Sunteți pe pagina 1din 62

BOLI

SPECIFICEFEMEILOR

SANATATECU
MARIA
TREBEN
Sdn[tate cu Maria Treben - Boli speciffcefemibr
"fi

Boli specificefemeilor

'i

Prevenire- Recunoagtere
- Vindecare
'ffi
,1,!::

&'

ffi
W
&t
W
w,
&#
&*:
&:;
H
q.,
3i.
ff,
5

F1: GEMMA PRES


F'
;,,
t9e8
F
Traducitor: lcx Grddinaru
t
Consultantstiintrfic:Adrian CaurpeatrL
Reclactor:Doina Brilrdu

duP[:
Traducere
GESUNDMIT MARIA TREBEN
Frauenkrankheiten
VerlagEnnsthaierA-4402Steyr,e{1ti1a 2-a'-1995
@-Copyright - Wilhelm Ennsthaler'steyr
by
AUSTRIA

rezervateediturii
, acesteiversiuni sunt
Toatedrepturileasupra
GEMMA PRES
Bucuregti
a unor
$i multiplicattl ,t,1.11:,$i
Orice publicare,reproducerg
"fr"fi;;t"
di;;;;;;i..t, editurii,vor fi
mia autorizarea
urmdriteconform Legii nr' 8/96'

rsBN 973-91681-1-3
Cuprins

CuvAntinainte . . . 7
CunoEtin[edespreplantelemedicinale 10
Recunoagtereaplantelor medicinale 10
Recoltareaplantelor medicinale 10
Ptrsfarea plantelor medicinale 11
Anestecarea gi utilizarea plantelor medicinale 12
Reguli pentru prevenirea imbolntrvirilor L3
Ctrlirea organismului 13
Baia bralelor . 14
Sptrlirile cu aptr rece 14
Alergarea prin routr 15
Mersul prin ztrpadi 15
Mersul pe loc ln aptr (,,ctrlcatulapei") . 15
Afectiuni, suferinte gi boli specificefemeilor (sauintjllnite mai frecvent la
ele) gi tratamentul lor cu plante medicinale l7
A.Bolicaractertsttce ......18
Amenoree ......18
Anemie 19
Flebiti/Inflama[iavenelor ......20
tBN Fortifiereafibrelor uterine 2l
Lipsa fierului / Carenlafierului 2l
Mtnctrrimi vaginale 22
a 2-a,1995 Menopauzl / Climacteriu/ Vtrstil critictr . 22
:r,steyr Metroragii post-partum/ Hemoragiiduptrna$tere 23
Nagtereagi dificulttrtile ei 24
Prevenireageneraltra bolilor de femei 25
Prevenireapierderiisarcinii(a avortuluisponransauiminent) 25
Primenireasnngelui/Regenerareasfuigelui . . . .. . . . 26
rezervate
editurii Sarcintr 27
Sltrbiciune ......28
Sterilitate ......29
Tulburtrri hormonale 29
, chiargi a unor Varice 29
editurii,vor fi B. Sufertn(e legae ile ciclul menstrual . . . 3l
Amepaltr ......31
t6. Clorozi 33
Crampemenstrale ......34
Depresiune 34
Dureri de cap/ Cefalee . 35
Durerimenstruale . . .37
Grea1tr 37
Hipertensiune arteriali 38
Isterie 38
Migreni 39
Nelinigte/ Auxietate +U
Nervozitate 4I
Oboseal5 4l
Paloare 42
A.
Sfhrgeali
Slibiciune generalS A.)

A1
Surescitare
Tristele 43
Tulburlri cardiorespiralorii . +)
Tnlburdri circulatorii 44
VomI 45
C. Afec(iuni ale sdnilor 46
Infl amalia marneloanelor/ Galactotbriti 46
Inflamalia sdnilor/ Mastiti 46
A1
Leziuni ulceroaseale sAnului
Tumori runure benigne +t
Jurrori miuure maligne / Cancer narnar 48
D. Imbolndviri ale organelor genitale 50
Cancer genital / Tunori nuligne genitale 50
Cancer ovariar/ Tumori maligne ovariene 50
Cancer uterin/ Tumori nuligne uterine 50
Cancer vaginaV Tumori maligne vaginale 50
Chist 52
Chist ovarian 52
Chist uterin/ Fibron/ Fibromion 52
Dureri ale organelorpclviene 53
Inflanulii ale ovarclor gi ale tronpelor / Anexite 54
Inllamafii ale utemlui 56
Leucorec / Poal5 albi 57
Micozd vaginali / Ciupercdvaginali / Vaginitd nfcotictr 58
Prolaps uterin / Prolaps genital / Histeroptozi geuitali 58
SAngcriri (la nivelul organelorgenitale,in special,dar gi de orice naturi) 59
Scurgerivaginale(de orice naturl) 60
Suferin[c diverse localizate in zona abdominalSgi cea pelviarfi 61
Tulbruiri meuslrr.rale 62
E. Maladii specifice vezicii urinare 64
Afecliuni vezicale (in general,indiferent de uatura lor) 64
Atonie vezicald 65
Calculi vezicali 66
Cancervezical/ Tumori nraligni vezicali 67
Dereglili de urinarc 67
Dureri vezicale 68
Inflama[ia r,ezicii/ Catar vezical/ Cistiti 68
Nisill (calculi mici) vezicali 69
Parezevezicale 10
Spasnrc(crampe)vezicale 70
Succesein tratarea bolilor specifice f'emeilor 7l
Plante medicinale gi refete de casl 8l
Plante medicinale din farmacia Domnului
'Ireben -
89
Maria viafa ei 104
Denumiri uzuale ale plantelor medicinale 107
38
39
40
4l
4l
42
Aa
,4^' Cuvf,nt inainte
42
+J
+J
44
45
46 Dragi cititori,
46 Avefi in fa6 dumneuvoastrd cezr mai rccentl cafie, din noun serie de
46 lucriirt ..SANATATE CU MARIA TREBEN", in czrre sunr descdse
A1

47 multe clintre suf-eringelespecifice f'emeii.


48 Este o edigie complet revizuit[ qi actutrlizati, cu multe adirugiri. Pe lAng[
50 sfaturi privind folosilea plantelor medicintrle in tratiuea difelitelor boli,
50 vegi gisi cAtevtrrecomandiui privind prevenilea imbolnirvirilor, cuno;tin1e
50 utile despre plurtele medicinale, relete de cas[, metode de ctilire a
50 rezistengeiorganismului etc. In cuprinsul ciulii af'ecEiunilesLlnt prezentate
50
52 in ordine alfabetic[, ceea ce v[ inlesneqte identificzu'ea bolii ctu'e vti
52 intereseazl. Sunt amintite apoi ciiteva dintre succesele cele mai impor-
52 tante de pAn[ acum obfinute in tratamentul bolilor specifice f'emeii.
53 La baza acestei c[r1i tru stat cuno$tinEele despre plantele medicinale,
<A
:rcumulate de cdtre Maria Treben de-a lungul intregii sale vie1i. Sunt
56
)t mai bine de 10 ani de cArrd autoaretra fost recunoscuti, pe plan mondial,
58 ca expertir in domeniul utiliz[rii plantelor rnedicinale - in fitoterapie!
58 Du mult mai multe date despre biografia domniei sale vegi girsi in
i de oricenaturf,) 59 ultirnul capit<ll al volumului de tafir!
60 Dorim s[ irnirgem atenlia insl cir, lrr apiuigia simptomelor de imbclln[vire,
:lviani 61
62 este indispensabil[ consultuerr neintfu'ziatira unui rnedic, pentrLrstabiliretr
64 corectii zr nnui dizrgnostic:.Fiuir acest diagnostic vit periclitaEi in mod
64 inutil sirntitatea.Infbrmali doctorul asupra intenliei dumneavclitstritde a
65 fblosi. in naftment, plante medicinale. Sunt dejn mulgi dintr:e ei cztre
66
cunosc ;i trpreciazd puterea tiimirduitoar€ a plantelor medicinale gi qtiu
67
67 cum trebuie ele folosite.
68 in incheiere vrem stl atragem atenlia asupra faptului cir, in cartea cle
68 I'agit,vzi este pusir la indemlin[ intreaga experieng[ a autozuei - acumulatir
69 cu multt-ruudir, rtibdare 5i diuuire - privind ef-ectelebenefice ale plantelor
10
10 asupra bolikrr specifice f'emeii.
7l $i vrem sd vir mai informirm cri sunt in curs de aparilie noi lucriu'i din
8l aceeaEiserie, despre multe alte domenii impor"tante,cale v[ vor fi, cu
89 sigulangl, de mult ajutor.
104 ,,Dolesc insir, mai pfesus de toate, s[ dovedesc oitmenilot nu numtti
107 puterea plantelor meclicinaleci, in plimul liind, atotputetnicia Creatorului,

7
dispune
9i care poale oricAnd
in menactrnriasttr viala noastd" a niluror'iti-"u^iir disryrate boall'
de
de ea.La Er "euril"fiuo];gil"r.;r=*;
3;' D". Et depindes[ ne ddmiasc[' s[ ne
si la plantele din iariff;
il;ffi;-ii ,e #"rard"d.[ viapduprvoiasa!"
Maria Treben
nate oricind dispune
e disperatede boal[,
ne dlruiascI. s[ ne
Ja!"

Maria T?eben

,In fiecare atr, cind planificdm o


noul iegire pentru a culege coada
goricelului sau sundtoare,din poienige
sau de pe povirniguri curate, ini rlsar
in minte cuvintele ptrrintelui Sebastian
Kneipp, care atr[gea asdel atentia a-
supra marii puteri timlduitoare pe ca-
re o are, pentru fete gi femei, coada
goricelului: multe suferinte ar putea
evita unele femei, dac[ ar bea, mtrcar
din cdnd in cdnd, o ceaqc[ de ceai
de coada goricelului!
Dq mtr gindesc cAt de puFne femei
fac acest lucru gi, de fapt, cit de mult
ar putea profita!"

tu+:
majodtatea din ele, de la sfArqitul lunii februarie pAn[ Ia sfArSit de
noiembrie. Cdnd iernile sunr mai bl0.nde,exist5. plante ce rlmfln in
continuar€verzi: pdtlagintr.ingust[,ptitlaginamrue Ei rostopnscit.
De regulir, recoltarea plantelor este bine sd fie ftlcutr in zile insorite,
nu nunrri penuu c[ plimbiirile sunt mai pllcute, dar proprieriuilecurarive
ale plantelormedicinalesllnt, pe o astfelde vreme,deosebitde puternice.
Cunoqtinfe despre plantele medicinale Trebuie s[ fi1i atenfi de unde le recoltagi,telenul pe ciue crcsc s[ f]e
cdt mai curat, ctt mai departede qoseleleintens circulate sau de insta-
lagiile indusriale care polueaz[ qi aerul lii solul.
Recoltalease fece prin tiierea plantei la o distanld de dou[ lirgimi de deget
de Ia supmfap solului. Nu se smulg nicioclati cu dddcin[ cu tor.
Recunoa$tereaplantelor medicinale CAnd plec.4i la cules, cel mai pr:acticeste sti aveli un coq din nuiele
sau rtlchitii, oli pungi de h0rtie. Cele de plastic nu sunt rccomurdabile.
Cred cir fiectue dinue dumneavoasn'I, cale citigi acum aceastir cilIe, afi $i incl un sf'at culegeEicu mlsurd!
fblosit, fie pentm a sc[pa m[car de guturai, fie pentrn a vi nata sogul Este bine sir gtili c[ existir qi zone de rczewaEiinaturale, unde anumite
sau copilul, ceaiud medicinale. Dar poate cir nu ali cules niciodat[, plante sunt protejate. Nu culegeEiniciodat[ din asemenealocui.
singurd, plantele. Rezervagiileau rolul si1 plstreze, tot pentru noi, oirmenii, acele creaEii
Incelcagi s[ descoperiEisingur'[ aceastl minunatl fatmacie din E'[dina ale naturii ce sunt pe cale de dispruilie!
Crezitclrului.Ve!.r ti de douir ori mai cAqtigatir.In primul rincl, micile
excursii in cirutarca plantelor titmlduitoale v[ vor rupe din l'Lltina tre-
burilor zilnice, v[ vor scoate din vArtejul qi stresul cotidian, v[ vor Pdstrarea plantelor medicinale
incAnttr sufletul de culorile qi miresmele naturii, v[ vor destinde uupul.
In al doilea rlnd, vef descoperimarea bog[1ie de leacuri pe lingir care
t4i uecut, poilte de multe ori, fhr[ s[ qtili c[ mica plzurtri,pe carc chitu' Este preferabil s[ culegegiplantele clt mai proaspete.De fiecare dat[,
ali stlivit-o sub picioare, v-ar fi putut^sctipa de multe necazuri. Nu v[ din cantjtatea soAnsfl,o palte se va pune la plsurue, dupii ce, in
fie tetrmir c[ nu v[ vegi descurca.Inhebafi localnicii, sffltuigi-vircu prealabil, a fost uscatl. Avegi grijl insit sti le recoltagi,aga cLtm v-am
persoanece tblosescin mod obiqnuitplantele,trpelalila ghizi specializzrgi sfTrtuit,clin locuri foarte curate, pentlu c[ e bine sir nu le spirlt4i inainte
;i, ?ncetulcu incetul, veli $ti care slrnt locuile unde crc;te fiecarc plant[, de a Ie tlia mtirunt qi a le pune la uscat.
vegi invtiga cum aratir tiecine dintre ele. Numai aqa le vegi recunotu;te Ca sir le uscagi,presftragi-lepe coli mrui de hiirtie de impachetat sau
singurir,veEidoblndi exper:ien1l, cunoqtingele dumneavoasuitse vor acu- pe buc[1i de pflnzir, fbarte culate, gi ginegi-leintr.un loc mai intunecos,
mula de lu o excursieh alta, qi vegi gti care sunt plantele medicinale lipsit de umezeal[.Dup[ ce sunt bine uscate,se pun in cutii de carton,
de care aveEinevoie in farmacitrcasei. pungi de hArtie sau vase de sticlir de culoare inchisd. Nu se recomtrndl
Dar cle ce trebuie s[ le cunoa$telia$a de bine, in amiinunEime'/ Sunt cutiile din plastic sau tablir, nici borcaneleqi pungile din plastic.
ele cumvtr periculoasepenlru sitn[tate?Riscurilesunt fbarte ntici, existir Plantele, astf'elLrscategi pzlstr:ate,
se pot fblosi penuu ceaiud pe parcursul
fbtu'te, fbiute puline specii care pot fi per:iculoase.Diu existit multe alte unui an intreg. Cantitateardmasi de la un an la altul va fi inuebuinlat[
plante, filalte asemlndt<liuecelor medicinale, qi care nu au puteri vin- numtri penhu b[ile de plante.
decittoue. Sau sunt chiar specii mre, ocrotite de lege. Deci, dozu ele, O recomandareimportantil: in situalia in ctue reletele pentru diferite
plturtele, eu'avea de sut'erit de pe urrna nettiinEei noaste. uatamente, ceaiurile, esengeleprcpamte din plante, blile, nu au nici un
Agadar,invlgagi s[ recunoa;tefiplantelemeclicinale! ef'ect,estecazul s[ solicitali sprijinul tnui radiestezist(persoanecalificate
c?ue,cu dispozitivesimple,nuiele,siirmeetc., pot determinaaqa-nurnitele
Recoltarea plantelor medicinale cAmpuri geopatice,acele zone de pe suplnfi4api.mflntului unde exist[
regelede radiagiidlun[totue slnltlgii omr"rlui).Cu ajutonrl ur]or asemeneA
Puterea curativit a plantelor proaspete, verzi, este net superioar[ celor speciali;ti evitagi s[ aveEi ptrtul sau mtrsa de lucru trgeztrtetocmai in
ce au lbst in prealabil uscAte, izu' in aceastit sttu'e le vegi gtisi pe astfel de locuri.
Amestecarea gi utilizarea plantelor medicinale
Cdnd amestecagimai multe plante, fie pentru ceai, fie pentru bdi ori
esenfe,nu este necesars[ respectaEicu suictele anume cantitili prcscrise
sau anume combinagii, chiar atunci cAnd ele sunt destinate combaterii
unor boli dintre cele mai dif'erite. Regrili pentru prevenirea
Plantele medicinale nu se afl[ intr-o stare de concurenli reciprocd, deci
efectele lor nu se pot anihila cAnd sunt intrebuinfate mai multe la un imbolnlvirilor
loc. Chiar qi cantitigile de ceai rccomandatenu sunt aqa de stricte,
deoarecerinichii necesiti un minimum de doi liri de lichide zilnic. Pe
de altd parle, consumul masiv de ceaiuri reprezintd cealalti exn'em[ pe
care trebuie s-o evitagi.
Plantele medicinale se utilizeaztr cu m[sur[. Din ptrcate, degi mai togi dintre noi ne imbolndvim, suferim sau avem
Dacd punegi o cantitate mai mare de plante, intr-o ceagcl de ceai sau o afecgiunecronicl ce ne itmtrregteziLele,e suficient sd avem o perioadd
inu-o baie, nu inseamnl c[ efectul lor va fi mai intens sau.mai rapid. d9 ti-p mai bun[, cAnd suntem sdn[toqi, gi zicem, cu inconqtiengi,in
Mult mai important este ca sufletul, mintea dumneavoastrl,s[ perceapl sinea noastrd: ,Am rezistat!"
cu sensibilitate, sd inpleagl in profunzime acliunea plantelor noastre. Este o gregealflimens[, ce ne poate costa scump. Organismul este dotat,
Trebuie s[ aveli incredere in puterile lor timdduitoare, sd nu v[ ldsali de la nag{ere,cu un sistem natural de aplrare imponiva imboln[virilor,
prad[ preocupdrilorgi indoielilor de natur[ psihicd desprebolile in cauz[. sistemul imuniuu'. Numai c[ nici acest sistem nu poate aplra un orga-
Ihtreaga ambiang[ sufleteasc[ este la fel de importanti penuu succesul nism sllbit, suprasolicitat,nealimentatcum trebuie,'stresatin permanenll,
[atamentului, ca gi dozarea qi utilizarea corect[ a plantelor medicinale. nedormit.,qi extenuat!
Orice indicalii cantitative din regetese refer[ numai Ia plantele in stare Acei dinu'e noi care-qi inchipuie cd au o ,,sdndtatede fiet'', gi-o vor
uscatfl,cumptrr'atefie din fzumacii,fie din magazinespecializate(,,Plafar'' avea tuff'el pdnl la sflrgitul vielii, ftrr[ s{-gi ingrijeascl'gi str-giprotejeze
- n.f.). organismul de toate agresiunile, de orice naturtr, se ingeald amamic gi-gi
Cine igi culege singur plantele sau iqi face rost de ele in stzueptoasplt[ rigc[ propria lor existen$!
va udliza, in locul dozelor rccomandatepentru plantele uscate o Sfinltatea este un dar minunat, dar ca s-o menginemtrebuie str ne cdlim
lingw'i1a cu vdrf la o ceaqcf,de ceai -, o cantitate de plante verzi c6t organismul, s[ ducem o vial[ cumpdtati, s[ nu facem excese,s[ profitim
se poate cuprinde inue degeteleunei singure miini. Plantele, dac[ sunt de darurile natudi, nu sf, ne batem joc de ele! -se
proaspete,au ef'ectemai putemice decdt cele uscate. S-ar putea ca toate cele de mai sus s[ vi par[ exagerate,gi greu
Nu u'e imporurng{nici dacd avegi mOini mai mari gi vegi cuprinde intre de realizat Deci noi nu putem dec0t s[ v[ dtrm cAteva sfaturi. Iar
degete o cantitate mai mare de plante penfiu un ceai. Ceea ce conte'azd, dumneavoasu'[veli hot{ri dac[ s[n[tatea este sau iu cea mai de prel
ceea ce are valoare,este.modul de preparareqi folosire. avugie a omului!
Relinegi,infuzia nu insetrmn[ s[ laqi ceaiul s[ dea intr-un clocot, ci s[
torni ap[ clocotitd peste plante, aldel ele igi vor pierde multe din
substangelevindecltoare - aga-numiteleprincipii active - pe care le
Cilirea organismului
conlin.
B[ile de plnnte trebuie fbcute in inclperi incilzite, fdrd curent, iru apa Deosebit ds importante pentru sdntrtatesunt ,,blile" de lumind, aer gi
s[ fie cAt mai figrbinte, ca organismuls[ transpiredin abundengti.Numai aptr.
aqa ef'ectul lor va fi puternic] iar rezultatut vi fi cel scontat. Cu ajutorul lor, organismul se clleqte - qi devine mai putin vulnerabil
fap de toate imboln[virile posibile.
O pondere major[ revine apei reci, cea care stimuleaz[ activitatea inimii
qi zr sistemului circulator; ea are efect benefic asupracirculaliei sAngelui,
in special in vasele superficiale. Trebuie respecur-te ins[ cdteva reguli:
a) Corpul trebuie s[ fie cald inainte de a se folosi apa rece. De aceea,
dimineaga,spllali-vl imediat ce-a1i iegit din cildura patului. Seara este
bine s[ te incilze;ti ltlcind o plimbare sau o gedinp de gimnastic[ Alergarea prin roui
adecvat[:
b) Ctunerade baie trebuie s[ fie bine incilzitI. Geamul (dact1exist[) Cine dispune de o grldinir, cu pol'liuni de iarbfl (peluze), este bine
vtr sta inchis pentt! a nu se producecur€nt. Dup[ aplictueaapei reci. ca, mai ales in luna mai, s[ alerge desculgprin iarba umezitd de
corpul uebuie rapid inctilzit, pentru a-gi rec[pirta temperaturanormalfl. routr diminegii. Luna mai este optim[ pentru Lrn atare exerciliu, de-
Ideal este sir poEi trece intr-un pat pr€incllzit; oarecesoarele,incdlzind deja solul, transformfuilece au loc in pflmdnt
c) $i utilizalea modalitlgilor de c[lile uebuie fEcutir f'dni exagemre, infiuengeaz[ benefic sdn[tatea plin acest contact clirect, irrtim. Aler.-
deoarccecotpul se va obignui cu acestestimulenteqi nu vtr mai reacfiona gil'ea prin rou[ stimuletrzdatit circulalia sangvin[ perifer:ic[, cAt gi
cr.rrespunzltor. stalea de bine a intregului organism.in- timpuf alergfuii, ciue clureazti
- Deci, este bine s[ trlternaEipermanenrprocedeele
6i s[ Ie aplicagi de la lO-I2 minute, ginuta corpului va fi dreapt[, iar respiraEiaprofundd.
ctz la caz. CAnd venigi in cas[, spilagi-vircu ap[ cildugir pe picioare pi incllpf-
Penuu ptevenilea imbcllnlvirilor exist[ o regul[ f'undamentnll:mult trer vi. cu nigte gosete mai gloase. In afara f'aptului ci intreg sistemul
cuat! circulator este activat, posibilitateaca sd mai avegipicioarele reci este
exclusir, iar organismul v[ va fi mult mai pulin expus rlcelilor oca-
zionale.
Baia brafelor $i nu este pulin lucru ftrptul c[, incepflnd astfbl ziua, in trer cutat,
sclldat in blflnda clldurzi it lazelor soarelui de dimineaEii,inffe clum-
Vom cufunda runbele brap infi-un lzrvoal plin cu apir rece, care sd ne neavoirsfir qi natur[ se infiripit o legltur'[ sl?ntir, am putea zice, de
ajung[, daci indoim coatele,pdnl la umeri. La cuf'undire, vom numtira dumnezeiascir puritate, apropiindu-v[ sufleteqtede imensitateacelurilor.
rar', de la 20 la 30, trpoi vom scoate brageledin ap[, le vom scutura $i aceasuilegltur[ va dlinui pesteani, asigurindu-v[un echilibru psihic,
fdl[ stl ne Stelgemgi le vom pendula pAn[ cdnd se usuc5..Vom imbr[ca Lln tonus deosebit, ce nll vi-l vegi pierde niciodatl.
apoi repede pijamaua gi ne vom bdga itu in pat.
Senzagiade prospelime pe care o resimlim se transmite inimii,
pentfu cafe apa rece este un teconfortant.F[cand acest lucru zilnic, Mersul prin zilpadil
nu se tealizeazil dotrr o clrlire a corpului, ci vom avea ;i somnul
liniltit, plofund. Dimineala, imbrlcat clt mai clldu'os, se aleug[ desculgprin zitpadzr
prcasplt c[zut[. Acest lucnr este rccomandabil,in special, persoanelor
deja suficient de cdlite gi care, in lunile de viui"r,au alergat desculle
Spllirile cu api rece pdn routi. Important este, rnai ales, s[ alergi zdravfln, astt-elincat szli
p[strezi intactd cildura corpului. Inilial, nu hebuie s[ rdm0.imai mult
Aceste spirliu'i, incepute dimineafa qi apoi aplicate incir o datr-rseala, de un minut pe z[pad[, apo! poli alerga p6n[ la trei rninute, fhrd a
inainte de culcare,constituiebaza cfllirii organismuluinostru. dep[qi insii aceiustirduratfr. In timpul alergfrilor se respir'[ cu gura
inchis[, trirgflnd aerul pe nas, gi dAndu-l aftul pe gur[. Ru:itatea, prc)s-
Se cleeaz[ astf'el un sistem de protecgiesigur f{[ de rlceli, fiqir de
pefimea acestLlitrer dg itunir au un efect recotrfofiirnt asupru intregului
schimbflr'ilemeteorclogicegi posibilele stfui grtptrle.
- organism.
Spirlf ile cu apti rcce uebuie fEcute cu o ciupti sau clr un burete,
incepflnd de jos, de la piciorul drept, dupir ciue urmeazir,la rflncl, stlLrgul, Reintos in casir, facegi o btrie la picioare cu trpl clldup qi punegi-vZt
nigte losete gloase.
abdomenul, bragele,spatele gi, in mod special, zonir inimii. frrclcedr"rra
de spirlare cu ap[ rcce trcbuie s[ decuig[ repecle. Dou zona inimii
poate ti masat[ de douir-trei ori, prin migctiri circulare. Uscarea se firce
cu un prosop cAt^mni asplu, efectul fiind inctilzirea pldcr"rrdryi rapidl a
Mersul pe loc in api (,,cilcatul apei")
intregului colp. In acest m<ld, vegi avea mflinile pi piciotuele calde,
indif-erent de irnotimp, ceea ce va conferi un echilibru termic stzrbil lntr-o apir, trl cdrci nivel trebuie sd treac[ de jumltatea gleznei, vom
organismului. Repetflndprocedeul qi seua, vegi avea un somn prof'und fhce paSi pe loc, scolAnd, p" rtnd, fiecare picior, complet, din apit
qi odihnitor'. (,,pasul berzei",,,cllctrtul apei").
Iarna vom utiliza cada, dar vara e bine s[ clutdm o apd curg[toare,
curat[, pentru o atarc procedur[.
Trebuie fdcut zilnic exercigiul,durata lui putAnd s[ fie qi numai de un
minut Dup[ baie nu vtr gtergeli pe picioare; tr[gegi-v[ repede nigte
ciorapi clldurogi.
Afecfiuni, suferinfe Si boli specifice
femeilor
(sau int6lnite mai frecvent la ele)
$i tratamentul lor cu plante
medicinale

