TIC@Europa - Edu: EURYDICE, The Information Network

EURYDICE
Directoratul General pentru Educaţie şi Cultură
EURYDICE, the information network

on education in Europe TIC@Europa.edu
The EURYDICE Network produces reliable, readily comparable information on
national education systems and policies. EURYDICE also acts as an observatory,
highlighting both the diversity of systems and their common features.
Working on behalf of policy-makers and the world of education, EURYDICE pre-

pares and publishes:
ICT@Europe.edu
• regularly updated descriptive analyses of the organization of education systems;
• comparative studies on specific topics of European interest;
• indicators on the various levels of education from pre-primary to tertiary educa-
tion.
EURYDICE also has its own database, EURYBASE, which constitutes a further
highly detailed reference source on education systems in Europe.
By circulating the results of its work, EURYDICE promotes better mutual under-
standing of these systems and the common issues that run through them.
Established in 1980, EURYDICE has been an integral part of Socrates, the

Community action programme in education. The Network comprises National
Units and a European Unit. National Units set up by the corresponding education
ministries now exist in 30 countries, namely the 15 EU Member States, the three
EFTA/EEA countries, ten central and eastern European countries, Cyprus and
Malta. These Units provide and check the basic information needed to sustain net-
work activity. The Brussels-based European Unit set up by the European
Commission is responsible for management of the network, coordination of its
activities, preparation of the comparative analyses, and database design and
administration.
EURYDICE on the Internet: http://www.eurydice.org
Ancheta 4 Commisia Europeană

TIC@Europa.edu
Tehnologii de informare şi comunicare
în sistemele educaţionale europene
Eurydice
Reţeaua de informare asupra educaţiei în Europa
Acest document este publicat de către Unitatea Europeană Eurydice cu sprijinul financiar al Comisiei Europene
(Directoratul General pentru Educaţie şi Cultură).
Este disponibil în engleză (ICT@Europe.edu: Information and Communication Technology in European Education
Systems) şi în franceză (TIC@Europe.edu: Les technologies de l’information et de la communication dans les
systèmes éducatifs européens).
D/2001/4008/15
ISBN 2-87116-325-1
Acest document este disponibil şi pe Internet (http://www.eurydice.org).
Text finalizat în iulie 2001.
Exceptând scopurile comerciale, conţinutul acestei publicaţii poate fi reprodus parţial, menţionând la începutul
extrasului, fără prescurtări, «Eurydice, reţeaua de informare asupra educaţiei în Europa», urmată de data editării
documentului.
Orice cerere de reproducere integrală a documentului trebuie adresată Unităţii Europene Eurydice.
Coperta: © Photo: Benelux Press, Bruxelles, Belgia.
Publicat iniţial în franceză sub titlul: Les technologies de l’information et de la communication dans les systèmes
éducatifs européens, de către Unitatea Europeană EURYDICE,
Avenue Louise 240, B-1050 Bruxelles (2002).
© Unitatea Europeană Eurydice, 2002.
Această traducere: © Agenţia Naţională Socrates (2003)
Traducerea este realizată în urma acordului cu Unitatea Europeană EURYDICE.
Responsabilitatea pentru această traducere revine în totalitate Agenţiei Naţionale Socrates
EURYDICE
Unitatea Europeană
Avenue Louise 240
B-1050 Bruxelles
Tél. (32-2) 600 53 53

Fax (32-2) 600 53 63
E-mail: info@eurydice.org
Internet: http://www.eurydice.org
Tipărit în Belgia
II
‘Seduced by the effortless gathering of data, we discount the costs of turning
data into information, information into knowledge and knowledge into wisdom.’
B. Harris, 1987.
Seduşi de uşurinţa colectării datelor, reducem costul de transformare

a datelor în informaţii, a informaţiilor în cunoştinţe şi a cunoştinţelor în înţelepciune.
(Traducere realizată de către Agenţia Naţională Socrates)
Citat extras din: Cities and regions in the electronic age, p. 395. In Brotchie, J.; Hall, P. and Newton, P.
(eds.). The Spatial Impact of Technological Change. London: Croom Helm, 1987.
III
IV
CUPRINS
Cuvânt Înainte 2
I. TIC şi educaţia: dezbatere şi acţiune la nivel european 3
1. Termenii dezbaterii 3
• TIC în relaţie cu participanţii la procesul educaţional 4
• TIC în relaţie cu dispozitivele educaţionale 5
• TIC în relaţie cu modul de organizare a învăţământului 5
• Un sumar al principalelor probleme 6
2. Acţiunea Uniunii Europene 6

• Task Force: Programe Educaţionale şi Multimedia 7
• Planul de acţiune Învăţare în Societatea Informaţională 7
• Programul Socrates 8
• Iniţiativa şi planul de acţiune eLearning 8
• Programul IST 10
• Permisul European de Conducere a Calculatorului (PECC) 10
• Publicaţiile Eurydice privind TIC în educaţie 11
II. Rezultatele anchetei 12
1. Intervenţii pentru dezvoltarea echipamentelor şi facilităţilor 12

2. Iniţiative de formare a profesorilor 13
3. Includerea TIC în curriculum 15
4. Iniţiative de sprijin specific 16
5. Concluzii 17
III. Descrieri naţionale 19
Bibliografie 103
Mulţumiri 105
1
Cuvânt Înainte
Majoritatea ţărilor europene declară în prezent că integrarea tehnologiilor de informare şi comunicare(TIC) în sistemul
lor educaţional reprezintă un obiectiv primordial. Uniunea Europeană, în ceea ce o priveşte, a lansat recent iniţiativa şi
apoi planul de acţiune eLearning.
Această voinţă politică clar afişată deschide calea unor numeroase întrebări. Ce ambiţii guvernează implementarea
acestor politici în favoarea TIC şi potrivit căror strategii? Ce poziţie şi ce rol sunt conferite TIC şi cu ce repercusiuni
asupra sistemelor educaţionale în ansamblu, precum asupra fiecărei componente? Sub ce circumstanţe vor contribui
TIC la o schimbare profundă a sistemelor sau, dimpotrivă, nu vor face mai mult decât să le modernizeze?
Pentru a trata aceste întrebări în raport cu realitatea politicilor care se implementează în prezent în Europa, Eurydice a
decis să realizeze o anchetă privind modul în care se integrează TIC în sistemele educaţionale din 30 de ţări, respectiv
cele 15 state membre ale UE, cele 3 ţări AELS/SEE şi cele 12 ţări în preaderare1. În colaborare cu preşedinţia suedeză
a UE, Comisia Europeană şi Unitatea Naţională Eurydice din Suedia, Unitatea Europeană Eurydice (UEE) a elaborat
un chestionar care a fost trimis în noiembrie 2000 tuturor unităţilor naţionale din reţea. Răspunsurile fiecărei ţări au
fost pregătite pe baza colaborării dintre unitatea naţională şi departamentele ministeriale corespunzătoare. La sfârşitul
lunii ianuarie 2001, datele colectate în acest mod au fost trimise la UEE care le-a analizat.
O versiune intermediară a rezultatelor anchetei a fost publicată cu ocazia celei de-a cincia Conferinţe a Miniştrilor
Europeni ai Educaţiei, care a avut loc la Riga (Letonia) în perioada 29-30 iunie 2001. Delegaţii ale ministerelor
educaţiei din statele membre ale Uniunii Europene, din ţările AELS/SEE şi din ţările în preaderare au luat parte la
această conferinţă organizată în comun de către Preşedinţia suedeză a Consiliului European, Comisia Europeană şi
Ministerul Educaţiei din Letonia.
Ancheta acoperă politicile publice de integrare a TIC în educaţie, la nivelul instituţiilor şcolare, al învăţământului
superior2 şi al formării iniţiale şi continue a profesorilor.
Chestionarul trimis unităţilor naţionale se centrează pe:
• Obiectivele şi strategiile care derivă din politicile de integrare a TIC în fiecare sistem educaţional şi în fiecare din
nivelurile sale;
• Măsurile specifice implementate (iniţiative naţionale, planuri de acţiune, proiecte pilot etc.);
• partajarea responsabilităţilor în acest domeniu între diferitele niveluri administrative;
• parteneriatele publice/private, stabilite sau preconizate, pentru a permite implementarea pe scară largă a acestor
iniţiative.
Pe baza acestei anchete, paginile următoare oferă un rezumat al principalelor chestiuni în dezbatere, referitoare la
integrarea TIC în sistemele educaţionale, împreună cu o trecere în revistă a acţiunilor UE în acest domeniu (Capitolul
1), o sinteză a diferitelor tipuri de iniţiative implementate în cele 30 de ţări care au participat la anchetă (Capitolul 2) şi
un set de fişe naţionale Capitolul 3) acoperind pentru fiecare ţară obiectivele, strategiile, exemplele de parteneriate
publice/private, modul în care responsabilitatea este partajată între diversele niveluri administrative şi principalele
programe şi iniţiative implementate.
În cazul anchetei de faţă, expresia tehnologii de informare şi comunicare, sau TIC, se referă la calculatoare, reţele de
calculatoare (Internet şi Intranet) şi multimedia. Termenul integrare trebuie interpretat în cel mai larg sens posibil ca
un sinonim virtual pentru introducere, prezenţă sau utilizare. Marea varietate de termeni, practici şi abordări întâlnite
în ţările participante la anchetă nu a permis o definire mai precisă. Mai mult, TIC au fost considerate atât ca resursă
educaţională sau instrument, cât şi ca subiect de studiu de sine stătător. Totuşi, în ultimul caz, discuţia se limitează la
educaţia de bază în TIC, destinată unui public cât mai larg, fără a aborda diferitele tipuri de specializări sau cursuri de
formare profesională.
Sperăm că această carte îi va ajuta pe toţi cei interesaţi de acest subiect de actualitate, care este integrarea TIC în
sistemele educaţionale, să înţeleagă mai bine evoluţia politicilor educaţionale în acest domeniu, în Europa.
Luce Pépin,
Directorul Unităţii Europene Eurydice
Iulie 2001
1
Următoarele ţări sunt acoperite: Belgia, Danemarca, Germania, Grecia, Spania, Franţa, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Austria, Portugalia, Finlanda, Suedia
şi Marea Britanie, ca State Membre ale UE; Islanda, Liechtenstein şi Norvegia, ca ţări AELS/SEE; Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia,
România, Slovenia, Slovacia, Cipru şi Malta, ca ţări incluse în strategia de preaderare la UE.
2
Informaţiile colectate referitoare la acest nivel educaţional se limitează la măsurile implementate la nivel central, şi nu acoperă numeroase iniţiative, lansate de
către instituţiile de învăţământ superior care au autonomia necesară pentru a le pune în practică.
TIC si educatia: dezbateri si acţiuni la nivel european
I. TIC ŞI EDUCAŢIA: DEZBATERI SI ACŢIUNI LA NIVEL EUROPEAN
1. Termenii dezbaterii
TIC au indus uneori schimbări radicale în anumite sectoare de activitate. Trebuie să ne aşteptăm ca schimbări de
aceeaşi anvergură să se producă în cadrul sistemelor educaţionale, şi dacă da, cu ce consecinţe?
Prima piaţă mondială pentru educaţie, formare şi cunoaştere (World Education Market - WEM), care s-a organizat la
Vancouver în mai 2000 şi apoi în mai 2001, a furnizat o idee despre magnitudinea provocării. Reprezentând
aproximativ 30 de ţări, ministerele şi organismele publice s-au alăturat realizatorilor de produse multimedia,
proiectanţilor şi furnizorilor de servicii on-line, şi firmelor de calculatoare care devin din ce în ce mai interesate de
sectorul de învăţământ şi formare profesională. Firmele oferă în prezent programe de formare on-line, disponibile
imediat, şi prevăd să-şi extindă activităţile în domeniul educaţiei, în special în domeniul serviciilor de sprijinire a
şcolilor. În aceste circumstanţe, rolul autorităţilor publice trebuie reconsiderat, atât în ceea ce priveşte nevoia de a
garanta accesul universal la cunoaştere şi la conţinuturi de calitate, cât şi referitor la păstrarea identităţii culturale.
Dincolo de implicaţiile sale comerciale, TIC au meritul de a readuce în atenţie problema emancipării prin educaţie
(Wolton 2000). Pentru o lungă perioadă de timp, formarea unui individ liber şi apt să-şi dezvolte spiritul critic a depins
în mare măsură de volumul de informaţii la care acesta a avut acces. A existat tendinţa de a asimila emanciparea cu
capacitatea de a accede la cât mai multe informaţii şi cunoştinţe. Astăzi, din punct de vedere material şi tehnic, este
simplu să se dispună de un număr mare de informaţii. Ceea ce contează în prezent este a şti ce să se facă cu acestea,
funcţia critică dobândind o nouă importanţă în raport cu capacitatea de a accesa informaţiile.
TIC au condus către reconsiderarea priorităţilor educaţionale. În mod natural, noile tehnologii reprezintă vectori
potenţiali pentru schimbări şi inovaţii. În particular, ele pot încuraja elevii să abandoneze ascultarea pasivă în favoarea
unei implicări mai active, pot să faciliteze intrarea lumii exterioare în cadrul instituţiei de învăţământ şi, în general, pot
modifica organizarea sistemului. În plus, este necesar ca obiectivele educaţionale şi deciziile pedagogice
corespunzătoare să valorifice acest potenţial. Simpla prezenţă a TIC nu este în sine suficientă. În acest moment, se
pare că nu aceasta este direcţia în care evoluează lucrurile în majoritatea cazurilor. TIC aplicate în educaţie nu
schimbă deloc, sau prea puţin, metodele pedagogice sau modalitatea tradiţională în care funcţionează şcolile.
Consideraţiile culturale au şi ele un rol important asupra schimbărilor din sistemele educaţionale, referitoare la
integrarea TIC. Fără a redeschide o dezbatere depăşită, care a opus cultura tehnică, culturii umaniste, este foarte
evident că fiecare cultură naţională are o viziune diferită despre TIC, în funcţie de poziţia sa în relaţie cu oricare din
aceste extreme. În funcţie de circumstanţe, TIC pot fi folosite fie doar pentru a realiza mai uşor sarcini tehnice, fie, din
potrivă, să fie exploatate la întreaga capacitate ca mijloc de schimb şi comunicare de informaţii şi de acces la
cunoaştere.
Punctul de vedere majoritar, larg preluat de media, vehiculează un consens general asupra aspectelor pozitive ale TIC
pentru scopuri educaţionale. TIC sunt percepute uneori ca fiind capabile să revoluţioneze întreaga dezbatere despre
rolul educaţiei şi despre cum trebuie aceasta oferită. Ancheta de faţă s-a angajat să treacă în revistă diversele strategii
şi iniţiative implementate în ţările vizate. De asemenea, ea caută să situeze aceste iniţiative în raport cu valorile
vehiculate în contextul actual, ca şi în raport cu proiectul pedagogic de ansamblu, pentru care simpla integrare a TIC
nu poate fi un înlocuitor.
Încă două aspecte trebuie aduse în atenţie în cadrul analizei de faţă. Primul este legat de faptul că, pe lângă problema
TIC, perioada curentă este una în care practicile, organizarea şi principiile şcolilor şi sistemelor educaţionale de care
aparţin sunt cercetate şi schimbate în perspectiva educaţiei şi formării pe tot parcursul vieţii (Papadoudi, 2000).
Modele şi tehnicile de organizare, management, producere şi difuzare a cunoştinţelor, şi de satisfacere simultană a
nevoilor unor grupuri diferite etc. sunt considerate dintr-un nou punct de vedere. Aceasta nu înseamnă că putem vorbi
în termenii unei ruperi complete de vechea structură de referinţă şi apariţia uneia în totalitate nouă. Totuşi, analiza
trebuie să examineze problema TIC în conjuncţie cu aceste largi provocări care stau în faţa educaţiei, fără să le ignore
prin scurtcircuitarea reflecţiei şi dezbaterii în curs.
A doua problemă care se ridică este că instituţionalizarea TIC, ca a oricărui instrument tehnologic, are cel puţin 2
tipuri de impact (Salomon 2000). Pe de o parte, o influenţă graduală, cumulată dar probabil profundă asupra
practicilor particulare, şi pe de altă parte, un impact imediat şi mult mai vizibil. Primul este lent, nu poate fi prezis şi
devine vizibil doar după o anumită perioadă. Aceasta măreşte probabilitatea ca implicaţiile sale să nu primească
suficientă atenţie atunci când se implementează măsuri în domeniul TIC, măsuri care la prima vedere par potrivite
pentru că sunt posibile. Chiar dacă, în realitate, cele două tipuri de impact generează efecte nu foarte diferite între ele,
se vor discuta în paginile următoare doar cele pe termen scurt. Ne vom concentra, deci, pe integrarea TIC, încercând
3
să analizăm diversele iniţiative întreprinse prin impactul lor posibil şi previzibil asupra celor implicaţi, a practicilor
pedagogice şi a organizării şcolilor şi a întregului sistem educaţional.
TIC în relaţie cu participanţii la procesul educaţional
TIC ajută la creşterea adaptabilităţii sistemului educaţional la mediu. Din acest punct de vedere, el are un impact
asupra relaţiilor dintre instituţia de învăţământ şi comunitatea educaţională mai largă, părinţi, autorităţi locale, firme şi
asociaţii, etc. Totuşi, cei care oferă şi cei care primesc educaţie sunt cei mai afectaţi.
Profesorii
Încă de la începutul secolului XX şi în special după al Doilea Război Mondial, mai multe generaţii de profesori au fost
confruntate cu dezvoltarea de noi mijloace de comunicare. Adoptate mai întâi în viaţa de zi cu zi şi apoi, treptat, în
lumea educaţiei, s-au dezvoltat alte mijloace de comunicare a informaţiilor, diferite de clasicele cărţi. Folosirea unor
instrumente altele decât vocea profesorului sau manualul, nu este deci o noutate. A fost uneori chiar elementul central
în dezvoltarea aşa-numitelor noi teorii educaţionale (inclusiv Montessori, Freinet, etc.).
În orice caz, introducerea TIC în sistemele educaţionale necesită în principal şi în primul rând o clarificare a rolului
profesorului. Majoritatea celor implicaţi în dezbatere sunt de acord în privinţa faptului că esenţa activităţii
educaţionale este încă reprezentată de contactul direct dintre profesor şi elev. Rolul jucat de anumite metode şi resurse
didactice, şi deci de TIC, în procesul predării şi învăţării, pare a fi din ce în ce mai important, şi susceptibil de a
provoca schimbări în sarcinile specifice ale profesorilor.
Un învăţământ integrând TIC, chiar pe scară largă nu trebuie să reducă exigenţele profesionale vis à vis de profesori –
ba dimpotrivă. În plus faţă de o formare mai cuprinzătoare şi actualizată, redefinirea rolului profesorilor poate consta
şi într-un nou set de responsabilităţi, precum şi în reorganizarea timpului acordat lecţiilor şi pregătirii acestora. Atâta
timp cât elevii au acces practic la orice informaţie, rolul intermediarilor, incluzându-i aici pe profesori şi pe cei care
controlează accesul la informaţii, cunoaştere şi cultură, trebuie regândit şi îmbunătăţit. Trebuie notat că studiile
realizate în Statele Unite atrag atenţia asupra supraîncărcării normei profesorilor, ca rezultat al utilizării TIC în
educaţie (Farrington 2000).
Accesul la surse de informare şi cunoaştere mai extinse şi mai variate face cu atât mai mult necesară prezenţa, alături
de copii a unui profesor care pune în perspectivă, informaţiile culese. Încă o dată, cultura specifică asociată unui
anume sistem va avea o influenţă importantă asupra rolului atribuit profesorilor. În anumite state, profesorii sunt
priviţi ca vitali în protejarea minorilor de informaţiile considerate periculoase sau nedorite. În alte state, procesul
educaţional acordă o importanţă deosebită în formarea (precoce) a spiritului critic, astfel încât elevii să devină capabili
să judece, ei înşişi, calitatea unei informaţii.
Cursanţii
Marea majoritatea a celor care se pronunţă în favoarea încorporării TIC în procesele educaţionale atrag atenţia asupra
numeroaselor avantaje pentru elevi : accesul la surse numeroase şi variate de informare, respectul pentru ritmul
individual de învăţare, o mai mare autonomie şi, în anumite cazuri, faptul că este mai bine să înveţi folosind facilităţile
TIC decât având contact cu profesorii, etc.
Totuşi, aceste aspecte pozitive, nu trebuie să ascundă nevoia unei mai bune înţelegeri şi/sau a luării în considerare a
unor probleme cum ar fi :
• Aşteptările şi cerinţele diferitelor grupuri de elevi : în relaţie cu dezvoltarea educaţiei şi formării pe tot
parcursul vieţii, nu ar fi înţelept să presupunem că nevoile şi aşteptările elevilor vis-à-vis de TIC sunt
aceleaşi, indiferent de vârstă; în plus, ei nu constituie un grup omogen de indivizi cu acelaşi nivel de
motivare, care nu au nevoie decât de expunerea la TIC pentru a beneficia de avantajele acesteia;
• Natura formelor specifice de învăţare cognitivă: acestea sunt rezultatul eforturilor, din partea elevilor, de a
restructura ceea ce au învăţat anterior; enormele progrese făcute înainte în ceea ce priveşte timpul necesar
accesării informaţiilor nu l-au scăzut pe cel necesar elevilor de a asimila informaţia obţinută; odată ce nevoia
de a învăţa creşte, ar fi greşit să presupunem că timpul necesar transformării informaţiilor în cunoaştere s-a
diminuat;
• Impactul prezenţei şi folosirii TIC asupra învăţării implicite : definită de John Dewey ca o activitate
colaterală dobândirii de noi competenţe sau forme de cunoaştere, cum ar fi competenţa de a citi, scrie,
număra, acest tip de învăţare îmbrăţişează atitudini, forme de comportament şi valori care corespund
procesului în care copiii se relaţionează cu normele sociale, începând cu şcoala primară; astăzi, acestea
presupun o nouă atenţie acordată dezbaterii privind aşa-numitele competenţe de bază, în special cele sociale,
a căror stăpânire este o obligaţie pentru oricine ar dobândi o educaţie.
4
Indiferent de potenţialul TIC, există anumite restricţii cu care cursanţii trebuie să înveţe să opereze. TIC trebuie să
relaţioneze cu cerinţele de informare ale elevilor, care pot varia în funcţie de ţintele, competenţele şi strategiile
acestora privind obţinerea informaţiilor sau, cu alte cuvinte, cu relevanţa unei cerinţe specifice pentru acţiunea
respectivă formulată de utilizatorul implicat.
Introducerea TIC în procesul educaţional este legată şi de atitudinea filozofică contrastantă vis-à-vis de elevi. Unii pot
considera că aceştia au nevoie să fie supervizaţi îndeaproape, în timp ce alţii realizează faptul că elevii înşişi ar trebuie
să orienteze procesul de învăţare. Alţii dezvoltă o viziune mai pragmatică în care explorarea liberă este combinată cu o
îndrumare activă într-un anumit context. TIC, şi în special Internet-ul, sunt în egală măsură susceptibile de a provoca o
creştere considerabilă a cercetării documentare şi deci un anumit mod de dezvoltare a cunoştinţelor într-un univers
şcolar, în care se va dori privilegiat documentul ca sursă de cunoaştere.
TIC în relaţie cu dispozitivele educaţionale
Folosirea mijloacelor mobilizate pentru scopuri didactice, şi dezvoltarea şi organizarea de materiale didactice
reprezintă o parte din ceea ce este necesar pentru pregătirea curriculum-ului. De aceea trebuie acordată o importanţă
specială definirii TIC ca şi resursă didactică pentru a-i putea aprecia identitatea şi felul în care este activată.
TIC poate îndeplini diferite funcţii în procesul de pregătire a predării: poate fi folosită doar pentru mijloace de
comunicare sau, prin intermediul creării de documente, pentru a oferi informaţii, a trezi curiozitatea, a întări
competenţele intelectuale sau pentru organizare, evaluare şi pentru aplicaţii practice, cum ar fi simulările.
În plus, funcţiile de comunicare sunt susceptibile de a juca un rol important la nivel intercultural: crearea de
numeroase site-uri de către clase şi creşterea comunicării electronice între clase din diferite state. Internetul este astfel
perceput ca un instrument capabil să ofere bazele dezvoltării educaţiei interculturale, el nefiind totuşi singurul sprijin
în acest domeniu (Si Moussa 2000). Mai importante sunt dorinţa de a face o astfel de predare şi un plan bine definit
pentru comunicarea interculturală, acestea fiind şi condiţiile folosirii TIC într-un context anume.
În plus, din observarea claselor în care activităţile de învăţare sunt centrate pe folosirea TIC se constată că acestea sunt
mai dispuse la colaborare decât alte clase (Si Moussa 2000). Nivelul activităţilor individuale este mult mai regulat şi
susţinut. Aceleaşi rezultate apar şi în cazul predării bazate pe activităţi de grup bine conduse şi organizate, care nu
necesită TIC. Există clase care utilizează TIC şi care continuă să se bazeze pe metodele pedagogice clasice. În acest
caz nu se observă o creştere a atenţiei sau a implicării active din partea elevilor sau studenţilor (Plomp et al. 1996).
În orice caz, TIC oferă oportunităţi pentru introducerea de noi situaţii de învăţare prin stimularea competenţelor de
rezolvare a problemelor pentru elevii care sunt capabili să aleagă strategiile care li se potrivesc cel mai bine,
facilitându-le asimilarea de noi domenii ale cunoaşterii, ca şi dezvoltarea de proiecte multidisciplinare, şi prin
încurajarea creşterii competenţelor metacognitive (autoevaluarea procesului de învăţare). TIC este adaptată la
raţionamente inductive, asupra cărora nu se pune accent în anumite sisteme educaţionale înclinate să favorizeze
aplicarea regulilor. În sfârşit TIC – şi în special Internet–ul – sunt susceptibile a provoca o creştere a studiului
individual şi, într-o aceeaşi măsură, a unei anumite abordări a structurării cunoaşterii în şcolile care privesc materialul
scris ca fiind cea mai importantă sursă de cunoaştere.
TIC în relaţie cu modul de organizare a învăţământului
Introducerea TIC în sistemele educaţionale are repercusiuni atât pentru şcoli cât şi pentru întreg sistemul de
învăţământ.
Pentru şcoli, TIC este un mecanism de sprijin, care le permite să comunice cu mediul imediat înconjurător (părinţi,
profesori, elevi şi, în anumite cazuri, diverse niveluri administrative) ca şi cu o întreagă paletă de entităţi care
reprezintă şi potenţiali parteneri (autorităţi locale, asociaţii, firme şi alte şcoli). TIC reprezintă deci o oportunitate
concretă de aducere a şcolilor în contact cu comunitatea locală, regională, naţională sau Europeană, lucru care este în
prezent considerat foarte dezirabil de către mulţi comentatori. Cele mai multe site-uri în şcoli rămân la nivelul
claselor. Proiectanţii paginilor web provin dintr-o clasă anume, unde se dezvoltă şi sunt monitorizaţi, după cum
demonstrează numărul foarte mare de site-uri de acest tip. Oricum, site-urile de şcoală devin din ce în ce mai
răspândite odată cu extinderea dotărilor şcolilor şi a schimbărilor în competenţele personalului şi a responsabilităţilor
specifice, în care o importanţă sporită se acordă comunicării.
Procedurile interne administrative ale şcolii se pot modifica în mod semnificativ ca urmare a introducerii TIC.
Din punctul de vedere al învăţământului ca întreg, declaraţiile politice în favoarea TIC subliniază importanţa
speranţelor investite în acest instrument în raport cu o mai bună funcţionare a instituţiei însăşi. Se evocă, de exemplu,
cum poate remedia disfuncţionalităţile şi carenţele, moderniza sistemele per total, şi injecta inovaţie în comunicare şi
management. Se subliniază şi potenţiala profitabilitate având în vedere faptul că, la un anumit nivel de calificare al
personalului didactic, învăţământul la distanţă este foarte profitabil şi justifică investiţia în echipamente şi facilităţi.
5
Un sumar al principalelor probleme
În sine, TIC nu este susceptibil de a modifica radical sistemele educaţionale. Această afirmaţie se bazează pe două
ipoteze (Salamon 2000).
Prima se referă la observaţia că progresul tehnologic a fost stăpânit pentru a servi la îndeplinirea aceloraşi scopuri ca şi
resursele care l-au precedat (radio, televiziune, etc.). În acest fel, relaţia sa cu rădăcinile filozofice şi culturale ale
sistemului educaţional este conservată. Efectele neaşteptate ale noilor tehnologii au ridicat întotdeauna suspiciuni,
deoarece sunt numeroase şi unele dintre ele pot fi incompatibile cu obiectivele sistemului educaţional. Într-adevăr,
educaţia nu trebuie să fluctueze la întâmplare, ci să urmeze nişte obiective precise. Oricum, aceste noi instrumente nu
pot face rău odată ce au fost stăpânite, nici să producă ameliorările necesare sau schimbări reale.
A doua este reprezentată de convingerea că tehnologia, ea însăşi, va modifica lucrurile în bine. Normal, ca rezultat al
tehnologiei, este posibil să furnizeze şi să se asigure accesul la informaţie mai uşor şi mai rapid, să se rezolve anumite
probleme şi să se permită crearea de noi instrumente, etc. Tehnologia poate de asemenea permite o redistribuire a
efortului, astfel încât tot mai puţin timp şi energie să fie consumate reproducerii şi memorizării şi tot mai mult să fie
dedicată rezolvării de probleme şi dobândirii de cunoştinţe utile. În plus, poate da naştere unei reorganizări a timpului
de lucru în şcoli. Dar, tehnologia nu poate servi ca un cadru de referinţă sau un ghid pentru acţiunile noastre. Iar
oportunităţile oferite nu apar de la sine. Dimpotrivă, ele sunt rezultatul unui efort hotărât şi deliberat, bazat pe o vedere
de perspectivă asupra a ceea ce educaţia ar trebui să îndeplinească. Luarea în considerare a TIC, din punctul de vedere
al semnificaţiei educaţionale şi al asigurării calităţii instrumentelor şi produselor dezvoltate, este un aspect crucial al
acestei strategii de bază.
Aceeaşi hotărâre este necesară pentru a evita ca TIC să nu devină o sursă de inegalităţi, suplimentare faţă de cele
existente, ca urmare a diferenţelor de dotare. Într-un studiu recent OCDE∗ a identificat mai mulţi factori care sunt
determinanţi în acest sens cum ar fi accesul diferit la computere şi Internet, care depinde de originea socio-economică
şi/sau etnică, ca şi de vârstă şi de parcursul educaţional. Diferenţele geografice dintre oraşe, regiuni şi state
alimentează şi ele această divizare. Din acest motiv, unele state membre OCDE au lansat programe de care beneficiază
copiii şi şcolile din zonele dezavantajate. Aceste programe acordă sprijin financiar pentru investiţiile în TIC şi oferă
cursuri de formare profesională pentru muncitorii mai puţin calificaţi, facilităţi fiscale pentru firme şi donaţii pentru
centrele tehnologice locale, etc.
În plus, atât în domeniul educaţiei cât şi în alte domenii, schimbările nu sunt provocate de apariţia unui simplu
instrument, indiferent cât de eficient ar fi acesta. El tinde să fie rezultatul influenţei combinate a inovaţiilor sociale şi
tehnologice. Integrarea cuprinzătoare şi dezvoltarea semnificativă a TIC în educaţie depinde în mare parte de factori
circumstanţiali sau structurali. Cu puţine excepţii, marea majoritate a statelor sunt implicate în procesul de
implementare a TIC, într-o mai mare sau mai mică măsură, în sistemelor lor educaţionale. Prioritară este astfel
mobilizarea diverselor mijloace, uneori în detrimentul unei analize atente a urmărilor. Dacă TIC va deveni o
oportunitate de valorificat care va ajuta dezvoltarea educaţională şi socială, balanţa va trebui redresată cât mai curând.
O abordare secvenţială (mai întâi facilităţi şi apoi obiective) nu este în mod necesar mai productivă decât una paralelă
(facilităţile sunt create pe măsură ce obiectivele sunt stabilite), în măsura în care o operaţiune de dotare cu
echipamente este mai rapidă decât crearea unui nou cadru global de referinţă pentru întregul sistem. Din acest motiv,
dezbaterea iniţiată de Comisia Europeană şi Statele Membre privind obiectivele concrete ale sistemelor educaţionale
în ceea ce priveşte calitatea, eficienţa, accesul pe tot parcursul vieţii, sensibilitatea la lumea de dincolo de Europa este
crucială.
Relaţiile dintre TIC şi educaţie sunt complexe şi nu pot fi reduse doar la un plus de materiale didactice în procesul
educaţional. Chiar dacă, ele însele, nu pot schimba sistemul, îl injectează simultan cu diferite concepte şi noi tipuri de
logică. De exemplu, diversitatea crescândă a instrumentelor tehnologice accesibile profesorilor creşte numărul
modalităţilor în care aceste instrumente pot fi folosite ca şi eterogenitatea practicilor didactice şi a tipurilor de formare.
TIC reprezintă deci mijloace parţiale de dobândire a unei viziuni asupra educaţiei, precum şi o poartă spre noi
orizonturi. Ele nu pot avea sens decât legate de schimbările din procesele educaţionale.
2. Acţiunea Uniunii Europene

La sfârşitul anilor 70 şi începutul anilor 80 au fost demarate iniţiative publice în mai multe state Europene având ca
scop implementarea TIC în educaţie. Pentru cea mai mare parte a timpului problema a fost privită ca încă o disciplină
care trebuie predată şi care circumscrie în curriculum. În acest stadiu, TIC nu au fost privită ca o resursă care trebuie
folosită intensiv pentru predare sau ca putând fi integrată transversal în ansamblul curriculum-ului.
∗
Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică
6
Oricum, din acel moment, dezvoltarea computerelor multimedia şi creşterea gradului de conştientizare a potenţialului
TIC ca resursă didactică au condus la proliferarea proiectelor pilot şi a sprijinului financiar public, în special pentru
dezvoltarea de software educaţional. În acelaşi timp, industriile principale din domeniul computerelor au evoluat rapid
şi au concretizat potenţialul TIC în produse şi servicii educaţionale.
Astăzi, cea mai mare parte a statelor europene s-au angajat în acţiuni legate nu numai de dotarea cu echipamente
multimedia, dar şi de conectări locale în clase şi şcoli, cu acces la reţele regionale, naţionale şi internaţionale via
Internet. Astfel, sistemele educaţionale pot stabili mai uşor parteneriate cu muzee, autorităţi locale, biblioteci, firme,
asociaţii, etc.
Începând cu 1983, Comisia Europeană a acţionat ca un catalizator şi ca un lider, încurajând integrarea TIC în formarea
şi învăţământul profesional4. În acest scop a susţinut organizarea de seminarii, simpozioane şi întâlniri acordându-le
statelor membre şansa de a-şi împărtăşi experienţele. Apoi, în 1986, a fost adoptat, programul Comunităţii Europene
COMETT, privind cooperarea dintre universităţi şi firme din Europa în vederea dezvoltării educaţiei şi formării în
domeniul tehnologiei. În 1990, programul comunitar Eurotecnet a fost lansat pentru a promova inovaţia în formarea
profesională pentru ca aceasta să ia în calcul schimbările tehnologice şi impactul lor asupra calificărilor şi angajării5.
Comisia a publicat un Memorandum privind învăţământul deschis şi la distanţă în Comunitatea Europeană6 , în 1991.
De atunci Comisia şi-a amplificat şi confirmat acţiunile în domeniul TIC.
Task Force: Programe Educaţionale şi Multimedia
Iniţiativa Task Force: Programe Educaţionale şi Multimedia a apărut în Martie 1995 (şi a durat până în 1998) astfel
încât 6 programe ale Uniunii Europene7 să realizeze acţiuni conjugate pentru a accelera dezvoltarea tehnologiilor de
învăţământ şi formare profesională şi aplicarea lor în cadrul Uniunii Europene. Această cooperare a dus la organizarea
unei cereri comune de proiecte care au deblocat fonduri de 49 Mil EUR folosite pentru a sprijini 46 de proiecte
educaţionale multimedia implicând peste 400 de firme şi instituţii, dintre care mai mult de jumătate au fost şcoli sau
universităţi.
Planul de acţiune Învăţare în Societatea Informaţională
În 1996 Comisia Europeană a lansat un plan de acţiune denumit Învăţare în Societatea Informaţională. Astfel s-a
subliniat voinţa politică a Statelor Membre de a se dedica integrării multimedia, în general, şi a Internetului, în
particular, în cadrul metodelor pedagogice. Planul a presupus urmarea a 4 linii de acţiune: încurajarea creării de reţele
între şcolile din Europa; accelerarea dezvoltării resurselor educaţionale multimedia ; promovarea formării profesorilor
în domeniul utilizării TIC; oferirea de informaţii privind potenţialul instrumentelor educaţionale şi resurselor
multimedia şi audio-vizuale.
Dezvoltarea reţelei europene de şcoli multimedia European Schoolnet (EUN), cofinanţată de Educational Software
and Multimedia Task Force, a avut o contribuţie substanţială la implementarea primei linii de acţiune. EUN a fost
lansată la Bruxelles în Decembrie 1996 de către Ministrul Suedez al Educaţiei, Ylva Johansson, şi a primit susţinerea
Ministerelor de resort în cadrul unei întâlniri neoficiale în Amsterdam, în martie 1997. Devenită operaţională în
Septembrie 1998, European Schoolnet8 este o reţea electronică Europeană de reţele naţionale şi de alte reţele, care
reuneşte în prezent ministerele educaţiei din 23 de state (cei 15 şi Norvegia, Elveţia, Slovenia, Islanda, Polonia,
Ungaria şi, ca şi observatori, Maroc şi Israel). Scopul ei este de a încuraja schimbul de informaţii şi experienţă dintre
participanţii la procesul educaţional, formare profesională şi cultură, şi să alimenteze astfel dezbaterile în acest
domeniu, la nivel naţional şi european. De asemenea are în vedere crearea unui campus virtual care va constitui o cale
de acces la reţelele educaţionale de nivel naţional şi regional precum şi la centrele de resurse didactice implicate. În
plus, reţeaua doreşte să devină un vehicul european pentru inovaţie şi schimbare.
A doua linie de acţiune a fost implementată prin creşterea conştientizării şi a gradului de implicare din partea actorilor
europeni în domeniile mass-media şi audio-vizual. În 1997 a fost creată o bază de date care cuprinde editori şi produse
multimedia din Europa, în timp ce au fost identificate principalele domenii de cooperare şi a fost creat un Parteneriat
pentru Educaţie în Europa (PEE) în Septembrie 1997. PEE reprezintă diferitele interese în sectoarele TIC, audio-
vizual şi mass-media, dar şi comunitatea educaţională în general.
4
A se vedea :
• Rezoluţia adoptată de Consiliu şi de Ministerele Educaţiei în cadrul reuniunii Consiliului din 19 Septembrie 1983 privind măsurile legate de
introducerea TIC în educaţie
• Concluziile Consiliului şi ale Ministerelor Educaţiei în cadrul reuniunii Consiliului din 4 iunie 1984 privind schimbările tehnologice şi adaptarea
socială
• Rezoluţia privind educaţia şi formarea în domeniul noilor tehnologii din 11 Noiembrie 1986
5
Activităţile asociate cu Comett şi Eurotecnet au fost integrate în programul Leonardo Da Vinci
6
A se vedea concluziile Consiliului şi ale Ministerelor Educaţiei din data de 27 Noiembrie 1992 privind dezvoltarea învăţământului deschis şi la distanţă
7
Socrates, Leonardo Da Vinci, Cercetare Socio-Economică, Esprit, Aplicaţii Telematice şi Reţele Transeuropene de Comunicare
8
Website : http//www.eun.org
7
Dincolo de sprijinirea strategiilor naţionale şi a iniţiativelor EUN în acest domeniu, programele comunitare şi-au adus
contribuţia şi la implementarea celei de-a treia linii de acţiune pentru promovarea formării personalului didactic în
domeniul TIC.
În ceea ce priveşte cea de-a patra linie de acţiune (o informare mai cuprinzătoare asupra potenţialului resurselor
multimedia şi resurselor educaţionale), Comisia a lansat o serie de activităţi, şi, în special, o săptămână de evenimente
de promovare, cunoscută sub numele de Netd@ys Europe, în şcoli, încă din 1997 şi o competiţie europeană în
domeniul multimedia educaţional. Netd@ys Europe este o iniţiativă a Comisiei Europene pentru a promova utilizarea
de noi tehnologii în şcoli. Scopul este de a asigura diseminarea informaţiilor privind potenţialul noilor media în
domeniile educaţional şi cultural.
Rolul în schimbare al profesorilor, formatorilor şi coordonatorilor de proiect şi dezvoltările în domeniul calităţii vieţii,
în special pentru persoanele defavorizate sau care trăiesc în zone izolate, au fost două dintre priorităţile iniţiativei
Netd@ys 2000. Această ediţie, printre altele, s-a axat pe următoarele subiecte: cetăţenie, identitate culturală şi
diversitate europeană, egalitatea şanselor, învăţământ şi formare profesională pentru o mai bună utilizare a noilor
media, o privire asupra lumii de dincolo de Europa.
Programul Socrates
În Programul Socrates, acţiunea Învăţământ Deschis şi la Distanţă din prima fază a Programului (1995-1999) a ajutat
la integrarea TIC în sistemele educaţionale. Acţiunea Minerva duce această dezvoltarea în a doua fază (2000-2006) şi
susţine următoarele 4 tipuri specifice de activităţi :
• Acţiune şi/sau cercetare asupra impactului TIC sau al învăţământului deschis şi la distanţă asupra
organizării proceselor şi modelelor pentru predare şi învăţare
• Acţiuni dirijate spre oferirea de metode, produse şi resurse care sunt necesare pentru a dezvolta medii de
învăţare novatoare şi transferabile
• Stabilirea de contacte între producători, utilizatori şi manageri la nivel european, în special în cazul
organismelor de formare a profesorilor şi a centrelor de resurse
• Dezvoltarea, la nivel european, a sistemelor informaţionale şi a serviciilor privind metodele şi resursele
educaţionale care implică folosirea TIC şi învăţământ deschis şi la distanţă.
Iniţiativa şi planul de acţiune eLearning
Iniţiativa eLearning şi planul de acţiune care a urmat pentru a explicita procedurile şi modalităţile de implementare au
constituit principala şi cea mai recentă acţiune comunitară în domeniul TIC aplicată în învăţământ şi formare
profesională.
Iniţiativa eLearning a fost adoptată de Comisia Europeană pe 24 Mai 2000 şi acceptată oficial de miniştrii educaţiei la
Consiliul European de la Feira, din Iunie acelaşi an. Planul de acţiune a fost adoptat pe 28 Martie 2001. Împreună,
ambele caută să mobilizeze actorii din domeniile educaţiei şi formării, ca şi pe cei din domeniile social, industrial şi
economic cu scopul de a face din învăţarea pe tot parcursul vieţii forţa conducătoare a unei societăţi interdependente şi
armonioase. Ele au în vedere şi crearea unei economii competitive, reducerea şomajului, creşterea adaptabilităţii9
pentru a compensa deficitul de competenţe asociat cu noile tehnologii şi a asigura o integrare socială mai eficientă10.
Iniţiativa eLearning extinde planul de acţiune general eEurope în domeniile educaţiei şi formării. Scopul acestui plan,
care a fost adoptat şi de Comisie pe 24 Mai 2000, este de a da posibilitatea Europei să-şi valorifice la maximum
punctele tari şi să depăşească obstacolele pentru o mai mare integrare şi folosire a tehnologiei digitale11. El este de
folos în atingerea scopului principal stabilit pentru Uniune la Consiliul European de la Lisabona din 23-24 Martie
2000, ca Europa să devină cea mai competitivă şi dinamică economie bazată pe cunoaştere, capabilă de o creştere
economică susţinută cuplată cu o îmbunătăţire calitativă şi cantitativă a gradului de ocupare a forţei de muncă şi o mai
mare coeziune socială.
Cele 4 linii de acţiune dezvoltate de eLearning sunt :
• Dezvoltarea infrastructurii şi a facilităţilor pentru a permite claselor să aibă acces la Internet, cu o rată de 5-15
elevi pe computer multimedia până în 200412, şi stabilirea unei reţele europeane de comunicare între institute
9
Strategia Europeană de Ocupare a Forţei de Muncă. Strategia se bazează pe 4 piloni : angajabilitate, antreprenoriat, adaptabilitate şi şanse egale.
(http://europa.eu.int/comm/employment_social/empl&esf/ees_en.htm)
10
Planul de Acţiune eLearning – Crearea Educaţiei de Mâine, Comunicarea Comisiei către Consiliul şi Parlamentul European COM(2001) 172 final, 28.3.2001
11
Planul de Acţiune eEurope 2002 : o societate a informaţiei pentru toţi, pregătită de către Consiliul şi Comisia Europeană pentru Consiliul de la Feira 19-20 Iunie
2000
12
Pe 14 Martie 2001, Comisia a statuat într-un document privind evaluarea iniţiativei eLearning, că scopul este atingerea unei cifre de 5 elevi pe computer în
fiecare clasă. Comisia a afirmat şi că Statele Membre ar trebui să încurajeze accesul şcolilor la Internet.
8
de cercetare, universităţi, biblioteci şi şcoli şi, treptat, oferirea şi altor centre de învăţare a aceloraşi
posibilităţi (muzee, centre culturale, etc.);
• Un efort de formare la toate nivelurile care include dobândirea de către elevi a unei culturi digitale înainte de
terminarea studiilor, determinarea profesorilor să folosească tehnologie digitală în scopuri educaţionale,
adaptarea curriculum-ului şcolar, oferirea de oportunităţi pentru ca fiecare să dobândească o cultură digitală,
crearea de platforme de învăţare on-line până la sfârşitul lui 2002; un astfel de efort presupune adoptarea unui
cadru european pentru noile competenţe certificate – prin intermediul unor diplome Europene în domeniul
competenţelor de bază în domeniul tehnologiei informaţionale;
• Dezvoltarea unor conţinuturi de calitate şi a serviciilor, necesitând legături mai strânse între industria
europeană multimedia şi sistemele de formare profesională, stabilirea de criterii de calitate şi metode de
evaluare a conţinuturilor şi accelerarea interconectărilor dintre şcoli şi universităţi;
• Dezvoltarea cooperării.
Aceste iniţiative sunt dezvoltate şi întărite prin Planul de Acţiune eLearning care cuprinde 6 acţiuni principale :
• Dezvoltarea unui instrument de decizie sub forma unei baze de date care conţine indicatori calitativi şi
cantitativi privind folosirea TIC în scopuri educaţionale
• Crearea unei platforme europene de cercetare şi schimb, bazată pe structurile existente în Statele Membre, în
vederea obţinerii unui maxim de rezultate din aplicarea novatoare a noilor tehnologii în învăţământ şi formare
profesională (aplicaţii posibile ale noilor tehnologii apărute, cum ar fi televiziune digitală şi sateliţi în mediul
de învăţare, crearea de campusuri virtuale şi de mobilităţi virtuale, folosirea noilor tehnologii în lupta
împotriva defecţiunilor din educaţia convenţională)
• Dezvoltarea unei infrastructuri prin stabilirea de reţele digitale în universităţi şi zone defavorizate
• Integrarea culturii digitale în setul de competenţe de bază care trebuie dobândite pe parcursul vieţii, şi
recunoaşterea lor prin intermediul diplomelor europene în tehnologia informaţională
• Formarea profesorilor, identificarea şi promovarea celor mai bune metode, şi investiţia în cercetarea
calificărilor necesare viitorilor profesori şi formatori
• Dezvoltarea de conţinuturi educaţionale de calitate prin intermediul introducerii unui set de sisteme de
certificare a calităţii în cooperare cu Statele Membre, măsuri de securitate excepţionale pentru website-urile
educaţionale şi culturale şi reflectării pe marginea drepturilor de proprietate intelectuală.
Pentru îndeplinirea acestor obiective, Comisia intenţionează să mobilizeze mecanisme şi politici pentru care este
responsabilă. Ele includ programe de învăţământ şi formare profesională (Socrates, Leonardo Da Vinci, Youth), Al 5-
lea Program Cadru pentru Cercetarea şi Dezvoltarea Tehnologică (Programul Tehnologiile pentru Societatea
Informaţională – IST, Programul pentru Cercetare Socio-Economică), programe şi acţiuni pentru implementarea
tehnologiei şi competitivitate (Ten Telecom, eContent, Go Digital), şi Fonduri Structurale, care sunt deja investite în
echipament, facilităţi şi formare în domeniul noilor tehnologii, în special în zonele defavorizate. Comisia va
întreprinde acţiuni privind standardizarea serviciilor de asigurare a interoperabilităţii şi circulaţiei conţinuturilor şi
serviciilor eLearning. Acţiunile vizate vor fi întărite prin implementarea Iniţiativei Banca Europeană pentru Investiţii
în Inovare 2000. Cu un buget pe 3 ani de 12-15mil. EUR, acest program oferă oportunităţi de investiţii în resurse
umane şi inovare.
Acţiunea eSchola implementată ca o parte a iniţiativei eLearning completează Netd@ys, fiind o acţiune mai
direcţionată şi mai concretă în domeniul educaţiei. Ea urmăreşte să demonstreze potenţialul de informare şi
comunicare al noilor tehnologii şi să încurajeze şcolile şi profesorii să se implice în schimburi de experienţă şi metode.
În 2001, această campanie de creştere a conştientizării importanţei folosirii Internetului în şcoli, care a fost organizată
de European Schoolnet, Comisia Europeană şi Preşedinţia suedeză a Uniunii Europene, s-a reflectat într-o săptămână
(7-11 Mai) dedicată TIC şi eLearning în Şcoli. La un moment ulterior, premiile European Schoolnet eLearning 2001
vor fi acordate pentru resurse şi exemple propuse la categoriile următoare :
• eSchool, care se referă la şcolile sau grupurile de şcoli care utilizează Internet-ul sistematic
• eTeaching, care se referă la profesorii care integrează TIC în activitatea de predare
• myEurope, care se referă la profesorii sau şcolile care oferă educaţie specială în Europa
• eTeacher Training, care se referă la organismele de formare a profesorilor
9
Un website este folosit pentru a ajuta la promovarea acestor evenimente13.
Programul IST
Programul pentru Tehnologii în Societatea Informaţională (IST) constituie o temă majoră de cercetare şi dezvoltare în
cadrul celui de-al cincilea Program Cadru European pentru Cercetare şi Dezvoltare Tehnologică (1998-2002). El
succede programelor ACTS, Esprit şi Programe de Aplicaţii Telematice din al patrulea Program Cadru. El integrează
aceste activităţi într-un singur program, ceea ce reflectă interrelaţionarea crescândă dintre procesele informaţionale,
comunicaţii şi tehnologia multimedia. Programul IST are un buget de 3.6 Mil EUR şi este implementat de Societatea
Informaţională - Directoratul General al Comisiei Europene.
Obiectivul strategic al Programului este să permită Europei să beneficieze de avantajele societăţii informaţionale prin
accelerarea creării acesteia şi asigurarea satisfacerii nevoilor indivizilor şi firmelor. Aceasta corespunde următoarelor
4 obiective :
• satisfacerea nevoilor şi aşteptărilor indivizilor în ceea ce priveşte serviciile generale de calitate la un preţ
scăzut
• oferirea posibilităţii ca firmele, angajaţii şi consumatorii să inoveze şi să lucreze mai eficient prin stabilirea
condiţiilor de bază pentru o creştere economică şi o piaţă a muncii cu o puternică valoare adăugată şi prin
ameliorarea calităţii vieţii şi muncii
• întărirea poziţiei dominante a sectorului de conţinuturi multimedia prin încurajarea acestuia de a-şi atinge
potenţialul maxim
• susţinerea dezvoltării de tehnologii şi accelerarea implementării lor în Europa
Programul este structurat pe 4 acţiuni cheie :
• Sisteme şi servicii pentru cetăţeni : intervenţia în domeniile administraţie, mediu, transport şi sănătate, şi în
numele acelora cu nevoi speciale, astfel încât toţi utilizatorii europeni să beneficieze de cele mai recente
descoperiri în ştiinţa computerelor, comunicării şi interfeţelor inteligente
• Noi metode de muncă şi comerţ electronic : încurajarea noilor metode de muncă şi stabilirea comerţului
electronic. Această acţiune se bazează pe viziunea conform căreia economia este de tip reţea, în cadrul căreia
consumatorii, angajaţii şi firmele pot coopera şi interacţiona ca rezultat al unei infrastructuri cuprinzătoare
• Conţinuturi şi instrumente multimedia : dezvoltarea publicaţiilor interactive electronice, moştenirii digitale şi
conţinutului cultural, accesului la tehnologii de limbaj, etc., ca şi accelerarea dezvoltării de noi forme de
conţinuturi interactive şi vizuale, astfel încât oamenii să aibă un acces mai bun la cultură şi ştiinţă.
• Tehnologii şi infrastructuri esenţiale : acţiune în zonele legate de TIC : mijloace de comunicare mobile şi
personale, microelectronice, dezvoltarea de software şi tehnologie, sisteme şi servicii, tehnologii de simulare
şi vizualizare, noi interfeţe, dezvoltarea de periferice, subsisteme şi microsisteme.
Pentru a integra noile idei, aceste acţiuni au fost corelate cu acţiunea Future and Emerging Technologies (FET), care
susţine cercetări pe termen lung şi proiecte riscante dar promiţătoare în termeni de impact industrial şi social.
Permisul European de Conducere a Calculatorului (PECC)
Cu toate că PECC nu provine dintr-un proiect iniţiat de Uniunea Europeană, el a fost subiectul unei dezbateri în cadrul
Comunităţii şi Comisia îl priveşte ca pe un exemplu de urmat şi implementat.
PECC a fost introdus pentru prima oară în Suedia în August 1996. Cu toate acestea conceptul este originar din
Finlanda, unde Asociaţia Finlandeză pentru Procesarea Informaţiilor a iniţiat Permisul Finlandez de Conducere a
Computerului în 1994.
PECC este o iniţiativă a Consiliului European al Asociaţilor Profesioniştilor în Tehnologia Informaţională care
reuneşte 21 de asociaţii şi peste 250000 de membri. Este administrat de Fundaţia PECC.
PECC, conceput la început ca un standard european pentru competenţele în domeniul tehnologiei informaţionale, se
doreşte să devină o normă globală pentru competenţele în domeniul tehnologiei informaţionale. Are următoarele
obiective :
13
http://www.eun.org/cn/eschola/index.cfm
10
• Să dezvolte cunoştinţele referitoare la tehnologiile informaţionale, precum şi nivelurile de competenţă ale
cetăţenilor din Europa şi din întreaga lume în domeniul utilizării calculatoarelor personale şi a celor mai
comune aplicaţii;
• Să mărească productivitatea angajaţilor care utilizează un computer la locul de muncă;
• Să permită investiţii mai profitabile în tehnologia informaţională;
• Să ofere o calificare de bază care să permită fiecăruia să se implice în societatea informaţională.
PECC cuprinde 7 module şi, în momentul în care candidaţii se înscriu, primesc un card de competenţă privind
utilizarea calculatorului care înregistrează toate datele privind procedura. Ei primesc cardul după ce au completat toate
cele 7 module. PECC a fost introdus până în prezent în 22 de State Europene în care a fost un mare succes. Acest lucru
s-a întâmplat mai ales în statele Nordice unde a devenit o foarte populară metodă de certificare printre angajaţi şi
angajatori. În alte state, programe pentru grupurile marginalizate social au folosit PECC ca metodă de certificare a
unui anumit nivel de cunoaştere. În plus Fundaţia PECC examinează ce trebuie făcut pentru persoanele cu handicap
fizic pentru ca şi acestea să poată susţine testul pe aceeaşi bază.
Publicaţiile Eurydice privind TIC în educaţie
Entuziasmul general relativ la Internet a condus la elaborarea de planuri la nivel naţional pentru dotarea şcolilor cu
echipamentele corespunzătoare. Pentru a putea măsura rapid impactul acestor măsuri, guvernele naţionale şi Comisia
au avut nevoie de o imagine detaliată a stadiului atins prin dezvoltarea TIC şi a Internetului în instituţiile educaţionale
din Statele Membre.
Pe acest fundal, ultima ediţie din Key Data on Education in Europe, 1999-2000 (care ia anul 1997/98 ca an de
referinţă) a fost editată pentru Comisia Europeană de către Eurydice şi Eurostat. Pentru prima dată, această publicaţie
include un capitol special care conţine un set de indicatori relativ la TIC, calculat de Eurydice pe baza contribuţiei
naţionale a statelor care fac parte din reţeaua Eurydice. Aceşti indicatori au fost finalizaţi în timpul consultărilor şi
întâlnirilor cu membrii reţelei şi partenerii naţionali ai Eurostat. Ei oferă informaţii despre :
• Politici naţionale şi documente oficiale despre utilizarea TIC
• Autorităţi naţionale responsabile cu supervizarea acestor politici
• Proiecte naţionale de implementare a TIC
• Programul de implementare
• Partajarea responsabilităţilor privind procurarea şi întreţinerea echipamentelor
• Balanţa din bugete dintre cheltuielile pe echipament şi cele pe resurse umane
• Obiectivele proiectelor
• Integrarea TIC în curriculum-ul pentru învăţământul primar, secundar şi terţiar
• Utilizarea TIC în învăţământul primar, secundar şi terţiar
• Formare iniţială şi continuă în domeniul TIC, pentru profesori
O nouă ediţie separată a Key Data on Education în domeniul TIC este în curs de realizare, având ca an de referinţă
anul 2000/200114. Va actualiza indicatorii existenţi şi va include detalii suplimentare privind formarea iniţială a
profesorilor în învăţământul secundar inferior, mai precis orele dedicate TIC în cursul formării.
14
Această ediţie se va intitula Basic Indicators on the Incorporation of ITC into European Education Systems : 2000/2001 Annual Report
11
Rezultatele anchetei
II. Rezultatele anchetei

