Sunteți pe pagina 1din 44

1.

DESCRIERE
Capacitatea “nucleuului din otel” de a se deforma axial liber in interiorul
ansamblului beton – teava metalica a fost denumita unbonded brace .

Unbonded brace sunt alcatuite din


(fig.1-1):
-“ nucleu de otel “ ;
- teava din otel umpluta cu beton ;
- un strat subtire de material la
interfata cu betonul .

- “nucleuul de otel” preia incarcarea


axiala.
- Teava exterioara, prin intermediul
Betonului constitue reazem lateral al
nucleuului si impiedica flambajul
nucleuului.
- Strat subtire de materia,l la interfata
cu betonul, de-a lungul nucleuului de
otel, elimina frecarea dintre otel si
beton in timpul deformatiilor axiale
Fig. 1-1. ale “nucleuului de otel”.
unbonded brace (stanga),
nucleuul din otel (centru) ,
teava exterioara (dreapta)
2. ANALIZA DE STABILITATE
2.1 Stabilitatea globala a Unbonded Brace solicitate la compresiune ,
presupunand ca nu se produc fenomene de voalare de-a lungul nucleului de
otel, poate fi estimata direct din teoria de stabilitate generala a lui Euler.

In Fig. 2-1 se arata:


(a) Schematica de
pricipiu a unbonded
brace supusa la
compresiune ;
(b) si (c) distributia
fortelor pe nucleul din
otel si teava exterioara in
pozitia deformata.
Distributia incarcarii q(x)
aratata in fig. 2-1(b) este
reactiunea tevii
exterioare de-a lungul
nucleului de otel.

Figure 2-1.
(a) Unbonded brace supuse la forta axiala,
(b) reactiunea uniform distribuita de-a lungul nucleului din otel in
pozitia deformata ,
(c) incarcare uniform distribuita de-a lungul mantalei exterioare.
Stiind distributia incarcarii (reactiunii) q(x) ecuatia fibrei medii deformate
este data de relatia (2-1):
y(x) - sageata
Ei – modulul lui Young;
Ii - momentul de inertie al nucleuului din otel.
Nota: semnul minus din partea dreapta a ecuatiei (2-1) rezulta din faptul ca q(x)
actioneaza in directia opusa a sagetii y(x) .
Reactiunea q(x) constitue incarcare pentru tubul ( mortar-teava ) exterior fig. 2-1(b).
Ecuatia de echilibrul a tubului va fi:
y((x) – sageata aparuta in Ecuatia (2-1)
Eolo - rigiditatea la incovoiere a tubului (mortar-teava)
exterior.
Inlocuind reactiunea necunoscuta q(x) din equatia (2-2) in (2-1) rezulta:

Ecuatia omogena Euler devine

Pentru o contravantuire cu lungimea de flambaj L ecuatia (2-4) la incarcarea


critica de pierdere a stabilitatii este: KL - lungimea efectiva (echivalenta)
K=1 pentru legatura la capete articulata
K=2 pentru legatura la capete incastrata

Deoarece rigiditatea la incovoiere a nucleuului de otel, Ei Ii , este de 2 - 3 ori mai mica


decat rigiditatea la incovoiere a tubului exterior ( mortarului – teava ) EoIo , rezulta

E - modulul de elasticitate a lui Young


Itube - momentul de inertie al tubului exterior.
Rezistenta la flambaj a mortarului a fost neglijata.
Ecuatia (2-6) indica ca incarcarea critica a unbonded brace
este pur si simplu forta critica de flambaj a lui Euler a tevii
exterioare.

Capacitatea portanta a contravantuirilor este data de


capacitatea portanta la compresiune a tubului
exterior stabilita cu relatia lui Euler.
Pcr tub > Py miez = fy Anucleu .
Figure 2-5. Contravantuire la alungire maxima aratand lungimea neacceptata (de
aproximativ 3.5”). Materialul inchis la culoare ce acopera contravantuirea este stratul
unbonding dupa nenumarate cicluri.

3. STUDII EXPERIMENTALE FACUTE PE UNBONDED BRACES


Exista sase teste majore experimentale 4 realizate in Japonia (fig.3-1.) si 2 in SUA (fig.
3-2) care au fost prezentate in literatura de specialitate.
3.1. Experimentul a) - Watanabe (1988) si Wada (1989) si Watanabe (1992) descriu
incercarile a cinci contravantuiri testate in Japonia .
Toate contravantuirile testate au acelasi nucleu avand tevi exterioare cu configuratii
geometrice diferite.
Figura 3-1 Unbonded brace testate in Japonia
Figura 3-1 Unbonded brace testate la UC Berkeley
Testele au fost efectuate cu
contravantuirile in pozitia inclinata
Figura 3-2(a).

Motivul testelor a fost sa se studieze


efectul diferitelor dimensiuni ale tevii
exterioare si raportul dintre
capacitatea la flambaj a barei si
capacitatea portanta a nucleului la
curgere.

