul George Westinghouse. care cumpăra şi punea în practică invenţiile lui Tesla. dar moartea tatălui său l-a determinat să plece fără a absolvi. A studiat la Colegiul Owens şi la Colegiul Trinity. Părinţii săi doreau ca el să devină preot.JOSEPH JOHN THOMSON (1856-1940) Thomson s-a născut în apropiere de Manchester. În 1881 pleacă la Budapesta unde lucrează ca inginer pentru o companie de telefoane şi un an mai târziu ocupă o poziţie similară în Paris. el devine foarte retras şi excentric. De asemenea a fost preşedinte al Societăţii regale din 1915 până în 1920. Mulţi ani Thomson a ocupat funcţia de profesor de fizică la universitatea din Cambridge. de asemenea a fost profesor de fizică la Institutul Regal din Londra între anii 1905-1918. Moare în 1940. după care îşi organizează propriul atelier. Numeroasele şi variatele sale contribuţii în fizică includ cercetări asupra conductibilităţii electrice a gazelor pentru care i se atribuie premiul Nobel în anul 1906. Apoi el a studiat ingineria la Universitatea Tehnică din Graz. Cambridge. Thomson descoperă electronul în anul 1897. în oraşul Smiljan din provincia Lica (Serbia). În anul 1908 este numit cavaler. NIKOLA TESLA (1856-1943) Nikola Tesla s-a născut în 10 iulie 1856. dar Tesla a dobândit un interes faţă de ştiinţă în timpul studiilor sale de la Gimnaziul Real din Karlovac între anii 1871 şi 1877. După moartea mamei sale în 1892.

sau de experimente. până când cea mai mare plăcere a sa devenise aceea de a realiza astfel de incursiuni. Încă de mic. la Hamburg. Tesla şi-a dezvoltat capacitatea de proiecţie astrală. funcţiona aşa cum prevăzuse el. a reuşit să inventeze diferite motoare şi generatoare electrice. Ultimii ani din viaţă i-a petrecut în singurătate. Erau imagini de lucruri şi diferite scene pe care nu le văzuse niciodată şi nici nu şi le imaginase vreodată. iar experimentele decurgeau aşa cum şi le planificase. care. După aceea făcea tot felul de adaptări şi îmbunătăţiri ale respectivului dispozitiv. sisteme de iluminare artificială. dispozitive pentru controlul curenţilor electrici de foarte înaltă frecvenţă. Încă din tinereţe a dovedit înclinaţii către diverse meserii: a învăţat tâmplăria şi a lucrat şi la strung. fiind de trei ori declarat de către medici bolnav fără scăpare. HEINRICH HERTZ (1857-1894) Heinrich Hertz s-a născut la 22 februarie 1857. dar după doi ani de studii a constatat că 16 . îl “punea în funcţiune” tot în minte şi experimenta astfel până când totul funcţiona fără cusur. în mod invariabil. Acestea constau în apariţia unor imagini adesea însoţite de puternice străfulgerări de lumină. unele dispozitive în domeniul radiotehnicii. care perturbau vederea obiectelor reale şi se amestecau astfel în gândurile şi în acţiunile sale. Tesla s-a preocupat în mod constant de aceste percepţii pana la vârsta de 17 ani. Tesla a avut ceea ce în zilele noastre se cheamă “percepţii extrasenzoriale”. Modul în care şi-a realizat invenţiile de-a lungul întregii sale vieţi a fost următorul: pornind de la ideea respectivă. sisteme de transmitere a energiei electrice. S-a dus să studieze tehnica la München. În final. înzestrat cu percepţii extrasenzoriale. Urmărind să controleze toate aceste apariţii stânjenitoare. dar şi-a revenit de fiecare dată. de desene. Spre marea sa bucurie. realiza practic aparatul. făcându-şi noi prieteni. murind pe 7 ianuarie 1943 la New York A dus o viata fascinanta. neavând nevoie de modele. în familia unui avocat şi senator al Hamburgului. diferite turbine etc. el o cristaliza în minte cu ajutorul imaginaţiei sale creatoare. cu o foarte mare uşurinţă. a descoperit că poate vizualiza mental ceea ce doreşte. dar refuză să fie asociat cu acesta şi nici unul dintre inventatori nu primeşte premiul. când a început să se gândească în mod serios la unele invenţii bazate pe informaţii din lumile pe care le parcurgea. La vârsta de 18 ani a terminat studiile medii şi a avut impresia că este destinat meseriei de inginer.propus pentru premiul Nobel în fizică împreună cu Edison. Savantul. dând dovadă de o uluitoare vitalitate. văzând locuri şi ţări necunoscute din lumi paralele.