in capitolul de fap vom incerca s[ v[ prezentdm marea majoritate a


suferingelorce afecteazdin mod deosebit femeile.
Bineinples c[ existl o categorie de boli ce nu se manif'esti decdt la
sexul feminin: cele localizate la nivelul organelor genihle, exteme gi
interne, afecfunile vezicii urinare, ale sAnilor qi toati gama de tulburfui
creatd de ciclul mensuual, sarcin[, menopauz[.
Dar existtl gi o serie de alte afecliuni, pe ciu€ le fac pi bdrbagii gi
copiii, dzu'caue sunt mult mai frecventela sexul feminin. Declitn$ar€a
lor pref'erengial[se pile cir este legatl de inn'eaga activitate hormonall
specifictr femeii, de paticularitigile ei neuroendoct'ine,de poten$alul
psihic-emogional.
Am incercat sd clasificlm toate aceste suferinp, dezechilibre, maladii,
in cinci categorii mari, in funcgie de specificul lor sau de grupele de
orgzrnepe care le afecteaz[. In cadruf fiec[rei categodi, inseranea9i
descrierea bolilor este alfabeticd, fiind urmatd de tratamentul fito-
tempeutic trdecvat.
Iat:I cue sunt cele cinci categorii:
A. Boli catacteristice
B. Suferinfe legate de ciclul mensnual
C. At'ecgiuniale sAnilor
D. Imboln[viri ale organelor genitale
E. Maladii specifice vezicii udnare
O dovadl concretd a calit[gilor terapeuticeale plantelor medicinale vegi
g[si in capitolul urmdtor, Succesein vindecarea bolilor de femei cu
ajutorul plantelor medicinale.
Anemie
A. Boli caracteristice Scziderca,sub valorile normale, fie a numflrului de globule rogii, fie zr
cantitirfii.de hemoglobinl din ele, fie tr amAnclorutu, iste cunoscr"rtti sub
numele de anemie.In funcgiede cauzelece cletermin[ acettstrimicgor.are,
Amenoree exist[ mai multe tipuri de anemii. De exemplu, cloroza - cuioarea
verzuie a pielii,
Oprirea, incelarca menstruagiei,dupl ce, anterior, ciclurile menstnrife tru .*p[rud la tinerelefete gi care e insoEitlicle o reclucerea
frerulur ln hematii, fenomenin generalinexplicabil- este consecinEaunor:
deqrrs gu regulzuitate,poate fi normal[, fiziologic5. sall provocatl, pnto- r:egimud de slxbit exagerate,ce coincid cu cregterearapicl[ ain pfrioaJa
logic[. In timpul sarcinii, uneori in timpul allptdrii, in mod compensator pubert[gii qi insnlarea mensuuafiei. Existancl aceastl carenld ,r" nei
(in ,,interesulorganismului"femeii, pentru a nu-l sltibi pi mai true), in cloroza este considerat[ ca o fbrm[ apafte a anemiei feriprive - ,-.-in
cursul unei boli lungi, ui foarte glave. chiar ;i in convalescenface prin lipsd de fier.
unneazir, in cttz de subalirnentafiesa.uinfometare total[ (inanigie) dupit Existir divese cauze..cepot generaanemii: piercleri continue cle sdnge
un toc neryori putemic,^ [a menclpauztl,in toate cazuile enLlmerate (hemoroizi,hemoragii,ulcert4ii); carcnlain fier; lipsa cle vitaminti Biz;
amenoreeneste nomalir. In irfecliuni ale apilatului genital, apiuute dupti deficienge in activitate?rmriduvei osoise; anomalii ereclitue etc. prin
radioterapie.in deregliiri rniLjorehormonale,amenoleerreste ptrtologicit, reducereanumfuului de globule roqii este ingr[dit tr-anspoftulnormtrl trl
anormall. Noi v[ r'ecomturd[mo cur[ complet[ de muqegel,in cAz cir, oxigenului de cine sAnge,qultg olgane din corpul otien.sc fiincl pu-
deqi aqi nriscut qi nu mai al[praEi,degi sunte]i s[n[toas[, deEi mLncagi ternic at'ectzrtede lipsa acestllia.Anemia se manifestii prin paloareafe1ei,
bine, deqi, dacir agi zrvut un loc nervos v-aEi tratat qi nu exist[ nici o insomnie,irascibilitate,obosealti,acceler-ruea pulsului Ei tr'respir:aEiei.'in
ulmrue neplircut[, totuqi sut'erigide zunenoree. cazul anemiei pernicioaseapal' Ei tulburhri ale-sistemuluinervo,s.tjatorit[
de$adflrii .sangelui,la unele tipuri ale maladiei poate apflrea icrerul sau
Ccai de muqefel mirrirea splinei.
Din flori protrspirtculese.pe rimp insorit (sau uscate),opflri1io lingur:iE[ Tratamentul depinde de tbrma bolii.
plinti-ochi cu 250 grame de apziclocotitit,Ii.sagiceaiul sir infbzezepufin ln.cazul. hemoragiiloracute, fl'trnsfuziacle sdngeeste mijlocul cel mai
gi strecuragi-l.Beli cam Lln liuu pe zi, cald. indicat.gi s.igur.Anrnci cirnclpierclerilecle sAngJdurcaziro perioaclirmai
lungir.de timp, trebuie inlirttuauiin primul rflid cauza c" i.-r, genemt.
Baia general6 cu muqelel Deosebit de utiki este o alimentalie bogard in fier
Opiuigi patru pumni de flori de mugepl, Iirsagi-lesd trag[ cam o jumiitate ;;i vitariirra c,
constAnddin organe(i{mir, rinichi), drojcliecle bere, spanac,p[sat, caise
de or[ (le puneli in doi iitri cle apti clocotit[) ;i strecuraliinfuzia. Irlorile
punef-le infi.un sirculegcurat de pinzit, inchis bine la gurd. Totul se ;;i piersici usczrte.La fel de importante ,suntevitarca efbr-turilbrfizice gi
somnul prclungit, rcconfbrtrnt.
amestec[ in apa de baie, pe ciu€ e bine s-o tacegi,c2it mai fierbinte,
seara. Apa sir nu v[ ueacl de zontr inimii, in camera de baie sir fie Urzici
cald, cAnd iegili din cadir illbrdczrli-vir direct cu un halar gros, puneli-vir
ciorapi groqi in picioale qi intrali in par. Dupd ce r'anspirtrli bine, fdn f-agtyl cir vrzica congine substanfe ce contribuie la formiu'ea
-terapia
hemoglobinei,este deosebit de utild in anemiilor. o lingurigl
schimbagi-vricu o pijama goas[. ciilduroasir. vxrtbitir cu tiunze de urzici este suficientd pintru o cealcir cle ceii; ie
op[regte cu trp[ fierbinte, se lasti ,,sti fi'ag[" circa o jumtitate cle minut,
Conrprcsc cu rnuEefel se sh'ecoiu'it,dupir cile se bea cu inghilittu'i mici. se recomand[ pAnl
Ttuntrgio ctmd de lapte in clocot pesreo lingurd vArf'uitirde mr-r;e!el, Ia patlu clrri de ceai, zilnic
l[strgi totul sti stea pulin, strecura$-l qi facef comprese calde car.e le
quneli pe regiuneapelvianii. Deasuprapuneli o pAnz[ Llscat-i-r, incirlzitfl. Crefigoari
Cind complesas-zrrircir, inmuiagi-o-clin'nou-inldptele cu mule1el,cald. se foloseqte_ o linguri![ plinl-virf cu creliqoar[ la o ceagc[ de ceai, se
toamd ap[ fierbinte peste ea Ei se lastr sri ,steao jumxtate cle minut. Se
Pernd cu rnuqefel strecoarti qi se beau, cu inghifturi mici, p0n[ la nei cirri de ceai pe
FaceEiun slculef, umplegi-lcr.rflori, coaseli-ila gr.rr[,incirlziEi-lir] cLrptor zI.
salr pe sobti, qi flnegi-l pe pintec, cAt mai cald.
TuriEi mare Se incing, Ttt:o _ggaie,250 grame de untur[ curard de porc gi se presartr
Se ia tot o lingurip plin[-ochi din planta mdrungiti, se optueqtecu apl in ea o mdnd plind de gtrlbenele (frtrnze, flori Ei tulplnD.-Se afteapttr
tjerbinte gi se lasal s[ stea o jumdtate de minut. Se strecoa'{, apoi se s[ se ridicq spum] se mestec[ bine gi se ia tigaia de^pr foc. 56 prine
consumzi.zilnic. dou[ clni de ceai. un capac gi este llsati sd se rtrceascl peste noapte. Iii ziua urmtrtbare
ry mai incdlzeqte pugin vasul, conginutul se paseazdprintr-o parrzdcurat[
Mic bitter suedez de in, se storc frunzele, florile gi tulpinile, iar alifia asfel- obginuttr se
impreund cu ceaiurile menlionatese bea, zilnic, c0te o lingurili de bitter ptrstreaz[ in borcane cu capac.
suedez,amestec0nd-ocu o jumltate de canl din ceaiul pe cffe il folosigi
in ziua respectiv[. Iar jum[tatea asta de cand se imparte gi ea in doud Comprese cu mic bitter suedez
po4ii egale: una se bea inainte de micul dejun, iar cealaltd duptr. Dupd ungerea zonei afectate cu alifie de gdlbenele, po4iunea respectivl
este tamponati gi acoperittr, cu o bucattr de vattr, suficient de male,
imbibatd in bitter suedez. Peste ea se mal pune un strat de vatd uscattr
Avort imingnt, vezi Prevenirea pierderii sarcinii $i apoi o folie de plastic. Se fixeazl compresa cu o faEtr curatd gi se
line maximum paou orc

Avort SpOntan 7 vezi Prevenireapierderii sarcinii Fortifierea fibrelor uterine


Crefigoarl
Se ia o lingur'[ plinl-ochi de plante gi se opdre$re cu 250 gr-ame de
Carenfa .fierului, vezi Lipsa fierului apd clocotitd, se lastr s[ stea pufin, se strecoar[ gi se beau, zilnic,
incepdnd din luna a III-a de sarcin[, una-dou[ cdni de ceai.

Expulzarea mai u$oari x placentei, veziSarcintr HemOragii dupi nagtere, veziMetroragiipost-partum

Flebiti / Inflamafia venelor Inflamafia venelor, vezi Flebiti


Este localizati in special la membrele inf'erioare gi se poate complica
prin coagularea s6ngelui la nivelul po4iunii inflamate (u'omboflebitl).
Apare in cirrsul unor inf'ecgii sau dac[ exist[ varice. Liuzie, vezi Nagtere
Podbal
Se spal[ f'runzele de podbal proasp[t culese qi se suivesc cu sucitorul
de aluat pe o plangetdde bucltdrie. Terciul obfnut se amestec[ cu fiiqcfl Lipsa fierului / Carenfa tierului
proasplt{, iar pasta rezultati se intinde, in strat subgire, pe venele in- Lipsa - carenla - fierului in sflnge apare fie ca unnare a unui regim
flamate. Zonele astfel unse se panseazdcu o tag[ curat[. alimentat dezechilibrat, fie datoritd faptului ctr nu este bine absorbit,
metabolismul nostru fiind deficitar, fle, in fine, pentru c[ organismul,
9agul popii degi absoarbesuficient fier nu-l ud.lizeazd, cum trebuie.
Inn'-o gileati de cinci liri de zrp[ rece se pun la inmuiat dou[ mAini
pline de caEul popii qi se las[ 12 ore. Apoi, a doua zi, amestecul'se Urzictr
incdlzeqte gi se strecoar'fl.Cu lichidul acestase fac bli, ce vor dura 20 Ceaiul pregdtit din frunze proaspetede urzici ajuti la cre$tereacantiullii
de minute, la brale qi la picioare. de fier din organism. Se opfuegte o mAn[ de frunze proa.spetecu o
ceaqcl de ap[ clocotiti, se las[ o jumltate de minut la infuzat, se
Alifie de gilbenele snecoar[ gi se bea cu inghigituri mici. Se vor consuma dou[ p0nli la
Un remediu bun impotriva inflamagiilor venelor este alifia de gllbenele. trei cini de ceai, repar{zate pe toati durata zilei.
M0ncirimi vaginale lasti o jirm[tate de minut sil infuzeze qi se strecou'[. Se face apoi
Spdlituri vaginale cu infrzic de coada goricelului pauzd de fiei slptdmAni, dupd care se incepe din nou cum de pa
Se pun dou[ lingurile vArt'uitede pltrnte in 500 grame de apti proasplt s[ptdmlni.
fitud, se las[ sX tragzi,se shecoar[ qi se lasd s[ se r[ceascir pugin. Cu
inf'uzia czlld4ir se fac spirllturi, cu iligatorul qi canula vaginalir,$i exteme Vffsc
gi in interioml vaginului. Se lasf la inmuiat, timp de 12 orc, ?nu-o ceagc[cu trpirrece, o lin
cu vflrf de vAsc.Apoi amesteculse incllzeEteEi se snecotuii.Pe du
Bii de gezut cu coada goricelului unei zile se pot bea p0nir la nei c[ni de ceai. Este indicat a se
Se lasir la macerat, peste noapte, 100 grame de plante inn'egi, uscate, cantitatea zilnic[ intr-un termos.
in pahu liu:i de ipd rece; a doua zi se incdlze$temaceratul,se strecoar'[
pi se toan[ in apa din cad[. Rinichii bolnavei trebuie s[ fie acoperili Coada goricelului
de apa caldl. Baia du'eazd,20 de minute. CXnd ieqili din cadir nu vir Se optireqteo linguriE[ vflrtuiti de coada qoricelului cu o ceagc[ de
qtergeEicLr prosopul, ci imbldcafi un halat Eos de baie gi str4i apa in clocotitii, se ltrsf, s[ stea o jumtitate de minut, se suecoard ;i se be
pat, timp de o orl, ca sii nanspirali. pe durata zilei, dou[ pflnti la uei clni de ceai astfel preparat.