Figura 3-2 Configurarea testarii

Nucleuul este realizat din otel SS41


conform normei japoneze Industrial
Standard (JIS).

A fost specificata rezistenta minima la


curgere y=2800Kg/cm2 (y=40ksi).
Teava exterioara este otel JIS TSK50
si cu o rezistenta la curgere
specificata y=3700Kg/cm2 (y=60ksi).
Nucleuul a fost imbracat cu un vinilin/banda de mastic pentru a permite
deformarea libera a nucleului.
Tabelul 3-1 caracteristicile geometrice sectionale, incarcarile critice,
incarcarile la curgere a contravantuirilor testate de catre Watanabe in 1988.
Incarcarea la curgere Py=fy Ai, fy - efortul la curgerea nucleuului
Ai - aria sectiunii transversale a nucleuului.
Variatiile configurarii tevii exterioare prezentata in Tabelul 3-1 arata ca
stabilitatea la flambaj variaza intre jumatate si pana la trei ori incarcarea de
curgere a nucleului (0.55<Pe/Py<3.53)
Testele rezultate arata ca se poate aplica o incarcarea axiala asupra
nucleului, indiferent de tipul sectiunii tevii exterioare, atata timp cat tubul
are suficienta rezistenta la flambaj (Pe/Py>1).
Pentru situatiile in care incarcarea nucleuului depaseste incarcarea de
flambaj a tevii exterioare contravantuirile cedeaza din flambaj global.
In Figura 3-3 se arata curbele de flambaj elastic ale contravantuirilor testate de catre
Watanabe in anul 1988.
Incarcarea critica este obtinuta din ecuatia de flambaj a lui Euler (Ecuatia (2-6)),
cu E fiind modulul de elasticitate al tevii exterioare.
Contributia mortarului inglobat si a nucleuului de otel la rezistenta la flambaj a
contravantuirii au fost neglijate.
3.2 Experimentul 2 Hasegawa (1999) descrie testarea a doua
contravantuiri (Figura 3-1(b)).

Pentru aceste teste, contravantuirea a fost amplasata inclinat cu unul


dintre capetele constitue reazem fix si celallt capat atasat la capatul
superior al unui stalp vertical articulat la masa vibranta (fig. 3-2(b)).

Forta dinamica aplicata contravantuirii a fost generata de catre


acceleratia unei mase mari care sta pe izolatori si a fost atasata stalpului
(vertical) printr-o legatura orizontala rigida.

Acceleratiile folosite au fost date de catre Observatorul Marin din Kobe


inregistrate la cutremurul de la Kobe in 1995 si cutremurul El Centro din
1940 .

Fiecare spectru de viteze dat de cutremurului produs a fost scalat la


nivelul de viteza dorit de la 5cm/sec la 90cm/sec.

Autorii au declarat ca contravantuirile s-au comportat hysteretic stabil


pe toata durata testarii.
Figura 4-2. Vedere din fata si din plan a Specimenului 99-1.
Figura 4-3. Vedere din fata si din plan a Specimenului 99-2.
Figura 4-4. Vedere din fata si din plan a Specimenului 99-3.
Figura 4-4. Vedere din fata si din plan a Specimenelor 0011 si 0012.
Figura 4-4. Vedere in plan si elevatie a Unbonded brace testate.
Figure 4-7. Vederile de teste ale
unbonded brace montate in
toamna lui 2000.
Figure 4-8. Localizarea potentiometrelor ce masoara deplasarile
contravantuirilor pentru primavara testelor din 1999 (sus) si toamna lui 2000
(jos).
4.5.2 Fall 2000 Test Results
5.2 Estimarea raspunsului Structural
3. CONCLUZII

1. In urma testelor s-a demonstrat ca contravantuirile se comporta bine sub incarcarile


histeretice specificate de catre SAC si OSHPD.

2. Datele experimentale au fost utilizate sa:


(a) verifice rezultatele teoretice ale stabilitatii generale ale unbonded braces;
(b) valideze capacitatea inelastica a contravantuirilor supuse la cerintele unui cutremur
sever;
(c) calibreze un model histeretic si sa modeleze cat mai fidel relatia forta-deplasare a
contravantuirilor.

3. Pentru contravantuirile testate, acest studiu a stabilit ca flambajul, in domeniul


plastic, prin torsiune al nucleuului este modul critic de stabilitate.

4. S-a stabilitt ca zona nucleului din exteriorul tevii confinate, elementele sectiunii ar
trebui sa aibe (supletea) raportul intre latime si grosime b /t < 5.

5. Rezultatele experimentale demonstreaza ca unbonded braces au ductilitate,


stabilitate si comportament histeretic.
6. S-a concluzionat ca unbonded braces reprezinta o alternativa fiabila si
practica la sistemele de cadre conventionale pentru a spori rezistenta la
cutremur a structurilor existente si noi, capabile sa furnizeze atat
rigiditatea necesara cat si sa satisfaca conditia de drift, in timp ce da
stabilitate si o capacitate substantiala de absorbtie a energiei.

S-ar putea să vă placă și