Cele mai frecvent citate obiective ale politicilor de integrare TIC în sistemele educaţionale sunt (în ordine
descrescătoare) următoarele:
• Dezvoltarea proceselor de predare şi învăţare, cu scopul de a ameliora calitatea generală a educaţiei şi nivelurile
competenţelor celor care învaţă (Comunitatea francofonă din Belgia, Spania, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda,
Finlanda. Suedia, Marea Britanie, Norvegia, Bulgaria, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia şi România);
• Accesul tuturor la TIC în concordanţă cu principiul egalităţii şanselor (Comunitatea francofonă din Belgia,
Germania, Irlanda, Luxemburg, Olanda, Finlanda, Suedia, Marea Britanie, Norvegia, Lituania, Ungaria, Malta şi
Slovenia);
• Facilitarea dezvoltării educaţiei şi formării pe tot parcursul vieţii (Comunitatea francofonă din Belgia,
Comunitatea flamandă din Belgia, Austria, Finlanda, Suedia, Marea Britanie, Liechtenstein, Norvegia, Estonia,
Cipru şi Lituania);
• Contribuţia la dezvoltarea unei societăţi informaţionale în cel mai deplin sens posibil (Portugalia, Finlanda, Marea
Britanie, Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Polonia şi România);
• Orientarea oamenilor spre dezvoltarea unei abordări responsabile, critice şi creative privind TIC şi facilitarea
participării lor la societatea informaţională (Germania, Grecia, Spania, Franţa, Italia, Luxemburg şi Norvegia);
• Sprijinirea dezvoltării şi competitivităţii economice (Germania, Grecia. Suedia, Marea Britanie, Norvegia şi
Estonia);
• Impulsionarea integrării tinerilor pe piaţa muncii (Comunitatea francofonă din Belgia, Germania, Suedia, Marea
Britanie/Scoţia şi Liechtenstein).
Analiza politicilor naţionale prezintă patru domenii principale în jurul cărora acţiunile realizate în vederea atingerii
obiectivelor de mai sus sunt concentrate, după cum urmează:
• Intervenţii pentru dezvoltarea echipamentelor şi facilităţilor;
• Iniţiative de formare a profesorilor;
• Includerea TIC în curriculm;
• Iniţiative de sprijin specific.
1. Intervenţii pentru dezvoltarea echipamentelor şi facilităţilor

Majoritatea iniţiativelor de dezvoltare a facilităţilor se referă la procurarea de echipamente multimedia moderne şi de
conectări la reţele (Intranet, Internet şi adrese individuale de e-mail etc.) pentru şcoli, în principal la nivel primar şi
secundar. În unele sisteme, şcolile sunt echipate în acest mod pentru prima oară, în timp ce în altele, este mai mult o
problemă de actualizare a facilităţilor care nu mai satisfac cerinţele curente, sau de creştere a prezenţei şi utilizării TIC
şi a numărului celor care obţin un beneficiu direct din aceasta.
Unele sisteme, amintite mai sus, menţionează acţiuni de echipare dirijate către anumite grupuri-ţintă specifice
(instituţii din mediul rural, învăţământ special, handicapaţi).
Dotarea cu echipamente adecvate şi de un bun nivel calitativ, fie că este vorba de echipamente de bază sau de
posibilitatea de conectare, este acompaniată de dezvoltarea unei panoplii de servicii on-line destinate în cea mai mare
parte profesorilor, şi uneori elevilor : punerea în comun a resurselor educaţionale (suporturi de curs de exemplu), baze
de date care cuprind software educaţional, schimburi de metode, forumuri pentru discuţii privind practicile şi
metodele, instrumente de autoevaluare a nivelului de competenţe atins, punerea în reţea a bibliotecilor digitale, etc.
În primul grup de ţări, eforturile de a furniza facilităţi se axează în principal pe implementarea de reţele pentru
difuzarea conţinuturilor şi serviciilor educaţionale. Aici se includ Olanda, Finlanda, Suedia, Islanda şi Norvegia,
dar şi Germania, Franţa, Irlanda şi Marea Britanie care continuă în acelaşi timp să investească substanţial în
dezvoltarea facilităţilor lor de bază. De exemplu, iniţiativa germană ‘D21: inovaţie şi locuri de muncă în societatea
informaţională a secolului XXI’ încurajează dezvoltarea predării şi învăţării on-line printr-un set de proiecte
pentru diferitele niveluri educaţionale, ca şi pentru sectorul privat şi administraţia publică.
Un al doilea grup de ţări, care lucrează şi ele la dezvoltarea unei astfel de reţele, se concentrează mai mult pe
dotarea şcolilor cu calculatoare, software general şi educaţional şi conectări la Internet. Belgia (Comunitatea
12
francofonă şi cea germanofonă) , Italia, Luxemburg, Austria şi Portugalia sunt implicate în principal reţele de
calculatoare în cadrul iniţiativei European Schoolnet, în timp ce Danemarca, Germania, Spania, Grecia,
Liechtenstein şi Malta îşi dezvoltă propriile reţele naţionale. Furnizarea facilităţilor de bază nu a atins un stadiu
avansat în Republica Cehă, Letonia, Ungaria, România, Slovenia şi Slovacia, care totuşi au stabilit iniţiative de
dezvoltare majoră a reţelelor.
Un al treilea grup de ţări, anume Bulgaria, Estonia, Cipru, Lituania şi Polonia, se concentrează în special pe
furnizarea facilităţilor de bază (calculatoare şi conectări la Internet).
În general, majoritatea iniţiativelor se preocupă de echiparea locaţiilor special rezervate pentru învăţământ şi formare
profesională, adică şcoli (sau instituţii foarte similare). Măsuri pentru încurajarea utilizării calculatoarelor la un nivel
mai personal şi furnizării facilităţilor adecvate (calculatoare portabile sau pentru acasă) sunt mult mai puţin obişnuite.
Acolo unde aceste măsuri există pentru beneficiul profesorilor, acestea sunt în general legate de iniţiative substanţiale
de formare. Măsuri similare pentru cursanţi sunt încă rare şi vizează, în primul rând, studenţii din învăţământul
superior oferindu-le sprijin financiar. De exemplu, Italia planifică să ofere împrumuturi fără dobândă pentru
procurarea de calculatoare personale.
Alte tipuri de facilităţi, ca cele pentru videoconferinţe şi comunicaţii televizuale, sunt privite ca fiind fără mare
importanţă.
Parteneriatele care includ parteneri privaţi sunt în principal implicate în furnizarea de echipamente şi facilităţi, şi în
special conectări la Internet. În timp ce aceste parteneriate se extind în întreaga Uniune Europeană, este mai greu să se
dezvolte în ţări mai mici datorită cererilor reduse cantitativ, şi sunt semnificativ mai puţin numeroase în ţările în
preaderare. Acolo unde există, apar negocieri ulterioare între niveluri administrative adecvate şi furnizorii de software
şi hardware, sau companiile de telecomunicaţii. Acestea conduc la dotarea şcolilor cu calculatoare şi software cu rate
preferenţiale, şi la conectarea şcolilor, care este fie gratis, fie, de asemenea, la preţuri reduse.
Norvegia şi Comunitatea flamandă din Belgia au realizat parteneriate care le permit şcolilor să obţină calculatoare
ieftine care sunt deja configurate. În Germania, o asociaţie de 120 de firme de înaltă tehnologie ajută şcolile să
dezvolte o infrastructură informatică la preţuri reduse, oferind în acelaşi timp şi asistenţă tehnică, consiliere şi servicii
furnizate de un personal calificat. În Suedia, profesorii care au urmat cursuri de formare îşi păstrează calculatorul la
sfârşitul cursului. În Islanda, IBM oferă şcolilor secundare superioare pilot o infrastructură de reţea fără cablu, în timp
ce şcolile, în schimb, achiziţionează în leasing calculatoare portabile IBM pentru studenţi şi profesori.
În ceea ce priveşte reţelele electronice şi distribuţia produselor şi serviciilor în Irlanda, Intel şi-a asumat
responsabilitatea pentru dezvoltarea, întreţinerea şi operarea reţelei Scoilnet pentru trei ani din septembrie 1999. În
Olanda, 75 de furnizori fac disponibile produsele şi serviciile pe reţeaua Kennisnet şi oferă acces la 200 de website-uri
cu conţinuturi şi produse on-line dezvoltate, întreţinute şi finanţate de editori. În Norvegia, o bază de date accesibilă pe
Internet îşi propune să facă legătura dintre cerinţele de competenţă ale angajatorilor şi potenţialii angajaţi. Ea
constituie, în egală măsură, şi un loc, unde se pot realiza diverse schimburi, unde instituţiile de învăţământ superior îşi
pot promova cursurile, oferite frecvent în format electronic.
2. Iniţiative de formare a profesorilor

Formarea profesorilor figurează printre acţiunile prioritare dezvoltate în cadrul procesului de integrare a TIC în
majoritatea sistemelor educaţionale.
Iniţiativele menţionate privesc atât formarea iniţială cât şi formarea continuă. Ele constau fie în integrarea în cadrul
curriculum-ului de formare a unor module sau cursuri dedicate TIC, fie în crearea de dispozitive novatoare şi mai
puţin formalizate.
Atunci când vizează integrarea în curricula pentru formarea profesorilor, este vorba despre o formare generală de bază
în ceea ce priveşte înţelegerea şi utilizarea facilităţilor hardware şi software. Aceste cursuri se adresează în cea mai
mare parte profesorilor din învăţământul primar şi secundar. În anumite cazuri, rare, formarea abordează TIC din
perspectiva strictă a utilizării în scopuri educaţionale. Formarea în domeniul TIC este uneori vizată în cadrul unui
anume tip de învăţământ : de exemplu limbi străine sau ştiinţe.
Ancheta prezentă nu a avut ca obiectiv analiza conţinuturilor pentru curricula de formare. Anumite state au furnizat
totuşi informaţii în acest domeniu, informaţii care sunt prezentate mai jos cu titlul de exemplu :
Grecia oferă atât formare iniţială cât şi continuă pentru profesorii din şcolile primare şi formare continuă pentru
profesorii din şcolile secundare, care se împarte în următoarele trei niveluri: 1) formarea pentru dobândirea de
competenţe informatice de bază; 2) integrarea instrumentelor informatice şi a TIC în procesul educaţional şi 3)
familiarizarea formatorilor cu software-ul educaţional.
13
Există, de asemenea, trei niveluri de formare în TIC în Luxemburg şi Finlanda, relative la formarea continuă a
profesorilor din şcolile secundare şi, respectiv, formarea iniţială şi continuă a tuturor profesorilor. Aceste niveluri
sunt 1) stăpânirea tehnicilor informatice de bază pentru utilizarea software-ului fundamental (Word); 2)
cunoaşterea motoarelor de căutare, a e-mail-ului şi înţelegerea principiilor de bază care guvernează utilizarea TIC
în predare şi 3) competenţe avansate pentru utilizarea resurselor informatice pentru procesul de predare şi învăţare
(familiarizarea cu software-ul educaţional adecvat şi cu mijloacele informatice disponibile etc.) şi dobândirea de
competenţe TIC specializate constând în implementarea echipamentelor numerice de învăţare adaptate, analize de
date, consiliere şi orientare pentru alţi profesori, şi intervenţia ca experţi în reţele.
Liechtenstein a identificat următoarele patru niveluri de formare pentru patru categorii de profesori: 1) profesorii
care au nevoie de calculator pentru a-şi pregăti lecţia; 2) profesorii care au nevoie de calculator pentru a preda
lecţia; 3) profesorii de informatică şi 4) profesorii care utilizează calculatorul mai intensiv şi mai specializat.
Fiecare tip de cerinţe îşi are nivelul corespondent în formarea iniţială şi continuă pentru toate nivelurile
educaţionale.
În Irlanda, în cadrul Programului pentru Formarea Formatorilor, Departamentul pentru Educaţie şi Ştiinţă oferă un
program de formare pe scară largă a personalului de la nivelurile educaţionale ISCED 1, ISCED 2 şi ISCED 3 de
educaţie şi pentru centrele de formare. Pregătirea oferită este axată pe nevoile identificate la fiecare nivel şi
variază în conţinut, durată şi mod de furnizare, atât în cât şi între sectoare. În sectorul universitar, programul este
administrat şi coordonat de către Autoritatea pentru Învăţământ Superior. Universităţile sunt invitate să subscrie
propuneri pentru cursuri în următoarele trei domenii:
• Dezvoltarea personalului în termeni de metodologii pedagogice;
• Dezvoltarea competenţelor manageriale pentru toate categoriile de personal;
• Actualizarea cunoştinţelor şi competenţelor în domeniul tehnologic, ştiinţific şi organizaţional.
Aceste acţiuni de formare sunt susţinute de către iniţiative speciale interrelaţionate. Aceasta se întâmplă în Suedia în
cadrul iniţiativei ITiS care oferă formare pentru 70.000 de profesori (aproximativ jumătate din profesorii din
învăţământul primar şi secundar superior). Toţi primesc gratuit un calculator pe care îl vor păstra pentru utilizarea
personală atunci când se finalizează formarea. Pentru a creşte eficienţa formării în Marea Britanie (Anglia, Ţara
Galilor şi Irlanda de Nord), un număr de scheme au fost introduse pentru a oferi subvenţii sau, în unele cazuri,
calculatoare personale gratuite pentru profesorii şi directorii eligibili. Un alt mod prin care Marea Britanie
îmbunătăţeşte impactul formării se referă la coordonarea ofertei de formare cu furnizarea de echipamente informatice,
facilităţi şi servicii.
Pe lângă programele standard de formare, există şi alte dispozitive flexibile şi novatoare, care au ca scop să-i facă pe
profesori conştienţi asupra modului în care pot integra TIC în activitatea lor, sau pentru a le oferi îndrumare sau sprijin
în această problemă. Reţelele electronice difuzează produse, servicii educaţionale şi instrumente de pregătire
individuală şi oferă schimburi de experienţă şi metode. Printre numeroasele ţări care au investit în înfiinţarea unor
astfel de reţele (a se vedea mai sus referinţele la furnizarea de echipamente şi facilităţi), Franţa, Olanda. Suedia, Marea
Britanie şi Islanda se disting ca fiind cele mai avansate în domeniu. European Schoolnet15 este un alt exemplu a unei
astfel de iniţiative la nivel european.
Alte resurse multimedia sunt uneori disponibile pentru profesori în scopuri pedagogice. Acestea includ software
special on-line şi centre de învăţare sau centre de învăţământ continuu ca cele înfiinţate în Grecia , dar şi în Islanda şi
Suedia. Ca parte a unei operaţiuni de anvergură, care implică diferite sectoare, pentru dezvoltarea societăţii
informaţionale, Spania a lansat o serie de acţiuni pentru formarea profesorilor din şcolile primare şi secundare în
utilizarea Internet-ului, HTML şi noi tehnologii. În Grecia, a fost înfiinţată o bază de date pentru a satisface cerinţele
TIC ale profesorilor şi formatorilor. Austria dezvoltă parteneriate cu firme din sectorul de tehnologie avansată şi
înfiinţează multe academii eLearning pentru a oferi formare specială TIC pentru profesori. Un CD-ROM numit E-Fit,
Österreichs Lehrer in das Internet (E-Fit, atenţionarea profesorilor austrieci cu privire la era Internet) oferă asistenţă
în problemele de bază, pentru cei care nu au lucrat cu Internet-ul în cadrul cursurilor lor. Olanda oferă o metodă
flexibilă de formare continuă care utilizează software pentru învăţământ la distanţă, centre de formare, laboratoare de
calculatoare, reţele şi facilităţi similare.
Pregătirea şi disponibilizarea în şcoli a uneia sau a mai multor persoane resursă TIC, coordonatori sau specialişti,
reprezintă o nouă abordare complementară a formării standard a profesorilor. Aceste persoane resursă, care în
majoritatea cazurilor sunt şi ei profesori, sunt pregătiţi la cel mai înalt nivel în TIC. Rolul lor este să consilieze şi să
ofere formare într-o manieră informală colegilor lor, să-i încurajeze pe aceştia să includă TIC în predare, şi să-i susţină
15
http://www.eun.org
14
şi să intervină ca experţi pentru gestionarea resurselor şi rezolvarea problemelor complexe. Acorduri de acest tip există
în Grecia, Franţa, Finlanda, Islanda, Republica Cehă, Letonia, Lituania şi Malta.
În contrast, foarte puţine ţări oferă formare pentru personalul nondidactic. Acolo unde există, este destinat directorilor
de şcoli sau bibliotecarilor (ca în Olanda, Marea Britanie, Estonia şi Lituania). Malta, care formează în domeniul TIC
profesori de la nivelurile primar şi secundar folosind metode variate, pregăteşte şi directorii de instituţii şi personalul
administrativ de la nivelul secundar în acest domeniu.
Parteneriate publice/private sunt uneori înfiinţate în scopul formării profesorilor. În Germania, 120 000 de profesori
au fost deja pregătiţi într-un curs dezvoltat cu Intel. Parteneriatele private sunt implicate în formarea profesorilor şi în
Franţa şi Italia.
3. Includerea TIC în curriculm

TIC este o caracteristică aproape universală a cursurilor din şcolile primare şi secundare, atât ca disciplină cât şi ca
resursă de predare1.
De exemplu, ca parte a efortului de a integra TIC mai eficient în educaţie, Franţa a introdus măsuri pentru utilizarea
TIC în toate disciplinele din noul curriculum pentru collèges. Recent constituitul brevet informatique (certificatul de
informatică şi Internet) va fi în curând un mijloc de testare a competenţelor tuturor elevilor din ultimul an de la
collèges în utilizarea practică a instrumentelor multimedia. În cadrul reformei din lycees predarea TIC a fost
instituţionalizată încă din 1999 pentru elevii de nivel 2, în timp ce curricula de franceză, de ştiinţe fizico-chimice, de
ştiinţe ale vieţii şi naturii, integrează progresiv utilizarea acestor tehnologii. Franţa practică de altfel, o politică de
etichetare/certificare a produselor educaţionale care trebuie să contribuie la dezvoltarea unor produse de calitate.
Mai mult, în iniţiative integrate ca cele din Germania şi Italia, eforturile pentru furnizarea echipamentelor adecvate şi
facilităţilor, formarea profesorilor, dezvoltarea metodologiilor educaţionale care valorifică la maxim caracteristicile
TIC şi dezvoltarea conţinuturilor educaţionale sunt strâns interrelaţionate.
Dacă înscrierea în curricula este un element decisiv, iniţiativele care favorizează aplicarea efectivă a acestor decizii
merită subliniate.
Anumite iniţiative implică şcolile în producţia de conţinuturi, cerându-le să analizeze şi să-şi formuleze propriile
cerinţe şi să determine produsele necesare. Şcolile contribuie apoi la dezvoltarea propunerilor selectate.
Luxemburg, Olanda şi Slovacia (Infovek) adoptă acest tip de abordare.
În Austria, acţiunea se desfăşoară pentru dezvoltarea conţinuturilor educaţionale on-line. Obiectivul este de a
pregăti şi de a oferi profesorilor şi studenţilor materiale de curs şi informaţii despre formarea pe bază digitală.
Criteriile pentru selectarea şi evaluarea platformelor sau sistemelor pentru administrarea învăţării vor fi
constituite, în principal, pentru şcoli, universităţi şi alte instituţii de învăţământ superior. Ansamblurile
conţinuturilor educaţionale pentru învăţarea individuală vor fi construite cu ajutorul furnizorilor de conţinuturi.
Toate conţinuturile educaţionale disponibile prin Internet (care pot fi consultate gratuit de către oricine, sau în
urma unei înregistrări iniţiale, ca în cazul cursurilor de calificare profesională) vor fi accesate printr-o singură
adresă de Internet, creată înainte de sfârşitul lui 2002. Paginile cu conţinuturi educaţionale vor fi actualizate
regulat şi profesorii vor fi ajutaţi pentru a utiliza aceste resurse în cursurile lor. Conţinuturile educaţionale vor fi
pregătite de către profesori, pe platformele electronice ale universităţilor sau firmelor, astfel încât fiecare student
să poată parcurge conţinutul unui curs în orice moment de timp (această măsură se aplică în particular
examinărilor cursurilor de recuperare). Calificarea profesională bazată pe învăţământul la distanţă va fi introdusă
în sectoarele de formare unde cererea este mare (ca în cazul HTL/Fachschule für EDV und Organisation). În
general, cele mai valoroase forme de bună practică vor fi promovate în mod extensiv.
În Marea Britanie, administraţia investeşte mult într-un anumit număr de iniţiative TIC. Reţeaua Naţională pentru
Învăţare (NGfL) se referă în acelaşi timp la un portal educaţional, sau portal website, cât şi la un program de
dotare a şcolilor şi a altor instituţii cu o infrastructură adecvată. Obiectivele acesteia sunt:
• Oferirea unei resurse naţionale de învăţare pentru a ajuta la ridicarea standardelor educaţionale, în special pentru a
atinge ţintele guvernamentale de alfabetizare şi utilizare a conceptelor de bază din matematică şi pentru a
îmbunătăţi calitatea vieţii şi competitivitatea internaţională a Marii Britanii;
• Furnizarea de software şi servicii educaţionale de înaltă calitate pentru profesori, elevi şi alte persoane care învaţă
prin intermediul parteneriatelor publice/private;
1
Pentru informaţii detaliate a se vedea indicatorii prezentaţi de Eurydice în Cifre cheie privind educaţia 1999/2000 (capitolul J) ca şi actualizarea lor care va face
obiectul unei publicaţii separate care va apărea la sfârşitul lui 2001 intitulată Indicatori de bază privind integrarea TIC în sistemele educaţionale europene. Raport
anual 2000/2001
15
• Eliminarea barierelor de învăţare pentru a asigura o egalitate a accesului pentru toţi, inclusiv a celor din zone
rurale izolate, a celor cu nevoi educaţionale speciale sau a celor din zone rurale defavorizate;
• Oferirea unei resurse de informare şi învăţare profesorilor pentru a-şi dezvolta competenţele TIC.
În Franţa, oferirea conţinuturilor într-o formă digitală se desfăşoară, spre exemplu, pentru impulsionarea utilizării TIC
în predarea cursurilor. Mai mult, ca parte a reformei din lycée, producţia de materiale multimedia adecvate pentru
cursuri merge mână în mână cu difuzarea acestora către profesori şi utilizarea lor de către elevi în activitatea lor
individuală supervizată. Această iniţiativă depăşeşte simpla punere la dispoziţie a instrumentelor informatice în
măsura în care ea corespunde subiectelor predate şi susţine elevii şi profesorii în utilizarea TIC în scopuri precise.
Iniţiativele deja menţionate, care pun la dispoziţia profesorilor unul sau mai mulţi specialişti în TIC, par a încuraja
veritabila integrare a TIC în procesul de predare şi învăţare. O contribuţie importantă o au acţiunile de identificare
precisă a noilor competenţe generale necesare diferitelor grupuri de personal şi definirea măsurilor care permit
dobândirea lor. De exemplu, Olanda a introdus acţiuni de formare suplimentară destinate pregătirii directorilor de şcoli
şi profesorilor de matematică şi limbi străine care, chiar dacă erau formaţi în mijloace informatice şi dispuneau de
produse multimedia on-line, considerau că, în practică, la lipsesc competenţele pentru a putea integra eficient TIC în
activităţile lor de predare.
4. Iniţiative de sprijin specific

Danemarca, Austria, Finlanda, Suedia, Marea Britanie, Ungaria, Slovenia şi Comunitatea francofonă din Belgia
semnalează crearea de centre de expertiză, de centre sau de dispozitive de cercetare şi dezvoltare pentru susţinerea şi
completarea iniţiativelor cu privire la echipamente, formarea profesorilor şi crearea de conţinuturi educaţionale
întreprinse până în prezent.
Obiectivul acestor iniţiative este de a continua integrarea TIC în procesele de predare şi învăţare şi vizează diferite
domenii cum ar fi dezvoltarea şi promovarea formării (Belgia), proiectarea şi dezvoltarea de software adecvat şi
eficient şi de produse multimedia (Austria, Marea Britanie/Scoţia şi Slovenia), medii de învăţare şi crearea de reţele
(Finlanda), învăţământ la distanţă (Distum în Suedia) şi definirea de strategii asociate difuzării de servicii şi consiliere
multiple (Ungaria).
În Comunitatea francofonă din Belgia, Conseil de l’éducation aux médias (CEM sau Consiliul pentru Educaţie în
Media) este responsabil de includerea educaţiei media în cursurile de formare iniţială şi continuă, stabilirea
priorităţilor acestui tip de educaţie şi încurajarea parteneriatelor. CEM organizează simpozioane şi zile de studiu
despre utilizarea multimedia în educaţie, redactează avize de formare, realizează audit şi publică broşuri pentru a
atrage atenţia asupra acestor probleme printre profesori.
În Danemarca, Learning Lab Denmark este un institut de cercetare independent privind învăţarea şi dezvoltarea
resurselor în sectorul public şi privat , care, sub acest titlu, integrează problematica TIC. Din acest motiv,
obiectivul acestuia este extinderea domeniului de acţiune şi extinderea parteneriatelor publice/private.
Pentru a dezvolta medii de învăţare de înaltă calitate şi pentru a evalua şi dezvolta modele şi strategii
corespunzătoare, Finlanda a lansat o iniţiativă majoră de cercetare şi dezvoltare, care intenţionează să ofere o reţea
multidisciplinară şcolilor şi universităţilor. Iniţiativa va oferi orientare la dezvoltarea reţelei, va face propuneri
asupra modului în care TIC va îmbunătăţi activitatea şcolilor şi va încuraja dezvoltarea contactelor internaţionale
şi a pieţei de produse educaţionale. Aceeaşi iniţiativă a condus şi la înfiinţarea unei şcoli specializată în cercetarea
mediilor de învăţare.
În Suedia, Distum sprijină nu numai învăţământul la distanţă dar constituie în egală măsură un centru de consiliere
şi informare despre contribuţia TIC la acesta. Distum, de asemenea, gestionează şi promovează proiectele tehnice
şi de cercetare.
Comitetul pentru Sisteme Informaţionale Comune (JISC) din Marea Britanie promovează aplicarea şi utilizarea
novatoare a TIC în învăţământul secundar superior şi în învăţământul secundar superior non-obligatoriu oferind
viziune strategică şi o linie directoare de acţiune finanţând infrastructura reţelelor. Aceste dispoziţii ajută
instituţiile să creeze, să administreze şi să întreţină mediile de învăţare. Ele încurajează, de asemenea, schimbul de
informaţii şi experienţă, în special la nivel internaţional.
În Slovenia, o iniţiativă în favoarea de cercetării şi dezvoltării a condus la înfiinţarea a cinci centre de cercetare,
dezvoltare şi inovare în facultăţi şi şcoli. De asemenea, aceeaşi iniţiativă a condus la realizarea a 20 de proiecte
mari de dezvoltare pe an pentru producţia de software educaţional şi de materiale educaţionale pe Internet, şi 100
de proiecte mai mici pentru producţia de conţinuturi educaţionale, tot pe Internet. Iniţiativa sprijină, de asemenea,
implicarea în cercetarea internaţională.
16
Crearea sau dezvoltarea de cursuri virtuale pentru învăţământ la distanţă (Danemarca, Spania, Finlanda, Marea
Britanie şi Norvegia) este o altă formă de iniţiativă extinsă, pentru care există două modele. Primul model constă în
crearea de universităţi virtuale, bazate integral pe acest concept, în timp ce al doilea constă în oferirea de cursuri on-
line, care au primit o formă standard de clasă în instituţiile de învăţământ convenţional. Finlanda sprijină şi
dezvoltarea şcolilor virtuale.
5. Concluzii
Primul lucru rezultat din analiza anchetei este că TIC este cu adevărat prezentă în sistemele educaţionale din UE şi
ţările AELS/SEE. Şi în unele ţări, nu este o greşeală de interpretare să spunem că a devenit o parte integrantă a
sistemelor. Situaţia din sistemele ţărilor în preaderare este contrastantă. Spre deosebire de acţiunile lor anterioare ale
căror rezultate erau departe de a fi un succes, iniţiativele lor prezente generează rezultate mult mai bune. Valorile
curente din societatea noastră, penetrarea tot mai mare a TIC în viaţa de zi cu zi, coordonarea mai eficientă şi
consecinţele acţiunilor de furnizare a echipamentelor şi facilităţilor, a formării, a serviciilor şi a resurselor în domeniul
educaţiei, ca şi impactul pozitiv al investiţiilor promoţionale ale pieţei private, toate explică această stare de fapt.
Totuşi, un progres ulterior cantitativ şi, mai ales, calitativ este încă necesar. Construirea şi rafinarea mecanismelor de
măsurare şi evaluare a proiectelor în curs de desfăşurare reprezintă un domeniu de activitate care trebuie să fie susţinut
atât pe plan naţional, cât şi la nivel european, cu privire la comparabilitatea datelor.
Al doilea punct care trebuie subliniat este importanţa primară a activităţii de comunicare în includerea TIC în cadrul
sistemelor educaţionale. Atâta timp cât numărul de echipamente şi facilităţi existente influenţează în mod pozitiv
aspectele legate de eficienţa reţelelor, multe iniţiative în beneficiul profesorilor exploatează aceste aspecte prin, de
exemplu, adrese de e-mail personale, formare în utilizarea Internet-ului şi a altor comunicaţii electronice, facilităţi
pentru dezbatere sau pentru partajarea practicii între parteneri şi un acces mai uşor la baza de date. Prin comparaţie,
proiectele care reflectă în primul rând preocupările educaţionale şi predare, în termeni de metodă sau conţinut, sunt
mult mai puţine ca număr. Pentru a creşte importanţa rolului specific al TIC ca resursă de învăţare va fi necesar un
progres ulterior în acest domeniu. Într-adevăr, aceasta trebuie să se întâmple dacă avantajele specifice ale TIC
prezentate de către mulţi dintre aceştia ca având importanţă pentru activităţile din sistemele educaţionale, se vor
materializa. Aceasta se aplică, de exemplu, pentru potenţialul de dezvoltare a unor procese mai autonome şi mai
flexibile, a unor atitudini proactive şi responsabile faţă de învăţare şi o mai mare cooperare între parteneri. Noţiunea
de un interes particular care subliniază educaţia este de o semnificaţie crucială în acest context şi trebuie să fie axată
pe o reflecţie şi o dezbatere mai intensă privind competenţele de bază cerute de societatea contemporană. Aceasta nu
este doar o problemă de includere a unei bune cunoaşteri TIC în utilizarea practică a acesteia printre competenţele de
bază necesare, ci de exploatare a potenţialului special al acesteia pentru dobândirea de alte competenţe care în prezent
sunt privite ca esenţiale (ca de exemplu spiritul de iniţiativă, rezolvarea de probleme şi lucrul în echipă etc.).
Chiar dacă obiectivul este să facem din TIC o parte integrantă a sistemelor educaţionale, dezvoltarea mecanismelor de
măsurare (indicatorii, benchmarks etc.) sau intensificarea dezbaterii despre competenţele de bază şi obiectivele
educaţionale, în relaţie cu care TIC are o semnificaţie specială, cooperarea europeană în acest domeniu apare nu numai
necesară, dar este şi purtătoare unor mari speranţe.
17
18
III. DESCRIERI NAŢIONALE
Uniunea Europeană
Belgia 20
Danemarca 25
Germania 28
Grecia 31
Spania 34
Franţa 37
Irlanda 41
Italia 46
Luxemburg 50
Olanda 52
Austria 55
Portugalia 58
Finlanda 60
Suedia 63
Marea Britanie 66
Ţările AELS/SEE
Islanda 73
Liechtenstein 75
Norvegia 77
Ţări în preaderare
Bulgaria 79
Republica Cehă 80
Estonia 82
Cipru 84
Letonia 86
Lituania 88
Ungaria 91
Malta 93
Polonia 95
România 97
Slovenia 99
Slovacia 101
19
Belgia
Belgia unitatea ‘şcoala cibernetică’ (AGERS- serviciul

