CUTREMURUL DELA 10 NOEMBRE 1940.

BARTA MACROSEISMICA
De G. Demetrescu si G Petrescu.

Infa~isam, in harta a1aturata,intensita~ile macroseismice ale

cutremurului deLa 10 noembre 1940 in cuprinsul ~arii. In dreptul
fiecarii localita~i insemnate pe harta este aratat gradul de inten-
sitate a cutremurului, dupa scara interna~ionala de intensita"ti (12
grade) •
Pentru culegerea observa~iilor am trimis la diferite autorita~i,
mai cu seama La Pr imar i i , cat.eem chestionar cu rugamintea de a se
raspunde la anume intrebari. Dup~ Taspunsurile primite au fost eva
luate de noi gradele de intensitate inscrise in harta.
Curbele trase pe harta lim:Lteaza regiunile inauntrul carora au
fost observate intensita~ile 10 (cercuri mici), 9,8, 7, 6. Par~ile
meridionale ale curbei 7 au fost t~ase in prelungirea curbei 7 de-
determinate, pentru Bulgaria, de Serviciul Seismologic Bulgar, care
a avut bunatatea de a ne comunica observa~iile ?ale si harta macro-
se i.am.i.c a ce a intocmit. Dup a aceaata har t a am luat gradele corespun-
zatoare catorva localita~i de pa n:alulbulgar al Dunarii9 numele a-
celor locali ta~i sun t; subliniate pe harta noas t r a.
Cum se vede, cut'remurul a fost sim~it, aproape cu intreaga sa
intensitate maxima, gradul 9 in mijlociu, pe 0 mare intindere de te-
ren, din regiunea Bucuresti pana dincolo de Husi, pe 0 lungime de a-
proximativ 350 km.
Relevam forma caracteristica a curbelor de intensitate la Cotul
Carpa~ilor., Relevam deasemenea rapida scadere a intensita~ii in acea
regiune.
Marea intindere a regiunii de intensitate macroseismica maxima /1
constitue inca 0 dovada a faptului ca acest cutremur a avut 0 mare
adancime, ca a fost un cutremur plutonic, nu tectonic.
Dupa determinarile provizorii, facute la Biroul Central Inter
na~ional de Seismologie si la Observatorul din Bucuresti, epicen-
trul cutremurului se gaseste in Vranc ea , pe la 45~8 de latitudine
nordica si 26~6 de longitudine estica Greenwich, cam in acelas punct
cu epicentrele cutremurelor dela 1 noembre 1929 si13 iulie 1938.
Punctul acesta este insemnat pe harta cu litera Eo Adancimea cutre-
muru1ui, dupa determinarile p~ovoizorii 'facute la Birou1 Interna~io-
na l , estede 150 km ,
Efecto1e macroseismice cele ~ai mari au fost notate in 5 puncte
destul de raeLe t e . Epicentrul nu coincide cu niciunul din aceste punc-
te si nici macar nu se gaseste :l::ltre ele.
Constatarea aceasta se explica foarte bine prin marea adancime
a seismului. Vom da cateva lamuriri in aceasta privin~a servindu-ne
de un exemplu foarte simpJug 0 luminare, pusa sus aproape de tavan,
lumineaza, cu oarecare tarie tavanul, dar numai pe 0 mica suprafa"ta;
pusa mai jos, mai departe de tavan, :11lumineaza mai slab, dar pe 0
suprafa"ta mult mai intinsa.
 2

In eazul cut r-emur-e Lor-t~ctonicE;;,pu t i.nadanc i, undele seismi-

c eating, ICU -oar-ec ar-e tB;rie,numa i 0 mic,a por t i.unedin sol. In ge-
neral, in cuprinsul aces·tei mici por-ti.unt , c onf'o rrna t Ld.Le geologice
locale nu difera prea mul t dela un loc La alt.u l , terenul este, in
general deopotriva de tare in toatalaceasta mica por t i.une si de a-
ceea, in gener.?-l., nu insa intotdeauna, efectele macz-osei.smi.c e ma- -
j x irne se.produc chiarin epicentru., ~
In cazul cutremurelor plutonice, undele seismice, pornite dela
.'

I mari adancimi, ajung la £ata solului imprastiindu-se, cam.cu aceeasi

tarie, pe 0 mare intindere.rIn aces~ta mare intindere intaln~sc con.
I formartii geologice deosebite dela un punct la altul, terenuri mai so-
lide in -unoLe parti, mai slabe. in ,alte parti, efectele macroseismice
maxiIl).e se produc in puncte rasleteJ cari, de multe or\ pot· fi destul
de departate de epicentru.
Acosta este cazul tu-turor cutremurelor noa.a't ra din Vr-ancea s e-
p Lc errt ne.I.e lor nu coi.nci.dcu zonele de efecte macroseismice maxime r

