) ŞI
REŢEAUA HIDROGRAFICĂ (R.H.)
8
BAZINUL HIDROGRAFIC (B.H.) ŞI REŢEAUA HIDROGRAFICĂ (R.H.)
F1d=12,61 km2; F2 = 26,52 km2; F3d = 20,22 km2; F5d = 4,90 km2; F7d=5,34 km2;
Fd = 69,59 km2.
9
BAZINUL HIDROGRAFIC (B.H.) ŞI REŢEAUA HIDROGRAFICĂ (R.H.)
F1s=15,31 km2; F3s=19,31 km2; F4=35,43 km2; F5s=1,90 km2; F6=10,51 km2;
F7s=5,91 km2; Fs= 88,37 km2.
F
B=
L
(1.2)
unde:
F este suprafaţa bazinului hidrografic (km2); L, lungimea liniei mediane a bazinului
hidrografic (km).
Pentru bazinul hidrografic din figura 1.1 obţinem: B = 57,96/22 = 7,18 km.
Lc Lc 51,0
d = = = = 1,145
lc 2 πF 2 3,14 ⋅157,96 (1.3)
unde:
Lc este lungimea cumpenei bazinului hidrografic [km]; lc, perimetrul cercului cu o
suprafaţă egală cu suprafaţa bazinului [km].
F 157,96
ϕ= 2
= = 0,326
L 22 2
4πF
β=
Lc
(1.5)
4 ⋅ 3,14 ⋅157,96
β= = 38,901
51
11
BAZINUL HIDROGRAFIC (B.H.) ŞI REŢEAUA HIDROGRAFICĂ (R.H.)
Fs − Fd 2( Fs − Fd )
a= =
Fs + Fd F
2 (1.6)
2( Fs − Fd ) 2(88,37 − 69,59)
a= = = 0,238
F 157,96
Deci pentru bazinul din figura 1.1 se constată o asimetrie de stânga, adică pe
stânga este dispusă cu 23,8% mai mult din suprafaţa de drenaj decât pe dreapta
cursului principal.
Idograma este o reprezentare grafică prin intermediul căreia este redată variaţia
lăţimii bazinului în raport cu lungimea cursului principal de apă
[Vladimirescu I., 1984].
Referindu-ne la bazinul hidrografic din figura 1.1 se calculează lăţimile medii
ale zonelor direct aferente cursului principal:
B BF = F /l BF = F2 /l BF = 26,52/3,0 = 8,84 km
BF
12
BAZINUL HIDROGRAFIC (B.H.) ŞI REŢEAUA HIDROGRAFICĂ (R.H.)
13
BAZINUL HIDROGRAFIC (B.H.) ŞI REŢEAUA HIDROGRAFICĂ (R.H.)
∑fH i i
[m] (1.8)
H med = i =1
14
BAZINUL HIDROGRAFIC (B.H.) ŞI REŢEAUA HIDROGRAFICĂ (R.H.)
1
H med = (500 ⋅ 22,92 + 450 ⋅ 21,32 + 400 ⋅ 22,62 + 350 ⋅13,81 + 300 ⋅16,51 +
157,96
+ 250 ⋅17,41 + 200 ⋅16,61 +150 ⋅13,05 +100 ⋅10,51 + 50 ⋅ 3,2) = 321,167 m
n
∆H ∑lc niv ,i
[%] (1.9)
I med = i
F
unde:
n
∑l
i
c niv ,i este lungimea totală a celor n curbe de nivel din bazinul hidrografic
considerat.
1
I med = 0,100(9,5 +
24 +
18,5 +
21 +
24,5 +
18,0 +
13 +
6) =
0,10
157,96
15
BAZINUL HIDROGRAFIC (B.H.) ŞI REŢEAUA HIDROGRAFICĂ (R.H.)
n
Ltotala = L p + ∑ li [km] (1.10)
i =1
13+700
km 4 km 8 km 12 km 16 km 17,4
km 0
izvor
2+900 4+700
Lr
Ks = > 1,0 (1.11)
l
16
BAZINUL HIDROGRAFIC (B.H.) ŞI REŢEAUA HIDROGRAFICĂ (R.H.)