pentru probleme generale, cercetare ştiinţifică şi
monitorizare inter-reţele).
Comunitatea francofonă
3. Parteneriate publice/private
1. Obiective şi strategii
Nu există în mod real parteneriate de acest tip. Totuşi,
Două obiective generale
parteneriatul (singurul public) cu Belgacom4, prin care
• Includerea TIC în învăţământul obligatoriu, privită
şcolile primesc tarife preferenţiale pentru accesul la
ca un factor de creştere economică, acordă
Internet prin I-line (a se vedea mai jos), merită cu
prioritate formării tinerilor pentru utilizarea noilor
siguranţă să fie menţionat.
tehnologii;
• Această preocupare este însoţită de hotărârea de a
4. Iniţiative la nivelul Comunităţii francofone
promova o politică pentru asigurarea de şanse
egale tuturor elevilor, în legătură cu accesul la a) Învăţământul primar şi secundar
TIC. Începând cu anul 1998, Comunitatea francofonă a
implementat un plan pentru dotarea tuturor şcolilor din
O strategie generală
învăţământul primar şi secundar (pe care le
Este preferată includerea TIC în diverse discipline, în
administrează sau le subvenţionează) cu echipamente
comparaţie cu introducerea unui curs special în acest
multimedia.
domeniu.
a1) Planul pentru echipamente multimedia
2. Partajarea responsabilităţilor Obiective: dotarea şcolilor, care doresc, cu astfel de
echipamente.
Colaborare strânsă dintre Regiunile Valonia şi Parteneri : Comunitatea francofonă, în colaborare cu
Bruxelles. Regiunile Valonia şi Bruxelles.
Începând cu acordul de colaborare din februarie 1998, Grupuri ţintă: şcoli din învăţământul primar şi
Regiunile Valonia şi Bruxelles au lucrat împreună secundar.
pentru dotarea şcolilor Comunităţii francofone cu Perioadă: 1998-2001.
echipamente multimedia. Un comitet de monitorizare, Rezultate intermediare: în perioada anilor şcolari
înfiinţat de către Comunităţi, supervizează 1998/1999 şi 1999/2000, toate şcolile primare şi
implementarea satisfăcătoare a acestui program. secundare din Regiunea Valonia care doreau au primit
astfel de echipamente. În 1999 au primit astfel de
În practică, fiecare regiune pune la dispoziţie
echipamente şi toate şcolile din învăţământul secundar
echipamente informatice şi de telecomunicaţii şi se
din regiunea Bruxelles-ului, în timp ce dotarea şcolilor
ocupă de întreţinerea acestora pe o perioadă de trei ani
din învăţământul primar a început (şi se va termina în
(asumându-şi şi responsabilitatea asigurării acestora
2001).
împotriva furtului, defectării şi deteriorării).
a2) Conectarea la Internet
Comunitatea francofonă supervizează încorporarea
Obiective: în timp ce şcolile din învăţământul
satisfăcătoare a TIC în activitatea educaţională,
secundar pot asigura accesul liber la Internet prin
incluzând formarea profesorilor şi punerea la
reţeaua Intranet CTI (Centrul de Procesare a
dispoziţie a persoanelor resursă/de contact1 etc.
Informaţiilor)5 din septembrie 1997, adevărata
Management independent pentru proiectele de dotare a iniţiativă cu privire la conectarea la Internet se bazează
şcolilor cu facilităţi informatice pe acordul din august 1998 între Comunitatea
• În Regiunea Valonia, dotarea şcolilor este francofonă şi Belgacom, care urmăreşte dotarea a 1665
administrată de către Ministerul pentru de şcoli cu I-line, în termen de 2 ani, la un preţ de 495
Echipament Tehnic şi Transport (MET); EUR (20 000 BEF+TVA) pe an (incluzând instalarea
• În Regiunea Bruxelles, Centrul Informatic al liniei, licenţe şi costul comunicaţiilor, care nu au limită
Regiunii (CIRB) a fost desemnat de administraţie de timp).
să implementeze acest program; Parteneri: Comunitatea francofonă şi Belgacom.
• Coordonarea şi monitorizarea planurilor, Projet Grupuri ţintă: şcoli din învăţământul primar şi
cyber-écoles2 şi Plan multimédia3 pentru secundar.
Comunitatea francofonă se realizează de către Perioadă: începând cu anul 1998.
Rezultate intermediare: acordul a fost modificat în
1
Ca urmare a planului de dotare a şcolilor cu facilităţi TIC în Regiunea aprilie 2000, astfel încât preţul I-line pentru şcoli s-a
Bruxelles, care a fost finalizat între Ministru/Preşedintele Regiunii şi
Ministrul/Preşedintele Preşedinte a Comunităţii franceze în septembrie
1998, o ‘persoană resursă’ responsabilă de menţinerea calităţii trebuie să fie
4
numită de către fiecare şcoală. Belgacom este furnizorul principal de facilităţi globale de comunicare de
2
Pentru Regiunea Valonă. pe piaţa din Belgia. Este o companie publică cu răspundere limitată.
3 5
Pentru Regiunea Bruxelles. Din 2001, CTI nu mai este implicat în oferirea accesului la Internet.
20
Belgia
redus (245 EUR, în loc de 495 EUR) şi numărul de Grupuri ţintă: viitori profesori din învăţământul
linii puse la dispoziţie şcolilor a crescut (+561). primar şi secundar inferior.
Măsuri de promovare şi implementare: până în Perioadă: va intra în vigoare în septembrie 2001.
aprilie 2000, la un cost anual real estimat de Belgacom
c) Educaţia media/multimedia TIC
la 3 966 EUR (160 000 BEF) pe an, Guvernul Federal
Obiective: începând cu 1995, Comunitatea francofonă
a contribuit cu 1 859 EUR (75 000 BEF), iar Belgacom
a creat (prin intermediul Consiliului pentru Educaţie în
cu 1 611 EUR (65 000 BEF), astfel încât fiecare şcoală
Media şi trei centre de resurse recunoscute oficial) o
a trebuit să plătească doar 495 EUR (20 000 BEF).
schemă în vederea generalizării educaţiei în domeniul
a3) Formarea continuă a profesorilor media, începând cu învăţământul primar până la
Obiective: formarea profesorilor în domeniul TIC sfârşitul învăţământului secundar.
(formare pentru utilizarea instrumentelor informatice, Consiliul are ca misiune stabilirea priorităţilor privind
utilizarea în scopuri pedagogice a aplicaţiilor şi învăţământul în domeniul media, integrarea educaţiei
familiarizarea cu media TIC) finanţată sau media în curriculum şi în formarea iniţială şi continuă,
subvenţionată de către Comunitatea francofonă este precum şi încurajarea dezvoltării parteneriatelor.
organizată de către reţelele de învăţământ. În afara Centrele de Resurse (Centrul de Autoformare şi de
celor 2 operatori principali (asociaţia non-profit pentru Formare Continuă al Învăţământului Comunităţii
promovarea formării continue în învăţământul non- francofone CAF ; Centrul Audiovizual al Oraşului
confesional6 şi respectiv centrul de formare în Liege pentru Învăţământul Oficial Subvenţionat ;
informatică în învăţământul secundar (CeFIS)7) care Asociaţia non-profit Media animation pentru
organizează ciclurile de formare, fiecare reţea este Învăţământul Liber Subvenţionat) au ca misiune
liberă să organizeze cursuri de formare specifice principală conceperea şi promovarea de acţiuni de
pentru profesorii săi. formare iniţială sau în timpul carierei.
Grupuri ţintă: profesori din învăţământul primar şi Parteneri: Comunitatea francofonă, Consiliul pentru
secundar. Educaţie în Media (CEM) şi centrele de resurse pentru
Rezultate intermediare: în 1999, reţeaua de educaţia în domeniul media.
învăţământ a Comunităţii francofone a organizat mai Grupuri ţintă: personalul din învăţământul primar şi
mult de 70 de zile de formare în domeniul utilizării în secundar.
scopuri didactice a Internetului (cost : peste 19000 Rezultate intermediare: printre numeroasele acţiuni
EUR). de sensibilizare, CEM a iniţiat, în special, diferite
Măsuri de promovare şi implementare: Ministerul seminarii şi ‘zile de studiu’ privind multimedia
Educaţiei a alocat un buget de 168 567 EUR (6,8 mil. aplicată în educaţie, acordarea de consultanţă pentru
BEF) pentru dezvoltarea formării de bază în domeniul formarea iniţială şi continuă, audierea unor experţi şi
noilor tehnologii. În învăţământul secundar, operatori din domeniul formării iniţiale şi continue, şi
Comunitatea francofonă a deblocat anual 3,96 mil. publicarea unor broşuri pentru sensibilizarea
EUR (160 mil. BEF) pentru formarea continuă a profesorilor etc.
profesorilor. Măsuri de promovare şi implementare: bugetul
anual pentru aceste propuneri (cu bugetul din 2000 ca
b) Învăţământul terţiar
bază) este de 312 345 EUR (12,6 mil. BEF).
Decretul din 12 decembrie 2000 care defineşte
formarea iniţială a profesorilor din învăţământul
Comunitatea germanofonă
primar şi secundar inferior
Obiective: introducerea de noi cursuri de formare, în
domeniul cunoaşterii şi utilizării în scopuri didactice a 1. Obiective şi strategii
media şi TIC. Pentru aceasta, în primul an, un modul Începând cu 1998, Comunitatea germanofonă a avut o
de 15 ore va fi consacrat acestei formări, în timp ce în politică voluntaristă cu privire la dezvoltarea TIC.
anii doi şi trei, numărul de ore va creşte până la 30.
Două obiective principale
Viitorii profesori vor fi îndrumaţi de către personal-
Această politică este axată în jurul a două obiective
resursă, tehnic şi didactic, numit în cadrul diferitelor
majore:
sectoare educaţionale.
Parteneri: departamentele educaţionale în haute • Constituirea unui efort cu privire la dezvoltare a
écoles (instituţii din învăţământul terţiar non- TIC în şcoli ;
universitar) şi şcolile din învăţământul primar şi • Lansarea de iniţiative atât la nivelul formării
secundar care au sarcina de a-şi diversifica la continue, în general, cât şi la cel corespunzător
maximum partenerii. tuturor forţelor importante din societatea civilă.
6
Acest operator se ocupă de administrarea formării continue a profesorilor
şi a personalului auxiliar.
7
Din 1981, acest centru a oferit profesorilor, ca şi comunităţii educaţionale
ca întreg, pregătire şi informare cu privire la obţinerea competenţelor de
bază necesare utilizării eficiente a instrumentelor software şi o bună
cunoaştere a principiilor esenţiale din informatică.
21
Belgia
facilităţi informatice şi multimedia; şcolile primare au
2. Partajarea responsabilităţilor primit 300 de calculatoare.
Pentru a raţionaliza resursele umane şi tehnice în c) Participarea regulată la Netd@ys şi deschiderea
vederea realizării de inovaţii la nivel de TIC, unei unităţi LearnBox
Comunitatea germanofonă pune accentul pe acţiuni Obiective: participarea Comunităţii germanofone la
conjugate, prin intermediul grupurilor de reflexie Netd@ys9 este un mijloc de a-i da acesteia
convocate de către diferitele niveluri de autoritate în posibilitatea de a sensibiliza publicul larg cu privire la
funcţie de nevoi (un astfel de grup este grupul de lucru noile provocări tehnologice legate de TIC. În timpul
al administratorilor de reţea care include reprezentanţi Netd@ys în 2000, doi profesori care au sprijinit
ale diferitelor secretariate ministeriale, ca şi introducerea TIC în şcolile primare şi secundare au
departamentul informatic al Comunităţii; un alt deschis un website educaţional interactiv, cunoscut sub
exemplu este comitetul informal, responsabil cu numele de LearnBox, care include, printre altele, baze
supervizarea muncii realizate în proiectul Learnbox (a de date care permit schimbul de informaţii utile dintre
se vedea mai jos)). toate şcolile din Comunitate.
Inspecţia şcolară este din ce în ce mai implicată în
Comunitatea flamandă
reflecţia asupra TIC şi va deveni, probabil,
determinantă (când problemele de echipament vor face
loc celor legate de o utilizare didactică eficientă a
facilităţilor). Obiective generale
• Dobândirea şi actualizarea cunoştinţelor cu privire
3. Parteneriate publice/private la TIC trebuie să constituie un nou proces de
învăţare pe tot parcursul vieţii;
Parteneriatele nu sunt uşor de realizat deoarece piaţa
Comunităţii germane nu este un punct de atracţie • Şcolile trebuie să se organizeze între ele pentru ca
pentru producătorii de multimedia. ’învăţare pe tot parcursul vieţii’ să devină o
realitate şi o oportunitate deschisă tuturor.
Trebuie totuşi menţionată iniţiativa Explorian8, care
poate fi suplimentată de un produs în limba germană Obiective specifice
(care este deja disponibil pe piaţa vorbitorilor de limbă • Guvernul flamand încurajează şcolile să includă
germană în Germania, Austria şi Elveţia), dacă TIC în curriculum, accentuând nevoia de a asocia
negocierile care au loc cu realizatorii proiectelor învăţarea TIC de disciplinele care se predau în
francofone se încheie cu succes. şcoli;
• În acelaşi timp, guvernul flamand acordă o mare
4. Iniţiative majore implementate de către atenţie formării iniţiale şi continue a profesorilor,
Comunitatea germanofonă ca şi nevoilor şcolilor cu privire la infrastructura
informatică.
a) Conectarea şcolilor secundare ale Comunităţii
germanofone la Internet Cinci strategii generale
Obiective: acordul din 1998 dintre Comunitatea • Dotarea şcolilor cu facilităţi software şi hardware;
germanofonă şi Belgacom, care a fost încheiat pentru • Familiarizarea acestora cu schimbările din
dotarea cât mai multor şcoli secundare cu o I-line domeniul informaticii;
(toate şcolile din Comunitate au fost conectate până în • Formarea profesorilor în domeniul TIC;
2001). • Promovarea proiectelor pentru cooperarea
Parteneri: Comunitatea germanofonă şi Belgacom. internaţională în domeniul TIC;
Grupuri ţintă: şcoli secundare. • Dezvoltarea evaluării şi cercetării în domeniul
Perioadă: începând cu 1998. TIC.
b) Iniţiativa CyberMédia
2. Partajarea responsabilităţilor
Obiective: dotarea tuturor şcolilor doritoare cu
echipamente multimedia. La nivel guvernamental: utilizarea didactică a TIC
Parteneri: Regiunea Valonia şi cea a Comunităţii este definită în termeni de niveluri de reuşită
germanofone. (cercetarea calităţii în învăţare, atitudine şi
Grupuri ţintă: şcoli din învăţământul primar şi competenţe; calitatea curriculum-ului etc.) care trebuie
secundar. să fie atinse de către majoritatea elevilor în funcţie de
Perioadă: începând cu 1999. nivelul sau/şi disciplinele pe care le urmează . Aceste
Rezultate intermediare: în 2000, 13 şcoli din obiective sunt definite de către Serviciul ştiinţific al
învăţământul secundar superior au fost dotate cu departamentului educaţional şi sunt ratificate de către
Parlamentul Flamand. Inspectoratul este responsabil cu
8
Aceasta a implicat până acum contacte informale între sectorul privat, cel
9
public şi Belgacom în scopul dezvoltării unor linii OneLine deja existente Iniţiativa Netd@ys este prezentată pe larg la pag. 18 în Partea 2 Capitolul
pentru a lega toate ţările în care se vorbeşte germana. 1
22
Belgia
evaluarea măsurii în care ţintele au fost atinse. Dincolo Rezultate intermediare: în august 1998, toate şcolile
de aceste sarcini, Guvernul are o contribuţie activă în primare din Comunitate au primit finanţare. Şcolile
ceea ce priveşte dotarea şcolilor cu facilităţi de bază în secundare au ajuns în această situaţie după 1999.
domeniul multimedia (pachete software, servicii de Măsuri de promovare şi implementare: pentru
consiliere etc.). ultima fază a acestei iniţiative se estimează un cost de
64,5 mil. EUR.
La nivelul diferitelor sectoare: şcolile administrate
de către Comunitatea flamandă, şcolile confesionale a2) I-line
etc. sunt responsabile de crearea de software Obiective: ca şi în cazul celorlalte Comunităţi există
educaţional, de serviciile de consiliere şi sprijin, un acord între Belgacom şi Comunitatea flamandă
precum şi de elaborarea de curriculum. pentru a oferi şcolilor acces la Internet, în termeni
speciali. Şcolile pot utiliza 24 de ore pe zi I-line pentru
3. Parteneriate publice/private 248 EUR pe an (inclusiv instalarea, comunicaţiile şi
taxele de înscriere).
Dincolo de înfiinţarea unui ’Task Force’, de către
Parteneri: Comunitatea flamandă şi Belgacom.
departamentul de finanţe, pentru creşterea numărului
Grupuri ţintă: şcoli primare şi secundare.
de parteneriate publice/private, se disting trei mari
Perioadă: 1998-2000. În 29 martie 2000, Ministerul
tipuri de parteneriate:
Federal al Telecomunicaţiilor a garantat o extindere a
a) Programul PC/KD acestei iniţiative cu scopul de a trece de la tehnologia
Acest program este sprijinit de către 30 de companii ISDN la ADSL.
producătoare de hardware şi furnizori de software (ca
a3) Iniţiativa Telenet Pandora
de exemplu Apple Benelux, Barcard cvba, Belgacom,
Obiective: Telenet, operatorul care oferă acces la
Brutélé, Bull-Packard-Bell, Compaq Computer, NV,
Internet, a lansat iniţiativa Pandora pentru şcoli.
Siemens Computers, Philips etc.). Prin intermediul
Costul anual (fără taxe) este de 496 EUR care acoperă
distribuitorilor lor ei oferă reduceri şcolilor care se
în primul rând instalarea, cheltuielile de comunicare,
echipează cu hardware şi software prin acest program.
serviciile de consiliere şi accesul la Internet între orele
b) I-line 6 a.m. şi 6 p.m. etc.
Ca răspuns la legislaţia federală care mandatează Parteneri: Comunitatea flamandă şi Telenet.
Belgacom cu sarcina de a conecta şcolile la Internet la Grupuri ţintă: şcoli primare şi secundare.
un cost redus, această companie a definit produsul I-
a4) Iniţiative pentru promovarea video-
line.
conferinţelor
c) Iniţiativa ’PC în clasă’ Obiective: departamentul educaţional oferă asistenţă
Colaborarea dintre departamentul pentru educaţie şi financiară11 şcolilor pentru obţinerea de echipament în
Uniunea Economică Flamandă care oferă şcolilor materie de video-conferinţe şi formarea necesară
mijloacele de procurare a calculatoarelor la preţuri pentru utilizarea acestuia.
mici, prin intermediul serviciilor ECO PC10. Parteneri: Comunitatea flamandă şi centrul cultural
Landcommanderij Alden Biesen.
4. Iniţiative majore implementate de către Grupuri ţintă: şcoli primare şi secundare.
Comunitatea flamandă b) Iniţiative pentru familiarizarea elevilor cu TIC
a) Iniţiative cu privire la infrastructură b1) Proiectul de software educaţional pentru
a1) Programul PC/KD învăţământul special
Obiective: lansat în 1998, acest program oferă fonduri Obiective: proiect lansat în şcoli pilot care vizează
pentru dotarea claselor cu echipamente multimedia integrarea de software educaţional în învăţământul
(hardware, software, modem-uri etc.). Ultimul obiectiv destinat elevilor cu handicap sau cu dificultăţi de
care trebuie atins este ca, până în 2002, toate şcolile învăţare.
din Comunitate să dispună de un calculator la 10 elevi Parteneri: Comunitatea flamandă şi Universităţile din
(în grupa de vârstă 10-18). Leuven şi Gent.
Parteneri: Comunitatea flamandă şi alţi parteneri Grupuri ţintă: elevi din învăţământul special.
privaţi din sectorul informatic. Rezultate intermediare: rezultatele acestui proiect au
Grupuri ţintă: şcoli primare şi secundare. fost comunicate tuturor şcolilor şi au condus către
Perioadă: 1998-2002. proiectul Terra Nova12.
11
În fiecare an, departamentul educaţional alocă un nou buget pentru
10
Serviciile companiei private ECO PC sunt specializate în recondiţionarea această iniţiativă.
12
echipamentelor informatice în folosul instituţiilor educaţionale şi Terra Nova este un proiect pentru elevii şi profesorii din anul cinci şi şase
organizaţiilor non-guvernamentale (NGO). Aceasta este aprovizionată de al învăţământului primar şi primul an din învăţământul secundar, care caută
către marile firme care doresc să scape de echipamentele uzate şi oferă să promoveze utilizarea TIC în timpul orelor de şcoală. Pentru mai multe
facilităţi bune şi ieftine instituţiilor educaţionale şi NGO. detalii, a se vedea website-ul: http://www.terranova.kuleuven.be.
23
Belgia
pe când departamentul educaţional a sprijinit
b2) Reţeaua Europeană a Şcolilor Novatoare
proiectele novatoare din învăţământul superior. Aceste
(ENIS)
proiecte se referă în general la următoarele: elaborarea
Obiective: această reţea doreşte să interconecteze
de materiale didactice şi de testare; formarea unor
şcolile care sunt renumite pentru experienţa lor în
instructori în domeniul noilor tehnologii educaţionale;
domeniul TIC.
crearea unor infrastructuri educaţionale flexibile şi
Parteneri: Comunitatea flamandă şi European
eficiente; dezvoltarea unor noi metode şi tehnici
Schoolnet.
educaţionale; crearea unor baze de date utile pentru
Grupuri ţintă: toate tipurile de instituţii (din
conceperea de materiale educaţionale.
învăţământul obligatoriu, profesional, superior şi
Grupuri ţintă: profesori din şcolile primare şi
continuu şi formarea profesorilor etc.). Trebuie notat
secundare.
că majoritatea proiectelor ENIS (şcoli virtuale, Enis,
eSchola şi myEurope) sunt destinate profesorilor din d) Iniţiative pentru promovarea proiectele de
învăţământul obligatoriu. cooperare internaţională
Rezultate intermediare: în 2000, 17 şcoli au luat
d1) Iniţiativele OECD13
parte la acest proiect.
Obiective: un seminar privind TIC (iunie 1998), la
b3) Programul matrix care au participat experţi din 25 de ţări membre OECD
Obiective: în cadrul acordurilor Gent IV cu Olanda, şi reprezentanţii Comunităţii Europene s-a încheiat cu
Comunitatea flamandă a dezvoltat programul matrix - decizia de a organiza activităţi în domenii precum:
software educaţional de baze de date destinat şcolilor criterii de calitate pentru software-ul educaţional şi
primare. Programul este scris pe un CD-ROM care multimedia, evoluţia pieţei de software educaţional,
conţine descrierile software-ului educaţional în limba potenţialul pentru parteneriate în acest domeniu,
olandeză creat de către profesori, educatori şi experţi. cercetări şi evaluări ale impactului TIC asupra
Acest software este gratuit pentru şcolile primare. educaţiei.
Parteneri: Comunitatea flamandă şi Olanda. Parteneri: 25 de ţări membre OECD.
Grupuri ţintă: şcoli primare. Perioadă: 1998-2001.
Rezultate intermediare: din 1999, un software similar Rezultate intermediare: pentru fiecare dintre
(dar care poate fi consultat on-line) este disponibil domeniile de activitate precizate, grupurile de lucru
pentru învăţământul secundar, doar pentru cursurile raportează progresele făcute organismelor de la
generale din învăţământul secundar inferior OECD-CERI (Centrul pentru Cercetare Educaţională
(http://www.ond.vlaaderen.be/secundar_scholen/ed şi Inovare).
usoft).
d2) European Schoolnet
c) Iniţiative legate de formarea profesorilor Obiective: reţeaua European Schoolnet a fost iniţiată
ca urmare a întâlnirii neoficiale a miniştrilor educaţiei
c1) Formarea continuă a profesorilor
în Amsterdam pe 2-3 martie 1997, şi a propunerii
Obiective: familiarizarea profesorilor cu noile
ministrului suedez de a crea o reţea a şcolilor
tehnologii, încurajând schimbul de experienţă prin
europene, în cadrul planului de acţiune al Comisiei,
reţele de calculatoare.
’Învăţarea în Societatea Informaţională’. Reţeaua
permite şcolilor din ţările UE să comunice, să testeze
secundare.
resursele şi serviciile educaţionale şi să investească în
Măsuri de promovare şi implementare: Ministerul
proiecte multilaterale, etc. Cu ajutorul reţelei poate fi
Educaţiei a oferit 3,09 mil. EUR (125 mil. BEF),
realizată o vedere de ansamblu asupra nevoilor şcolilor
pentru dezvoltarea unor reţele de expertiză regională
cu privire la TIC.
care să promoveze cooperarea internaţională în
Parteneri: Comisia Europeană, miniştrii educaţiei din
formare şi asistenţă tehnică.
ţările UE, şcolile din aceste ţări.
c2) Formarea iniţială a profesorilor Grupuri ţintă: şcoli din ţările UE.
Obiective: în vederea pregătirii viitorilor profesori Rezultate intermediare: reţeaua demonstrează că
pentru noile lor roluri în societatea informaţională, a şcolile au o nevoie considerabilă de puncte de referinţă
fost iniţiată o dezbatere despre inovaţie prin şi norme cu privire la software-ul educaţional, la
intermediul website-ului pentru învăţământul superior, configuraţii, la reţele etc.
13
Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Europeană.
24
Danemarca
Danemarca instituţii aveau un standard ridicat cu privire la
echipamente.
1. Obiective şi strategii Instituţiile de învăţământ superior: situaţia acestor
instituţii din punct de vedere managerial şi
Obiective generale
administrativ este similară cu cea a instituţiilor de
• dotarea tuturor instituţiilor şcolare cu conectări învăţământ profesional, cu excepţia că în conducerea
fiabile şi ieftine; lor există mai puţini reprezentanţi ai sectorului
• echiparea şcolilor cu Intranet; economic local. Facilităţile informatice din aceste
• asigurarea unui număr suficient de calculatoare instituţii, deşi mult mai modeste decât cele din
înainte de a integra TIC în învăţământ; instituţiile din învăţământ profesional, sunt în prezent
• dezvoltarea de conţinuturi multimedia într-un proces de modernizare. O mare parte a
semnificative; reşedinţelor studenţilor care dispun de propria reţea,
• integrarea TIC în formarea iniţială a profesorilor şi oferă acestora acces nelimitat la Internet la un preţ
oferirea unui ‘permis de conducere TIC’ care să le lunar foarte mic.
ateste cunoştinţele;
• adaptarea cursurilor la schimbările impuse de TIC; 3. Parteneriate publice/private
• dezvoltarea de cursuri on-line pentru promovarea
învăţării pe tot parcursul vieţii; Nu există parteneriate publice/private. Societăţile
private pot încheia diverse acorduri cu instituţiile
• asigurarea unei coordonări mai bune dintre
implicate în domeniul educaţiei, dar responsabilitatea
cercetarea în domeniul TIC şi educaţie.
fondurilor este, în mod invariabil, a uneia sau a mai
Strategii multor instituţii publice. Doar iniţiativa 'Learning Lab
Strategiile pentru atingerea acestor obiective sunt Denmark’ (a se vedea mai jos), care dispune de un
incluse în planul de acţiune intitulat ‘TIC în sistemul mijloc de finanţare limitat, poate, eventual, să fie
educaţional’ lansat în 1998 (pentru perioada 1998- considerată ca un exemplu de parteneriat public/privat.
2003) de către Ministerul Danez al Educaţiei.
Acest plan de acţiune acoperă cinci domenii: 4. Iniţiative majore implementate
• implicaţiile TIC pentru elevi şi studenţi;
a) Iniţiative generale (conţinute în planul de acţiune
• profesorii şi TIC;
TIC)
• domeniile de studiu şi TIC;
• accesul flexibil şi egal la procesul de învăţare pe a1) Conectarea instituţiilor şcolare
tot parcursul vieţii; Obiective: această iniţiativă acoperă două aspecte:
• coordonarea dintre cercetarea în domeniul TIC şi În primul rând, încă din 1994, Ministerul Educaţiei a
educaţie. extins reţeaua Sektornet specializată în educaţie, care
din 2001 include toate instituţiile educaţionale. Totuşi,
2. Partajarea responsabilităţilor 25% din Folkeskolen nu au profitat de această
facilitate, chiar dacă prin intermediul proiectului IT,
Folkeskolen (şcoli din învăţământul primar şi media şi Folkeskolen acestea sunt conectate cu
secundar inferior): acestea sunt în responsabilitatea celelalte instituţii (cu operaţii de instalare gratuite pe o
municipalităţilor în ceea ce priveşte echipamentul, la durată de doi ani, taxele aferente comunicaţiilor sunt
angajarea şi salarizarea profesorilor; Ministerul suportate de instituţie).
Educaţiei nu intervine decât pentru a face recomandări În al doilea rând, în cadrul subvenţiilor naţionale cu
pe parcursul elaborării curriculum-ului. privire la conectarea şcolilor la Internet, statul a impus
Gymnasiet (şcoli din învăţământul secundar superior): ca şcolile private să finanţeze ele însele crearea unei
aceste şcoli sunt în responsabilitatea districtelor, reţele Intranet. Această iniţiativă s-a dovedit un succes,
singurele responsabile de finanţare. În contrast cu între 80% şi 100% din aceste şcoli având acces la
situaţia din Folkeskolen, Ministerul Educaţiei Internet.
supervizează aspectele pedagogice. Grupuri ţintă: şcoli (de la toate nivelurile
educaţionale).
Perioadă: 2000-2003.
Instituţiile de învăţământ profesional: aceste Măsuri de promovare şi implementare: aproximativ
instituţii sunt independente, finanţate în întregime de 80,59 mil. EUR (600 mil. DKK) în total.
către stat. Aceste instituţii au o conducere proprie
alcătuită din reprezentanţi ai angajatorilor şi ai a2) Dotarea şcolilor cu echipamente informatice
angajaţilor din sectorul economic local, însărcinaţi cu Obiective: chiar dacă statul a acordat subvenţii pentru
repartizarea subvenţiilor pe care le acordă statul în a sprijini şcolile din sectorul public în vederea
funcţie de numărul de elevi. Din 1997 până în 2000, procurării de facilităţi informatice, municipalităţile (în
aceste instituţii au primit 10,07 mil. EUR (75 mil. cazul Folkeskolen) şi districtele (în cazul Gymnasiet)
DKK) pentru facilităţi informatice. În 2001, aceste au fost responsabile de procurarea echipamentelor de
acest tip.
25
Danemarca
Rezultate intermediare: în 1999, Folkeskolen aveau 1 a6) Promovarea coordonării dintre cercetarea în
calculator pentru o medie de 10,3 elevi, Gymnasiet domeniul TIC şi educaţie
aveau un calculator pentru o medie de 6,6 elevi, iar Obiective: Şcoala Regală Daneză de Ştiinţe
şcolile profesionale aveau un calculator pentru 2,6 Educaţionale, Institutul Danez de Cercetare
elevi. Educaţională şi Centrul pentru Tehnologie Aplicată în
Educaţie au colaborat încă din 1998 în domeniul
a3) Integrarea TIC în formarea iniţială a
cercetării didactice. Iniţiativa ‘Learning Lab Denmark’
profesorilor
a fost creată în cadrul Centrului pentru Tehnologie
Obiective: Legea din 1998 cu privire la formarea
Aplicată în Educaţie, un institut independent de
profesorilor din Folkeskolen stipulează includerea
Universitatea Daneză de Ştiinţe Educaţionale.
informaticii în toate disciplinele predate. Viitorii
Parteneri: Şcoala Regală Daneză de Ştiinţe
profesori care vor fi pregătiţi conform acestei noi legi
Educaţionale, Institutul Danez de Cercetare
vor absolvi începând cu anul 2002. În ceea ce priveşte
Educaţională şi Centrul pentru Tehnologie Aplicată în
formarea profesorilor de Gymnasiet şi şcoli
Educaţie.
profesionale, aceştia trebuie să susţină examenul
Candidatus (de nivel postuniversitar). Pentru b) Iniţiative specifice
profesorii din învăţământul superior nu sunt necesare
b1) Universitatea virtuală daneză
competenţe de lucru cu calculatorul, totuşi unele
Obiective: această universitate reprezintă un organism
universităţi au lansat “strategii informatice” care
coordonator al universităţilor daneze şi al instituţiilor
presupun competenţe în domeniu pentru profesori.
de învăţământ superior, însărcinată cu propunerea de
Rezultate intermediare: iniţiativa este prea recentă
curriculum pentru învăţământ superior, prin
pentru a putea fi evaluată.
intermediul învăţământului la distanţă pe Internet, cu
Măsuri de promovare şi implementare: “permisul de
intenţia ca, pe termen lung, să se ajungă la nivelul
conducere TIC” deţinut în 2001 de 33% dintre
celor mai buni furnizori de curriculum. Unul dintre
profesorii din Folkeskolen, acelaşi cu cel specific (mai
obiectivele principale ale acestei iniţiative este de a
orientat spre discipline) care va fi propus profesorilor
promova un produs de calitate care să permită elevilor
din Gymnasiest în primăvara lui 2001, constituie unul
şi persoanelor active pe piaţa muncii să-şi dezvolte
din elementele de punere în practică a acestei
competenţele la distanţă în mod continuu. Un alt
iniţiative.
obiectiv pe termen lung este ca portalul universităţii să
a4) Adaptarea disciplinelor şcolare la TIC devină cel mai actualizat site danez pentru
Obiective: chiar dacă Ministerul Educaţiei a încercat învăţământul superior la distanţă de pe Internet, având
să se ocupe de această problemă încă din 1997, acces la biblioteca daneză de cercetare electronică şi la
rezultatele nu au fost vizibile. Totuşi, Ministerul alte resurse de informare şi baze de date. Portalul va
Educaţiei se aşteaptă ca recent creata Universitate deveni operaţional în septembrie 2001.
Daneză pentru Studii Educaţionale să fie capabilă să Parteneri: Guvernul danez, universităţi şi instituţii de
aducă o contribuţie esenţială în acest domeniu. învăţământ superior.
Grupuri ţintă: studenţi din învăţământul superior care
a5) Dezvoltarea de cursuri on-line
doresc să urmeze o parte sau toate studiile lor la
Obiective: din 1990, învăţământul la distanţă este
distanţă; persoanele active interesate de o
definit ca metodă de predare şi nu ca metodă de
educaţie/formare continuă de nivel înalt; întreprinderi
organizare. Chiar dacă Ministerul nu înregistrează
publice sau private pentru care formarea continuă a
sistematic cursurile disponibile pe Internet, acesta
angajaţilor reprezintă o parte semnificativă a strategiei
recunoaşte creşterea similitudinilor dintre educaţia în
competiţionale sau reprezintă o politică a
clasă şi cea la distanţă. Această concluzie a condus la
departamentului de resurse umane; instituţiile de
ideea constituirii unei universităţi virtuale (a se vedea
învăţământ superior care oferă materialele necesare
mai jos), în special pentru a compensa lipsa cursurilor
învăţării/predării virtuale din universitatea deschisă la
de învăţământ superior pe Internet.
distanţă.
Grupuri ţintă: toţi cetăţenii.
Măsuri de promovare şi implementare:
Măsuri de promovare şi implementare: Începând cu
Guvernul danez a alocat 5,37 mil. EUR (40 mil.
anul 1996, guvernul a alocat 2,01 mil. EUR (15 mil.
DKK) pentru înfiinţarea acestei universităţi virtuale.
DKK) pentru dezvoltarea serviciilor de învăţământ pe
Au fost stabilite condiţii specifice. Universitatea
Internet. Această iniţiativă a fost realizată de UNI-C, o
trebuie să asigure, prin Internet, un învăţământ la
instituţie din sectorul public care administrează
distanţă flexibil, transparenţă şi consistenţă privind
Sektornet (a se vedea mai sus) şi serviciile pe Internet.
cursurile oferite, descriere a cursurilor, pentru ca
Începând cu anul 2001 o subvenţie de 45,67 mil. EUR
viitorii utilizatori să le poată compara, precum şi
(340 mil. DKK) a fost acordată pe o perioadă de trei
sprijin pentru învăţământul la distanţă pentru studenţi
ani proiectului IT, media and the Folkeskole.
şi firme străine (prin colaborare cu universităţi din
străinătate). Fiecare instituţie de învăţământ are sarcina
de a satisface continuu aceste cerinţe privind calitatea.
26
Danemarca
b2) Iniţiativa ‘Learning Lab Denmark’ ‘Learning Lab’ sunt realizate în cadrul consorţiilor
Obiective: lansată pe 1 iulie 2000, ‘Learning Lab (care depind din punct de vedere instituţional de
Denmark’ este o instituţie independentă de ‘Learning Lab’) care se ocupă independent de
Universitatea Daneză de Studii Educaţionale. managementul cercetărilor urmând anumite linii
‘Learning Lab’ este, în principal, un laborator de directoare.
cercetări experimentale cu privire la educaţie şi Grupuri ţintă: firme, organizaţii şi instituţii
dezvoltarea competenţelor personalului din cadrul educaţionale.
firmelor (publice şi private), din instituţii şi organizaţii Perioadă: 2000-2004.
educaţionale. Obiectivul acestei iniţiative este de a Măsuri de promovare şi implementare:
deveni un centru de cercetare deschis care să-şi Guvernul danez a contribuit cu 8,06 mil. EUR (60 mil.
desfăşoare activităţile în toată ţara în cooperare cu DKK) pe o perioadă de patru ani şi se aşteaptă un plus
diverşi parteneri. de 3,22 mil. EUR (24 mil. DKK) tot pe o perioadă de
patru ani, cu finanţare externă.
Parteneri: o cooperare între instituţiile educaţionale,
cercetători, consultanţi şi profesori. Experimentele
27
Germania
Germania vorbeşte mai jos) din partea industriei germane pentru
a promova utilizarea TIC în societate, în general, şi în
sistemul educaţional, în particular. Sectorul industrial a
ajutat la dotarea a 20.000 de şcoli cu facilităţi TIC.
Obiective generale
Printre cele mai importante parteneriate se află:
• încurajarea unei abordări responsabile, critice şi
• cea mai impresionantă contribuţie a venit din
creative din partea elevilor şi a studenţilor;
partea Deutsche Telekom care nu numai că a oferit
• includerea TIC în formarea iniţială şi continuă a acces gratuit la Internet tuturor şcolilor, dar a şi
profesorilor; donat 20.000 de calculatoare;
• încurajarea parteneriatelor dintre centrele • programul de formare continuă a profesorilor ‘A
multimedia şi instituţiile de formare a profesorilor preda pentru viitor’, dezvoltat de INTEL1 , marcă
din Länder. înregistrată a societăţii INTEL, prima companie
Strategii internaţională în domeniul microelectronicii, a
• au fost luate măsuri în ceea ce priveşte permis pregătirea a 120.000 de profesori în
echipamentele, conţinuturile şi formarea domeniul utilizării TIC, în clasă şi la distanţă;
profesorilor, atât la nivel federal, cât şi la cel de • o colaborare2 , lansată de către Ministerul
Land; Educaţiei şi Cercetării şi Centrul pentru Cercetare
• noi abordări didactice şi metode de predare sunt în şi Tehnologie Informaţională , regrupând mai mult
centrul anumitor programe şi directive de 120 de firme din sectorul tehnologiilor
educaţionale, şi fac obiectul unei evaluări informaţionale, participă la echiparea şcolilor cu
periodice; infrastructura informatică necesară, prin stabilirea
• este încurajată ameliorarea organizării şi a unor preţuri avantajoase şi prin asigurarea de
conţinutului activităţilor pluridisciplinare, cu servicii de consiliere gratuite prin intermediul unor
privire la pedagogie, bazată pe media; persoane calificate din cadrul firmelor în cauză.
• calificările dobândite de profesori în cursul În scopul promovării iniţiativelor implicând
formării lor sunt supuse unei perfecţionări parteneriate publice/private au fost create centre de
permanente; competenţe în domeniul media care oferă programe de
• există baze de date speciale şi portaluri care oferă calificare, la nivel terţiar, de foarte bună calitate, la
informaţii şi care reuneşte domenii ale formarii nivel internaţional, în strânsă cooperare cu instituţiile
continue, până acum separate (formarea continuă a de învăţământ superior din străinătate.
profesorilor, de nivel universitar);
• a fost dezvoltată o largă gamă de oferte de cursuri, 4. Iniţiative majore implementate
calificări şi formări la distanţă, în domeniul TIC,
iar autoformarea via Internet este încurajată. a) Anschluss statt Ausschluss. IT in der Bildung
(programul de acţiune ‘IT în educaţie: comunicare
2. Partajarea responsabilităţilor mai degrabă decât izolare’)
Programul de acţiune ‘IT în educaţie: comunicare mai
Responsabilităţile Land-ului: ministerele educaţiei şi degrabă decât izolare’, dezvoltat pe baza obiectivelor
cercetării din Länder sunt responsabili de formarea programului de acţiune din septembrie 1999 şi a
continuă a propriilor profesori (care sunt funcţionari măsurilor iniţiativelor Uniunii Europene eEurope şi
publici). eLearning, reprezintă principala iniţiativă a
Responsabilităţile municipalităţilor: municipalităţile Guvernului Federal cu privire la utilizarea TIC în
sunt responsabile, în general, de dotarea cu facilităţi educaţie.
TIC a şcolilor din sectorul public. Iniţiativa urmăreşte dezvoltarea unor noi forme de
Responsabilităţile Guvernului Federal: autorităţile învăţământ la distanţă şi de software educaţional, şi
federale îşi împart responsabilităţile cu Länder-ele în găsirea unor soluţii la nivel de sector pentru diverse
domeniile legate de impozite, drepturi de autor literare asociaţii comerciale, ateliere şi alte sectoare cu o mare
şi artistice, drepturi legate de utilizarea Internet-ului, densitate a forţei de muncă. În mai multe domenii
învăţământul la distanţă şi asigurarea calităţii administrative federale, au fost subvenţionate diverse
serviciilor şi software-ului educaţional. Guvernul forme de învăţământ la distanţă, în cadrul
Federal oferă, de asemenea, şi sprijin financiar. numeroaselor proiecte de formare continuă. Unele
dintre aceste iniţiative vizează completarea
3. Parteneriate publice/private reorganizarea pregătirii la locul de muncă şi a formării
continue, în aşa fel încât suporturile informaţionale
În paralel cu parteneriatele publice/private cu industria
locală, există o iniţiativă la nivel naţional (iniţiativa 1
D21 ‘Inovaţie şi locuri de muncă în societatea INTEL este implicat în iniţiativa D21. Pentru mai multe detalii, a se vedea
website-ul: http://www.intel.de.
informaţională a secolului XX1’ despre care se 2
Mai multe informaţii pot fi obţinute de pe website-ul:
http://www.marktplatz-fuer-schulen.de.
28
Germania
pentru învăţare şi programele de formare continuă să b) Iniţiativa D215 (Inovaţie şi Locuri de Muncă în
poată deveni compatibile. Societatea Informaţională a Secolului XXI)
adoptată la 22 septembrie 1999
Acest program, completat cu măsuri luate de Lander ,
dispune de credite federale în valoare de 715,80 mil b1) Acţiuni sprijinite de către Ministerul Federal al
EUR (1,4 Mld DEM) pentru perioada 2000-2004 din Educaţiei şi Cercetării
care 130,38 mil EUR (255 mil DEM) se alocă
Ministerul Federal al Educaţiei şi Cercetării are în
instituţiilor de formare profesională pentru
vedere următoarele domenii:
completarea dotării cu echipamente informatice. 66,47
• dezvoltarea website-ului Lehrer-Online cu o nouă
mil EUR (130 mil DEM) sunt consacraţi dezvoltării de
prioritate numită ‘Femeile profesor şi elevii sunt
noi tipuri de învăţământ la distanţă.
on-line’ finanţată prin programul Infoschul;
Principalele acţiuni din cadrul programului sunt • înfiinţarea reţelei DFN-Verein destinată
următoarele: instituţiilor din învăţământul superior şi celor de
a1) Iniţiativa ‘Şcoli on-line’ cercetare;
Obiective: lansată în 1996, această iniţiativă, care • promovarea a trei proiecte de învăţământ pe
implică Guvernul Federal şi Deutsche Telekom, Internet pentru care Ministerul oferă 56,24 mil.
doreşte să asigure tuturor şcolilor conectări gratuite la EUR (110 mil. DEM), pe o perioadă de cinci ani:
Internet (în care se include instalarea şi monitorizarea) primul an implicând realizarea unei cooperări
până la sfârşitul anului 20013. virtuale între Fachhochschulen6, al doilea an se
Parteneri: Guvernul Federal şi Deutsche Telekom. referă la dezvoltarea suportului multimedia pentru
Grupuri ţintă: şcoli din învăţământul primar şi cursurile de chimie, iar al treilea an urmăreşte
secundar. dezvoltarea de soluţii tehnice şi de organizare cu
Perioadă: 1996-2001. privire la „teleînvăţare” în centrele de formare
continuă;
a2) Sprijinirea dezvoltării de software educaţional • sprijinirea diverselor proiecte pilot industriale care
Obiective: iniţiativă lansată de către Ministerul implică companii, instituţii, profesori etc.
Federal al Educaţiei şi Cercetării şi care se axează pe
dezvoltarea software-ului educaţional4. b2) Acţiuni sprijinite de către Ministerul Federal
Parteneri: Ministerul Federal al Educaţiei şi Cercetării pentru Afaceri Economice şi Tehnologie
şi Centrul de Cercetare şi Tehnologie Informaţională. Ministerul Federal al Afacerilor Economice şi al
Grupuri ţintă: şcoli de la toate nivelurile educaţionale Tehnologiei are în vedere următoarele domenii:
(inclusiv instituţiile de învăţământ profesional). • promovarea concursului ‘LERNET-învăţare bazată
Perioadă: 2000-2004. pe web în întreprinderile mici şi mijlocii şi în
Măsuri de promovare şi implementare: o finanţare administraţiile publice’, care are ca obiectiv
de 255,64 mil. EUR (500 mil. DEM) pentru perioada promovarea exemplelor de bună practică cu privire
2000-2004. la infrastructura instruirii bazate pe Internet în
a3) Programul de modernizare a instituţiilor de sectorul privat sau în administraţiile publice.
învăţământ profesional Ministerul oferă sprijin financiar celor mai bune
Obiective: programul de modernizare a instituţiilor 10 proiecte şi ajută la implementarea acestora;
educaţionale din învăţământul profesional, care are ca • adoptarea noilor reglementări privind formarea,
scop principal dotarea şcolilor cu facilităţi TIC şi este împreună cu Ministerul Federal al Educaţiei şi
implementat de către Ministerul Federal al Educaţiei şi Cercetării.
Cercetării. c) Acţiuni comune care implică Guvernul Federal
Parteneri: Institutul Federal pentru Învăţământ şi Länder
Profesional şi alţi parteneri sociali.
Grupuri ţintă: instituţii de învăţământ profesional. c1) Acţiunea comună ‘Construirea de instituţii de
Măsuri de promovare şi implementare: 130,38 mil. învăţământ superior’
EUR (255 mil. DEM). Obiective: această iniţiativă, vizând sprijinirea
programelor de dotare a şcolilor cu facilităţi
a4) Facilităţi pentru bibliotecile publice informatice, înfiinţarea unor reţele de comunicare în
Obiective: asigurarea accesului la Internet pentru toate instituţiile din învăţământul superior şi extinderea
bibliotecile publice, acordând prioritate acelora care nu oportunităţilor de pregătire în domeniul informaticii, a
dispun de resursele necesare. implicat colaborarea dintre Guvernul Federal şi Länder
Grupuri ţintă: biblioteci publice. pe parcursul mai multor ani.
Rezultate intermediare: în 2000, jumătate din totalul Măsuri de promovare şi implementare: în 2000, la
bibliotecilor erau conectate la Internet. nivel de Guvern Federal şi de Länder s-a alocat o sumă
3
de 83,34 mil. EUR (163 mil. DEM), în cadrul celui de-
Guvernul Federal doreşte să extindă această iniţiativă pe o perioadă
nespecificată de timp peste anul 2001.
4 5
Mai multe informaţii sunt disponibile pe website-ul: Mai multe informaţii la: http://www.initiatived21.de.
6
http://www.gmd.de/NMB/PT/NMB.html. Universitatea de Ştiinţe Aplicate (ISCED 97 nivel 5A).
29
Germania
al 29-lea plan pentru dezvoltarea instituţiilor de proiectele pilot cu tema ‘noile tehnologii de informare
învăţământ superior. şi comunicare din sistemul educaţional’, iniţiată chiar
în anul 1983 de către autorităţile federale şi Länder
c2) Acţiuni comune în favoarea învăţământului la
prin Comisia Bund-Länder, pentru stabilirea unor
distanţă
obiective în domeniul formării şi pentru promovarea
Obiective: Guvernul Federal şi Länder au pus bazele
cercetării (BLK). Proiectul SEMIK, demarat în anul
câtorva acţiuni comune în domeniul învăţământului la
1998, are ca obiectiv integrarea susţinută a TIC în
distanţă, cărora le consacră o sumă de 5,11 mil. EUR
toate instituţiile de învăţământ. Principalele obiective
(10 mil. DEM) anual, care au ca principal punct comun
ale programului sunt formarea iniţială şi continuă a
utilizarea reţelelor de calculatoare şi a multimedia în
profesorilor, dezvoltarea şcolilor, a conceptelor
educaţie.
educaţionale şi a curriculum-ului, şi dobândirea de
Măsuri de promovare şi implementare: Guvernul
instrumente tehnologice.
Federal şi Länder oferă o sumă de 122,71 mil. EUR
Grupuri ţintă: instituţii de învăţământ (toate
(240 mil. DEM) pentru a ajuta instituţiile din
nivelurile).
învăţământul superior să dezvolte utilizarea extensivă
Rezultate intermediare: proiectul este riguros
a TIC din 1996 până în 2000.
monitorizat şi rezultatele obţinute sunt disponibile
c3) Proiectul pilot SEMIK (Integrarea Sistematică pentru toate şcolile.
a Media şi a TIC în procesul de predare şi învăţare)
d) Iniţiative la nivel de Länder
Obiective: iniţiativa a fost lansată unul dintre
A se vedea website-ul: http://www.bildungsserver.de.
30
Grecia
Grecia departamentele ministeriale, de învăţământul primar şi
secundar.
1. Obiective şi strategii Implementarea şi monitorizarea programelor sunt
asigurate de departamentele învăţământului primar şi
Ministerul Grec al Educaţiei şi Cultelor a lansat
secundar din minister. Patru organisme suplimentare
‘Programul Operaţional pentru Societatea
sunt implicate în îndeplinirea acestei sarcini atâta timp
Informaţională’ pentru perioada 2000-2006 care
cât este vorba de implementarea proiectelor pentru o
extinde iniţiativele precedente, ca de exemplu acţiunea
Societate informaţională, împreună cu unităţile
Odysseia1 , din perioada 1996-2000, şi care
universitare, Instituţiile de Educaţie Tehnică şi
completează măsurile generale de dotare a şcolilor cu
Institutul de Tehnologie Informatică (CTI). Acestea
echipamente, de conectare a şcolilor în reţea şi de
sunt:
dezvoltare TIC în educaţie.
• Departamentul de Implementarea Proiectelor
Două obiective generale Educaţionale din cadrul Ministerului Educaţiei
Planul are două obiective generale: (DIEFES);
• oferirea unui serviciu şi a unei mai bune calităţi a • Organizaţia pentru Construcţii Şcolare (OSK);
vieţii cetăţenilor; • Institutul Naţional pentru Tineret (NEI);
• contribuţia la dezvoltarea resurselor economice • Institutul Pedagogic (PI).
generale şi a celor umane.
Proiectele care necesită finanţări pe termen scurt sunt
Strategii implementate de şcoli împreună cu autorităţile locale.
• echiparea şcolilor şi a tuturor unităţilor
b) În funcţie de ‘produse’
administrative de la nivelurile primar, secundar şi
Cu privire la infrastructură informatică, Ministerul
a şcolilor care oferă un învăţământ pentru copiii cu
Educaţiei fixează standarde care sunt apoi aprobate de
nevoi speciale cu o infrastructură informatică şi cu
Institutul Pedagogic. OSK, DIEFES sau CTI înscriu
echipamentele audiovizuale corespunzătoare;
cereri pentru oferte. Institutul Pedagogic furnizează
• completarea şi modernizarea reţelei naţionale
materialul de învăţământ selecţionat din aceste oferte.
educaţionale (EduNet), ca şi a infrastructurii şi a
Software-ul educaţional utilizat în şcoli este dezvoltat,
serviciilor acesteia, astfel încât toate şcolile să
fie prin intermediul ofertelor, fie prin intermediul
poată avea acces la reţea până la sfârşitul anului
universităţilor sau al instituţiilor care lucrează în
2001, şi instalarea unei reţele Intranet care să lege
colaborare cu companiile de înaltă tehnologie.
toate şcolile până în 2006;
• asigurarea unui acces rapid la Internet a
profesorilor şi elevilor şi ameliorarea constantă a
reţelei universitare greceşti (GUNet) şi a centrelor Ministerul Educaţiei (Directoratele de studii pentru
de management ale învăţământului superior; învăţământul primar şi secundar), împreună cu PI şi
• crearea şi/sau modernizarea ‘laboratoarelor CTI au constituit un parteneriat cu Organizaţia
infomatice’2 în învăţământul superior; Naţională de Telecomunicaţii (OTE) pentru sprijinirea
• creşterea numărului de centre de informare printr-o dezvoltării unei reţele de mare capacitate. Ministerul a
reţea pentru tineri în diferite sectoare ale societăţii; mobilizat resurse sociale semnificative, adică 69 de
• dezvoltarea infrastructurii eLearning printr-un plan unităţi universitare şi 19 institute de cercetare şi muzee
care acoperă întregul sistem educaţional. (în acţiunea Odysseia, 1996).
Trebuie amintit că măsurile generale ale Ministerului 4. Iniţiative majore implementate
Educaţiei pun accent pe introducerea TIC în
învăţământul pentru copii cu nevoi speciale. La toate nivelurile educaţionale, toate iniţiativele
naţionale se ocupă cu procurarea de hardware,
2. Partajarea responsabilităţilor dezvoltarea şi evaluarea de software educaţional şi
formarea profesorilor şi altor persoane de conducere
a) În funcţie de sarcinile administrative din sistemul educaţional. Au fost lansate iniţiative
specifice pentru fiecare nivel de învăţământ.
În domeniul planificării politicilor educaţionale, a) Învăţământul primar: Programul Island of
Institutul Pedagogic3 este responsabil, împreună cu Phaeakes
Obiective: iniţiat în cadrul ‘Programului pentru
1
formarea profesională iniţială şi continuă’ (care este
Parte a Programului de Muncă ‘Pregătirea şi Educaţia Profesională
Iniţială’, acţiunea Odysseia cuprinde 19 programe. Scopul acesteia este
3
includerea TIC în activitatea de zi cu zi a 380 de şcoli din învăţământul Un organism consultativ al Ministerului Educaţiei care este responsabil de
secundar. Ministerul Educaţiei, Institutul Pedagogic şi Institutul de cercetarea cu privire la învăţământul primar şi secundar şi de pregătirea
Tehnologie Informatică sunt responsabile cu implementarea programului de unor propuneri pentru politici educaţionale. Institutul este de asemenea
faţă. responsabil de dezvoltarea curriculum-ului şi de redactarea manualelor
2
Clase cu echipamente informatice în care se organizează activităţi de şcolare care sunt ajustate pe baza rapoartelor anuale primite de la consilierii
grup. şcolari.
31
Grecia
acoperit de acţiunea Odysseia), programul Island of Trei activităţi importante completează această
Phaeakes are ca obiectiv dotarea a 14 şcoli din iniţiativă:
sectorul public cu laboratoare informatice care sunt • Dezvoltarea sau procurarea de software
legate la Internet şi integrează software educaţional educaţional: Ministerul Educaţiei demarează
nou. Împreună cu programul pentru societatea producţia de software educaţional în parteneriat cu
informaţională (a se vedea mai sus), acesta a fost proiecte de acelaşi tip în limba greacă sau proiecte
extins pentru a include şi realizarea unei baze de date străine traduse în limba greacă. Această măsură
pentru a acoperi nevoile profesorilor şi a stagiarilor în este destinată întăririi acţiunii biroului de
timpul pregătirii. Obiectivele formării sunt: dobândirea certificare, din cadrul Institutului Pedagogic, care
unui nivel de bază în domeniul informaticii, integrarea autorizează software-ul educaţional;
utilizării informaticii în procesul de învăţământ şi • Formarea profesorilor în domeniul TIC: Ministerul
creşterea familiarizării cu software-ul educaţional şi cu Educaţiei doreşte să dezvolte un sistem de
metodele de evaluare a acestora. Un efort considerabil pregătire flexibil care să includă centre de formare,
a fost făcut pentru dotarea şcolilor primare cu laboratoare informatice şi diplome de absolvire a
hardware. Obiectivele (cantitative şi calitative) sunt de programului de formare. Scopul acestei acţiuni
a exista un calculator la fiecare 12 elevi, până în 2006, este de a familiariza profesorii (din centrele de
de a include TIC în procesul educaţional şi de a ajuta formare sau din clase sau care sunt implicaţi
elevii să dobândească cunoştinţele de bază pentru învăţământul independent sau la distanţă) cu
utilizarea TIC. utilizarea TIC în educaţie. În acest scop, vor fi
Parteneri: CTI, şi departamentele pentru formarea înfiinţate centre regionale de sprijin (Mokese), în
profesorilor din învăţământul primar de la timp ce sprijinul financiar va fi acordat fiecărui
Universitatea din Atena, Thessaly şi Creta şi-au profesor care se va implica în program, iar reţeaua
asumat responsabilitatea pentru întregul program EduNet4 va asigura accesul la baze de date.
(procurarea de hardware, formarea profesorilor şi • Dezvoltarea învăţământului la distanţă: Ministerul
producerea şi evaluarea software-ului educaţional). Educaţiei va încuraja dezvoltarea unui nou
Grupuri ţintă: profesorii şi personalul de conducere software educaţional şi implementarea unui sistem
din învăţământul primar. de formare a profesorilor şi de coordonare a
Perioadă: 1998, până la sfârşitul anului şcolar activităţii de formare.
2000/2001.
c) Învăţământul terţiar
b) Învăţământul secundar: modernizarea
infrastructurii şi a serviciilor reţelei educaţionale Obiectivul major al realizării unei reţele de capacitate
naţionale mare pentru studenţii şi profesorii din universităţi -
În cadrul acţiunii Odyssea din perioada 1996-2000, care a implicat, în particular, o actualizare constantă a
Departamentul pentru Învăţământ Secundar din cadrul reţelei interne, oferirea de servicii pentru instituţiile de
Ministerului Educaţiei, Institutul Pedagogic şi CTI au formare de nivel superior şi implementarea GU-Net5 –
echipat 400 de instituţii de nivel secundar superior cu a fost atins. Între timp, reţeaua de cercetare şi
laboratoare informatice încă din 1997. A fost realizat, tehnologie din Grecia (GrNet) creată în 1998 participă
de asemenea, şi un nou software educaţional pentru la programele pilot în domeniul TIC ale UE, numite
predarea tuturor disciplinelor în instituţiile de Tftant6 şi Sequin7, şi ale Statelor Unite (Internet 2).
învăţământ secundar inferior, iar CTI a adaptat Începând cu anul 1999, cinci clase de învăţământ la
software-ul educaţional internaţional la nevoile distanţă au fost înfiinţate, şi sunt planificate 12 până în
interne. anul 2006.
Obiective: lansată în aprilie 1999, această iniţiativă Universitatea deschisă şi la distanţă, care a oferit
urmăreşte să dea asigurări că toate şcolile vor putea doar două proiecte pilot în 1998, are în prezent 5 000
avea acces la reţea până la sfârşitul anului 2001 şi vor de studenţi cu vârste de peste 23 de ani, care au acces
fi legate într-o reţea Intranet până în 2006. Proiectul va la aproximativ 20 de cursuri organizate în funcţie de
fi terminat atunci când toate cele 51 de prefecturi din nevoile acestora. Studenţii sunt supervizaţi de către
ţară vor fi conectate, împreună cu 1 800 de şcoli şi 117 consilieri-tutori, utilizează materiale create special
de unităţi administrative. pentru a încuraja implicarea şi interacţiunea din partea
Parteneri: Ministerul Educaţiei, Institutul Pedagogic,
CTI şi parteneri privaţi. 4
Aceasta este o reţea educaţională panhellenică lansată în mai 1999 de
Grupuri ţintă: profesorii şi personalul administrativ către Ministerul Educaţiei şi cofinanţată de către Comisia Europeană.
din învăţământul secundar. Scopul principal al acesteia este de a lega unităţile educaţionale şi
Perioadă: 2000-2006. administrative.
5
Reţeaua universităţilor din Grecia
Rezultate intermediare: la sfârşitul anului 2000, 6
Un program subsidiar din cadrul programului pentru Reţeaua Academică
reţeaua includea 29 de prefecturi, 1 229 şcoli, 30 şi de Cercetare.
7
Un acronim pentru serviciul de calitate al reţelelor independente. Acest
departamente din învăţământul secundar şi 37 de proiect implică opt parteneri din şapte ţări şi este cofinanţat de către
unităţi administrative. Comisia Europeană în cadrul programului Tehnologie pentru o Societate
Măsuri de promovare şi implementare: bazată pe Informaţie. Sequin a început pentru o perioadă de 15 luni pe data
de 1 noiembrie 2000.
32
Grecia
studenţilor şi primesc sprijin din partea centrelor de handicapaţi);
consiliere localizate în şase oraşe diferite. Este • Dotarea cu laboratoare informatice a şcolilor cu
prevăzută participarea a 10.000 de studenţi în 2001. condiţii speciale şi înfiinţarea a 10 laboratoare
d) Învăţământul special pilot de pre-profesionalizare (o iniţiativă care va fi
Trebuie menţionate două tipuri de iniţiative (la un cost extinsă).
total de 2,5 mil. EUR, din care jumătate a fost utilizat Trebuie notat că o lege despre învăţământul special,
pentru integrarea TIC) : adoptată în martie 2000, reiterează obiectivele
• Există planuri pentru extinderea unei baze de date iniţiativelor de mai sus, şi anunţă un program şi
deja existentă care se ocupă de învăţământul biblioteci şcolare adaptate la TIC.
special (de exemplu, la centrele pentru copiii
33
Spania
Spania Ţinând cont de recenta extindere a puterii lor în
domeniul educaţional, Ministerul şi nouă comunităţi au
semnat un acord de cooperare pentru a urmări
NB: Ca rezultat al procesului de descentralizare,
dezvoltarea tuturor proiectelor în derulare şi pentru a
începând cu 1 ianuarie 2000, cele 17 Comunităţi
stimula noile proiecte din cadrul Info XXI.
autonome au dobândit putere de decizie în domeniul
Comunităţile autonome sunt responsabile de cheltuieli,
educaţiei. Legea din 1983 privind reforma universitară
în timp ce Ministerul se ocupă de implementarea
a fost un pas considerabil în sensul extinderii
programelor prin Centro Nacional de Información y
autonomiei universităţilor. Având în vedere că
Comunicación educativa (CNICE)1. Această abordare
universităţile sunt autonome şi îşi dezvoltă politicile
face posibilă realizarea unor economii importante şi
proprii în domeniul TIC, informaţia prezentată în
ameliorarea cooperării dintre comunităţile autonome.
continuare priveşte doar nivelurile pre-primar, primar,
secundar şi terţiar (fără nivelul universitar).
1. Obiective şi strategii Ministerul Ştiinţei şi Tehnologiei oferă subvenţii (prin
programul pentru promovarea cercetării tehnice)
Obiectiv general
pentru producerea de software educaţional şi
Implicarea cetăţenilor (în special a profesorilor,
dezvoltarea unor structuri educaţionale telematice.
elevilor şi a părinţilor acestora) în societatea
Aceste asistenţe sunt atribuite societăţilor,
informaţională şi comunicării, prin intermediul unui
organismelor publice şi la asociaţiilor non-profit.
set de programe generale şi specifice.
Retornos sociales: guvernul central condiţionează
Obiectiv specific acordarea de noi brevete operatorilor din
Creşterea familiarizării cu TIC în educaţie (atât ca telecomunicaţii de necesitatea acestora de a finanţa
resursă în procesul de predare, cât şi ca un mijloc TIC utilizat în scopuri educative. Un exemplu este
practic de implementare a politicilor educaţionale, de Amena2 care va investi 62,5 mil. EUR până în 2004
exemplu oferind şcolilor acces la resursele prin programul menţionat mai sus.
educaţionale şi facilitând comunicarea cu autorităţile
locale, etc.). 4. Iniţiative majore implementate
Strategii principale Datorită extinderii recente a puterii exercitate de către
Principalele strategii pentru atingerea acestor obiective comunităţile autonome, majoritatea proiectelor pe care
sunt: acestea le administrează reprezintă o continuare (cu
• Dotarea tuturor şcolilor cu echipamentele şi grade de aplicare variabile) a proiectelor care au fost
facilităţile necesare accesării TIC; începute înainte de Ministerul Educaţiei.
• Dezvoltarea cursurilor şi a formării prin Se pot identifica trei mari tipuri de iniţiative:
intermediul Internet-ului;
a) Iniciativa Estratégica del Gobierno para el
• Utilizarea Internet-ului pentru dezvoltarea unei
desarrollo de la Sociedad de la Información INFO
game largi de servicii educaţionale şi culturale;
XXI (Iniţiativa strategică a Guvernului pentru
• Dezvoltarea producerii on-line a conţinuturilor dezvoltarea societăţii informaţionale)
educaţionale şi culturale; Obiective: proiectul Info XXI, care este o parte
• Realizarea unei televiziuni educaţionale interactive integrantă a acestei iniţiative, a fost înfiinţat în
difuzată şi pe Internet; decembrie 1999 de către Primul Ministru. Proiectul,
• Crearea unui observator şi a unui laborator care să care comprimă o serie de programe, doreşte să
se ocupe de aplicaţiile educaţionale ale TIC, promoveze integrarea fiecărui nivel administrativ şi a
sprijinind astfel inovarea şi dezvoltarea acestor fiecărui sector economic în societatea bazată pe
aplicaţii; informaţie.
• Dezvoltarea cooperării dintre America Latină şi Parteneri: toate ministerele sunt reprezentate în
Europa în ceea ce priveşte aplicarea TIC în Comisia Interministerială a Societăţii Informaţionale
educaţie. (Comisión Interministerial de la Sociedad de la
Información), coordonată de către Ministerul Ştiinţei şi
2. Partajarea responsabilităţilor Tehnologiei. Programele educaţionale Info XXI vor fi
Comunităţile autonome sunt responsabile de dezvoltate împreună cu comunităţile autonome
procurarea de hardware şi software pentru şcoli şi de (anumite programe subsidiare vor fi implementate,
întreţinerea acestor facilităţi, sunt responsabile de totuşi, de Ministerul Educaţiei, Culturii şi Sportului).
centrele de formare, de formarea profesorilor în TIC şi Grupuri ţintă: cea mai mare parte a sectoarelor
de realizarea de materiale educaţionale multimedia. economice.
Ministerul Educaţiei, Culturii şi Sportului are ca 1

Pentru mai multe detalii, a se vedea mai jos.
sarcină să asigure o dezvoltare şi o diseminare 2
Companie specializată în sectorul telefoniei mobile. A se vedea paragraful
echilibrată a TIC în toate comunităţile autonome. de mai jos despre ‘dezvoltarea infrastructurii în zonele rurale: o iniţiativă
privată similară cu Aldea Digital’.
34
Spania
Perioadă: 2000-2003 (buget de 2,5 mld. EUR, din fiecare autoritate autonomă pentru educaţie în zonele
care 0,14 mld. sunt alocaţi pentru trei programe în care Aldea Digital nu a fost implementat.
educaţionale (a se vedea mai jos)). Grupuri ţintă: şcoli cu una până la trei clase cu 5-15
Rezultate intermediare: Ministerul Educaţiei, elevi de vârste diferite.
Culturii şi Sportului este responsabil cu coordonarea Rezultate intermediare: începând cu ianuarie 2000,
activităţilor celor 17 comunităţi autonome (dintre care programul a fost dezvoltat în mai mult de 2 500 de
cu 9 a semnat deja un acord de cooperare). Un sistem şcoli din mediul rural. Au fost implicaţi 7 000 de
de supervizare a impactului TIC în educaţie a fost deja profesori şi 70 000 de elevi.
creat, iar rezultatele înregistrate vor putea fi cunoscute
b2) Programul Redes
la mijlocul anului 2001.
Obiective: echiparea şcolilor cu intranet pentru
Măsuri de promovare şi implementare: Info XXI
dezvoltarea unei culturi tehnologice de autosuficienţă
este structurat în jurul a şapte domenii mari de
în cadrul acestora. Programul implică, de asemenea,
activitate. Prima este axată pe învăţământ şi formare
implementarea unor iniţiative suplimentare similare cu
profesională şi include trei programe:
programul Aldea Digital (formarea profesorilor,
• Las autopistas de la educación are ca scop procurarea de echipamente, etc.).
dezvoltarea aplicaţiilor informatice în educaţie, ca Grupuri ţintă: membrii comunităţii educaţionale
şi a infrastructurii telematice; (părinţi, elevi şi profesori).
• El conocimiento en el siglo XXI vizează să producă Măsuri de promovare şi implementare: începând cu
şi să difuzeze materiale educaţionale (instrumente anul 1996, programul Redes a oferit o infrastructură
multimedia şi website-uri interactive) pentru a tehnologică în valoare de 47,5 mil. EUR.
sprijini primul program;
• Los modernos ciudadanos va dezvolta sub- b3) Producerea de materiale şi echipamente
programe de formare on-line, ca şi servicii educaţionale
educaţionale şi culturale pe Internet. În Obiective: difuzarea pe scară largă a materialului
completarea unei abordări largi (incluzând multimedia (material de predare sau cursuri de
sprijinul educaţional pentru familii, asistenţă în autoinstruire în diferite domenii).
pregătire şi integrarea imigranţilor etc.), accentul Grupuri ţintă: şcoli, prin portalul educaţional prin
se va pune pe domeniile educaţionale prioritare Internet.
(educaţia civică, prevenirea drogurilor, SIDA etc.). Măsuri de promovare şi implementare: PNTIC
lansează anual un apel la oferte în valoare de 186 000
b) Acţiuni legate de TIC aplicate în educaţie, EUR (cel mai mare din Spania pentru instrumente
implementate de către Ministerul Educaţiei, multimedia) pentru realizarea de materiale
Culturii şi Sportului prin programul noilor educaţionale multimedia.
tehnologii de informare (Programa de Nuevas
Tecnologías de la Información - PNTIC), b4) Programul Formación de Profesores a tráves de
administrat în prezent de CNICE. Internet (Formarea profesorilor pe Internet)
În iunie 2000, Ministerul Educaţiei, Culturii şi Obiective: formarea profesorilor pentru utilizarea
Sportului a înfiinţat CNICE, care are ca scop educaţională a TIC prin 8 cursuri de bază (metodologia
completarea integrării sistemului educaţional spaniol asupra utilizării Internet, învăţarea HTML, utilizarea
în societatea informaţională. Începând cu anul 1986, au pedagogică a TIC, formare specifică pentru profesorii
fost dezvoltate de către PNTIC, care este în prezent de matematică şi limbi străine, etc.).
integrat în CNICE, proiecte importante legate de TIC Grupuri ţintă: profesori din învăţământul primar şi
în sistemul educaţional. Cele mai concrete iniţiative secundar inferior şi superior.
ale CNICE corespund celor trei programe Rezultate intermediare: din 1996 până în decembrie
educaţionale din Info XXI prezentate mai sus. 2000, Ministerul a pregătit 30 000 de profesori pentru
Centrul este, de asemenea, responsabil de mai a utiliza TIC în şcoli.
multe iniţiative legate de TIC şi de educaţie. Acestea b5) Construirea unui portal Internet educaţional şi
pot fi ilustrate prin următoarele 8 acţiuni care au fost cultural
iniţiate în 1996 de către PNTIC şi care sunt, de Obiective: informarea tuturor asupra conţinutului
departe, cele mai semnificative din grup: educaţional, formal şi informal, al Internet-ului, în
b1) Programul Aldea Digital scopul facilitării autoformării.
Obiective: introducerea unor noi tehnologii în şcolile Grupuri ţintă: toată lumea.
din mediul rural, aflate în zonele mai puţin populate. b6) Acces la Internet şi la poşta electronică pentru
Acest program implică iniţiative suplimentare, plecând profesori şi şcoli
de la procurarea de calculatoare şi acces la Internet, Obiective: extinderea accesului gratuit la Internet
până la pregătirea specială a profesorilor şi la servicii pentru toate şcolile (ca o continuarea a proiectului de
de asistenţă şi întreţinere. Începând cu decembrie la PNTIC/CNICE care urmărea să ofere acces la
2000, au fost dezvoltate iniţiative similare de către Internet tuturor profesorilor interesaţi). Obiectivul este
de a conecta toate şcolile într-un interval de timp scurt.
35
Spania
Grupuri ţintă: şcoli din învăţământul primar şi reţea de 140 de clase legate la Internet şi peste 300 de
secundar. profesori au pregătit on-line 27 000 de adulţi din 1996
Rezultate intermediare: rezultate precise sunt greu de până în decembrie 2000.
precizat datorită independenţei comunităţilor
c) Dezvoltarea infrastructurii din mediul rural: o
autonome pentru acest tip de proiect.
iniţiativă privată similară cu Aldea Digital
b7) Programul Aulas Hospitalarias Obiective: o iniţiativă privată din partea companiei
Obiective: acordarea copiilor spitalizaţi a posibilităţii Amena (specializată în telefonie mobilă), similară cu
de a beneficia de condiţii de învăţământ programul Aldea Digital.
corespunzătoare şi prevenirea izolării asociate cu Parteneri: Amena şi Ministerul Educaţiei, Culturii şi
situaţia lor. Sportului, în colaborare cu autorităţile autonome
Grupuri ţintă: copiii spitalizaţi pe termen lung. pentru educaţie.
Rezultate intermediare: 29 de mai spitale pediatrice Grupuri ţintă: şcoli din mediul rural.
iau parte la acest program. Clase cu calculatoare, acces Perioadă: 2000-2004.
la Internet, echipamente pentru video conferinţe, Măsuri de promovare şi implementare: 62,5 mil.
periferice corespunzătoare şi software educaţional EUR vor fi investiţi în echiparea şcolilor spaniole din
special au fost amenajate. Profesorii pregătiţi special în mediul rural.
acest sens şi-au creat propriul software educaţional şi
au format o comunitate virtuală pe website-ul CNICE. Pe lângă această iniţiativă specifică, alte iniţiative
private (care implică companii, şcoli, asociaţii de
b8) Programul Aulas Mentor
părinţi şi copii şi ONG) sunt implementate în Spania în
Obiective: promovarea învăţării independente printr-o
domeniul utilizării TIC în scopuri educaţionale; peste
pregătire informală pe Internet (40 de cursuri, dintre
100 de website-uri au fost realizate până în prezent.
care 23 legate de TIC), pentru a ajuta adulţii să se
În general vorbind, toate programele şi iniţiativele
dezvolte din punct de vedere social şi profesional.
anterioare sunt în concordanţă cu liniile directoare
Cursurile sunt supervizate de către profesori care
pentru eLearning şi eEurope, precum şi cu cele ale
răspund la întrebările cursanţilor prin e-mail.
Declaraţiei Summit-ului European de la Feira.
Grupuri ţintă: adulţi.
Rezultate intermediare: acest program care are o
36
Franţa
Franţa TIC în sistemul educaţional (inclusiv şcoli şi instituţii
de învăţământ terţiar). Sub-directoratul pentru
tehnologie educaţională şi tehnologii de informare şi
comunicare din Ministerul Educaţiei este punctul
Un obiectiv general dublu central pentru coordonarea planurilor pentru
• Pregătirea tuturor elevilor pentru a utiliza dezvoltarea tehnologiei educaţionale.
instrumentele informatice pentru a-i face să devină La nivel academic: académie2 reprezintă nivelul
cetăţeni activi, conştienţi de problemele sociale şi privilegiat de impulsionare şi coordonare pentru
culturale create de utilizarea noilor tehnologii; dezvoltarea TIC : coordonare între diferitele niveluri
• A da asigurări că dezvoltarea TIC în educaţie este de învăţământ, parteneriat cu colectivităţile locale şi
un factor de modernizare pedagogică. teritoriale, întreprinderi, alte administraţii şi asociaţii.
Pentru a atinge aceste obiective, a fost adoptat în 1998 Mecanismul esenţial pentru impulsionare este planul
un Plan de Acţiune Guvernamental pe trei ani academic pe trei ani. Consilierii în domeniul TIC
pentru a aduce Franţa în Societatea Informaţională pentru educaţie monitorizează implementarea acestui
(PAGSI) şi a fost completat de către priorităţile plan.
ulterioare pentru perioada 2000-20011. Iniţiativa La nivelul colectivităţilor locale: colectivităţile locale
priveşte toţi profesorii din toate nivelurile şi acoperă nu sunt responsabile doar de finanţarea facilităţilor.
formarea profesorilor, dotarea şcolilor cu echipamente Ele sunt puternic implicate în viaţa şcolilor şi a
şi crearea de reţele şcolare, şi producţia şi oferirea unor instituţiilor prin participarea în consilii de
conţinuturi adecvate. Pentru a oferiri tuturor administraţie din colegii şi în consiliile şcolilor. În
studenţilor un acces liber la instrumentele şi la reţelele ceea ce priveşte învăţământul superior, colectivităţile
informaţionale, instituţiile de învăţământ superior au locale sunt implicate în dezvoltarea acestor instituţii în
fost ajutate, începând cu primăvara anului 1998. cadrul planurilor Stat-Regiune. Planul naţional include
PAGSI are trei obiective specifice: acorduri pentru facilitarea finanţării de către
a) Încurajarea unei abordări educaţionale globale, colectivităţile locale a proiectelor de echipare a
ceea ce implică: instituţiilor. Pe de altă parte, există numeroase apeluri
• Predarea utilizând TIC; de proiecte (un astfel de apel este cel în favoarea
• Dezvoltarea, printre elevi şi studenţi, de activităţi dezvoltării TIC în şcolile primare, care contribuie la
care implică utilizarea multimedia; finanţarea proiectelor educaţionale multimedia în
• Încurajarea schimburilor de informaţii dintre aproape 5000 de şcoli).
profesori prin intermediul reţelei de informare; 3. Parteneriate publice/private
• Acordarea priorităţii informării şi formării
profesorilor şi personalului administrativ. Realizarea obiectivelor PAGSI a necesitat crearea de
b) Dezvoltarea unei reţele descentralizate: parteneriate între educaţia naţională şi sectorul privat.
înfiinţarea Educnet. Aceasta implică: În ultimii 3 ani au fost semnate numeroase acorduri-
• Echiparea şi conectarea tuturor şcolilor; cadru cu următorii parteneri:
• Asigurarea unei dezvoltări coerente şi echilibrate; • Association Francophone des Utilisateurs de
Linux et des Logiciels Libres (AFUL) pentru
• Dezvoltarea unui parteneriat activ cu colectivităţile
utilizarea de software gratuit şi pentru crearea de
locale şi industriale.
reţele şcolare;
c) Încurajarea producţiei şi difuzării de
conţinuturi pedagogice şi ştiinţifice pentru • Société Alcatel3 pentru implementarea
învăţământ, ceea ce înseamnă: experimentală a proiectelor pilot care utilizează
reţele de ‘capacitate înaltă’;
• Sprijinirea industriei educaţionale multimedia;
• Société Apple Computer France pentru
• Încurajarea producţiei individuale;
sensibilizarea profesorilor cu privire la
• Stimularea difuzării de resurse.
tehnologiile Internet şi Intranet;
2. Partajarea responsabilităţilor • Groupe Bull, în particular pentru crearea de medii
de lucru adaptate la dezvoltarea de aplicaţii în şcoli
Se disting trei niveluri de adoptare a deciziilor:
situate în ZEP (zones d’éducation prioritaires sau
La nivel naţional: direcţia pentru tehnologie din zone prioritare de învăţământ), şi pentru realizarea,
Ministerului Cercetării creează politici pentru împreună cu Ministerul Educaţiei, de produse de
dezvoltare tehnologică şi inovare şi supervizează formare pentru centrele de formare a profesorilor.
implementarea acestora. Una dintre principalele
responsabilităţile ale acesteia este dezvoltarea utilizării 2
O académie este o organizaţie administrativă la Ministerul Educaţiei, şi
este organizată în departamente geografice descentralizate, fiecare condus
de un recteur. În Franţa există 28 académies, care, cu puţine excepţii,
1
Chiar dacă PAGSI este oficial la final în 2001, acţiunea sa este extinsă corespund subdiviziunilor regionale.
3
prin priorităţile comitetului inter-ministerial pentru societatea Grupul Alcatel este un lider mondial pe piaţa telecomunicaţiilor şi a
informaţională (CISI) care au fost făcute publice de către Primul Ministru Internet-ului. Alcatel Franţa angajează peste 36 000 de oameni în domeniul
Lionel Jospin pe 10 iulie 2000. telecomunicaţiilor, cabluri şi componente.
37
Franţa
• Camif4 pentru crearea de echipamente adaptate primare pentru sfârşitul anului şcolar 2000-2001. În
proiectelor educaţionale, susţinerea creării acest scop, statul a acordat o subvenţie de 9,91 mil
centrelor de resurse, furnizarea de statistici EUR (65 mil FR).
cantitative şi calitative privind achiziţiile; b) Aplicaţii educaţionale ale TIC
• Société Compaq France pentru asistenţă în dotarea
şcolilor cu echipamente; Generalizarea utilizării TIC în scopuri pedagogice şi
• Société Digital pentru asistenţă în formarea celor apariţia unor noi practici care implică reţele electronice
care oferă pregătire cu privire la instrumente de sunt în centrul preocupărilor PAGSI.
comunicare şi transmisie pe Internet; Cultura de reţea constituie axa majoră a acestei
• Société Hewlett-Packard France pentru furnizarea iniţiative. Ea prezintă avantajul de a partaja resursele
învăţământului la distanţă şi a programelor de (legând resursele centrelor de informare din întreaga
formare; lume), de a rupe izolarea geografică şi culturală
• Société IBM care, în particular, dezvoltă proiecte (poşta electronică şi video conferinţa sunt utilizate
cu academia Orléans-Tours; pentru a rupe izolarea claselor rurale sau pentru a le
• Société Lotus Development France pentru permite elevilor lor să beneficieze de aceleaşi opţiuni
sprijinirea proiectelor de dezvoltare care implică ca cei din colleges urbane) şi răspunde nevoilor locale
munca în comun pe Internet/Intranet; specifice (le permite elevilor cu aptitudini sportive,
• Société Lyonnaise Communications pentru celor spitalizaţi, handicapaţilor, etc. să rămână în
dezvoltarea unor moduri de acces la Internet contact cu mediul şcolar). Trei iniţiative prevăzute
utilizând cablu, în scopuri educaţionale; printre priorităţile din 2000/2001 reflectă aceste
• Société Microsoft France pentru sprijinul acordat preocupări (în măsuri diferite):
în dezvoltarea proiectelor bazate pe tehnologiile b1) TIC şi reforma liceului
Internet şi Intranet; Obiective: această iniţiativă care este în paralel cu
• La Poste pentru sprijinul acordat în dezvoltarea de reforma la lycées (intrată în vigoare la începutul anului
proiecte bazate pe tehnologiile Internet şi Intranet şcolar 2000) pune accent pe două obiective principale:
(ca de exemplu alocarea gratuită de adrese de e- • Ca supliment pentru noul curriculum pentru elevii
mail pentru toţi profesorii); din anul întâi din învăţământul secundar, au fost
• France Télécom5; puse la dispoziţia profesorilor, pe serverul
• Cegetel6; Educnet, conţinuturi şi suporturi electronice,
• Suez Lyonnaise des Euax. pentru toate disciplinele vizate. În cazul
disciplinelor artistice a fost înfiinţat, pe Educnet,
4. Iniţiative majore implementate un portal special.
Trebuie subliniate patru tipuri de iniţiative care au fost • Accentul a fost pus pe nevoia elevilor din primul
implementate în cadrul planurilor academice pe trei ani an la lycée de a avea acces la facilităţi informatice
(corespunzător contribuţiei academice la componenta similare şi de a dobândi acelaşi nivel de expertiză
educaţională a PAGSI): în lucrul cu TIC prin introducerea (începând cu
2000/2001) de travaux personnels encadrés (TPE
a) Furnizarea de calculatoare şi conectări la sau activitate individuală supervizată) direcţionate
Internet în acest scop.
Din 1998, iniţiative naţionale au încurajat dotarea Grupuri ţintă: elevi şi profesori din şcolile secundare
instituţiilor şcolare cu calculatoare. Ca rezultat, superioare.
numărul mediu de elevi pentru un calculator în Măsuri de promovare şi implementare: în ceea ce
collèges a scăzut de la 17,5 în decembrie 1998 la 14,6 priveşte conţinuturile pe suport electronic care
în martie 2000 şi, în lycées de la 7,3 la 6 elevi în lycées completează noul curriculum, s-a prevăzut ca ele să fie
generale şi de la 5,1 la 4,8 elevi în lycées profesionale. disponibile în cursul anului 2000/2001 pentru a facilita
În învăţământul primar, dotarea a crescut de la un testările şi a permite utilizarea lor începând cu 2001 şi
calculator pe şcoală în 1998 la aproximativ unul pentru 2002. Pentru TPE, 18,29 mil EUR (120 mil FR) sunt
fiecare 30 de elevi în 2000. destinate actualizării facilităţilor informatice din
centrele de documentare.
Accesul la Internet, disponibil doar pentru 5% din şcoli
în 1998 a crescut la 35% în martie 2000. Comitetul b2) Certificatul informatic şi Internet
Interministerial pentru Societatea Informaţională Obiective: obiectivul acestui certificat este de a atesta
(CISI) prevede (printre priorităţile sale pentru nivelul dobândit de elevi în utilizarea instrumentelor
2000/2001) finalizarea dotării şi a racordării şcolilor multimedia.
Grupuri ţintă: în primă instanţă, elevi din
4
învăţământul secundar inferior şi apoi toţi elevii din
O cooperativă de consum, şi a treia firma de vânzare la distanţă.
5
Un operator francez de telecomunicaţii (echipamente şi facilităţi învăţământul primar până la cel secundar superior.
telefonice, reţele, telefoane mobile, radiopaging, Internet, Minitel şi Măsuri de promovare şi implementare: din
teleconferinţe). 2000/2001, certificatul informatic va fi introdus în
6
Operatorul privat lider de telecomunicaţii din Franţa.
38
Franţa
toate collèges, în timp ce introducerea în şcolile predării, acest program tinde să devină o platformă
primare va fi opţională. În 2002/2003, va fi extins pentru dezvoltarea şi adaptarea software-ului sau a
obligatoriu la toate şcolile. serviciilor multimedia.
Grupuri ţintă: personalul de învăţământ şi de
b3) Măsuri pentru şcolarizarea elevilor cu nevoi
cercetare.
speciale
Obiective: dezvoltarea învăţământului şi integrarea d) Formarea profesorilor
copiilor cu nevoi speciale, prin intermediul unor
d1) Iniţiative naţionale
instrumente multimedia specifice.
Pe de o parte, un plan de urgenţă pe doi ani a fost
Grupuri ţintă: elevi handicapaţi (indiferent de tipul de
lansat de la începutul anului şcolar 1998/99 pentru a
handicap).
concentra o parte din formarea iniţială a profesorilor în
Perioadă: 2001-2003 (plan ce permite persoanelor cu
Instituts Universitaires de Formation des Maîtres
handicap să aibă o viaţă normală).
(IUFM sau institute universitare pentru formarea
Măsuri de promovare şi implementare: 25,92 mil.
profesorilor) în TIC. În 2001, Ministerul Educaţiei
EUR (170 mil. FRF) au fost puse la dispoziţia
reînnoieşte planul pentru perioada următoare prin
Ministerului Educaţiei pentru procurarea de
contracte noi pe patru ani cu 29 IUFM7, în acelaşi timp
echipamente şi materiale de predare, precum şi de
cerând trecerea accentului de la formarea profesorilor
suport tehnic adaptat.
în TIC8 la pregătirea acestora pentru aplicaţiile
c) Disponibilizarea resurselor multimedia educaţionale ale TIC9(TICE). Pe de altă parte, a fost
Bazându-se pe necesitatea încurajării atât a producerii pus un accent puternic pe necesitatea dezvoltării
de resurse educaţionale cât şi a identificării produselor formării continue a profesorilor în TIC10. Trebuie notat
educaţionale de calitate, au fost lansate 4 iniţiative: că, pe lângă formare, principiul ‘oamenilor resursă’
devine treptat din ce în ce mai răspândit. În fiecare
c1) Educnet, website-ul dedicat TIC în educaţie
şcoală, personalul din această categorie a beneficiat de
Obiective: deschis din august 1998, acest website
o pregătire mai consecventă , fiind astfel este capabil
oferă un serviciu complet pentru profesori (actualităţi,
de a acorda asistenţă în utilizarea TICE pentru predare.
politică generală, practici educaţionale, forumuri, etc.).
Grupuri ţintă: personalul profesoral. d2) Iniţiative la nivel de Académie
Rezultate intermediare: website-ul a atras un număr La nivel de académie, profesorii au primit resurse
de vizitatori în creştere (crescând cu o medie de 20% pentru autoformare şi facilităţi pentru asistenţă on-line,
pe lună) de la începutul anului şcolar 1999/2000. pe măsură ce s-a constatat că aceştia îşi asumă constant
Măsuri de promovare şi implementare: în perioada un nou rol care îi implică în dezvoltarea resurselor de
2000/2001, Educnet planifică să facă disponibile predare şi în participarea în proiecte de schimburi la
domenii pentru comunicaţii şi schimb de informaţii, nivel locale, academic sau internaţional.
crearea unei baze de date care să permită o cercetare
e) Noi iniţiative definite în cadrul priorităţilor
aprofundată, întărirea schimburilor cu reţelele
2000-2001
academiilor, dezvoltarea unui canal interactiv cunoscut
sub denumirea de Canal Educnet şi oferirea de e1) Creşterea numărului de filiere de pregătire a
asigurări că website-ul este realizat conform cerinţelor profesioniştilor în TIC
celor a căror vedere este slabă etc. Ėcole supérieure (‘şcoală’ pentru învăţământ superior)
Internet a fost înfiinţată lângă Marseille şi, din
c2) Website-ul Educasource
septembrie 2000, a oferit 45 de tipuri diferite de
Obiective: oferirea unei platforme de orientare
licence professionnelle (nivel profesional)11 în
profesorilor şi formatorilor prin intermediul căreia ei
pot identifica resursele de bază, on-line şi off-line, de
interes pedagogic şi de formare, şi mijloacele pentru a 7
Fiecare IUFM are propriul contract pe patru ani cu Ministerul, termenii
putea comunica între ei. contractuali precişi şi obligaţiile pot varia de la un IUFM la altul.
Grupuri ţintă: personalul profesoral. 8
Aceasta înseamnă pregătire prin care viitorii profesori dobândesc
cunoştinţe şi competenţe în domeniul tehnicilor de calculator şi multimedia.
C3) O etichetă specială pentru produsele cu interes 9
În acest caz, obiectivul este stimularea reflecţiei şi dezbaterii despre
educaţional recunoscut (introdusă în iunie 1999) aplicaţiile TIC de predare, realizate de către viitorii profesori şi formatori
specializaţi în TIC.
În ianuarie 2001, peste 340 de programe clasificate 10
Aceasta este organizată în principal de către académies. Pregătirea în TIC
după domeniul sau câmpul de activitate (ca de mobilizează aproximativ o treime din resursele de formare continuă a
profesorilor.
exemplu arte plastice, biotehnologie, resurse de 11
Licence professionnelle a fost introdusă de la începutul anului academic
informare din bibliotecă, istorie/geografie, limbi, 2000/2001 (când 195 de domenii posibile de specializare pentru această
matematică etc.) au fost recompensate cu această nouă calificare au fost înfiinţate). Cursurile acesteia durează un an (subiect
pentru oricare dotare educaţională specială) şi combină componentele
etichetă de recunoaştere. practice ale nivelului teoretic şi final cu învăţarea despre metode şi
instrumente, şi locuri de pregătire în firme sau alte medii de lucru. Sunt
C4) Programul de Digitizare a Predării şi oferite cursuri de formare iniţială sau continuă, organizate într-o manieră
Cercetării (PNER) integrată de către instituţiile de formare şi mediul profesional. O serie de căi
Obiective: în concordanţă cu iniţiativele Ministerului de pregătire au fost realizate pentru a ţine cont de calificările particulare,
experienţa şi nevoile studenţilor din diferite medii. Licence professionnelle
Educaţiei pentru a digitiza documente utile în scopul este acordată de către universităţi, independent sau în conjuncţie cu alte
39
Franţa
informatică şi multimedia. Între timp, se aşteaptă ca Renater 2.
numărul absolvenţilor din instituţii pentru pregătire în
e3) Facilităţi şi conectări pentru oraşele
telecomunicaţii să crească cu 50% în cinci ani.
universitare
e2) Înfiinţarea unei reţele Internet de mare Din anul şcolar 2000/2001, o schemă pentru
capacitate pentru cercetare şi educaţie, cunoscută conectarea la Internet a 150 000 de camere studenţeşti
ca Renater 3 din reşedinţele universitare va fi realizată ca parte a
Această reţea va fi operaţională în 2002 şi are reabilitării locaţiilor prevăzută în programul
capacitatea de 16 ori mai mare decât a predecesoarei, ‘Universităţi pentru Mileniul Trei’.
organisme publice pentru învăţământul superior care au fost recunoscute