Este car-act er i at Loa, din acest punct de vedere, forma ce Lau Qurbe":'
le de ~ptensitati la Dotul CarpatilQr.
Aceasta imprejurare a adus atata confuzie in cercetarile facu-
te p~a acum asupra marilor cutremure dela noi, atata deo~ebire ,si
atata.G-ontrazicere it) concluziunile trase de diferiti cercetatori ~
In lipsa datelor deduse din inregistrari seismografice, se deduceau
epic~ntrele din d±scutarea datelor macroseismice. Harta ce publicam
arata la ce fel de rezultate se putea ajunge.
In ziua de azi, cand cele mai minunate aparate seismicedau pes-
te tot inregistrari de mare preciziune, nu mai putem continua cu·ace
leasi metode invechite de cercetare. in ziua de azi, si inca pentru
un punct seismic de importanta celui din Vrancea, nu ne mai este in-
g aduf.t a c auta epicentrele cautand locurile in cari au oazut cutare
cosuri, au crapat cutare ziduri, s'au darimat cutare case.
Dupa cum au aratat celebrii seismologi americani, D-nii Guten-
berg si Richter ("Depth and geographical distribution of deep-focus
eart.hquakes'' Bulletin of the geological Society of America, Vol. 49
and 50 ), in Romania, in Muntii Vrancei, exista unicul focar de cu-
tremure adanci din Europa. Repet mereu lucrul acesta, poate voi fi
auzi t , poate voi reusi a convinge po unii sa nu mai caute La Durrar eo
sau ailirea epicentrele cutremurelor adanci din Vrancea.
+
+ +
Desi se gaseste in ~\rropa9 acest pUBCt seismic atat de impor_
tant nu a putut fi studiat cum trebue. Aceasta regretabila lacuna
se datoreste imprejurarii urmatoare, iar vina 0 purtam noi Romanii.
In Vrancea se produc si cutremure destul de puternice spre a
putea fi studiate pe inregistrari obt i.nu t e La mari departari. Cu-
tremurele acestea sunt insa mai rare. Cele mai multe cutremure din
aceasta regiune, fiind mai slabe, nu dau inregistr&ri destul de a-
manuntite decat pana la cateva sute de kilometri, cel mult pana la
1000.•Ca atare nu ar putea fi studiate decat pe inregistrari obti-
nute la miQi departari, pe seismograme cari numai in Romania ar pu-
tea fi iregistrate. In tara noastra insa nu exista decat 0 singura
sta t i,eseismografica, cea dela Bucurosti, iar pentru studiul com ee
plet al unui cutremur, un minim de 5 statiieste necesar.
Din cauza aceasta, pana acum, nu au putut fi studiate decat
doua cutremure din Vrancea~ cel de gradul VII, dela I noembre 1929
 3

(Jeffreys§ Gutenberg9 Richter, DemetresGu) si cel de gradul V9 dela

13 iulie 1938 (Gutenberg, Richter" Demetrescu). Acesta din urma nu a
putut fi studiat decat datori'ta faptului ca, in afara de' sta~iunea
Bucuresti si de a l te trei straine9~ mai apropiate, mai exista, pe vre-
mea aceea, si sta~iunea romanoasoa, 'din nenorocire atat de efeme:ra,
dela Cernau~io La J3ucuresti rna i avom In- studiu -c ut r'emur-uj. dela 24
iunie 1940, despre care putem anurrt a de pe acum 'ca are ac eLas 'epicen-
tru ca s i. acestea doua, 02- si cel "de La 10 noembre trecut. '
9
Romania av and in cuprinsul grani telor sale punc t uj ae Lenri.c+ a-.
tat de important din Vr-ancaa , nu mai poate lntarzia' nicid-ecum cu or-
ganizarea unui bun serviciu se i smi.c car o sa cupr i.nd a un numar sufi-
cient de statiuni seismografice. Daca nu de dragul stiintei, cel pu-
~in pentru pastrarea prestgiului "tarii9 Guvernul roman are mdatori-
rea de a gasi sumele necesare pentru aceasta o

Totul Be? poate face foarte us~r, fara sa fie nevoe de lurnin-ile
strainilor, fara sa cheltuim mari surne pe aparate proasteaduSl~ din
strainatati. Cu 0 suma de 600 000 'lei se -pot c ons t.ru L, La noi -in ta r-
ra, in atelierul Obse-rvatorului din Bucuresti9 cei 24 penduli seis-
mici necesari La lnzestrarea a 9 s t a't i un i 9 in 'afar a, de cea dela Bucu-e
resti. Cu 0 -suma anua.La de 400 000 Lei pot :H lntre~inute9 in ziiele
grele de acum, toate sta~iunile ac;estea9 lmpreuna cu cea dela BUG-U-
resti.
CHIARIN ZrUA DE AZI, NU ESTE TARANOASTRA
ATATDE SARACA INCAT
SA NU POATAGASI ACESTE,SUME. 9

t - -
.•.