Menopauzd I Climacteriu / V6rst5 critici Baie de qezut cu coada qoricelului


Se recomandl, o datir pe sdptlmAnfl,o baie de Eezutcu coada goricelu
VArsurcriticd a f'emeii (climacteriul) se instaleazd.,\n mod normal, inue Se lasl la inmuiat, timp de 12 orc, 100 grame de coada qoricelu
cel de-al 45-lea qi cel de-al 50-lea an de viagi. Ovulagiaregulathince- intr.o gileatir cu cinci litri de ap[ lece. Se incilzegte apoi
teaz[ neptat ;i, odat[ cu ea. $i menstruafia. le 2O
se strecou'ti qi se adtrugtiin apa din cadir. Druata btrii este de
Deseori apar, chiar inainte de disparigiamenstruafiei,per-tubtiri specifice. minute. Cflnd ieqim din ap[ nu ne vom gtetge cu prosopul, ci vr
Acestea se datoreaz[ incetirii activitdlii oviuelor, ceea ce rue ca urmale imbrdca un halat de prosop gros qi ne vom blga in pat, pentru
absengahormonilor feminini estrogeni.Organismul trebuie s[ se obiqnu- harlspirabine, timp de o or[.
ittsc[, mai intAi, cu o atrue situagie.Femeile se plflng, la menopauz[,
de tulbr.rrirriale ritmului cardiac, hipertonie, tulbur[ri de somn, de pre- Amestec de ccaiuri
siune a s0ngeluiin cap, de indispozigiictu'educ deseorila irascibilitate, Amestecul se preput din 25 gl'ame de floli de aurricfl,50 grame
descurajare,crrzede lacrimi qi depresiuninemotivate,buf'eui de cXldurd rldlcini de valerian[ (odolean),25 grame lichen de Islanda, 25
Lu'mat€de transpiragii,arneEeli,cefhlee. Toate sunt rnodificflri ale stdrii
de r"oiniEi,25 grame de coada qoricelului qi 25 grame de salvie. Se
de spirit duor:ate lipsei hormonilor, care ins[, h€ptat, sunt dep[Eite.
o lingurili plin[-ochi din amestec, se opfuegte cll o cea$cir de a
Virsta critic{ este o cotiturd importzrnti in viafa unei f'emei. Recoman-
ddm cirteva.piantedin faumaciaDomnuiui ctue vL vor ajuttr s[ fieceli clocotiti. se las[ s[ trag[ o jumfltate de minut, se sfiecoar'l ;i se
mai ugor prin aceastflperioad[ de t'anzigie. cu inghiEituri mici, diminez4a,pe stomacul gol.

Cre[igoari
Pentru o cealcir de ceai se opfu'eiiteo linguril[ cu virf de creEigoarir Metroragii post-partum / Hemoragii dupi na$te
cu o canl de apfi clocotitir, se lasl sX tragl jumltate de minut, se
strecouti. Se beau, inghilitur[ cu inghi$tur[, plinl la trei ce$ti de ceai VAsc
pe zi. Cetriul se face cloar prin rnaceriu'elzr rece. Se pune o linguriEl
nti-ochi de plzrnte in 250 grame de apti rece, se lasti sii stea o noa
Traista ciobanului intreagir, dimineapr.se incirlzegtepulin pi se strecoar'[.Se beau do
In perioada vArstei critice se r€comandXo curi regulati cu ceai de ceaiuri pe zi. Tcltrt[ cantitatea se pregtiteqte o dat[ 6i se line intr-
traista ciobanului. Timp de patru siptimflni veli bea cAte dou[ ceaiud, temos, pe cil:e l-am clirtit, in pretrlabil, cu ap[ fierbinte, ca stl
leprulizate in mod egal de-a lungul unei zile. Pentru fiecare canit se
cald.
opiueqte o lingurili plinir-ochi de plante mdrungitecu apir clocc'rtitit,se
Nagterea gi dificultiitile ei Alifie de gtrlbenele
Se incing 500 grame de unturd curattr de porc, se pun in ea cdnd
NaEterea normall sau la tennen este un proces fiziologic declanEat la patnr mlini pline de gllbenele (flori, frunze gi tulpini) ttriate mdrunt,
finele celor noud luni de sarcintr, in urma chuia fdtul este expulzat amestecdbine gi dupd ce totul a fdcut spumd, se ia vasul de pe I
natural, fhr[ complicagii. Dar ea poate fi gi patologicl (avAnd complicalii se acoper[ gi se las[ s[ se rdceasctr pdnd a doua zi. Dimineap
ce privesc atit copilul cAt gi mama), poate fi prematurd (inainte de inctrlzeqte pufn conginunrl ca s[ curgl ugor, se trece printr-o pdnzl
termen, in lunile a Vtr-a, a VIII-a, a D(-a), spontanl (aproape ftrrl tifon curat, se storc bine plantele rlmase in p0nzd gi alifia se pune
dureri, ,cflt ai clipi din @hi"), ori provocatl (de duratd, cu declangarea borcane curate, inchise ermetic.
connac$ilor gi a dilat{rii c[ilor de naEteremedicamentos, ori prin apli-
carea forcepsului sau prin cezariand),unicd (un singur copil) sau multipl[ Prevenirea generali a bolilor de femei
(gemeni). Actul naEterii are patnr perioade succesive:'dilatareacdilor de
na;tere, expulzarea fdtului, expulzarea placentei, primele ore ale lduziei. Organismul femeii are o activitate hormonaltr deosebit de r
Existd citeva plante ce sunt deosebit de bune in difrcultigile ivite in dublattr de o componentd psihic[ particular[ specificd ,sexului
timpul nagterii. fapt ce genereazd,de multe ori, o sensibilitate mult mai marb fap
imboln[viri, de factorii externi, de stres. Ceaiurile de mai jos aduc
Drtrgaictr echilibru, un plus de sdnltate, naturale.
Apreciatd inc[ din wemuri strlvechi, de femeile cu afecfuni uterine, ea
era utilizati intr-un mod foarte interesant in timpul naqterii: tot patul Crefigoartr
femeii ce urma s[ nasctr era acoperit cu un strat de plante, pentru a-i Planta este cunoscutil de foarte mult timp pentu puterile ei ti.mldui
uqura durerile. $i se pare c[ uleiurile volatile degajatede dr[gaicl ajutau. in multe boli specifice femeilor. De aceea este bine s[ fie f
Recomandtrm,in caz de dureri foarte mari, sd se bea ceaiuri cildute, preventiv. Se pune o lingurila plin[-ochi de plante intr-o cand cu
in reprize mici, doutr-trei inghifturi, intre contraclii. Se opfu'egte o clocotittr, se las[ o jumdtate de minut $i se sfrecoar[. Pe durata
lingurip v0rfuittr cu plante cu o cantr de ap6, se lasd s[ tragd un minut, zile se beau doul pdnl la patru ce$ti de ceai.
se strecoarl.
Urzictr moarti
Mic bitter suedez Se optrregte o lingurild cu vf,rf de urzictr moarttr, alb[ sau galben[,
Utilizdrile lui sunt multiple. Nagtereava dura puFn, deci durerile lor o cantr de ap[ clocotittr, se lasd s[ stea o jumdtate de minut qi
vor fi mai mici, dilatarea se va face rapid, expulzia va fr uquratd, dac[, strecoar[. Pe durata unei zile se beau, inghifturd cu inghigitur[, d
in ultimele 14 zile de sarcind, se ia, dimineala gi seara, o lingur[ de ceqti de ceai.
bitter. Placenta este expulzatd ftrrtr dureri dac[ se d[ lluzei, o dattr la
dou[ ore, o linguril[ plin[ de bitter (bineinleles, pdn[ este eliminat[). Prevenirea pierderii sarcinii (a avortului sponta
Dacd apar dureri postnatale sd i se dea mamei, trei zile la rAnd, sau iminent)
dimineala, pe stomacul gol, o lingurtr plind de bitter in vin rogu, dup[
o jumdtate de ord sd fac[ o plimbare scurttr, apoi s[ m[nAnce odce Trebuie fdcuttr o deosebireintre avornrl spontan, dar accidental 9i,
numai lapte nu. Dac[ apar inflamalii la venirea laptelui, ele sunt inde- general, izolat, qi avorturile iminente, succesive sau repetat€' c
ptt'tate rapid prin aplicarea de compresecu mic bitter suedez. Bitterul numeroaseprobleme, in special legate de prevenirea, evolugia qi
s:eia diluat, in ceai de plante sau trp[ (dac[ nu exist{ alte indicagii), o mennrl lor.
lingurd la o jum[tate de can[ sau o lingurild inff-un sfert de ceagc[. Spre deosebirede cel provocat, avortul spontaneste,dac[ se poat€-st
Este bine s[ fie luat inainte gi dup[ mese,jumltate-jum[tate. Compresa aga, un fel de na$tere normal6, dar !a o vArstd anormalfl a embrion
se face dintr-o bucat[ de vattr, de celuloztr sau o c6rp[ de in curat[, sau fdtului. El deiurge de obicei fId prrcbleme,hemoragia,infeclia
mfuimea ei este in funclie de zona pe care trebuie s[ o acopere' pe ea alte accidente legate de pierderea sarcinii fiind foarte rare.
se picur[ foarte pugin biiter gi se lastr pe locul bolnav, ca s[ aib[ efect, Semnele ce indic[ existenla pericolului de a pierde sarcina sunt:
inG dou[ gi patru bre. Dacd e'ca, bine suportattrpoarc q $nut5 9i o-n9ap1e sAnserfi-
sAngerfui, uneori
uneori aDroaDe seamtr.fEr[
neblsate in seamtr,
nebngate fdr[ dureri, sAngelef
dureri. sAngele
lproape
intreagd. Eite- obligatoriu ins[ inainte, locul s[ fie uns cu alifie de ro$u sau negru, gi care se repet{ dureri sub formtr de crampe uq<
gllbenele. ori dureri in zona galelor (lombar[); contracgii repetate ce anunti,
obicei, inceputr-rltrvortului; iar cind sAngerareaeste abundentt"t,fiecvenp tegte op[rind, pentru fiecu'e cetrqcirde ceai, o lingurild cu viut de uzici
;i intensitatea duterilor crescutir, avorlul s-a ptodus. cu apti clocotitir. Dup[ ce a sttrt o jlrmirtate de mjnut se strecoatti gi se
Femeile gravide, ce au piexlut deja o sarcinri, oti au primele douir bea" cu inghiEitrui mici. Se vor consuma ptnii la patru clni de ceai pe zi.
categorii de simptome, este bine sit utilizeze ceaiurile de mai jos. In
momentul cirnd incep sir se declan$ezecontracfiile, tratarnentele pe carc Coada goricelultti
vi le recomandlm pot fi inutile. Se op[reqte o lingurilir cu vArf de coada qoricelului cu o carli'r de apir
clocotitir, se las[ o jumiitate de minut qi se strecoari. Cerdul se bea,
CrcIigoard cn inghilituri mici, cilte trei cefti pe zi, rcparriztrte pe toatir dutata zilei.
Pentru tr preveni pierderca stucinii, femeia gravidd ar trebui sir bea, dupti
luna ar treia, ceai de creEigoarti.Se opflreqteo lingutigir cu viirf de plaurte RostopascS
cu c) cana"rde itpir clocotitir, se lasir la infuzat o jum[tate de minut gi Se pune o lingurili lttsii de rostopascit intr'-<l ctrnit cu apir clocotitl, se
se str€coiu'it. Se vor bea zilnic pafiu ce$ti de ceai. lasir sir infuzeze cl jumdtate de minut, se stlecozlfir.De-a lungul zilei se
beau pAn[ la n'ei ce$ti de ceai.
Fag
Lirstarii tineri de firg itu o acliune beneficti, de prevenire a avortului, Cicoare
dacit sunt fblosili o perioadir mai indelungat[. Se tierbe o miinir de Penfiu o ceaqcircu ceai se opitrelte o lingurigit plinit-ochi de cicotu'e cu
irfufuri de fir-rnzetinele, proaspirtculese, intr-o jumirtate de litnr de lapte. itpir clocotiti, se lasl sit tragit o jurniuate de minut, ttpoi se strecoaril.
In tierturtr suecurati"rse amestecir un girlbenug de ou ;i compozigia se Se bea, dirnineaga,o canir de ceai.
leagl cu un sos de fitinii, asrf'elincAt se obEine o supri. Timp de cirtevtr
slptitmiini sau, fiLrir nici o rctinere, chiar qi ciiteva luni, se poate mAnca Regenerarea singelui 1 vezi Prirncnircasf,ngclrri
o porlie de supir la cin[.

Cimbnr Sarcini
Pentrn o cearrscti de cetri se optireqte o lingurigir cu vArf de cimbru cu
apd clocotit[, se lash o jumiuate de minr.rt sI tla-u[. se su'ecotu'[. Se Este periotrda din viapr t''emeii in al ciu'ei uter se dezvoltit produstrl de
beau, inghiEiturir cu inghigiturir, cdte douir cirni pe zi. concepfie, din momentul f'ecundagieipitnir la naqtere. Eit dureazt"tcit'ctr
280 de zile, dar pentru a $ti exact cind o s[ naqteli v[ of'erim o rnetodir
Amestcc dc ccaiuri toille simpl[ cle calcul: dacit prima zi a ultimei menstrc a fbst 23
Se runestecticregigoarirgi coada ,soriceh,rluiin cturtiti4i egale. Se opiueqte noiembrie + 7 zile : 30 noiembrie - 3 luni : 1 august - aceasta este
o linguritir virtuitti clin acest umestec de plante cu o cealcir de apti clata la crue trebuie s[ naltegi. in tirnpul sarcinii se- disting trei etttpe:
clocotitir, se lasl o jtrmritate de minut sir stea 5i se strecoarir. Se beau, 1) mama tue trmeleli, gt'eguri,repulsie talzi de unele alimente sau doringit
inghiliturzi cu inghilituri, douir pAnir la trei ciini pe zL. vie ft4ir de altele; dispale menstrltrlia: 2) incepe sir se echilibt'eze netvos,
qi e posibil sir-i apru'ti striuri roi;letice pe trbdomen; 3) apar ttrlbrudri
circulatorii gi cle eicrelie. se simi miqctir:ile ftitului, se miqcir din ce in
Primenirea sAngelui/ Regenerareasdngelui ce mai greoi. Dar este posibil, qi nu de multe ori se intfimpll it$tl, ca
Majoritateu suf'erinlel<x'noastre se dat<u'escqi ttrptului cir in siurge se szucina stl cleeze multe neclzuri t'emeii. Toate mcldificiu'ile entllnerate
acurnulenzt-rcantitfli mari de substangeacide, impuritrili, reziduur:i, iar mai sus pot fl intense, creiind o satcinti ,,gl'ett de dus" sau nlitma poate
el nLr le poate ,,tclpi"! O^ cr,u'ri cu dor"rir-ttei ceaiuri, a;;a cLurr vzi sir aibir ea insEi cl sede cle suf'erinle cronice - tulbr"rrtfi heptrto-biliare,
recomandirm, thce minuni. In plus, globulele imbiitrAnite vor t'i inlo- gastrice, digestie leneg[, clezechiliblecardio-vasculate,afecgiuni-.alener-
cuite clr irltele noi, abia f'ot'mate, tinere, cLlr:rte, ceea ce e tbarte vilor sau di ntrturit p,sihicir-, cale se pot accentua ,si devin din ce in
-aviintl
impoltant pentru sdnritate. ce mai greu cle *.,portnt. f-emeiagnviclir npa-numita strrciuti t<lxicit.
IatI cAtevtrceaiuri ce vr"rvor ajutit sir neceli mai ugor peste toate ilcestea.
[Irzicd
Uueori sr.rbestimiitflin privinEn puterilor ei tiuni'rduitoare,trzictr itjut[ nu Coada goricelului
numai la cur[firea slngelui, dzu' ;ii Ia regenerarca lui. Infuzia se pregir- Dacit aveli amegeli gi greEuri begi cflte 9 citnir de ceai pe zi. opirrind o

26
27
lingutitl plintr-ochi cu planta bine mlrunlitl, Hsand-o sd infuzeze un
minut gi strecur6nd apoi infuzia. Sterilitate
Sterilitatea femeii imbracd, unnare a multiplelor cauze ce o genereazd,
!{ic bitter suedez unul din urmtrtoarele aspecte clinice:
Incercaf, dimineaga gi seara, s[ luagi, diluattr intr-un plhlret de ap[, o I - Calea spermatozoidului cdtre ovul este blocati;
Iingurild de bitter, dac[ aveli vlrslturi permanente. 2 - Nu existi ovul disponibil pentnr fecundare;
3 - Ovulul fecundat nu se Poate instala in uter.
Gtrlbenele, pIpIdie, pfflagfuil ingust4 urzici Cauzele sterilitllii sunt foarte diverse: matformalii ale vaginului, obf,rra-
Oricare dintre plantele de mai sus, ori un amestec din ele, v[ poate rea orificiului uterin, incompatibilitatea cu spenna b[rbanrlui, compozigia
compozitia
ajuta in caz de suferinp hepato-biliare. Se face o infuzie dintr-o lingurilI chimic[ a lichidului seminal, deficienp ale consti
constitugiei anatomice a mu-
plind-v6rf opdrittr cu o can[ de ap[ clocotiti, se las[ pufin ,,sd tragtr", coasei uterine, miom (tumori benigne), obnrarea trompelor ca umnre a
se strecoardqi se beau una-doutr'clni pe zi. avornrrilor, sarcinilor extrauterine, a bolilor venerice, a tuberculozei, pre-
cum gi perturbatii in dezvoltarea ovulului prin secregia defectuoasd a
Sundtoare hormonilor sexuali primari qi secundari.
Se recomand[ in cazul in care gravida este nervoasi, surescitatd, are
insomnii. Se optrregteo lingurip plin[ de suntrtoarecu o cand de apl V6sc
clocotittr, se lasd pulin s[ tragd, se strecoar[ qi ceaiul se bea ctrldug Femeile, a ctrror dorinli de-a avea un copil nu le-a fost implinitd, or
seara, inainte de culcare. trebui str ia zilnic 25 de picdturi de suc de vdsc, dimineap, pe'stomacul
gol gi seara, inainte de Culcare. Pictrnui de v0sc .s9 Sdseggln farmacii
gi magazine specializate in vfuizarea plantelor medicinale. Dac[ dorili sd
Sllbiciune in"pu*p dumneavoastr[ pergonal picdturile, va trebui s[ luaf v0.1cProas;
pdt-cules, s[-l sp[la1i bin-e,s6-i anrncagibobiple (fructele) gi sd-l plesagi'
Obligeant ince umed, intr-un storc[tor de ftucte. Sucul proasplt poate inlit$ra
Cauz.asctrderii anormale in greutate, degi alimentagiadumneavoastr[ este sterilitatea femeii!
hrtrnitoare gi indestul[toare, poate fi un dezechilibru al metabolismului.
In acest caz, efectul rdddcinilor de obligeanl are rezultate destul de Tulburiri hormonale
promiltrtoare. Dar gi persoaneledeosebit de slabe, ciu'e au ajuns astfel
din cauza lipsei hranei, ar trebui sd bea ceai de r[ddcini de obligen[. Echilibrul hormonal est€ foafte important in viala femeii. Menstruatia
Dup[ ce au fost bine mtrnrnlite, se pune g lingurip rasl din ele intr-o sarcina, viala sexual[, nagterile, avoiurile, toate risc[ s[ tulbure sistemul
ceaqcbcu ap[ rece gi se la.sd 12 ore. Se inctrlzegteapoi amestecul, se endocrin.
strecoarl gi se bea" inghiliturd cu inghi$turd, inainte sau dupd fiecarg Cura de vflsc, ca ,,rcgh de intrelinere" a activittrlii hormonale normale,
mas[. Ceea ce reprezinttr aproximativ gaseinghiginrri pe durata unei zile: este foarte eficienttr.
nu este permis si se bea mai mult Oe o canr Oe ciai W zit inueaga
Vtsc
cantitate necesar[ se va pdsua intr-un termos. Se las[ la inmuiat, intr-o ceagcl cu ap[ rece, fimp de 12 ore,-o lingungl
plintr cu vA.sc.Apoi -*"*tol se inidlzeqte 9i sl strecoard. Se vor bea
Baie generald cu obligeand boua ceni pe zii una dimineap gi una iea6. Este practic s[ ptrstrlm
Se recomand[, suplimentar fatd de ceagca zilnictr de ceai din r'[d[cini ceaiul pentru o zi intreagl intr-un tennos.
de obligeand, ocazional, cite o baie .complet[ cu aceeayi plantd
medicinal[. Se pun 200 grame de rldlcini de obligeand la inmuiat in
cinci litri de apd rece gi se lasl 12 ore. Se incdlzegteapoi, a doua zi, Varice
arnestecul, se strecoar[ gi se adaug[ la apa din cadd. Zona inimii Sunt dilatalii patologice, permanente,ale venelor, datorate ryei.ppasrc-
persoanei suferinde tiebuie sd fie deasupranivelului apei. Durata b[ii circulalii O" ftttouo-"t" a'sAngelui
-la sau apar ca urlnare a flebitelor
este de 20 de minute. CAnd ieqif din cadd'imbr[cagi un halat gros de acestea fiind foarte fuecvente femeile bbere, ori la cele ce sunt in
baie gi stafi in pat timp de o ord, ca si tanspirati zdravtln. puioada de ctimacteriu (La menopauz[). Mai pot aplrea varice 9i in