formal în acest scop de către Ministerul Învăţământului Superior.
40
Irlanda
Irlanda responsabilitatea acestuia pentru consilierea
profesorilor cu privire la TIC şi pentru a acorda
sprijin prin evaluarea progresului obţinut prin
realizarea proiectului Schools IT 2000;
1.1 Nivel primar şi secundar • Facilitarea acreditării formării cu organismele
Obiective generale profesionale asociate cu TIC, autorităţile naţionale
Înfiinţarea unei infrastructuri care să permită: responsabile de certificare (Teastas, NCVA) şi/sau
instituţiile de nivel terţiar;
• Tuturor elevilor din şcolile primare şi secundare să
dobândească cunoştinţe de bază despre calculator • Dezvoltarea programelor legate de utilizarea
şi să se pregătească pentru a se implica în educaţională a TIC la nivel postuniversitar şi
societatea informaţională; includerea unui modul specific în toate programele
postuniversitare de formare continuă a
• Tuturor profesorilor din şcolile primare şi
profesorilor.
secundare să-şi dezvolte şi să-şi actualizeze
competenţele şi să utilizeze TIC ca resursă pentru c) Nivelul şcolar:
predare şi învăţare. • Oferirea de consiliere şi sprijin direct şcolilor şi
(Sursă: Şcoli IT 2000 – Un Cadru de Politică pentru facilitarea integrării TIC în curriculum;
Noul Mileniu, care acoperă perioada 1998-2000). • Crearea unei informări bazate pe Internet, mijloace
Obiective specifice de sprijin şi de difuzare, Scoilnet1;
• Posibilitatea şcolilor primare şi secundare de a • Actualizarea modelelor de bună practică în
asigura acces la pregătire în domeniul TIC, la utilizarea TIC, în asociere cu grupuri de şcoli pilot;
materiale curriculare, consiliere şi sprijin, de a • Extinderea acestor modele de bună practică la
dota toate şcolile cu calculatoare multimedia toate şcolile.
conectate la Internet înainte de 2000 (ţintă este 60 1.2 Sectorul de învăţământ tehnologic: obiective şi
000 de calculatoare, sau unul pe clasă), şi să-I strategii
încurajeze pe aceştia pentru a dezvolta planuri • Modernizarea învăţământului tehnologic terţiar;
tehnologice consistente cu cerinţele şcolii; • Oferirea de formare şi sprijin personalului din
• Posibilitatea şcolilor dezavantajate de a asigura învăţământul tehnologic. Acţiunile care vizează a
acces rapid la resursele TIC; acorda studenţilor o adresă electronică pe viaţă
• Dezvoltarea, promovarea şi aplicarea modelelor sunt într-o fază pilot. Cea mai mare parte a
pentru sprijinirea învăţării continue în şcoli, în instituţiilor de tehnologie au politica de a-şi aduce
cooperare cu biblioteci şi alte organisme şi studenţii la nivelul Permisului European de
organizaţii. Conducere a Calculatorului (PECC) la sfârşitul
Strategii primului an de studii. Un număr de cursuri de
a) Realizarea de parteneriate formare sunt de asemenea disponibile pentru
• Încurajarea şcolilor pentru a obţine calculatoare şi personalul profesoral în diverse domenii de
echipamente şi materiale de pregătire în plus faţă utilizare a TIC. Exemple de astfel de cursuri includ
de ceea ce primesc de la guvern; un program de Master al Institutului de Tehnologie
• Înfiinţarea unui Comitet de Consiliere Politică şi din Dublin (DIT), pentru personalul academic,
Dezvoltare care să includă parteneri din domeniul intitulat Învăţare şi Predare la Nivel Terţiar cu, un
educaţiei şi parteneri sociali; curs de certificare de nivel şi module de diplomă
on-line. Acestea constituie fundamentul
• Asigurarea disponibilităţii unor termeni
proiectelor de cercetare de nivel Master legate de
preferenţiali pentru accesul şcolilor la Internet şi
utilizarea TIC. Aceste cursuri sunt deschise de
furnizori de telecomunicaţii.
asemenea şi personalului din afara DIT. Institutul
b) Dezvoltarea unor competenţe profesionale ale
Cork pentru Tehnologie care conduce către
profesorilor prin:
Diploma de Absolvire şi Master în Ştiinţele
• Analiza nevoilor de formare TIC;
Informatice în Educaţie pentru profesorii din
• Organizarea unui forum larg pentru a analiza învăţământul secundar. Aceste cursuri au fost şi
nevoile de formare iniţială şi continuă; ele extinse pentru a fi utilizate în Institutul pentru
• Sprijin pentru includerea TIC în formarea Tehnologie din Tarlee şi Limerick, cu aproximativ
profesorilor în instituţii de învăţământ primar şi 60 de absolvenţi care se aşteaptă să se califice în
secundar; 2001.
• Dezvoltarea unui program comprehensiv în • Promovarea parteneriatelor şi diseminării bunelor
domeniul TIC, pentru pregătirea în carieră; practici în legătură cu utilizarea TIC în sectorul
• Oferirea de oportunităţi pentru toţi profesorii
pentru a-şi dezvolta astfel de competenţe; 1
Scoilnet este website-ul educaţional irlandez şi partenerul irlandez al
• Oferirea de cursuri de formare şi de materiale reţelei europene numită European Schoolnet. Site-ul Scolinet
departamentelor inspectoratului, pentru a dezvolta (http://www.scolinet.ie/) oferă servicii şi materiale educaţionale pentru o
varietate de grupuri, inclusiv elevi, părinţi şi profesori, şi îi pune în contact.
41
Irlanda
tehnologic. Acest sector a înfiinţat două grupuri
speciale de interes, în legătură cu integrarea 2. Partajarea responsabilităţilor
utilizării TIC în acest sector. Itnet supervizează
Departamentul pentru Educaţie şi Ştiinţă (DES) este
activităţile TIC pentru cele 13 Institute pentru
responsabil de politica educaţională cu privire atât la
Tehnologie. DIT a înfiinţat de asemenea un grup
curriculum cât şi la integrarea TIC în sistemul
special de interes pentru învăţarea on-line,
educaţional.
flexibilă. Acest grup este implicat în prezentări de
În legătură cu implementarea deciziilor, Consiliul
studii de caz, seminarii ale invitaţilor la discuţii şi
Naţional pentru Curriculum şi Evaluare (NCCA) este
activităţi pe website-ul local;
responsabil de implementarea curriculum-ului şi oferă
• Încurajarea şi sprijinirea proiectelor de cercetare
orientare despre modul în care trebuie inclus TIC în
dintre facultăţi şi instituţii. Aceste proiecte
acesta. El consiliază de asemenea DES în domenii
încurajează şi sprijină utilizarea TIC pentru
particulare.
predare şi învăţare, lucrând cu personalul,
încurajându-l să realizeze propuneri de proiecte şi Centrul Naţional pentru Tehnologie în Educaţie
să obţină finanţare externă pentru proiecte din (NCTE) oferă consiliere şi orientare şcolilor despre
surse ca programele UE Socrates (Minerva) şi infrastructura necesară implementării proiectului Şcoli
Leonardo da Vinci; IT 2000. El consiliază de asemenea DES în acest
• Oferirea sprijinului financiar în sectorul tehnologic domeniu.
pentru proiecte pilot în domeniul TIC. Finanţarea În sectorul tehnologic, procurarea de hardware,
acestor activităţi provine din bugetele anuale ale software etc. este în general în responsabilitatea
Institutului. În completare, Departamentul pentru Administratorului de Servicii Informatice (CSM) din
Ştiinţă şi Educaţie şi-a dat acordul de principiu fiecare institut, pentru a asigura adecvarea la planul de
pentru un proiect pilot de învăţământ deschis şi la dezvoltare, implementat în cadrul fiecărei instituţii.
distanţă. Se aşteaptă ca acest proiect să înceapă în
2001; Organizarea cursurilor, conţinutul acestora precum şi
• Promovarea utilizării TIC în sectorul tehnologic metodologia de predare sunt aprobate, la nivel intern,
prin furnizarea de facilităţi e-mail pentru studenţi, de către Consiliul Academic, şi la nivel extern de către
acces la Internet, facilităţi informatice/ateliere de Consiliul Naţional pentru Diplome şi Titluri în
lucru şi module pilot de învăţământ deschis şi la Educaţie (NCEA).
distanţă. Studenţii din sectorul tehnologic au acces La nivel de învăţământ superior, Autoritatea pentru
la e-mail, la Internet şi la facilităţi informatice. Un Învăţământ Superior (HEA) a primit puteri statutare
număr de colegii ca, de exemplu, DIT organizează prin Actul pentru Autoritatea pentru Învăţământ
şi evenimente ca Vitrina de Inovaţii în Predare şi Superior, 1971. Aceasta este un organism compus
Învăţare. Se organizează şi Sesiuni de Evenimente dintr-un preşedinte şi alţi 18 membri ordinari, care sunt
Centrale în DIT. Aceste evenimente au ca ţintă numiţi de către guvern la recomandarea Ministrului
nevoile tehnologice specifice specificate în cadrul Educaţiei şi Ştiinţei.
Zilei Evaluării Asistate de Calculator.
Funcţiile HEA sunt de a:
1.3 Nivelul învăţământului superior: obiective şi • Continua dezvoltarea învăţământului superior;
strategii • Asista la coordonarea investiţiilor statului în
• Modernizarea nivelului trei universitar din învăţământul superior şi pregătirea propunerilor
sistemul educaţional; pentru aceste investiţii;
• Oferirea de formare şi sprijin pentru personalul • Promova aprecierea valorii învăţământului
universitar; superior şi a cercetării;
• Promovarea parteneriatelor şi diseminării bunelor • Promova egalitatea şanselor în învăţământul
practici în legătură cu utilizarea TIC în acest superior;
sector; • Promova democratizarea structurii învăţământului
• Încurajarea şi sprijinirea proiectelor de cercetare superior.
dintre instituţii; În cadrul funcţiilor specifice Autoritatea consiliază
• Oferirea sprijinului financiar sectorului universitar Ministerul în următoarele probleme:
pentru proiecte pilot în domeniul TIC; • Cererea şi nevoia de învăţământ superior;
• Promovarea utilizării TIC în sectorul universitar • Problemele legislative ale instituţiilor de
prin oferirea de facilităţi e-mail pentru studenţi, învăţământ superior;
acces la Internet, facilităţi informatice/ateliere de • Înfiinţarea de noi instituţii de învăţământ superior;
lucru şi module pilot pentru învăţământul deschis
• Sumele pentru finanţarea de către stat, atât curente,
şi la distanţă.
cât şi capitale pe care aceasta le recomandă pentru
învăţământul superior.
42
Irlanda
Actul Universitar 1997 asignează funcţii specifice Rezultate intermediare: numărul calculatoarelor este
Autorităţii în relaţia cu urmărirea obiectivelor în prezent 31 000, corespunzător unei creşteri de 65%
universităţilor stabilite în Act cu privire la planurile din 1998, şi toate şcolile au fost conectate la Internet.
strategice de dezvoltare, procedurile de asigurare a Măsuri de promovare şi implementare: finanţarea
calităţii, politici de egalitate şi management înfiinţării de reţele de calculatoare de clasă,
financiar/personal. examinarea infrastructurii naţionale pentru extinderea
HEA administrează şi coordonează şi Programul de accesului la Internet şi extinderea facilităţilor.
Cercetare în Instituţiile la nivel terţiar – un program de
b) Dezvoltarea competenţelor profesionale ale
634,87 mil. EUR (500 mil. IEP) pentru cercetarea
profesorilor
capacităţii de dezvoltare în toate instituţiile de
Obiective: dezvoltarea cunoştinţelor şi competenţelor
învăţământ superior.
profesorilor din şcolile primare şi secundare.
3. Parteneriate publice/private secundare.
Ca parte a proiectului Şcoli IT 2000, compania Perioadă: 1998-2003.
irlandeză de telecomunicaţii Eircom, în colaborare cu Rezultate intermediare: din 1998, 36 000 de
DES, a dotat fiecare şcoală primară şi secundară cu profesori (respectiv 75%) au primit o formare de bază
următoarele: o linie de telefon care oferă acces la TIC.
Internet; un serviciu Internet; un calculator multimedia Măsuri de promovare şi implementare: introducerea
la cheie, pentru a putea fi utilizat conectat la Internet; de programe; analiza nevoilor de formare pentru
acces gratuit la Internet prin dial-up pentru cinci ore pe introducerea TIC în predare şi învăţare; şi integrarea
săptămână. A dotat de asemenea 30 de centre progresivă a formării TIC în formarea iniţială a
educaţionale cu conectări ISDN şi cu o reţea de 10 profesorilor.
calculatoare multimedia incluzând reţeaua pentru c) Dezvoltarea unei infrastructuri pentru
formarea profesorilor. orientare şi sprijin
Compania Intel, care a semnat un acord cu DES în Obiective: dezvoltarea unei infrastructuri pentru
septembrie 1999, şi-a asumat responsabilitatea, pentru orientare şi sprijin.
cel puţin trei ani, pentru dezvoltarea, întreţinerea şi Măsuri de promovare şi implementare: dezvoltarea
operarea reţelei Scoilnet, website-ul Educaţional inovaţiilor curriculare pentru a favoriza utilizarea TIC
Irlandez. în clasă; crearea unei reţele naţionale pentru
consilierea şi sprijinirea şcolilor în legătură cu
Multe parteneriate dintre sectorul public şi privat au
planurile acestora pentru TIC şi modul în care le
fost realizate în cadrul Proiectului de Integrare
utilizează; crearea unui cadru de lucru naţional pentru
Şcolară2 (SIP) pentru dezvoltarea unor scheme pentru
sprijinirea dezvoltării produselor şi instrumentelor
utilizarea TIC pentru predare şi învăţare.
multimedia legate de curriculum-ul irlandez; şi
În sectorul tehnologic, unul dintre parteneriatele diseminarea de resurse curriculare adecvate în şcoli,
publice/private semnificative la scară largă este inclusiv produse şi instrumente multimedia.
Academia de Reţea CISCO. Institutul Cork pentru
d) Iniţiative în sectorul tehnologic
Tehnologie este una din academiile regionale şi
majoritatea celorlalte Institute pentru Tehnologie au Toate Institutele Tehnologice sunt legate printr-o reţea
academii locale. ATM de arie extinsă (ITnet creată în 1993) cu viteze
de acces variind de la 4 la 10 MB/s în funcţie de
4. Iniţiative majore implementate dimensiune. Sectorul tehnologic şi universităţile
accesează împreună Internet-ul prin Centrul de
a) Dezvoltarea infrastructurii tehnologice Operare a Reţelei HEAnet.
Obiective: creşterea numărului de calculatoare
multimedia în şcoli. Tot personalul cu normă întreagă şi studenţii din
Grupuri ţintă: şcoli primare şi secundare. sectorul tehnologic au acces la Internet. În 2000/2001,
Perioadă: 1998-2003. Institutele Tehnologice testează utilizarea IP-TV şi IP-
VC (video conferinţă) în învăţământul deschis şi la
2
Proiectul de Integrare Şcolară (SIT) este una din iniţiativele majore ale distanţă. Furnizarea conţinuturilor şi serviciilor
proiectului Şcoli IT 2000. Intenţia acestuia este de a dezvolta modele de avansate către Institutele Tehnologice reprezintă o
bună practică. Au fost înfiinţate proiecte pilot în 400 de şcoli primare şi
secundare acoperind 80 de proiecte TIC care testează sau dezvoltă aplicaţii
politică centrală a ITnet. ITnet este finanţat în totalitate
TIC, pedagogii sau resurse. Şcolile lucrează în colaborare cu centrele de către Departamentul pentru Educaţie şi Ştiinţă prin
educaţionale, cu comunitatea, industria, mediul afacerilor şi instituţiile de intermediul Institutului Tehnologic Cork, în numele
nivel terţiar corespunzătoare pentru determinarea modelelor de bună
practică privind utilizarea TIC. Şcolile care iau parte la SIP au fost selectate tuturor institutelor.
de către NCTE şi au primit resurse pentru a le ajuta să-şi realizeze
obiectivele proiectului, inclusiv un grant pentru facilitarea procurării de e) Iniţiative la nivelul învăţământului superior
hardware şi software, timp suplimentar pentru profesori şi asistenţă cu TIC
din partea consilierilor regionali şi Coordonatorul Naţional NCTE. e1) Telecomunicaţii Academice Avansate
Proiectul este acum în faza de evaluare înainte de difuzarea rezultatelor pe
reţeaua şcolară. Website-ul SIP este http://www.ncte.ie/sip.htm.
43
Irlanda
Statul este implicat în sprijinirea a două proiecte terţiar din Irlanda percep necesitatea dezvoltării
separate în domeniul telecomunicaţiilor academice reţelelor şi a aplicaţiilor complementare pentru
avansate. Ambele proiecte sunt administrate pentru programele lor de cercetare şi predare. Finanţarea de
Stat de către HEAnet Ltd., înfiinţat în 1983 printr-un 2,66 mil. EUR (2,1 mil. IEP) pentru proiect pentru
efort comun al instituţiilor membre şi a devenit anul 2000 a fost aprobată de către Echipa de Evaluare
companie cu răspundere limitată în 1997. HEAnet a Fondurilor pentru Societatea Informaţională şi a fost
oferă conectare la Internet şi servicii conexe furnizată prin Departamentul de Acţiune Publică.
instituţiilor la nivel terţiar, inclusiv toate universităţile Acest Departament va sprijini proiectul din 2000 până
şi Institutele pentru Tehnologie şi alte diverse în 2006, cu aproximativ 6,35 mil. EUR (5 mil. IEP) în
organizaţii, inclusiv CMOD, Enterprise Ireland, finanţarea care va fi oferită în 2001.
Biblioteca Naţională şi Teagsac.
e2) Formarea formatorilor
• Proiectul naţional Backbone În cadrul Programului pentru Formarea Formatorilor,
Creşterea rapidă a cererii de acces la reţea în instituţiile Departamentul pentru Educaţie şi Ştiinţă oferă o gamă
la nivel terţiar din ultimii ani şi costurile ridicate largă de programe de recalificare pentru personalul din
pentru lărgimea de bandă suplimentară au condus la învăţământul primar secundar şi superior şi din
raţionalizarea, de către unele instituţii, a accesului centrele de formare. Formarea oferită este axată pe
studenţilor. Proiectul Naţional Backbone urmăreşte nevoile identificate la fiecare nivel şi variază în funcţie
dezvoltarea infrastructurii disponibile pentru de conţinut, durată şi mod de predare, atât în cadrul
instituţiile membre HEAnet, ceea ce înseamnă accesul fiecărui sector evocat, cât şi între aceste sectoare.
pentru instituţiile de învăţământ terţiar la reţeaua de În sectorul universitar, programul este administrat şi
mare viteză şi la Centrul de Operare în Reţea din coordonat de către Autoritatea pentru Învăţământ
Dublin. Nu există componente de reţele internaţionale Superior. Universităţile sunt invitate să înscrie
incluse în acest proiect care este finanţat de către DES propuneri pentru cursuri în următoarele trei domenii:
pe o perioadă de trei ani (1999-2001) la un cost total • Dezvoltarea personalului în metodologii didactice;
estimat de 7,11 mil. EUR (5,6 mil. IEP). • Dezvoltarea competenţelor manageriale pentru
toate categoriile de personal;
• Internet pentru Generaţia Următoare (NGI)
Guvernul s-a angajat în cadrul Planului Naţional de • Actualizarea cunoştinţelor şi competenţelor în
Dezvoltare (2000-2006) să sprijine dezvoltarea domeniile tehnologic, ştiinţific şi de organizare.
accesului la Internet în sectorul învăţământului terţiar.
Proiectul urmăreşte creşterea vitezei şi a capacităţii de Din prima categorie, au fost recomandate spre
transfer şi de acces la Internet pentru a permite aprobare pentru programul din anul 2001 o serie de
instituţiilor de nivel terţiar de a întreţine o colaborare cursuri cu relevanţă pentru e-Learning. Principalele
în timp real cu reţelele internaţionale de mare viteză cursuri sunt prezentate în tabelul de mai jos.
din sectorul educaţional şi de cercetare. Proiectul va
permite în mod egal dezvoltarea de proiecte de
cercetare bazate pe aplicaţii de reţea în Irlanda, precum
şi implementarea de biblioteci digitale, laboratoare
virtuale şi telemedicină. Toate instituţiile de nivel
44
Irlanda
Instituţii Cursuri
Colegiul Universitar Dublin • Suport Tehnologic Bazat pe Web
• Tehnologie Educaţională şi Telematică:
• Ameninţările şi oportunităţile instituţiilor
Colegiul Universitar Cork • Predare şi Învăţare Asistată de Calculator
Universitatea Naţională din Irlanda, • Competenţe de Predare On-line pentru Profesorii Universitari
Galway • A-I învăţa pe profesori să-şi construiască un curriculum virtual
• Proiectarea Pedagogică în Învăţarea On-line
• Material de Curs bazat de Internet
• Utilizarea e-Learning pentru Pregătirea Angajaţilor
Universitatea Naţională din Irlanda, • Predare Proactivă Utilizând TIC
Maynooth
Colegiul Trinity Dublin • Tehnologii Bazate pe Web pentru Predare şi Învăţare
Universitatea din Limerick • Utilizarea Grupurilor de E-mail pentru Construirea de Comunităţi în
Clase Largi
• Evaluarea Educaţională Asistată de Calculator
• Înţelegerea Învăţării Bazate pe Calculator
Universitatea Oraşului Dublin • Internet - Media de învăţare în Învăţământul Superior
• Bio-informatica şi Implementarea Acesteia prin Mijloace Informatice
şi Bazate pe Web
• Predarea şi Învăţarea prin intermediul TIC în Învăţământul Superior
St. Patrick’s Drumcondra • Integrarea Tehnologiei în Predare: un atelier de lucru bazat pe
tehnologie
• TIC – Stimularea Învăţării la Nivel Primar
Toată Societatea Irlandeză pentru • Învăţarea Mediatică pe Internet
Învăţământ Superior
instituţii finanţate de HEA oportunitatea de a lucra cu

Cursurile au loc în general în ultima jumătate a anului,
HEA în condiţii noi, pentru domenii de importanţă
au o durată medie de 3 zile şi implică de obicei 15-25
strategică, aşa cum sunt identificate în cadrul
de oameni. O nouă cerere de propuneri de proiecte va
învăţământul superior. Ca recunoaştere a importanţei
fi publicată în septembrie 2001, cu intenţia de a aproba
utilizării tehnologiilor în educaţie, HEA a recomandat
mai multe cursuri în noiembrie.
materializarea unei noi iniţiative cu ţintă precisă, care
e3) Iniţiative care urmăresc ţinte precise să sprijine dezvoltarea strategiilor instituţionale şi a
Fondurile alocate către HEA cuprind o componentă abordărilor care favorizează utilizarea tehnologiilor în
destinată finanţării iniţiativelor care urmăresc iniţiative învăţare.
specifice. Aceste iniţiative oferă universităţilor şi altor
45
Italia
Italia direcţionate spre autorităţile regionale şi provinciale
pentru înfiinţarea de centre de servicii, ca şi de centre
de consiliere şi resurse în beneficiul şcolilor, o altă
parte se alocă direct şcolilor sau organismelor de
Obiective cercetare implicate în desfăşurarea proiectelor pilot.
• Ameliorarea calităţii predării şi învăţării; Din 2000/2001, şcolile vor beneficia de o autonomie
• Oferirea posibilităţii ca elevii să cunoască foarte educaţională şi administrativă şi vor avea acces la
bine TIC şi să-l utilizeze în activitatea lor; fonduri suplimentare pentru a-şi îmbunătăţi oferta de
• Formarea profesorilor pentru a utiliza TIC şi a-l formare.
aplica în activitatea lor;
• Extinderea cunoştinţelor teoretice privitoare la 3. Parteneriate publice/private
TIC. Dotarea şcolilor cu echipamente informatice şi TIC,
Strategii principale conectarea acestora la Internet şi dezvoltarea
• Crearea infrastructurii necesare în şcoli (obiective: serviciilor de reţele au generat parteneriate cu sectorul
un calculator la 10 elevi şi o creştere în dotarea cu privat: un acord cu Radiotelevisione Italiana (RAI) a
periferice şi cu tehnologii audio-vizuale; condus la dotarea a 5 000 de şcoli cu antene parabolice
întreţinerea şi reînnoirea anuală a 25% din digitale, în timp ce furnizorii de Internet oferă
echipamente până în 2001; dotarea şcolilor cu abonamente gratuite şcolilor şi IBM ia parte la
facilităţi tehnice puse la dispoziţia profesorilor iniţiativa ’Reinventarea Educaţiei’. Organisme private,
specializaţi sau experţilor din afară); din afară, se ocupă de o parte din formarea
• Conectarea tuturor şcolilor la Internet (obiective: profesorilor.
accesul zilnic pe o perioadă de cel puţin 6 ore
pentru 250 de zile pe an, cu o lărgime de bandă 4. Iniţiative majore implementate
corespunzătoare aplicaţiilor multimedia utilizate în a) Programul pentru dezvoltarea tehnologiilor
procesul de predare); didactice
• Înfiinţarea de reţele şi dezvoltarea serviciilor Obiective:
(obiective: cablarea şcolilor şi crearea unei reţele • Formarea profesorilor;
în fiecare şcoală; dotarea tuturor şcolilor cu • Dotarea şcolilor cu echipamente multimedia;
servicii organizate astfel încât să poată accesa şi • Conectarea şcolilor la Internet;
reţeaua externă prin intermediul unui server sau
• Crearea de reţele şi servicii pentru transmisii.
router, şi cu o legătură telefonică eficientă; oferirea
Parteneri: personalul ministerial care e ocupă de
de servicii, materiale de curs şi echipamente pentru
implementarea programului, şcolile şi parteneri
pregătirea individuală a profesorilor; intensificarea
privaţi, printre care RAI, furnizorii de echipamente
activităţii deja începute prin crearea bazelor de
informatice şi furnizorii de Internet.
date cu experienţe şi dezvoltarea
Grupuri ţintă: profesori, elevi şi studenţi din
materialelor/echipamentelor de predare, prin
învăţământul primar şi secundar (general, tehnic şi
resurse şi a cooperarea dintre şcoli);
profesional).
• Încurajarea dezvoltării şi utilizării produselor Perioadă: 1997-2000.
educaţionale multimedia (obiective: crearea unui Măsuri de promovare şi implementare:
biblioteci de software şcolare sau locale pentru
• Crearea premizelor/facilităţilor multimedia pentru
folosul colectiv şi/sau individual);
profesori;
• Integrarea studiului TIC în curriculum (includerea
• Oferirea unor cursuri de ’alfabetizare multimedia’
în alte discipline la toate nivelurile educaţionale, şi
pentru profesori;
introducerea acestuia ca disciplină specială
• Introducerea şi utilizarea a tuturor tipurilor de TIC:
obligatorie în primii doi ani în şcolile secundare) şi
calculator, tehnologii de telematică şi televiziune
explicarea modului în care TIC poate fi integrat
(şcoli dotate cu antene parabolice digitale şi centre
efectiv în toate disciplinele aduse în discuţie;
de ascultare pentru furnizarea cursurilor de
• Pregătirea şi consilierea profesorilor (obiectiv:
învăţământ la distanţă);
oferirea unei formări şi a unei consilieri cu privire
• Crearea de centre multimedia echipate pentru clase
la utilizarea TIC în educaţie).
întregi, sau de centre echipate cu câteva posturi
(Sursă: Programul pentru Dezvoltarea
pentru munca în grup sau de centre echipate cu un
Tehnologiilor de Predare şi Planul de Acţiune
singur post multimedia pentru cursuri asistate de
Italian pentru Societatea Informaţională).
media, sau de centre de servicii ;
• Crearea unei legături cu reţeaua locală şi/sau cu
serviciile Intranet (când şcolile sunt legate prin cablu);
Ministerul Educaţiei finanţează formarea în domeniul • Conectarea gratuită a şcolilor la Internet;
TIC şi/sau dotarea şcolilor cu echipamente • Dezvoltarea serviciilor de reţele pentru elevi şi
informatice. În timp ce o parte din resurse sunt profesori.
46
Italia
Rezultatele evaluărilor finale : programul este în de formare a profesorilor, procurarea şi utilizarea
prezent încheiat, iar rezultatele sunt următoarele: resurselor şi activitatea de colaborare în reţea;
• Dotarea multimedia: şcolile cele mai puţin • Analiza şi exploatarea proiectelor pilot.
favorizate (şcolile primare, secundare inferioare şi
c) Materiali per l’educazione scientifica e
secundare superioare) au cel puţin un calculator la
tecnologica (Resurse pentru Învăţământul Ştiinţific
50 de elevi şi, în medie, un calculator la 10 elevi,
şi Tehnologic)
în timp ce şcolile cele mai avantajate (instituţiile
Iniţiativă pentru sprijinirea implementării Planului de
tehnice şi profesionale) au un calculator la 10 elevi
Acţiune Italian pentru Societatea Informaţională., în
şi sunt 250 000 de staţii de lucru multimedia în
asociere cu ’Proiectul SeT’.
toată ţara;
Obiective: dotarea cu resurse şi echipamente a
• Conectările la Internet: teoretic toate şcolile învăţământului ştiinţific şi tehnologic.
tehnice şi profesionale, 90% din şcolile secundare Parteneri: şcoli, universităţi, centre de cercetare şi un
superioare şi 75% din şcolile secundare inferioare comitet de experţi de la Instituto Nazionale di
şi şcolile primare sunt conectate la Internet; Documentazione per l’Innovazione e la Ricerca
• Formarea profesorilor: cursurile pentru Educativa (Indire, sau Institutul Naţional de
’alfabetizarea TIC’ sunt disponibile în 13 000 de Documentare pentru Inovare şi Cercetare în Educaţie,
şcoli, în timp ce alte cursuri sunt rezultatul care a fost iniţial biblioteca pentru documentare
iniţiativelor şcolare, inspectoratelor şi a educaţională din Florenţa).
organismelor externe: 450 000 de profesori sunt Perioadă şi buget: anul 2000, cu un buget total de
implicaţi în aceste iniţiative. 1,03 mil. EUR (2 Mld. ITL) şi finanţarea fiecărui
b) Progetto SeT (proiectul SeT) proiect ales până la o sumă de 51 646 EUR (100 mil.
Aceasta este o iniţiativă pentru sprijinirea ITL).
implementării Planului de Acţiune Italian pentru Măsuri de promovare şi implementare:
Societatea Informaţională. • Apel pentru propuneri de proiecte;
Obiective: • Evaluarea proiectelor de către o comisie specială
• Dezvoltarea mecanismelor, structurii şi predării de experţi (cu accent pe consistenţa şi logica
învăţământului ştiinţific şi tehnologic; conţinuturilor, posibilitatea de a fi utilizat la
• Formarea profesorilor, consilierea acestora şi diverse niveluri educaţionale, valoarea inovatoare
oferirea de servicii şi resurse pentru a le sprijini a metodologiilor şi cursurilor propuse şi uşurinţa
activitatea; cu care acestea pot fi încorporate în practica
• Asigurarea că învăţământul ştiinţific şi tehnologic normală a şcolilor, pluridisciplinaritatea).
este un domeniu de interes general şi implică • Distribuirea fondurilor în concordanţă cu
institute de cercetare, muzee, organisme pentru următoarele activităţi: procurarea de echipamente
protecţia sănătăţii şi a mediului şi sectorul care pot fi utilizate direct în predare şi sunt legate
industrial în strategii pentru a integra TIC în de cel puţin opt unităţi de lucru definite clar2,
educaţie. realizarea unui ghid pentru profesori, publicarea
Grupuri ţintă: elevi şi profesori din învăţământul produselor accesibile pe website-ul Indire şi
primar şi secundar inferior şi superior. asistenţa cu privire la reţele pentru alte şcoli pe o
Perioadă şi buget: 1999-2002, cu 7 230 EUR (14 mil. perioadă de 1 an de când produsul devine
ITL) pentru fiecare şcoală selectată (şcoli primare, disponibil.
şcoli secundare inferioare sau şcoli secundare d) 100 progetti (100 de proiecte)
superioare ’clasice’ şi artistice); 2 066 EUR (4 mil. Obiective: Obiectivele sunt aceleaşi ca şi în cazul
ITL) pentru fiecare şcoală tehnică şi/sau profesională. iniţiativei ’Resurse pentru Învăţământul Ştiinţific şi
Rezultate intermediare: 500 de şcoli implicate în Tehnologic’, chiar dacă proiectele nu se concentrează
1999 (200 de şcoli primare, 150 de şcoli secundare exclusiv pe domeniile de studiu ştiinţifice. Din cele
superioare şi 150 de şcoli primare superioare). 100 de proiecte finanţate, cele care sunt în forma finală
Măsuri de promovare şi implementare: sunt disponibile pe website-ul Indire.
• Depunerea de proiecte de către şcoli, incluzând un
plan pentru activităţile didactice şi un plan de e) Alfabetizzazione scientifica (Alfabetizarea
cheltuieli; ştiinţifică)
• Examinarea, clasificarea şi finanţarea proiectelor Obiective: formarea şi consilierea profesorilor,
de către serviciile tehnice de sprijin ale activităţi de formare pentru elevi şi producerea de
programului în inspectorate; echipamente multimedia.
• Redactarea unui raport de către şcoli care să Grupuri ţintă: profesori din şcolile primare şi
conţină programarea şi experimentarea care să secundare inferioare.
implice cel puţin două unităţi de lucru1, activităţi
‘învăţarea înmulţirii’ poate fi considerată o zonă precisă sau un ‘segment’
corespunzător unei ‘unităţi de lucru’ în cadrul domeniului de studiu
1
O unitate de lucru este o zonă precisă a activităţii de predare, specifică ‘matematică’).
2
domeniilor de studiu identificate în cadrul curriculum-ului (de exemplu, A se vedea nota 1.
47
Italia
Perioadă: proiect în curs de desfăşurare. Obiective: utilizarea TIC în educaţie.
Măsuri de promovare şi implementare: tehnica Grupuri ţintă: profesorii.
’rezolvarea problemelor’ care implică grupuri de Perioadă: proiect în curs de desfăşurare.
profesori, grupuri de lucru care se ocupă de metode Măsuri de promovarea şi implementare: înfiinţarea
pedagogice şi de practică, şi grupuri de elevi. unui centru de dezvoltare pentru profesori.
f) SENIS m) Indagine OCSE sulle TIC (Ancheta OECD
Obiective: proiect de cercetare orientată pe acţiune şi asupra TIC)
pe producerea de materiale pedagogice. Obiective: o anchetă internaţională pentru a studia
Grupuri ţintă: profesori şi elevi din învăţământul contribuţia TIC la îmbunătăţirea administraţiei şi
secundar inferior. activităţii şcolare.
Perioadă: proiectul s-a încheiat în 2000. Grupuri ţintă: factori de decizie, profesori şi alte
Măsuri de promovare şi implementare: înfiinţarea persoane implicate în dotarea şcolilor.
unei reţele telematice şi împărtăşirea experienţei de Perioadă: proiect în curs de desfăşurare.
lucru.
n) Multimedialità in classe (Multimedia în clasă)
g) LES Obiective: experimentarea cu echipamente informatice
Obiective: crearea unei reţele şcolare naţionale novatoare şi noi metodologii (laboratoare multimedia,
sprijinită de cercetători pentru a implementa reţele etc.) pentru activităţile de reducere a
laboratoare pedagogice novatoare şi pentru a produce abandonului şcolar şi pentru studiul individual.
şi a testa noile materiale pentru utilizarea lor în şcoli. Grupuri ţintă: profesori şi elevi din învăţământul
Grupuri ţintă: întregul sistem de învăţământ. secundar superior.
Perioadă: proiect în curs de desfăşurare. Perioadă: proiect în curs de desfăşurare.
h) LABTEC o) Osservatorio tecnologico (Observator
Obiective: elaborarea de materiale didactice pentru tehnologic)
pregătirea individuală cu scopul de a întări activităţile Obiective: monitorizarea şi disponibilizarea
de laborator din învăţământul ştiinţific şi tehnologic. produselor derivate TIC (reţele, servicii, software,
Grupuri ţintă: profesori şi elevi din primii doi ani ai bune practici etc.).
şcolilor secundare superioare. Grupuri ţintă: profesori.
i) Capire si pu (Capacitatea de a înţelege) p) Catalogo del software didattico (Catalog de
Obiective: validarea şi difuzarea de modele eficiente software didactic)
pentru a atinge standardele naţionale în curriculum-ul Obiective: colectarea, clasificarea şi difuzarea
ştiinţific şi matematic. produselor multimedia.
Grupuri ţintă: şcoli pre-primare şi primare. Grupuri ţintă: toate nivelurile educaţionale.
j) Energia şi modul în care se transformă aceasta q) Reinventarea Educaţiei3
Obiective: elaborarea de materiale didactice şi servicii Obiective: dezvoltarea contactelor şi a cooperării
de reţea pentru a pregătii profesorii de ştiinţe şi de dintre şcoli şi comunitate, promovarea bunelor practici
matematică. şi dezvoltarea rolului profesorilor.
Grupuri ţintă: elevi cu vârste între 10-14 ani. Parteneri: şcoli constituite în reţea, IBM (care
Perioadă: proiect în curs de desfăşurare. furnizează cu echipamentele informatice şi sprijinul
necesar formării profesorilor).
k) Servizio Documentazione Software Didacttico
Grupuri ţintă: toate nivelurile educaţionale.
(Resurse de Informare Legate de Software)
Perioadă: proiect în curs de desfăşurare.
Obiective: informarea profesorilor asupra
disponibilităţii, caracteristicilor şi funcţiilor software- r) Programul PC per gli studenti (PC-uri pentru
ului didactic, şi pregătirea acestora pentru a selecta studenţi)
cele mai potrivite produse şi a planifica cursuri Obiective: încurajarea familiilor studenţilor înscrişi în
corespunzătoare în funcţie de diferitele nevoi. Este primul an al şcolilor secundare superioare de a
prevăzută extinderea acestor informaţii la materialele achiziţiona un calculator personal, care să fie conform
difuzate on-line. cerinţelor de calitate, de siguranţă şi de servicii, prin
Parteneri: există un acord care uneşte Ministerul oferirea unor împrumuturi fără dobândă de 744 EUR
Educaţiei şi Institutul Genovez pentru Predarea (1,44 mil. ITL) care pot fi rambursate într-o perioadă
Tehnologiei (CNR Geneva). de 24 de luni.
Grupuri ţintă: profesori şi operatori. Parteneri: preşedinţia Consiliului de Miniştri şi
Perioadă: proiect în curs de desfăşurare. Associazione Bancaria Italiana (Asociaţia Bancară
Italiană).
l) Centro formazione insegnanti (Centrul pentru
Formarea Profesorilor) 3
Titlul original al proiectului italian este în limba engleză.
48
Italia
Grupuri ţintă: studenţi din primul an al şcolilor
superioare secundare.
Perioadă: 30 Martie până la 30 Iunie 2001.
49
Luxemburg
Luxemburg vedere este acela de a-i face pe profesori mai deschişi
la TIC şi de a integra TIC, în măsura în care este
posibil, în diferite curricula. Pentru aceasta, atât
Ministerul Culturii, Învăţământului Superior şi
În conformitate cu Summit-ul European de la Feira1 Cercetării, cât şi Ministerul Educaţiei au ca obiectiv
care încurajează dezvoltarea unei societăţii stabilirea a trei niveluri de competenţe, pe care
informaţionale în toate ţările UE, Ministerul Educaţiei profesorul este încurajat să le atingă în cursul formării
Naţionale, Formării Profesionale şi Sportului din sale continue:
Luxemburg a introdus o serie de proiecte care vor fi • Competenţele minime (familiarizarea de bază cu
generalizate începând cu 2001/2002. software-ul cel mai des utilizat, cu navigarea pe
Obiective generale Internet, etc.);
• Familiarizarea tinerilor din Luxemburg cu TIC, • Dobândirea unor competenţe mai avansate
care este acum omniprezent în societate, şi a-i (abilitatea de a identifica situaţiile în care TIC
determina să le abordeze într-o manieră critică; poate avea o contribuţie eficientă, cunoaşterea
posibilităţilor oferite de TIC, etc.);
• Eliminarea decalajului dintre digital dintre cei
‘iniţiaţi’ şi cei ‘neiniţiaţi’ în informatică; • Dobândirea de ‘meta’ competenţe TIC (abilitatea
de a şti să analizeze datele în mod critic,
Acestea implică respectarea normelor legale etc.).
• Asigurarea că profesorii de la toate nivelurile
Nivelul terţiar
educaţionale sunt conectaţi la reţele de
N.B.: odată cu promulgarea legii din 11 august 1996
calculatoare;
privind reforma învăţământului superior, Centrul
• Asigurarea cu echipament a unui liceu2 pilot cu
Universitar din Luxemburg şi Institutul Superior de
calculatoare portabile pentru toţi profesorii şi
Tehnologie (IST) au autonomie managerială şi
elevii;
educaţională. Ambele instituţii oferă formare în
• Crearea unui infrastructuri pentru învăţământul domeniul informaticii.
deschis şi la distanţă (în special în cazul educaţiei IST caută să pună la dispoziţia studenţilor cât mai
şi formării pe tot parcursul vieţii). multe calculatoare şi cât mai mult software şi să-şi
Pe lângă aceste obiective generale există o serie de actualizeze facilităţile informatice.
obiective specifice pentru fiecare nivel de învăţământ.
Obiective specifice
Învăţământul primar: obiectivele generale trebuie să a) Învăţământul primar
fie diferenţiate de cele legate de formarea profesorilor. • Coordonarea şi consilierea în legătură cu
Aceste proiecte se referă la: suportul logistic pentru şcolile din învăţământul
• Dezvoltarea abilităţii elevilor de a procesa pre-primar şi primar este realizată de către
informaţiile, de a comunica, de a fi mai creativi şi Ministerul Educaţiei, Formării Profesionale şi
de a deveni mai independenţi; Sportului;
• Democratizarea şi individualizarea predării astfel • Echipamentele şi alte facilităţi sunt în
încât învăţământul primar să răspundă nevoilor responsabilitatea autorităţilor municipale locale
fiecărui copil. (municipalitatea oraşului Luxemburg organizează
în plus suport logistic şi activare educaţională);
În ceea ce priveşte formarea profesorilor, cel puţin 120
de ore sunt alocate TIC în cei doi ani de formare • Formarea iniţială este responsabilitatea
iniţială (incluzând posibilitatea realizării unui memo în Ministerului Culturii, Învăţământului Superior şi
care TIC să fie dominant şi o reflecţie teoretică asupra Cercetării. Formarea continuă, în particular în
predării şi a rolului pe care îl poate juca TIC). domeniul TIC, este responsabilitatea Ministerul
Formarea continuă se concentrează pe familiarizarea Educaţiei Naţionale, Formării Profesionale şi
cu software-ul educaţional şi cu schimbul de informaţii Sportului.
în practica educaţională, dar şi pe un obiectiv de b) Învăţământul secundar (general şi tehnic)
formare-cercetare în cadrul unui proiect privind • Programul Media 20003 este administrat de către
procesul de învăţare şi metodele de predare. un grup de supervizare format din coordonatori din
Învăţământul secundar: Datorită faptului că noile diferitele departamente ale Ministerului Educaţiei.
instrumente multimedia favorizează o abordare Centrul pentru Tehnologie Educaţională (CTE)
multidisciplinară şi îi invită pe profesori să conceapă coordonează logistica programului, precum şi
un sistem de învăţare care să facă apel la cercetarea, bugetul acestuia, în timp ce Departamentul de
autonomia şi responsabilizarea elevilor, scopul avut în Coordonare a Cercetării şi Inovării Educaţionale şi
1 3
Consiliul European de la 19-20 iunie 2000. Program pentru echiparea cu calculatoare şi multimedia pentru elevii din
2
Dacă rezultatele proiectului sunt considerate a fi foarte bune, toate şcolile învăţământul primar, care este administrat de CTE. A se vedea mai jos
vor putea beneficia de această măsură. pentru mai multe informaţii.
50
Luxemburg
Tehnologice (Script)4 se ocupă de evaluarea Rezultate intermediare: software-ul TEO a fost un
proiectului; succes. Acesta este un procesor de text bazat pe
• Formarea iniţială este responsabilitatea comandă vocală cu ajutorul căruia elevii din şcolile
Ministerului Culturii, Învăţământului Superior şi pre-primare pot înregistra şi pot reprocesa ce au spus
Cercetării, în timp ce formarea continuă este utilizând o facilitate de comandă vocală. S-a planificat
coordonată de către Script din cadrul ministerului dezvoltarea unei versiuni adaptată la noile variante de
educaţiei. sisteme de operare.
c) Învăţământul terţiar b) Învăţământul secundar
• Odată cu reorganizarea administraţiei, în august b1) Proiecte MEDIA 2000
1999, a fost creat un nou minister numit Obiective: aceste proiecte intenţionează să dezvolte şi
Ministerului Culturii, Învăţământului Superior şi să implementeze planuri de acţiune pentru
Cercetării care este responsabil de tot ceea ce este informatizarea şcolilor secundare generale şi tehnice în
legat de învăţământul terţiar; vederea creşterii semnificative a echipării cu TIC.
• Cerinţele informatice sunt studiate de fiecare Parteneri: proiectele au fost implementate de către
departament, care lucrează în colaborare cu Centrul pentru Tehnologie Educaţională şi sunt
departamentul de tehnologie informaţională din coordonate de către oficiali din departamentul pentru
cadrul Guvernului, şi care stabileşte planificarea învăţământul secundar, Script şi reţeaua telematică din
bugetară şi lansează apelurile la oferte. Luxemburg pentru educaţie şi cercetare.
Grupuri ţintă: elevi din şcolile din învăţământul
3. Parteneriate publice/private secundar general şi tehnic.
Începând cu 2001, sunt discutate diverse iniţiative cu Rezultate intermediare: legarea acestui proiect de un
mari producători de echipamente şi cu departamentul concept novator stimulează personalul pedagogic şi
serviciilor poştale şi telecomunicaţiilor. De exemplu, o permite practicarea unor noi abordări pedagogice.
colaborare experimentală dintre IST şi Hewlett- Măsuri de promovare şi implementare: guvernul din
Packard, care vizează echiparea unei săli pentru Luxemburg a alocat 2,5 mil. EUR pentru proiectele
proiecte informatice, este în curs de dezvoltare. MEDIA. Şcolile din învăţământul secundar prezintă
În paralel, Ministerului Culturii, Învăţământului propuneri novatoare în domeniul TIC şi, prin
Superior şi Cercetării studiază, în colaborare cu intermediul CTE, MEDIA 2000 oferă acestor şcoli
instituţiile de învăţământ superior din străinătate, echipamentele de care au nevoie pentru a-şi dezvolta
înfiinţarea unei universităţi ‘virtuale’ europene pentru proiectele. Este planificată monitorizarea acestor
regiunea Luxembourg-Sarre-Lorraine. iniţiative şi pregătirea informării documentare privind
evaluarea.
4. Iniţiative majore implementate b2) Proiectul FranTic
a) Învăţământul primar Obiective: pentru a încuraja integrarea TIC în
curriculum-ul din învăţământul secundar, acest proiect
a1) Proiectul Interfaţa Multimedia pentru (utilizat la predarea limbii franceze) vizează
Cercetare şi Învăţare actualizarea competenţelor tuturor elevilor în domeniul
Obiective: coordonat de către Script şi lansat de la TIC. Proiectul are un obiectiv dublu. Pe de o parte,
începutul anului 2000, acest proiect are ca obiectiv scopul proiectului este de a elabora conţinuturi pentru
dezvoltarea competenţelor în domeniul TIC ale diferitele ramuri implicate în proiect, iar, pe de altă
elevilor (documentare şi alte activităţi în clasă) şi ale parte, de a pregăti profesorii pentru a utiliza TIC ca
profesorilor (practică pedagogică, evaluare etc.). resursă în procesul de predare.
Parteneri: Ministerul Educaţiei, autorităţile locale, Grupuri ţintă: elevi din învăţământul secundar
şcolile primare. general şi tehnic şi profesorii de franceză.
Grupuri ţintă: profesori şi elevi din şcolile primare.
b3) Proiectul pentru restructurarea conţinuturilor
a2) Proiectele Decomprim şi Decolap educaţionale în învăţământul secundar superior
Obiective: proiecte lansate în 1993 pentru Obiective: acest proiect urmăreşte includerea TIC în
identificarea metodelor de stimulare a dezvoltării curriculum, astfel încât, indiferent de materia învăţată,
competenţelor de comunicare verbală şi de scris ale elevul să dobândească anumite competenţe (să
elevilor din învăţământul pre-primar şi primar, şi citească, să scrie, să-şi facă cunoscută munca) şi să
pentru utilizarea TIC în predarea limbilor străine. devină mai activ implicaţi şi mai independenţi.
Parteneri: şcolile pre-primare şi primare, autorităţile Grupuri ţintă: elevi din şcolile din învăţământul
locale şi Ministerul Educaţiei. secundar general şi tehnic.
Grupuri ţintă: profesori şi elevi din învăţământul pre- Măsuri de promovare şi implementare: o atenţie
primar şi primar. specială va fi acordată educaţiei în domeniul media
astfel încât elevii să fie în măsură să utilizeze în mod
4
Trebuie notat că mai multe informaţii despre aceste iniţiative pot fi găsite
optim media şi multimedia.
la: http://www.script.men.lu/documentation/archiv
51
Olanda
Olanda
1. Obiective şi strategii Guvernul stabileşte obiectivele generale, asigură
condiţiile necesare pentru integrarea TIC în sistemul
Obiectiv general
educaţional şi informează părţile implicate privind
Modernizarea întregului sistem educaţional şi
dezvoltările în curs. El finanţează parţial integrarea
ameliorarea calităţii educaţiei furnizate.
TIC în învăţământ (a se vedea mai jos ‘buget’). De
(Sursă: Plan de Guvernământ 1997: Investeren in
exemplu, Ministerul Educaţiei, Culturii şi Ştiinţei, de
voarsprong (‘Investiţie în viitor’); Memorandum care
exemplu, a încurajat producţia de software educaţional
acoperă perioada 1999-2002: Oderwijs on line
prin acordarea de resurse centrelor specializate de
(‘Educaţie on line’)).
expertiză, atunci când se încearcă să se facă mai
Obiective specifice cunoscute şi să lărgească accesul către acestea.
• Încurajarea practicii novatoare de predare şi
Instituţiile şcolare elaborează un plan care stabileşte
învăţare la toate nivelurile prin introducerea de
mijloacele necesare pentru integrarea TIC în
software educaţional adecvat;
învăţământ. În plus, ele repartizează resursele, de
• Posibilitatea celor implicaţi în sistemul educaţional exemplu pentru formarea continuă a profesorilor sau
(ca profesori şi directori de şcoli) de a dobândi pentru procurarea de software educaţional. Instituţiile
competenţele TIC necesare, astfel încât TIC să pot achiziţiona, ele însele, calculatoare şi software, cu
poată fi integrate, eficient, în sistemul educaţional; condiţia să formuleze o cerere explicită. Serviciile de
• Încurajarea emancipării : asigurarea egalităţii inspecţie veghează asupra eficienţei cheltuielilor şi a
şanselor pentru toţi elevii indiferent de sex, origine centrării acţiunilor asupra obiectivelor principale.
socială şi culturală, origine etnică, competenţe
fizice, şi sprijinirea, în special, a celor care suferă 3. Parteneriate publice/private
de probleme de comunicare sau de diverse
handicapuri fizice prin introducerea TIC în În vederea managementului infrastructurii TIC, şcolile
învăţare; dezvoltă numeroase parteneriate cu autorităţi regionale
• Extinderea rolului instituţiilor culturale; şi locale şi cu firme.
• Intensificarea cooperării internaţionale. Peste 75 de furnizori oferă servicii şi conţinuturi noi pe
website-ul Kennisnet. Reţeaua mai oferă acces la 200
Strategii principale de website-uri distribuind materiale pedagogice,
• Întărirea rolului TIC la toate nivelurile dezvoltate, plătite şi întreţinute de către edituri. Multe
educaţionale (învăţământ primar şi secundar, materiale sunt, de asemenea, furnizate de reţeaua
formarea şi educaţia adulţilor, formarea Thinkquest1.
profesorilor);
• Alocarea de fonduri guvernamentale pentru 4. Iniţiative majore implementate
integrarea TIC în sistemul educaţional;
• Încurajarea instituţiilor de a-şi determina singure Memorandumul Onderwijs on line, care acoperă
propriile măsuri de integrare TIC (printre opţiuni, perioada 1999-2002, descrie iniţiativele majore care
de exemplu, este investiţia de resurse în formarea sunt organizate în jurul celor patru domenii prin
continuă a profesorilor, dezvoltarea de nou acţiunea respectivă. Învăţământul superior constituie o
software educaţional sau recrutarea de noi categorie aparte.
coordonatori şi administratori TIC), Guvernul fiind a) Dezvoltarea profesională
cel care stabileşte obiectivele generale şi asigură Obiective: posibilitatea profesorilor, a directorilor
condiţiile necesare integrării; şcolilor şi a altor actori implicaţi în învăţământ de a
• Acţiuni în următoarele domenii: dezvoltarea dobândi experienţa necesară pentru integrarea TIC în
profesională, programe şi software educaţional, sistemul educaţional. În ciuda organizării formării, a
infrastructuri şi reţeaua Kennisnet (Reţeaua de reţelelor şcolare şi de cercetare pentru realizarea şi
Cunoaştere). Acţiunile realizate sunt următoarele: distribuţia de noi instrumente şi metode, aproximativ
organizarea de cursuri de formare, conectarea jumătate din numărul profesorilor şi mulţi directori de
instituţiilor şi a universităţilor la Internet, şcoală consideră inadecvate competenţele lor TIC
construcţia şi extinderea reţelelor, intensificarea simţind nevoia unei formări continue, cu accent pe
schimburilor, conceperea şi promovarea de noi aplicaţiile TIC în activitatea educaţională.
instrumente şi metode, realizarea de parteneriate, Grupuri ţintă: profesori, directori de şcoli şi alţii
realizarea de produse şi servicii, oferirea de adrese implicaţi în sistemul educaţional.
de e-mail pentru studenţi şi înfiinţarea de Perioadă: 1999-2002.
universităţi digitale.
1
Thinkquest este un website pentru o varietate de grupuri ţintă, care oferă
servicii şi ghidare pentru utilizatorii din acest domeniu de educaţie. Acesta
operează legat de Kennisnet şi Surfnetnetworks.
http://www.thinkquest.nl/zoeken.html.
52
Olanda
Măsuri de promovare şi implementare: şi un ‘disc de aur’ pentru rezolvarea
• Identificarea de noi competenţe cheie şi de măsuri disfuncţionalităţilor, şi un efort conjugat al
propuse pentru dobândirea acestora în astfel încât Directoratului TIC şi a 6 asociaţii naţionale ale
atât nevoile generale cât şi nevoile unor grupuri consiliilor şcolare pentru crearea Stichting TIC op
specifice, ca cel al directorilor de şcoli, să fie school (Fundaţia pentru TIC în şcoală).
satisfăcute; • Finanţarea întreţinerii
• Incitarea la organizarea şi la finanţarea formării; d) Kennisnet (Reţeaua de cunoaştere)
• Evaluarea noilor competenţe dobândite şi Obiective: acces la servicii de înaltă calitate, pentru
acordarea de calificări; toate şcolile, prin Kennisnet. Printre caracteristicile
• Finanţare. acestei reţele sunt următoarele: poate fi accesată de
b) Cursuri şi software educaţional către toate grupurile de instituţii conectate cu sectorul
Obiective: educaţional; lărgimea de bandă este suficientă pentru a
• Dezvoltarea de software pentru predarea cursurilor le permite tuturor elevilor să consulte surse electronice
oficiale şi sprijinirea metodelor novatoare pentru multimedia şi să-şi publice documentele on-line,
predare şi învăţare; simultan sau în grupuri; disponibilitatea serviciilor;
• Distribuirea de informaţii actualizate cu privire la claritate şi transparenţă, astfel încât elevii şi profesorii
disponibilitatea software-ului şi posibilităţile pe să poată găsi uşor materiale educaţionale; garanţii de
care le oferă acesta. securitate; posibilitatea utilizării de adrese de e-mail şi
Grupuri ţintă: şcoli primare şi secundare. organizarea grupurilor forumurilor pentru schimbul
Perioadă: 1999-2002. extensiv de informaţii. Toate şcolile şi alte instituţii
Măsuri de promovare şi implementare: educaţionale, biblioteci şi muzee vor fi legate la
• Dezvoltarea cunoştinţelor, a accesibilităţii şi a Kennisnet înainte de sfârşitul lui 2001.
utilizării instrumentelor deja disponibile; Grupuri ţintă: copii, elevi, profesori, directori de
şcoli, părinţi şi instituţii educaţionale, biblioteci şi
• Sprijinirea formării şi a eforturilor pentru
muzee.
diseminarea cunoştinţelor şi experienţelor
dobândite ca rezultat al acestor noi oportunităţi
(înfiinţarea unui forum despre software în reţeaua
Kennisnet); • Conectarea tuturor şcolilor la Internet până la
sfârşitul anului 2001;
• Implicarea şcolilor şi profesorilor în dezvoltarea de
software novator; • Extinderea portalului website: adăugarea unei
secţiuni de examinare, un motor de căutare şi o
• Finanţarea şcolilor pentru ca acestea să poată
secţiune de Ştiri pentru tineri;
achiziţiona software şi introducerea unei articulări
eficiente cu cererile instituţiilor. • Extinderea reţelei şi a serviciilor: adăugarea a 17
Rezultate intermediare: finanţarea a 105 proiecte de noi reţele, noi servicii şi conţinuturi oferite de
dezvoltare şi a 200 de proiecte pentru construirea de către 75 de furnizori;
reţele în anul 2000. • Punerea la dispoziţie a 200 de website-uri
electronice prin intermediul reţelei care difuzează
c) Managementul TIC – Infrastructură metode de predare (cu site-ul dezvoltat, plătit şi
Obiective: responsabilizarea şcolilor vis-à-vis de întreţinut de către editurile care produc acest
infrastructurile lor în domeniul TIC pentru ca ele să se material);
adapteze mai bine la obiectivele fixate. • Acces liber la website (pentru elevi şi profesori) şi
Parteneri: şcoli, autorităţi locale şi regionale, firme. cu taxă (pentru alţi utilizatori);
Grupuri ţintă: şcoli primare şi secundare. • Finanţare (1,36 EUR pentru fiecare conexiune la
Perioadă: 1999-2002. reţea şi 11,3 EUR de elev pentru a acoperi
Măsuri de promovare şi implementare: utilizarea sistemului);
• Asigurarea unei informări complete a şcolilor • Publicarea unei broşuri despre introducerea şi
privind posibilele facilităţi, planificarea şi formele utilizarea TIC în şcoli.
de cooperare vizate;
• Încercarea de a orienta instituţiile, cu sprijinul e) Învăţământ superior
directorilor mai bine pregătiţi, pentru a elabora Obiective: asigurarea condiţiilor necesare pentru ca
planuri pentru implementarea TIC integrate în instituţiile de învăţământ superior să poată determina
cadrul organizaţiei şcolare, în ansamblu; ce politicile ce urmează cu privire la TIC (Planul
• Micşorarea dificultăţilor de gestiune pentru şcoli şi pentru Învăţământul superior şi pentru Cercetare, sau
furnizarea facilităţilor standard; HOOP).
• Încurajarea şi sprijinirea parteneriatelor cu Grupuri ţintă: universităţi, cu 16,8 mil. EUR pentru
autorităţi regionale şi locale şi firme pentru finanţarea proiectelor în dificultate în 1999/2000.
înfiinţarea şi managementul infrastructurii Măsuri de promovare şi implementare:
(dezvoltarea unui management vademecum, • Ameliorarea disponibilităţii materialelor digitale
pregătirea unui studiu privind iniţiativele regionale pedagogice, creşterea nivelului de expertiză a
53
Olanda
profesorilor şi îmbunătăţirea planificării în vederea Datele din tabel se referă doar la fondurile
integrării TIC în educaţie; suplimentare acordate de către Ministerul Educaţiei,
• Dezvoltarea reţelei naţionale de învăţământ Culturii şi Ştiinţei. Acestea nu includ banii cheltuiţi de
superior Surfnet2 care face parte din proiectul către şcoli din bugetele proprii existente, bugetele
GigaPort; acordate de autorităţile locale, sau investiţiile editurilor
• Înfiinţarea unei universităţi digitale de către 12 şi a altor companii în dezvoltarea de software etc.
instituţii de învăţământ superior. Trebuie notat că bugetele transferate şcolilor nu sunt
Rezultate intermediare: acesta este nivelul de alocate unui proiect specific. Acestea sunt adăugate la
învăţământ cel mai avansat în ceea ce priveşte bugetele normale ale şcolilor care sunt în măsură să
stăpânirea utilizării TIC (aplicarea standardelor, decidă asupra alocării acestora. În practică, majoritatea
utilizarea e-mail-ului şi calitatea excelentă a reţelei şcolilor cheltuie (considerabil) mai mult în domeniul
Surfnet). TIC decât aceste sume suplimentare.
Bugetele şcolilor sunt destinate pentru hardware,
Buget software, dezvoltare profesională, personal,
Bugetele guvernamentale destinate TIC au crescut management tehnic şi alte cheltuieli referitoare la TIC.
continuu din 1998, dar până în prezent aceste creşteri Datele din Tabelul 2 (corespunzătoare cu 2, 3, 4 şi 6)
nu au fost constante sau structurale. Datele din sunt sume cheltuite pe proiecte de dezvoltare şi alte
Tabelul 1 reprezintă doar bugetele structurale. proiecte. Cheltuielile care privesc, de exemplu,
Creşterile structurale au fost cerute din 2001 dezvoltarea profesională a profesorilor dintr-o anume
instituţie sunt suportate de bugetul şcolii respective.
Tabelul 1
Bugete totale pentru investiţii TIC (în milioane de EUR)
2000 2001 2002 2003 2004 2005