în anul 1879. reprezintă unde electromagnetice. Metodele experimentale cunoscute până atunci nu au reuşit să rezolve această chestiune şi de aceea Hertz a trebuit să elaboreze o metodă cu totul nouă şi să-şi alcătuiască şi instalaţiile necesare. cu aceleaşi proprietăţi pe care le are unda luminoasă vizibilă. spre deosebire de mecanica newtoniană. Hertz a demonstrat că. şi a demonstrat existenta curenţilor mobili. la Academia de Ştiinţe din Berlin. a mai constatat că câmpul electromagnetic. lumina reprezintă. când Academia din Berlin a publicat un concurs pe tema confirmării experimentale a curenţilor mobili. între indicele de refracţie al mediului şi constanta sa dielectrică. care. unde a început sa studieze matematica şi fizica. pentru a cărei rezolvare Hertz a primit. În 1883 a devenit docent privat la Universitatea din Kiel şi doi ani mai târziu era numit profesor de fizică la Politehnica din Karlsruhe. în esenţă.îl atrage mai mult activitatea ştiinţifică din domeniul fizicii. Era una din ipotezele fundamentale ale teoriei lui Maxwell cu privire la câmpul electromagnetic. după care. medalia de aur a Universităţii. invizibilă. În lucrările sale ulterioare. aşa cum presupusese James Clerk Maxwell. Hertz a cercetat temeinic reflecţia. Ideea de a produce unde electromagnetice şi de a le experimenta îl preocupa pe Hertz încă din anul 1879. o undă electromagnetică. În anii 1880-1883. 17 . explica toate fenomenele fizice prin acţiunea reciprocă a substanţelor grele la atingere. În anul 1889 Hertz a fost invitat să predea fizica la Universitatea din Bonn. cu ajutorul cărora a demonstrat existenta undelor. a demonstrat că viteza propagării acestor unde este egală cu viteza luminii şi a demonstrat pe cale experimentală raportul formulat de Maxwell. Şi-a publicat rezultatele cercetărilor în anul 1889. interferenţa şi polarizarea undelor electromagnetice. de fapt. care se întinde în spaţiu de la sursă. unde i-a urmat lui Rudolf Clausius. În felul acesta. pe lângă lumină. Hertz s-a ocupat şi de mecanică. Atunci s-a mutat la Universitatea din Berlin. Stagiul la Universitatea din Berlin a fost încheiat de Hertz cu lucrarea de doctorat intitulată: „Despre inducţie în corpurile care se rotesc”.Această orientare nu s-a impus însă în fizică. refracţia. era adeptul aşa-numitului sistem cinematic al orientării "mecanicii fără forţă". A construit un vibrator original care genera unde electromagnetice şi un rezonator electromagnetic. Aici şi-a efectuat experienţele cu undele electromagnetice care i-au adus faima. Hertz a fost asistentul lui Helmholtz. Studentul deosebit de sârguincios a fost remarcat de cunoscutul profesor de fizică Herman von Helmholtz. că a rezolvat cu succes tema concursului. în lucrarea Despre razele forţei electrice. electromagnetică. Pe lângă aceasta. care l-a luat ca practicant în laboratorul său. fără introducerea noţiunii de "forţă". În anul 1887 el a anunţat. Ulterior i s-a încredinţat o sarcină independentă. trebuia să mai existe şi o alta undă.

la Bonn. Rutherford acceptă un post la Universitatea din Manchester. în ultima instanţă la descoperirea radioului. În 1919 succede lui J. Heinrich Hertz a murit la 1 ianuarie 1894. A mai adus contribuţii importante în cadrul studiului razelor cosmice. El s-a alăturat Universităţii din Chicago în 1896. A murit în 1953.Lucrările lui Hertz din domeniul undelor electromagnetice au avut o importanţă fundamentală pentru evoluţia în continuare a ştiinţei. În 1923 i-a fost acordat premiul Nobel în fizică pentru faimoasele sale experimente cu picătura de ulei. În anul 1908 lui Rutherford i se atribuie premiul Nobel pentru 18 . ERNEST RUTHERFORD (1871-1937) Rutherford s-a născut în anul 1871 în apropiere de Nelson. A studiat la Universitatea Noii Zeelande şi la Universitatea din Cambridge În anul 1907 după ce a profesat la universitatea Mc Gill din Montreal. din anul 1896. rusul Aleksandr Stepanovici Popov. pe care le-a numit raze X. ROBERT ANDREWS MILLIKAN (1868-1953) Millikan s-a născut în 1868 în Morrison. A părăsit universitatea în 1921 pentru a deveni directorul Laboratorului de fizică Norman Bridge din cadrul Institutului tehnologic din California. Noua Zeelandă. J. Thomson la catedra Cavendish de la Universitatea din Cambridge. înainte de a împlini 37 de ani. Illinois şi a studiat la Universitatea din Columbia şi la universităţile din Berlin şi Gottingen. iar în 1910 devine profesor de fizică aici. Canada. a transmis doua cuvinte: "Heinrich Hertz". ceea ce a dus. în prima sa radiogramă. cu ajutorul cărora a măsurat sarcina electrică a unui electron şi a arătat că o sarcină electrică poate fi doar un număr întreg de sarcini a electronului.