cu acelaşi compas, dar cu două deschideri diferite se poate folosi următoarea relaţie
pentru calculul lungimii râului :
d1
Lr = l1 + (l1 − l2 ) ⋅ N (1.12)
d 2 − d1
unde:
Lr este lungimea râului; l1, lungimea rezultată din prima măsurare; l2, lungimea
rezultată din a doua măsurare; d1, valoarea deschiderii de compas la prima măsurare;
d2, valoarea deschiderii de compas din a doua măsurare; N, scara hărţii folosite.
l1 + l2 + ... + ln + L p
Kr = (1.13)
Lp
l1 + l2 + ... + ln + L p
D= [km/km 2 ]
F (1.14)
1.2.5. Profilul longitudinal al reţelei hidrografice
17
BAZINUL HIDROGRAFIC (B.H.) ŞI REŢEAUA HIDROGRAFICĂ (R.H.)
Se remarcă faptul că valea de ordinul cel mai mare are cote mai mici decât
văile adiacente, ceea ce permite alimentarea gravitaţională prin afluxul de apă al
acestora. Pantele cursurilor de apă cresc de asemenea, odată cu creşterea altitudinilor.
Albia minoră caracterizată prin scurgeri permanente, este aceea prin care se
scurg apele mici şi mijlocii (limitată la nivelul debitelor medii multianuale).
Între albia minoră şi curentul de apă există o interacţiune puternică tot timpul
şi drept urmare apar afuieri şi depuneri.
Albia majoră în care se scurg apele mari în timpul viiturilor este formată din
albia minoră şi părţile laterale (luncile). Zonele mai ridicate, aflate deasupra nivelului
apelor mari, formează terasele.
Lăţimile albiilor minore şi majore variază foarte mult de la un curs la altul,
precum şi de la un sector la altul pe acelaşi râu [Vladimirescu I., 1984].
1.3. Concluzii
a) În cadrul unui bazin hidrografic are loc un proces complex de transformare a unei
părţi din precipitaţiile atmosferice în cantităţi de apă care sunt colectate de către
reţeaua hidrografică. Zonarea bazinului hidrografic în subbazine şi zone interbazinale
ajută la înţelegerea acestor procese, şi stă la baza întocmirii schemelor de amenajare
complexe a bazinelor hidrografice.
b) Epura bazinului hidrografic permite determinarea suprafeţei de bazin hidrografic
aferentă oricărui profil de închidere situat între izvor şi vărsare, profil în care poate
exista un post hidrometric sau se proiectează o lucrare hidrotehnică. Din această epură
se observă că suprafaţa drenată a bazinului hidrografic creşte pe măsură ce profilele de
închidere se situează către avalul cursului de apă. Mărimea suprafeţei bazinului
hidrografic prezintă importanţă în stabilirea volumului de apă al râului şi are o
influenţă directă asupra formării scurgerii, determinând diferenţieri calitative şi
cantitative în structura regimului, astfel:
la formarea debitelor maxime provenite din scurgeri, odată cu creşterea suprafeţei
bazinului hidrografic, scade probabilitatea acoperirii integrale cu precipitaţii;
la scurgerea minimă, alimentarea subterană creşte cu suprafaţa bazinului.
Suprafaţa unui bazin hidrografic se manifestă ca un regulator al scurgerii şi anume:
odata cu creşterea suprafeţei bazinului se produce o regularizare a repartiţiei scurgerii
anuale.
c) Lungimea şi lăţimea medie a unui bazin hidrografic reprezintă două caracteristici
foarte importante a căror cunoaştere este necesară la prevederea volumului şi a
amplitudinilor viiturilor.Cu cât lăţimea medie a bazinului este mai mică şi lungimea
mai mare (bazin de formă alungită), cu atât amplitudinea viiturilor va fi mai redusă.
Idograma bazinului hidrografic ne permite stabilirea lăţimii medii a bazinului în orice
punct situat în lungul cursului principal de apă.
d) Amplitudinea şi desfăşurarea viiturilor este influenţată şi de forma bazinului
hidrografic. Cu cât valoarea coeficientului de dezvoltare a bazinului hidrografic este
mai mare, cu atât viiturile vor avea amplitudini mai accentuate.
e) Altitudinea medie a bazinului hidrografic, indică tipul de relief în care se află
acesta, după cum rezultă din următoarea clasificare convenţională:
bazine de munte (H med > 600 m );
19
BAZINUL HIDROGRAFIC (B.H.) ŞI REŢEAUA HIDROGRAFICĂ (R.H.)
20