to
galb,enir.Se
pericladade sarcin[, in cazul unei tumori benigne cu evcllulie rapidfl,
jgmltate de litm-opdresc trei linguriEe pline-ochi de urzicir mo,u12icu o
sitr.ratlla nivelul organelorgenitale,dar ele rcgresenzitr:apidodatl cu de apti clocbtit[, sb la,sirsir tragfl jumtitate cle minui.
naftereil sau dup[ operarcatumorii, deouece cclmpresiunea suportntirde cu.decoctul astf-elpregtitit.seumezesccomprcsele-carle se ageAzr-r,calcle,
junll geunbelor.
venele membrului int-erior- generatl de crcqtereaprogresiviia fltului !n !9t.pt1i bun rnijloc esre ins[ prevenir.eti,qi *.rirtn
in uter, ori de m[rilea volumului tumorii - dispare. inczi din anii tineretii: limitarea firmatului, multir miqcar.e,gininnstitlr--a
pic ioiuelclr, inctillflminte slnltclasir.
Baic de gezut cu titdneasi
Se lasir la inmuiat (mtrcerat)200 gramede fiunze (praaspetesau uscate),
timp de 72 ore, irr cinci litri de trp[ rcce. A doua zi, totul se inchlzeEte.
B. Suferinle legate de ciclul menstrual
se strecoarflEi se adaug[ in apa de baie. In cadir trebr.riesir fie <r
cantitate de api suficienti penhu a acoperi rinichii pelsoanei sr-rf'erinde. Amefeali
Dumta biiii este de 20 de minute. La ieqireadin ap[ nn vr"r$teryeficu
in cazul trmegelilor este vorba nu de o boirld, ci de un sinrptom care
prosopul,ci imbrlcagi halatul de baie gi st 4i in pat, la cirlclurir,pentru
semnaleazfl existenEaunor tulburiiri in clrganism. In sinraliile -chiu:mai grave
a trimspira bine timp de o orir. .pu qi grcfud, scAntei in faga ochilor,- tlanspilagii qi leiilnur-i.
Asemenea qize de amegealirpot sir dureze de la cdteva secuncle pAnir
Alifie de turifi mare la cAteva zile. Ele pot fl de la inceput putemice sall por cl€$te treptat
Se inc:Ilzesc,intr-o tigaie, 250 grtrme de unturd cumtd de porc. Se in intensitate. Existir cauze btrnale care le declanqeai[, cum ru. fi cl
prcsatzi,in Llntul'aincins[, douii mirini pline de turiEirmare (fiunze, flori cldere de tensiune uterialti, ridicuea pretr rapidii din pat direct in
qi tulpini, tiriate miilunt), se las[ s[ se riclice spuma,se amestectiqi se piciozue, un efbrt prelungit; du pclt sir fie datclrate gi unor. boli clintre
ia de pe fbc. Tigaia acoperitirse lasl peste norpte sir se lXceasc[. In cele mai serioase. Tulbr"rrlrile de irigaEie a crei-erurui, migrenele,
ziua urmiitoare,amesteculse mai inciilzegte<l datir gi se strecozuir printr-o menstnlalia dureroasf,, aburdentti, menopauztr,iutedoscleroza, apirrute Ia
pflnz[ de in curatiu se storc restrrile de plantir,iar ulitia astf'elobginurtir v0r'ste mtri inaintate, pot, de asemenea,sri genereze amepeli. Ffu{ a avea
se p[snezrzl in recipiente cu capac. Resturile de pla.nte(fi'r"rnzele,florile cclnsecinle gave gi tdrii a fi semnele unei imbolniviri, senz?rliile de
5i tulpinile rirmasein sirculeprlde pinzir) p<lt fi folosite imediat drcpt amegeal[ ap[rute in cazul unor cirlf,torii cr.r rnagina, avionul, vapornl, clri
ctttaplasrnede pus dilect pe varice. Zclneleafectittede viu'ice sie vor' in timpul ascensiunilor montane sau a urciuii in ecliflcii fbarie inalte,
unge zih'ric cu Lln stmt gros de alifie. pe sc[r:i exterioare, sunt Lltmalea arya-numitei,,boli de inirlgime". Cine
suf'er[ de hipotensiune arreriali tlebuie s[-qi rezele timp rnai ?nclel.rngat
Alific dc gSlbcnclc ptn[ s[ se ridice din pat. Ceaiul sau caf'eauapoate face, in trsemenetr
Alifir de girlbeneleeste,intocmai ca ;i cea de turiEdmtre, cleosebitde situaEii. adevtirate minuni. $i miglena pierde din intensitare dac[ folosim
eticace in tlatamentulvtu:icelor. atare lemedii. Foarte bun este Ei un dug rece. Cine dorelte s[ scape
Se incirlzesc,inff-o tigaie, 250 grame de untur'[ curatfl de porc. Se t'apid de starea de ameleal[ este bine sir se culce in pozilie orizon*dii
ptesat'it,in untura incinsir, ckruirrnilini pline de girlbenele(fi'unze,flori ;;i sit linir picioarele riclicate la verlicalft (rezemate cle un peiete. ori puse
gi tulpini). Se lasir sir facir spnn("r,
se arnestec[bine, se ia tigaiu de pe pe ni;te pel'ne, tltrcl nu poate sir fircir o trstf'el de ,.gimnistic:ti" f7u'[ cle
toc, se acoperzi;;i o llsirm s[ se rirceasc[pestenoapte.In ziuzrunnirtoare ajutor!). Cine tr inviifat, poate sir rezolve situagiaqi prin tr:ariningautogen.
vusul se inciilzegtepulin, apoi cclnlinutulse trece printr-o pflnzir de in
curatl. Frunzele,florile 6i tulpinile se storc. Alifia astfel obginutl se Leurdd
pune in recipienteinchise cll capac. Cu resturile de plante storu'sese Se culeg, primi.vara, fi'unze ploaspete cle leurcll, se spall Ei se consuml
pot fitce, de asenrenea, catapltrsme.Aliflrr de grilbenelese va intinde, crude, tiriate m[r'unt. Tot din ele se poate pregirti gi o salatl. De
intr-un str:rt -qlos, pe o fnyi de in ciue se inf76oru'[ in jurul zonei asemenea,le mai puteli zrd[r"rgala mincilurile de spanac sau facegi din
td'ectatede varice. Fzu;ase va schirnbazilnic. ele un pireu.

Comprcse cu trzici moarth Escngi de leurdi


Urt alt leac din grirdina Dornnului impotriva varicelor dureroasesunt Penhu a bene{icia de puterea tirm[duitoare a lerudei pe toatir duratir
irnpachetiuilegambelor cu fiertutir (decoct)de urzicri motut[, albil sau anului - prin Lrsciu'efmnzele iEi pierd mile palte din plincipiile active
- se prcglte$te o esenfi. Se umple o sticl[ cu frunze sau cu bulbi de comp^res[,pe fi-unte. Mtri ajut[ qi un ugor masaj al cregtetului capului
leurdii tniali mdrum, se toarl[ peste ele alcool alb sau rachiu de casl cu p0nza umezit[.
38-4AVogi se las[ sticla str stea, cel pugin doutr sdptlm6ni, la clldur[.
Din esen1trse vor lua de patru ori c0te 10 pAn[ la 15 piclturi pe zi, Re(eti de casi
diluate cu pugin[ ap[. se umezegte.un prosop tlauqat, mic, cu apx rece - astfel inclt s[ fie
umed, fdrzl sd se scurg[ ap[ - qi i9 gine peste noapre pe zona
-din el
Ventrilictr inimii. Deasupra s9-pune o folie cle piastic'gi aioi un prosop uscat,
Se optrrepteo lingurip cu vdrf de ventrilictr cu o ceagc[ de ap[ clocotit5, penuu pristrarcaclldurii.
se las[ str stea o jumtr1a1gde minut s[ tragd gi se strecoar[. Seara,
inainte de culcare, se bea, cu inghiftrni mici, o can[ de ceai. Anxietateo vezi Nelinigte
V6sc
Se las[ la inmuiat int-o ceaEc[ cu apl rcce, trmp de 12 ore, o linguritl
Cefaleeo vezi Dureri de cap
plintr de vflsc. Dupil aceea amestecul se incllzegte gi se strrecoard.Se
beau, inghi$tur[ cu inghiginrd" trei ctrni de ceai pe zi. Se recomandl Clorozl
ptrstrarea cantittrlii zilnice intr-un tennos. Este o fbrm[ de anemie speciticd tinerelor fete, datomti unui regim
igienico-dieteticdefectuos,crue coincide cu cre;terca r.trpidddin perio?oa
Coada Eoricelului de pubertue gi instalare.amensflualiei. se caracteri"eir[ prin icxderea
Se optrregte o lingudF vOrfuittr de coada goricelului cu o cantr de ap[ pronunlat[ a fierului din globulele rogii qi culoarea paiida, verzuie,
clocotittr, se las[ s[ infuzeze o jum[tate de minut qi se strecoartr. Se clonrtica, a pielii.
beau, inghiliturtr cu inghilituf[, una p0ntr la doud cegti de ceai W zi,
cdt mai fierbinte cu putinp. Esenfi de pcdicuf5
se g[segte gata prcpfl'ardin farmacii. Se vor lua, zilnic, cAte l0 picdturi
Piducel diluate in pugind apir.
S.eface un amestecin pdrli egale de flori gi frunze de pbducel gi, intr-o
can[ cu aptr clocotitd, se pune o lingung[ plin[-plin[ din arnestec. Se Urzici
las[ s[ tr4g[ o jumitate de minut gi se strecoar[. Pe durata unei zile Datoritti puterilor ei de regenelar€a sAngelui,planta vindec[ clorcza.
se beau, inghitlturl cu inghiginud, dou[ cegti de ceiri. Penfiu o can[ de ceai se opfteqte o linguri$ vartria de urzic[ cu apii
clocotitii, se las[ s[ n'ag[ o jumtitate cle minut, se strecotrrd.se beau,
inghi$turti cu inghigiturl, pAn[ la pabu ceqti cle ceai pe zi.
^Esenln de ptrducel
Inh-o sticld se introduq cantiti;i egale de flori gi fiucte de pdducel,
pnmsplt culese + pate ele se toamtralcool alb sau mchiu de caslu 38- 4Mu Cre[igoari
Se.pune o lingurild plin[-viuf intr-o cand cu ap[ fiafii, se las[ s[ uag[
Sticla trebuie s[ stea cel pufn dou[ slptdmflni la clldur[. Din esenta
o jum[tate de minut, se strccoar.[.Pe dur-ataintregii zile se beau pdnd
asdel preparattr se vor lua, zilnic, patru panl la zece picdturi. Itr trei cerytide ceai.
Mic bitter suedez
Obligeani
La indeptrrtarea senzaliei de amegealdajuttr gi bitterul suedez, folosit at6t
Inu'-o-ceagc[,se lasfl la macerat,in ap[ rcce, timp de L2 ol?, o lingurigl
extern cit gi intern. Se yor lua, zilnic, rei lingwip de bitter diluate cu msti de r[ddcind de obligean[. Apoi amesteculse incllzegte $i se stre-
pugin ceai sau ap[. Ca uz exteffl, poate fi de ajuns gi numai mirosirea, cotu'ai.Pe durata zilei se betru qaseinghi$turi, ceea ce corespundeunei
din cdnd in cAnd, a unui flaconaq destupat, in carc este bitter. De cdni de ceai. Recomanddmplstrarea claiului inu-un termos.
asemenea, se poate tuma pugin bitter intr-o linguriltr, aspirflnd apoi
picdttuile, incet-incet, pe nas. Se poate umezi o bucatil de pdrlzil 9y mic Drdgaici
bitter suedez, diluat tu putrintrip[, pe cru€ o aplictrm, in chip de Se opdregteo lingurigi cu vAr{'de dr.agaicfcu o cea$c[ de apl clocotitl,
se lasl sti intuzeze o jumirtate de minut, se strecclarirqi se beau, r[mfln[ deasupraapei. Durtrta bflii este c]e 20 de minute. Dup[ baie
inghigitrudcu inghi$mrl, douir pAnirla tlei c[ni de ceai pe zi. se
va imbrirca un halat gros, plugnt qi se va sta in pat inc[ o ott',, pent
r,
a transpirzrdin plin.
Crampe menstrale
Cicoare
Cimbru
o lingurigirplin[-varf de rirdrcinzide cicoarc se las[ la inmuiar, tip de
Se pune o lingurigriplin[ de plante intr-o can[ (250 grame) cu aph 12 ore,..inn'o.cetrgcric-u i.t.P[rece. Apoi se inc[lzepte a.mestecutqi se
proaspirtfitutii, se lasd sti intuzezeprcl de un minut ;i se strecotu[. Se
snecoarir.Pe durata unei zile se vor bea douti clni cle ceai. Este prirctic
beau douir cegti de ceai zilnic. sd se plstreze inheaga cantitatezilnicl infi-un temos.
Pcrnd cu cimbru
Baie de gezut cu coada calului
Se umple un pui mic de pernir cu flor:i uscate, se coase gtu'a pernei, 1(x) grame de coadacalului uscatii- cea mai trdecvirt[pentru uz extern
se ?ncXlzeqtein cuptclrr"rlincins (fErir tbc), seal?, intrinte de culczue qi este coada calului mal€ - se las[ la macerzrtin ap[ rece timp c],e12
se pune pe bazin. Se lasii toatd noa.pteir.
ore. Apoi, tr doua z.i, se incllzeqte trmesteculpAn[ la tier-beieqi se
toamf, in cad[. Cantitateade apir din cad[ va fi potrivitir astf-elincdt
Depresiune sr acopere rinichii bolnavei. Dumta b[ii este de 20 de minute. Nu ne
vom Dtelgecu prosopuldupir ce ieqim din ap[, ci vom imbrircaun halat
Este o tulbruzu:ea viegii psihice, ce afecteaz[ in special stiuea de spirit,
de baie Eos qi vom sta in ptrt inc6 o oi'ri, pentlu ca sx transpir:dm
persoanelerespectivefiind triste, indurerate,moroclnoase,neatente,dis-
zdra.vln.
uate. Asemeneers*iri, trpiu'utein unele cazuri dup[ na;tere szrula me-
nopauzii, considerrrtea fi fbtule greu de tratat, se pot vindeca fbarte Amestec dc ccaiuri
u$or cu plantele cle mai jos.
se amestecir,in phli egale, coada qodcelului,coada calului qi urzicd;
apol, pentru o ceaEclde ceai, se opiireqteo lingud(r cu vdrf din zrcest
SunStoare amesteccu apir clocotitti, se lasl sti tragii o jumtitate de minut gi se
O lingurigi plinti-vflrf de slrni"rtoruese opiuegtecu o cea$cirde apir su€coarir.Se va bea, cu inghigiturimici, diminealaqi serua,cAte <l ctrnl
clocotit[, se las[ sri stea o jumirtatede minut, se strecoan"r qi se bezru, de ceai.
inghigiturircu inghigiturir,douir pAnirla trei ciini de ceai zilnic.
Mic bitter sucdez
Baie dc gezut cu sundtoare
Se amestectio lingull de bitter suedezinfi-o jumltate de canl cu ceai
Se lasl la ir"rmuiat,timp t]e 12 ore, in ap[ rece, o glleatir plinit cu de plante. Cantitatea se ?mpru'tein doul porJii egale ce se betru cur o
suni.toa.reproaspf,ti,verde - se folosescfiunzele, florile ;i tulpinile. jr.rmltate de or'[ inainte gi dupir fieciu'e mai[, ceea ce inseamn[ trci
Apoi, zt doutr zi, arnesteculse incilzeqteplnii la fierbere gi se toarnit linguri de mic bitter zilnic.
in baie. Cantitateade apir din cadir trebuie rstfel pottivitti incirt s[
acopere rinichii bolnavei. Durata bdii este de 20 de minute. Dup[
baie nu v[ q;tergeficu prosopul, ci imbrlcagi un halat de baie pi
stali in pat o orl czr.sir transpirzrtri
zdrav[n. Se recomandiYrsirptiimflnal Dureri de cap I Cefalee
o. btiie de ;ezut ;i, in celelalte zile, cirte o baie de sunritotrrela Durerile de ctrp pot avea mai mr-rltecallze. Aproape fiecrare dintre noi
plcroiue. suf'er[, din cAnd in cAnd, de cefhlee, mulgi ins[ sunt afectali permanerrt
de ele. Canzele aparigiei lor sunt multiple, iar' ?n czutea deja ^apiuut[,
Baie generali cu cimbru -DurereA de cap gi migrcnele, veli gi,"ni informalii complete. [n cazul
Se umple o gtileatri de qase-optliui cu plirnte verzi de cimbru sall se de fa[[, cauza este undeva in cadml tulburiu'ilol ciclului menstu.rzrl,in
pun in ea 200 grame de cimbm Ltscat.Se trdaugl apir tece plnir cind puberarc sau la menopauzir. Este vorba de o cefhlee pasageri, c:e in-
vasttl se umple qi se lasir pltrnteles[ se inmoaie tirnp <]e 12 ore. Apoi, sofe;te sau precede ciclul, persistir la menopauz[, poate deveni rebelir
a doutt zi. trmesteculse incirlze$te,se stlecoar'[qi se :rdaugtiin baie. sau chial petrnanent[.
Ciurti&ttea de apf, clin ctidir va fi astf'el potlivitri incirt inirna bolnitvei sit
Se oplreqte o lingurili plind-vArf de urzici cu 250 grame de ap[, se capulur. Uompresase tixeazd cu o taql sau cu o panzf, de in qi se lasl
las[ o jum[ttrte de minut sd stea, se strecoar[ 6i se bea, inghiEitur'l cu s[ ac$onezedoufl ptn[ la uei ore.
inghilituri. Este recomandabils[ p[snaEiragiapenuu o zi intreag[ int- un
temos. Se pot bea ftr'l grijl p0n[ la doi litd de ceai de urzici.
Dureri menstruale
Coada goricelului
Pentr'u o ceEc[ de ceai se opdreqte o lingurild cu v1rf de coada Urzici moarti galbend
poricelului cu apl clocotit[, se lasfl sti u'ag[ o jumltate de minut' se O linguigl vMuitir cu plante se opfueqtecu 500 grame de apziclocotit[,
se lasd sri stea pugin gi se sr€coiu'f,. Se bea toati cantiurtea,in porlii
strecoard.Se beau, tnghiEitur'flcu inghigiturd,doufl cdni zilnic.
mici, de-zrlungul innegii zile.
Ciubofica cucului
Virfurile proaspetesau uscateale florii (o lingud$ plinl-ochi Ia o ceaqcl
de ceai) se opfu'esccu ap[ clocotit[ qi se lasd s[ infuzeze o jumzitate Greafi
de minut, pAn[ cind ceaiul cap[t[ o culoare uqor aurie. Pe duata unei Este un riru resimgit,,de la stomacpAn[ in gAt" qi al cfuui reflex imediat
zile intregi se vor bea, inghigitutd cu inghifturd, pAn[ la trei ct1ni. este nevoia de a voma.
Are multe cauze,printrc care qi unele dureri, cum sunt cele menshuale.
Piducel Ea poate fi qi unul din semnele prevestitoarece anunfd un atac de
La o can[ de ap[ clocotitir se plrne o lingurild cu vdrf de fi'unze 9i migren[, deci va fi prezenti cflnd aceastdboald se manifestdla pubertate
flori, bine m[runEiteDi amestecate,se lasti o jumtitate de minut la infuzat stru la menopauzd.
qi se strecouti. Pe durata intregii zile se beau douir ceqti de cetri.
Coada goricelului
Esengi de piducel Se op[regte o linguril[ cu v6rf de coada qoricelului cu o cea$c[ de apl
Florile qi fiuctele prrcasplt culese se introduc, in ctrntiti4i egale, intr'o clocotitl, se las[ s[ tragfl o jum[tate de minut gi se s['ecoar[. Se beau,
sticl[, cale se umple apoi cu ttlcool rafinat sau rachiu de cas[, 38-4OVo. inghigiturd cu inghigitur[, una p0n[ la doul c[ni de ceai pe zi.
Sticla trebuie sd stea cel puEin dclu[ slptimAni la cdldurir. Din esenga
astf'elobginut[ se vor lua, zilnic, cAte panu phnd la zece piciittrri. Piducel
Facem Lrn amestec de frunze gi flori de p[ducel (in pd4i egale),
Mic bitter suedez punem o linguriEflplin[-ochi din amestecin cana cu ap[ ce abia a
La clureri cle cap puternice se vtr lua bitter de doul-u'ei ori pe zi, dat in clocot, l[s[m totul la infuzat o jum[tate de minut 6i apoi
impreun[ cu un ceai de plante. Se dilueaz[ o lingur[ de bitter suedez streclrr[m. Se beau,inghilitur'[ cu inghiEitur[,pe durata unei zile, dou[
in 125 gflme de ceai. AcEiuneacea mai eficienti se obginedacti se bea ce;ti de cetri.
acest amesteccu o jumlttrte de orti inainte ;i dupir mas[, rcspectiv, carc
un sf'ert de ceEc[ inainte Ei dupit mas[. Esenfi de piducel
Se iau flori qi fi'ucte de pirducel,proasp[t culese,qi se introduc, in
Refeti de casd cantitrifi egale, intr-o sticld; peste ele se toarn[ trlcool rafinat sau
Se-ud[ un plosop flauqat. mic, cu apl rece - si fie umed dtu bine lachiu de casir 38-4Oo/o. Sticla trebuie sir stea cel pugin dou[ s[pt[-
stors, fiue-rsh curg6 ap[ clin el - lii se aqeaz[ pe zona inimii, llsAnd mtni la cildurd. Se vor lua, zilnic, patru pfln[ la zece picflturi de
comprcsa pe tot timpul nopgii. Peste el se pLlneo tblie de plastic, apoi esen[d.
un prosop uscat, ca s[ pirsuezec[ldura.
Mic bitter suedez
Comprese cu mic bitter suedez in cana de ceai clin plante pe carc o begi puteli pune pflnir la trei
Se ung tAmplele qi fiuntea cu alifle de girlbenele,penuu ca alcoolul lingtuige de bitter suedez,acestafiind cunoscutdin vechime ca Letnedtu
clin biiter sii nu usuce pfea tffe pielea. Se umezeqteapoi o bucatl de excelent impotriva amegelilorqi a greEii.