EUR 348 295 272 212 212 212
Tabelul 2
Repartizarea bugetelor (Tabelul 1) pentru 2000 şi 2001 (milioane de EUR)
2000 2001
1. Bugetele şcolilor 289,1 189,2
2. Dezvoltare profesională 1,4 2,3
3. Dezvoltarea de software şi metode 8,6 12,3
4. Management tehnic 2,3 3,2
5. Kennisnet 43,6 82,1
6. Alte proiecte 2,7 5,9
2
Surfnet este reţeaua naţională electronică a instituţiilor de învăţământ
superior şi cercetare. Ea leagă multe instituţii din ţară şi este conectată de
asemenea la alte reţele europene şi internaţionale.
http://www.surfnet.nl/en/surfnet-organization.
54
Austria
Austria de calculatoare pentru şcoli şi a accesului la
Internet.
• În şcolile pentru formare profesională (cu excepţia
centrelor de formare profesională) există
Două obiective generale numeroase colaborări cu sectorul privat în
• Promovarea unei implementări eficiente, domeniul ştiinţelor umaniste, în funcţie de
sistematice şi de durată a TIC în domeniile localizarea şcolilor.
educaţiei, ştiinţei şi culturii;
• Introducerea conceptului de e-Learning în 4. Iniţiative majore implementate
academii, universităţi şi în educaţia şi formarea
a) Aprecierea situaţiei din şcoli pe niveluri
adulţilor, ca şi în învăţarea în reţea, în formarea
educaţionale (adaptarea facilităţilor/curriculum-
viitorilor profesori şi în societate în general.
ului la TIC)
O strategie generală
a1) Învăţământ secundar inferior3
Scopul strategiei TIC a Ministerului Educaţiei este ca
Deşi facilităţile şi nivelul pregătirii profesorilor din
e-Learning şi Internet-ul să devină resurse obişnuite de
aceste şcoli variază, toate Hauptschule au atins un
învăţare. Acest obiectiv se reflectă în opt proiecte
nivel de bază în ceea ce priveşte echipamentele şi
prioritare:
curriculum-ul orientat pe TIC, în unele şcoli acest
• înfiinţarea de academii e-Learning1; nivel fiind mai avansat. Şcolile au posibilitatea să ofere
• creşterea oportunităţilor de pregătire în TIC; cursuri speciale (opţionale sau obligatorii) de TIC, iar
• dezvoltarea conţinutului instruirii on- unele dintre ele (aşa numitele şcoli de “informatică”)
line/portalurilor educaţionale; îşi exercită autonomia, făcând din acest domeniu o
• înfiinţarea de centre ştiinţifice TIC; prioritate. Şcolile se conectează rapid la Internet, iar o
• îmbogăţirea educaţiei şi formării profesionale a parte a acestora au deja propria pagină de Web.
adulţilor;
• promovarea patrimoniului cultural austriac cu a2) Şcoli de formare profesională (cu excepţia
ajutorul Internet-ului; centrelor de formare profesională)
Din 1998, s-au realizat experimente în 131 de clase cu
• lansarea conceptului ‘e-Government’ în educaţie;
66 de website-uri şcolare pentru a facilita
• adaptarea infrastructurii.
familiarizarea cu TIC. În acelaşi timp, sunt în
desfăşurare diverse proiecte de formare
2. Partajarea responsabilităţilor complementară: formarea profesorilor la acelaşi nivel
Şcolile generale obligatorii, cuprinzând şcoli primare, pentru ca ei să primească certificate industriale TIC;
şcoli generale secundare (Hauptschule) şi şcoli pre- pregătire similară on-line prin intermediul academiei
profesionale (Polytechnische Schule) sunt finanţate de ‘e-Fit’4; plasamente academice; introducerea unui nou
municipalităţi, asociaţii municipale şi Länder. mod de pregătire în tehnologii informaţionale;
Şcolile academice de învăţământul secundar inferior şi înfiinţarea de şcoli specializate în tehnologia
superior (Allgemeinbildende höhere Schulen sau calculatoarelor, comunicarea şi procesarea datelor;
AHS)2, şcolile şi colegiile tehnice şi vocaţionale cu obligarea tuturor absolvenţilor învăţământului
program complet (TVE) primesc finanţare de la profesional tehnic, ca pe viitor, să obţină gradul II în
autorităţile federale. informatică, care să ateste cunoştinţele specifice
În funcţie de curriculum, profesorii decid ei înşişi acestui domeniu, etc.
asupra metodelor pedagogice pe care le vor utiliza şi
asupra conţinutului activităţilor din clasă. a3) Învăţământ secundar superior
Informatica a fost introdusă ca disciplină obligatorie în
3. Parteneriate publice/private AHS începând cu anul 1987. Aceste şcoli au fost
• Învăţământul profesional, în particular, s-a bucurat legate între ele printr-o reţea proprie, din 1995 şi,
de un îndelungat parteneriat cu companii ca începând cu anul 1999, toate şcolile aflate sub
Siemens sau Phillips (de exemplu, sectorul responsabilitatea autorităţilor federale, au fost, de
industrial poate fi reprezentat în comitetele acestor asemenea, conectate în reţea şi la Internet. Cu privire
şcoli). la pregătirea în TIC, aceasta a fost recent introdusă în
• În Viena, există o cooperare între şcolile de curriculum-ul tuturor şcolilor de la nivelul primar în
învăţământ obligatoriu şi municipalitate, având ca sus. În prezent, se implementează, de asemenea, câteva
obiectiv asigurarea într-un timp scurt a necesarului proiecte, precum acţiunea ‘carte şcolară’ (permiţând
procurarea de produse asociate cu noile medii de
învăţare) sau proiectul NoteBook (iniţiat în 2000/2001
şi utilizat atât în şcoală cât şi acasă).
1
Instituţiile de educaţie pentru adulţi care cooperează parţial cu provinciile
şi municipalităţile, şi care sunt la rândul lor implicate în iniţiativa
3
europeană de dezvoltare regională ‘goal 3-programme’ Hauptschule este o şcoală ce oferă învăţământ de nivel secundar inferior
2 4
Şcoli care oferă învăţământ secundar inferior şi superior A se vedea 4 b1)
55
Austria
b) Iniţiative generale b3) Dezvoltarea conţinuturilor
didactice/portalurilor educaţionale on-line
b1) Înfiinţarea de academii e-Learning
Obiective: Până la sfârşitul anului 2002 este
Obiective: viitorilor profesori le sunt oferite cursuri
planificată crearea unui portal educaţional care să ofere
speciale pentru a-i familiariza cu potenţialul pedagogic
acces direct la toate cursurile disponibile. Profesorii
şi didactic al noilor medii de învăţare şi pentru a da
vor putea astfel să elaboreze cursurile pe baza
asigurări că, începând cu anul 2002, o mare parte
platformelor didactice ale companiilor sau
dintre aceştia (aproximativ 120000)5 vor avea
universităţilor şi să realizeze un schimb de experienţă
cunoştinţele necesare pentru a obţine ‘Permisul
on-line; se vor elabora cursuri pentru formare la
european de conducere a calculatorului’.
distanţă în domenii de studiu pentru care există o
Grupuri ţintă: viitorii profesori (toate nivelurile
cerere mare, ca de exemplu cele oferite de Höhere
educaţionale).
technische Lehranstalt6. Conţinuturile E-learning
Rezultate intermediare: în 2000, un procent de 30-
pentru învăţământul superior vor fi dezvoltate în cadrul
40% din numărul viitorilor profesori erau deja
unui program separat, oferit pe un site electronic7.
familiarizaţi cu TIC, la nivelul de bază şi există
Grupuri ţintă: şcoli primare şi secundare, TVE şi
stimulente în vederea pregătirii tuturor profesorilor la
universităţi.
acelaşi nivel.
Rezultate intermediare: Încheierea primei etape de
Măsuri de promovare şi implementare: s-au
creare a portalului educaţional austriac este planificată
planificat următoarele patru măsuri:
pentru primul trimestru al anului 2001.
• Predarea cunoştinţelor de bază în domeniul TIC (a
se vedea, de exemplu, web site-ul b4) Înfiinţarea de centre ştiinţifice TIC
http://www.ecdl.at), cu accent pe concretizarea în Obiective: Pentru a putea integra mai bine TIC în
clasă a proiectul ‘A învăţa pentru a preda’; universităţi şi TVE, vor fi create centre de cercetare şi
• O academie on-line pentru a asigura aceleaşi dezvoltare, în special în domeniile de studiu în care
competenţe cu privire la TIC pentru toţi profesorii; Austria poate avea o contribuţie de pionierat (ca de
• Plasamente pentru actualizarea cunoştinţelor, în exemplu, dezvoltarea de software, securitatea
special pentru viitorii profesori; calculatoarelor etc.) şi poate obţine profituri din
• Asistenţă, cu acces la Internet, pentru profesorii, colaborarea cu sectorul industrial.
care se familiarizează ei înşişi cu acesta pentru Parteneri: Ministerul Educaţiei, TVE, universităţile şi
prima oară, prin intermediul CD-ROM-ului ‘e-Fit, sectorul industrial.
profesorii austrieci pe Internet’. Măsuri de promovare şi implementare: au fost
avansate diverse proiecte:
b2) Extinderea oportunităţilor de formare • ‘Centrul pentru Ştiinţe şi Cercetare – Graz’ care se
Obiective: Pentru a satisface noile cerinţe din doreşte să regrupeze cercetarea în domeniul TIC în
domeniul cunoştinţelor legate de calculator şi pentru a locurile cu condiţiile cele mai propice şi să creeze
compensa numărul mic de profesori specializaţi în TIC un Institut de dezvoltare a software-ului;
au fost extinse posibilităţile de formare (în special, prin • înfiinţarea unui centru informatic la Innsbruck;
colaborarea cu firme de înaltă tehnologie).
• un proiect pentru definirea condiţiilor care permit
Grupuri ţintă: elevi şi studenţi din învăţământul
implantarea de noi firme;
secundar şi terţiar, adulţi.
• crearea unei reţele între profesorii universitari care
Măsuri de promovare şi implementare: sunt
utilizează şi dezvoltă e-conţinuturi (conţinuturi
planificate următoarele cinci măsuri:
electronice de învăţare);
• înfiinţarea de noi locuri de pregătire în TIC în
• crearea unei baze de date ce va conţine proiecte cu
şcolile secundare, în TVE şi în universităţi;
e-conţinuturi şi produse e-Learning8;
• lansarea unor proiecte pilot (având la bază studiul
• dezvoltarea de noi studii, în care TIC reprezintă
individual) care oferă cursuri serale în şcolile
domeniul principal, în universităţile din Viena,
tehnice;
Salzburg, Klagenfurt, Innsbruck şi Linz.
• revizuirea curriculum-ului şcolar ( în şcolile pentru
învăţământ general) pentru filiera informatică; b5) Îmbogăţirea educaţiei şi formării profesionale a
• oferirea de certificate industriale elevilor şi adulţilor
studenţilor care urmează cursurile obligatorii în Obiective: această iniţiativă încurajează accesul la
AHS; învăţare, începând cu nivelul educaţiei de bază, până la
• deschiderea şcolilor către instituţiile de formare cursurile universitare, atât pentru învăţământul general,
profesională a adulţilor. cât şi pentru cel profesional, cu accent asupra integrării
grupurilor defavorizate. Toate acestea se vor
concretiza prin înfiinţarea de centre de competenţă
pentru educaţia şi formarea profesională a adulţilor,
6
Şcoli specializate în procesarea electronică a datelor şi organizare.
5 7
În conformitate cu concluziile Consiliului European de la Feira (19-20 A se vedea website-ul http://www.nml.at
8
iunie 2000) A se vedea website-ul http://serverprojeckt.fh-joannaeum.at/sp/index.php
56
Austria
perfecţionarea modelelor de ‘e-Learning’, elaborarea sisteme informatice şi de comunicaţii în sectorul
măsurilor ce trebuie luate pentru integrarea anumitor administrativ (procesarea electronică a dosarelor,
grupuri ţintă (ca de exemplu persoanele în vârstă şi sistem de comunicare şi de achiziţii electronice etc.);
femeile) şi extinderea informării şi orientării în Data Warehouse pentru informaţiile administrative; un
domeniul educaţiei adulţilor. sistem de informare on-line despre posturile vacante în
Grupuri ţintă: adulţi, cu accent asupra grupurilor domeniul formării etc.
defavorizate.
b8) Adaptarea infrastructurii
b6) Promovarea patrimoniului cultural austriac cu Obiective: asigurarea accesului eficient la Internet şi a
ajutorul Internet-ului celor mai bune echipamente pentru toate şcolile şi
Obiective: Ca urmare a propunerii din 22 octombrie organismele de formare.
2000 a preşedintelui Klestil, de încurajare a promovării Grupuri ţintă: şcoli primare, şcoli secundare, TVE şi
patrimoniului austriac prin aplicaţii informatice, au universităţi.
fost lansate o varietate de iniţiative. Acestea includ Măsuri de promovare şi implementare: există cinci
crearea şi dezvoltarea unei infrastructuri multimedia măsuri mai importante de reţinut:
pentru arhive, biblioteci şi muzee; crearea unui portal • implementarea conceptului ‘mileniul
electronic pentru muzee, instituţii culturale şi pentru calculatorului’, pentru îmbunătăţirea infrastructurii
cetăţeni, în general; comercializarea cunoştinţelor şi TIC în şcoli;
bunurilor culturale de către Ministerul Educaţiei cu • extinderea reţelei austriece de învăţământ şi
sprijinul unor firme. formare profesională (ACOnet şi ASN) şi
Grupuri ţintă: muzee, instituţii culturale şi cetăţeni. conectarea acesteia la reţelele internaţionale de
b7) Lansarea conceptului ‘e-Government’ în formare şi cercetare;
educaţie • accesul la Internet pentru cursanţii din toate
Obiective: pentru simplificarea administrării organismele de formare;
instituţiilor educaţionale şi creşterea eficienţei acesteia, • pregătirea de norme tehnice pentru facilităţile
pentru o mai mare apropiere de cetăţeni şi o mai mare instituţiilor de formare (echipamente, software,
transparenţă, s-a recurs la extinderea utilizării TIC. reţele de calculatoare);
Rezultate intermediare: în 2000 au fost create • promovarea de parteneriate publice/private.
57
Portugalia
Portugalia
4. Iniţiative majore implementate
1. Obiective şi strategii a) programul Nónio Século XXI (program TIC
pentru şcoli)
Obiectiv
Obiective:
Accelerarea implementării şi utilizării TIC în societate
(Iniţiativa Internet). • integrarea TIC în şcoli: ţinta o reprezintă 750 de
şcoli începând cu cele din învăţământul pre-primar
Strategii principale şi terminând cu cele de nivel secundar superior;
Crearea, de către Ministerul Educaţiei, a unui grup de • dezvoltarea de conţinuturi educaţionale on-line şi
coordonare a programelor (august 2000) responsabil off-line;
cu iniţiativele TIC în domeniul educaţiei şi cu • creşterea cooperării la nivel european şi
elaborarea unui plan de acţiune la nivel naţional; internaţional;
Alte trei strategii sunt formulate în cadrul programului • promovarea studiilor cu privire la implementarea
de finanţare pentru dezvoltarea educaţiei în Portugalia TIC în domeniul educaţional;
– Prodep III: • evaluarea impactului pe care îl are TIC în şcoli.
• instalarea de facilităţi informatice şcolare şi reţele Grupuri ţintă: toate nivelurile educaţionale începând
de calculatoare; cu învăţământul pre-primar şi terminând cu nivelul
• dezvoltarea unor conţinuturi educaţionale secundar superior.
multimedia; Perioadă: 1996-2000 (prima fază a programului):
• formarea profesorilor. Măsuri de promovare şi implementare:
• promovarea proiectelor legate de integrarea TIC în
2. Partajarea responsabilităţilor educaţie şi de finanţarea şi administrarea
infrastructurii necesare (apel naţional pentru
Ministerul educaţiei este responsabil pentru întreg propuneri);
sistemul educaţional, inclusiv de includerea TIC în • aprobarea centrelor de competenţă TIC în
curriculum. Şcolile primesc echipamente şi software universităţi, institute politehnice, centre de formare
prin programul guvernamental, Nónio. Ministerul a profesorilor şi asociaţii ştiinţifice;
Ştiinţei şi Tehnologiei este responsabil de conectarea • implicarea în ‘e-Learning’, European Schoolnet,
şcolilor şi a altor instituţii, ca de exemplu bibliotecile, Netd@ys, acţiunile UE prin programele Socrates şi
la Internet. activităţile Centrului de Cercetare Educaţională şi
Autorităţile regionale sunt, de asemenea, Inovare (CCEI) al OCDE (Organizaţia pentru
responsabile cu asigurarea facilităţilor TIC în şcoli. Cooperare şi Dezvoltare Economică).
Autorităţile locale au realizat această sarcină în Programul Ministerului Educaţiei corespunde
şcolile primare, în paralel cu programul Internet na iniţiativei ‘e-Learning’ la nivel naţional, reflectând atât
Escola al Ministerului Ştiinţei şi Tehnologiei. obiectivele naţionale cât şi pe cele europene.
Şcolile sunt încurajate să ia decizii asupra modului în b) Prodep III
care îşi vor utiliza resursele. De exemplu programul Obiective:
Nónio permite şcolilor să achiziţioneze software şi • echiparea şcolilor cu calculatoare: înainte de 2003,
echipamente informatice. ar trebui să existe în şcolile primare câte un
calculator la 20 de elevi, iar în şcolile secundare
3. Parteneriate publice/private câte un calculator la 10 elevi; până în 2006, ar
trebui să existe câte un calculator la 10 elevi în
Există anumite proiecte care încurajează parteneriatele toate şcolile.
dintre firme şi şcoli. Proiectele şcolare de utilizare a
• până în 2006 toţi profesorii trebuie să fie
TIC pot conduce spre o colaborare cu Portugal
familiarizaţi, la un nivel de bază, cu TIC;
Telecom.
• dezvoltarea de conţinuturi educaţionale
La nivel ministerial, unele proiecte, ca de exemplu
multimedia.
Netd@ys1, prin care au fost stabilite parteneriate între
Parteneri: Prodep III: Fondul Social European şi
minister, operatorii de telecomunicaţii şi producătorii
Fondul European de Dezvoltare Regională.
de software şi hardware, favorizează cooperarea cu
Grupuri ţintă: niveluri şcolare primare şi secundare,
sectorul privat.
centrele de formare a profesorilor.
Au fost realizate, de asemenea, acorduri cu Microsoft,
Perioadă: începând cu iulie 2000.
cu privire la domeniul educaţiei.
Măsuri de promovare şi implementare: apel la
propuneri.
1
Iniţiativa Netd@ys este prezentată pe larg la pagina 18 în Partea a 2-a
(Acţiunile Uniunii Europene) din Capitolul 1 (TIC şi educaţia: dezbatere şi
acţiune la nivel european)
58
Portugalia
c) Iniţiativa Internet d) Internet na Escola
Obiective: Obiective: extinderea conexiunilor la Internet, în
• până în 2004 toţi profesorii trebuie să aibă acasă particular pentru şcolile primare, care trebuie să fie
un calculator; toate conectate până la sfârşitul lui 2001.
• până în 2003 toţi elevii şi studenţii trebuie să poată Parteneri: o iniţiativă a Ministerului Ştiinţei şi
avea acces la un calculator; Tehnologiei.
• toţi cetăţenii trebuie să poată avea acces la Grupuri ţintă: şcoli de nivel primar şi secundar,
Internet; universităţi, instituţii politehnice şi biblioteci
• promovarea conectărilor broadbandwidth (cablu municipale.
TV, ADSL, UMTS). Rezultate intermediare: toate şcolile de nivel
Grupuri ţintă: elevi şi studenţi, profesori şi toţi secundar (aproximativ 1600) au fost conectate la
cetăţenii. Internet începând cu anul 1997. Universităţile şi
Perioadă: începând cu august 2000. institutele politehnice au 15 conexiuni, iar unele şcoli
primare au, de asemenea, acces la Internet.
59
Finlanda
Finlanda implementat strategia din 1996 până în 1999, a
acoperit următoarele domenii: activitatea şcolilor
în reţea şi metode de formare iniţială şi continuă a
formatorilor;
Un dublu obiectiv general • O a doua fază (Strategia Naţională pentru 2000-
Datorită faptului că principalul obiectiv al 2004) este pregătită pe baza evaluării primei
învăţământului este sprijinirea dezvoltării societăţii perioade. Principalele concluzii ale acestei evaluări
umane bazate pe cunoaştere, integrarea TIC în au fost că pe plan internaţional, societatea
sistemul educaţional răspunde următoarelor două informaţională din Finlanda este la un standard
obiective: înalt, în special în ceea ce priveşte infrastructura
• Oferirea tuturor a posibilităţii, în concordanţă cu tehnologică, dar a existat o utilizare inadecvată şi
principiul egalităţii şanselor, de a dobândi inconsistentă a TIC în educaţie, în timp ce s-a
cunoştinţe şi competenţe TIC, necesare studierii şi investit foarte mult în echipamente şi în
dezvoltării propriilor competenţe intelectuale; dezvoltarea reţelelor de calculatoare în pofida unei
• Încurajarea dezvoltării unei adevărate societăţi creşteri semnificative a cheltuielilor pentru
informaţionale, bazată pe cunoaştere interactivă. educaţie, formare şi cercetare. Au fost identificate
(Surse: Educaţie şi Cercetare 1999-2004. Plan de Dezvoltare. Ministerul astfel patru domenii de acţiune, pentru faza a doua,
Educaţiei, 2000 şi Educaţia, Formarea şi Cercetarea în Societatea
Informaţională. O Strategie Naţională pentru 2000-2004. Ministerul menţionată mai sus, după cum urmează:
Educaţiei, 1999). dezvoltarea cunoştinţelor şi competenţelor
necesare în societatea informaţională (competenţe
Obiective specifice
relative la cetăţenie, la educaţia şi formarea
• Acordarea tuturor a posibilităţii de a avea acces la
profesorilor, educaţia şi formarea în domenii
TIC ca metodă de învăţare. TIC vor fi incluse în
legate de industria informatică şi a noilor media);
curriculum-ul de bază al instituţiilor educaţionale,
promovarea reţelelor de calculatoare ca mijloace
care vor deveni centre novatoare pentru învăţare.
de învăţare (utilizarea variată a reţelelor pentru
Servicii de tutoriat şi consiliere, care includ
predare şi învăţare, proiecte de şcoli şi universităţi
asistenţă tehnică şi sprijin pentru predare, vor fi
virtuale); acumularea unui capital informaţional
create în ţară, pentru a se adresa nevoilor de
digital (extinderea şi diversificarea conţinutului
învăţământ deschis şi la distanţă, care sunt din ce
producţiei); şi întărirea infrastructurii în sectoarele
în ce mai importante;
educaţie şi cercetare. Atât implementarea
• Ameliorarea calităţii educaţiei şi cercetării conceptului de formare continuă, cât şi cooperarea
utilizând TIC ca resursă generatoare de noi dintre sectorul public şi privat au fost consideratei
oportunităţi. Sectoarele educaţional şi cercetare esenţiale în atingerea acestor obiective.
vor opera fiecare în reţea. Proiecte pentru (Sursă: Educaţie, formare şi cercetare în societatea informaţională. O
activităţile în reţea vor conduce la înfiinţarea unei Strategie Naţională pentru 2000-2004. Ministerul Educaţie, 1999).
varietăţi de reţele de cercetare, şcoli şi universităţi
virtuale şi la creşterea interacţiunii dintre sectorul 2. Partajarea responsabilităţilor
educaţional şi piaţa muncii. Aceasta va ameliora La nivel central, Ministerul Educaţiei a definit
calitatea cercetării şi va favoriza o mai mare strategiile şi obiectivele societăţii informaţionale în
cooperare, în special la nivel internaţional. Ca domeniul educaţiei, formării şi cercetării. Consiliul
rezultat al acestor reţele, şcolile vor dezvolta noi Educaţional al Educaţiei implementează şi
strategii educaţionale. O parte din formarea coordonează programul pentru învăţământul de bază,
profesorilor se va concentra pe dezvoltarea învăţământul general şi profesional secundar superior
programelor virtuale de învăţământ. Utilizarea TIC şi educaţia adulţilor. Acesta este responsabil de crearea
va face aceste metode pedagogice mai flexibile şi de reţele, procurarea de facilităţi, realizarea de
va conduce la dezvoltarea unor noi forme de echipamente digitale de învăţare, formarea continuă a
învăţământ deschis şi la distanţă care să răspundă profesorilor şi înfiinţarea de şcoli virtuale.
nevoilor unei mari părţi a populaţiei. În final,
transmiterea digitală a rezultatelor cercetărilor şi a La nivel local, autorităţile locale sunt un partener cheie
noilor resurse de predare, precum şi înfiinţarea responsabil în mare parte de finanţarea învăţământului
unor biblioteci virtuale, vor oferi informaţii de primar şi secundar. Deciziile legate de procurarea de
ultimă oră pentru cercetători, profesori şi studenţi; echipamente sau de definirea unor strategii locale sunt
(Sursă: Educaţie, formare şi cercetare în societatea informaţională. O în responsabilitatea fie a autorităţilor locale, fie a
Strategie Naţională pentru 2000-2004. Ministerul Educaţiei, 1999).
şcolilor, dacă aceste sarcini au fost delegate acestora.
Strategii principale adoptate Şcolile şi personalul acestora stabilesc împreună
• O strategie naţională iniţială (Strategia Naţională metodele pedagogice şi conţinutul cursurilor, ca şi
pentru educaţie, formare şi cercetare în societatea materialele de predare/învăţare etc.
informaţională) a fost elaborată în 1995 pentru a
răspunde obiectivelor de mai sus. ’Programul
Naţional pentru Societatea Informaţională’, care a
60
Finlanda
Grupuri ţintă: profesori.
3. Parteneriate publice/private Măsuri de promovare şi implementare: formarea
profesorilor este planificată în trei stadii:
Nu există un parteneriat specific între producătorii de
• Cunoaşterea foarte bună a tehnicilor informatice
echipamente de calculator şi cei de conţinuturi.
de bază (procesarea textelor, navigare pe Internet,
adrese de e-mail) şi înţelegerea principiilor care
guvernează utilizarea TIC în educaţie;
Planul pentru implementarea strategiei naţionale • Un control ferm asupra utilizării TIC în educaţie
informaţionale pentru educaţie şi cercetare din (diferite moduri de utilizare a adreselor
perioada 2000-2004 a fost publicat de către Ministerul electronice, ca şi a Internet-ului şi ‘groupware’,
Educaţiei în 2000. Aceasta stabileşte obiectivele şi software de grupare şi legare în reţea, aplicaţii
conţinutul proiectelor în cauză. pedagogice, echipamente digitale disponibile în
(Sursă: Strategia Naţională pentru educaţie şi domeniul respectiv şi câteva cunoştinţe de bază cu
cercetare 2000-2004.Plan de implementare. privire la producţia de echipamente digitale
Ministerul Educaţiei, 2000). didactice), familiarizarea cu software-ul şi
dezvoltările în hardware, şi înţelegerea
a) competenţele cetăţeneşti în societatea
problemelor relative la dezvoltarea TIC;
informaţională
• O stăpânire bună a cunoştinţelor de specialitate în
Obiective: pentru ca fiecare să deţină competenţele cazul a 10% din profesori (aplicaţii în scopuri
necesare în societatea informaţională (inclusiv profesionale sau legate de conţinuturi specifice,
competenţe tehnice şi de comunicare, competenţe în producţia de material digital de învăţare,
obţinerea şi utilizarea de informaţii, experienţă ca şi managementul informaţional, asistenţă şi formare
consumator şi competenţa de a te implica în activitatea pentru colegi, implicare activă în dezvoltarea
politică a societăţii informaţionale), programul are ca comunităţii şcolare, intervenţii ca experţi de reţea).
scop să-i încurajeze pe indivizi să dobândească
competenţe asociate cu spiritul cetăţenesc, să creeze un c) Industria informaţiei şi profesioniştii în
program pentru învăţare şi proiecte pilot, să creeze o comunicaţii digitale
reţea precum şi condiţiile de bază pentru Obiective: acest proiect este o parte a programului
implementarea programului şi să atragă atenţia asupra care are ca obiectiv de a răspunde lipsei forţei de
serviciilor societăţii informaţionale şi a diverselor muncă în sectoarele industriei informaţiei,
instrumente necesare. comunicaţiilor digitale şi noilor media prin educaţie şi
Parteneri: instituţii de învăţământ superior şi pentru prin formare iniţială şi continuă. Scopul acestuia este
adulţi, autorităţi locale şi biblioteci, Compania de a face sectoarele respective mai atractive, de a
Finlandeză de Radiodifuziune şi alte organisme media, extinde baza de recrutare, de a propune măsuri pentru
civice şi parteneri sociali, mari firme din sector, şi dezvoltarea calităţii educaţiei şi reducerea duratei de
consultanţii şi administratorii serviciilor de bază. studiu.
Grupuri ţintă: toţi cetăţenii şi, în particular, grupuri d)Universitate virtuală
dezavantajate în ceea ce priveşte educaţia şi formarea. Obiective: obiectivul este de a înfiinţa, până în 2004, o
Măsuri de promovare şi implementare: o campanie universitate virtuală care să grupeze universităţi,
pentru informarea şi sensibilizarea populaţiei, crearea institute de cercetare şi mari firme. Universitatea va
unui proiect adecvat care se bazează pe o reţea largă, produce şi va furniza servicii educaţionale de înalt
împreună cu proiecte pilot, un proiect coordonat de nivel, competitive pe plan internaţional. Aceasta va
autorităţile locale şi adecvat nevoilor locale, şi furniza educaţie pentru toate nivelurile şi sectoarele (şi
valorificarea pe Internet a experienţei profesorilor, a cuprinde primul şi al doilea ciclu de învăţământ
bibliotecilor şi a personalului de consiliere, în superior, universitatea deschisă şi învăţământul
beneficiul tuturor cetăţenilor. profesional continuu).
b) Formare personalului didactic Parteneri: universităţi, institute de cercetare, mari
întreprinderi.
Obiective: Măsuri de promovare şi implementare : dezvoltarea
• Dezvoltarea unei strategii pentru utilizarea TIC în unei reţele, oferta diversificată şi calitatea
educaţie (în unităţi de formare a profesorilor în învăţământului şi cercetării, crearea de servicii
2001 şi în instituţiile educaţionale în 2002); educaţionale pertinente, aplicarea TIC în educaţie şi
• Pregătirea a cel puţin 50% din personalul dezvoltarea unei alternative atractive la învăţământul
educaţional pentru utilizarea TIC ca instrument de superior constituie mijloacele mobilizate. Aceste
predare şi oferirea de cunoştinţe TIC de bază acţiuni sunt sprijinite prin: proiecte îndreptate către
majorităţii profesorilor. aspectele organizaţionale ale universităţii virtuale;
Parteneri: educaţia şi formarea în domeniul TIC sunt crearea de sisteme de consiliere şi evaluare în acest
furnizate de către universităţi, institute politehnice şi domeniu, şi a unei asistenţe tehnice şi pedagogice în
Consiliul Naţional al Educaţiei. învăţământ; dezvoltarea de strategii pentru utilizarea
61
Finlanda
TIC în învăţământ; introducerea formării continue a • reţelele (universităţi şi şcoli virtuale), formularea
profesorilor; crearea unei reţele de cercetare pentru de propuneri asupra modului în care TIC poate
studierea mediilor de învăţare; şi producţia de îmbunătăţi activitatea instituţiilor de învăţământ,
conţinuturi. încurajarea interacţiunii dintre partenerii implicaţi
e)Şcoală virtuală şi centrele internaţionale, şi dezvoltarea
Obiective: marketingului produselor digitale de învăţare şi
utilizarea acestora în scopuri educaţionale;
• Posibilitatea se a studia, prin intermediul unei
pedagogii de calitate, bazată pe utilizarea variată a • Înfiinţarea unei graduate school multidisciplinare
TIC, indiferent de loc şi timp; (care se adresează celor care deţin deja o diplomă
universitară) specializată în cercetarea mediului de
• Posibilitatea tuturor studenţilor de a învăţa şi de a
învăţare.
obţine diplome;
• Dezvoltarea reţelelor ce furnizează consiliere, g)Producţia de conţinuturi
servicii şi materiale educaţionale, inclusiv la nivel Obiective: obiectivele proiectului sunt accelerarea
internaţional; dezvoltării culturii digitale, promovarea utilizării
• Identificarea şi depăşirea problemelor tehnice, capitalului cultural naţional şi sprijinirea industriilor
pedagogice, sociale şi administrative asociate cu responsabile de producţia de conţinuturi educaţionale,
noi forme de studiu şi învăţare; în special la nivel internaţional.
• Utilizarea unui forum pentru dezvoltarea Măsuri de promovare şi implementare: lansarea
competenţelor profesorilor, studenţilor şi elevilor; unor iniţiative legate de echipamentele digitale de
• Intensificarea cooperării dintre şcoli şi societate şi, învăţare, producţia digitală de conţinuturi,
în particular, cu piaţa muncii; informatizarea patrimoniului cultural, managementul
• Dezvoltarea principiilor şi practicii unei pedagogii digital al informaţiei, producţia de conţinuturi legate
pertinente; de sport, reţele de calculatoare în domeniul turismului
• Posibilitatea tuturor şcolilor de a lua parte la şi drepturile de autor.
proiect. h) Structurile societăţii informaţionale
Parteneri: autorităţile responsabile de educaţie, şcoli Obiective:
şi alte instituţii educaţionale şi de formare şi sectorul • Construirea unui cuprinzător sistem informatic şi a
privat (producţia de materiale de predare/învăţare). unui sistem Internet polivalente (educaţie şi cercetare);
Grupuri ţintă: elevi din învăţământul general, din • Managementul distribuţiei resurselor naţionale şi
învăţământul secundar superior general şi profesional, regionale.
angajaţi, profesori. Măsuri de promovare şi implementare:
Măsuri de promovare şi implementare: • Analiza situaţiei curente şi organizarea următoarei
• Portal website: propunere de module, cursuri şi runde de culegere a datelor;
alte pachete educaţionale, împreună cu materiale • Lansarea unui proiect C&D pentru un mediu de
de învăţare şi asigurarea promovării bunei practici; învăţare mai prietenos cu utilizatorul.
• Producţia de cursuri pentru radio şi televiziune
digitală; i)Evaluarea implementării şi a impactului strategiei
• Stimularea şcolilor pentru a-şi orienta activităţile informaţionale
către şcoala virtuală, cu ajutorul serviciilor de tip Obiective: asigurarea unei aplicări eficiente a
portal website, formării şi conferinţelor, şi strategiei informaţionale.
sprijinului financiar pentru procurarea de software Măsuri de promovare şi implementare:
şi hardware destinat şcolilor care dezvoltă un plan • Constituirea unui grup de evaluare compus din
strategic, a serviciilor şi materialelor de experţi;
predare/învăţare. • Pregătirea unei strategii de evaluare continuă,
internă şi externă;
f) Cercetare şi dezvoltare (C&D) legată de mediile • Implementarea unui program de evaluare care
de învăţare implică următoarele: analiza situaţiei curente (la
Obiective: obiectivul este de a satisface nevoile sfârşitul lui 2000); culegerea anuală a datelor
apărute prin adoptarea strategiei informaţionale prin relevante; organizarea unui seminar anual de
conceperea de modele de evaluare şi previziune, evaluare (din 2000 în 2005); evaluări speciale ale
dezvoltarea de noi medii de învăţare de o calitate domeniilor prioritare; evaluare intermediară (2002-
didactică ridicată, utile, în special, proiectelor de 2003); şi un raport final (2004-2005).
universitate şi şcoli virtuale.
• Crearea unei reţele C&D multidisciplinare pentru a
oferi consiliere asupra modului în care se dezvoltă
62
Suedia
Suedia discipline, elevii şi studenţii din învăţământul
obligatoriu şi secundar superior învaţă să
folosească TIC ca mecanism de cercetare
(cunoaşterea şi selectarea diferitelor surse de
Un obiectiv general cu două aspecte: informare, sortarea datelor şi evaluarea lor).
• Oferirea posibilităţii tuturor de a lua parte la Învăţământul secundar superior urmăreşte şi
dezbateri publice şi la viaţa profesională prin dezvoltarea atitudinilor critice cu privire la acele
intermediul garantării accesului universal la TIC şi aspecte TIC pe care tinerii le studiază. Programul
dobândirii competenţelor necesare pentru a lucra Media, unul din cele 17 programe naţionale pentru
cu acesta; învăţământul secundar superior, este orientat pe
• Utilizarea TIC ca metodă de învăţare interactivă producţia media, adică spre tehnologii moderne de
pentru a permite tuturor să-şi reînnoiască şi să-şi producţie şi de informare. Instituţiile responsabile
extindă competenţele, datorită faptului că de educaţia adulţilor oferă cursuri pentru
învăţământul pe tot parcursul vieţii devine esenţial dobândirea cunoştinţelor de bază în domeniul TIC
pentru a face faţă schimbărilor rapide din societate. pe care cursanţii le aleg în funcţie de propriile
nevoi. În învăţământul terţiar, un număr mare de
Obiective specifice cursuri utilizează TIC ca resursă educaţională. Din
• Dezvoltarea potenţialului educaţional şi a 1 ianuarie 1998, formarea iniţială a formatorilor
perspectivelor de dezvoltare a şcolilor utilizând noi include o componentă educaţională specifică, în
tehnologii. Nationelt program för IT i skolan principal utilizarea calculatoarelor şi învăţarea
(Programul naţional pentru TIC în şcoli) sprijină despre tehnologiile informaţionale. Programul
dezvoltarea noilor tehnologii în învăţământul naţional pentru TIC în şcoli oferă profesorilor o
obligatoriu şi secundar superior : posibilităţi noi de formare continuă specială cu scopul de a-şi
predare şi noi roluri pentru profesori şi elevi, o dezvolta competenţele şi cunoştinţele cu privire la
interacţiune strânsă cu societatea şi viaţa noile tehnologii;
profesională, implicarea în eforturile de a obţine • Investiţii financiare pentru a integra TIC în
egalitate între elevi, permiţându-le să dobândească sistemul educaţional. Atât formarea profesorilor,
acelaşi nivel de pregătire în domeniul TIC, şi cât şi învăţământul terţiar primesc resurse
internaţionalizarea şcolilor. Obiectivul formării financiare în creştere pentru a dezvolta cursuri
formatorilor şi a profesorilor este să le ofere TIC;
competenţele necesare pentru a utiliza noile
• Înfiinţarea unei agenţii naţionale pentru
tehnologii ca şi instrumente pedagogice;
învăţământul la distanţă (Distum) pentru a sprijini
• Încurajarea formării pe tot parcursul vieţii aplicarea TIC în învăţământul la distanţă la nivel
utilizând noile tehnologii ca mijloc de învăţare şi universitar şi în educaţia liberală a adulţilor;
de dezvoltarea a cunoştinţelor. Elevii din
învăţământul post-obligatoriu trebuie să • Ameliorarea reţelei SUNET (care reuneşte toate
dobândească baza educaţională care să le permită universităţile şi colegiile universitare din Suedia).
învăţarea pe tot parcursul vieţii şi, în particular, Principalelor biblioteci municipale şi muzee
competenţele sociale şi de comunicare necesare. departamentale le este oferită posibilitatea de a se
Instituţiile pentru educaţia adulţilor se ocupă să conecta la reţeaua SUNET şi la Internet.
ofere oamenilor modalităţi de a-şi dezvolta
competenţele de învăţare pentru a încuraja 2. Partajarea responsabilităţilor
implicarea acestora în activitatea socială şi
La nivel central, Parlamentul şi Guvernul deţin
profesională. TIC este una din aceste modalităţi.
responsabilitatea pentru educaţie şi formare care se
Unul din obiectivele dezvoltării predării TIC în
finanţează din fonduri publice. La nivel naţional,
învăţământul terţiar este încurajarea învăţării pe tot
aproape tot învăţământul intră în responsabilitatea
parcursul vieţii;
Ministerului Educaţiei şi Ştiinţei, care formulează
• Satisfacerea nevoilor economice şi încurajarea liniile directoare ale sistemului educaţional şi
integrării pe piaţa muncii. Unul dintre obiectivele realizează curriculum-ul. Skolverket (Agenţie
universităţilor şi colegiilor universitare este de a naţională pentru educaţie) şi Högskoleverket (Agenţie
satisface nevoile muncitorilor specializaţi în naţională pentru învăţământul superior) sunt
utilizarea noilor tehnologii, nevoi care se autorităţile administrative centrale, care se ocupă de
manifestă atât în sectoarele de înaltă tehnologie, supervizarea şi evaluarea sistemului. Ministerul
cât şi administraţia publică şi afaceri. Satisfacerea Industriei se ocupă cu dezvoltarea de e-comunităţii şi
acestora ajută tinerii să intre pe piaţa muncii. de alte activităţi care au impact asupra educaţiei.
Strategii principale adoptate Decretul guvernamental „Ett informationssamhälle för
• Utilizarea noilor tehnologii ca metodă de predare alla” (O societate informaţională pentru toţi) subliniază
la toate nivelurile educaţionale, inclusiv în importanţa utilizării TIC în educaţie şi necesitatea ca
învăţământul pentru adulţi. Studiind o varietate de
63
Suedia
toţi cetăţenii să aibă şansa de a dobândi cunoştinţe în posibilităţii de a dispune de propria lor adresă
domeniul TIC. electronică; acordarea de subvenţii, din partea
statului, autorităţilor locale;
La nivelul autorităţilor locale, municipalităţile sunt
responsabile de învăţământul din sectorul public (cu • Ameliorarea învăţământului pentru grupurile
excepţia nivelului universitar) şi au realizat un plan dezavantajate: măsuri speciale, finanţări pentru a
şcolar care stabileşte măsurile adoptate pentru a accelera dezvoltarea instrumentelor educaţionale
răspunde la obiectivele stabilite la nivel naţional. multimedia pentru elevii cu handicap motor;
Multe municipalităţi au introdus strategii care vizează • Dezvoltarea reţelei Schoolnet1 la nivel naţional şi
creşterea gradului de accesibilitate a TIC. Aceste european;
strategii vizează şi sectorul educaţional. Nivelurile • Recompensarea profesorilor care au avut o
central şi local sunt articulate într-o manieră flexibilă. contribuţie majoră la utilizarea TIC în educaţie.
De exemplu, şcolile pot primi subvenţii naţionale Parteneri: delegaţia responsabilă cu planificarea şi
pentru a asigura accesul la Internet în cadrul introducerea Programului include reprezentanţi ai
Programului Naţional pentru TIC în şcoli. Ministerului Educaţiei şi Ştiinţei, Ministerul Industriei,
Agenţia Naţională pentru Educaţie, Fundaţia pentru
La nivelul instituţiilor de învăţământ, fiecare şcoală îşi Dezvoltarea Cunoştinţelor şi Competenţelor, Comisia
realizează propriul program de lucru în funcţie de pentru Tehnologie Informaţională, Asociaţia Suedeză a
nevoile şi caracteristicile populaţiei şcolare, şi îşi Autorităţilor Locale, Uniunea Naţională a Profesorilor
stabileşte obiectivele educaţionale alături de măsurile şi Federaţia Naţională Suedeză a Profesorilor.
şi activităţile corespunzătoare. Grupuri ţintă: în principal învăţământul obligatoriu şi
Universităţile şi celelalte aşezăminte universitare, care secundar superior, dar şi învăţământul pre-primar şi
se bucură de autonomie în determinarea surselor şi învăţământul municipal pentru adulţi.
metodelor de predare, sunt responsabile de utilizarea Perioadă şi buget: iniţial 1999-2002, cu un buget de
TIC în învăţământul superior. 185 mil. EUR (1,7 Mld. SEK).
Rezultate intermediare: programul este în prezent în
Municipalităţile oferă şcolilor facilităţile necesare curs de evaluare. Rapoartele intermediare vor fi
pentru activităţile lor, inclusiv echipamente media şi examinate în timpul seminariilor. Obiectivele acestui
informatice. Program corespund, pe larg, cu cele ale ’e-Learning’
din punctul de vedere al accesului la calculatoare şi la
3. Parteneriate publice/private instrumente multimedia şi al familiarizării cu TIC
(conectarea şcolilor la Internet până la sfârşitul anului
În cadrul Programului Naţional pentru TIC în şcoli, au 2001, pregătirea a cel puţin 50% din corpul profesoral
fost încheiate acorduri, care pot fi renegociate la în domeniul TIC, calculatoare pentru elevi astfel încât
fiecare şase luni, între delegaţia programului şi să existe un calculator la fiecare 9,6 elevi în
producătorii de calculatoare responsabili cu dotarea învăţământul obligatoriu şi un calculator pentru 5,2
autorităţilor locale cu ultimele echipamente elevi în învăţământul secundar superior în 1999 etc.).
informatice în concordanţă cu cerinţele acestora. În
urma unui acord cu delegaţia, autorităţile locale au b) Distum (Agenţia Suedeză pentru Învăţământul
devenit proprietarii oficiali ai acestor calculatoare. la Distanţă)
Una dintre acţiunile din cadrul programului menţionat Obiective şi implementare: principalul obiectiv este
mai sus este de a dota profesorii care se pregătesc în promovarea dezvoltării TIC în învăţământul la
domeniul TIC cu un calculator, pe care aceştia îl vor distanţă. Agenţia este responsabilă de a duce la bun
putea păstra pentru folosinţa proprie la sfârşitul sfârşit această sarcină. Pentru a realiza aceasta, ea
cursurilor. implementează iniţiative concrete (finanţare şi facilităţi
pentru proiecte TIC ale învăţământului la distanţă,
4. Iniţiative majore implementate monitorizarea şi evaluarea proiectelor, creşterea
numărului de locuri în universităţilor care utilizează
a) Nationelt program för IT i skolan – ItiS cel mai bine TIC în învăţământul la distanţă). Agenţia
(Programul Naţional pentru TIC în şcoli) trebuie să funcţioneze şi ca centru de informaţii
Obiective şi implementare: pertinente privind învăţământul la distanţă susţinut de
• Dezvoltarea cunoştinţelor şi competenţelor TIC ale utilizarea TIC (monitorizarea şi promovarea
profesorilor şi directorilor şcolilor: punerea la progresului tehnic şi a cercetării în acest domeniu).
punct a unui program de formare de care vor Grupuri ţintă: învăţământul superior şi ’învăţământul
beneficia 70.000 de profesori; liberal pentru adulţi’.
• Asigurarea accesului profesorilor la calculator: cei Perioadă şi buget: Agenţia a început lucrul pe 1 iulie
care participă la formare vor primi un calculator pe 1999; buget 1999/2000: 3,55 mil. EUR (32,5 mil.
care, ulterior, vor putea să îl păstreze; SEK) pentru proiectele universităţilor şi colegiilor
• Accelerarea procesului de conectare a şcolilor la universitare, 4,1 mil. EUR (37,5 mil. SEK) pentru
Internet şi acordarea elevilor şi studenţilor a
1
Website: http://www.skolverket.se/skolnet
64
Suedia
proiecte ale învăţământului pentru adulţi; buget 2001:
dorea dezvoltarea de noi metode de învăţământ la
1,75 mil. EUR (16 mil. SEK).
distanţă, bazate pe TIC. Din 2001, activităţile au
c) SSV (Şcolile Naţionale pentru Adulţi, continuat în cadrul SSV. Un buget specific a fost
învăţământ la distanţă) alocat acestor activităţi (a se vedea mai jos).
Parteneri: SSV este o instituţie naţională care depinde
Obiective: SSV este o autoritate publică care oferă
direct de Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei.
învăţământ la distanţă care suplimentează învăţământul
Grupuri ţintă: municipalităţi şi profesori, în scopul
pentru adulţi, oferit de municipalităţi, prin programe şi
facilitării învăţământului la distanţă pentru adulţi la
cursuri pentru învăţământul la distanţă la nivelul
nivelul secundar superior.
învăţământului secundar superior. Între 1998 şi 2000,
Perioadă şi buget: buget 2001: 656 500 EUR (6 mil.
SSV a fost implicat într-o iniţiativă a guvernului care
SEK).
65
Marea Britanie
• Formarea profesorilor, directorilor şi
Marea Britanie bibliotecarilor din şcoli;
• Stimularea dezvoltării de conţinuturi şi programe
Anglia, Ţara Galilor şi Irlanda de Nord educaţionale;
• Construirea de website-uri publice educaţionale.
Obiective generale complementare
Declaraţia de politică a guvernului Era societăţii Guvernul îşi urmăreşte obiectivele de transformare a
noastre Informaţională: Viziunea Guvernului, educaţiei prin implementarea viziunii sale, definind
publicată în aprilie 1998, se referă la următoarele ţinte, şi alocând fonduri suplimentare substanţiale
domenii cheie: pentru priorităţile sale specifice.
• Transformarea educaţiei – exploatarea noilor În Anglia, Departamentul pentru Educaţie şi
tehnologii astfel încât toţi să poată dobândi Ocupare a Forţei de Muncă defineşte resurse
cunoştinţele şi competenţele cheie cerute de era suplimentare destinate implementării TIC în şcoli, şi
informaţională; stabileşte condiţiile prin care aceste resurse sunt
• Extinderea accesului la informare – pentru a da alocate autorităţilor educaţionale locale (LEA) şi
asigurări că beneficiile erei informaţionale sunt şcolilor. De exemplu, pentru 2001/2002, autorităţile
deschise tuturor, fără diferenţă între cei care au şi educaţionale locale trebuie să se angajeze să
care nu au acces la informaţie; stabilească, pentru toate şcolile, niveluri minime
• Promovarea concurenţei şi competitivităţii – pentru dotarea cu calculatoare şi conectări la Internet,
ajutarea întreprinderilor pentru a beneficia de şi acces la TIC în scopuri manageriale. Majoritatea
schimbări şi de a prospera, în beneficiul clienţilor, resurselor se alocă şcolilor care au formulat un plan de
locurilor de muncă şi întregii economii; dezvoltare adecvat TIC, care permite accesul
• Ameliorarea calităţii – asigurarea că conţinutul comunitar la facilităţile lor TIC în afara orelor de
noilor servicii de potriveşte şi depăşeşte cel mai şcoală şi semnarea unei colaborări cu un furnizor
bun existent disponibil astăzi; aprobat de Fondul pentru Finanţarea Noilor
• Modernizarea administraţiei – asigurarea că Oportunităţi de Formare.
administraţia utilizează tehnologii noi pentru o mai Departamentul Adunării Naţionale pentru
bună furnizare, pentru servicii mai convenabile. Formare şi Învăţământ din Ţara Galilor (NATED) şi
Obiective specifice Departamentul pentru Educaţie (DE) din Irlanda de
În noiembrie 1998, guvernul a publicat ‘Provocarea Nord acordă de asemenea fonduri suplimentare în
NGfl: Deschis pentru Învăţare, Deschis pentru funcţie de nevoile şi priorităţile locale, determinate de
Afaceri’, care a anunţat modul în care va fi dusă mai către Adunarea Naţională pentru Ţara Galilor şi
departe Reţeaua Naţională pentru Învăţare şi cum va Adunarea Irlandei de Nord.
fi adoptată urmărind ţintele TIC în 2002: Există şi un număr de agenţii de nivel naţional care
• Conectarea tuturor şcolilor, colegiilor, au responsabilitatea sprijinirii priorităţilor
universităţilor şi bibliotecilor şi a cât mai multor guvernamentale. Ca agenţie lideră a guvernului pentru
centre comunitare la reţeaua naţională pentru utilizarea TIC în educaţie, Agenţia Britanică pentru
învăţare (National Grid for Learning); Comunicaţii şi Tehnologie Educaţională (BECTA)
• Asigurarea că profesorii implicaţi sunt încrezători sprijină guvernul şi agenţiile naţionale în utilizarea şi
şi competenţi să predea utilizând TIC în cadrul dezvoltarea TIC pentru ridicarea standardelor în
curriculum-ului, iar bibliotecarii sunt pregătiţi în educaţie. Fondul pentru Noi Oportunităţi (NOF) este
mod similar; un organism public al Marii Britanii responsabil cu
• Posibilitatea celor care pleacă din şcoală să aibă o distribuirea de burse pentru iniţiative de sănătate,
bună înţelegere a TIC, cu măsuri de evaluare a educaţie şi mediu determinate de către guvern. Agenţia
competenţelor acestora; de Formare a Profesorilor (TTA) este agenţia
• Asigurarea că comunicaţiile generale guvernamentală responsabilă de asigurarea calităţii
administrative dintre organismele educaţionale, formatorilor Fondului pentru Noi Oportunităţi (NOF)
guvern şi agenţiile acestuia încetează să fie în în Anglia, şi de materialele de evaluare a nevoilor.
principal bazate pe hârtie; Autorităţile educaţionale locale în Anglia şi Ţara
• Transformarea Marii Britanii într-un centru de Galilor distribuie fondurile suplimentare şcolilor şi
excelenţă pentru dezvoltarea conţinuturilor oferă sprijin în concordanţă cu propriile planuri de
referitoare la software-ul de reţea, şi într-un lider dezvoltare TIC. Autorităţile educaţionale locale în
mondial în exportul de servicii de învăţare. Anglia pot forma şi consorţii regionale pentru
Strategii principale capacitate de bandă largă pentru dezvoltarea
infrastructurii reţelei cu capacitate de bandă largă.
• Conectarea şcolilor, a colegiilor şi a universităţilor
la Internet;
66
Marea Britanie
În Irlanda de Nord, Grupul de Management poate fi atins prin utilizarea unei părţi din fondurile
Strategic pentru Tehnologii Educaţionale (ET suplimentare care sunt alocate şcolilor pentru
SMG), care include reprezentanţi de la DE şi procurarea de conţinuturi şi software. Guvernul are ca
Consiliile pentru Educaţie şi Biblioteci, are obiectiv de a simplifica şi a normaliza achiziţionarea şi
responsabilitate totală pentru strategia privind managementul echipamentelor şi serviciilor TIC
tehnologia în educaţie, inclusiv managementul pentru şcoli. Pentru aceasta se încurajează dezvoltarea
asigurării calităţii formatorilor NOF în Irlanda de Nord de servicii concurenţiale în domeniul gestiunii TIC.
care este realizat de către inspectoratul DE. Serviciile de administrare ale NGfl sunt testate şi
certificate de către BECTA cum a aprobat NGfl, şi
Şcolile sunt responsabile pentru dezvoltarea propriilor
oferă o combinaţie compusă din reţele locale,
planuri TIC şi definesc bugetul pentru implementarea
hardware, software şi conţinuturi, formare şi sprijin,
acestora. Şcolile pot decide dacă să-şi cheltuiască
care provin adesea de la furnizori diferiţi.
fondurile suplimentare care le-au fost alocate pentru
servicii manageriale, sau pe alte produse TIC. De Loteria Naţională care finanţează iniţiativa NOF
asemenea, şcolile decid momentul şi mijloacele cu lucrează în colaborare şi sectorul privat. Organismele
care participă la pregătirea în cadrul NOF, precum şi de formare în utilizarea TIC pentru profesori şi
privind selectarea formatorilor dintre cei aprobaţi. bibliotecari şcolari includ organisme din sectorul
public ca LEA şi instituţii de învăţământ
La un nivel educaţional superior în Anglia,
postobligatoriu, non-superior şi superior, ca şi
responsabilitatea pentru dezvoltarea Reţelei Naţionale
companii din sectorul privat şi consorţii de organizaţii
pentru Învăţare (NLN) revenea Comitetului pentru
publice şi private. Toate aceste organisme de formare
tehnologie informaţională şi a învăţării la nivelul
sunt aprobate de către un sistem central de asigurare a
învăţământului postobligatoriu non-superior
calităţii.
(FEILT) până la dizolvarea Consiliului pentru
Guvernul a realizat de asemenea acorduri cu companii
Finanţarea Învăţământului Postobligatoriu Non-
de telecomunicaţii pentru a oferi tarife speciale pentru
superior în martie 2001. Implementarea este realizată
conectarea şcolilor la Internet.
de Comitetul Comun pentru Sistemele
Informaţionale (JISC) care supervizează aspectele de
reţea şi cele tehnice, la fel ca şi următoarele 3. Iniţiative majore implementate
organizaţii: BECTA, care administrează proiecte care a) Reţeaua Naţională pentru Învăţare (NGfl)
includ aspecte legate de dezvoltarea personalului, (Marea Britanie)
materiale şi management, şi împarte furnizarea Aceasta se referă atât la un portal educaţional, sau
programelor specifice cu Agenţia pentru Dezvoltarea portal website, cât şi la programul pentru dotarea
Învăţării şi a Competenţelor (formal FEDA), şcolilor şi a altor instituţii cu infrastructura adecvată.
Asociaţia Naţională pentru Tehnologie Obiective:
Informaţională şi Învăţare (NILTA) şi alte • Oferirea unei resurse naţionale de învăţare pentru a
organizaţii din acest sector educaţional. ajuta la ridicarea standardelor educaţionale, în
La nivel educaţional postobligatoriu non-superior şi special pentru a atinge obiectivele guvernamentale
superior, organismele de finanţare din Marea Britanie de alfabetizare funcţională şi de operare cu
(Consiliul de Finanţare a Învăţământului Superior din concepte de bază din matematică şi pentru a
Anglia, Consiliul pentru Învăţare şi Competenţe, îmbunătăţi calitatea vieţii şi competitivitatea
Consiliul Scoţian de Finanţare a Învăţământului internaţională a Marii Britanii;
Superior, Consiliul Scoţian de Finanţare a • Furnizarea de software şi servicii educaţionale de
Învăţământului Postobligatoriu Non-superior, calitate înaltă pentru profesori, elevi şi alte
Consiliul de Finanţare pentru Învăţământul Superior persoane care învaţă, prin intermediul
din Ţara Galilor, Consiliul Naţional pentru Educaţie şi parteneriatelor publice/private;
Formare (Ţara Galilor), şi Departamentul pentru • Eliminarea barierelor de învăţare pentru a asigura
Învăţământ Superior, Formare şi Ocupare a Forţei de calitatea accesului pentru toţi, inclusiv al celor din
Muncă (Irlanda de Nord)) au înfiinţat un comitet de zone rurale izolate, celor cu nevoi educaţionale
consiliere strategică, JISC, pentru a oferi viziune şi speciale şi celor din zone rurale defavorizate;
conducere, şi finanţarea infrastructurii reţelei şi a • Oferirea unei resurse de informare şi învăţare
proiectelor de dezvoltare pentru sprijinirea profesorilor pentru a-şi dezvolta competenţele
implementării noilor tehnologii. TIC.
Parteneri: autorităţile locale (care primesc şi
2. Parteneriate publice/private distribuie fondurile), şcoli, BECTA (care este
responsabilă de sprijinirea dezvoltării infrastructurii şi
Obiectivele guvernului pentru Reţeaua Naţională conţinuturilor) şi furnizori privaţi.
pentru Educaţie includ stimularea schimburilor în Grupuri ţintă: toţi cursanţii şi toate serviciile
sectorul privat, de exemplu prin dezvoltarea pieţei educaţionale şi de formare de-a lungul vieţii din toate
pentru software şi conţinuturi educaţionale. Acesta
67
Marea Britanie
nivelurile educaţionale. Totuşi, ţinta iniţială o Perioadă şi buget: din decembrie 1998 până în
reprezintă profesorii şi şcolile. decembrie 2001, un buget de 120,36 mil. EUR (74 mil.
Perioadă şi buget: în 1998-2002, un buget de 1,138 GBP).
mld. EUR (700 mil. GBP), în septembrie 2000, Măsuri de promovare şi implementare:
programul a fost extins până în 2004, cu fonduri • Administrarea şi dezvoltarea infrastructurii reţelei
suplimentare (pentru Anglia) de 1390,23 mil. EUR şi conţinuturilor;
(865 mil. GBP). Următoarele ţinte au fost stabilite • Sprijinirea dezvoltării materialelor de învăţare;
pentru Anglia pentru 2004: • Dezvoltarea infrastructurii reţelei locale (LANS);
• Un calculator la fiecare 5 elevi în şcolile secundare • Dezvoltarea personalului.
şi un calculator la fiecare 8 elevi în şcolile
primare; c) Net pentru Educaţia Permanentă (FE NET) şi
• Cel puţin 75% din elevii de 14 ani să poată Educaţia Permanentă în Acţiune (Ţara Galilor)
administra informaţia electronică, utilizând noi Obiective:
tehnologii, ca CD-ROM-ul şi Internet-ul, în • Actualizarea conectărilor la Internet (FE NET);
studiile lor. • Maximizarea valorii investiţiilor făcute în
Măsuri de promovare şi implementare: echipamentele şi reţele colegiilor printr-un
• Finanţare pentru hardware, software, conectări la program de dezvoltare a personalului (FE NET în
Internet, pregătirea tehnică şi resurse curriculare Acţiune).
pentru şcoli primare şi secundare; Parteneri: Consiliul de Finanţare a Educaţiei
• Un mozaic de website-uri educaţionale valoroase Permanente din Ţara Galilor (ale cărui funcţii au fost
dezvoltat în conformitate cu standardele de preluate în prezent de către Consiliul Naţional pentru
calitate; Educaţie şi Formare din Ţara Galilor), JISC şi Ukerna
care coordonează accesul instituţiilor la reţeaua
• Servicii Manageriale în domeniul TIC aprobate de
JANET în colaborare cu centrele locale de sprijin.
NGfl;
Grupuri ţintă: instituţii de educaţie permanentă din
• Formarea profesorilor în utilizarea TIC (în
Ţara Galilor.
asociere cu alte iniţiative).
Perioadă şi buget: programul FE Net de actualizare a
b) Reţeaua Naţională pentru Învăţare (NLN) şi fost încheiat în 1997 şi a fost extins până în 2000. FE
acţiuni asociate (Anglia) Net în Acţiune este finanţat până în 2001. Bugetul
Aceasta se referă la toate măsurile anunţate de către pentru 1999/2000 pentru Fe Net a fost de 0,97 mil.
Secretarul de Stat pentru Educaţie şi Ocupare a Forţei EUR (0,6 mil. GBP) şi pentru FE Net în Acţiune de
de Muncă, în decembrie 1998, în vederea dezvoltării 0,13 mil. EUR (0,08 mil. GBP).
ILT (Tehnologie de Informare şi Învăţare) în educaţia Măsuri de promovare şi implementare:
permanentă în Anglia. • Actualizarea conectărilor la Internet ale
Obiective: instituţiilor;
• Acces pentru studenţi şi profesori la materiale de • Dezvoltarea personalului.
predare şi învăţare, resurse informaţionale şi noi
d) Formare prin Fondul pentru Noi Oportunităţi
moduri de comunicare prin conectarea instituţiilor
(Marea Britanie)
la Internet şi legarea acestora în reţele de
Acesta sprijină iniţiativa NGfl.
calculatoare;
Obiective: formarea profesorilor şi a bibliotecarilor să
• Dezvoltarea şi creşterea disponibilităţii
utilizeze TIC eficient în atingerea obiectivelor lor de
materialelor de predare şi învăţare, precum şi a
predare şi să le permită să atingă nivelul de experienţă
conţinuturilor;
în TIC care este necesar pentru profesorii nou calificaţi
• Dezvoltarea personalului pentru a asigura (din 1999 tuturor profesorilor nou calificaţi în Anglia
competenţă şi încredere în utilizarea TIC. şi Ţara Galilor li s-a cerut să aibă competenţă în TIC la
Parteneri: Consiliul de Finanţare pentru Educaţia standarde obligatorii).
Permanentă în Anglia (ale cărui funcţii au fost preluate Parteneri: Fondul pentru Noi Oportunităţi, Agenţia de
în prezent de către Consiliul pentru Învăţare şi Formare a Profesorilor, Departamentul Adunării
Competenţe) prin Comitetul Tehnologic pentru Naţionale pentru Formare şi Educaţie din Ţara Galilor,
Învăţare şi Informare (FEILT), JISC, BECTA, ET SMG şi DE (Irlanda de Nord), autorităţi locale şi
Organizaţia de Formare pentru Educaţia Permanentă şcoli.
(FENTO), Agenţia de Dezvoltare a Învăţării şi Grupuri ţintă: formarea profesorilor şi bibliotecarilor
Competenţelor, Asociaţia Naţională pentru Tehnologii din şcoli din învăţământul primar şi secundar.
Informaţionale şi de Învăţare (NILTA) şi Asociaţia Perioadă şi buget: formarea trebuie încheiată până în
pentru Reţele Educaţionale şi Cercetare din Marea 2003. 369, 65 mil. EUR (230 mil. GBP) sunt
Britanie (Ukerna) care administrează reţeaua JANET distribuite.
pentru educaţie şi cercetare. Măsuri de promovare şi implementare: organizarea
Grupuri ţintă: instituţii de educaţie permanentă din de cursuri de formare şi dezvoltare a materialelor
Anglia.
68
Marea Britanie
pentru ca profesorii să-şi poată evalua propriile nevoi • Ameliorarea nivelului de performanţă, prin
de formare. utilizarea noilor tehnologii;
e) Calculatoare pentru Profesori (Anglia şi Ţara • Ajutor pentru menţinerea nivelurilor atinse;
Galilor) • Reducerea absenteismului;
Există numeroase iniţiative în Anglia: Calculatoare • Creşterea perspectivelor de angajare;
pentru Profesori, Laptop-uri pentru directori şi o • A acţiona ca test de inovare şi de noi metode de
schemă în cadrul Programului Fast-track. Există un predare şi învăţare.
program Laptop-uri pentru directori şi în Ţara Parteneri: Autorităţile educaţionale locale şi şcoli.
Galilor. Grupuri ţintă: şcoli participante la iniţiativa
Obiective: creşterea încrederii profesorilor şi a Excelenţa în Oraşe, şi ansamblul comunităţii acestor
competenţei acestora în TIC oferindu-le acces personal zone.
la calculator. Perioadă şi buget: 160,72 mil. EUR (100 mil. GBP)
Parteneri: BECTA şi furnizori independenţi. pentru a dota aproximativ 80 de centre până la sfârşitul
Grupuri ţintă: Calculatoare pentru Profesori este lui 2001-2002.
exclusiv numai pentru profesorii care participă la g) Comitetul pentru Sistemul Informaţional
pregătirea NOF. Faza 1 a fost realizată, iar faza 2 a Comun (JISC) (Marea Britanie)
fost restricţionată numai la profesorii de matematică Obiective: JISC promovează aplicarea novatoare şi
pentru elevii de 11-14 ani; DfEE examinează în utilizarea sistemelor informaţionale şi a tehnologiei
prezent cum se repartizează fondurile pentru fazele informaţionale în învăţământul superior şi educaţia
următoare. Laptop-uri pentru directori a avut ca ţintă permanentă în Marea Britanie oferind viziune şi
noii profesorii care au ajuns la conducere. Toţi conducere şi finanţând infrastructura reţelei,
profesorii selectaţi pentru programul Fast-track pot Tehnologii de Comunicare şi de Informare (C&IT) şi
primi un laptop gratis, în timp ce fiecare director din serviciile de informare, proiecte de dezvoltare şi
şcoli secundare şi unii directori din şcoli primare fac materiale educaţionale. JISC îşi stabileşte propriile
parte din programul Laptop-uri pentru Profesorii din obiective detaliate într-o strategie de lucru pe cinci ani.
Conducere din Ţara Galilor. A se vedea şi proiectul Obiectivele strategiei propuse pentru 2001-2005 sunt
Conectarea Profesorilor din Irlanda de Nord, parte din următoarele:
Strategia de Tehnologie Educaţională. • Construirea unui mediu on-line de informare, care
Perioadă şi buget: Calculatoare pentru profesori: să ofere acces sigur şi convenabil la o colecţie
ianuarie 2000 până în 2002, cu un buget de 32,53 mil. cuprinzătoare de materiale şcolare şi educaţionale;
EUR (20 mil. GBP) şi încă 80,36 mil. EUR (50 mil.
• Ajutarea instituţiilor pentru a crea şi întreţine
GBP) care sunt disponibili pentru următoarele faze;
medii de învăţare destinate sprijinirii studenţilor;
Laptop-uri pentru directori: 1999-2000, cu un buget
• Asigurarea accesului larg la o reţelele mondiale
de 4,88 mil. EUR (3 mil.GBP) în 1999.
cele mai performante pentru sprijinirea cercetării şi
educaţiei în Marea Britanie;
• Calculatoare pentru profesori: subvenţionarea a
• Oferirea unei serii de servicii de consiliere şi
50% din preţul de achiziţie al unui calculator
consiliere în utilizarea TIC;
laptop sau desktop pentru profesori, cu o limită
• Promovarea inovării în utilizarea TIC pentru
superioară de 813 EUR (500 GBP);
ameliorarea învăţării şi predării, cercetării şi
• Laptop-uri pentru directori: dotarea directorilor
managementului instituţiilor;
şcolilor cu calculatoare laptop;
• Dezvoltarea competenţelor personalului şi ale
• Programul Fast-track: dotarea calculatoarelor
elevilor în exploatarea TIC, în particular în
laptop cu acces la Internet pentru profesorii
utilizarea Internet-ului;
selectaţi.
• Sprijinirea agendelor instituţiilor regionale şi
f) Centre Municipale de Învăţare (Anglia) comunitare prin Reţele de Arie Metropolitană şi
Centrele Municipale de Învăţare, care sunt înfiinţate ca Centrele de Sprijinire Regionale;
parte din Excelenţa în oraşe (o iniţiativă pentru • Oferirea unui punct de convergenţă pentru
îmbunătăţirea educaţiei copiilor din oraşe), utilizează colaborările între iniţiativele IT educaţionale din
TIC pentru a oferi oportunităţi de educaţie extinsă Marea Britanie pentru a ajuta la crearea unei
pentru elevi din zonele vizate ale marilor oraşe. În societăţi competente în materie de TIC;
timp ce echipamentele sunt achiziţionate de către o • Promovarea şi facilitarea colaborării internaţionale
şcoală secundară de găzduire, serviciile oferite sunt în exploatarea TIC.
oferite printr-o reţea a şcolilor partenere. Parteneri: JISC este comitetul strategic de consiliere
Obiective: care lucrează pentru organismele de finanţare pentru
• Facilitarea accesului la, şi utilizarea, ultimelor învăţământul superior şi educaţia continuă în Marea
tehnologiile educaţionale cele mai recente de către Britanie (organismele de finanţare a educaţiei continue
elevi şi adulţi; au devenit parteneri finanţatori deplini în 1999). JISC
lucrează de asemenea şi în colaborare cu Consiliile de
69
Marea Britanie
Cercetare. Acesta administrează operarea şi pentru Educaţie din Irlanda de Nord (DENI), în
dezvoltarea reţelei de bandă foarte largă JANET, prin prezent DE, în octombrie 1997.
compania non-profit Ukerna, sprijinită de un număr de Obiective:
Centre de Sprijin Regionale JISC. • Echiparea tuturor şcolilor cu o infrastructură
Grupuri ţintă: învăţământul superior şi educaţia comună de echipamente şi cu servicii educaţionale
continuă în Marea Britanie. on-line;
Perioadă: strategia JISC pentru 2001-2005 se aşteaptă • Oferirea formării pentru profesori pentru a le
să fie aprobată în curând de către organismele de permite să deţină competenţe în utilizarea
finanţare. echipamentelor şi materialelor TIC şi pentru a
Măsuri de promovare şi implementare: integra TIC în cadrul propriilor activităţi de
îmbunătăţirea infrastructurii (ca de exemplu reţeaua predare, precum şi în cadrul celor de învăţare
JANET de bandă foarte largă) şi conectarea tuturor realizate de către elevii lor;
instituţiilor, disponibilizarea conţinuturilor şcolare şi • Dotarea şcolilor cu conţinuturi curriculare, sprijin
dezvoltarea de sisteme performante pentru sprijinirea profesional şi orientare în utilizarea eficientă a TIC
studenţilor. pentru predare şi învăţare şi în administrarea şi
h) TIC pentru o Strategie a Învăţări (Ţara managementul şcolar;
Galilor) • Posibilitatea elevilor de a trăi, învăţa şi munci în
Obiective: societatea informaţională.
• Ameliorarea nivelurilor de performanţă atinse în Parteneri: DE, Grupul de Management Strategic
şcoală în Ţara Galilor; pentru Tehnologia Educaţională, Consiliile pentru
• Îmbunătăţirea competenţelor în domeniul TIC; Educaţie şi Biblioteci, şcoli, BECTA şi NGfL (Clasa
• Sprijinirea învăţării de-a lungul vieţii; 2000), instituţiile de educaţie permanentă.
Grupuri ţintă: toate nivelurile educaţionale şi de
• Combaterea inegalităţilor sociale prin asigurarea
învăţare de-a lungul vieţii.
unui acces universal la TIC.
În particular, această strategie urmăreşte:
• NINE Connect: un portal educaţional pentru
• Extinderea infrastructurii TIC pentru sprijinirea
Irlanda de Nord care permite participarea la
învăţării continue în Ţara Galilor;
conferinţe on-line şi deţinerea de adrese
• Echiparea şcolilor cu TIC şi extinderea
electronice. Programul oferă şcolilor o platformă
disponibilităţii acestora pentru elevi atât în orele
comună de facilităţi TIC şi conectări la Internet;
de curs cât şi în afara programului şcolar;
• Conectarea profesorilor: 1300 de laptop-uri au
• Disponibilitatea TIC pentru persoanele din
fost furnizate profesorilor din şcolile primare şi
comunităţile dezavantajate;
secundare în 1999, 4 500 în 2000, şi 6 000 vor fi
• Asigurarea celei mai bune valori din fondurile furnizate în 2001. Laptop-urile trebuie să fie
disponibile; repartizate de către conducătorii instituţiilor şi
• Maximizarea valorii educaţionale a utilizate de către profesori pentru a atinge
echipamentelor achiziţionate; obiectivele specifice;
• Anticiparea dezechilibrelor sociale. • Clasa 2000: program de servicii manageriale TIC;
Parteneri: Autorităţile educaţionale locale şi şcoli. • Pregătirea NOF ca şi în restul Marii Britanii.
Grupuri ţintă: toţi cursanţii, atât în şcoli, cât şi în
comunitate, în particular cei dezavantajaţi social. j) Tehnologia Informaţională de Învăţare (ILT) în
Perioadă şi buget: strategia acoperă o perioadă de trei Educaţia Permanentă (Irlanda de Nord)
ani 1999-2000 până în 2001-2002. Bugetul este 25,33 Obiective: asigurarea că tuturor cursanţilor li se oferă
mil. EUR (15,76 mil. GBP). oportunitatea de a –şi dezvolta competenţe TIC.
Măsuri de promovare şi implementare: Grupuri ţintă: studenţi şi profesori din educaţia
• Centre şcolare de învăţare (în primul rând resurse permanentă.
TIC pentru şcolile secundare); Măsuri de promovare şi implementare:
• Centre de învăţare TIC (oferind acces la TIC • Dezvoltarea personalului – asigurarea că toţi
pentru întreaga comunitate); profesorii sunt competenţi în utilizarea TIC pentru
• Utilizarea TIC pentru nevoi speciale; predare şi învăţare;
• Extinderea accesului la TIC; • Dezvoltarea de infrastructurii reţelei interne a
• Îmbunătăţirea echipamentelor TIC pentru colegiilor pentru a le permite exploatarea deplină a
organisme culturale naţionale (posibilitatea potenţialului TIC pentru învăţare;
acestora de a-şi comunica colecţiile la o audienţă • Dezvoltarea curriculum-ului pentru asigurarea
dispersată geografic). dezvoltării continue a materialelor curriculare
bazate pe TIC;
i) Strategia pentru Tehnologie Educaţională • Reţele – crearea unei reţele de bandă largă în
(Irlanda de Nord) învăţământul superior şi educaţia permanentă care
O Strategie pentru Tehnologia Educaţională în va facilita parteneriatele dintre sectoare.
Irlanda de Nord a fost stabilită de către Departamentul
70
Marea Britanie
k) e-Universitate Comitetul pentru Sisteme Informatice Comune
Obiective: oferirea unui învăţământ superior de înaltă (JISC) dezvoltă reţeaua SuperJANET şi o gamă
calitate prin intermediul Internet-ului. Orice instituţie largă de servicii şi resurse electronice care pot fi
de învăţământ superior din Marea Britanie va putea să accesate de către instituţiile educaţionale
furnizeze cursuri şi servicii studenţeşti prin e- superioare şi de educaţie permanentă. Comitetul
Universitatea, cu condiţia ca acestea să satisfacă lucrează, de asemenea, şi la securitatea şi
standardele de calitate. autenticitatea reţelei. Reţeaua Zonei Metropolitane
Parteneri: organisme de finanţare a învăţământului (MAN) furnizează fiecărei instituţii de învăţământ
superior, prin grupul de conducere al e-Universităţii, superior o conexiune de banda larga, ca şi un
instituţii şi parteneri privaţi. număr de cursuri.
Grupuri ţintă: învăţământul superior. • Pregătirea elevilor şi a studenţilor:
Perioadă şi buget: planificat să înceapă în 2002. Înainte de 2002, elevii trebuie să dobândească
Guvernul a furnizat 100,85 mil. EUR (62 mi. GBP) pe competenţe TIC în conformitate cu curriculum-ul
o perioadă de trei ani (2002-2004) pentru proiect. (cadrul de lucru Higher Still Core Skills).
Scoţia
Guvernul scoţian determină politica generală în
1. Obiective şi strategii educaţie.
Rolul Învăţare şi Predare în Scoţia1 constă în a
Obiective generale complementare: consilia ministerele scoţiene şi instituţiile responsabile
• asigurarea dezvoltării societăţii informaţionale; de programe TIC şi de a utiliza TIC în educaţie.
• susţinerea şi/sau modificarea proceselor de predare Această iniţiativă furnizează, de asemenea, un mare
şi învăţare şi creşterea semnificativă a nivelului de număr de produse şi servicii novatoare.
educaţie; Autorităţile locale şi şcolile sunt responsabile de
• pregătirea cursanţilor pentru a participa la o probleme legate de educaţie şi de procurarea şi
societate bazată pe învăţare pe tot parcursul vieţii. întreţinerea software-ului şi hardware-ului.
Instituţiile scoţiene de educaţie permanentă oferă
Obiective specifice calificări certificate de către Autoritatea Scoţiană de
• înzestrarea studenţilor cu experienţa şi Calificare care stabileşte conţinutul şi obiectivele
competenţele TIC adecvate pentru a facilita fiecărui curs.
integrarea şi progresul lor în lumea muncii; Consiliul Scoţian pentru Finanţarea Educaţiei
• posibilitatea cercetătorilor de a-şi urmări Permanente (SFEFC) a început o colaborare cu
activităţile la nivel mondial. Inspectorii Şcolari ai Maiestăţii Sale pentru asigurarea
Strategii principale calităţii ofertei educaţionale în educaţia permanentă şi,
• formarea profesorilor: în particular, înfiinţarea unor forme eficiente de
profesorii care încep formarea iniţială din 1999 predare şi învăţare, incluzând utilizarea TIC. SFEFC
trebuie să atingă un nivel rudimentar în domeniul finanţează aceste instituţii, care sunt cu toate acestea
TIC. Din acest motiv, noi linii majore de orientare responsabile de distribuirea fondurilor, incluzând
cu privire la TIC au fost înaintate de către procurarea de echipamente informatice şi software.
institutele de formare. Înainte de 2002, profesorii Fonduri suplimentare au fost alocate în conformitate
în serviciu trebuie să dobândească competenţele cu strategia aleasă pentru TIC pe baza propunerilor
necesare pentru utilizarea TIC în predare. instituţiilor implicate.
Mai multe programe din învăţământul superior Instituţiile de învăţământ superior îşi determină
sunt preocupate de formarea profesorilor. În propriile obiective, calificări şi metode de predare.
educaţia permanentă, formarea profesorilor în Consiliul Scoţian pentru Finanţarea Învăţământului
utilizarea TIC pentru predare şi învăţare face parte Superior (SHEFC) a început o colaborare cu Agenţia
din strategia adoptată de către Consiliul Scoţian de de Asigurare a Calităţii pentru asigurarea calităţii
Finanţare a Învăţământului Non-superior (SFEFC). ofertei educaţionale în învăţământul superior (definirea
• Oferirea de echipamente şi conectări la Internet cerinţelor standard pentru fiecare disciplină şi, mai
pentru şcoli, şi dezvoltarea resurselor şi serviciilor general, ajustarea fondurilor pentru a corespunde
multimedia: acestor cerinţe).
Înainte de 2002, instituţiile primare, secundare şi
superioare şi, pe cât posibil, centrele comunitare, 1
Învăţare şi Predare în Scoţia este un organism care a fost constituit la 1
vor fi conectate la Internet, şi elevii, studenţii şi iulie 2000 din cadrul Consiliului Scoţian pentru Tehnologie Educaţională
(SCET) şi Consiliul Consultativ Scoţian pentru Curriculum. Acesta
profesorii vor avea propriile adrese electronice. lucrează în colaborare cu alţii pentru a dezvolta curriculum-ul pentru elevi
Înainte de 2002, Marea Britanie va avea cu vârste între 3 şi 18 ani şi pentru a promova utilizarea creativă şi eficientă
competenţe avansate în producţia de software a TIC în educaţie şi în învăţare în viaţă. Acesta consiliază ministerele
scoţiene şi alte instituţii despre utilizarea TIC în învăţare, şi dezvoltarea şi
educaţional. furnizarea unei serii de produse şi servicii inovatoare care să ajute predarea
şi învăţarea la toate nivelurile.
71
Marea Britanie
SHEFC finanţează instituţiile de învăţământ superior pentru predare şi învăţare şi încurajarea şcolilor să
care, totuşi, sunt responsabile de distribuirea resurselor propună strategii privind integrarea TIC.
în cauză. SHEFC ajută la procurarea de software şi
c) Programul de Pregătire TIC pentru Profesori şi
servicii on-line la preţuri reduse.
Bibliotecari de şcoală, al Fondului pentru Noi
Oportunităţi
3. Parteneriate publice/private Obiective: pregătirea profesorilor şi a bibliotecarilor
În cazul învăţământului superior şi educaţiei din şcoli pentru a utiliza eficient TIC.
permanente, au fost încheiate acorduri cu organisme Parteneri: program creat de către Fondul pentru Noi
precum Comitetul pentru Sisteme Informaţionale Oportunităţi, un organism de distribuţie al Loteriei
Comune (JISC) şi producătorii de echipamente de Naţionale.
calculator şi de software. Alte iniţiative, ca Grupuri ţintă: toţi profesorii în serviciu şi
SuperJANET 4, implică sectorul privat. bibliotecarii de şcoala
Un număr mic de instituţii de educaţie permanentă au Perioadă şi buget: 1999-2002: 36,5 mil. EUR (23 mil.
trecut la o finanţare privată pentru construcţia de noi GBP).
campusuri cu facilităţi TIC. d) Cercetare şi dezvoltare
Obiective: dezvoltarea de noi conţinuturi şi servicii
4. Iniţiative majore implementate educaţionale, bazate pe TIC.
a) Modernizarea şcolilor: implementarea Reţelei Parteneri: Guvernul scoţian în colaborare cu Învăţare
Naţionale pentru Învăţare în Scoţia şi Predare în Scoţia.
Obiective: modernizarea şcolilor în termeni de Grupuri ţintă: învăţământul primar şi secundar
facilităţi TIC, crearea de reţele de calculatoare şi Buget: 3,17 mil. EUR pe an (2 mil. GBP/an).
conectare la Internet (un calculator modern va fi Măsuri de promovare şi implementare: finanţarea
disponibil în medie pentru 7,5 elevi în învăţământul unei echipe care lucrează la Învăţare şi Predare în
primar şi 5,1 elevi în învăţământul secundar şi toate Scoţia şi sprijinirea pentru dezvoltarea conţinuturilor şi
şcolile vor fi conectate la Internet), şi utilizarea serviciilor pentru Internet.
adecvată a TIC ca mijloc de predare şi învăţare. e) SuperJANET 4
Parteneri: autorităţi locale, şcoli primare şi secundare. Obiective: dezvoltarea reţelei naţionale constituită din
Grupuri ţintă: şcoli primare şi secundare, profesori. instituţii de învăţământ superior şi educaţie
Perioadă şi buget: aprilie 1999 până în martie 2002: permanentă care oferă resurse şi servicii on-line care
127,1 mil. EUR (80 mil. GBP). vor funcţiona la 2,5 GB pe secundă din martie 2001.
Măsuri de promovare şi implementare: Parteneri: JISC.
• Creşterea numărului de calculatoare moderne (în Grupuri ţintă: învăţământul superior şi educaţia
mai puţin de 4 ani); permanentă.
• Creşterea numărului de calculatoare legate în
reţea; f) Utilizarea Iniţiativei Reţele Metropolitane
• Extinderea şi ameliorarea accesului la Internet; (UMI)
Obiective: exploatarea noilor posibilităţi oferite de
• Extinderea şi îmbunătăţirea reţelelor locale şi de
către noile reţele metropolitane cu bandă largă.
arie mai extinsă: crearea de legături cu bibliotecile
Parteneri: SHEFC şi universităţi.
publice şi cu centrele comunitare;
Grupuri ţintă: învăţământul superior.
• Asigurarea securităţii tehnice şi a managementului
Măsuri de promovare şi implementare: organizarea
de hardware şi software;
de proiecte.
• Sprijinirea profesorilor astfel încât aceştia să
utilizeze TIC pentru predare; g) Programul SHEFC pentru Tehnologii de
• Oferirea de instrumente TIC pentru dezvoltarea Comunicare şi de Informare
predării, învăţării şi a competenţelor personalului Obiective: intensificarea utilizării de instrumente
în educaţie. electronice pentru predare/învăţare şi pentru
dezvoltarea competenţelor TIC ale personalului de
b) Educaţia permanentă: implementarea Reţelei predare. Acest program este o urmare a programului
Naţionale pentru Învăţare în Scoţia UMI.
Obiective: exploatarea potenţialului TIC pentru Parteneri: SHEFC şi universităţi.
predare şi învăţare. Grupuri ţintă: învăţământul superior.
Parteneri: SFEFC. Măsuri de promovare şi implementare: organizarea
Grupuri ţintă: educaţia permanentă. a două proiecte pilot (the Scottish Middleware Project
Perioadă şi buget: un program pe trei ani: 46,1 mil. (ScotMid) şi Student-Centric Web-based Educational
EUR (29 mil. GBP). & Information Management System (SCWEIMS)) care
Măsuri de promovare şi implementare: dezvoltarea au ca obiectiv dezvoltarea de reţele universitare
reţelei, îmbunătăţirea infrastructurii şi echipamentelor, intranet.
formarea profesorilor, conţinuturi noi, bazate pe TIC,
72
Islanda
Islanda • Crearea unei reţele de cercetare care leagă
învăţământul superior de institutele de cercetare
din sectorul industrial;
• Instalarea în toate şcolile a unui sistem
Obiective informaţional asistat şi crearea unui website care
• Adaptarea formării profesorilor şi a metodelor să conţină informaţii despre activităţile şcolare.
pedagogice la TIC;
• Îmbunătăţirea infrastructurii necesare dezvoltării 2. Partajarea responsabilităţilor
eLearning;
Instituţiile de învăţământ preşcolar şi şcolile din
• Extinderea conţinuturilor şi resurselor pentru
învăţământul obligatoriu sunt în responsabilitatea
învăţarea pe Internet.
municipalităţilor. Municipalităţile mai mari dispun de
Strategii principale birouri speciale care sunt responsabile, printre altele,
a) Formarea profesorilor cu dezvoltarea TIC în şcoli şi cu încheierea unor
• Pregătirea în domeniul TIC a profesorilor de la acorduri cu furnizorii de echipament informatic şi
toate nivelurile educaţionale astfel încât să software. Procurarea de hardware şi software, ca şi
corespundă nevoilor acestora şi tendinţelor întreţinerea echipamentului, intră în responsabilitatea
educaţionale; comună a şcolilor şi a municipalităţilor.
• Formarea în domeniul TIC mai mult integrată în Şcolile din învăţământul secundar superior şi
formarea iniţială a profesorilor (învăţământ universităţile sunt şi ele responsabile de procurarea de
obligatoriu şi secundar superior) şi extinderea hardware şi software şi de întreţinerea echipamentului.
acesteia în formarea continuă a profesorilor; Totuşi, Ministerul Educaţiei, Ştiinţei şi Culturii alocă
cursurile în domeniul TIC pentru profesorii din fonduri pentru procurarea de echipamente pentru
învăţământul superior, adaptate cerinţelor şcolile din învăţământul secundar superior şi negociază
diferitelor discipline; acorduri cu furnizorii pentru întreg sistemul
• Sprijinirea învăţământului specializat în acest educaţional (oferte speciale pentru şcoli şi studenţi).
domeniu în colaborare cu sectorul industrial legat
de TIC (învăţământ superior); 3. Parteneriate publice/private
• Formarea formatorilor: formarea profesorilor care
îşi ajută după aceea colegii (învăţământul Ministerul Educaţiei, Ştiinţei şi Culturii a încheiat un
obligatoriu şi secundar superior); creşterea acord cu Microsoft. Şcolile beneficiază de un preţ
numărului de formatori pentru viitorii profesori. special pentru închirierea sau cumpărarea de software
b) Producerea şi distribuirea conţinuturilor şi Microsoft. Ministerul centralizează cererile emise de
programelor educaţionale cu ajutorul Internet-ului municipalităţi şi şcoli şi, la rândul său, garantează cel
• Difuzarea prin Internet, către şcoli şi alte instituţii mai bun preţ pentru software.
educaţionale, a conţinuturilor şi a programelor De asemenea, există un alt acord dintre Ministerul
educaţionale, clasificate în concordanţă cu Educaţiei, Ştiinţei şi Culturii şi Icelandic Telecom cu
standardele oficiale; privire la sprijinirea şcolilor pilot în domeniul TIC.
• Plasarea on-line a resurselor bibliotecilor în Icelandic Telecom oferă şcolilor servicii de
scopuri educaţionale; telecomunicaţii şi suport tehnic şi contribuie la
• Ameliorarea serviciilor on-line (conţinutul dezvoltarea de software şi conţinuturi educaţionale.
procesului de predare şi învăţare, baze de date) Ministerul, pe de altă parte, este responsabil pentru
astfel încât acestea să poată fi accesate uşor de derularea proiectelor, iar reprezentantul Iceland
către profesori şi studenţi; Telecom face parte din comitetul de conducere.
• Adaptarea on-line a conţinuturilor educaţionale la
Cu consimţământul Ministerului, şcolile pilot din
cerinţele curricula şi oferirea de informaţii despre
învăţământul secundar superior au format un
calitatea conţinuturilor difuzate (învăţământul
parteneriat împreună cu IBM Danemarca şi cu
obligatoriu şi secundar superior).
reprezentanţa IBM din Islanda pentru achiziţionarea de
c) Conectări la Internet şi crearea de reţele :
calculatoare portabile şi înfiinţarea de reţele fără fir la
• Crearea de reţele pentru calculatoarele portabile preţuri speciale. IBM le oferă şcolilor gratis emiţătoare
sau alte dispozitive mobile (învăţământul secundar fără fir, în schimbul cărora şcoala închiriază
superior şi învăţământul superior); calculatoare IBM portabile studenţilor şi profesorilor.
• Conectări la Internet cu o largă capacitate de bandă
(cel puţin 100 Mb) (învăţământul secundar 4. Iniţiative majore implementate
superior şi învăţământul superior);
• Încurajarea autorităţilor locale responsabile de a) Patru proiecte pentru formarea profesorilor
învăţământul obligatoriu în vederea ameliorării • Obiectivele primului proiect: includerea studiului
reţele existente pentru şcoli şi alte instituţii locale, TIC în organizaţiile de formare;
şi crearea de reţele de mare viteză;
73
Islanda
Grupuri ţintă: profesori care activează în cetăţenilor acces gratuit la Internet, taxele fiind
învăţământul obligatoriu. suportate de către guvern;
• Obiectivele celui de-al doilea proiect: formarea • Crearea unui program special de acţiune pentru
practică în domeniul TIC pentru profesorii, producerea de material multimedia educaţional
organizată într-o şcoală pilot din învăţământul pentru învăţământul obligatoriu şi secundar
secundar superior specializată în domeniul TIC; superior.
Grupuri ţintă: profesori din învăţământul
c) Tehnologie şi comunicare
secundar superior.
• Obiective: învăţământ şi formare profesională
• Obiectivele celui de-al treilea proiect: pregătirea
virtuale.
studenţilor dintr-un mic oraş izolat
Parteneri: 3 şcoli pilot.
Grupuri ţintă: elevi şi profesori din învăţământul
înscrierea studenţilor într-o şcoală din
secundar superior.
învăţământul secundar superior dintr-un alt oraş şi
formarea printr-o combinaţie de cursuri le distanţă
instalarea, în trei şcoli pilot, a unei reţele fără fir de
şi învăţământ la nivel local, graţie autorităţilor
calculatoare portabile, pe care elevii şi profesorii o
locale care au pus la dispoziţia acestora locaţii şi
utilizează pentru învăţarea on-line. Profesorii
resurse care îi asistă în învăţarea on-line.
primesc o pregătire specială pentru a o utiliza.
• Obiectivele celui de-al patrulea proiect:
• Obiectivele primului proiect pilot:
cooperarea dintre două şcoli din zone izolate
implementarea, de către una din municipalităţi, a
pentru o dezvolta un mod de predare prin video
unui program pentru utilizarea calculatorului în
conferinţă.
procesul de predare.
b) Noul sistem de documentare Grupuri ţintă: profesori din învăţământul
Obiective: oferirea accesului tuturor, indiferent de obligatoriu.
locul de reşedinţă, la toate resursele documentare şi Măsuri de promovare şi implementare: prezenţa
materialele educaţionale. unui profesor specialist în domeniul TIC care să-i
Parteneri: guvernul şi partenerii privaţi. asiste pe ceilalţi în utilizarea calculatoarelor
Grupuri ţintă: elevi, profesori şi alţi utilizatori de la portabile în procesul de predare.
toate nivelurile educaţionale. • Obiectivele celui de-al doilea proiect pilot:
Măsuri de promovare şi implementare: implementarea, de către oraşul Reykjavik, a unui
• Integrarea bibliotecilor (în şcolile din învăţământul program care să lege toate şcolile din învăţământul
obligatoriu şi secundar superior şi în universităţi, obligatoriu printr-o conexiune de mare capacitate
ca şi în bibliotecile specializate şi cele publice) (1 Gb).
într-un singur sistem comun de biblioteci care • Obiectivele celui de-al treilea proiect pilot:
operează pe Internet; conectarea tuturor şcolilor din învăţământul
• Lansarea, prin intermediul acestui nou sistem, a secundar superior, a universităţilor şi a centrelor
unui portal care permite accesul la toate regionale de formare continuă într-o reţea de
materialele educaţionale, identificate de metadate învăţământ la distanţă. O conexiune de bandă largă
şi legate la programele naţionale de învăţământ ; va fi creată între aceste instituţii pentru organizarea
• Acorduri cu editorii internaţionali şi alţi furnizori de video-conferinţe şi pentru schimbul de
de resurse on-line pentru a le acorda tuturor materiale educaţionale; în acest moment există
instalat un sistem provizoriu care permite
organizarea de videoconferinţe.
•
74
Liechtenstein
Liechtenstein
1. Obiective şi strategii Guvernul este responsabil de legislaţia şi de conţinutul
curricula pentru toate şcolile şi de investiţiile din
Obiective generale
şcolile din învăţământul secundar. Planificarea,
Obiectivele generale pentru includerea TIC în sistemul
bugetul şi implementarea deciziilor în aceste domenii
educaţional sunt în concordanţă cu obiectivele
sunt realizate de către serviciul administrativ al şcolilor
sistemului educaţional din Liechtenstein. TIC se
şi, în particular, de către departamentul ‘Informatică la
doreşte a fi utilizat în educaţie pentru următoarele
Şcoală’, care este responsabil de TIC.
motive:
Municipalităţile sunt responsabile de investiţiile în
• Dezvoltarea interesului pentru învăţământul pe tot
învăţământul primar şi sunt consultate în legătură cu
parcursul vieţii şi a curiozităţii intelectuală;
conţinutul proiectelor de decizie.
• Promovarea competenţelor individuale de învăţare.
Obiectiv specific 3. Parteneriate publice/private
Facilitarea găsirii unui loc de muncă şi dezvoltarea
Proiecte, precum dezvoltarea unei reţele Intranet
activităţii profesionale, prin intermediul unei baze
(1997/98), învăţarea timpurie a limbii engleze (1996-
solide de cunoştinţe cu privire la TIC, construită în
2000), acces la Internet (2000/2001) şi înmânarea
cadrul învăţământului secundar obligatoriu.
premiilor Internet (2001), au dus la realizarea de
Strategii principale parteneriate publice/private şi la sponsorizări. Nu
• Înfiinţarea unui departament ‘Informatica la există parteneriate specifice sau acorduri cu
Şcoală’1 în cadrul administraţiei şcolare centrale la producători sau/şi firme care se ocupă cu dezvoltarea
începutul anului 2000, pentru a se ocupa de de software.
aspectele educaţionale şi tehnice ale introducerii
TIC în şcoli; 4. Iniţiative majore implementate
• O abordare integrată în care se acordă aceeaşi
a) Facilităţi
importanţă formării profesorilor, hardware-ului şi
Obiective: crearea unei reţele polivalente foarte
software-ului şi sprijinirii şi întreţinerii:
eficiente pentru şcolile din Liechtenstein în vederea
- formarea profesorilor: organizată la nivel central şi
unei utilizări eficiente a serviciilor educaţionale
dezvoltată de departamentul ‘Informatica la
Intranet şi Internet şi pentru dezvoltarea cooperării
Şcoală’ în colaborare cu profesorii şi
administrative în şcoli şi între şcoli şi serviciile
administratorii locali; propunerea a 4 niveluri de
administrative şcolare. Începând cu noiembrie 2000,
formare stabilite în concordanţă cu cerinţele
toate şcolile din învăţământul secundar toate şcolile au
profesorilor;
acces la reţeaua de mare capacitate (de la 100Mb la
- investiţii în hardware şi software: fixarea de către
1Gb), şi acelaşi lucru se va întâmpla cu şcolile din
guvern a cerinţelor de aprovizionare în
învăţământul primar până în august 2001.
concordanţă cu nevoile ţării (un calculator pentru 4
Grupuri ţintă: profesori şi elevi din toate nivelurile
elevi şi un calculator pentru 2 profesori;
educaţionale de la învăţământul pre-primar până la
dezvoltarea continuă a conectărilor Intranet şi
învăţământul secundar superior.
Internet până în 2001; transferul gradual al
Rezultate intermediare: faza de test este aproape
sarcinilor administrative către Internet, ca de
încheiată în şcolile din învăţământul pre-primar, astfel
exemplu administrarea şcolilor, formarea continuă
încât impactul introducerii TIC la acest nivel va putea
a profesorilor etc.);
fi măsurat.
- sprijinire şi întreţinere: reducerea unei ore de curs
pentru toţi acordată fiecărui profesor responsabil
• Conectarea tuturor şcolilor prin cabluri de fibră
pentru fiecare 10 calculatoare instalate;
optică (toate au acces gratuit la Internet din anul
dezvoltarea departamentului ‘Informatica la
1997, iar elevii şi profesorii pot deja să aibă adrese
Şcoală’ prin angajarea suplimentară a unui nou
de e-mail);
tehnician pentru fiecare 250 de calculatoare (astfel
3 tehnicieni vor fi puşi la dispoziţia şcolilor din • Organizarea unor zile speciale de software,
învăţământul primar şi secundar, până în iunie dezbateri şi un premiu Internet pentru elevi, astfel
2001); instalarea a 1 500 de calculatoare în şcoli, o încât potenţialul TIC să fie din ce în ce mai mult
treime din acestea fiind aduse (inclusiv facilităţile utilizat;
de back-up) în şcolile din învăţământul secundar în Materialele multimedia care sunt disponibile
perioada 2000-2002, iar în şcolile din învăţământul profesorilor şi elevilor, alături de investiţiile făcute
primar instalarea se va termina în 2003; 1,5% din pentru infrastructura reţelei, sunt în concordanţă cu
bugetul de stat pentru educaţie va fi alocat acestor obiectivele iniţiativei eLearning.
investiţii începând cu anul 2002. b) Formare
1
A se vedea website-ul: http://www.schulnetz.li
75
Liechtenstein
Obiective: deoarece calculatoarele sunt deja foarte Măsuri de promovare şi implementare:
utilizate la toate nivelurile educaţionale şi se • Difuzarea conţinuturilor prin website-urile şcolare,
încurajează noi metode de predare, eforturile se vor în primul rând pentru profesori şi elevi, dar, în
canaliza pe formarea profesorilor (iniţială şi continuă) unele cazuri, şi pentru părinţi;
în domeniul TIC. • Crearea unui serviciu de orientare profesională
Grupuri ţintă: profesori care se pregătesc şi profesorii care va permite tinerilor acces permanent la cele
de la toate nivelurile educaţionale. mai recente informaţii despre oportunităţile
Măsuri de promovare şi implementare: au fost naţionale de studiu şi despre cele mai noi
identificate 4 niveluri în concordanţă cu nevoile de oportunităţi profesionale.
formare ale profesorilor, după cum urmează: 1) cei Aceste măsuri corespund Obiectivului 3 al iniţiativei
care au nevoie de calculatoare pentru a-şi pregăti eLearning (dezvoltarea serviciilor şi conţinuturilor
lecţia; 2) cei care au nevoie de calculatoare pentru a-şi multimedia de calitate).
susţine lecţia; 3) profesorii de informatică; 4)
profesorii care au cunoştinţe excepţionale despre d) Deschiderea şcolilor pentru publicul larg
calculatoare şi le utilizează în mod constant. Obiective: facilitarea dobândirii de cunoştinţe şi
Aceste măsuri corespund obiectivului 2 al iniţiativei diseminării acestora către publicul larg.
eLearning (eforturi de formare la toate nivelurile). Măsuri de promovare şi implementare: deschiderea
şcolilor pentru publicul larg şi propunerea de cursuri.
c) Dezvoltarea serviciilor şi a conţinuturilor Aceste măsuri corespund Obiectivului 4 al iniţiativei
multimedia eLearning (dezvoltarea unor centre pentru dobândirea
Obiective: dezvoltarea serviciilor şi a conţinuturilor de cunoştinţe şi conectarea acestora în reţele de
multimedia. calculatoare).
76
Norvegia
Norvegia electronice, care să fie conectat la instituţii din
străinătate);
• Integrarea TIC în curriculum (de exemplu, elevii
din clasa a cincea a învăţământului obligatoriu
Obiective generale trebuie să fie capabili să proceseze texte şi să-şi
• Asigurarea egalităţii şanselor privind utilizarea redacteze propriile texte, elevii din clasa a opta
TIC într-un context în care globalizarea şi trebuie să fie capabili să lucreze cu foi de calcul şi
dezvoltarea rapidă a tehnologiilor sunt problemele să fie familiarizaţi cu TIC, în general). Acestea se
majore; aplică mai ales în curriculum-ul din învăţământul
• Încurajarea unei învăţări pe tot parcursul vieţii în secundar superior profesional, ca şi în
condiţiile în care capacitatea de a învăţa şi învăţământul superior, în care TIC va deveni o
flexibilitatea metodelor de învăţare sunt parte integrantă într-o gamă largă de discipline;
recunoscute pe piaţa muncii. • Măsuri pentru elevii dezavantajaţi;
Obiective specifice • Dezvoltarea conţinuturilor referitoare la materiale
de predare, metode noi de examinare şi evaluare şi
• Ameliorarea organizării activităţilor şcolare, şi
resurse de învăţare;
dezvoltarea competenţelor, a capacităţilor
pedagogice prin dezvoltarea şi utilizarea TIC la • Cercetare şi dezvoltare: studii, proiecte şi măsuri
toate nivelurile educaţionale. novatoare – incluzând, de exemplu, proiectul
Elevii din învăţământul obligatoriu trebuie să ‘Şcoala de mâine’ (care implică dezvoltarea unor
dobândească cunoştinţe solide despre TIC şi scenarii pentru utilizarea TIC în educaţie şi
societatea informaţională şi să aibă o atitudine consecinţele acestora).
pozitivă cu privire la acestea. Ei trebuie să fie
capabili să folosească echipamente electronice şi 2. Partajarea responsabilităţilor
media într-o manieră critică şi constructivă, ca La nivel central, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi
instrumente pentru a-şi îndeplini sarcinile. Cultelor este responsabil de politicile educaţionale
Predarea TIC este o parte integrantă a naţionale, de planurile de acţiune, de problemele legate
învăţământului secundar superior. În special este de legi şi de curriculum-ul naţional pentru
importantă în cursurile profesionale. învăţământul primar şi secundar. Agenţia norvegiană
Cele două obiective ale învăţământului superior pentru educaţie este responsabilă de comercializarea
sunt de a pregăti studenţii în domeniul TIC în şi distribuirea de software, de informarea utilizatorilor
concordanţă cu aşteptările din câmpul muncii, cu privire la dezvoltarea software-ului sub egida
sistemului educaţional şi societăţii în general, şi de Ministerului, de dezvoltarea şi îmbunătăţirea software-
a le oferi cunoştinţe care trebuie actualizate ului educaţional, de infrastructură şi de accesul la
periodic şi care includ noi concepte, metode şi Internet, de cooperarea internaţională în domeniul TIC,
tehnologii. de resursele electronice de predare şi de dezvoltarea
Obiectivul sectorului de cercetare şi dezvoltare reţelelor (Reţeaua Şcolară şi o reţea de consiliere
este de a stimula inovaţia, în special în ceea ce bazată pe Internet).
priveşte utilizarea TIC în educaţie.
Reţelele locale de administrare însărcinate cu
• Asigurarea egalităţii şanselor în ceea ce priveşte
educaţia sunt responsabile de consilierea şi informarea
accesul la TIC şi dezvoltarea competenţelor în
autorităţilor locale (municipalităţi şi judeţe), de
acest domeniu, şi acordarea unei atenţii speciale
coordonarea activităţilor dintre diversele niveluri
grupurilor dezavantajate cu scopul de a îmbunătăţi
educaţionale, de coordonarea proiectelor de dezvoltare
capacitatea lor de învăţare şi de integrare
locală, de inspecţii şi de evaluarea statutului.
economică şi socială;
• Dezvoltarea cooperărilor naţionale şi Centrele naţionale de resurse pentru nevoi speciale
internaţionale; în educaţie, conduse de stat, au responsabilităţi mari
• O educaţie flexibilă şi o formare în concordanţă cu cu privire la software-ul şi la curriculum-ul din acest
nevoile utilizatorilor. tip de învăţământ.
(Sursă: Planul de Acţiune: TIC în educaţia din Autorităţile locale, care deţin şcolile din învăţământul
Norvegia 2000-2002). primar şi secundar, sunt responsabile de procurarea şi
Strategii principale de administrarea echipamentelor şcolare şi a software-
• Dezvoltarea competenţelor profesorilor; ului, de angajarea personalului responsabil de TIC şi
• Oferirea şcolilor primare şi secundare a unui acces de dezvoltarea competenţelor.
la Internet pe bandă largă şi la preţuri competitive; În învăţământul superior, fiecare instituţie
• Dezvoltarea infrastructurii şi, în particular, crearea (universitate sau colegiu universitar) îşi definesc
unei reţele naţionale de învăţare (cu un portal web propriul curriculum, cu excepţia unor programe de
pentru difuzarea resurselor şi serviciilor formare profesională (de exemplu, în domeniul
formării profesorilor, sănătate şi inginerie), şi este
77
Norvegia
responsabilă de problemele legate de software şi • Implementarea unui sistem naţional de formare
hardware. continuă pentru dezvoltarea competenţelor
profesorilor în utilizarea TIC ca instrumente
pedagogice;
• Menţinerea accentului pe TIC în formarea iniţială
Pentru dezvoltarea materialelor digitale, agenţia a profesorilor până în 2001: activităţile obligatorii
norvegiană pentru educaţie lucrează în cooperare cu vor fi organizate pentru a dezvolta experienţa
edituri şi cu alţi parteneri privaţi. acumulată cu TIC şi utilizarea acesteia ca
Pentru dotarea şcolilor cu calculatoare la mâna a doua instrumente pedagogice.
provenind din sectorul privat, Agenţia Naţională b) Proiect pilot pentru inovaţie în învăţământ,
pentru Educaţie a încheiat acorduri cu parteneri privaţi. organizare şi tehnologie
Cele 8 000-10 000 de calculatoare necesare în 1999 Obiective: utilizarea potenţialului TIC la nivelul
aveau următoarea configuraţie minimă care făcea pedagogic şi la nivelul organizării.
posibilă utilizarea lor pentru majoritatea activităţilor Parteneri: Reţeaua de Cercetare şi Competenţe pentru
şcolare şi a proiectelor: Pentium 90/100, 16 MB RAM, IT în Educaţie (ITU) şi instituţiile locale pentru
un hard disk de 500 MB, tastatură, mouse, monitor, formarea profesorilor sunt responsabile de evaluare şi
placă de reţea şi placă video SVGA. În 2000, orientare: Agenţia norvegiană pentru educaţie şi
acordurile au fost încheiate cu Alternativ Data reţelele locale ale administraţiei centrale (regiune) se
(operator de sistem) şi Microsoft (furnizor). ocupă de managementul proiectului.
Dezvoltarea reţelelor a dat şi ea naştere la cooperări. Grupuri ţintă: şcoli din învăţământul obligatoriu şi
Uninett, reţeaua academică norvegiană pentru învăţământul secundar superior în 9 din 19 regiuni.
cercetare şi educaţie, oferă servicii de reţea şi resurse Perioadă şi buget: 3 ani începând cu 1999, cu un
care permit comunicarea internaţională şi schimbul de buget anual de 1,85 mil. EUR (15 mil. NOK).
informaţii. c) TIC în şcolile multiculturale din marile oraşe
Proiectul Norgeuniversitetet (Reţeaua universitară Obiective: explorarea potenţialului TIC pentru a
norvegiană pentru învăţământul pe tot parcursul vieţii), răspunde provocărilor asociate şcolilor multiculturale,
iniţiat de către Consiliul Norvegian pentru şi stimularea şi motivarea elevilor din aceste şcoli.
Învăţământul Superior şi de către partenerii sociali, Parteneri: ITU este responsabil de evaluare şi
aduce împreună parteneri şi persoane din sectorul orientare. Municipalitatea din Oslo este managerul
privat şi instituţiile de învăţământ superior. O bază de proiectului în strânsă colaborare cu Agenţia
date Internet va include toate cursurile de formare norvegiană pentru educaţie.
continuă de nivel terţiar. O ‘piaţă’ pentru schimbul de Grupuri ţintă: şcoli multiculturale.
informaţii, în care sectorul industrial poate să indice Perioadă şi buget: 3 ani începând cu 2001, cu un
cerinţele de competenţe şi instituţiile de învăţământ să buget total de 2,46 mil. EUR (20 mil. NOK).
ofere cursuri corespunzătoare care să aibă la bază d) TIC în formarea profesorilor
eLearning, este în curs de dezvoltare. Obiective: pregătirea viitorilor profesori pentru a
Reţeaua Universitară NVU este formată în prezent din utiliza TIC în profesia lor.
instituţii norvegiene pentru învăţământul superior care Parteneri: instituţiile de formare a profesorilor şi ITU.
oferă educaţie prin intermediul Internet-ului. Aceasta Grupuri ţintă: profesori aflaţi în formare iniţială.
are ca obiectiv să devină cel mai mare furnizor de Perioadă şi buget: 2000-2003, cu un buget anual de
Internet pentru învăţământul superior pentru adulţi, în 3,69 mil. EUR (30 mil. NOK).
perspectiva învăţării pe tot parcursul vieţii Măsuri de promovare şi implementare:
• Includerea TIC în programele didactice şi
4. Iniţiative majore implementate pedagogice;
• Introducerea a mai multor metode bazate pe TIC în
a) Formarea profesorilor – TIC în educaţie formarea viitorilor profesori.
Obiective: formarea profesorilor pentru a utiliza TIC
ca instrumente pedagogice. e) Reţeaua naţională pentru învăţare
Parteneri: Agenţia Norvegiană pentru Educaţie şi Obiective: oferirea unei baze pentru o infrastructură
municipalităţile (execuţie la nivel local). naţională de învăţare şi a unui portal comun pentru
Grupuri ţintă: profesori din învăţământul obligatoriu. educaţia din Norvegia, care poate servi şi ca mijloc de
Perioadă şi buget: patru ani, din 2000 în 2003, cu un cooperare internaţională.
buget anual de 5,54 mil. EUR (45 mil. NOK) pentru Perioadă: proiectul începe în 2001.
autorităţile locale şi 3,69 mil. EUR (30 mil. NOK) în Măsuri de promovare şi implementare:
2001 pentru măsurile de sprijinire la nivel central şi • Lansarea unui proiect pilot în prima jumătate a
regional. anului 2001;
Măsuri de promovare şi implementare: • Difuzarea de diverse servicii şi resurse;
• Organizarea de întâlniri.
78
Bulgaria
Bulgaria consacrată finanţării activităţilor legate de
implementarea programului.
Şcolile sunt actorii principali în implementarea
programului. Ele sunt, de asemenea, încurajate să
Obiectiv general găsească surse suplimentare de finanţare pentru
Dezvoltarea unor serii de activităţi pentru a asigura dezvoltarea activităţilor relative la TIC.
sprijinul necesar schimbărilor din sistemul educaţional
bulgar, pregătirea noilor generaţii pentru a putea 3. Parteneriate publice/private
participa la societatea informaţională.
Au fost deja dezvoltate, la nivel naţional, câteva
Principalele strategii iniţiative şi proiecte: Programul Fundaţiei pentru o
• Dezvoltarea de conţinuturi, metode şi materiale Societate Deschisă l*EARN pentru comunicare
educaţionale, care să satisfacă exigenţele internaţională, care a implicat 70 de şcoli de nivel
guvernamentale cu privire la TIC în învăţământ; secundar; iniţiativa educaţională IBM pentru Bulgaria,
• echiparea şcolilor cu hardware, software şi acces la o colaborare dintre IBM-Europa, Ministerul bulgar al
Internet; Educaţiei şi Ştiinţei şi Fundaţia pentru o Societate
• introducerea TIC în procesul de studiu, în Deschisă, pentru implementarea TIC în diferite
concordanţă cu exigenţele guvernamentale în domenii; programele British Council ‘Train the
domeniul educaţiei, şi dezvoltarea unui software Trainer’(Formarea formatorilor) şi ‘Cross-Cultural
educaţional special pentru a fi utilizat în predarea studies’ (Studii interculturale); şi programul ViFax
altor discipline; pentru învăţământ la distanţă în limba franceză,
• încurajarea parteneriatelor în vederea finanţării şi utilizând conectarea la satelit şi la Internet.
dezvoltării de proiecte;
• înfiinţarea de centre de resurse; 4. Iniţiative majore implementate
• formarea iniţială şi continuă a profesorilor şi a Înainte de 1999, participarea la proiecte care au ca
decidenţilor politici în concordanţă cu politica de obiectiv introducerea TIC în domeniul educaţiei a avut
integrare TIC în educaţie; ca rezultat dobândirea cunoştinţelor de bază cu privire
• dezvoltarea unei baze legale pentru implementarea la TIC şi a competenţelor necesare pentru a lucra cu un
TIC în domeniul educaţiei; calculator personal.
• dezvoltarea unor programe pentru pregătirea
individuală a elevilor; Programul Inkonet pentru a crea societatea
informaţională la nivel naţional. Implementarea
• realizarea unui sistem de monitorizare, la nivel
programului implică :
naţional, a integrării TIC în domeniul educaţional;
• echiparea şcolilor de nivel primar, secundar
• dezvoltarea unei strategii de cooperare cu sectorul
inferior şi secundar superior cu componente
public pe perioada implementării TIC.
hardware, software şi facilităţile aferente
• definirea nivelurilor de formare în domeniul TIC
• formarea continuă a profesorilor.
La nivel central, Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei
dezvoltă strategia naţională şi programul pentru Din iunie până în decembrie 1999, au fost definite
implementarea acesteia. De asemenea, ministerul este cerinţele guvernamentale în domeniul educaţiei cu
responsabil de standardele guvernamentale cu privire privire la implementarea TIC. Fundamentele
la TIC în învăţământ : defineşte conţinuturile, cerinţele legislative necesare implementării TIC în învăţământ
cu privire la echipamente şi mijloacele care permit au fost astfel formulate.
punerea la punct a programului. O parte din bugetul Din 2000 până la jumătatea anului 2001, 10% din
central este consacrată finanţării acestor activităţi. şcolile primare au fost echipate cu componentele
O parte a bugetului autorităţilor locale este hardware şi software necesare, ca şi 10% din şcolile de
nivel secundar inferior şi secundar superior şi şcolile
pentru elevi cu cerinţe educaţionale speciale.
79
Republica Cehă
Republica Cehă discipline şi creşterea gradului de utilizare a TIC în
educaţia copiilor cu handicap;
• introducerea de programe pentru o educaţie pe tot
parcursul vieţii;
Obiectiv general • introducerea de programe pentru a încuraja
Includerea TIC în sistemul educaţional pentru a putea profesorii, cercetătorii şi producătorii să descopere
construi o veritabilă societate informaţională. moduri eficiente de utilizare a TIC;
Obiective specifice • analiza şi evaluarea politicii adoptate în legătură cu
• oferirea posibilităţii, pentru profesori (din TIC.
(Sursă: Koncepce státní informační politiky ve vzděláváni (Concepţia
învăţământul de bază şi secundar superior) şi cei despre politica informaţională a statului în educaţie) şi Realizace státni
care se documentează, de a dobândi cunoştinţe informačni politiky ve vzděláváni (Implementarea politicii informaţionale a
statului în educaţie)).
temeinice în domeniul TIC şi de a utiliza, eficient,
informaţiile obţinute în munca lor;
• oferirea posibilităţii, pentru şcolile care oferă un
nivel de educaţie de bază sau secundar superior, ca Ministerul Educaţiei stabileşte nivelurile
şi bibliotecilor, să devină centre de informare cu educaţionale pentru care pot fi elaborate diferite
facilităţi TIC accesibile tuturor; programe cu acordul ministerului. Şcolile sunt
• pregătirea a 75% din profesorii învăţământului responsabile de propriile conţinuturi pedagogice şi
superior secundar pentru ca ei să folosească TIC ca metode de predare pe care le utilizează.
un mijloc de predare, până la sfârşitul anului 2005; Ministerul Educaţiei este principală sursă de
• asigurarea unei cunoaşteri temeinice a bazelor finanţare a proiectelor în derulare care vor atinge
TIC, în şcolile din învăţământul de bază şi obiectivele prezentate mai sus. Acestea sunt parţial
secundar superior, până la sfârşitul anului 20051; finanţate şi de autorităţile regionale şi locale.
• oferirea posibilităţii, pentru şcolile de nivel Ministerul Educaţiei este responsabil cu procurarea şi
secundar superior, de a contribui la pregătirea în întreţinerea componentelor hardware şi software de
domeniul TIC a cetăţenilor, până în 2005, în bază pentru toate nivelurile educaţionale. Procurarea
perspectiva învăţării pe tot parcursul vieţii; unui software specializat revine autorităţilor locale
• oferirea posibilităţii, pentru elevii din învăţământul sau conducerii şcolii.
secundar superior, de a dobândi cunoştinţe
temeinice despre: utilizarea TIC pentru a răspunde 3. Parteneriate publice/private
la întrebări/a rezolva probleme; cunoaşterea Documentele citate mai sus (a se vedea sursele
limitelor TIC; detectarea unor simple nereguli în menţionate în paragraful 1) presupun, în special pentru
funcţionarea componentelor hardware şi software proiectul Infrastructura (a se vedea punctul 4c de mai
al calculatorului; utilizarea algoritmilor; utilizarea jos) selecţia unui contractant general şi a unui auditor
adecvată a programelor de aplicaţii; utilizarea pe general. Primul furnizează şcolilor tehnologie şi
scară largă a Internet-ului; participarea la servicii. Al doilea dă asigurări că instituţiile şi
teleconferinţe şi alte foruri de comunicare, lucrul contractantul general respectă acordurile şi
în echipă, proiecte naţionale şi internaţionale; metodologia definite prin proiectul Infrastructura.
utilizarea practică a World Wide Web (realizarea
şi transferul de documente multimedia complexe). 4. Iniţiative majore implementate
Strategii principale Programele care au fost lansate pentru realizarea
• echiparea şcolilor şi bibliotecilor cu calculatoare îndeplinirii obiectivelor stabilite au fost regrupate în
conectate la Internet; trei proiecte:
• prezenţa unui coordonator TIC în fiecare şcoală
pentru a-i ajuta pe profesori şi pe elevi să a) Alfabetizare în domeniul informaţional
folosească tehnologia şi resursele disponibile Obiective: pregătirea în domeniul TIC a profesorilor, a
pentru predare şi învăţare; documentaliştilor şi a tuturor cetăţenilor.
• reorientarea modului de formare al profesorilor Parteneri: Centrul de Coordonare al Ministerului
pentru a trece de la o metodologie care punea Educaţiei, Ceská informatická společnost (Societate
accent pe difuzarea informaţiilor la una care pune Cehă de Informare).
accent pe rezolvarea problemelor, un nivel crescut Grupuri ţintă: profesori, documentalişti, cetăţeni în
de utilizare TIC, creşterea cooperării dintre general.
profesori, includerea TIC în predarea oricărei Perioadă şi buget: 2001-2005, cu un buget total de
53,82 mil. EUR (1,822milioane CZK).
Rezultate intermediare: în 2001, aproximativ 15%
1
Competenţele de bază TIC sunt definite ca fiind abilitatea de a realiza din profesori erau familiarizaţi cu bazele TIC, iar 3%
următoarele activităţi: utilizarea unui calculator şi a perifericelor sale ca
instrument; înţelegerea structurii şi crearea de documente simple ajunseseră la un nivel avansat.
multimedia; utilizarea unui calculator după propriile dorinţe; extragerea şi Măsuri de promovare şi implementare:
sortarea informaţiei necesare pentru rezolvarea problemelor
80
Republica Cehă
• pregătirea a 75% din profesori pentru a dobândi Parteneri: Centrul de Coordonare al Ministerului
cunoştinţe fundamentale în domeniul TIC; Educaţiei şi un consiliu de experţi responsabil cu
• pregătirea a 25% din profesori pentru a dobândi supervizarea şi evaluarea internă.
cunoştinţe avansate în domeniul TIC; Perioadă şi buget: 2001-2005, cu un buget total de
• formarea de coordonatori TIC; 23,49 mil. EUR (795 mil. CZK).
• oferirea unui număr adecvat de cursuri la diferite Măsuri de promovare şi implementare: crearea unui
discipline; portal educaţional, crearea de proiecte pilot, educaţie
• impulsionarea şcolilor să utilizeze TIC şi să on-line la distanţă şi extinderea accesului la sursele de
contribuie la pregătirea cetăţenilor. informare.
b) Software educaţional şi surse de informare c) Infrastructura