El şi-a petrecut un an cu părinţii săi la Milano. A luat examenele şi a promovat în 1900 după ce studiase notiţele unui coleg. Având în acea perioadă 15 ani. Lui Einstein nu i-au plăcut metodele de instrucţie de aici. familia sa a părăsit Germania. iar apoi. Moare în anul 1937. Profesorii săi nu aveau o părere prea bună despre el şi nu-i recomandau o catedră universitară. El este probabil cel mai cunoscut om de ştiinţă al secolului XX. Albert Einstein s-a remarcat prin găsirea teoriilor generale ale relativităţii şi prin ipoteza sa asupra particulei naturale a luminii. În anul 1914 a fost numit cavaler iar în 1931 baron de Nelson şi Cambridge. la Şcoala Politehnică Naţională elveţiană din Zurich. laureat al premiului Nobel. deoarece a putut astfel să se retragă de la şcoală. Copilul a fost mut până la vârsta de 3 ani. mutându-se la Milano. în Italia. Einstein s-a bucurat de această mutare. Einstein s-a născut în localitatea Ulm pe 14 martie 1879. La scurt timp după descoperirea radioactivităţii în 1896 de către fizicianul francez Antoine Henri Becquerel. ALBERT EINSTEIN (1879-1955) Fizician american de origine germană.munca sa de pionerat în fizica nucleară şi pentru teoria sa despre structura atomului. El chiulea adesea de la ore şi-şi pierdea timpul studiind fizica pe cont propriu sau cântând la vioara sa la care ţinea foarte mult. când şi-a dat seama că trebuie să-şi facă singur un drum în viaţă. 19 . Rutherford a fost unul dintre primii şi printre cei mai importanţi cercetători în domeniul fizicii nucleare. Einstein ura regimul dur şi spiritul lipsit de imaginaţie al şcolii din Munich. Rutherford identifică cele trei componente principale ale radiaţiei şi le numeşte raze alfa. La vârsta de 12 ani a învăţat singur geometria euclidiană. El şi-a petrecut anii de tinereţe în Munich. unde familia sa era proprietara unui mic magazin producător de maşinării electrice. el se înscrie şi promovează liceul din localitatea Arrau. Totuşi. şi este admis apoi. beta şi gama. După ce a cunoscut un faliment în afaceri. Rutherford a fost ales membru al Societăţii Regale în 1903 şi a fost preşedinte al acestei instituţii între anii 1925-1930. Elveţia. încă din copilărie era foarte curios să afle cât mai multe secrete ale naturii şi a manifestat abilitatea de a înţelege concepte matematice dificile.

Din nou. dar a şi presupus faptul că energia purtată de orice particulă luminoasă. Interesul sau major fiind înţelegerea naturii radiaţiei electromagnetice. dar mai târziu au divorţat. După aceşti 4 ani. El a publicat de asemenea trei lucrări teoretice de maximă importanţă pentru dezvoltarea fizicii secolului XX. Astfel. iar în 1912 s-a întors la Şcoala Politehnică Naţională Elveţiană din Zurich. nu numai că a propus că în anumite circumstanţe lumina poate fi considerată a fi alcătuită din particule. Dificultatea pe care au întâmpinat-o alţi fizicieni în ceea ce priveşte înţelegerea teoriilor lui Einstein nu se datora faptului că el era prea complex din punct de vedere matematic sau obscur din punct de vedere tehnic. Einstein a lucrat ca tutore şi ca profesor suplinitor. prima sa întâlnire academică a avut loc în anul 1909 la Universitatea din Zurich. care sunt atribuite forţelor gravitaţionale. din credinţele lui Einstein despre natura teoriilor valide şi a relaţiei dintre experiment şi teorie. Einstein a stimulat după aceea promovarea unei teorii care va fi fuziunea modelelor de unde şi particule de lumina. mai degrabă. După o perioadă de timp. Aceste previziuni au fost mai târziu confirmate printr-un experiment. a fost numit în 1913 în funcţia de director al Institutului de Fizica Kaiser Wilhelm din Berlin. despre mişcarea Browniană. „Despre electrodinamica mişcării corpurilor” conţinea ceea ce a rămas cunoscut lumii întregi drept teoria specială a relativităţii. el a făcut previziuni semnificative despre mişcarea particulelor care sunt distribuite hazardat într-un fluid. în lumea academică germană a discursurilor. numita foton. În 1916 a fost publicată întreaga teorie generală a relativităţii. putini fizicieni au înţeles sau au luat în calcul aceste idei. În final. sunt explicate ca fiind influenţa corpurilor asupra geometriei spaţiu-timpului 20 . A treia mare lucrare a lui Einstein din anul 1905. Printre ei se număra fizicianul german Max Planck. A doua lucrare. În anul 1905 Einstein a primit doctoratul de la Universitatea din Zurich pentru o dizertaţie teoretică despre dimensiunile moleculelor. Einstein s-a recăsătorit. În prima din aceste lucrări.Timp de 2 ani. Einstein. În 1903 s-a căsătorit cu Mileva Maric(1875-1948) care fusese colega cu el la şcoala politehnică. În această teorie. Einstein a rămas în ministerul de brevete timp de patru ani după ce scânteia geniului său a apărut în cadrul comunităţii fizicii. Cei doi au avut doi băieţi. problema a rezultat. conţinea o ipoteză revoluţionara asupra naturii luminii. este proporţională cu frecvenţa radiaţiei. s-a mutat rapid mai sus. interacţiunile dintre corpuri. despre efectul fotoelectric. În 1902 a fost numit în funcţia de examinator în ministerul de brevete elveţian din oraşul Berna. În 1911 s-a mutat la universitatea germană din Praga. Şi totuşi Einstein a avut suporteri importanţi.