37
36

L-_
Hipertensiunearteriali Sunitoare
Penflu o ceaqc[ de ceai se optireqte,cu apfl clocotiti, o lingurigfl cu
in hipertensiuneaarteriald permatent[, stabilizatri, slngele esrc pompar viuf de suntrtoare,se las[ s[ stea o jum[ttrte de minut, se strecoar-[qi
prca putemic in corp. De aceease pot produce leziuni ale inimii, ale se beau inghigitur[ cu inghiliturd, dou[ c[ni zilnic.
vaselor sangvine sau ale organelor. IntrucAt ins[ organismul tinde lat
inceput sri compensezecre$terilede tensiune,afecgiuneapr:opriu-zisirse Baie de gezut cu sunitoare
instaleaz[ ueptat... Majoritnteacelor in cauzl nu rcmzuc[ la inceput 100 grame de sunltoare se las[ la inmuiat, inn -o gileati cu cinci litri
nimic. Cu timpul instl apar dureri de cap qi sc[derea rurclamentuluiin de apir rece, timp de 12 ore. Apoi, a clouazi, amesteculse incllzeSte,
munch, dezechilibru cu senzrUiade begie,pierderi de memorie, astenie, se shecoarir qi se toamri in apa de baie, carc trebuie astfel potrivitfl
tulburdri oculare,furniclturi la extremitirgi.Bolnavii se pldng de palpitagii, incAt sti urcopererinichii pemoaneisuferinde.Dunrta bdii este de 20 de
nu pot dormi qi uneori sllnt surpdngi de insuficiengerespiratorii. Numai minute. Dup[ ce ieqi$ din cad[ nu v[ gtergegicu prosoplrl,ci imbrflcali
in pu[ine cazuri, cauzlaapariliei hipertensiuniiarteriale gste imbolnirvirea un halat de baie gros $ stali in pat o or[, asttel incAt s[ u'anspilagi
cronicfl a unui organ, cum ar fi, de exemplu,rinichiul. In cazul installrii zdrtrvirn.
certe a hipertensiunii va trebui sir rcnunfali la cafea qi nicotinl. Utiliz.4i
in alimentaEiecflt mai pulin[ grdsime qi sare. Evitali efbrturile fizice Drdgaici
intense. Se pune o lingurigi plinir-ochi de drflgaic[ intro cani cu ap[ clocotitd,
se las[ o jum[tate de minut sX int'uzeze,se strecoal'[.Se beau,inghi$turd
Esenfi de phducel cu inghifturd, doud pinir ltr trei ceqti de ceai pe zi.
Florile 6i tiuctele proasptitculese se intrclduc,in cantitirgiegale, intr-o
sticld, cale se umple apoi cu alcool rirfinat sau rachiu de cas[, V6sc
38-4lJo/o.Sticla trebuie sir stea cel pugin dou[ siptimirni la ciildur[. Se lasir la inmuiat ino-o ceagc[ cu apir rcce, timp de 12 ore, o lingurilir
Din esengtrastf'el oblinut[ se vor lua, zilnic, clte patru pAnd la zece plin[ de vflsc. Apoi amesteculse incilzegte qi se strecoar'[.Pe du'ata
piclturi. unei zile se beau, inghigiturd cu inghigiturd,trei ctini de ceai. Se reco-
mandit s[ se pdstrezectrntitateazilnicir de ceai intr-un termos.
V6sc
Este o plantl medicinal[ minunati pennu toate aI'ecliunile cardiovascu-
lare. hrteretr sa ttrm[duitclarcintervine reglAnd tensiuneaatAt in caz de Migreni
hiperlensiune,cflt qi hipotensir-rne.Se pune la inmuiat, intr-o ceaEc[de Migrena este o afec$une rirspflnditl pe tot globul, ctuacterizatti de aptuigia
ap[ rece, o lingurila plinir-ochi de vlsc qi se las[ 12 ole la macerat. periodicti a druerilor de cap hemicraniene (pe o jumzitate de cap),
Apoi amesteculse incllzeqte, se str€coartlqi se bea cu inghi$trrri mic. paroxistice (sub form[ de accese durerotrse scurte dar de intensitate
Se vor consumatrei c[ni de ceai pe zi. Recomandlm ptistrareacantit[1ii maxim[), insogite de vomti qi tubu'riri de vedere. Un atac de migen[
zilnice intr un termos. poate dura cilteva minute szru cflteva zile. Femeile fac asemenea crize
migrcnatoase mult mai des decAt biubt4ii. Durerile de cap pot deveni
insuptu'tabile, se pot geneltrliza gi nu riueod cea af'ectatii u'e senzagia
Isterie cti ii plesneStecapul, cir ii bat ciocane in tAmple, cir-i sfi'edeleqtecine_va
creierul. De multe ori clurerile se asociazX cu grealir qi vom[. De
in tulbur'fuile grave hormonale,in cleregllri majore de ciclu menstrual, asemeni, se poate intAmpla ca dupd dureri de cap mai intense s[ aparl
cu multe implicagii socio-farniliale,pot apttetr tubtu'[r'i cle comportament mici scAntei in cAmpul vizual, in urma cfuor':r suferinda vede dublu.
pasagerece se inscriu in aria manifeuililor isterice. Dar nu este vorba Cefaleea este, desigur', simptomul determinant al migrenei, deseod ins[
de nevrozzristericd propriu-zisri, foane grav[ qi, e adeviirat, destul de ea apil'e insoliti de o sumir de semne prevestitoare, tulburiu'i fbarte
trecventl la t'emei.Mai mult s-ar putea vorbi, qi potrtecir iu fi gi mai diverie ce anunll declan;area atacului migrinatos, cunosctlte sub numele
extlct, de o ,,struede isteliziue", datoritr"rdezechilibrelorapiuute in ciclul de ,,aulr[". Att simptom important este staiea de vomi. Numai gflndindu-
menstrual,manifestatflprin retrclii compoltamentale extleme,inhibigii se- se la mflncare, bolnavei i se poate faoe greall qi u'ebuie deseori s[
xuale, crize de agitagie,sptsme muscularepasagere,eventutrl chial apa- vomite. La circtr o treime din cei ce suf'erd de migrene trpar tulbur'fu{
rilia unui dezechilibrucaractedalisteroid. ale vederii, de obicei in faza cle inceput a cize\. ln mod ntltmal,
con$tiinfa rlmane clar'[, sunt insI posibile qi uqoar.eafec$uni nelvoase. Ffuii sii vir gtergegicu plosopul, veli imbrdca un halat de baie grcls gi
Puteretrde concentlarescade sensibil. Se cunosc multe cauze singulare veEi sta in pat o or[, astf'el incdt s[ n'trnspiralidin plin.
ce pot declangamiglenele. Una din ele poate fi suprasolicitareafizicir
sau intelectual[ in cazul persoanelorcu o fire anxioas[, pedant[ sau
ambifoas[. Factorii eredittui au rolul lor, ctr qi unele cavze ocazionale, Nervozitate
cum ar' fi menstruafia,accidentele,efbrtuile fizice, alcoolul, vremea q;i Poate ti deseori generutirde tulburtir{le hotmonale ce deregleaziiciclul
st'esul. Nu uebuie s[ v[ suprasolicitagi,ci uebuie sii cluurli s[ vir menstrual.
relaxagigi s[ vi. ingijili somnul. Cine trpeleazdmereu la tabletele con'ra
durerilor de cap, devine mai nerrr'os,mai ilascibil. (Pentru tlmuriri Ventrilici
suplimentarevezi Durerile de cap gi migrena.) Deseori, stresul in carc lucragi la serviciu qi cel ctetrt de problemele
familiale zilnice sunt cauze generatoareale unei stiui de nervozitate
Coada goricelului accentuati. Subliniem indeosebi f'trptul c[ planta ale o acliune calmantir
Consumul regulat de ceai de cotrda Eoricelului poate indepXfia complet puternicti rlsupra idttii neryoirsece pnvine din snprasolicitateintelec-
migrenele.Se va bea, zilnic, inghigiturdcu inghigituril,o cani"rde ceai tualti. O ceaqc[ de ceai, bIutI seu'a inainte de culczue, arc un ef'ect
fbru"te fierbinte, ciue se prepar[ op[rind o lingurig[ cu vfuf de coada calmant miraculos.Se la s[ la infuzat, o jumltate de minut, intr-o can[
qoricelului cu o cea$cdde ap[ clocotitri, pe carc o llslm o jurniitate de cu apfl clocotit[, o lingurigir plinl-ochi cu ventrilicl. Se suecoarit ;i se
minut s[ stea gi apoi strecu5.m ceaiul. bea cu inghigituri mici. Ventrilica stimuleaz[ memoria qi aclioneazl
imponiva senzagiilorde amepalir.
Ciubo[ica cucului
Ceaiul de ciubolica cucului aduce alinarc rapidl in acceseleputernice Sundtoare
de migrenfl. Se pune o linguripi plind-ochi de planti mlnrngitir intr-o Se opiu'eqteo lingurip cu vflrf de sun[toarecu o cezulclde ap[ clocotit[,
ceaqctide ap[ clocotitd, se las[ o jumltate de minut s[ infuzeze 5i se se las[ sii stea o jumdtatede minut gi se suecoar[.Se beau,inghigiturl
sftecoar[. Se beau, inghi$turd cu ?nghigitur[,pAn[ Ia douir ctini de ceai, cu inghiEitultl,dou[ pAn[ la uei clni pe zi.
fozu"tecald, pe zi.

Nelinigte/ Anxietate Oboseal5


Stare ce produce o puternicd tensiune intedouir, nepllcut[, manif'estirtir Apue fbtute des in delegliuile menstrunle.
prin nesigruanf[, tearnd fizicfl, senzalie de oprimu'e, de pedcol ce nu
Urzici
poate fi inlflturat. intr-o crmir cu apir fiu'tri se lasit o lingurigii vir{uitt'r de ruzici, tirnp de
o jumittate cle minut, sir inftrzezeqi apoi se strecoard.Se betru,inghilitur[
Coada goricelului cu inghigitur[, pdnl la patn"rcelti de ceai pe zi.
Acgiuneacalmant[ a acesteiplante inllturt sth:ile de algoasir, de neli-
niqte interioru'l, chinuitoa'e.Se recomandl s[ se betr douir pAnii la trei Ulei de muqefel
cdni de ceai pe zi. Se oplreqte o lingr"uigircu vilrt de coada qoricelului Dac[ intrinte ile culcare v[ veli fricgiona, ugof, membrele obosite, cu
cLl o cea$cdde apd clocotit[, se las[ s[ stea o jum[tate de minut ryi ulei cle muqeEel,senzaliacle oboseali va clispilea ca prin minune. Se
se st'ecoar'[. Ceaiul se bea inghigitud cu inghiliturd. umple o sd;ii cur tlori cle muqelel proaspetepeste ctu€ .se toaml ulei
(n'e'buiesii acoperecomplet floi'iie) gi se-lasd-s[ stetr trei slptirmini la
Baie de qezut cu coada Eoricelului clldur[, pAn[ cind devine rogiatic.Apoi se poate utilizil.
Sunt recomandatedeoarece,cuplate cu ceaiuri din aceeagi pltrnt[,
accelereazaiprocesul de calmare. Se pun la inmuiat, in apl rece, 1(X) Menti
grame de coada qoricelului (se fblose;te plzrntaintreagfl) 6i se las[ 12 Se opiuegteo lingurilft cle mentd cu o cea;cl de ap[ clocotitil, se lasl
ore. Apoi se incZrlzegteamesteculgi se adaug[ la apa dirt ctd[. Apa s[ siea o jumntate de minr.rt;i se strecoutl. Se vor bea, inghiliturit cu
frebuie s[ acopererinichii bolnavei. Durata bdii este r]e 20 de minute. pAnti la nei c[ni de ceai pe zi.
inghi$turzYr,
Paloare cu dezechilibreleendocrine gi crizele durroase genito-abdominale.ce
apal in cadrul nrlburiu'ilor de ciclu menstrual.
Este camcteristic[, jn general, penoanelor anemice,clru.poate apfuea in
toate cazudle de cicluri menstrualeabunclente,de lung[ cluratii r.ebete Baie general5 cu cimbru
la oatament. Persoanelenervoase gi surescitrte al tlebui sd facd regulat, o datir sau
de dou[ ori pe sirptirmAnir,o baie generalir cu cimbru. Se umple o
CrefiEoari gdletrti de gase-optliui cu plante verzi de cimbru sau se pun in ea
Se_puneo lingurig[ plin[ cle creliqoardinu-o can[ cu arp[ clocorird,se 2ffi grame cimbru uscat qi se lasd s[ se inmoaie (s[ macereze) timp
jumltate de minut, se strecoiu-dqi se beau, inghigitur-dcu
las{.s.a stea.o de 12 ore. Apoi amesteculse incilzegte gi se toam[ in apa de baie.
inghilitud, dour pdnd la uei cegri cle ceai, repartizatepe inireaga zi. Zona inimii persoaneisuf'elindetrebuie s[ fie deasupraapei. Durata bdii
este de 20 de minute. Nu vti qtergeli cu prosopul, ci imbrdcaEiun halat
Pitlagini ingusti, p{ttagini lati de baie gros qi stali in pat o ord ca sh uanspiragibine.
cele douir plante eiiminir toxinele din sange, pllmAni qi stomac, motiv
pentru crue sunt recomandatetuturor persoanelorcare se disting printr-o
palorue deosebiti. Se optiregteo lingurip cu varf cle frunze ae]:ittaginlr Tristefe
ingustn (sau latd) cu o ceatctl de-apt"rcrclcotiri, se lasir la infuzzit o
jumir&rtede minut, se strecoarf,gi se beau,inghigitur[ cu inghigitr"rrd,
una Este o stare de spilit ce se instaleazl de mai multe ori la f'emeile ce
piurd ltr dou[ clni de ceai pe zi. au veqnic problemelegate de ciclul menstrual.

Amestec de ceaiuri
SfdrqealS Ceaiul, plepilat dinfl-un arnestecde ventrilicti ;i r[dlcin[ de gelind,in
stare tipic[ dup[ avort, in menshualiile abunclente,in cele dureroase. ph4i egtrle, are o acgiunebeneficXin stiuile de melancolie ;i de tristege.
Se opiueqte o lingurig[ vArt'uit[ de plante cu o ceafc[ de trpit cloc<ltitit,
Vffsc se las[ s[ stea o jumirtate de minut qi se snecoard.Seat'a,inainte de
59 pune la inmuiat, ingr.o.cealc[cu apfl rece,timp de 12 ore, o lingurigir culcare, se bea, cu inghi$turi mici, o ceaqcitde ceai.
plini-plind cu vflsc. Apoi amestecul- se incirlze$teqi se st,ecoori. Se
beau, inghigituri cu inghi$tur[, pAnir la trei cxni cle cetri pe zi. s;
recomtrndl pf,strarear4iei zilnice intr-un telmos. Tulburiri cardiorespiratorii
Motivele trparigieiunei atiue situt4ii sunt multiple ;i ele depind r]e b.unt1
Slibiciune general5 stue cle funcgiontuea apat'atului-cucliclvzrscr.rl'ar'.Dac[ rnu;chiul inimii
sl[beqte gi forla sa cle pomparea sdngeluiin artere scade,ditc[ tensiunea
Este cl stiue.ceapzu€,de obicei, in situaEiilein care scurrgerile
menshuale tuterial[ ,secliminueaz[-,dacir musculatut'a,in general, e puEintblosit[ -
sunt -prea abundete,foarte dueroase, iar durtrta menstrutrliei depr\eqte persoanain cauz[ nefici.ncl nici efortui frzice, nici migctrre sr"rficientl
10 zile. -, in fine, dacti miqc[rile lespilatorii sunt insuficiente ca amplitudine,
-extenuzu'e,
atunci se insttrletrztio strue de ial f'emeiasuf'erindl este lipsitil
Coada calului de chef, de putere, cle poftd de muncl qi de vitrgir. Se tusocittzil, de
Se pune o.lingurild cn vfuf cle coaclacalului int-o can[ cu ap[ clocotitfl, asemeneit,palbareaf'eEei,capacitateredusitcle concentt'ale,amegeli'durreri
se.las[.o jumltate de minut sir sreaqi se bea, inghiliturir cd inghigiturd, de cap.
cel pugin o ceaqc[ de ceai pe zi. Cine suf'er'[de astf'elde tulbuldri e bine ca, prin masajeLl$oal'e,exelcrln
fizice simple, exercigiirespiratorii regulateszi-^;icretrscnfo4a inimii, sir-6i
Surescitare stabilizezetensiunetiarteriald gi s[-qi teglezefi'ecvenlaqi amplitudinea
pigciuilor respilatotii.
Este o stiue de nervozitate mai accentuad, cu o tendinp de agitalie in'ctzul clelegXrilclrmenstntale,in timpul perioadeide climactedu, in
inutilir, de multe od obositozue gi pentrlr persoantr suferinclir qi clezechilibre hbrmonale, in avort, o astf'el de situt4ie se poate agrava
-caire, feniru
cei din jurul ei. Poate avea multe clar',in cazul nostrn, rue tegxtur.a s'lLl poate agt'ava,la lAndul ei, toate cele de mai sus.
Amestec de ceaiuri Mic bitter suedez
Pentru inuelinerea bunei funclionfui a inimii gi a aparatului circulator Deoarece curdli sdngele pi stimuleazl circulagia,se recomad[ sii se ia.
se prcparii urmltorul arlestec de ceaitui: prcventiv, dimineagaqi setua,cAteo lingurigl de mic bitter suedez,clilunt
cu ap[ sau ceai. In funcEie de intensitateatulbur'[rilor circulatorii se
10 grame coada racului 10 grame tapaqnic recomandd mdrirea dozei zilnice de la tr-ei lingurige pfln[ la dou[ gi,
10 grame arnic[ 10 grame mupchi de piatrir respectiv, nei linguri. Ca mod de administrare se indic[ diluarea un-ei
10 g'une rddtrcini de pduunjel 10 grame rftl[cini cle obligeanir linguri de bitter intr-o jumderte de ceaqcilde ceai, care se bea in dou[
de cAmp rcpize, cu cflte o jumfltate de or[, inainte qi dupd mas[.
10 grame alge brune 10 grame scaiete Refete de casi
l0 grame pdstii de fasole 10 gltrme p[p[die Se umezeqteun prosop flauqat, mic, cu ap[ r'ece - astfbl incflt s6 fie
10 glame fum[rip 20 grame ceai de mat6 umed, fdrh ca s[ se scurg[ apa din el - gi se gine peste norpte in chip
l0 grame coajl de crugin 10 grame roinigd de compres[, pe zona inimii. Deasuprase aqeazflo fblie de plastic Ai
apoi un prosop uscat, carc plsueaz[ ctlldura. Se mai recomandtr.ca,
10 gmme vAr:rtur!(ruti) 20 grame vAsc dup[ tiecarc baie cald[, s[ se fac[ un duE rece sau o procedurti de
10 grame osul iepurelui 10 grame pir' spll[ri cu ap[ lece, generalflori parJialir.Acestea activeaz[ circulagiagi
10 grame talpa gdqtei 10 glame coada qoricelului sporesccapacitateade efort.
10 grtrme u'aista ciobanului l0 glzune tr'oscot
10 grame p[ducel 10 gltune coada ceilului VomI
Degi este un simptom caracteristicmultot boli foarte gl'ave, ea poate
Cantit5$le de plante indicate se vor imestecafoale bine. Pentnr o ceaqcl apiuea Ei in cadrul menstrelorfoarte dureroase,in sarcinfl,la menopauz[.
de ceai se inmoaie o linguril5 cu vArf din amestcin apl rece, timp de
12 orc. Apoi maceratul se incilzegte, se sfl'ecoar[, se indulce$te cu o Atifie de gilbenele
lingudpi de miere. Se bea, inghiEitur5cu inghi$turd, dimineagaqi seala, Inu'-o tigaie se incing 250 grame de unturd curati de porc; ?n Lrntura
o ctrn[ de ceai. incins[ se prcstuir o mAnir plinti de gllbenele (fi'unze, flori 6i tulpini).
Se lasfl s[ se ridice spuma, se mai amestec[ o dat[, se ia tigaia de pe
fbc, se acopert qi se lasfl pestenoapte stl se r[ceasc[. In ziuzt umiltoare
Tulburdri circulatorii tigaia se incllzegte pu1in, ionginutul ei se trece pdntr-o pinzl curatl de
in, se storc fiunzele, florile qi tulpinile, iar alifia astfel ob$nutir se
VAsc pitsneazdin borcane cu capilc inchis elmetic.
Este o plantl medicinald minunati pentru toate afecgiunilecardiovtrscu-
lare. Puterca sa tdmdduitoaleinteryine reglAnd tensiuneaatat in caz de Mic bitter suedcz
hipertensiune,cAt qi hipotensiune.Se pune la inmuittt, intro cea;cd de Se iau, zilnic, nei lingurige de mic bitter suedez, diluate in ceai de
ap[ rece, o lingurilrl plin[-ochi de vAsc gi se las[ 12 ore Ia mtrcerat. plante sau in ap[. Se nmestec[ o lingurili de bitter cu o jumirtate de
Apoi trmesteculse incllzeqte, se strecoatirqi se bea cu inghigituri mic. ceaqcdde ceai sau de ap[, se imparte cantitateain dou[ po4ir egale 1r
'se
Se vor consumatrei cirni de ceai pe zi. Recomand[mp[straretr cantitAgii beau cu o jumtltate de ord inainte qi dupl fiecue mas['
zilnice intr-un temos.
Comprese cu mic bitter suedez
Coada goricelului Pielea clin regiunezrstomaculgise unge cu un su'at gros de alifie de
'Intr-o can[ cu ap[ clocotitir se pune o lingurig[ cu v0rf de coada gllbenele, penuu ca alcoolul din micul bitter suedezs[ nu o degres.ez
,soricelului,se las[ o jlrm[tate de minr.rtsil infuzeze, se strecoarl. prea tru€. Se sttopeqte o bucatA de vatl sau de celulozil de mirrime
Se beau, inghilitur[ cu inghiliturh.,dou[ pAn[ la trei celti de ceai poUiviti cu bitter zuehe, gi se aqetrzirpe rcgiuneaduretoasl a stomacului.
pe zr. Compresase fixeazd cu o f'agdsau cu o pflnz[ gi se menline dou[ pAn[
la panu ore, dupir cum este sLlpoltat[.
pe o panz[ cufati de in Ei se aqeazl pe sAnii umfl4i. Pentru ptistrarea
bilcturii se acoperdcompresacu un plosop moale qi calcl.
C. Afecliuni ale sdnilor
Leziuni ulceroase ale sAnului
Cancgr mamar, vezi Tumori mamarc
Alifie de gilbenele
Se pun patru m[ini de g[lbenele (flori, frunze qi tulpini) mln'rnlite in
Galactoforit5o vezi Inflama(iamamcloanelor 500- grame de untur'6 curati de porc, bine incins[. Se amestecittotul,
se lai[ s[ facl spum[, se h'age de pe fbc, se acoper[ vasul 1i se lasl
Inflamafia mameloanelor/ Galactoforiti la rflcit pAnd a doua zi, ciind se mzri reinc[lze$tepufin inUegul alnestec,
ca s[ se fluidifice. Apoi se trece printr-o pinzfl curat[, se storc bine
Prczentir tot timpul alirp*rtului, este limitatzi numai la nivelul cutalelor plantele rlmase, ial alifra obEinutilse pune in borcane emetic inchise.
galactofore, prin czur se secrcttl laptele 6i se manifesti pr-in aparigia unei Se ung sflnii, in zoneleulcerate,intinzind alifla in strat subgiregi rntrsilnd
secrelii seroase sau purulente ce se sculge prin mamelonul umtlat. uqor sti inue in piele.

Mic bitter suedez


Se sflope$te un tampon de vatir cu bitter qi se tamponeazti cu el MaStitI, vezi Inflanrafia s6nilor
mamelotrnele, de mtri multe ori pe zi, pAn[ cAnd se rctrage inflamalia.

Alific de ghlbenele
Mamelotrnele inflamate se ung, de mai multe ori pe zi, cn alifie de Tumori mamare benigne
gilbenele. Se incing, inn-o tigaie, 25O grame de untu'l cm'trt5 de porc
gi se plesard in ea o mAn[ plind de gilbenele (fi'unze, flori 1i tulpini). Existi mai multe valiet[gi, ele putlnd fi unice sau multiple. Tumora
Se lasit sai se ridice spuma, se amestec[ puternic, se^ ia tigaia de pe unicfl este micir, neted[, rotunjit[, de multe ori cu un conlinut lichid,
fbc, se acopelir qi se la^sXs[ se rdceasci peste noapte. In ziua ulmiltoare examinaretroncologic[ stabilinddac[ e vorbtrde un chist, de un udenom
se mai incirlzelte pulin tigaia, conlinutul ei se strccoarii pt'intr<r pinzra sau de un aclenofi6rom.Tr.rmorilemultiple sunt localizate lt un sAn sau
curtrt[ de in, se storc bine frunzele, f]orile qi tulpinile, iar alitla astf'el la amflncloi, au mfuimi variabile, cauia apariliei lor fiind excesul de
obginutit se p[streaz[ in borcane cu capac elmetic. foliculin[.

Alifie de gilbenele
Inflamafia sfinilor / Mastitl Dac[ tumcxa existri, deci nu ali fbst operati, e bine sir vit ungeti uqor,
prin masaje circulare, ambii sani ;i zona din jurul lor, zilnic, de clte
Apare in timpul aldptatului gi se datoreaz[ f'aptului c[ rnama nu-pi bri aveli ilmp. nUna se cl[ in strat subgire,ca sit intre bine in piele.
firce cum trebuie toaleta sAnilor, inainte pi dupf supt. Poate fl doar Dacir t4i suf'erit cleja o intervengiechilurgical[, alifia se aplicti pe toat[
-(sau
o umfltue a glandei mamare.o r"rgoar'[ inrclpirea ei, o micir crirpritur'[ suprafaiacican'icei cicauicelor).Tot pe ele, penh'uca pielea s[ se
pe mamelon, dAr dtrcd nu este imediat ingrijitir gi tratat[. apar dureri, vindece tt'umos, puneli compfesecu resturile de plante Stlecllt'tlte,rezul-
t'ebrti ;i se constituie abcesulsau flegmonul mamiu, ce tind sii colec- tate clin pteparareaalifiei. Riincitlzite,acestease pot fblosi de patru-cinci
teze gi sti supureze. ori. Cum se prepalfl alifla'? Se ?ncing intr'-o tigaie 250 grame urlturii
curat[ cle pori gi se ptesnrit in ea o mfinir plinir cle gitlbenele (f'runze,
Comprese cu traista ciobanului flori Ei tutirinl;. Se las[ sd se riclice spumit,se amesteclputernic,se ia
Miurlele ctue al[pteazl se plflng deseori cii li s-au r"rmflatsAnii. Un tigtria cle fe foc, se trcopet'l gi se lasti s[ se ritceasc[ peste noapte. In
temediu este compresacu u'aistaciobturului.Se pun dou[ mflini pline ziua urm[toare se mai inc[lze$te pufin tigaia, conlinutul ei se trece
din plzrntelemiirungiteintr-o siui suspendatirdeasupraunei ozrle cu apir printr-o pinz[ curat[ de in, se stoic bine frunzele, florile qi tulpinile,
care tierbe. Datoritir vaporilor fierbingiplantelese incilzess, se inmoaie, iar trlifia astfel oblinutir se p[sueazl in borcanecu capac.
iryi lasir suc, firc un f'el de ,,decoctsec". Conlinutul sitei se l.istoatnfl
Tumori mamare maligne/ Cancer mamar Dacd agi suf'erit deja o intervengiechirurgical[, alifia se aplic[ pe toat[
suprafap cicatricei (cicatricelor). Tot pe ele, pentru ca pieletr sf, se
Este afecliunea cea mai des intAlniui la f'emei, atunci cdnd vorbim de vindece frumos, pllneli compresecu resturile de plante snecLll'ate,rezul-
un cancer al cltganelor. Fieciue f'emeie zu. trebui sir i6i ptrlpeze sirnii tate din prcpariueaalifiei. Reinczllzite,acestease pot fblosi de paur.r-cinci
dupd mensh'uafie,pentru a putea detectir aparigia tumor{i intr-o star€ ori. Cum se preparl alifia? Se incing inu'-o tigaie 250 grame unturit
incipient[. Din fericire insir, nu orice nodul este de naturrl malignfl. curtrt[ de porc gi se presal[ in ea o mAnziplin[ de g[lbenele (fi'unze,
Astfel, duretea :ii modificlrile ce apzu in gltrndele mzuniu'ein timpul flori qi tulpini). Se lasfl s[ se ridice spuma, se amestec[ putemic^,se ia
ciclului nu au nici o semnificagiepatologicd.Noduli se pot fbrnrtr ryi in tigaia de foc, se acoper[ qi se las[ s[ se t{ceasc[ peste noapte. In ziua
timpul unei inflamagii banale a sAnului, ca urmare a unei infecgii urmdtoalese mai incllzeqte puginvasul, conlinutul se trece prinu'-o pdnzd'
microbiene purulente. curatd de in, se storc bine fiunzele, florile gi tulpinile, ial alifia astfel
La acumullri de lapte se cons&rt[ aqa-numiEi,,noduli de lapte", care obginut[ se pdstreaz[ in borcanecu capac, ermetic inchise.
sunt, de asemeneit,inofensivi. La femeile de peste 30 de trni, palpiuea
sflnilor de c[tre medicul ginecclloguebuie s[ se fircir, in cadrul contro- Comprese cu coada calului
lului preventiv, cel pulin o datl pe ar. deasupraunei oale cu itpd cu'e fielbe se pun dou[
Intr-o sit[ suspendat]l
La tumod maligne, nlmora este inilial rotunjiti, nercgulatl ca firrmir, mAini pline cu coadacalului. Aburul flerbinte incilzeqte plantelefiiciind
situatl, de cele mai multe ori, in parteade sus pi sple exteriorul sflnului. un f'el de ,,decoct sec". Acestea se r[stoun[ pe o pflnz[ curat[ de in
Pielea sAnului,lzr nivelul ei, este aidoma cojii de portocall. Iar dac6^o qi se aplic[ pe sAnul dureros.Compresase fixeaz[ cu o faq[ inctilzit[
piptiim, simgim c[ nu este prinsfl (nu aderir) in profunzimetrsAnului. In ryi se las[ cAteva or€ snu peste noapte.
acest stadiu trebuie efectuatemulte conhoalede specialitatepentnr stil-
bilirea malignitigii - c[utarctr gtrnglionilor metastazici,mamog:'af]e,ter-
mografie, punclie. Dac[ e mult mai veche, diagnosticule clar'. Pielea Amestec de ceaiuri
este puternic retractatd (strAns[, chircitd), in dreptul tumorii este Se zunestec[100 grame de uzici, 300 gnrme de gilbenele gi 100 grame
ombilicat[ (face o adAnciturd,se inf'undir.semXnAndcu Lrn ,,buric"), este coada goricelului. Se opfu'egteo lingurili cu viirf din amestec cu o
fbarte bine flxat[ de plzururile plot'unde ale tonrcelui, in special de ceagc[ de apir clocotiti gi se strccoud. Se beau,inghifitur'[ cu inghilin"rrfl,
mugchii pectorali,fiind prinqi (inflamali qi inmobili) qi ganglioni axilar:i gase pAn[ la opt clni de ceai pe z\. EstB recomandabilsd se pdsh'eze
gi cei subclaviculari. lalitr zilnicd inb-un termos.
Indicaliile qi reletele crue ulmeazl sunt recomandateatlt inainte cit gi
dupit operaEie.Cu cAt se recurgemai devremela plantele din girdina
lui Dumnezeu,cu atdt mai intemeiatl estesperanlacir extitpareasAnului |{ic bitter suedez
Impreun[ cu ceaiul amintit mai sus se iau, zilnic, trei linguri de bitter
(sAnilor) va putea fi evitatZr.Unntirile cumplite ale unei trmputiui mrrmare suedez.Se dilueazilo lingulir de bitter inu-o jumlate de ceaqc[ de ceai
genercazzi ptoblemepsihicedeosebite.Nurnai femei cu personalitatedeo- care se bea in dou[ reprize, cu clte o jumdtate de orl inainte rii dup[
sebit de puternic[ r€u$escsir h'eacI sr,rfleteqte peste pierdercaatributelol' pas6.
lot t'eminine.In tuma extirp[rii, chial qi palTiale,a unui s[n, nemaivor- In cazul apariliei durerilor se rccomand[ comprese altemzitive cll mic
bind de marile amputiri. in care sunt extirpali mugchi,ganglioni, glancle bittel suedezqi cu coada calului.
mamiu'e, multe f'emei se simt int'eriorue,excluse din societategi se
ret'ugiaz[ intr-o izolare cue le macin[ suf]etul. De nceea,la cele mai
mici semne c[ v-ar fi apfuut un nodul sau c[ sirnul s-a intt-u'itintr-o 9omprese cu mic bitter suedez
Inainte de trgeztu'eacompr€sei se unge pieptul cu alifie de gilbenele,
zonl anume, ctr mult inainte de a cleveniun ctz penuu rnedici, reco- pentru ca alcoolul sti nu usucepielea.Se strope$teo bucattide vat[ de
mandd"m?ncepereauneia dintr.ecurele cle plante de.scrisemai jos. mfuime pou'ivi*1 cu bitter pi se ageazirdrept compresir.Penu'u ptisu'alea
citldurii, detrsupraei se aqeazlincti un suat de vat[ uscat[, apoi o tblie
Alific dc ghtbcncte de plastic pentru protejarea imbrdc[mingii. Compresil se fixeazir cu o
Dacir tumora exisul, deci nu ali tbst operati, e bine s[ vti ungegi u6or, piinzfl groasir;dup[ cum este suportzrtl,se gine doud plnir la patru ore
prin rnasaje circularc, trmbii sAni zona din jurul lor, zilnic, de Cite sau pe timpul intregii nopfi.
6i
ori avegi timp. Alifia se cl[ in snirt subfre, ci s[ inbe bine in piele.
dou[ reprize, cu o jumltate de o16 inainte qi dup[ fiecare din cele trei
D. Imbolndviri ale organelor genitale mese.

Compresi cu mic bittcr sucdez


Angxitg, vezi Inflamafii ale ovarclor qi trompelor Dacir suferinla abdomino-pelvianti este insogitti de dureri acute se
recomtrdti comprese cu bittet, linute timp de panu ore pe zi. Mai intAi
Cancer genital / Tumori maligne genitale se unge pielea cu alitie de gilbenele, pentru ca ulcoolul din compozilia
bitterului s[ nu o usuce. Apoi se st()pe$te o bucatii de vat[ de miu'ime
Aspectul este de exctescengiisau urnlltiturd ce creqte lapid, p[trunde (se
potfiviui cu bitter gi se aplicd pe zona dureroasd.Penuu p[strarea c[ldu'ii
intinde, se intiluezfl) qi in gesututile invecinate, se r'[spAndeqtein alte
se pllne deasupra Lln sbtt de vatir uscati qi-apoi o ftllie de plastic. Se
olgane pe cale vaselol limfirtice sau sangvine, pr<lduciind tumori seclln-
dtu.e sau metastaze. Se recnnoitqtedupir forrna nelegulatt"t,cu aspect de fixeazl comprcszr cu o faq[ incilzitlt.
corropid[, deseori ulcentti-t,de culoare albicioasf,, durit, singerilncl u;or.
Cea mai fi'ecvenui localizare este la nivelul uterului (gdtul : colul 6i Alifie de ghlbcnele
corpul), urmAnd apoi ovuele qi vaginul. Se incing. intr-o tigirie, 250 Etrme de untur[ curati de porc gi se plestul
in ea o mlinir plin[ de gllbenele (fi-unze, flori gi tulpini). Se lasi s[ se
Cancer ovarian / Tumori maligne ovariene. Sunt extlem de complexe, ridice splrma, se amestecfl putemic, se ia vasul de pe foc, se acoperir
putind fi dotate cu ,,puteli hormclnale": tumori f'eminizante, ce secreti qi se ltrsir sir se rticeascti peste noapte. In ziua unnzitotue se mai
corpi estrogeni gi tumori masculinizante, ce secretir hormoni mtrsculini. incirlzegte pulin tigaia, conlinutul ei se trece printro pflnzir curatzi de
Dal pot s[ nu tribir aceste cuactedstici, fiind inflltrante sau vegetrmte.
in, se storc bine tiunzele, florile gi tulpinile, iar alifia asttel obEinut[ se
Cancer uterin I Tumori maligne uterine. Cele localizate pe ccllul utetin pirsueazir in borciure cLl capac ermetic inchise.
sunt foute des intAlnite dar se vindecir in cea mai mare propo4ie, dacir
se descclperirdestr-rlde repede dup:i aparilia lor. Penb'u cti se rnanif'esfir Compresd cu coada calului
prin pierderi de slnge anormatle, singeriu'ile genitale nebuie imediat La dueri putemice, pe lingd compl'esacu bitter, se recomand[ qi coada
semnalate rnedicului. Cancerul k>ciiliztrtin corpul Lltelului aprrrede obicei calului trecuti pdn abtui. In funclie de intensitatea durerilor se pun,
duplt menoptu-r2tr.evolueazir incet, se rnanif'estirprin pierderi de sAnge ziluic, p6.ni la trei compr:ese:unil dimineala, inainte de sculiue, una in
ce nu par t avea alt motiv decAt tulburfile create de climix gi, de cursul dupir amiezii ;i aln in timpul nopgii. Pe dumta apliciuii com-
aceea, controlul ginecologic periodic este obligatu'iu ?n aceastii perioad[. preselor trebuie sti sttrgi in pat.
Cancer vaginal / Turnori nnligne vaginale. Ciurcemi de vagin potrte fi Se pun douti mAini pline cu coada calului inu-o sitir suspendatitdeasupra
o ftlmorir primitivri, dezvoltarea inceplnd din regiunea suburetralr"r,san tunei orile cu apit ctue fierbe. Vapor-ii de trp[ ciue se ridicit incllzesc,
o tumoar€ metastirticl (provenitii de la uter), ce invadeazl vaginnl. umezesc Ei scot sucul din plemte. Apoi conlinutul sitei se riustozuntipe
o pAnzir de in curatd. Compresa astt'el preg[titit se ageaz[, cald[, pe
Amestec dc ceaiuri abdomen. Se acoperir qi se fixeazit cu o altir pinzit, qi ea inc[lzitir.
In caz cle tumori rnaligne ale ovarel<>rqi ale utelului se recommrdir un
trmestec de ceaitri prepiu'trtdin 3fi) grume de gllbenele 5i 3ffi grame Baic dc gezut cu coada qoricehrlui
de coada policelului. Pentm o ceagcircle ceai se opiireqte o lingr,rrigirdin In afirrir de tmtamentele indicate mtri sus, pacientei i se recornand[ birile
acest trmestec clr ap[ clocotitir, se lasir sii stea o jr.unirtatede rninut, qi de gezut cn coada qoriceh.rlui,de trei oli pe sz,"tptAmii.nir sau chiar z\lnic,
se su'ecotu'ir.Se beau, inghilitru'ir ctr inghigiturii, dacii le supor-tirbine. Se pun Ia inmuiat lfi) grame de coada;oricelului
lase pin[ la opt cirni
de ceai pe zi. ir,tr-o girleaui cn cinci litr:i de apl rece rsi se lasir s."rstea tirnp de 12
ole. Dup[ aceeir amestecul se incirlzelte, se strecorlrir ;i se aclaugit in
$ic bittcr suedcz cadii. Rinichii bolnavei trebuie sir tie acoperili de apir. Durzrta blii este
Impreunit cu ceaiul de rnai sus se ia o lingurip de bitter', de nei ori de 20 cle minr.rte. Nu se recomandir $telgel'ea cu prclsopul, ci se vzt
pe zi. Se dilueazir intpo jumirtate de cea;cit de ceai, ciue se bea in irnbrtica un halat de baie qi se va sta in pat incir o orii, pentm ca sii
se .r'anspile bine de tot.

50
Chist compres[ cu bitter suedez.Zona interesat[ se unge mai intAi cu alifie
Este o tumoare inchisir, sub tbrml de pung[, cale congineun lichid de gtllbenele,penhu ca alcoolul conlinut de bitter s[ nu usuce pieletr.
apos. Deseod se formeazl in ovarc. Mai mr se intfllneqte in organele -qi apoi o bucat[ de vatl sau de celulozon de mfuime adecvatil
Se stropegte
cu bitter si ageazdpe locul ce corespunclezonei din interior unde
genitale int'erioare.Ovule nedesprinsese dezvoltir sub forma chisturilcx'
se afl[ chistul. Pentru plstrarea clldurii se pune, peste compresd, un
foliculare (tibroase) de dimensiuni dif'erite, de lzr cea a unei botrbe de
strat de vtrti uscatdsau o pinzi groasfl,se acoper[ cu o folie de plastic
mazfu'ela cea a unui miu. pentru protejarea imbrlclmingii gi se fixeazd,totul cu o pflnz[ curat[.
Chist ovarian. Este o cavitate ap[rutli anormal (patologicir)inn:un lesut Cu comprcsa de mic bitter suedezpacienta se poate deplasaprin cas[,
sau intr-un organ, dar care nu se formeaz[ ca urrnare a unei inflamaEii nefiind obligatoriu s[ stea in pat. Se scoate compresa dup[ ptrhu ore
existente aici, anterior. La nivelul ovarului sunt de dou[ tipuri. Unele gi se pudreaz[ pielea penuu a evita m0nciuimile.
trga-numitefuncgionale, ce apar dupir finele menstrualiei,evolueazl,cresc
in timpul ciclului gi dispzu'din nou la menstrut4iaumirtotue. Celeltrlte Coada calului
sunt chisturi organice adev[r'ate, nu sunt legate de nici o tulburane Odaul cu utilizarea comprcselor se recomiurddceaiul de coada calului,
mensuual[, qi ot'i evolueaz[ progresiv,ciclu de ciclu, ori rilmAn ca atal€, pi anume, cdte o ceaqci de ceai dimineaga,pe stomacul gol qi seara,
fdr'[ s[ dispzudin timpul mensnuafiei. cu o jumltate de ord inainte de cinti. Se opdregteo lingurill cu virt
de coadtr calului cu o canti de ap[ clocotitit, se las[ s[ stea o jumdtate
Chist uterin / Fibrom uterin I Fibromiom. Este o nrmor[ benignirsituratir de minut, se snecoar'flryi se bea, inghiEiturflcu inghi$tur[.
la nivelul stratului musculardin pereteleutemlui. Ea nu apruenicioclatdduph
menopauzii gi e foarte ru'[ la femeile ce au mai mulEi copii. Se poate Amestec de ceaiuri
dezvoltain orice pafte a utenrlui,pe col, pe istrn, pe cotp, in zona mus;rilari; ln panrlel cu tmtamentelecle mai sus se vor bea gi doi litri cle ceai
evolu6nd spr€ mucoasauterin[ (spre interiorul utemlui) sau crirtp exterior, prcpilat din urmirtoareleplante, bine amestecate:1(X) grame de utzicfl,
spe peritoneul ce inveleqteuterul. Semneleexistenpi lui sunl mens[uagiile 300 grame de gilbenele qi lfi) Eame cle coada goricelului. O lingudEl
incep s"{ dueze din ce in ce mai mult $ s[ fie din ce in ce mtri abutdente, din acest amestec se oprcStecu o cealc[ de apd clocotiti, se ltrs[ sl
ciclul se micgoretrzl,trptu'mici sAngeriuipe piucursul lui qi, piinir lir um[, trag[ jum[tate de minut, se shecoatdgi se bea cu inghi;ittui mici. Dtrcl
bolntrva nu mai ltie dzrrc[iue hemomgiesaLlmens[lnlie. avegiposibilitatea,punefi in flecare can[ b[uti trei pflnii la cinci pic[ttu'i
de suc de m[criEul iepurelui. Sucul se obginedin m[criqul pr:oasp[t,
Compresi cu coada calului stors intr-un storcltor de fi'ucte.
Se pun doul mAini pline de coadacalului ino'-o sit[ suspendatir deasupra.
unei oale cu apir care fierbe. Vaporii incilzesc, umecteaz[ [i extrag Alifie de gilbencle
suscul din ele. Apoi conginutulsitei se r[stoarnii pe o pinzir de in Necestutlpenffl pl'oteclia pielii, se prepar[ in modul urmltor: se incing,
cumti. Comprcsa astfel pregltiti se aleazd, cald[, pe acea parte de intr-o tigaie, 250 grame de unturl curat[ de polc gi se preszuirin ea o
abdomen ce corcspundelocului in cru:ese afld chistul (in interior). Se mAn[ plin[ de gllbenele (fiunze, flori Ei tulpini). Se las[ s[ se ridice
acoper[ gi se fixeazd cu alt[ pinzrainctirlzitl. Se recommdl trei comprese spllmrl, se trmestec[ plltemic, se ia tigaia de pe foc, se acclpertigi se
de ccradacalului pe zi. Se pot tblosi aceleaqiplante, reincdlzite.Prima lzrsitsit se ritcezrsc[peste noapte.In ziua urmltoale se mai incirlzeqte
se va pune dimineafa,dupfl micul dejun, pacientar[m0nirnd in pat, gi pugin tigaia, conlinutLrl ei se strecotuaipritrft-o pdnzil curati de in, se
se las[ s{ aclioneze timp de douti ore. A doua se pune dupir mtrszrde storc frunzele, tlorile qi tulpinile, iu alifltr astf'elobEinuti se piisfieazit
prflnz, pacientast[ tot in pat ;i compresase lasl-din nou douit ore. in borcane cu ctlpac, ermetic inchis.
Inainte de culcruese pune a treia, ciue se lash.pestenourpte.Este foame
importzurtszi se acopere bine compresacu o pdnz[ gtoair izolatozuegi Ciupercd vaginali, vezi Micozi vaginald
pacientasti fie bine imbrdctrt[, pentru ca prrt"re] tiim[iuitotue a vaporilor
de coada calului s[ nu se iroieascl in Zaclar..
Dureri ale organelor pelviene
gomprcs5 cu mic bittcr suedez
Intre primtt ;i a douzr cclmpres[ cu coacla calului se recomitndir o Cimbnr
Se pune o linguri@ plin[ de plante inu'-o ctuti (250 gtame) cu apa
proasplt fiart[, se lastl sir intr-rzeze
pref de un minut gi se strecoar[.Se cinci litri de ap[ rece -, qi se lasir 12 ore. Apoi, a clouztzi, a"mestecul
beau douf, ce;ti de ceai zilnic. se inctilzellte, se strecotu'irqi se toarnzi in baie. Cada trebuie s[ conEin[
atata apir cit sir acoperc rinichii persoanei sut'erinde. Durattr bitii este
Perni cu cimbru de 20 de minute. Fiu[ tr ne Dterge cu ptosopul, v{rm imbritca un halat
Se umple un sdcule!sau un pui mic de pern[ cu flori culese pe timp gros de baie qi vom sta in pat incl o ord, ca sit transpirirm zdmvln.
insorit gi LlscAt,se coase la gtut, iar setua, inainte de culcare, se
incilze;te slculegul pe soba de tenrcoti sau in cuptorul incins (fiirri foc) Compresd cu coada calului
gi se gine, noapteainueagl, pe regiunea bzrzinului. La dureri puternice se recomrrndir o compresti cu cottda cah.rlui. IntlLo
siti suspendatirdetrsupraunei otrle cu ap[ ctue flerbe se pun douir miini
FibrOm uterin, vezi Chist, chist uterin pline de c<lada calului. Abr"rrul fierbinte incf,lzeqte plttntele, le inmoaie,
le scoate sucnl, tlcAnd r.rn t'el de ,,decoct sec". Acestea se t'tist<liunirpe
o pAnzir curtrtri de in gi se zrplicirpe locul duleros. Compresa se fixeazir
FibfOmiOm, vezi Chist, chist uterin cu o fiql incirlzitir. Pacienta trebuie sX stea ?ntinsir in pat qi s[ linir
comprcsa pirnir cirnd se rticeqte.

Amestec dc ccaiuri
Histeroptozf genitalS, veziProtaps
uterin Se bea zilnic un ceai prepatat astf-el: se amestecir bine 3fi) grame cle
gtilbenele cu 300 gra.me cle coada goricelului. Se clpiuegte o lingurilit cu
vflr{ din arnestec cu o canl de apir clocotitzi, se lasf s[ stea o jum[tate
Inflamafii ale ovarelor gi ale trompelor I Anexite de minut qi se sn'ecoiuir. Ceaiul se bea, inghiliturir cu inghigitur[.
Sunt produse de o inf'ec1iecare, de cele mai multe ori, urcti dinspre
vagin (infecgieascendentl),dupirLtnavol't sau dupl na$tere,strucoboar[, Mic bitter suedez
pe cale^hematogenii,de ltr intestine,rinichi, pltimini (infeclie descen- lmpreunti cu ceaiul de mzri sus se ietu uei linguri cle mic bitter suedez,
dent[). In primul caz, agentulpatogeneste streptococul,smtilocclculsau se dilueazir fleciue lingurir in cura de ceai qi se betr, ciite jurnirtttte de
gonococul;in cel de-al doilea, bacilul colli sau cel rubelculos.Ovtu'ele ceaEcir,inainte ;i dupti fiecare masit.
;i trornpele sunt, in thza ncutir, umflate, fierbinf, in tlompir zrpil'e o
secregieseroas[ sau purulenui, se poate fotma un abces clvruia.nsau Comprcsi cu rnic bittcr suedez
tuboovtu'ian.Acesta din rumd se poate sparye 6i eliminir putoi in Se recomanclirin clureri deosebit de acute. Pielea din zona dureroasii se
cavitatetrabdominald,declan$iindo peritonit[. Femeiaarc durer.iin par-tea unge clr un snat gros de aliiie de gtilbenele. pentl'Ll ctt alco<tlul sii nu
inf'erioarira abdomenului(?n pelvis), musculaturae sub tensiune,aparc o Lrsuce.Se stropeqte o br"rcatirde vatit cle miuime pot'ivitir cu bitter ;i
febrtr, cre;te numfuul de globule albe, mensuuaEiile incep sti durezemai se aqeaz[ pe zona dtu'etoasit.Pentru pitstrareacirldu'ii se pune deastlpra
multe zile, def'ecaliaeste dureroas5.Dacti inflarnalia s-a cronicizat,du- inc[ un stl'at de vtrt[ uscutit, apoi o fotie de plastic pentru plotejarea
lerea este diminutrtl gi nu crerstedecAtinaintea gi in timpul menstrutiliei. imbritcflmin1ii. Compresa se fixeazii cu o pAnzir gt'oasit. Se lasit sit
acliOneze timp de patlu orc.
Cre(iqoarl
Se .puneo linguligirplinir-plinl cle creliqozuti
inn-o canii cu api clocotiti-r, Alifie de gllbenelc
se lasi sti tragl o jumltate de rninr.rt5i se strecoarr.Se beau,inghigiturir Se incing, ?ntr-o tigaie, 250 g'ame de unturir curatt"tde porc 5i se ptesarl
cu inghigiturf,,douti pAn[ la pauu celti cle ceai pe zi. o mXnI plinir de gilbenele (fiunze, flori pi tulpini). Se laszi s[ se ridice
spllma, se ilnestecir puternic, se ia tigaia de pe fbc, se acoperit ;i se
laie dc gczut cu coada Eoricclului Itrsfl sir se lirceztscri peste noapte. ln ziutr urmltoiue se mai incitlzeqte
Chiar Ei o singur'[ baie poate calma clurerilein cazul unei inf)arnalii
pugin vtrsul, conginutul h.ri se lxtseaz[ prinh-o pAnzti curatit de in, se
ovtuiene,'aceiLsta letrlgAndu-sefl'eptat.Se recomancltibiri de lezut ile
trei ori pe slptzlmAn[sau zilnic, in iuncAiede f'elul?n care sunt suportzrte. storc hunzele, florile qi tLrlpinile, iar alitla astf'el obfnutir se pitstteazt-t
Se pun la inmuiat 1(X)grame de coacia;olicelului - inr-<> girleauicu in borcane cu ctrpac inchise ermetic.
Inflamafii ale uterului Coada goricelului
Se op[reqte o linguriltl cu vArf din coada goricelului cr.r o cetrqc[ de
Agengii patogeni care produc aceste inflzrmalii ajung in uter fie din apit clocotiti, se las[ stt stea o jumirtate de minut ;i se stlecclarl. Se
exterior, prin vagin, fie coborAnddin zone infectate ale nclmpelclr sau beau, inghigituti cu inghiEiturft,dour[ pfln[ Ia trei clni de ceai pe zi.
ovarelor. Inflamagiaafecteazd,in majoritateacazurilor, mucoasaimbracl
in interior uterul. Baie de Eezut cu coada qoricelului
Chiar qi o singurd baie de gezgt poate calma durerile in cazul unei
CrefiEoari inflamagii uterine, aceastarenirgflndu-setreptat. Se pun la inmuiat 100
Se pune o lingurtg[ vi!{uitd de cregi6oar'[inn'-o cea6c[ cu apir clocotit[, grame de coadtrqoricelului- se foloselteinu:eagaplant[ - inu:o g[leatir
se las[ s[ tr:ag[ o jum[tate de minut gi se suecoru'l.Se beau, inghi$tufi iu cinci litr{ de ap[ rece gi se las[ 12 orc. Apoi amesteculse inc[lzeqte,
cu inghigitur[, pAn[ la patru c[ni ce de ceai W zi. se suecoar[ qi se toarnl in baie. Cada trebuie sd conEiniratAta apit cflt
s[ acopere rinichii bolnavei. Durata b6ii este de 2O de minute. Ffu'l a
Traista ciobanului ne $telge cu pl'osopul, vom imbrdca un halat pluEat de baie 5i vom sta
Are puterc de vindectue zridomavflscului in caz de inflamalii qi hemo- in pat, inc[ o ord, astfel incAt s[ transpirflm zdravitn.
ragii uterine. Ceaiul se va bea numai p0nir la disptuilia trfecgiunilor
respective. Se las[ o lingurilfl cu vlrf de u:rista ciobanului sd stea o Coada calului
jumitate de minut intr-o ceagcii cu ap[ clocotitd qi se strecoarl. Se Datoriti acgiunii strle hemostirtice,coada calului poate fi fblositi in cazul
beau, inghigiturit cu inghigitur[, douti pAnti la h'ei cirni de ceai pe zi. sAngentilor-utedne. Se opfue*,-Uei lingtuile vhrfuite de cotrdrrcalului ctt
Datorit[ acfiunii hemostirtice,tl'aistzrciobanuluieste deosebitde eficace ap[ clocotitf s€ las[ sti uag[ o jtunirtate de minut qi se strecorud.Se
in sflnger[ri trle uterului! bbau, inghigiturircu inghiEinud,una pAn[ la dou[ ce$i de cetti pe zi.

Drlgaici Leucoree / PoalI albi


Plantd medicinall deosebitde eficientl in combatereaaf'ecliuniloruterine,
incd din timpuri str[vechi dr'[gtrica era prefuit{ de c[tre femeile ce Se clatoreaz[ unei secrclii abundente de mucus ceryical (de la nivelul
suf'ercaufrecvent de inflamaEiiale uterului. Se opflreqteo lingurigir pli- gitului uterului) ce apare in momentul ovulagiei, stlu _din cauztr unei
nit-vArf de dr'[gaic[ cu o canl de apd clocotiti, se las[ s[ infuzeze o hipersecregii cle fbliculinzl, ori in ut'ma unei descuamiui masive a mLl-
jurn[tate de minut qi se strecoard.Se beau, inghititurd cu inghigitur[, coasei vaginale; celulele clin su'atturilesuperticitrle lle mucoasei se des-
dou[ pAn[ la uei ce;ti de ceai pe zi. prind qi c7,.tin cavitatea vaginului. Aceste scurgeri alr un aspect albicios,
consistent, ca Lln pireu.
V6sc
Acgiuneade normalizatepe ctue vAsculo tue asupracirculaliei stutgvine Cretigoari
duce rapid gi la inldturuetr disfuncgiilor uterine qi a deregli.rilor Se opnregteo lingurig[ cu vfuf de cregiqotuircu o cealcd fe apl clocotitit,
mensttuale.O lingurigl plinti-ochi cu v[[sc se lasl la inmuiat, intr-o se lasZtst1 stea J3umirtate cle minut ,si se sU'ecotu[. Se bear"r,inghigitr'rrit
ceaqcf,cu np[ rcce, timp de 12 ore. Apoi amesteculse incirlzeEteqi se cu inghigitur[, lepfu-dzate pe inn'eagtr clultrtit a zilei, pfln[ la trei cirni de
strccoard.Pe dtuata unei zile se vor betr,inghi$turil cu inghilitur'l, doul ceai pe zi.
pAnd la u'ei clni de ceai. Este rccomandabilsir se plstreze to'dtirczurti-
tatea de peste zi intr-un termos. Baie de gezut cu coada goricelului
La leucoree se recomancll, o clat[ sau cle dou[ clri pe sirptlmAnir, baie
Pichturi de vf,sc cle gezut cu coacla Eoricelului. Se pun-liU'i la inmuiat 100 grame de coada
Se spal[ fiunze 5i tulpini proaspetede vAsc gi se storc, ciit sunt incl qoricelului, intr-cl gdleatfl cu cinci de trpil rece, qi se lasir sil stea
umede, cu storctitorul de fiucte. Dimineala, pe stomacul gol, cll o iirnp de 12 ore. A-poi amestecul se incllzeqte, se sfi'ecoal'ir gi_se odnog:l
jumltate de or[ inainte de micul dejun, qi ,setu-a,
inainte cle Culctue,se in bactir. Rinichii bolnavei trebuie s[ tie itcoperigi de tipti. Durata b[ii
vor lua .cite 25 de picirturi diluate cu puginirap[. Pictitru'ilede viisc este cle 2O rte minte. Nu se recomandd ltergerea cll prosopLll' 9i t" ":]
combat qi sterilitateafemeii. Se pot obgine-gicle la orice thrmacie. imbrdca un halat de baie gi se va sta in ptU incf o or[, astf'el incat sir
se fi'anspile din abundengl.
Troscot
Crefigoari
O lingurigdvArfuitd de-tKrscotse opzt-eqte cu vtrf^de cre!i$oar'[,
cu o cnni de apr clocoritir, i4 I'cr,nl cle apti clocotitir se pune o lingr-rriEir
se las[. sir tragtl.o jumittatecle minuf ;i se strecoarl.Se L,eau,inghi;itur.li jumirtatecl'eminut $i se stlectltuir..Pe durata utrei
,"- fnrii sti infuzezeo
cu inghiliturl, douti ceqti de cezri,reparrizatepe clurataintregii "zill. cLr inghigitttril,Ltrtilplinil la patru cesti
,if" inU=gi se beau, inghiliturir
Nuc de ceai.
pql douti
l. .lingurip pline cu fiunze cle nuc intr-o jurnirtatecle litlr Esenti de traista ciobanului
de ap[ rece.5i se lastr, timp_de 12 ore, la inmuiat. Apoi amesteculse
f6ciilzeqtepi se strecoru'ir.cu.irigatorul ;;i o canul[^vaginalir se fac iln .Jruf unui pr.laps tttetin se fiicgioneazitabdornenul,dinspre simflza
pirUl*X rpr" .,-bilic, cu esengflde traista ciobanului.Se ftrlosescfiun-
spirllturi cu jet putemic in vtrgin.
i"t", norit" qi tulpinile plantelorproaspirtcltlese,se -spal[,se ttrie mfuunt
si se Dun iirtr-o-sticll'fiu'ti a le indesa (s[ fie athnate).Peste ele se
Micozi vaginali / ciuperci vaginali / vaginiH micotici I","rX'alcool alb sau rachir.rde casir 38-40o/o. Se lasit sticla cel pulin
Datorat[ ciupercii candida albic:anssituMonilia. apiue ca urmalr a unei doud s[ptirmani la c[lclurit. Apoi esenprpoate fi utilizatl.
cu'e de antibiotice,in timpul sncinii, la f'emeileciiabetice.Secregiaeste
albicioasir, llptorsir, uneori grunjclasit,ca uu lapte birtut. pllovoacd Baic de gezut cu coada goricclulrri
pun
mAnciu'imi,usturimi, uiniu-i dese gi durcroase. Se recomincl[ sir fle ficutir cle cel pulin trei ori pe sitptLmiinir'Se
- se fbloselte inreagtt plantil
in in-uint 1(X)grtime cle coacla;oriielului
-<ie
Baie de gczut cu gdlbcnele - intr-., girleatf cu cinci liui ap[ rece ;i se llt? 12 ore' Apgi
Se inmoaie.100 grame tle girlbeneleintr-o gitleatircu cinci litri de apir amesteculse incllzegte, se strccotu'ir,1i se totunir in baie. Caclatrebuie
rece qi se lasir sir stea timp de 12 ole^.Se incilzegte apoi ,,m.rt..ul. i[ conginfrat6ta ap[, cit sri acoperei'inictrii cele suf'e'inde.Dr'rratablii
se strecotu'dqi se totrm{ in tpa de baie.In cadiruebgie sir'tie o c6ti&rte .tt" .fd 20 tte minute. Fiu'it u ne qterge cu plosopul, vom imbrirca ttn
suficienuide ziptipentnr a acopeli rinichii bolnavei.Durara birii este cle [^i", cle b*ie gi vom sta in p.t incii o or[, ca s[ b'anspirlm din
2o de minute. Dup[ baie vom imbrirca un halat, f[r:i a ne grclge cu abunden![.
prosclpul,gi vom sta in pat o orir, pentru sudalie.