Obiective: Obiective:
• integrarea TIC în învăţământ şi în activităţile • implementarea TIC în şcoli;
şcolare şi exploatarea potenţialului nou oferit de • asigurarea că toţi profesorii şi 8% dintre elevi pot
activitatea în reţea din şcoli; avea acces la serviciile aferente.
• încurajarea cercetării şi utilizării de noi metode de Perioadă şi buget: 2001-2005, cu un buget total de
predare şi de învăţare în acest mediu 137,69 mil. EUR (4,660milioane CZK).
informaţional; Parteneri: Centrul de Coordonare al Ministerului
• promovarea experienţei, produselor şi Educaţiei, contractorul şi auditorul general.
instrumentelor care s-au dovedit de succes şi Măsuri de promovare şi implementare: pregătirea
sensibilizarea către alte domenii ale experienţei unui set de reguli pentru cei care oferă materiale legate
internaţionale. de TIC, crearea de proiecte pilot.
81
Estonia
Estonia
1. Obiective şi strategii La nivel central, Ministerul Educaţiei finanţează şi
coordonează procurarea de componente hardware cu
Obiectiv general
sprijin din partea Fundaţiei Tiger Leap care
Obiectivele sunt în concordanţă cu cele ale iniţiativei
redistribuie banii la şcoli şi autorităţi locale. Ministerul
europene ‘eEurope-Information Society for All’
şi Fundaţia sunt responsabile de evaluarea şi
(‘eEurope-O societate informaţională pentru toţi’).
procurarea software-ului necesar. Formarea continuă a
Integrarea TIC în sistemul educaţional va conduce spre
profesorilor este, de asemenea, finanţată de Minister şi
o societate a cunoaşterii şi a învăţării şi va asigura
sprijinită de Fundaţie.
competitivitatea ţării ca un membru al societăţii
Şcolile şi autorităţile locale sunt responsabile de
globale informaţionale.
întreţinerea echipamentului şi a facilităţilor.
(Sursă: Tiger Leap Programmes Development Plan,
Instituţiile de formare a profesorilor sunt însărcinate cu
Tiger Leap+).
introducerea în curriculum-ul asociat pregătirii de bază
Obiective specifice a unor cursuri generale de informatică şi a unor cursuri
• oferirea posibilităţii, pentru elevi şi profesori, de a metodologice în domeniul utilizării TIC. Instituţiile
dobândi cunoştinţe şi competenţe TIC, ca rezultat de formare a profesorilor, alte centre de formare şi
al unui curriculum clar şi bine definit. Elevii Fundaţia Tiger Leap sunt responsabile cu formarea
trebuie să dobândească competenţe de bază în continuă a profesorilor.
domeniul TIC. Ca rezultat al instruirii temeinice,
profesorii trebuie să dobândească competenţe TIC 3. Parteneriate publice/private
şi competenţele metodologice pentru o educaţie de
Un producător estonian de renume şi alţi producători
bază. Profesorii trebuie să fie capabili să aplice
internaţionali asigură implementarea acestor iniţiative.
aceste cunoştinţe în activitatea lor zilnică de
Totuşi, software-ul educaţional este în mare parte
predare. Profesorii şi directorii de şcoli trebuie să
produs de specialişti individuali sau de către
fie informaţi în legătură cu rolul pe care îl are TIC
universităţi, mai degrabă decât de companii, care nu
în procesul de predare, în managementul şcolii şi
sunt cu adevărat interesate de cererile relativ modeste
în comunicarea şcolară;
pentru acest tip de software.
• favorizarea accesului la informaţii şi la TIC. Elevii
trebuie să aibă acces la informaţii şi să aibă acces,
în afara clasei, la calculatoare conectate la Internet.
Profesorii trebuie să aibă acces la informaţii şi la a) Tiger Leap 1996-2000
facilităţi TIC (scenarii tipice şi abordări pentru Obiective: acest program naţional a vizat ameliorarea
lucrul în diferite domenii de studiu, timp şi resurse, infrastructurilor, cu accent pe creşterea numărului de
adrese de e-mail). Părinţii şi publicul larg trebuie calculatoare în şcoli.
să aibă acces la Internet pentru a obţine informaţii Parteneri: Fundaţia Tiger Leap, Ministerul Educaţiei,
curente despre sistemul educaţional şi activitatea Universitatea din Tartu şi Universitatea Tehnică din
şcolară. Tallinn, Sistemele de Informaţii PHARE în
(Sursă: Tiger Leap Programmes Development Plan, Tiger Leap+). Programele Educaţionale, INTEL, Centrul Scoţian de
Strategii Tehnologie a Educaţiei, Reţeaua Estoniană de Educaţie
• dezvoltarea competenţelor TIC la elevi, profesori şi Cercetare (EENET).
şi responsabili din domeniul educaţiei, prin Grupuri ţintă: şcoli din învăţământul de bază şi
intermediul unor programe actualizate periodic şi a secundar superior.
cursurilor avansate de formare; Perioadă: 1996-2000, cu un buget de 10,51 mil. EUR.
• dezvoltarea învăţării virtuale prin intermediul Măsuri de promovare şi implementare:
producerii de metode electronice de învăţare, • un plan de finanţare şi de alocare din partea
software educaţional, sprijin pentru colaborarea autorităţilor locale (5,6 mil. EUR), organizaţii şi
virtuală dintre profesori, crearea unui nivel de firme (128000 EUR);
educaţie secundar virtual şi a legislaţiei pentru • formarea profesorilor;
sistemul de învăţare virtual; • echiparea şcolilor cu software;
• sprijin pentru dezvoltarea infrastructurii: creşterea • realizarea de proiecte de dezvoltare şi formare (ca
echipării şcolilor cu componente hardware şi de exemplu construirea unui portal şi a reţelelor de
software; conectări de calitate la Internet şi calculatoare pentru profesori).
facilităţi tehnice în şcoli; Rezultate intermediare: programul a fost evaluat
• creşterea colaborării dintre guvern, autorităţile atunci când s-a încheiat în anul 2000:
locale, şcoli şi părinţi. • la fiecare 25 de elevi revine, în medie, câte un
(Sursă: Tiger Leap Programmes Development Plan, calculator şi fiecare şcoală deţine cel puţin un
Tiger Leap+). calculator. Trei sferturi din numărul şcolilor au
82
Estonia
conectări on-line, în timp ce celelalte au fie iunie 2001) şi formarea directorilor de şcoli (până
conectări dial-up, fie nu sunt conectate; în 2002);
• din 17000 de profesori, 10900 au fost instruiţi cu • includerea TIC ca disciplină şcolară în curriculum-
sprijin din partea programului, în timp ce 2600 de ul naţional (1 iunie 2001);
profesori au participat la cursuri de nivel avansat; • identificarea conţinuturilor, obiectivelor şi
• au fost oferite 61 de tipuri de software educaţional, rezultatelor care se aşteaptă ca urmare a predării
dintre care 39 noi; TIC în şcoli; posibilitatea şcolilor de a extinde sau
• au fost implementate 172 de scheme de dezvoltare reduce conţinuturile TIC, pentru a respecta
şi formare. concordanţa cu disciplina în cauză (până în 2005);
• elaborarea unui sistem particular pentru evaluarea
b) Plan de implementare a Programului Tiger
competenţelor elevilor din anii 3 şi 4 de studii şi o
Leap +
inspecţie anuală a acestui sistem (2001/2002);
Obiective: implementarea planului de dezvoltare Tiger
Leap +. • introducerea unei examinări pilot a competenţelor
Parteneri: Fundaţia Tiger Leap, care include TIC din clasele 9 şi 12 (primăvara lui 2002);
reprezentanţi guvernamentali şi ai autorităţilor locale, • introducerea evaluării competenţelor TIC ale
Asociaţia estoniană a directorilor de şcoli şi Consiliul elevilor din toate şcolile (1 septembrie 2003);
Estonian al Rectorilor, ca şi anumite persoane private • preluarea de către stat a responsabilităţii pentru
şi firme; Ministerul Educaţiei, Centrul Naţional pentru finanţarea şi administrarea conectării şcolilor la
Examene şi Certificări, universităţi, institute de Internet, şi conectări în funcţie de nevoi (1
cercetare, instituţii de formare şi agenţii septembrie 2001);
guvernamentale. • producerea şi difuzarea de materiale pentru
Perioadă: 2001-2005. predare – alături de proiectele de cooperare
Măsuri de promovare şi implementare : internaţională şi scenariile pentru introducerea TIC
• dezvoltarea unui sistem de evaluare a profesorilor în domeniul educaţiei – printr-un portal web
privind competenţele legate de TIC (1 martie pentru profesori (până în 2005);
2001); • echiparea şcolilor cu facilităţi TIC şi posibilitatea
• formarea continuă în domeniul TIC, a profesorilor acestora de a elabora propriile planuri de
şi crearea unor certificări (până în 2005); dezvoltare (până în 2005);
• introducerea unor cursuri pentru profesori despre • implicarea profesorilor în proiecte care încurajează
metodologia aplicaţiilor TIC în clasă în utilizarea TIC pentru predare (software
învăţământul de bază şi cel secundar superior (1 educaţional, educaţie virtuală de nivel secundar
septembrie 2001); superior, proiecte internaţionale etc.);
• luarea în considerare a nivelului de competenţe • evaluarea eficienţei utilizării TIC în domeniul
TIC, solicitat în descrierea sarcinilor directorilor (1 educaţiei (până în 2005).
•
83
Cipru
Cipru Strategii principale
• facilităţi informatice şi conectare la Internet :
1. Obiective şi strategii Fiecare clasă primară din anii 4,5 şi 6 va beneficia
de cel puţin un calculator, iar sălile utilizate în
Linia directoare a politicilor de integrare TIC în comun de către elevii şi profesorii de la alte
sistemul educaţional niveluri vor fi echipate până în septembrie 2001.
Dezvoltarea capacităţii intelectuale a elevilor astfel Toate şcolile primare au în prezent cel puţin o
încât ei să poată deveni persoane care se instruiesc pe conectare Internet de tipul ISDN sau PSTN.
tot parcursul vieţii , capabili să se implice într-o Fiecare şcoală de nivel secundar inferior din
societate informaţională şi în societatea complexă a sectorul public va primi un calculator conectat la
secolului XXI. Internet pentru fiecare bibliotecă, în completarea
Obiectiv general (comun tuturor nivelurilor facilităţilor care există deja. În învăţământul
educaţionale) secundar superior, clasele speciale în care se
• oferirea posibilităţii, pentru toţi elevii, de a predau limbi străine, istorie, fizică şi alte
dobândi competenţele de bază în utilizarea discipline, sunt conectate la Internet, şi toate
calculatorului şi cele cerute de dezvoltarea şcolile au unul sau două laboratoare dotate cu
societăţii informaţionale; calculatoare conectate la o reţea locală şi la
Internet printr-un router şi linii ISDN sau PSTN.
• oferirea posibilităţii, pentru personalul din
domeniul educaţiei, de a dobândi competenţele de • includerea TIC în curriculum:
bază cerute de dezvoltarea societăţii 10% din şcolile primare sunt implicate într-o
informaţionale; strategie experimentală pentru introducerea şi
utilizarea, la acest nivel educaţional, a tehnologiei
• consolidarea mediilor virtuale de învăţare;
informaţionale ca resursă de predare şi învăţare. În
• realizarea unor publicaţii electronice şi clasificarea
şcolile din învăţământul secundar inferior, din
şi comunicarea rezultatelor cercetărilor şi a
sectorul public, tehnologiile de informare şi de
materialelor de formare;
comunicare au fost introduse ca instrument în
• întărirea structurii societăţii informaţionale; diverse cursuri (tehnologii de proiectare, economie
• extinderea predării şi învăţării utilizând TIC în domestică) şi vor fi introduse, de două ori pe
toate curricula. săptămână ca disciplină pentru a dezvolta
Obiective specifice competenţele de bază ale elevilor. Aceasta este
• oferirea posibilităţii, pentru elevii din învăţământul rezultatul unei decizii a Consiliului de Miniştri din
obligatoriu, de a-şi dezvolta competenţele de ianuarie 2000 şi a unui acord cu sindicatele
învăţare şi comunicare şi de a fi capabili să-şi profesorilor, care vor implementa această decizie
înnoiască şi să-şi extindă cunoştinţele şi începând cu septembrie 2001.
competenţele; În primul an din învăţământul secundar superior
• dezvoltarea competenţelor de utilizare a tehnologiile de informare şi comunicare reprezintă
calculatorului, a software-ului şi de explorare a o disciplină care se studiază la şcoală. Introducerea
Internet-ului; unui examen echivalent Permisului European de
• oferirea posibilităţii, pentru personalul din Conducere a Calculatorului este vizată la acest
învăţământul obligatoriu, de a utiliza cele mai noi nivel. În anii 2 şi 3 sunt oferite cursuri de
TIC pentru formarea elevilor; specializare. În marea majoritate a timpului,
• oferirea posibilităţii, pentru şcolile de nivel tehnologiile de informare şi de comunicare sunt
secundar şi instituţiile de învăţământ superior, de a utilizate ca mijloc pentru predarea altor discipline.
deveni centre novatoare de învăţare, în care
profesorii şi elevii să poată lucra împreună pentru 2. Partajarea responsabilităţilor
dezvoltarea de noi aplicaţii pedagogice; Ministerul Educaţiei şi Culturii este responsabil de
• susţinerea elevilor din învăţământul secundar şi a procurarea calculatoarelor, a software-ului şi a
studenţilor din învăţământul superior, în trecerea componentelor de reţea. În timp ce ministerul este în
lor de la un nivel educaţional la altul; curs de a elabora un nou sistem de întreţinere de bază a
• oferirea posibilităţii, pentru elevii din învăţământul componentelor, întreţinerea mai aprofundată a
secundar şi studenţii din învăţământul superior, de infrastructurii informatice este încredinţată sectorului
a dobândi competenţele necesare pentru a privat prin publicarea de apeluri de ofertă.
programa pe calculator şi pentru a realiza aplicaţii Departamentul responsabil cu curriculum-ul, din
pe Internet; cadrul Ministerului Educaţiei şi Culturii, este
• încurajarea elevilor din învăţământul secundar şi a responsabil cu prezentarea şi dezvoltarea cursurilor şi
studenţilor din învăţământul superior de a-şi fixa o schimbărilor care sunt necesare pentru a atinge
etică cu privire la domeniul informaticii şi de a obiectivele definite în domeniul TIC. Institutul
aprecia importanţa pe care o are TIC în viaţa lor. Pedagogic din cadrul Ministerului este responsabil cu
formarea continuă a profesorilor.
84
Cipru
Ministerul de Finanţe asigură bugetul pentru resursă pentru procesul de predare.
realizarea acestor activităţi.
b) Difuzarea de materiale şi servicii educaţionale
pe Internet
3. Parteneriate publice/private Obiective: difuzarea de materiale şi servicii
Departamentul de tehnologie informaţională din cadrul educaţionale pe Internet.
Ministerului Educaţiei şi Culturii dezvoltă diverse Parteneri: guvernul şi partenerii din sectorul privat.
programe multimedia şi platforme ‘eLearning’, în Măsuri de promovare şi implementare:
colaborare cu instituţii de învăţământ superior şi cu • identificarea nevoilor de materiale şi servicii
Universitatea din Cipru. educaţionale;
• punerea la dispoziţie, în şcoli, a unui specialist sau
4. Iniţiative majore implementate grup de specialişti pentru a sprijini integrarea TIC
în domeniul educaţional.
a) Oferirea posibilităţii, pentru profesori şi
studenţi, de a avea un acces facil la Internet şi la c) Formarea profesorilor
resurse multimedia Obiective: pregătirea tuturor profesorilor până în
Obiective: creşterea numărului de conectări la Internet 2003. Înainte de finalul primei runde de formare
în şcoli şi realizarea unei reţele Intranet în şcolile din oferită de Institutul Pedagogic, profesorii care participă
învăţământul secundar superior. la cursuri trebuie să poată utiliza facilităţile
Grupuri ţintă: şcoli din toate nivelurile educaţionale, calculatorului, utilizând software-ul şi posibilităţile pe
elevi şi profesori. care le oferă Internet-ul, cel puţin la nivelul cerut
Perioadă: până în septembrie 2001. pentru a putea obţine Permisul European de Conducere
Măsuri de promovare şi implementare: realizarea, a Calculatorului.
de către departamentul responsabil cu curriculum-ul Parteneri: guvernul şi Institutul Pedagogic.
din cadrul Ministerului, a unui CD multimedia ca Grupuri ţintă: toţi profesorii.
85
Letonia
Letonia
1. Obiective şi strategii La nivel central, statul finanţează LIIS. Departamentul
General pentru Educaţie, din cadrul Ministerului
Obiectiv general
Educaţiei şi Ştiinţei, stabileşte, de asemenea, liniile
Dezvoltarea unui sistem educaţional eficient şi de
directoare pentru dezvoltarea conţinuturilor
calitate pentru a putea susţine fundamentele culturale
educaţionale selectate în parcursul producerii de
şi bunăstarea ţării.
software de către experţii din cadrul proiectului LIIS.
Obiective specifice Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei , Universitatea din
Formarea unor specialişti calificaţi în domeniul Letonia, autorităţile locale şi instituţiile şcolare sunt
programării pe calculator şi în domeniul TIC pentru a responsabile de implementarea proiectelor. Ministerul,
putea dezvolta o importantă ramură economică Universitatea din Letonia şi autorităţile locale încheie
orientată pe export. acorduri tripartite şi stabilesc numărul profesorilor care
Strategii principale vor fi pregătiţi. La nivel regional, pregătirea
a) Informatizarea sistemului educaţional profesorilor este administrată de centrele regionale
LIIS.
• pregătirea elevilor, studenţilor şi profesorilor
Comitetele de monitorizare a proiectului LIIS
pentru a putea trăi şi pentru a putea lucra într-o
(Uzraudzibas Komiteja) aprobă resursele stabilite
societate informaţională;
pentru diferite regiuni. Acestea utilizează resursele, fie
• modernizarea procesului de învăţare astfel încât să
pentru a achiziţiona ele însele echipamente în
devină mai eficient;
concordanţă cu recomandările din cadrul unui proiect,
• lansarea, în 1997, a proiectului LIIS1 fie pot lăsa guvernul să facă acest lucru pentru ele.
(Informatizarea sistemului educaţional din În final, programul ‘eLetonia’ este administrat de către
Letonia) pentru a construi o reţea care să reunească Ministerul Afacerilor Economice, în timp ce
toate instituţiile educaţionale prin intermediul programul naţional ‘Informatică’ este în
informatizării unificate a serviciilor educaţionale, responsabilitatea Ministerului Transporturilor.
de management şi de informare din sistemul
educaţional cu ajutorul tehnologiilor moderne şi a
unei infrastructuri comune;
b) Pregătirea unor specialişti calificaţi în domeniul Nu există parteneriate importante cu producătorii.
programării pe calculator şi în toate domeniile care Echipamentul informatic este achiziţionat în funcţie de
au legătură cu TIC: cea mai bună ofertă care a fost propusă, în concordanţă
• dezvoltarea unui sistem profesional de educaţie în cu legile privind achiziţiile provenind din partea
aceste domenii; statului.
• creşterea numărului absolvenţilor de învăţământ
superior în aceste domenii; 4. Iniţiative majore implementate
• introducerea cursurilor de management şi a) LIIS (Informatizarea Sistemului Educaţional în
marketing specializat legate de producerea de Letonia)
servicii din aceste domenii; Obiective:
• eliberarea unor bugete necesare pentru formarea • integrarea TIC în sistemul de predare în
unor specialişti în tehnologiile de informare şi de concordanţă cu următoarele linii directoare:
comunicare; calculatoarele trebuie să ajute şi nu să înlocuiască
• asigurarea că întreaga societate este informată profesorii; profesorii şi elevii trebuie să fie
despre evoluţia sectorului tehnologiilor de participanţi activi şi nu consumatori pasivi;
informare şi de comunicare din Letonia şi din informatizarea trebuie să fie capabilă să ofere
ţările baltice; posibilităţi egale pentru fiecare, indiferent de
• încurajarea antreprenorilor de a investi în diverşi factori externi;
învăţământul privind tehnologiile de informare şi • pregătirea tuturor profesorilor (peste 40.000)
de comunicare şi programare, că şi în învăţământul pentru a putea utiliza TIC în munca lor, în
şi cercetarea profesională şi academică; concordanţă cu principiul învăţării pe tot parcursul
• sprijinirea activităţii de învăţare în domeniul vieţii;
informaticii în şcolile din învăţământul secundar; • introducerea TIC în serviciile de management şi
• sprijinirea ştiinţei noilor tehnologii prin realizarea informare.
unor programe informatice finanţate de stat; Parteneri: Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei,
• pregătirea specialiştilor tehnologiile de informare Universitatea din Letonia, autorităţile locale şi şcolile.
şi de comunicare până la cel mai înalt nivel. Perioadă: iniţiativa a început să fie implementată în
1997.
1
Proiectul LIIS constituie unul din principalele priorităţi ale programului
naţional informatic pentru dezvoltarea unei societăţi a informaţiei.
86
Letonia
• produse pentru şcolile primare: materiale persoanele să poată avea acces la informaţii şi la
metodologice care să explice conţinutul şi cunoştinţe fundamentale şi să le folosească în viaţa de
aspectele noilor proiecte educaţionale; zi cu zi.
• produse care să demonstreze relaţionările dintre Perioadă: programul durează până în anul 2004.
diferite discipline; Măsuri de promovare şi implementare: se
• materiale de formare care să stimuleze participarea intenţionează ca obiectivele programului să fie atinse
activă a elevilor; prin următoarele măsuri:
• materiale de formare privind Letonia; • accelerarea informatizării şcolilor: susţinerea
• învăţământ bilingv; învăţării asistate de calculator, dezvoltarea
• pregătire metodologică a profesorilor; materialelor metodologice şi formarea
• implicarea profesorilor şi elevilor în dezvoltarea şi profesorilor;
aprobarea unor produse cu sprijinul specialiştilor • conectarea tuturor şcolilor la Internet şi
Universităţii din Letonia; exploatarea potenţialului pe care acesta îl oferă ca
• realizarea de software şi de materiale mijloc de pregătire;
metodologice pentru lucrul independent şi • introducerea cursurilor pentru predarea
introducerea TIC în procesul de învăţare. cunoştinţelor de bază necesare în domeniul
informaţional în toate programele din învăţământul
b) eLetonia superior;
Obiective: programul eLetonia reprezintă o iniţiativă • pregătirea tuturor de a căuta eficient informaţiile,
socio-economică care doreşte să îmbunătăţească de a le consolida ca şi cunoştinţe şi de a dezvolta
eficienţa şi competitivitatea Letoniei pe piaţa mondială motivaţia pentru învăţarea autonomă pe tot
şi nivelul de bunăstare socială. În completarea parcursul vieţii;
acţiunilor care au fost întreprinse domeniile e-comerţ • transformarea bibliotecilor în centre principale de
şi e-administraţie, programul se concentrează pe informare în toate domeniile, pe tot teritoriul ţării;
creşterea disponibilităţii cunoştinţelor de bază privind • introducerea Permisului European de Conducere a
tehnologia informaţională. Obiectivul este ca toate Calculatorului.
87
Lituania
Lituania - oferirea posibilităţii, pentru bibliotecarii din şcoli,
de a deveni administratori specializaţi ai centrului
de informare din şcoala lor şi formatori în
domeniul TIC;
Obiective generale (la nivelul învăţământului - dezvoltarea unui sistem de formare continuă
obligatoriu şi secundar superior) eficient şi flexibil pentru profesori, astfel încât ei
• dezvoltarea unei noi culturi a coexistenţei să-şi poată îmbunătăţi permanent competenţele de
educaţiei şi societăţii; predare;
• a-i face pe elevi să fie conştienţi de importanţa - introducerea unui sistem de promovare, pe mai
TIC şi a le oferi pregătirea necesară despre acest multe niveluri, pentru profesorii care utilizează
domeniu; TIC.
• includerea TIC în educaţia întregii populaţii. • crearea unei legături mai strânse între educaţie şi
cercetare: implicarea sectorului cercetare şi a
Obiective specifice instituţiilor de învăţământ superior şi utilizarea
• relaţia dintre educaţie şi societate: transformarea potenţialului sectorului de cercetare lituanian
procesului educaţional într-un aspect integrant al pentru a integra TIC în educaţie;
societăţii în ansamblu şi, în particular, dezvoltarea • finanţarea şi management-ul integrării TIC:
principiului de învăţare pe tot parcursul vieţii; - iniţierea şi instituţionalizarea unui sistem de
• viaţa la şcoală: revitalizarea vieţii şcolare, de finanţare şi de gestiune pentru a integra TIC în
exemplu, prin extinderea serviciilor şi funcţiilor sistemul educaţional;
bibliotecilor şcolare, şi integrarea TIC în - stabilirea unei strategii pentru a include TIC în
administraţia şi managementul şcolar; învăţământul şi formarea profesională;
• curriculum-ul şi metodele pedagogice: - stabilirea unei strategii pentru crearea
- includerea TIC în cadrul cursurilor şi a metodelor infrastructurii necesare realizării reţelelor TIC;
pedagogice, astfel încât toţi elevii să fie instruiţi în - stabilirea unei strategii pentru introducerea
acest domeniu; învăţământului la distanţă în cadrul sistemului
- creşterea importanţei ‘culturii’ TIC în ansamblul educaţional existent;
sistemului educaţional şi promovarea formelor şi - recunoaşterea organismelor de formare în
metodelor novatoare de învăţământ; domeniul TIC.
• facilităţi informatice şi materiale necesare în
procesul de predare Strategii principale
- furnizarea unui calculator pentru fiecare 10 elevi Definirea a patru faze consecutive de implementare a
mai întâi pentru clasele 9 la 12 şi apoi succesiv acestor strategii:
pentru clasele 7 la 9, clasele 5 la 7, clasele 1 la 5. • fază iniţială: definirea bazei financiare şi a bazei
- modernizarea bibliotecilor şcolare; legale, a cerinţelor tehnice şi pregătirea unor
- îmbunătăţirea accesului la Internet şi realizarea de profesionişti având cunoştinţe fundamentale în
reţele Intranet în toate şcolile; domeniul TIC;
- dezvoltarea de materiale necesare în procesul de • faza care implică modernizarea bibliotecilor
predare; şcolare şi dezvoltarea unor centre regionale de
- crearea de centre regionale pentru resurse şi formare continuă a profesorilor;
servicii în domeniul TIC şi centre regionale pentru • faza integrării TIC în procesul educaţional:
formarea continuă a profesorilor în domeniul TIC, încurajarea învăţământului bazat pe tehnologii,
centre care dispun şi de facilităţi pentru pentru elevi, profesori şi pentru ansamblul
învăţământul la distanţă. populaţiei, integrarea TIC în învăţarea/predarea
• pregătirea profesorilor, a coordonatorilor TIC şi a unor discipline diverse;
bibliotecarilor • faza dezvoltării reţelelor educaţionale: dezvoltarea
- oferirea posibilităţii, pentru toţi profesorii, de a infrastructurii necesare pentru a realizarea reţele şi
beneficia de o formare în domeniul TIC: după pentru a creşte exploatarea potenţialului
stabilirea nivelurilor de pregătire, oferirea telecomunicaţiilor în activitatea şcolară.
posibilităţii profesorilor care predau în clasele 9- (Sursă: Strategia integrării TIC în sistemul educaţional, aprobată pe 18
decembrie 2000, prin ordinul nr. 1279 al Ministerului Educaţiei şi Ştiinţei,
12, ca şi bibliotecarilor din şcoli, de a avea acces la cu aplicare asupra întregului sistem educaţional general, incluzând
o formare iniţială în domeniul TIC în concordanţă învăţământul primar, secundar inferior şi secundar superior, gymnasia,
cu niveluri stabilite; oferirea posibilităţii youth schools, şcolile profesionale şi şcolile speciale.)
profesorilor care predau în clasele1-9 de a urma un
curs în domeniul TIC; 2. Partajarea responsabilităţilor
- oferirea posibilităţii, pentru profesorii şi Înainte ca Lituania să devină independentă, guvernul
coordonatorii TIC, de a urma cursuri de formare sovietic era responsabil cu integrarea TIC în cadrul
iniţială şi continuă, stabilind întâi nivelul de sistemului educaţional. Utilizarea calculatoarelor în
pregătire de care aceştia au nevoie; învăţământul general secundar a început la mijlocul
88
Lituania
anului 1980, iar informatica a devenit disciplină În cadrul a două proiecte cunoscute sub numele
obligatorie în învăţământul secundar superior. Apoi, a Telefono linijų įvedimas (Instalarea de linii de
fost introdus în toate şcolile un curriculum uniform cu comunicaţie) şi Internetas Lietuvos mokyklomos
privire la informatică, realizată de către oamenii de (Internet pentru şcolile din Lituania) din programul
ştiinţă sovietici. Până în 1990, şcolile primeau Kompass lansat de către Lietuvos Telekomas în
calculatoare în mod centralizat, iar acestea erau privite septembrie 2000, au fost instalate 182 de linii şi 102
ca suport de lucru doar pentru orele de informatică. şcoli beneficiază de tarife preferenţiale pentru
Odată cu independenţa, Ministerul Educaţiei şi utilizarea Internet-ului.
Ştiinţei a devenit responsabil cu integrarea TIC în
Fundaţia familială a Doctorului J.P. Kazickas, Domnul
sistemul educaţional. Pentru a stimula acest proces,
V.G. Gruodis şi Omnitel au lansat prima fază a unui
Ministerul a creat, la sfârşitul anului 1990, centrul de
proiect de sprijinire: după examinarea candidaturilor
informatică şi previziune, iar acesta a devenit ulterior
primite, 100 de şcoli vor primi echipamente pentru
centrul pentru tehnologie informaţională în educaţie,
clasele de informatică (în care se includ, pentru fiecare
care a primit sarcina de a dezvolta politici TIC şi de a
şcoală, cinci calculatoare, o imprimantă, un scanner şi
echipa şcolile cu calculatoare. Centrul administrează
acces la Internet) şi acces la Internet cu o reducere de
fonduri guvernamentale alocate pentru a introduce TIC
50 %.
în învăţământul general secundar. Datorită importanţei
TIC, guvernul are din ce în ce mai multă influenţă în Compania Vilcomp a vândut peste 50 de calculatoare
acest domeniu. şcolilor, beneficiind de o reducere pentru software-ul
Proiectele de la nivel naţional se axează pe procurarea Microsoft.
de noi componente hardware şi software, conectări la Compania Baltic Amadeus a înfiinţat o clasă de
Internet şi realizarea de reţele educaţionale de informatică în şapte şcoli, cu un total de 50 de
calculatoare la nivel naţional, în timp ce autorităţile calculatoare dintr-un buget total de 27 800 EUR (100
locale se ocupă cu întreţinerea şi reînnoirea 000 LTL).
echipamentelor existente. În 2000, Fundaţia pentru o Societate Deschisă a
Autorităţile locale răspund, de asemenea, de centrele cheltuit 73 580 EUR (264 074 LTL) pe o serie de
de formare a profesorilor. proiecte de susţinere. Şcolile au primit, de asemenea,
Instituţiile şcolare hotărăsc cum vor utiliza TIC în multe CD-uri educaţionale.
activităţile lor. Ele pot să-şi asume din ce în ce mai
multe responsabilităţi în procesul de ameliorare a Declaraţiile de intenţie pentru următorii trei ani, lasă să
învăţământului şi se vor putea implica mai mult în se presupună un sprijin financiar în valoare de 4,46
elaborarea şi aplicarea politicilor în domeniul TIC. mil. EUR (16 mil. LTL).
3. Parteneriate publice/private 4. Iniţiative majore implementate

În cadrul programului Mokykla informacinei a) Programul Lietuvos mokykla XXI amžiaus
visuomenei programme (O şcoală pentru societatea informacinèje visuomenèje (Şcoala lituaniană în
informaţională), următoarele organisme şi persoane au societatea informaţională a secolului XXI)
fost de acord să coopereze şi să sprijine sectorul Obiective: dezvoltarea societăţii informaţionale şi
educaţional: compania Lietuvos Telekomas, Microsoft, încurajarea utilizării TIC de către elevi şi profesori în
Fundaţia pentru familie a doctorului J.P. Kazickas, procesul de învăţare şi de predare.
Domnul V.G. Gruodis, Omnitel (companie de Parteneri: Centrul pentru tehnologie informaţională în
telecomunicaţii), Fundaţia pentru o Societate Deschisă educaţie (o instituţie de care este răspunzător
- Lituania, asociaţia Infobalt, Institutul de Matematică Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei şi care administrează
şi Informatică şi companiile Vilcomp, Sonex şi programul); Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei, alte
Amadeus pentru ţările baltice. Un acord la nivel instituţii de care este răspunzător şi alte organizaţii
general, a condus la înfiinţarea unui Consiliu pentru implicate în realizarea programului; organismele
Sprijinire şi Coordonare care transmite propuneri către administrative locale din şcoli şi centrele educaţionale.
Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei şi care discută Grupuri ţintă: toate şcolile din învăţământul general.
proiectele. Perioadă şi buget: din 2001 până în 2004, cu un buget
de 80,53 mil. EUR (289 mil. LTL).
În 2000, Lietuvos Telekomas şi Microsoft au organizat Măsuri de promovare şi implementare:
un proiect de sprijinire în nord-vestul Lituaniei, prin
• echiparea şcolilor cu calculatoare (un calculator la
care au fost instalate gratis 95 de linii de
fiecare 10 elevi);
telecomunicaţii permiţând accesul la Internet, 120 de
• crearea, în toate bibliotecile şcolare, a unui post de
şcoli au beneficiat de tarife preferenţiale pentru
bibliotecar specializat în informatică;
utilizarea Internet-ului, 180 de profesori au primit
calculatoare cu modem şi software Microsoft şi au fost • realizarea de reţele interne de calculatoare în
pregătiţi 1228 de profesori. majoritatea şcolilor;
• instalarea în şcoli a unor conectări la Internet
extrem de rapide;
89
Lituania
• dezvoltarea software-ului educaţional şi adaptarea educaţional şi a programului guvernamental pentru
software-ului din străinătate; atingerea acestui scop.
• pregătirea în domeniul TIC a profesorilor din anii Parteneri: autorităţile centrale şi organismele
şcolari 1 12, în concordanţă cu niveluri stabilite. administrative din sectorul public, firme şi alte
organizaţii, persoane private.
b) Mokykla informacinei visuomenei (O şcoală Grupuri ţintă: întregul sistem educaţional.
pentru o societate informaţională) Perioadă: 2000-2003.
Obiective: sprijinirea integrării TIC în sistemul
90
Ungaria
Ungaria publicul larg; lansarea unui proiect pentru a
asigura accesul la bazele de date ale muzeelor;
crearea unui portal web prin intermediul unei
acţiuni comune între Ministerul Educaţiei şi
Obiective Programul NIIF, care să asigure accesul la
• îmbunătăţirea educaţiei la toate nivelurile; informaţii culturale şi ştiinţifice naţionale
• dezvoltarea competenţelor necesare fiecărei (obiectivul fiind de urmări integrarea acestor
persoane pentru a trăi într-o societate activităţi prezentate în paralel);
informaţională; • asigurarea accesului, pentru instituţiile din
• sprijinirea metodelor de predare şi învăţare (la învăţământul superior, la materiale şi periodice din
nivel educaţional primar, secundar inferior şi biblioteci internaţionale: Ministerul Educaţiei
superior); susţine crearea serviciilor de bază, în timp ce
• încurajarea schimburilor internaţionale de instituţiile îşi finanţează cerinţele lor specifice.
cunoştinţe şi de experienţe;
• creşterea accesibilităţii capitalului ştiinţific şi 2. Partajarea responsabilităţilor
cultural. În ceea ce priveşte echiparea şcolilor cu componente
hardware, Ministerul Educaţiei elaborează strategii şi
Strategii principale programe de acţiune pertinente şi asigură finanţarea
• echiparea şcolilor középiskola (şcoli de nivel globală a iniţiativelor.
secundar superior, generale şi profesionale) şi a
unei părţi a általános iskola (şcoli din Echiparea, în ceea ce priveşte infrastructura
învăţământul primar şi secundar inferior) cu informatică şi TIC, cade în responsabilitatea
calculatoare şi conectări în reţea; autorităţilor locale, care sunt însărcinate cu echiparea
• difuzarea conţinutului cursurilor pe un site şi finanţarea directă a instituţiilor şcolare.
Internet, în cadrul programului SuliNet-Írisz1; De exemplu, în 1997, Ministerul Educaţiei a început
• îmbunătăţirea, în ultimii doi ani, a calităţii programul Sulinet ca strategie naţională pentru
conectărilor la Internet din instituţiile din introducerea TIC în sistemul educaţional: 80% din
învăţământul superior, în cadrul programului de şcolile középiskola şi gymnázium (şcoli din
Dezvoltare a Infrastructurii Naţionale învăţământul secundar superior general care pot oferi
Informaţionale (NIIF): mărirea benzii de trecere, şi educaţie de nivel secundar inferior) şi 20% din
corespunzător unei magnitudini de două grade általános iskola au beneficiat de conexiuni la Internet
(având ca obiectiv dublarea capacităţii anual şi înainte de 1998 prin finanţare pe timp de 5 ani de la
ameliorarea vitezei de conectare); Ministerul Educaţiei şi de câte o clasă nouă şi modernă
• formarea profesorilor: cursuri organizate pentru conţinând de la 7 la 16 calculatoare.
profesorii angajaţi2 , în toată ţara; crearea,
De asemenea, la nivel regional, apelurile repetate
laboratorului SuliNet în cadrul mai multor instituţii
pentru propuneri, ale Fundaţiei Publice pentru
din învăţământul superior, pentru a sprijini
Educaţie Şcolară, oferă posibilităţi de dezvoltare a TIC
formarea iniţială a profesorilor în domeniul TIC,
în cadrul şcolilor. Alte ministere lansează, din când în
formare care în prezent a devenit obligatorie;
când, apeluri pentru propuneri deschise la care şcolile
• implicarea internaţională: participarea la proiectele pot răspunde direct.
OECD (Organizaţia pentru Cooperarea şi
Dezvoltarea Economică) cunoscute sub numele de Cu privire la componentele software, Ministerul a
TIC şi Calitatea învăţării, pentru a analiza furnizat, gratuit, şcolilor, cu un set de 32 de CD-uri
tendinţele şi experienţele internaţionale şi educaţionale, în cadrul programului Sulinet.
implementarea lor într-o strategie naţională; Conţinuturile educaţionale dezvoltate prin programul
participarea a diferite organisme în cadrul acţiunii Írisz pot fi descărcate în prezent, gratuit, de pe site-ul
Minerva a programului comunitar Socrates; web al programului Sulinet.
• crearea unor baze de date şi reţele pentru a facilita În plus, şcolile pot achiziţiona software la alegere cu
accesul la resursele culturale şi ştiinţifice: crearea propriul buget.
unei biblioteci electronice care să înlesnească
accesul la o mare parte din operele literaturii În ceea ce priveşte conţinutul curriculum-ului,
ungare; construirea, de către bibliotecile ungare, a curriculum-ul naţional de învăţământ din 1995, care a
unor baze de date care să poată fi accesate de către devenit obligatoriu începând cu 1998, specifică faptul
că elevii cu vârste cuprinse între 12 şi 16 ani trebuie să
participe la cel puţin o lecţie în domeniul TIC pe
1
Adresa site-ului web este: www.sulinet.hu. Reţeaua ungară , SuliNet-Írisz, săptămână. Din septembrie 2001, noul curriculum
face parte din Reţeaua Şcolară Europeană.
2
Formarea continuă a profesorilor este obligatorie, dar nu pregătirea în
numit Kerettanterv (Curriculum-ul de învăţământ
domeniul TIC. Totuşi, majoritatea cursurilor de formare continuă despre structurat) va introduce un nivel intermediar între
metodologia materiilor conţin elemente despre aplicaţiile de predare şi
învăţare în domeniul TIC.
91
Ungaria
curriculum-ul de la nivel naţional şi cea de la nivel Obiective: extinderea cercetării şi dezvoltării,
local. difuzarea şi utilizarea rezultatelor.
Măsuri de promovare şi implementare: crearea de
Curriculum-ul local, aprobat de către autorităţile
reţele pentru comunicarea şi exploatarea rezultatelor.
locale, trebuie să se alinieze acestor noi reguli.
Obiectivul lecţiei despre tehnologiile de informare şi d) Organisme de sprijin
comunicare va fi acela de a-i determina pe copii să Obiective: asigurarea întreţinerii sistemului şi
devină interesaţi de TIC, a-i familiariza cu modul de asigurarea nivelului de competenţă a utilizatorilor.
lucru, metodele şi conceptele care stau la baza TIC şi a Măsuri de promovare şi implementare: crearea unui
le permite să utilizeze, în alte domenii şi în viaţa de zi Serviciu de operatori de sistem şi a unui Serviciu de
cu zi, cunoştinţele pe care le obţin. consiliere pedagogică legat de TIC.
Utilizarea TIC şi în cadrul altor cursuri depinde de e) Implicarea internaţională
decizia personalului didactic, precum şi de Obiective: extinderea relaţiilor profesionale
cunoştinţele acestuia şi de echipamentele disponibile. internaţionale şi participarea la activitatea unora din
cele mai importante organizaţii internaţionale.
Se organizează concursuri locale, regionale şi
Măsuri de promovare şi implementare: participarea
naţionale, în domeniul sau care au legătură cu TIC.
la European Schoolnet a constituit o etapă importantă.
În ceea ce priveşte la formarea profesorilor, guvernul
f) Programul NIIF
finanţează 80% din formarea continuă a profesorilor,
Obiective: dezvoltarea capacităţii de acces la Internet.
urmând ca 20% să fie plătiţi individual de către
Grupuri ţintă: învăţământul superior.
profesorii care participă la aceste cursuri, de către şcoli
sau de către alţi sponsori. Şcolile decid cine are nevoie
de formare şi sub ce formă. • participarea la proiectele europene TEN-34 şi
Quantum3;
3. Parteneriate publice/private • participarea la programul GEANT4: crearea unei
conexiuni cu reţeaua existentă în învăţământul
Nu există astfel de parteneriate. superior ungar, cu o capacitate de acces de 2,5
Gb/secundă, în timpul anului 2001, urmând ca
4. Iniţiative majore implementate aceasta să crească în acelaşi timp cu cea a celorlalţi
parteneri.
a) Echipamente, metode şi conţinuturi
educaţionale g) Dezvoltarea de materiale ‘e-Learning’
Obiective: dezvoltarea facilităţilor informatice şi a Obiective: utilizarea materialelor electronice de
calităţii metodelor şi conţinuturilor educaţionale. predare pentru a îmbunătăţii calitatea cursurilor
Grupuri ţintă: középiskola şi általános iskola. deschise şi a celor la distanţă.
Măsuri de promovare şi implementare: Parteneri: Ministerul Educaţiei, Biroul Primului
• model bipolar pentru dezvoltarea echipamentelor Ministru şi Fundaţia Publică Apertus.
informatice, pe de o parte, sprijinirea şcolilor mai Grupuri ţintă: învăţământul superior, formarea
puţin dotate, în special cele din satele mici, şi pe profesională, educaţia adulţilor, formarea în cadrul
de altă parte, sprijinirea acelor şcoli care pot aduce companiei.
inovaţii; Măsuri de promovare şi implementare:
• apelul la propuneri şi la crearea unui sistem de • apeluri la propuneri pentru crearea de materiale
asigurare a calităţii produselor utilizate ca suport didactice ‘e-Learning’ şi cărţi electronice;
în procesul de predare (crearea unui comitet pentru • motivarea instituţiilor educaţionale de stat şi
materialele digitale educaţionale). private pentru a utiliza metode ‘e-Learning’.
b) Formarea în domeniul TIC
Obiective: organizarea de cursuri de formare în
domeniul TIC, incluzând o pregătire mai aprofundată
3
în acest domeniu, în instituţiile din învăţământul TEN-34 şi Quantum sunt două proiecte europene pentru dezvoltarea unei
reţele europene în domeniul cercetării. Ele au fost iniţiate în februarie 1997
superior. şi, respectiv, la începutul anului 1999. Programul GEANT despre care se
Grupuri ţină: profesori şi viitori profesori, ca şi vorbeşte mai jos doreşte să extindă şi mai mult reţeaua implementată în
proiectul Quantum.
studenţii care doresc o pregătire mai specializată în 4
Lansat oficial de către Comisia Europeană pe 6 noiembrie 2000, în cadrul
domeniul TIC. conferinţei ‘TIC 2000-O societate a informaţiei pentru toţi’, programul
Măsuri de promovare şi implementare: european cunoscut sub numele de GEANT (Reţeaua Academică Europeană
la nivel de Gigabyte) are ca obiectiv legarea mai multor reţele, din
• toate organismele de formare a profesorilor trebuie domeniul educaţional şi de cercetare, deja existente într-o reţea cu o
să ofere cursuri de bază în domeniul TIC; capacitate de 2,5 Gb/secundă, în timpul anului 2001, urmând ca aceasta să
crească în următorii ani. Proiectul primeşte o finanţare de 160 mil. EUR de
• instituţiile din învăţământul superior trebuie să la statele membre şi 80 mil. EUR de la Comisia Europeană. Cu reţelele
ofere cursuri postuniversitare în domeniul TIC. naţionale, GEANT va acoperi întreaga UE şi un număr de ţări în
preaderare, printre care Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria,
c) Cercetare şi dezvoltare Letonia, Lituania, România şi Slovacia. Website:
http://www.dante.net/geant.
92
Malta
Malta organizat de Universitatea din Malta cu scopul de
a-i învăţa să folosească TIC, curs conducând către
o diplomă de absolvire recunoscută; asistenţă
pentru profesori din partea profesorilor specialişti
Obiectiv general în domeniul TIC din diferite şcoli;
Aplicarea dreptului copiilor de a beneficia din plin de • instalarea Sistemului Informaţional al Şcolilor
programele şi serviciile educaţionale care trebuie să le (SIS) pentru a ajuta şcolile în domeniul
fie accesibile tuturor. administraţiei menţinând-o descentralizată la
(Sursă: Curriculum-ul Naţional, care a început să fie nivelul lor : procurarea echipamentelor informatice
aplicată din octombrie 2000). necesare (1 sau 2 calculatoare, o imprimantă
Obiective specifice matricială şi o imprimantă laser pentru fiecare
şcoală); formarea directorilor şcolilor şi a
• introducerea TIC în toate instituţiile şcolare (din
personalului administrativ pentru utilizarea
toate nivelurile educaţionale);
sistemului (module de gestiune a bazei de date
• utilizarea calculatorului ca mijloc eficient de
conţinând informaţii despre elevi, module de
învăţare: utilizarea calculatoarelor pentru toate
gestiune despre frecvenţa elevilor şi informaţii
disciplinele predate la nivelul învăţământului
destinate părinţilor acestora, module de gestiune
primar şi utilizarea unui software specializat în
despre personalul şcolii, module de gestiune
sectoarele inginerie şi de finanţare de la nivelul
financiară, module de gestionare a utilizării
învăţământului postsecundar;
timpului, module de gestionare a poştei
• familiarizarea profesorilor cu utilizarea TIC ca electronice, aceasta reprezentând modalitatea
metodă eficientă de pregătire şi prezentare a viitoare de comunicare între autorităţile centrale şi
cursurilor; şcoli.
• sprijinirea şcolilor în îndeplinirea noilor lor sarcini • înfiinţarea unei unităţi centrale TIC în cadrul
administrative (acestea au rezultat din transferul de Ministerului Educaţiei care coordonează, sprijină
sarcini administrative de la nivelul central la şi evaluează noile iniţiative în domeniul TIC.
administratorii şcolilor).
Strategii principale 2. Partajarea responsabilităţilor
• investiţii financiare: peste 15 mil. EUR pentru Programul este finanţat de către guvern, care este
întregul program; responsabil cu procurarea şi întreţinerea
• echiparea cu calculatoare a şcolilor din echipamentelor.
învăţământul primar şi secundar: până în
octombrie 2001, fiecare clasă primară va avea cel 3. Parteneriate publice/private
puţin 4 calculatoare multimedia, software-ul
adecvat, un monitor de dimensiuni mari, o Nu există astfel de parteneriate.
imprimantă şi un calculator portabil pentru fiecare 4. Iniţiative majore implementate
profesor (în prezent, un calculator revine la 7
a) TIC în învăţământul primar
elevi); şcolile din învăţământul secundar sunt
Obiective:
dotate cu unul până la trei laboratoare informatice
• creşterea eficienţei predării şi învăţării;
şi eforturile vizează reducerea numărului de elevi
pe un calculator (în prezent, un calculator revine la • favorizarea dobândirii de noi cunoştinţe în
20 de elevi); domeniul TIC.
Parteneri: Ministerul Educaţiei (departamentul
• integrarea TIC în curriculum: introducerea unui
responsabil de curriculum), directorii şcolilor,
curs TIC la nivel secundar în octombrie 1998
responsabili din domeniul educaţional, profesorii din
pentru clasele 1,2 şi 3 şi în curând şi pentru
învăţământul primar, profesori specialişti în domeniul
celelalte clase, în concordanţă cu normele ce apar
TIC din diferite şcoli.
în Permisul European de Conducere a
Grupuri ţintă: profesorii din învăţământul primar.
Calculatorului; utilizarea TIC în cadrul orelor de
matematică în învăţământul secundar, începând
din 1998; includerea informaticii ca disciplină
opţională pentru anul 3 de studiu; propunerea de a • formarea profesorilor: cursuri de formare a
include informatica la nivel avansat ca disciplină profesorilor din învăţământul primar la centrul de
în învăţământul post-secundar; formare domeniul TIC (în total 25 de ore);
• profesorii de la şcolile primare au primit • sprijin oferit profesorilor de către profesorii
calculatoare portabile; specialişti în domeniul TIC, din diferite şcoli
pentru includerea TIC în activitatea lor.
• formarea profesorilor: cursuri de iniţiere, pentru
toţi profesorii din învăţământul primar, despre a) TIC în învăţământul secundar
utilizarea software-ului multimedia; finanţarea Obiective: pregătirea profesorilor astfel încât să fie în
unui curs seral de doi ani pentru profesori, măsură să stăpânească următoarele programe:
93
Malta
Microsoft Word, Microsoft Excel, Microsoft Access, Grupuri ţintă: elevi din învăţământul postsecundar
Microsoft Publisher. posedând o diplomă de finalizare a învăţământului
Parteneri: Ministerul Educaţiei (departamentul secundar în informatică (Secondary Education
responsabil de curriculum), directorii şcolilor, Certificate – SEC).
responsabili din domeniul educaţional, coordonatori Perioadă: programul a început în 1995.
TIC, profesorii care predau TIC.
e) Cursuri şi diplome universitare pentru
Grupuri ţintă: profesori din învăţământul secundar.
profesori
Obiective: pregătirea a cât mai multor profesori pentru
Măsuri de promovare şi implementare: formarea
ca aceştia să poată utiliza TIC în cadrul activităţii lor.
profesorilor: cursuri de pregătire a profesorilor din
Parteneri: Ministerul Educaţiei (departamentul
învăţământul secundar la centrul de formare TIC (în
responsabil de curriculum), facultatea de educaţie.
total 125 de ore).
Grupuri ţintă: profesori din învăţământul primar,
b) TIC pentru predarea matematicii profesori din învăţământul secundar (în special cei care
Obiective: pregătirea profesorilor care predau predau matematica), profesori care predau tehnologiile
matematică pentru ca aceştia să poată utiliza ca sprijin de informare şi de comunicare.
în procesul de predare: Microsoft Excel, Microworld Perioadă: această iniţiativă este în curs de desfăşurare.
logo, Derive, Cabri-geometré. Măsuri de promovare şi implementare: finanţarea
Parteneri: Ministerul Educaţiei (departamentul pregătirii finalizată cu diplome recunoscute în
responsabil de curriculum), directorii şcolilor, următoarele domenii: tehnologiile de informare şi de
responsabili din domeniul educaţional, coordonatori comunicare informaţională pentru a preda elevilor din
din domeniul matematicii, profesorii care predau fazele iniţiale ale învăţământului primar; tehnologiile
matematica. de informare şi de comunicare pentru a preda elevilor
Grupuri ţintă: profesori de matematică din din fazele mai avansate ale învăţământului primar;
învăţământul secundar. tehnologiile de informare şi de comunicare pentru a
Perioadă: 1998-2002. preda matematica în învăţământul secundar;
Măsuri de promovare şi implementare: cursuri tehnologiile de informare şi de comunicare şi
pentru profesorii de matematică. aplicaţiile lor în învăţământul secundar superior;
cursuri de informatică.
c) Matsec Ordinary Level (informatică la nivelul
educaţional secundar) f) Internet în şcoli
Obiective: includerea informaticii ca disciplină în Obiective: conectarea şcolilor la Internet asigurând o
şcolile din învăţământul secundar de stat pentru bandă de capacitate largă şi, oferind posibilitatea
următorul an (informatica face parte din curriculum-ul elevilor de a avea adresă electronică şi de a avea acces
şcolilor din învăţământul secundar privat încă la Internet.
din1993). Cursurile se axează pe fenomenele Parteneri: Serviciile de Pregătire şi de Tehnologii de
cantitative şi vizează modul în care aceste fenomene se Informare şi de Comunicare Informaţională din Malta
produc şi în ce manieră pot fi utilizate pentru a (SPTIM), Ministerul Educaţiei (departamentul
descoperi soluţii algoritmice. responsabil de curriculum) şi directorii şcolilor.
Parteneri: Universitatea din Malta, Ministerul Grupuri ţintă: toţi elevii din învăţământul primar şi
Educaţiei (departamentul responsabil de curriculum), toţi elevii din învăţământul postsecundar.
directorii şcolilor, responsabili din domeniul educaţiei, Perioadă: 1999-2003.
coordonatori din domeniul informaticii şi profesori. Măsuri de promovare şi implementare: iniţierea de
Grupuri ţintă: elevi din anul 3 de la şcolile din către Ministerul Educaţiei a unui proiect şi numirea
învăţământul secundar. unui comitet de conducere care să implementeze
Perioadă: programul a început în 1993. proiectul.
d) Matsec Advanced Level (informatică la nivelul g) Centrul pentru Tehnologii de Informare şi
educaţional postsecundar) Comunicare (CTIC)
Obiective: oferirea posibilităţii, pentru elevi, de a-şi Obiective: difuzarea conţinuturilor şi serviciilor
îmbunătăţi cunoştinţele din domeniul informaticii educaţionale prin intermediul reţelelor din cadrul
(cunoştinţe despre istoria informaticii, evoluţiile şcolilor, dintre şcoli şi dintre şcoli şi CTIC. CTIC
actuale şi viitoare, aplicaţiile sectoriale şi sociale în reprezintă o unitate centrală din cadrul Ministerului
domeniul TIC) şi de a participa la un curs din primul Educaţiei, care coordonează, sprijină şi facilitează
ciclu al învăţământului superior care abordează introducerea TIC în şcoli. Această instituţie are două
aspectele tehnice ale TIC. ramuri, una care se ocupă de învăţământul primar şi
Parteneri: Universitatea din Malta, Ministerul alta care se ocupă de învăţământul secundar. Aceste
Educaţiei (departamentul responsabil de studiile două ramuri se numesc Centrul de învăţare TIC
postobligatorii şi educaţia adulţilor), directorii şcolilor (Primar) şi respectiv Centrul de învăţare TIC
postsecundare, responsabili din domeniul educaţional, (Secundar).
coordonatori din domeniul informaticii şi profesori.
94
Polonia
Polonia legate de Internet şi cheltuieli curente (hârtie, cerneală
pentru imprimante etc.).
Obiective generale
INTEL şi Microsoft iau parte la proiectul Pregătire
• sprijinirea reformei sistemului educaţional polonez
pentru Viitor care dispune de un buget de 555 000
care au avut loc în ultimii ani la toate nivelurile şi
EUR şi prin care se urmăreşte pregătirea profesorilor
în toate sectoarele educaţionale (primar, secundar
pentru a utiliza TIC în predarea diferitelor discipline.
inferior şi superior general, şi profesional şi
Obiectivul principal este de a pregăti 100 de formatori
superior);
şi 4.000 de profesori care vor fi responsabili la rândul
• sprijinirea dezvoltării societăţii informaţionale. lor de pregătirea a încă 20 de profesori fiecare.
Obiective specifice Microsoft propune reduceri la cumpărarea de software
• oferirea posibilităţii ca elevii să poată utiliza noile cu fonduri provenind din bugetul central.
tehnologii ca instrumente eficiente în procesul de CISCO participă la proiectul Academiile CISCO care
învăţare şi de cercetare, precum şi ca mijloc de urmăreşte pregătirea de specialişti şi tehnicieni în
rezolvare a problemelor; domeniile Internet şi Intranet, în colaborare cu
• formarea viitorilor profesori şi formarea continuă autorităţile locale.
pentru a adopta TIC nu doar ca disciplină care În final, în cadrul contractelor semnate între Ministerul
trebuie predată, dar şi ca resursă în predarea altor Educaţiei şi TP SA (Compania poloneză de
discipline. telecomunicaţii), aceasta oferă acces liber la Internet
pentru şcoli în limita a 600 de unităţi pe lună. Aceste
Strategii principale unităţi sunt identice cu cele de pe cartelele de telefon.
• introducerea unui nou curriculum, mai detaliat, la O unitate este echivalentă cu 3 minute în timpul zilei şi
nivelul învăţământului primar şi la gymnasium 6 minute în timpul nopţii şi la sfârşit de săptămână.
(nivel secundar inferior); pregătirea pentru a
realiza acelaşi lucru la nivel de lyceum (secundar 4. Iniţiative majore implementate
superior);
• pregătirea manualelor şcolare pentru ca acestea să a) Un laborator cu conexiune la Internet pentru
corespundă noului curriculum, acesta fiind fiecare autoritate locală
completat de un conţinut multimedia interactiv Obiective: dotarea şcolilor cu echipamente informatice
disponibil pe CD- ROM şi pe Internet; şi facilităţi TIC. În 1998, 2500 de şcoli din
• formarea iniţială şi continuă a profesorilor; învăţământul primar şi secundar inferior au fost dotate
• elaborarea, în 1999, a iniţiativei Interkl@sa, de cu laboratoare, având 10 calculatoare care pot fi
către comisia parlamentară pentru educaţie, ştiinţă conectate la Internet, şi cu software general şi
şi tineret, Ministerul Educaţiei, autorităţile locale, educaţional, în timp ce 7000 de profesori au fost
organizaţii non-guvernamentale (ONG), firme pregătiţi (trei profesori din fiecare şcoală au beneficiat
private şi media, pentru dezvoltarea unei societăţi de 40 de ore de formare fiecare).
informaţionale; definirea unor acţiuni pentru Grupuri ţintă: elevi şi profesori din învăţământul
introducerea TIC în şcoli. primar şi secundar inferior.
• pregătirea, înainte de sfârşitul lunii mai 2001, a Măsuri de promovare şi implementare:
unei Cărţi Albe cu privire la educaţie denumită • dotarea şcolilor cu un laborator cu 10 calculatoare
Strategia pentru dezvoltarea societăţii bazate pe care pot fi conectate la Internet şi cu software-ul
informaţie în Polonia pentru anii 2001-2006 – general şi educaţional necesar;
ePolska. • formarea profesorilor.
b) Un laborator Internet în fiecare gymnasium
2. Partajarea responsabilităţilor Obiective: dotarea şcolilor cu echipamente informatice
La nivel central, Ministerul Educaţiei Naţionale şi facilităţi TIC. În 1999 şi 2000, 3300 de şcoli din
realizează curriculum-ul comun, specificând manualele învăţământul secundar inferior au fost dotate cu
şi alte materiale utilizate pentru predare şi asemenea laboratoare menţionate mai sus.
recomandând software-ul care trebuie utilizat. Grupuri ţintă: şcoli din învăţământul secundar
Ministerul este, de asemenea, responsabil de echiparea inferior.
şcolilor cu componente hardware şi software primind Măsuri de promovare şi implementare: dotarea
fonduri din bugetul central. şcolilor cu un laborator cu 10 calculatoare care pot fi
Autorităţile locale sunt responsabile de achiziţionarea conectate la Internet şi cu software-ul general şi
şi întreţinerea infrastructurii informatice şi software- educaţional corespunzător.
ului finanţate de la bugetele locale. c) Un laborator Internet în fiecare şcoală
Instituţiile şcolare pregătesc un curriculum detaliat,
determină metodele de predare şi acoperă cheltuieli
95
Polonia
Obiective: implementarea proiectelor mai sus Parteneri: Ministerul Educaţiei şi TP SA.
menţionate, echiparea şcolilor din învăţământul primar Grupuri ţintă: şcoli din toate nivelurile educaţionale.
şi secundar superior cu echipamentele necesare. Măsuri de promovare şi implementare: acordurile
Grupuri ţintă: şcoli din învăţământul primar şi dintre Ministerul Educaţiei şi TP SA, cu privire la
secundar superior. accesul liber al şcolilor la Internet (până la 600 de
unităţi pe lună).
d) Iniţiativa Interkl@sa
Obiective: încurajarea şi promovarea utilizării TIC în f) Formarea profesorilor
şcoli la toate nivelurile educaţionale, reducerea TIC se predă în majoritatea centrelor de formare a
decalajului digital şi sprijinirea elevilor şi profesorilor profesorilor, chiar dacă nu este o disciplină obligatorie
în implicarea în societatea informaţională. (datorită autonomiei curriculum-ului pentru instituţiile
Parteneri: Comisia parlamentară pentru educaţie, din învăţământul superior). Totuşi, în conformitate cu
ştiinţă şi tineret, Ministerul Educaţiei, autorităţile rezoluţia Consiliului General al Învăţământului
locale, ONG şi companiile private şi de media. Superior, TIC se recomandă a fi inclus în curriculum-
Grupuri ţintă: şcoli din toate nivelurile educaţionale. ul învăţământului superior. Şi mai mult, în legislaţia cu
Perioadă: începând cu anul 1999. privire la învăţământul superior există o hotărâre a
Ministerului Educaţiei care defineşte standardele de
e) Acordurile dintre Ministerul Educaţiei şi TP
pregătire a profesorilor, printre acestea incluzându-se
SA
şi familiarizarea cu TIC.
Obiective: acces liber la Internet pentru şcoli.
96
România
România
1. Obiective şi strategii a) Revitalizarea sistemului educaţional din mediul
rural
Obiective Obiective: proiectul include acţiuni de implementare a
• dezvoltarea unui mediu tehnic şi informaţional TIC în şcoli.
pentru a sprijini reforma în domeniul educaţiei; Parteneri: Guvernul României şi Banca Mondială.
• asigurarea că TIC este utilizat pe larg în domeniul Grupuri ţintă: şcoli din mediul rural.
educaţiei; Buget: 3,35 mil.EUR pentru 2000/2001.
• ameliorarea proceselor de predare/învăţare. b) Sistem informaţional şi de management pentru
educaţie
Strategii Obiective: acţiuni de implementare TIC în şcoli.
• dezvoltarea infrastructurii necesare la toate Parteneri: Guvernul României şi Banca Mondială.
nivelurile educaţionale; Buget: 1,45 mil. EUR pentru 2000/2001.
• formarea profesorilor pentru a utiliza TIC ca
resursă în procesul de predare; c) Calculatoare pentru învăţământul obligatoriu şi
• pregătirea directorilor şcolilor în domeniul TIC; secundar
Obiective: dotarea şcolilor din învăţământul primar şi
• pregătirea elevilor pentru a utiliza TIC ca resursă
secundar cu echipamente informatice şi software şi
în procesul de învăţare;
conectări la Internet, astfel încât fiecare şcoală din
• realizarea de software educaţional în conformitate
învăţământul obligatoriu să aibă minim 8 calculatoare,
cu curriculum-ul;
iar şcolile din învăţământul secundar superior 12.
• dezvoltarea învăţământului deschis şi la distanţă; Acest proiect se împarte în trei faze: în prima fază, de-
• introducerea cursurilor TIC la nivelul studiilor a lungul a doi ani, 15% din şcoli vor primi aceste
aprofundate; echipamente, în al treilea an 35% şi 50% în ultimul an.
• implicarea sectorului privat în procurarea de Parteneri: Ministerul Educaţiei, Comisia naţională
echipamente şi materiale şi în formarea pentru TIC, organizaţii non-guvernamentale şi
profesorilor. companii private.
(Sursă: Strategia Naţională pentru Extinderea pe Scară Largă a TIC,
1998-2002; Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Resurselor Umane, Grupuri ţintă: şcoli din învăţământul primar,
2000-2010) secundar superior şi inferior.
d) Proiectul P&G 2000
La nivel central, Ministerul Educaţiei stabileşte Obiective: dotarea şcolilor cu echipamente informatice
politica generală cu privire la TIC în domeniul şi TIC.
educaţiei şi iniţiază proiectele. Ministerul este Parteneri: Ministerul Educaţiei, mari companii private
responsabil, de asemenea, de validarea currriculum- (IBM, Xnet) şi organizaţii non-guvernamentale
ului. Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei (Fundaţia Salvaţi Copiii).
Informaţionale, care este responsabil de integrarea Grupuri ţintă: şcoli din învăţământul primar şi
TIC în toate sectoarele, este implicat şi în unele secundar inferior şi superior.
proiecte educaţionale. Perioadă: 1999/2000.
Inspectoratele şcolare de la nivel regional Măsuri de promovare şi implementare:
coordonează echiparea cu componente hardware şi • şcolile elaborează propuneri de proiecte;
software a şcolilor. Autorităţile locale şi organizaţiile • evaluarea şi selecţia proiectelor (criteriu:
non-guvernamentale sunt responsabile de întreţinerea demonstrarea utilizării eficiente a calculatorului).
acestor echipamente. Rezultatele evaluării finale: au fost distribuite 800 de
Profesorii îşi aleg propriile metode pedagogice şi calculatoare la 160 de şcoli.
manualele pe care le vor utiliza, dintre cele e) Programul de formare iniţială a profesorilor în
recomandate şi aprobate de Ministerul Educaţiei. domeniul TIC
Obiective: formarea profesorilor pentru ca ei să poată:
• să utilizeze procesoare de texte şi foi de calcul;
Nu există parteneriate cu producători din sectorul • să caute informaţii pe CD-uri, pe Internet sau în
privat în vederea implementării iniţiativelor existente. baze de date bibliografice;
Totuşi, firme private ca IBM sau Xnet sunt implicate • să comunice pe Internet (trimiterea şi primirea de
în acţiuni de dotare a şcolilor cu echipamente e-mail-uri);
informatice. Organizaţiile non-guvernamentale sunt de • să cunoască cerinţele de bază necesare pentru
asemenea deschise spre colaborare. crearea unei baze de date;
• să folosească un sistem de management a bazelor
de date;
97
România
• să înţeleagă diferenţele dintre structura fizică (prin • dezvoltarea cursurilor deschise şi la distanţă;
aceasta înţelegând modul în care sunt scrise datele • oferirea de informaţii pentru procesul de decizie
în fişiere sau pe hard disc) şi structura logică a politică;
unei baze de date (adică, modul în care sunt • acordarea accesului publicului larg la informaţii
organizate datele din punct de vedere logic şi din domeniul educaţional.
relaţiile dintre elementele componente ale Intenţia programului este de a conecta toate instituţiile
acestora). educaţionale principale, bibliotecile şi inspectoratele
Parteneri: Ministerul Educaţiei, Centrul Naţional locale cu Ministerul Educaţiei.
pentru Formarea Profesorilor din Învăţământul Primar, Parteneri: Ministerul Educaţiei, autorităţile locale,
Secundar Inferior şi Superior, Consiliul Naţional inspectoratele şcolare judeţene.
pentru Formarea Profesorilor, departamentele de Grupuri ţintă: şcoli, alte instituţii educaţionale şi
formare a profesorilor (departamente care se află în organizaţiile non-profit.
universităţile care pregătesc profesori pentru Măsuri de promovare şi implementare:
învăţământul primar şi secundar inferior şi superior), • prima fază: conectarea inspectoratelor şcolare
centrele de resurse pentru profesori (centre regionale judeţene şi a autorităţilor locale;
care depind de inspectoratele şcolare judeţene, care • a doua fază: conectarea inspectoratelor şcolare
pregătesc aceleaşi grupuri ţintă). judeţene cu şcolile din judeţ;
Grupuri ţintă: profesori aflaţi în faza formării iniţiale. • conectarea tuturor instituţiilor educaţionale între
Perioadă: 2000-2002. ele şi înfiinţarea unui serviciu de informare a
f) Programul pentru formarea continuă a publicului larg.
profesorilor din învăţământul primar şi secundar h) Proiect sprijinit de Ministerul Comunicaţiilor şi
superior şi inferior Tehnologiei Informaţionale
Obiective: formarea profesorilor pentru ca ei să poată: Obiective: accelerarea introducerii calculatoarelor în
• să utilizeze procesoare de texte şi foi de calcul; domeniul educaţional şi facilitarea accesului la Internet
• să caute informaţii pe CD-uri, pe Internet sau în în şcolile din învăţământul obligatoriu şi secundar
baze de date bibliografice; superior:
• să comunice pe Internet (trimiterea şi primirea de • dezvoltarea resurselor umane necesare instruirii
e-mail-uri); elevilor pentru a putea utiliza un calculator şi
• să cunoască cerinţele de bază necesare pentru pentru a putea accesa Internet-ul;
crearea unei baze de date; • pregătirea profesorilor pentru a putea utiliza TIC;
• să folosească un sistem de management a bazelor • înfiinţarea de opt centre pentru învăţământul la
de date; distanţă;
• să înţeleagă diferenţele dintre structura fizică şi • utilizarea e-mail-ului ca mijloc de comunicare în
structura logică a unei baze de date. şcolile din învăţământul primar şi secundar inferior
Parteneri: Ministerul Educaţiei, Centrul Naţional şi superior.
pentru Formarea Profesorilor din Învăţământul Parteneri: Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei
Secundar Superior, Consiliul Naţional pentru Informaţionale.
Formarea Profesorilor, Casele Corpului Didactic. Grupuri ţintă şi buget: învăţământul obligatoriu şi cel
Grupuri ţintă: profesori din învăţământul primar şi secundar superior, cu un buget de 44,68 mil. EUR în
secundar inferior şi superior. 2001, 55,85 mil. EUR în 2001/2002 şi 111,71 mil.
Perioadă: 2000-2004. EUR în 2003/2004, realizând un total de 212,24 mil.
g) Programul pentru dezvoltarea RoEduNet EUR.
(Reţeaua românească de educaţie) Perioadă: 2001-2004.
RoEduNet este o infrastructură naţională de Măsuri de promovare şi implementare:
comunicaţii în cadrul sistemului educaţional, care este • crearea de laboratoare TIC, în şcolile din
deschisă organizaţiilor non-profit implicate în educaţie învăţământul secundar superior, care oferă acces la
şi activităţilor culturale şi de cercetare. Internet (2001);
Obiective: • determinarea echipamentului minim şi facilităţile
Obiectivele RoEduNet sunt următoarele: necesare (2001/2002);
• accesul la Internet pentru informaţii ştiinţifice sau • dezvoltarea TIC în învăţământul obligatoriu
academice despre un anumit domeniu educaţional; (2003/2004).
• facilitarea accesului la aplicaţiile care au la bază
echipamente multimedia;
98
Slovenia
Slovenia care va fi implicat în program, Consiliul pentru
Educaţia de Bază în Domeniul Informaticii, va fi
constituit pe parcurs.
Obiective generale
• oferirea posibilităţii tuturor de a dobândi Parteneriatele vor fi formate în momentul în care
cunoştinţele de bază nu numai în domeniul programul va fi adoptat, în special pentru a obţine
informaticii dar şi în domeniul TIC; echipamente şi facilităţi şi pentru demararea
• ameliorarea calităţii predării şi învăţării. activităţilor planificate.
Obiective specifice
• pregătirea profesorilor şi elevilor pentru a putea
utiliza TIC; a) Reţeaua educaţională din Slovenia şi alte reţele
• informatizarea şcolilor (hardware, software, reţele Obiective: interconectarea reţelelor educaţionale
locale cu acces la Internet); locale cu reţele internaţionale similare.
• crearea de noi oportunităţi de lucru în sectoarele de Măsuri de promovare şi implementare:
cercetare şi dezvoltare. • conectarea permanentă a instituţiilor educaţionale
la Internet cu rate mari de transfer (de ordinul Gb);
Strategii • publicarea tuturor activităţilor educaţionale în
Acestea sunt prezentate ca fiind obiective care se
reţeaua educaţională slovenă şi în cea europeană,
doresc a fi atinse:
European Schoolnet;
• definirea unei structuri organizaţionale generale în
• înfiinţarea unei universităţi virtuale pe Internet
vederea informatizării şcolilor;
pentru difuzarea iniţiativelor educaţionale locale şi
• informatizarea conţinutului cursurilor şi metodelor internaţionale.
de lucru;
• dotarea şcolilor cu calculatoare moderne şi b) Informatizarea structurilor educaţionale
facilităţi TIC; Obiective: informatizarea structurilor educaţionale.
• crearea în instituţiile şcolare a unor reţele Măsuri de promovare şi implementare: o structură
informatice educaţionale locale şi internaţionale educaţională informatizată va fi responsabilă de:
pentru difuzarea noilor materiale educaţionale; • co-finanţarea procurării a 60000 de calculatoare şi
• încurajarea personalului didactic (profesori, periferice multimedia de reţea;
directori de şcoli şi educatori) de a utiliza • furnizarea şi co-finanţarea software-ului de bază şi
calculatorul personal şi TIC, şi, în special , a pachetelor software necesare pentru predare;
multimedia şi serviciile furnizate prin Internet; • întreţinerea echipamentelor, suplimentarea lor în
• dezvoltarea sectorului de cercetare şi dezvoltare; fiecare an cu noi produse şi modernizarea lor;
• participarea la e-proiecte. • recrutarea şi pregătirea organizatorilor de activităţi
legate de informare.
Aceste obiective şi strategii implică toate nivelurile şi
sectoarele educaţionale de la învăţământul pre-primar c) Învăţământ şi formare profesională
la cel superior. În învăţământul superior se pune foarte Obiective: utilizarea calculatoarelor şi a TIC în
mult accentul pe formarea profesorilor. Instituţiile procesele de predare/învăţare.
educaţionale relevante sunt implicate şi ele în atingerea Măsuri de promovare şi implementare:
acestor obiective şi strategii (şi cuprind organisme • îmbunătăţirea şi modernizarea cunoştinţelor,
educaţionale implicate în programele de învăţământ pe competenţelor şi activităţilor de rutină ale
tot parcursul vieţii, precum şi alte organisme ale personalului din sistemul educaţional (15000 de
societăţii civile care oferă cursuri în afara sistemului persoane anual);
educaţional propriu-zis). • finanţarea, în toate şcolile, a atelierelor de lucru, a
Sursa: Faza I şi Faza II a programului CLE (1994-1997); Educaţia pentru zilelor deschise şi a proiectelor;
Alfabetizare în Informatică. Faza II este în momentul de faţă în discuţie în
• organizarea întâlnirilor locale şi internaţionale
cadrul ministerelor vizate.
între profesionişti, pentru promovarea proiectelor
şi schimbului de experienţe;
• implicarea activă a personalităţilor din lumea
Chiar dacă nu a fost formalizată în întregime, educaţiei în reuniuni locale şi internaţionale.
partajarea responsabilităţilor se va realiza între:
d) Cercetare şi dezvoltare
Ministerul Educaţiei, Ştiinţei şi Sportului,
Obiective: crearea unui mediu stimulant în domeniul
Ministerul pentru Societatea Informaţională,
de cercetare şi dezvoltare şi introducerea de inovaţii în
autorităţile locale şi instituţiile şcolare. Ministerul
utilizarea calculatorului şi a TIC în domeniul educaţiei.
Educaţiei, Ştiinţei şi Sportului şi Ministerul pentru
Societatea Informaţională vor fi responsabile de
implementarea programelor. Un alt organism naţional
99
Slovenia
• înfiinţarea a cel puţin cinci centre de cercetare, implicaţi într-un proces de învăţare de-a lungul vieţii;
dezvoltare şi inovare în şcoli; • co-finanţarea sau finanţarea integrală a proiectelor
• comandarea şi selectarea anuală a 20 de proiecte informatice naţionale (istoria Sloveniei şi zona
de dezvoltare pentru elaborarea de software geografică a Sloveniei, limba slovenă şi traducere).
educaţional şi de materiale educaţionale pe f) Experţi şi finanţare
Internet, precum şi a încă 100 de proiecte mai mici Obiective: procurarea resurselor necesare pentru
pentru elaborarea de conţinuturi educaţionale dezvoltarea şi inovarea realizată de experţi şi
corespunzătoare pe Web; informatizarea sistemului educaţional.
• implicarea în acţiuni de cercetare dezvoltare Măsuri de promovare şi implementare: 30 de
bilaterale şi internaţionale. profesionişti cu normă întreagă şi 200 de profesionişti
e) Profesori, elevi şi e-proiecte cu o treime de normă; 46,25 mil. EUR (10 mil. SIT) pe
Obiective: crearea şi utilizarea unor noi metode de an.
predare şi de învăţare. g) Centre pentru informatizarea sistemului
Măsuri de promovare şi implementare: educaţional sloven
• crearea unui mediu informaţional de predare şi Obiective: înfiinţarea de centre de ajutor pentru lucrul
învăţare permiţând profesorilor să fie proactivi şi pe Internet precum şi centre pentru organizarea
să se autoformeze; introducerii TIC în sistemul educaţional şi în procesul
• crearea unui mediu informaţional de învăţare de învăţare.
pentru elevi, precum şi pentru toţi cetăţenii
100
Slovacia
Slovacia îndeplinit aceleaşi sarcini. Totuşi, şcolile care sunt
entităţi legale autonome, îşi pot transfera
responsabilităţile către autorităţile locale.
Ministerul Educaţiei şi autorităţile regionale sunt
Obiectivele legate de introducerea TIC în sistemul
implicate în introducerea TIC în şcoli prin intermediul
educaţional se referă la cunoştinţele şi competenţele
unor proiecte pilot, ca de exemplu Infovek, sau prin
TIC solicitate la fiecare nivel educaţional.
intermediul unor acorduri cu Microsoft care oferă
• oferirea posibilităţii de a dobândi competenţele de şcolilor programele Microsoft Windows şi Microsoft
bază pentru utilizarea unui calculator, ca disciplină Office.
opţională în primul nivel din învăţământul primar;
• oferirea posibilităţii de a dobândi competenţele 3. Parteneriate publice/private
necesare pentru utilizarea Internet-ului şi software-
ului aferent, ca disciplină şcolară individuală în al Au fost dezvoltate parteneriate publice/private în
doilea nivel din învăţământul primar şi în cadrul proiectelor Infovek şi EUNIS-SK.
învăţământul secundar; Din sectorul privat, Telenor Slovakia şi Nextra sprijină
• acordarea unei importanţe deosebite studiului şi proiectul Infovek şi sunt implicate în special în
utilizării TIC pentru sursele de cercetare, astfel furnizarea de echipamente.
încât software-ul specific pentru anumite Microsoft este partener în proiectul EUNIS-SK, iar
discipline să poată fi utilizat în învăţământul CISCO se va alătura în curând acestui proiect. În
superior. februarie 2000, Ministerul Educaţiei a semnat un
(Sursă: Declaraţia despre programe a Ministerului contract cu Microsoft Slovacia în urma căruia
Educaţiei în legătură cu curriculum-ul pentru fiecare compania va oferi rate scăzute pentru procurarea
nivel de educaţie aprobată de Minister: concept de programelor de bază (o licenţă de 1,10 EUR pentru
dezvoltarea aprofundată a învăţământului superior în sistemul de operare Microsoft Windows şi Microsoft
secolul XXI şi concept de dezvoltare a educaţiei pentru Office). Un contract similar se negociază cu CISCO.
noul mileniu.)
Strategii
• crearea şi finanţarea de proiecte de către Ministerul a) SANET- Reţeaua Academică Slovacă
Educaţiei; Obiective:
• dezvoltarea reţelelor de calculatoare dintre • crearea unei reţele de calculatoare care să lege
instituţiile din învăţământul superior şi universităţi, instituţiile din învăţământul superior şi
şi conectarea la Internet (proiectul SANET- universităţile şi utilizarea acestei reţele pentru a
Reţeaua Academică Slovacă); oferi accesul la Internet: toate aceste instituţii sunt
• dotarea şcolilor din învăţământul primar şi legate în prezent la reţeaua SANET;
secundar şi conectarea lor la Internet (proiectul • extinderea reţelei către alte instituţii, inclusiv
Infovek); şcolile din învăţământul primar şi secundar, prin
• pregătirea profesorilor din învăţământul primar şi proiectul Infovek: unele şcoli din această categorie
secundar (proiectul Infovek); utilizează în prezent reţeaua;
• finanţarea proiectelor şcolare (proiectul Infovek); • participarea la proiectul european GEANT,
• schimbul de experienţe şi informaţii la nivel Gigabyte European Academic Network1.
naţional şi internaţional (proiectul Infovek); Parteneri: asociaţia SANET administrată de către
• dezvoltarea cooperării dintre instituţiile din Ministerul Educaţiei (care contribuie la finanţarea
învăţământul superior, dezvoltarea unor sisteme activităţilor) şi Uniunea Europeană (care este
informaţionale de nivel înalt şi utilizarea TIC în responsabilă de conectarea la reţeaua GEANT).
educaţie. Grupuri ţintă: instituţii din învăţământul superior,
universităţi, sectoarele învăţământ şi de cercetare şi
2. Partajarea responsabilităţilor alte instituţii, inclusiv şcolile din învăţământul primar
şi secundar (proiectul Infovek).
La nivelul instituţiilor şcolare există două forme de Perioadă şi buget: începând cu anul 1991, cu un buget
organizare. Unele şcoli din învăţământul primar şi de 0,46 mil. EUR (20 mil. SKK) pentru anii 2000 şi
toate şcolile din învăţământul secundar constituie 2001.
entităţi legale autonome, care sunt responsabile de
procurarea de componente hardware, software şi b) Proiectul Infovek
echipamente de laborator, ca şi de întreţinerea acestor Obiective: introducerea TIC în procesele de
echipamentelor. predare/învăţare în şcolile din învăţământul primar şi
Aproximativ jumătatea din şcolile din învăţământul secundar, prin conectarea acestor şcoli la Internet
primar sunt în responsabilitatea autorităţilor locale 1
Pentru mai multe detalii cu privire la proiectul european GEANT
(birouri districtuale) care, în cazul acestor şcoli, au de (Gigabyte European Academic Network1), a se vedea nota de subsol de la
pagina, din prezentarea Ungariei.
101
Slovacia
înainte de sfârşitul anului 2002, formarea profesorilor universităţilor care pregătesc profesori pentru
şi oferirea posibilităţii pentru elevi de a dobândi învăţământul primar şi secundar; încurajarea utilizării
competenţele de bază pentru utilizarea calculatorului, TIC în procesul de predare; crearea unor şcoli de vară
până la sfârşitul anului 2003. pentru profesorii din învăţământul primar şi secundar
Parteneri: asociaţii non-guvernamentale non-profit, şi oferirea unor forme diverse de formare continuă
Infovek, Ministerul Culturii care finanţează proiectul (studii de doctorat şi specializate, niveluri de calificare
alături de finanţatorii privaţi, printre care Telenor complementare sau superioare, etc.);
Slovakia şi Nextra care au contribuit cu 11500 EUR • dezvoltarea şi dotarea cu echipamente necesare cu
(0,5 mil. SSK) şi, respectiv, 6900 EUR (0,3 mil. SKK) sprijinul donatorilor;
în 2000. • conectarea şcolilor la Internet până la sfârşitul
Grupuri ţintă: elevii şi profesori din învăţământul anului 2002;
primar şi secundar. • schimbul de informaţii şi experienţe: iniţierea unor
Perioadă: începând cu anul 1998. studii la nivel naţional şi de asemenea în
Buget: străinătate pentru schimbul de informaţii şi
• guvernul a promis încă 9,38 mil. EUR (400 mil. creşterea cunoştinţelor privind utilizarea pentru o
SKK) în plus faţă de cei 4,69 mil. EUR (200 mil. mai bună înţelegere a utilizării TIC în clasă;
SKK) care au fost oferiţi pentru proiect în 2001; participarea la evenimente naţionale şi
• în 1999, cei 0,46 mil. EUR (20 mil. SKK) oferiţi internaţionale consacrate TIC.
de către Ministerul Educaţiei au fost împărţiţi
c) EUNIS-SK
astfel: 91,93% pentru echipamente tehnice şi
Obiective: crearea unei platforme pentru instituţiile
facilităţi, 4,34% pentru conectări la Internet,
din învăţământul superior astfel încât acestea să poată
3,66% pentru educaţie, 0,07 pentru administraţie;
coopera, să poată dezvolta sisteme de informare de
în 2000, cei 1,84 mil. EUR oferiţi de Ministerul
nivel înalt şi să găsească soluţii în domeniul utilizării
Educaţiei au fost împărţiţi astfel: 70,63% pentru
TIC.
echipamente tehnice şi facilităţi, 20,63% pentru
Parteneri: EUNIS, asociaţia civică compusă din
conectări la Internet, 6,25% pentru educaţie şi
instituţiilor din învăţământul superior şi a altor
2,5% pentru administraţie;
membri, Ministerul Educaţiei (care contribuie la
• în 1999, au fost oferiţi 0,46 mil. EUR (20 mil.
finanţare), Microsoft şi CISCO.
SKK) pentru 80 de şcoli implicate în proiect; în
Grupuri ţintă: studenţi şi profesori din învăţământul
2000, 1,88 mil EUR (80 mil. SKK) au fost oferiţi
superior.
celor 150 de şcoli implicate în proiect; iar, în 2001,
Buget: 0,35 mil. EUR (15 mil. SKK) alocaţi de către
4,69 mil. EUR (200 mil. SKK) au fost pregătiţi
Ministerul Educaţiei în 2001.
pentru a fi oferiţi celor 100 de şcoli implicate.
Rezultate intermediare:
• crearea şi dezvoltarea unui sistem pentru a permite
• în 1999, 190 de profesori au fost pregătiţi în şcoli
diverse forme de comunicare între muncitori şi
de vară;
organismele care asigură prezenţa şi utilizarea TIC
• 80 de şcoli au fost implicate în proiect în 1999, în instituţiile din învăţământul superior;
150 în 2000 (şi se estimează un număr de 1000 de
• crearea unui sistem care susţine promovarea
şcoli în 2001).
profesională a profesorilor care utilizează TIC;
• comunicarea şi cooperarea cu organizaţiile
• încurajarea şcolilor pentru a realiza proiecte pe
naţionale şi internaţionale implicate în utilizarea
diverse teme (care până în prezent au inclus
TIC în învăţământul superior;
matematică, ecologie, biologie, chimie, ştiinţa
• crearea unui sistem resursă de informare integrat,
informaţiilor, limba slovacă şi geologie, alături de
care conectează bibliotecile universităţilor şi
informare şi noi metode de predare şi învăţare);
asigură accesul la materiale a studenţilor şi
proiectele au fost selectate şi finanţate de Infovek;
profesorilor.
• formarea profesorilor: implicarea în proiect a cât
mai multor instituţii din învăţământul superior şi a
102
Bibliografie
BIBLIOGRAFIE
Commission of the European Communities. Memorandum on open distance learning in the European Community. COM(91)388
final. Luxembourg: Commission of the European Communities, 1991.
Commission of the European Communities. Task Force Human Ressources, Education, Training, Youth. New information
technology in education: the added value of Community measures. Brussels: Commission of the European Communities, 1992.
Commission of the European Communities. Learning in the information society: Action plan for a European education initiative
(1996-98). Communication from the Commission to the Council, the European Parliament, the Economic and Social Committee
and the Committee of the Regions. Documents. COM(96)471 final. Luxembourg: Office for Official Publications of the European
Communities, 1996.
Commission of the European Communities. Community Research and Development Information Service (CORDIS) Information
Society Technologies (IST). Available on the WWW:
<http://www.cordis.lu/ist/home.html>
Commission of the European Communities. Directorate General Education and Culture. Communication from the Commission to
the Council and the European Parliament. The eLearning Action Plan. Designing tomorrow’s education. COM (2001)172 final.
Brussels: Commission of the European Communities, 2001.
Available on the WWW: <http://www.europa.eu.int/eur-lex/en/com/cnc/2001/com2001_0172en01.pdf >
Commission of the European Communities. Directorate General Employment and Social Affairs. European Employment Strategy.
Available on the WWW: <http://europa.eu.int/comm/employment_social/empl&esf/ees_en.htm>
Commission of the European Communities. Directorate Research. Fifth framework programme of the European Community for
research, technological development and demonstration activities (1998 - 2002).
Available on the WWW: <http://www.europa.eu.int/comm/research/fp5.html>
Commission of the European Communities. Information Society. Available on the WWW:

<http://www.europa.eu.int/comm/dgs/information_society/mission/index_en.htm>
Commission of the European Communities. Information Society. eEurope action plan.

Available on the WWW:
<http://europa.eu.int/information_society/eeurope/action_plan/actionplantext/index_en.htm>
Conclusions of the Council and of the Ministers for Education meeting within the Council of 4 June 1984. Technological change
and social adjustment. In Official Journal of the European Communities, No C184, 11-7-84, p. 1-2.
Conclusions of the Council and the Ministers of Education meeting within the Council of 27 November 1992 on criteria for
actions on open and distance learning. In Official Journal of the European Communities, No C336, 19-12-92, p. 6.
Council resolution of 13 July 2001 on e-learning. In Official Journal of the European Communities, No C204, 20-7-2001, p. 3-5.
European Investment Bank (EIB) Initiative innovation 2000. Available on the WWW:
<http://www.bei.org/pub/news/i2i/overview.htm>
Eurydice; Eurostat; Commission of the European Communities. Key data on education in Europe - 1999/2000. Luxembourg:
Office for Official Publications of the European Communities, 2000. Available on the WWW:
<http://www.eurydice.org/Documents/Key_Data/En/FrameSet.htm>
Eurydice. Information and communication technology in education systems in Europe. Brussels: Eurydice, (to be published 2001).
OECD. Schooling for tomorrow. Learning to Bridge the Digital Divide. Paris: OECD, 2001.
Papadoudi, H. Technologies et éducation. Contribution à l’analyse des politiques publiques. Education et formation. Technologies
de l’éducation et de la formation. Paris: PUF, 2000.
Plomp, Tj.; Anderson, R.E.; Kontogiannopoulou-Polydorides, G. Cross national policies and practices on computers in education.
(Technology-Based Education Series;1). Dordrecht: Kluwer Academic Publishers, 1996.
Resolution of the Council and the Ministers for Education, meeting within the Council, of 19 september 1983 on measures
relating to the introduction of the new information technology in education. In Official Journal of the European Communities, No
C256, 24-9-83, p. 1-2.
103
Bibliografie
Resolution on education and training in new technologies. In Official Journal of the European Communities, No C322, 15-12-86,
p. 55-58.
Rubenson, Kj.; Schuetze, H.G. Transition of the Knowledge Society. Policies and Strategies for Individual Participation and
Learning. Vancouver: Institute for European Studies, 2000.
Salomon, G. Conferences. Available on the WWW: < http://construct.haifa.ac.il/~gsalomon/salomon.htm>
Si Moussa, A. Internet à l’école: usages et enjeux. Education comparée. Paris: L’Harmattan, 2000.
The European Experts’ Network for Educational Technology (EENet) How learning is changing: information and
communications technology across Europe - ICT in education policy. Coventry: Becta, 1998. Available on the WWW: <
http://www.eenet.org/index2.html>
Wolton, D.; Jay, O. Internet: petit manuel de survie. Paris: Flammarion, 2000.
104
Mulţumiri
MULŢUMIRI
UNITATEA EUROPEANĂ EURYDICE
Coordonarea studiului: Patricia Wastiau-Schlüter
Proiectarea descrierilor naţionale: Valérie Pugin, Stéphanie Oberheidt
Redactarea în limba engleză: Brian Frost-Smith
Coordonarea tehnică şi corectura: Gisèle De Lel
Secretariat: Agatina Sicurella
Cercetarea bibliografică şi documentară: Marie-Pierre Antoine, Colette Vanandruel
UNITĂŢILE NAŢIONALE EURYDICE

Contribuţii naţionale
UNIUNEA EUROPEANĂ
Belgia
• Comunitatea francofonă Responsabilitate colectivă
• Comunitatea grmanofonă Responsabilitate colectivă
• Comunitatea flamandă Responsabilitate colectivă
Danemarca Responsabilitate colectivă
Germania
• Bund Responsabilitate colectivă
• Länder Responsabilitate colectivă
Grecia Antigoni Faragoulitaki, Anastasia Liapi
Spania Juan Luis Cordero, Carmen Morales
Franţa Thierry Damour cu asistenţa Direcţiei pentru Tehnologie (SDTETIC)
Irlanda Responsabilitate colectivă
Italia Responsabilitate colectivă
Luxembourg Raymond Harsch
Olanda Responsabilitate colectivă (Ministerul Educaţiei, Culturii şi Ştiinţei); drs Raymond van
der Ree (coordonare)
Austria Responsabilitate colectivă
Portugalia Responsabilitate colectivă; Ida Brandão
Finlanda Petra Packalén
Suedia Responsabilitate colectivă
Marea Britanie
• Anglia, Ţara Galilor, Irlanda de Nord Responsabilitate colectivă
• Scoţia Responsabilitate colectivă
Ţări ale AELS/SEE
Islanda Responsabilitate colectivă
Liechtenstein
Norvegia Responsabilitate colectivă
Ţări în preaderare
Bulgaria Rossitza Velinova
Republica Cehă Responsabilitate colectivă
Estonia Enel Mägi (Director General al Fundaţiei Tiger Leap)
Cipru Andreas Skotinos, Polikarpos Hatjipolikarpou, Michael Tortouris
Letonia Responsabilitate colectivă
Lituania Responsabilitate colectivă; Centrul pentru Tehnologii de Informare şi Comunicare în
Educaţie
Ungaria Department for Public Education Evaluation and Development, Bureau of the Higher
Education Investments Commissioner; coordonator: Áron Ecsedy (Eurydice Unit)
Malta L. Zammit, Assistant Director of Education ICT within the Department of Curriculum
Management
Polonia Jerzy Dałek
România Alexandru Modrescu, Tinca Modrescu
Slovenia Borut Campelj (National Education Institute)
Republica Slovacia Responsabilitate colectivă
105
Mulţumiri
Reţeaua Eurydice
UNIUNEA EUROPEANĂ
BELGIQUE / BELGIË ITALIA
Unité francophone d’Eurydice Ministero della Pubblica Istruzione
Ministère de la Communauté française c/o Indire – Istituto Nazionale di Documentazione per
Direction générale des Relations internationales l’Innovazione e la Ricerca Educativa (ex BDP)
Bureau 6A/002 Unità di Eurydice
Boulevard Leopold II 44 Via M. Buonarroti 10
1080 Bruxelles 50122 Firenze
Vlaamse Eurydice-Eenheid LUXEMBOURG

Ministerie van de Vlaamse Gemeenschap Unité d’Eurydice
Departement Onderwijs Ministère de la Culture, de l’Enseignement supérieur et de la Recherche
Afdeling Beleidscoördinatie (CEDIES)
Hendrik Consciencegebouw 5C13 Route de Longwy 280
Koning Albert II - laan 15 1940 Luxembourg
1210 Brussel
NEDERLAND
Ministerium der Deutschsprachigen Gemeinschaft Eurydice Eenheid Nederland
Agentur Eurydice / Agentur für Europäische Programme Afd. Informatiediensten D073
Quartum Centre Ministerie van Onderwijs, Cultuur en Wetenschappen
Hütte 79 / Bk 28 Postbus 25000 – Europaweg 4
4700 Eupen 2700 LZ Zoetermeer
DANMARK ÖSTERREICH
Eurydice’s Informationskontor i Danmark Bundesministerium für Bildung, Wissenschaft
Institutionsstyrelsen und Kultur – Abt. I/6b
Undervisningsministeriet Eurydice-Informationsstelle
Frederiksholms Kanal 25D Minoritenplatz 5
1220 København K 1014 Wien
BUNDESREPUBLIK DEUTSCHLAND PORTUGAL

Eurydice-Informationsstelle beim Unidade de Eurydice
Bundesministerium für Bildung, Wissenschaft, Forschung und Technologie Ministério da Educação
Hannoversche Strasse 28-30 Departamento de Avaliação, Prospectiva e Planeamento (DAPP)
10115 Berlin Av. 24 de Julho 134
1350 Lisboa
Eurydice-Informationsstelle der Länder
im Sekretariat der Kultusministerkonferenz SUOMI / FINLAND
Lennéstrasse 6 Eurydice Finland
53113 Bonn National Board of Education
P.O. Box 380
ELLADA 00531 Helsinki
Ministry of National Education and Religious Affairs
Direction CEE – Section C SVERIGE
Eurydice Unit Eurydice Unit
Mitropoleos 15 Ministry of Education and Science
10185 Athens Drottninggatan 16
103 33 Stockholm
ESPAÑA
Ministerio de Educación, Cultura y Deporte (MECD) UNITED KINGDOM
CIDE – Centro de Investigación y Documentación Educativa Eurydice Unit for England, Wales and Northern Ireland
Unidad de Eurydice National Foundation for Educational Research (NFER)
c/General Oráa 55 The Mere, Upton Park
28006 Madrid Slough, Berkshire SL1 2DQ
FRANCE Eurydice Unit Scotland

Unité d’Eurydice International Relations Branch
Ministère de l’Éducation nationale, Scottish Executive Education Department
Délégation aux relations internationales et à la coopération Area 1 - B (CP)
Centre de ressources pour l’information internationale Victoria Quay
Rue de Grenelle 110 Edinburgh EH6 6QQ
75357 Paris
IRELAND
Eurydice Unit
International Section
Department of Education and Science
Marlborough Street
Dublin 1
106
Mulţumiri
ŢĂRI ALE AELS/SEE

NORGE
ÍSLAND Royal Norwegian Ministry of Education,
Ministry of Education, Science and Culture Research and Church Affairs
Division of Evaluation and Supervision Eurydice Unit
Eurydice Unit P.O. Box 8119 Dep.
Sölvhólsgata 4 0032 Oslo
150 Reykjavik
LIECHTENSTEIN
National Unit of Eurydice
Schulamt
Herrengasse 2
9490 Vaduz
ŢĂRI ÎN PREADERARE
BĂLGARIJA LIETUVA
Eurydice Unit Eurydice Unit
International Relations Department Ministry of Education and Science
Ministry of Education and Science A. Volano 2/7
2A, Knjaz Dondukov Bld 2691 Vilnius
1000 Sofia
MAGYARORSZÁG
ČESKÁ REPUBLIKA Eurydice Unit
Eurydice Unit Ministry of Education
Institute for Information on Education – ÚIV/IIE Szalay u. 10-14
Senovážné nám. 26 1054 Budapest
Praha 06, 11006
POLSKA
EESTI Eurydice Unit
Eurydice Unit Foundation for the Development of the Education System
Estonian Ministry of Education Socrates Agency
9/11 Tonismägi St. Mokotowska 43
5192 Tallinn 00-551 Warsaw
MALTA ROMÂNIA
Education Officer (Statistics) Eurydice Unit
Eurydice Unit Socrates National Agency
Department of Planning and Development 1 Schitu Magureanu – 2nd Floor
Education Division 70626 Bucharest
Floriana CMR 02
SLOVENIJA
KYPROS Ministry of Education, Science and Sport
Ministry of Education and Culture Eurydice Unit
Župančičeva 6
Pedagogical Institute
1000 Ljubljana
Eurydice Unit
Latsia SLOVENSKÁ REPUBLIKA
P.O. Box 12720 Slovenská akademická asociácia pre medzinárodnú spoluprácu
2252 Nicosia Slovak Academic Association for International Cooperation
Eurydice Unit
LATVIJA Staré grunty 52
Eurydice Unit 842 44 Bratislava
Ministry of Education and Science
Department of European Integration & Coordination of Internatinonal
Assistance Programmes
Valnu 2
1050 Riga
107

TIC@Europa - Edu: EURYDICE, The Information Network

Încărcat de

Informații document

Descriere originală:

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TIC@Europa - Edu: EURYDICE, The Information Network

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

EURYDICE

Directoratul General pentru Educaţie şi Cultură

EURYDICE, the information network

Working on behalf of policy-makers and the world of education, EURYDICE pre-

Established in 1980, EURYDICE has been an integral part of Socrates, the

EURYDICE on the Internet: http://www.eurydice.org

Ancheta 4 Commisia Europeană

Acest document este disponibil şi pe Internet (http://www.eurydice.org).

Text finalizat în iulie 2001.

Coperta: © Photo: Benelux Press, Bruxelles, Belgia.

© Unitatea Europeană Eurydice, 2002.

Această traducere: © Agenţia Naţională Socrates (2003)

Traducerea este realizată în urma acordului cu Unitatea Europeană EURYDICE.

Responsabilitatea pentru această traducere revine în totalitate Agenţiei Naţionale Socrates

Tél. (32-2) 600 53 53

Seduşi de uşurinţa colectării datelor, reducem costul de transformare

I. TIC şi educaţia: dezbatere şi acţiune la nivel european 3

2. Acţiunea Uniunii Europene 6

II. Rezultatele anchetei 12

1. Intervenţii pentru dezvoltarea echipamentelor şi facilităţilor 12

III. Descrieri naţionale 19

2. Acţiunea Uniunii Europene

II. Rezultatele anchetei

1. Intervenţii pentru dezvoltarea echipamentelor şi facilităţilor

2. Iniţiative de formare a profesorilor

3. Includerea TIC în curriculm

4. Iniţiative de sprijin specific

Belgia unitatea ‘şcoala cibernetică’ (AGERS- serviciul

Ministerul Educaţiei, Culturii şi Sportului are ca 1

organisme publice pentru învăţământul superior care au fost recunoscute

instituţii finanţate de HEA oportunitatea de a lucra cu

2000 2001 2002 2003 2004 2005

b) Software educaţional şi surse de informare c) Infrastructura

3. Parteneriate publice/private 4. Iniţiative majore implementate

Commission of the European Communities. Information Society. Available on the WWW:

Commission of the European Communities. Information Society. eEurope action plan.

Salomon, G. Conferences. Available on the WWW: < http://construct.haifa.ac.il/~gsalomon/salomon.htm>

UNITĂŢILE NAŢIONALE EURYDICE

Vlaamse Eurydice-Eenheid LUXEMBOURG

BUNDESREPUBLIK DEUTSCHLAND PORTUGAL

FRANCE Eurydice Unit Scotland

ŢĂRI ALE AELS/SEE

S-ar putea să vă placă și