Einstein a devenit recunoscut internaţional. după ce a fugit în Statele Unite. Einstein nu a jucat nici un rol în această lucrare şi nu a ştiut nimic despre acest lucru în acel moment. Bohr publică lucrările referitoare la teoria structurii atomului.(spaţiul alcătuit din 4 dimensiuni. Printre aceste premii se număra şi Premiul Nobel pentru fizică în 1922. Când Hitler a venit la putere. În orice colţ al lumii. având 3 dimensiuni din spaţiul euclidian şi timpul fiind cea de-a patra dimensiune). După 1919. fotografi şi reporteri îl urmau peste tot. dar în curând se mută la Manchester pentru a lucra cu alt fizician britanic Ernest Rutherford. 21 . El a fost primit la Institutul de Studii Avansate din Princeton. o abstracţie matematica. fiind fiul unui profesor de fiziologie. Deşi scrisoarea a dus la creşterea eforturilor Statelor Unite de a construi bomba atomică. Einstein a continuat să se declare suporterul dezarmării mondiale. Einstein a decis imediat să părăsească Germania şi să se mute în Statele Unite. Einstein adopta cetăţenia americană în 1940. În 1939. accentuând ideea că ar fi posibilă producerea unei bombe atomice şi presupunea că guvernul german nu ar putea apela la aşa ceva. Einstein se stinge din viata pe 8 aprilie 1955. Roosevelt. El a primit onoruri şi premii din partea a numeroase societăţi de ştiinţă din întreaga lume. El a vorbit în Statele Unite în perioada anilor 1940-1950 despre nevoia ca intelectualii naţiunii să facă orice sacrificiu necesar pentru a păstra libertatea politică. în Princeton (Statele Unite). pentru a studia fizica nucleară sub îndrumarea fizicianului britanic Sir Joseph John Thomson. Între 1913 şi 1915. Deşi adoptase cetăţenia germană în 1914. NIELS HENRIK DAVID BOHR (1885-1962) Bohr s-a născut în 1885 în Copenhaga. Einstein a colaborat cu mai mulţi fizicieni pentru a scrie o scrisoare preşedintelui Franklin D. pentru care primeşte premiul Nobel în 1922. vizita sa devenea un eveniment naţional. În acelaşi an aplecat la Cambridge. dar a refuzat oferta făcută de liderii statului Israel de a fi preşedintele acestei ţări. unde şi-a obţinut doctoratul în 1911. După război. A studiat la Universitatea din Copenhaga.

Din Suedia. Bohr pleacă în Anglia şi apoi în Statele Unite. În acelaşi an Bohr se întoarce la Universitatea din Copenhaga. unde se alătură efortului de a realiza prima bombă nucleară. Niels Henrik David Bohr moare în 1962. New Mexico. unde este forţat să rămână după ocuparea ţării de către germani în 1940.În 1916 Bohr se întoarce la universitatea di Copenhaga ca profesor de fizică. 22 . În cele din urmă reuşeşte să fugă în Suedia. lucrând la Los Alamos. riscând viaţa sa şi a familiei sale. şi în 1920 devine directorul noului format Institut pentru Fizică Teoretică din cadrul aceleaşi universităţi. până la detonarea primei bombe nucleare în 1945. se întoarce în Danemarca. După o perioadă petrecută în America. unde începe imediat lucrul pentru a dezvolta utilizări paşnice ale energiei atomice.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful