Sunteți pe pagina 1din 12

Universitatea Babeş-Bolyai

Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei


Învăţământ la distanţă

English Course Packet


- 1st semester –
Lector univ. Cristina Felea
Lector univ. Rodica Medan
Dragi studenţi,

ne bucurăm că aţi ales limba engleză ca limbă străină. Echipa noastră vă va ajuta să
aduceţi la zi şi să consolidaţi cunoştinţele dvs. Dat fiind nivelul eterogen al pregătirii dvs.
lingvistice iniţiale, vă oferim posibilitatea de a parcurge în ritm propriu, personalizat,
programa obligatorie a cursului de limba străină. Atât suportul de curs, precum şi
recomandările bibliografice reprezintă doar repere pe traseul studiului lingvistic
individual. Sperăm ca motivaţia, interesele dvs. de perspectivă să contribuie la succesul
demersului nostru comun. Vă rugăm să citiţi cu atenţie cele ce urmează.

Limba engleză de specialitate pentru anul academic 2005-2006

PARCURSUL STUDENTULUI LA LIMBA STRĂINĂ


• TEST PLASARE (ÎNCEPUTUL ANULUI 1) ŞI ASUMAREA PARCURSULUI INDIVIDUAL DE STUDIU (vezi mai jos Condiţionările)
• CURSUL OBLIGATORIU DE LIMBA (ANUL 1; 2 SEMESTRE)
• EXAMEN DE ACCES LA LICENŢĂ (ORGANIZAT DE CLSS1)-NIVELUL MINIM CERUT ESTE B22- cu accent pe competenţele parţiale necesare
studiului academic (v. p.2)
• EXAMEN DE COMPETENŢĂ LINGVISTICĂ PENTRU ADMITERE LA CURSURILE DE MASTER, DOCTORAT (ORGANIZAT DE CENTRUL ALPHA AL
FACULTĂŢII DE LITERE)- NIVELUL MINIM CERUT ESTE B2, INTERMEDIAR SUPERIOR

Cursul practic de limba engleză de specialitate


Regimul cursului: obligatoriu
Durata cursului: 2 semestre;
Grup ţintă: studenţi ai anilor 1
Condiţionări : Parcursul 1 : nivel intrare: B1 (intermediar inferior) – pe baza unui test de plasare;
Parcursul 2: nivel intrare A1+A2 (elementar)
Credite: 2,5/ semestru
Nivel iesire scontat: Parcursul 1: B2 (intermediar superior); Parcursul 2: B1 (intermediar
inferior)
Descriere: Este un curs cu obiective specifice care vizează achiziţia de cunoştinţe şi dezvoltarea
deprinderilor de limbă străină ca instrument de formare şi informare academică şi profesională.
Tipologia programului de învăţare are în vedere crearea unui profil de utilizator cu competenţe
parţiale axate pe studiul limbajelor de specialitate. Ca urmare, nivelele menţionate ca nivele de
ieşire în acest parcurs au în vedere tocmai aceste competenţe.

Abordarea este centrată pe student şi va avea drept componentă de bază însuşirea tehnicilor şi
strategiilor necesare pentru învăţare independentă, conform nevoilor proprii. În acest sens,

1
Catedra de Limbi Străine Specializate a FacultăŃii de LItere
2
Vezi Scala globală din Cadrul European de ReferinŃă: Anexa 1.
studenţii îşi vor dezvolta capacitatea de conştientizare a stării actuale a cunoştinţelor şi
deprinderilor, se vor deprinde să-şi fixeze obiective reale şi realiste, să-şi selecteze în mod autonom
materialele şi să se autoevalueze.

Pentru aceasta, catedra noastră a elaborat o programă generală3 (care a utilizat ca documente de
bază Cadrul european comun de referinţă pentru limbi şi documentele referitoare la Politica
lingvistică a UBB) precum şi programele specializate pe fiecare limba în parte. Am dorit ca acestea
să fie suple, adaptabile la nevoile individuale sau ale grupurilor ţintă, deschise, în sensul că vor
putea fi extinse şi perfecţionate. De asemenea, programele sunt dinamice şi uşor utilizabile atât de
cadrele didactice cât şi de studenţi.

Competenţe prioritare vizate:

Parcursul 1:

Semestrul 1:Introducere în engleza academică: formarea de strategii de receptare –


comprehensiune orală şi scrisă – a textelor de specialitate utilizând materiale autentice, tipărite şi
electronice.

Semestrul 2:Tehnici de comunicare academică: formarea de strategii de producere – exprimare


orală continuă şi scriere – texte de specialitate. Comunicare academică de specialitate prin
intermediul proiectelor individuale şi de grup.

Tematică: Citire: Genuri de texte : manuale, articole de specialitate, rapoarte de cercetare, prefeţe
şi introduceri la cărţi de specialitate, recenzii de carte de specialitate – suport scris şi electronic.
Tehnici de lectură: înţelegerea temei, idei principale şi secundare, înţelegerea modelelor de
organizare a textului, lectura critică, înţelegerea componentelor vizuale (grafice, tabele, diagrame,
imagini) etc.; introducere în hipertext. Mijloace de îmbogăţire a vocabularului general academic şi
de specialitate prin utilizarea resurselor WWW, a contextului, a glosarelor, a dicţionarelor etc.
Vorbire: Interacţiune: în pereche, grup (clasă), profesor – a pune şi a răspunde la întrebări
pentru a da şi a obţine informaţii, a identifica un context de comunicare, argumentarea. Interviul:
pregătirea unui interviu pentru obţinerea unei burse de studiu/ slujbe. Prezentare: prezentarea
rezultatelor unei cercetări sau a unei sarcini de studiu individual/ de grup în faţa clasei, prezentare
orală pe baza unei teme alese în prealabil (tip seminar), etc. Ascultare: Strategii de ascultare
eficientă, luarea de notiţe (modele şi sisteme general recunoscute). Scriere: Eseul: tipuri (analitic,
argumentativ), structură şi organizare, procesul de scriere; rapoarte de cercetare: structură şi
organizare; corespondenţă oficială; CV; sondaje şi chestionare.

Parcursul 2:

Semestrul 1: Bazele comunicării (aducere la nivel)

Obiective: depăşirea nivelului de limbaj de supravieţuire printr-o diversitate de sarcini de activare


a cunoştinţelor de gramatică şi vocabular pentru comunicare (scrisă, orală), precum şi formarea de
strategii şi deprinderi de învăţare în limba străină. Cu alte cuvinte, studenţii câştigă abilităţile şi
deprinderile de a putea urmări cursul de limbaje de specialitate prin punerea accentului pe
dezvoltarea competenţelor lexicale şi gramaticale.

Tematică: autoprezentarea, familia, studii, localitatea de origine, locuinţa. pasiuni,


preocupări, o zi de lucru/ vacanţă/ studiu, lecturi, teme generale din aria curiculară

Semestrul 2: Introducere în engleza academică

3
Vezi Anexa 2
Obiective: formarea de strategii de receptare – comprehensiune orală şi scrisă – a textelor de
specialitate utilizând materiale autentice, tipărite şi electronice.

Tematică: teme relevante pentru aria curiculară, selecţie din tematica Parcursului 1
Anexa 1

PREZENTAREA NIVELURILOR COMUNE DE REFERINŢĂ


Elaborarea unui ansamblu de puncte de referinţă comune nu limitează în nici un fel opţiunile pe care le pot avea diferitele sectoare, aparţinând unor culturi
pedagogice diferite, în a organiza şi în a descrie sistemul lor de niveluri. Putem spera, de asemenea, că formularea exactă a ansamblului punctelor comune de referinţă,
redactarea descriptorilor vor evolua cu timpul, pe măsură ce sunt integrate descrierile corespunzătoare în experienţa statelor membre şi a organismelor competente din
domeniu.

Este, de asemenea, de dorit ca punctele comune de referinţă să fie prezentate în moduri diferite pentru scopuri diferite (vezi 8.3). Pentru anumite scopuri, ar fi
adecvat să se rezume totalitatea Nivelurilor de referinţă propuse într-un document de sinteză. O prezentare „globală”, simplificată de acest tip, va facilita comunicarea cu
utilizatorii nespecialişti în ceea ce priveşte sistemul şi va da liniile directoare pentru profesori şi pentru conceptorii de programe.

C2 Poate să înţeleagă, practic fără efort, tot ceea ce citeşte sau aude. Poate să restituie anumite fapte şi argumente din diverse surse scrise sau orale,
rezumându-le în mod coerent. Poate să se exprime spontan, foarte fluent şi cu precizie şi poate să distingă nuanţe fine de sens legate de subiecte
complexe.
UTILIZATOR
EXPERIMENTAT C1 Poate să înţeleagă o gamă largă de texte lungi şi complicate şi să sesizeze semnificaţiile implicite. Poate să se exprime spontan şi fluent, fără a fi
obligat aparent să-şi caute cuvintele. Poate să utilizeze limba cu eficacitate şi cu supleţe în viaţa socială, profesională sau academică. Poate să se
exprime, teme complexe, într-un mod clar şi bine structurat, demonstrând că stǎpâneşte instrumentele de organizare, de structurare şi de coeziune a
discursului.
B2 Poate să înţeleagă ideile principale din texte complexe pe teme concrete sau abstracte, inclusiv în discuţii tehnice în specialitatea sa. Poate să
comunice cu un anumit grad de spontaneitate şi de fluenţă, încât conversaţia cu un locutor nativ să nu presupunǎ efort pentru nici unul dintre
interlocutori. Poate să se exprime clar şi detaliat asupra unei game largi de subiecte, poate să-şi expună opinia asupra unui subiect de actualitate,
prezentând avantajele şi inconvenientele diferitelor posibilităţi.
UTILIZATOR
INDEPENDENT Poate să înţeleagă elementele esenţiale când este folosit un limbaj standard clar pe teme familiare, întâlnite uzual, legate de muncă, şcoală, timpul
B1 liber etc. Poate să se descurce în majoritatea situaţiilor survenite în timpul unei călătorii într-o regiune unde este vorbită limba. Poate să producă un
discurs simplu şi coerent pe teme familiare şi din domeniile sale de interes. Poate să relateze un eveniment, o experienţă sau un vis, să descrie o
speranţă sau un scop şi să expună, pe scurt, argumentele sau explicaţiile unui proiect sau ale unei idei.
A2 Poate să înţeleagă fraze izolate şi expresii frecvent folosite în domenii de interes nemijlocit (de exemplu, informaţii personale şi familiale simple,
cumpărături, mediul înconjurǎtor apropiat, activitatea profesională). Poate să comunice în situaţii simple şi obişnuite, care nu solicită decât un
schimb de informaţii simplu şi direct referitoare la subiecte familiare şi obişnuite. Poate să descrie, cu mijloace simple, formaţia sa profesionalǎ,
mediul său înconjurǎtor apropiat şi să evoce subiecte care corespund nevoilor sale imediate.
UTILIZATOR
ELEMENTAR A1 Poate să înţeleagă şi să utilizeze expresii familiare şi cotidiene, precum şi enunţuri foarte simple care vizează satisfacerea nevoilor concrete. Poate să
se prezinte sau să prezinte pe cineva, poate să formuleze şi să rǎspundǎ la întrebări referitoare la detalii personale, ca de exemplu unde locuieşte,
persoane cunoscute, lucruri care-i aparţin etc.. Poate să comunice, într-un mod simplu, cu condiţia ca interlocutorul să vorbească rar şi clar şi să fie
cooperant.

Tabelul 1 – Niveluri comune de competenţe – Scala globală


Anexa 2

PROGRAMA GENERALĂ A CURSULUI DE LIMBI MODERNE DE SPECIALITATE PENTRU ANUL ACADEMIC 2005-2006

Se
m
es Competenţe sociolingvistice Competenţe pragmatice
tr
ul
Discursivă Funcţională
Microfuncţii:
Competenţe: Poate adapta la circumstanţe deosebite expresii simple, bine Poate da şi cere informaţii.
Poate să exprime şi să răspundă funcţiilor comunicative de pregătite şi memorizate prin intermediul unei substituiri lexicale Poate exprima şi descoperi atitudini : faptice: acord/
bază cum ar fi schimbul şi solicitarea de informaţii, precum şi limitate. dezacord; de cunoaştere: a şti / a nu şti; de modalitate:
să exprime simplu o idee, o părere. Poate utiliza tehnici simple pentru a lansa, continua şi încheia o capacitate, permisiune; volitive: intenţii, preferinţe;
Poate intra în relaţii sociale în mod simplu dar eficace utilizând scurtă conversaţie. Poate începe, continua şi încheia o motive: plăcere/ neplăcere, interes, speranţă; morale:
1 expresiile curente cele mai simple şi urmând uzanţele de bază. conversaţie simplă faţă în faţă. scuze, aprobare.
Alege şi utilizează formele de salut, prezentare şi rămas bun. Poate nara o istorie pe baza unei liste simple de puncte Poate cere (sugera): cereri, cereri de ajutor, invitaţii,
Alege şi utilizează corect formele de adresare. succesive. oferte.
Cunoştinţe socioculturale: viaţa cotidiană, relaţii Poate utiliza conectorii cei mai frecvenţi pentru a lega enunţurile Poate stabili relaţii sociale: a atrage atenţia, a saluta, a
interpersonale; valori, credinţe şi comportamente, limbajul cu scopul de a povesti o istorie sau a descrie ceva sub forma unei (se) prezenta, a-şi lua rămas bun.
corpului, uzanţele. simple liste de puncte.
Macrofuncţii: descrierea, naraţiunea (1)
Competenţe:
Poate să se exprime şi să răspundă unei vaste game de funcţii
Poate exploata cu supleţe o gamă largă de mijloace lingvistice Microfuncţii: Poate exprima şi descoperi atitudini de
comunicative utilizând expresiile cele mai curente într-un
simple pentru a exprima esenţialul. cunoaştere: amintire, uitare; probabilitate/ certitudine;
registru neutru.
. de modalitate: obligaţie, necesitate; volitive: voinţă,
Este conştient de regulile de politeţe importante şi se comportă
Poate lansa, continua şi încheia o conversaţie simplă faţă în faţă dorinţă; motive: gust/ indiferenţă, satisfacţie, uimire,
în mod adecvat.
asupra unor subiecte familiare sau personale. dezamăgire, nelinişte, gratitudine; morale: regret,
2 Este conştient de diferenţele cele mai semnificative între
Poate să povestească ori să descrie cu relativă uşurinţă ceva compasiune.
datinile, obiceiurile, valorile şi credinţele care prevalează în
simplu şi linear. Poate cere (sugera): avertismente, sfaturi încurajări.
comunitatea vizată şi cele ale propriei comunităţi şi caută
Poate lega o serie de elemente scurte, simple şi distincte într-un Poate stabili relaţii sociale: a se adresa celor din jur.
indiciile lor.
discurs care se înlănţuie.
Aptitudini interculturale: deschiderea şi interesul faţă de
Macrofuncţii: descrierea, naraţiunea. (2).
noi experienţe, alte culturi şi civilizaţii.
Sem Comunicare
estr
ul
1. Producere şi strategii
Vorbire - conversaŃie Exprimare orală Scriere Strategii
continuă CompetenŃe Abordare
1 Poate comunica în cadrul unor sarcini Poate utiliza un şir de fraze sau Poate completa un chestionar/ Comunicativă Pregătire/ repetare – punerea în aplicare a resurselor existente;
simple şi obişnuite care nu cer decât expresii pentru a descrie în formular simplu cu detalii Produse: chestionare, Localizarea resurselor - căutarea informaŃiei sau a ajutorului în
un schimb de informaŃii simplu şi termeni simpli familia şi alte personale. Poate lua notiŃe şi scrie formulare, mesaje, e-mail. caz de deficit de limbaj;
direct privitor la subiecte şi activităŃi persoane, condiŃiile de trai, studii mesaje scurte şi simple. Poate Adaptarea sarcinilor şi a mesajului
familiare. Poate face faŃă unor şi activitate profesională actuală scrie scrisori personale de Planificare: poate împrumuta din repertoriul său un şir de expresii
conversaŃii foarte scurte chiar dacă, sau anterioară. prezentare şi de mulŃumire, un e- adecvate şi să le pregătească prin repetare.
de regulă, nu înŃelege suficient de Teme: autoprezentarea, familia, mail. Compensare: când foloseşte un cuvânt inadecvat, face gesturi
bine. studii, localitatea de origine, pentru a clarifica ceea ce vrea să spună; poate identifica ceea ce
CompetenŃe interactive: Poate locuinŃa. vrea arătând cu degetul
spune ce-i place sau nu-i place; face
şi accepta o ofertă, o invitaŃie şi cere
scuze; folosi formule de politeŃe
simple; gestiona scurte schimburi
sociale: saluturi şi bun rămas,
prezentări, mulŃumiri.
Poate participa la scurte conversaŃii
în contexte obişnuite.

2 Poate participa fără pregătire la o Se poate exprima la un nivel Poate scrie un text simplu şi Comunicativă Planificare: poate prevedea şi pregăti modalitatea de a comunica
conversaŃie pe subiecte familiare sau simplu pentru a relata diferite coerent despre subiecte familiare Produse: CV, scrisori chestiunile importante pe care vrea să le transmită, folosind toate
de interes personal, sau care Ńin de experienŃe, evenimente, visurile, sau de interes personal. Poate oficiale: de intenŃie, care resursele disponibile şi limitând mesajul la mijloacele de exprimare
viaŃa cotidiană . speranŃele şi scopurile. Poate scrie scrisori personale/ oficiale solicită şi oferă pe care le găseşte sau de care îşi aminteşte. Poate pregăti şi încerca
Teme: familia, timpul liber, prezenta pe scurt argumente şi pentru a descrie unele experienŃe informaŃie, prezentare de noi expresii şi îmbinări de cuvinte şi cere în schimb să i se facă
călătoriile, munca, sport, relaŃii explicaŃii în legătură cu opiniile sau impresii şi a obŃine şi oferi carte/ recenzie. observaŃii asupra lor.
interumane, comunicare etc. şi proiectele proprii. informaŃii de interes personal. Compensare: Poate să folosească un cuvânt simplu semnificând
CompetenŃe interactive: Poate face un expozeu pregătit Poate redacta rapoarte foarte ceva asemănător cu conceptul căutat şi să solicite o corectare; poate
Poate în general înŃelege un discurs simplu şi direct asupra unui scurte de tip standard ce transmit „fanŃuzi” un cuvânt din limba maternă şi întreba dacă a fost înŃeles.
standard clar, ce+i este adresat cu subiect din domeniu, care să fie informaŃii faptice curente Ńi Control şi corectitudine: Poate cere să i se confirme corectitudinea
condiŃia de a putea cere să i se repete destul de clar pentru a fi urmărit justifică anumite acŃiuni. unei forme folosite. Poate începe printr-o tactică diferită, dacă s+a
ori să i se reformuleze din când în fără dificultate în cea mai mare Poate rezuma cu o anumită produs o ruptură a comunicării.
când. parte a timpului şi în care siguranŃă o sursă de informaŃii
Poate reacŃiona la sentimente cum ar punctele importante să fie faptice asupra unor subiecte
fi surprinderea, bucuria, tristeŃea, explicate cu destulă precizie. familiare curente sau necunoscute
curiozitatea, indiferenŃa şi poate să le Poate înŃelege şi răspunde la din domeniul său, să facă un
exprime. întrebările care urmează, însă i se raport despre aceasta şi să-şi
întâmplă de a cere să i se repete exprime părerea.
dacă debitul a fost rapid. Poate scrie mici eseuri simple
Teme: pasiuni, preocupări, o zi asupra unor subiecte de interes
de lucru/ vacanŃă/ studiu, lecturi, general.
teme generale din aria curiculară.
Comunicare
Sem 2. Receptare şi strategii
Comprehensiune orală Lectură Strategii
Comprehensiune Comprehensiune Comprehensiune A recunoaşte indicii şi a face
Comprehensiune specială Generale
generală specială generală deducŃiile
AnunŃuri şi instrucŃiuni:
Poate desprinde punctul
Poate înŃelege suficient pt. a
esenŃial dintr-un anunŃ sau CorespondenŃă: Poate înŃelege o
putea răspunde unor nevoi Poate înŃelege texte scurte şi
un mesaj scurt, simplu şi scrisoare personală simplă şi scurtă.
concrete cu condiŃia ca dicŃia să simple asupra unor subiecte
clar. Poate înŃelege Orientare: Poate găsi o informaŃie
fie clară şi debitul lent. Poate concrete obişnuite cu o
indicaŃiile simple privind specifică şi previzibilă în anumite
înŃelege expresii şi cuvinte frecvenŃă înaltă în viaŃa
modalitatea de a ajunge documente curente simple, cum ar
purtătoare de sens relativ la cotidiană sau academică/ Poate folosi sensul general al unui text
dintr-un punct în altul, pe fi pliante, anunŃuri, inventare,
unele domenii de prioritate profesională. sau al unui enunŃ asupra unor subiecte
jos sau cu transportul în orare.
1 imediat (de ex. informaŃia Tipuri de texte: pliante, cotidiene concrete pentru a deduce din
comun. Informare şi discuŃie: Poate
personală şi familială de bază, formulare, chestionare context sensul probabil al unor cuvinte
Emisiuni radio/TV/ identifica informaŃia pertinentă din
cumpărăturile, geografia locală, simple, scrisori personale, necunoscute.
înregistrări: poate înŃelege majoritatea scrierilor simple
serviciul) exerciŃii, compuneri simple,
şi extrage informaŃia întâlnite cotidian, cum ar fi scrisori,
Tipuri de texte: convorbiri note, mesaje, dicŃionare
esenŃială din mici pasaje broşuri, scurte articole de ziar,
personale, anunŃuri, bilingve.
înregistrate privind un prezentări publicitare, pagini web
instrucŃiuni, interviu personal. Planificarea
subiect curent previzibil, cu conŃinuturi familiare.
dacă debitul este lent şi - studenŃii trebuie să
limba clar articulată. încadreze (să aleagă un
cadru cognitiv, pun în
CorespondenŃă: Poate recunoaşte
aplicare o schemă şi
principalele tipuri de scrisori
Poate citi texte faptice creează aşteptări).
standard întâlnite frecvent.
directe asupra unor subiecte Executarea
În calitate de auditor: Orientare: poate găsi şi înŃelege
ce se referă la domeniul şi - identifică indicii şi fac o
Poate înŃelege punctele Poate înŃelege planul informaŃia pertinentă în unele
interesele sale cu un nivel deducŃie.
principale ale unei intervenŃii general al unor expuneri scrieri cotidiene cum ar fi
satisfăcător de Evaluarea
asupra unor subiecte familiare scurte asupra unor subiecte scrisorile, pliantele, documentele
comprehensiune. Poate - verifică ipotezele:
întâlnite regulat la şcoală, în familiare cu condiŃia ca oficiale scurte.
parafraza simplu mici potrivesc indicii şi schema.
timpul distracŃiilor, inclusiv a limba acestora să fie Poate parcurge un text destul de
pasaje scrise folosind Remedierea
unor povestiri scurte. standard şi clar articulată. lung pentru a localiza în el Poate identifica cuvinte necunoscute, cu
cuvintele şi planul textului. - dacă este cazul, se
Poate înŃelege o informaŃie AnunŃuri şi instrucŃiuni: informaŃia căutată şi poate aduna ajutorul contextului, asupra unor
Poate compara elemente de revizuiesc ipotezele.
faptică directă asupra unor poate înŃelege informaŃii informaŃii provenind din diferite subiecte privind domeniul şi interesele
informaŃie provenite din
subiecte din viaŃa cotidiană sau tehnice simple, cum ar fi părŃi ale textului sau din texte sale.
2 diverse surse şi să le rezume
de interes profesional, modurile de întrebuinŃare. diferite pentru a îndeplini o sarcină Poate, la nevoie, extrapola din context
pentru altcineva.
recunoscând mesajele generale Emisiuni radio/TV: Poate specifică. sensul cuvintelor necunoscute şi deduce
Tipuri de texte: scrisori
şi punctele detaliate cu condiŃia înŃelege punctele principale Poate utiliza material nonverbal astfel sensul frazei (subiectul să fie
oficiale, material publicitar,
ca dicŃia să fie clară şi accentul ale buletinelor de informaŃie (ilustraŃii, benzi desenate). familiar).
baze de date, dicŃionare
standard. şi ale unor documente Informare şi discuŃie: Poate
bilingve, articole de
Tipuri de texte: informaŃii înregistrate simple asupra recunoaşte punctele semnificative
popularizare, prezentări
radio sau televizate, convorbiri unui subiect familiar, dacă ale unui articol pe o temă de
publicitare de carte de
telefonice, cântece, comentariu debitul este destul de lent şi specialitate. Poate identifica
specialitate, rapoarte de
sportiv. limba corespunzător concluziile principale ale unui text
cercetare adaptate, broşuri,
articulată. argumentativ clar formulat. Poate
prospecte, dicŃionare
recunoaşte schema argumentativă
monolingve.
logică pentru prezentarea unei
probleme fără a-i înŃelege detaliile.
Competenţa lingvistice
Semestr
Competenţe lexicale Competenţe gramaticale
ul
Poate utiliza corect structuri simple, dar mai comite în mod sistematic erori elementare, ca,
de exemplu, confuzia de timpuri şi uitarea acordului. Totuşi sensul general rămâne clar.
Poate folosi cu suficientă corectitudine un repertoriu de turnuri şi expresii frecvent utilizate şi
Stăpâneşte un repertoriu lingvistic elementar ce-i permite să se descurce în situaţii asociate unor situaţii mai curând previzibile.
curente cu conţinut previzibil, deşi are nevoie în general să-şi caute cuvintele şi să Cunoştinţe gramaticale: morfologie.
găsească un compromis în raport cu intenţiile de comunicare, de obicei situaţii 1. Verbul: exprimarea relaţiilor temporale, aspectuale şi modale
familiare. 2. Articolul hotărât, nehotărât şi zero. Referinţă generică vs. referinţă specifică.
1 Stăpâneşte un vocabular suficient pentru a se exprima cu cu ajutorul parafrazelor 3. Adjectivul şi adverbul. Grade de comparaţie. Adjective terminate în -ed şi -ing. Locul
asupra majorităţii subiectelor privind viaţa cotidiană cum ar fi: familia, timpul liber, şi ordinea lor în propoziţie.
centrele de interes, munca, călătoriile, actualitatea. 4. Substantivul: gen, număr, caz. Substantive numărabile şi nenumărabile.
Cunoştinţe lexicale: mijloace de îmbogăţire a vocabularului: compunere, derivare. 5. Pronumele personal, posesiv, demonstrativ, reflexiv şi nehotărât.
Tehnici de însuşire a vocabularului. 6. Numeralul ordinal şi cardinal.
7. Prepoziţii (loc, timp, sens)
8. Conjuncţii (coordonatoare şi subordonatoare

Comunică cu suficientă corectitudine în contexte familiare; de regulă, are un bun control


gramatical, în pofida unor influenţe clare ale limbii materne. Se pot produce erori, dar sensul
general rămâne clar.
Posedă o gamă destul de vastă a limbii pentru a descrie situaţii imprevizibile, a Cunoştinţe gramaticale: sintaxă.
explica punctul principal al unei probleme sau al unei idei cu destulă precizie, a-şi 1. Propoziţia simplă afirmativă, interogativă şi negativă. Ordinea cuvintelor în propoziţie.
exprima gândurile referitor la subiecte abstracte sau culturale ca muzica, Inversiunea şi accentuarea.
2
cinematograful, programele de televiziune. 2. Fraza prin coordonare cu ajutorul conjuncţiilor and, but şi or.
Cunoştinţe lexicale: cuvinte cu mai multe înţelesuri, sinonime, antonime, omonime. 3. Fraza prin subordonare. Tipuri de propoziţii subordonate: completive directe,
Tehnici de lucru cu dicţionarele. atributive, circumstanţiale de timp, loc, mod, cauză, scop, concesie, condiţionale.
Principalele conjuncţii subordonatoare.
4. Vorbirea directă şi indirectă. Transformări. Corespondenţa timpurilor.
PROGRAMA DE LIMBA ENGLEZĂ
PREZENTAREA NIVELULUI DE COMPETENŢĂ NECESAR EXAMENULUI DE ACCES ÎN LICENŢĂ
Înţelege ideile generale ale unui text (inclusiv din propriul domeniu de activitate). Poate produce texte scrise pe diverse teme şi îşi poate expune punctul de vedere,
argumentând opţiunile făcute.

CITIT
♦ înţelege texte scrise de interes general şi din propriul domeniu de activitate; sesizează ideile principale şi e capabil să redea ( în scris) conţinutul
♦ tipuri de exerciţii: completarea de spaţii libere într-un text, corect / fals, întrebări, alegerea variantei corecte, ordonarea de paragrafe pentru obţinerea coerenţei textului;
rezumarea ideilor principale (sub formă de propoziţii sau notiţe)

SCRIS
♦ se exprimă cu claritate şi scrie intr-un limbaj adecvat, pe teme de interes fie general (scrisori formale / informale, cv-uri, cereri) fie din domeniul de specialitate (eseu
descriptiv şi argumentativ, raport, interpretare de date, descriere de procese) şi îşi poate susţine şi argumenta punctul de veder;.
♦ utilizează cu relativă uşurinţă (pe baza unui material de sprijin) concepte / funcţii specifice limbajului academic, de exemplu descriere, definiţie, exemplificare, clasificare,
comparaţie;
♦ utilizează corect structurile gramaticale şi lexicul de bază şi de specialitate.
♦ tipuri de exerciţii: completarea unor spaţii libere într-un text, corect-fals, alegerea variantei corecte, identificarea greşelilor, ordonarea cuvintelor pentru a obţine propoziţii
/fraze corecte, reformulări, redactare pe o temă dată.

ASCULTAT ŞI VORBIT
♦ Înţelege şi foloseşte expresii uzuale vizând activitatea cotidiană şi viaţa personală;
♦ Poate susţine o conversaţie pe teme din domeniul de specialitate.
♦ Tipuri de exerciţii: interacţiune candidat-examinator (teme de interes general vizând activitatea cotidiană şi profilul personal);interacţiune candidat-candidat pe baza unui
suport vizual de interes general; expresie personală: candidatul îşi susţine opinia personală asupra unei probleme legate direct sau tangente cu domeniul de activitate.

CONŢINUTURI
Gramatica în comunicare: forme, sensuri şi utilizări
A. Probleme de sintaxă:
1. Propoziţia simplă afirmativă, interogativă şi negativă. Ordinea cuvintelor în propoziţie. Inversiunea şi accentuarea.
2. Fraza prin coordonare cu ajutorul conjuncţiilor and, but şi or.
3. Fraza prin subordonare. Tipuri de propoziţii subordonate. Principalele conjuncţii subordonatoare.
4. Vorbirea directă şi indirectă. Transformări. Corespondenţa timpurilor.
B. Probleme de morfologie:
1. Verbul: exprimarea relaţiilor temporale, aspectuale şi modale
a) Tipuri de verbe: verbe auxiliare, verbe auxiliare modale, verbe principale.
b) Timp şi aspect. Sistemul de timpuri şi utilizarea lor.
c) Diateza pasivă şi alte construcţii cu înţeles pasiv; utilizare în limbajul academic şi de specialitate.
d) Verbele modale şi nuanţe de sens (permisiune, posibilitate, probabilitate, obligaţie etc.)
e) Verbe urmate de infinitiv sau gerunziu.
2. Articolul hotărât, nehotărât şi zero. Referinţă generică vs. referinţă specifică.
3. Adjectivul şi adverbul. Grade de comparaţie. Adjective terminate în -ed şi -ing. Locul şi ordinea lor în propoziţie.
4. Substantivul: gen, număr, caz. Substantive numărabile şi nenumărabile.
5. Pronumele personal, posesiv, demonstrativ, reflexiv şi nehotărât.
6. Numeralul ordinal şi cardinal.
7. Prepoziţii (loc, timp, direcţie)
8. Conjuncţii (coordonatoare şi subordonatoare)

Citit

A. Strategii de lectură
a) Citirea rapidă a unui text pentru o înţelegere de ansamblu (skimming)
b) Parcurgerea unui text în căutare de informaţii specifice (scanning)
c) Citirea unui text mai lung, utilizând strategii diverse, având ca motivaţii divertismentul sau informarea (extensive reading)
d) Citirea unui text scurt în vederea obţinerii de informaţii specifice (intensive reading)

B. Deprinderi de lectură
1. Utilizarea materialului non-verbal şi a aparatului de referinţă (elemente de organizare a cărţii, ilustraţii, diagrame, grafice)
2. Elemente de înţelegere a textului; respectarea unităţii, coeziunii şi conciziunii textului
2.1. Concepte
2.2. Lexic şi structura propoziţiei şi a frazei; conjuncţii coordonatoare şi subordonatoare şi alţi conectori logici.
2.3. Elemente de coeziune (referinţă şi substituţie, elipsă)
2.4. Marcatori de discurs (semnalarea succesiunii episoadelor, organizarea discursului şi punctul de vedere al autorului)
3. Funcţia sintaxei propoziţiei şi a frazei în înţelegerea textului: relaţia dintre sensul ideii şi structura gramaticală adecvată

C. Probleme de vocabular
1. Deducerea înţelesului cuvintelor din context
2. Mijloace de îmbogăţire a vocabularului de specialitate (derivare, compunere, abreviere)
3. Cuvinte cu mai multe înţelesuri; sinonime; antonime.

Scris

A. Funcţii ale textului scris:


Exploatarea unui subiect din domeniul de specialitate prin utilizarea funcţiilor limbajului academic: descriere, naraţiune, definiţie, exemplificare, clasificare, comparaţie şi
contrast, cauză-efect, generalizare etc.
B. Genuri ale scrisului academic. Structură, coerenţă şi stil*
1. Raport de studiu/ activitate
2. Articol/ lucrare ştiinţifică
3. Curriculum Vitae: conţinut; relevanţa datelor profesionale şi personale
4. Scrisori formale; cereri
5. Rezumat: tehnici şi strategii pentru obţinerea conciziunii
6. Recenzie
7. Eseu analitic şi eseu argumentativ
8. Sondaj şi chestionar (interpretare de date)
*Acestea sunt tratate diferenţiat în funcţie de specificul disciplinei.

Ascultat/ Vorbit
A. Strategii de abordare a mesajului oral pentru distingerea ideilor general şi secundare. Sesizarea unor informaţii specifice şi implicite solicitate dintr-un mesaj oral.
B. Prezentarea orală a unei teme de specialitate sau de interes general prin argumentare, comentariu, exprimarea opiniei personale. Utilizarea corectă a funcţiilor limbajului:
descriere, naraţiune, comparaţie şi contrast, clasificare, exemplificare, generalizare etc.
C. Comunicarea în cadrul unui dialog pe o temă dată prin utilizarea unui limbaj adecvat contextului social (de ex. salut, prezentare, mulumire, ofertă, scuze etc.)

Bibliografie orientativă4

1. Chilărescu, Mihaela, Paidos, Constatin. Proficiency in English, Iaşi, Institutul European, 1996
2. De Vitiis & alia, English Grammar for Communication, Longman, 1989
3. Gălăţeanu-Fârnoagă, Georgiana, Comişel, Ecaterina, Gramatica limbii engleze, Omega Pres-Lucman, 1996
4. Gethin, H., Grammar in Context, Longman, 1992
5. Haarman, Leech, Murray, Reading Skills for the Social Sciences, OUP, 1988
6. Jordan, R.R. Academic Writing Course, Nelson, 1992
7. Leech, G., Svartvik, J., A Communicative Grammar of English, Longman 1972
8. McCarthy, C., Felicity O’Dell, English Vocabulary in Use, CUP, 2002
9. Murphy, Raymond, English Grammar in Use. A self-study reference and practice book for intermediate students, CUP, 1985
10. Murphy, Raymond, English Grammar in Use. A self-study reference and practice book for elementary students, CUP, 1990
11. Naylor, Helen, Raymond Murphy, Essential Grammar in Use. Supplementary Exercises, CUP, 1996
12. Nettle, Mark, Diana Hopkins, Developing Grammar in Context, CUP, 2003
13. Stephens, Mary, Practise Advanced Writing, Longman, 1992
14. Vince, Michael, Advanced Language Practice, Heinemann, 1991
15. Vince, Michael, Intermediate Language Practice, Heinemann, 1997
16. Ward, John Millington, One Hundred Useful Exercises in English, Penguin English, 1987.
17. Zdrenghea, Mihai, Greere, Anca, A Practical English Grammar with Exercises, Ed. Clusium, 1997.
18. http:// www.owl.english.purdue.edu (un site foarte bun pentru cei care învaţă engleza ca limbă străină)

N.B. Bibliografia poate fi găsită la Biblioteca British Council (Cluj-Napoca, str. Arany Ianos, nr. 11 ,www.britishcouncil.ro ) librării. Pentru alte informaţii consultaţi profesorii d

4
Recomandări suplimentare vor fi făcute de profesori după alegerea parcursului.

Evaluare