Sezonul de vânătoare este cuprins

între 01.09 - 15.12 pentru masculi iar

pentru ciute se termină mai târziu, la
15 februarie. Trofeul îl constituie
coarnele cu craniu sau cu o parte din
acesta. Trofeele neconven—ionale sunt
"perlele" (canini redu i), părul din
coamă, crucea Hubertus. Vânătoarea
se face cu carabină cu glon— de la
calibru 7 mm în sus. Perioada optimă
de vânătoare este perioada
boncănitului. Metodele de vânătoare
sunt la pândă i dibuitul, cu sau fără
chemătoare (boncănitoare).
Împu carea la goarnă este interzisă
de lege. Selec—ia masculilor se face
după aspectul extern general al
coarnelor, după criteriile stabilite în
cazul tuturor cervidelor.
ie i deseori i se spune "urs Koala", acest
lucru nu este corect, deoarece Koala nu
face parte din familia ur ilor Ôuvântul
"koala" î i are originea în limbile
aborigene australiene i înseamnă "fără
băutură". Acesta este un nume adecvat
datorită dietei sale, formată în principal
din frunze de eucalipt, care con—in
suficientă apă, astfel încât Koala nu este
nevoit să coboare pentru a se hidrata.
]â ii carpatini trăiesc în multe arii ale
Europei i Asiei, ceea ce a rezultat în
a doua denumire a lor ± râ ii
eurasiatici. Toata popula—ia de
această specie este estimată la
55.000 de indivizi, din care
majoritatea trăie te în ]usia. În —ările
Europei Ôentrale, de-a lungul
Ôarpa—iilor, există o popula—ie mare
dar amenin—ată, izolată i nestabilă a
acestor feline. În afară ]usiei, cea
mai mare popula—ie a linc ilor se
găse te în ]omânia, numărul
indivizilor atingând 2.050 în 2001.
Încercări de a reintroduce râsul au
avut loc în Slovenia i Elve—ia.
Primele utilizări ale ienupărului n scopuri
medicinale au fost consemnate n urmă cu trei
milenii, n zona muntoasă a Indiei, spre Tibet,
unde era folosit contra bolilor pulmonare, dar i
n ritualurile de purificare ori de alungare a
spiritelor rele. n medicina celtică, boabele de
ienupăr prăjite erau folosite pentru o băutura care
alunga oboseala i —inea luptătorii treji pe timpul
nop—ilor. La triburile tracice, fructele ienupărului
erau administrate femeilor gravide, pentru a le
declan a na terea, dar i copiilor, pentru a preveni
răcelile i infec—iile de tot felul. n Evul Mediu, un
medic olandez a descoperit faimosul gin, o
băutură alcoolică la care se adaugă ienupăr din
bel ug i care ini—ial era administrată doar n
scopuri strict medicinale, fiind un stimulent al
activită—ii rinichilor i un detoxifiant redutabil.
Ulterior, ginul a fost modificat, scăz ndu-se
concentra—ia de ienupăr, i el a ajuns băutura
alcoolică tradi—ională a unor popoare din nord-
vestul Europei.
Liliacul nou plantat trebuie să fie udat
de 2-3 ori pe săptăm nă n prima
lună. iupă aceea se udă din
abunden—ă o dată pe săptăm nă.
Păm ntul trebuie să fie bine udat
toamna, nainte de venirea
nghe—ului, c nd arbustul nu va mai
primi apa - cu toate acestea,
indiferent de anotimp, nu se udă n
exces liliacul pentru că nu suportă să
aibă rădăcinile n păm nt mereu
ud.
iocumente dintre cele mai vechi
amintesc de efectele terapeutice ale
usturoiului. ie exemplu constructorii
de piramide din Egiptul Antic
consumau usturoi, ceapă şi ridichii
pentru prevenirea bolilor contagioase.
ie asemenea , legiunile romane
foloseau cantităţi însemnate de
usturoi în alimentaţie. În acele
vremuri usturoiul era recomandat
pentru tratarea a peste 60 de boli.
Medicina populară recomandă
usturoiul mai ales în cazuri de
hipertensiune şi obezitate.