Poal5 alb5, vezi Leucoree


SAngeriri (la nivetul organelor genitaleo
in special, dar $i de orice naturd)
Prolaps genital, vezi protapsutcrin
Traista ciobanului
opt
Prolaps uterin / Prolaps genital / Histeroptazdgenitali in .rnui. h.-uragii me'st'uale puternice se vor bea, timp .de
ct"rni de ceai
ta ^zece ztle, tniinten incepelii' cicltrlui, ciite clor-rit
"urrf
panir
ProlapsuJeste ,,cilcle_l'eA"oricrirui organ (sau a trnei pir4i clintr-un orgzur) infuzat. Intr-o c,.n[ tlpir cloc<ititi se pu.e o tingurilit. plinl-ochi ctt
din l<rculunde se afl[, in mod normirl,situatin or.gairism, se clatcr.Jazir pla.nte miuurrgite, se lasti sir tragl o jumltate de minut Ei se sn'ecoirra'
".,
ryi
relaxt"u'ii-mijloacekrrprin carc el e susginutin acil loc ( mu;chi, liga- S;-;;^;,'ifuiiiiii"tn.u piin[ la tlei cegtide ce;ri pe
ingftlgtfir, ct"ouz'r
mente,firscii, peritoneuq;.a.). zt.
Uterul se afld situat in centrul micului btizin fiincl suslinut cle planqeul
pelvian. de ligamenteleutero-sacrale, cle per:e1iivaginului. VAsc
,'c:iderea"_lui poate fi de trei grade: I'- ntelur"ajungein interiuul Rrtetea cle reglare a circulagiei sangvine pe care.o.are vllscul ljytl fa
vttginr.rlui;II - uter-ule vizibil inu'e buzelemaui ale vuliei; III - utenrl nomlrlizarea ii1ngeriu'ilor lupire prelt abunclcrltc.O lingurilir viirtiritti de
atamd intre coaose. vAsc se l.sir, tim! de 12 ore. la inmuiat intr-o ce^alcir.ctritpit.l'ece'.Apor
Evolugit prrrlapsului esre progresivir,lentt-r,iniEitil apirriincltulburrri trmestecul se inciilze;te 5i se strecoari.'r.in ftincgie. de intensitittea
utrnar€,r'etenlie,incontinen(rurinarl, cistitir. sAngeriu'ii se beiru unl piirui la clouir ciini de ceai pe zi' Este recomAn-
Nu pune viafa f'emeii ?n pericol, dzu e o suf'erinfirjenanrd. dabil sn se pitstreze ragia zilnicir inff-un telmos'

58 59
vu.rlr.| ct|rultll Suferinfe diverse localizate in zon abdominald
Este un hemostatic exceplional 5i ajut[ la stlvilirea hemoragiilor uterine,
hemoroidale, pulmonru'eqi stomacale.Pentru o ceaqcirde ced se op[resc $i cea pelviani
douir pln[ la uei lingulite pline-ochi de coada calului cu apz"rclocoritt"r, Crefiqoar5
se lasii s[ infuzeze o jurnritate de minut, se shecclar[ qi se bea inghiginrrir Este utitizrttii in aploape toate at-ecliunile specifice f'emeilor, dupit cum
-ph.nii
cu inghigiturl. in funcgie de intensitateasiinger[rii se lonsumzi clcluir rciese ;i clin denumilea gerrnan[ (Frtruenmzrntel: haina f'emeii, n.fr'.).
lzr trei cini de ceai pe zi. PenUu uz intern se foloseqte sub fbrmir de ceai, ciu'e se preparfl opiuind
o lingurii cu vArt de cregiloa'l cu o cetqcl de apfl ,flerbinte, apoi se
lasit s[ stea o jumitate de minut qi se stt'ecoard. Pe durata inn'egii zile
se beau, inghigiturir cu inghilitur[, patru c[ni. Creligoar-a vindec[ rdni
Scurgeri vaginale (de orice naturi) abdomenului, predispozilii pentru
^pi"t'd"t"a UJ ta naqter€, moleqiri ale
provenite
sarcinii. Ceaiul se recomand[ femeilor insiucinate, dupir luna
Aparigia lor este, intr-adev[r, anormal[ gi diagnosticul trebuii s[ fie ir Ueia, pentlu intfuirea ligamerrtelol'utedne. De asemenea,se pot vindeca
toarte precis. Ele nu sunt niciodatzi dirtorate unei inf'ecaii din partea intlamagii ale uterului fiicAnd o curir de ceai pe o perioadir mai inde-
superiou'ti u orga.nelor genihle, ci din cauzA unei inf'ec1ii situate tie in lungatl de timP.
colul uterin, t-ie in vagin.
Leucoreele datorate inflamaliilor vtrgintrle sunt: gonococice - scrlr- Muge[el
gerea e purulent6, abundent[, iritantd, dAnd arsur.i la urinar.e; La ,sufbringein zona abdominalir, tt ciltot' cauze nLr se pot identifica
trichomclniazice scLlrgerea este abundent[, fluid[, verde-jacl, cu imediat. se vit bea, zilnic, ceai de mugelel. Se op:"ue;te o linguril[
miros fad, uqor spunroasti. dind mirncrrime vulvar[, iritagie clltaneo- plin[-ochi ile muqelel cu o ctrnl de apir. clocotitir,. se lasit sit infirzeze
mucoasd, contact sexual dnl'eros, semne ur.inare;micclticrd- scurgerea b jumtitnte cle mintit, se stlecoarit ;i se beau, inghigitutl cr.r inghiginrrfl'
este albicioasii, litptoasz"r,
uneori grunjoas[, d0nd mAnceir.imi;i jenl clouir pind la trei ce$ti de ceai pe zi.
la contactul sexual.
Leucoreele datorate inflarna$ilor colului utedn sllnt gloarie, vAscoase, Baie de gezut cu salvic
Femeile C4re au o sensibilitate exageratti tr apalatului genital ar tfebui
ader[ la lenjerie gi <l imbibiL pirtAnd-o, sunt galbene sari galben-ver.zui;
s[ tttcir, o clatit pe sitptlmiinii, cilte o baie de ;ezut ct-t sztlvie. Se inmoaie
iritaEia pe cuu'e o provoacir poate fi inexistentir, prezentl rlli ftltute
lfi) gr.ame de Jalvie-intr{ gtileati de cinci lini cu apI rece $i se las.i
putemicir, scurgerile fiind, de cele mai multe ori, mtri mult siicAitoare
sir stea 12 ore. Se ?nc[lzeqte zrpoi amestecul, se stfecoarir ;;i se toautir
deciit de nesupot'tat. in ctrcl[. Rinichii celei suf'erinde trebuie sit fie acoperili de apir' Dtu'ata
bliii este de 20 de minute. Dupir baie nu se recomandir $tefgerea clr
Baie de Eezut cu coada goricelului pr.osopul, ci se vzr imbrirca un halat g'os, plttrsat5i se vzt stit ?n pitt o
Se pun la inmuitrt 100 griime de coticla Soricelului - se folose;te
orir astf'el inciit sti se transpire bine.
intreaga plantti - intr-cl gitletitri cu cinci litri de ap[ rece gi se lasfl
12 ore. Apoi amestecnl se incirlzelte, se strecotrr[ qi se totrmti in Coada goricclului
btrie. cada trebuie sir conlinir atata ap[, cirt sd acoper€ rinichii per'- Ptirintele Kneipp recomancla,in ctrzul tLttulor af'ecgir"rnilorlocalizate in
soanei bolnave. f)urara bdii este de 20 de minute. F[r[ a ne $rerge regiunea abclominal[ 5i a bazinului, f]e ele genittrle, renale, vezicale,
cu prosopltl. vom imbrirca un halat de baie gi vom sttr in pat, inci iniestinale, ceaiul cle coada i;oricelulr-ri,blut in orice carrtitate.O lingurilit
o orii, ca sI transpirlm. viu{'uitit de coacla Soricelului se lasit sii stetr tl jtrmittate cle minut intr-o
canit cu apit ce ,ibiu a dat in clocot qi apoi se strecoiu'ir. Se beAtt,
Coada goricelului inghigitur'[ cu inghiginu'it, pitnti la opt celti de ceai pe zi.
Pe lAngir birile de lezut se beau, zilnic, douti ce$ti de ceai cle cotrcla
gcntcelului. Se opfu'elte cl lingurild cu vflrt cle plante mt-rnrnlite cu o Uriici moarth
cealcir de apd clocotitr'r, se litsl sr-r stezr o jumltate de minut qi se Pe lirngl ceaiurile irmintite mai sus se l'ecomrrndzi,in cazltl ttltor sr"rt'eriltle
strecoarir. Ceaiul se bea inghigiturir cu inghiftur-ir. genital-e gnve, cAte clotri cepti {e ceai cle rtrzicti motutir pe zi. Se

61
60
opitre$te o lingurigir cu vArf de plante (cu flori albe sau gtrlbene) cu o Traista ciobanului
ceaqcit de apir clocotitir, se last"rsir tragir jumirtate de minut, se strecoa:'t"r
Este forute eficient[ in hemolagii mensffutrleputernice.Se incepe cllrA
5i se bea inghigiturl cu inghititurir. de ceai cu opt-zece zile inainte de incepereacicluluri 5i se bear,r,?n
Cirnbru aceastirperioardir, cAte douir celti pe zi. O lingu'i1irplind-ochi de tr:trista
Cind aptu clampe duret'oasein regiunea pelviarr[ sau abdomino-pelvianti, ciobanului se pune intr-o ceagc[ de apir clocotitii, se lruszisir tragir cr
recomandirm s[ se bea, zilnic, douzi cerstide ceai de cimbru. Se opdreqte jum[tate de minut, se sbecoanigi se bea inghiliturfl cu inghiliturir.Acest
o lingurili cu v.t{ de cimblu cr.r apir clocotitS, se lase"rsir infbzeze <r cetri ujr.rt[ qi la normalizarcaciclului neregulat,in timpul pubertiigii.
jumiitate de minut, se sjftecoar[ qi se bea inghiliturir cu inghigirurir.
Mugefel
Perni cu cimbrn Daui fiind acfiuneasa beneficirrnultilaterall,mugegelajutir gi la tuburiiri
Durerile spastice se mtri combrt, extern, cu ajutorul nnei perne plinti cu menstrurrle qi dereglirri ale ciclului, precum intArzieri :irrll absenla
cimbnr. Se umple o ti4[ de pernir cle mh'ime potrivitil cr-rtulpini ;i flori menstrei.Se todrniro ctrnride trpir clocotitirpeste o lingurilir plinir-vtrf
usctrte de cimbru. se coirse, :je aq;eazirpe locul duleros. Perna se cu mr-rqegel,se las[ s[ stea o jumirtate de minut gi se sn'ecotul. Se
incirlzegte seata in cuptor si se line peste noapte pe abdornen. cu inghiEiturir,pAnir lzr trei ceqti de ceai pe zi.
betrn,inghigitr.rrti

Coada goricelului
Tulburiri menstruale Lerintiu'zieri;i neregukuiti4itrle ciclului in periondapuberti$i ujutir cite
o cea;cirde ceai de coadaSoriceluluipe zi, btiutridimirleztftr,
pe stclmacul
Tulburzirile menshuale constau in deficienge ale ciclului menstlr.litl. cLln-l gol. Se opfueqte o lingurigl cu vArf de plante miu'unlite de coada
ar fl cich"rl int?!'ziat, neregulat, siinger:itripretr abundente sau prea mici
qoriceluluicu o cea$c[ de trp[ clocotitir,se laszisir uagl o jumir&rtede
cantitrrtiv. Tot aici se incadreazl si mensnele neobi;nuit de dureroise.
Deseori mensfiuafitr lunirl este precedatr'rsau insolitir cle indispozigie minut, se suecoan-rqi se bea inghiliturir cu inghigiturir.
general[, dureri de qale sau in regiunea pelvianir, gleafir ;i palpitalii.
Cauzele acesteapot ti cle naturii psihicir (in specill la f'eteletinere). stur Urzic5 moartd
genitale
Ceair"rlajutir in vindecu'eatulbur'lrilor menstrutrle;i at'ecgiunilor
este vorba de sitler.i,schimbiu'i ide timpnlui, tulburlri horm<lnale salr
cancere ale orgiurelor genitale inteme. Menstrlalia insogitir de dueli este grave. O lingr"rrilirplinir-vii"rtde urzic[ moartir, albl sau galbenit. se
lotule frecventr"t, mai ales la t'ete qi la f'emei tinere. Ciind ciruzele opiuegtecu o canirde apir clocotitir,se l:usirsir stea o jum[tate de minitt
tulburitrilor sunt de naturir inof'ensivir ;i, in specitrl, dacti nu apar decit 6i se stlecoiuir.Se beau,inghigitulircu inghiEitur[,dou[ cini de ceai pe
dureri, de obicei sunt suficiente pentlu ffatruea lor odihna gi o sticlir cu zt.
apir fierbinte pusl pe pintec.
Cimbrrr
Crefiqoari Ceaiul de cirnbm ajutir in cizul ciclulilor netegulate.Se lasit o lingu'igit
Poate inlirtura tulburtirile urenstmale. Se opi:ue$teo lirrgurilir cu viirf de cu vArf de cimbru s[ stea o jumirtatede minut inu-o cea;cir de apil
crelisoal'[ c]u o cea$cl de apir clocotitir, se lasir sii stea o jumirtate de clocotiui qi se strecoiuit.Se beau, inghilitur[ cu inghi$turit, doul clni
minut ;i se strecoarri. Se beau, inghi$turii cu inghiliturir, douir piinit la de cetri pe zi.
n'ei ciuri de ceiti pe zi.
Perni cu cimbru
Crcfiqoard gi coada Eoricclului Dr.rrelilespasmodicedin timpul menstruafieipot fi linigtitecu ttjlrtorul
Dac[ tulburi!-ile trpar in perioirda pubertiqii, se recomandir un cetri din unei peure plinir cu cimbru. Se umple o titlir de pernit ctr tulpini ;i
amestec in pfu1i egale de creEiqoariigi coada qoticelului. Se opiueSte o clupit
t'lori usctttede cimbrr,r,sise a;errzirpe ttbdomen,inainte de culcau'e,
lingurilfl vArfuitir din amestec cu o ceiqcir de apri clocotitti. se las[ sir
ce, itt prealabil,am incllzit-o in cuptrx'.
infuzeze o jumltate de minut qi se stlecoarir. Se beau, inghigitr"rr[ cu
inghigittrr'[, dou[ pdnit la trei cdni de ceai pe zi. Troscot
Se optiregteo lingulilir cr"rviirt de txrscot cu o ceafcirde ap[ cloc<ltitir,
se lasii sii trag[ o jumdtate de rninut Ei se snecoard.pe clurataunei Amestec de ceaiuri
zile intregi se beau, inghigiturricu inghiEitur[,cloul cirni cie ceai. Se amestecir,in cantit[gi egale, pltlagin[ ingust[ qi cimbru. Se ia o
lingurili plinti-vhrf din amestec, se toam[ peste ea o canti de ap]i
Cicoarc clocotitl, se las[ s[ stea o jumltate de minut Ei se strecoar'f,.Se beau,
Intr-o canr cu apir clocotiti se pune o linguripi plinir-ochi cle cic.oare, inghi$tud cu inghiginrr[, pAn[ la dou[ ce$ti de ceai pe zi.
se las[ s{ qtea o jumltate de minut, se strecoarziqi se bea o ceagcl
de ceai dimineala.
Atonie vezicali
Amestec de ceaiuri Atonie reprezinti disparigiasau, de cele mai multe ori, diminuarea evi-
Urmltorul amestec de ceaiuri s-a clovedit fbarte eficient la hemoragii dentl a tonicitigii (tonus - starea de tensiune normal[ in care se afl[
menstrualeputernice: 250 glame flori de amic[, 50 gr-amede rirdlcini musculaturaneted[, prezenti in organelecavitare, a;a cum este [i vezica
de odolean (valerimzi), 25 grame de lichen de piau'[, 25 glame de urinard) normale a unui olgan contractil.
roinigl, 25 grame de strlvie,25 grame de coadtr;oricelului. Plantele se
mfulrnfescqi se amesteclbine. Se opdr:eqte o linu'ig[ plinir din amestec Crefigoari
cu o cea;cd de rpd clocotiti, se las[ sii intuzezejumltate de minut gi O linguriEirvArfuitir de creliqoardse opfu'eqtecu o canfl de trpfl clocotit[,
se su€coar[. Se bea o cani din ceaiul astfel prepiu'at,inghilitur'fl cu se lasir sir u'ag[ o jum[tate de rninut qi se suecoar{. Pe dtuata unei
inghilitu'fl, dimineafa,inainte de micul dejun. Se rccomanddsir se uti- zile se beau, inghigiturd cu inghigiturd,patru ceqti de ceai.
lizeze ceaiul pe o perioadl de timp mai lung[, chiar dac[ intre timp
ciclul s-a normalizat. Esenfi de traista ciobanului
Se fricgioneazd zona in care este situtttd vezica cLl esenf[ de u'aista
Mic bitter sucdcz ciobanului, penuu a-i vitaliza musculatura. Plantele, proasp[t cttlese,
La intArzieri ale ciclului sau la hemoragiimenstrualefbarte pLlternice, (fi'unze, flori gi tulpini), se spall qi se utie mflrunt. Cu ele se umple o
scrierile din vechime rccomandirftllosireamicului bitter suedez,de trei sticlr-r,irpoi se toam[ alcool alb 38-4{lo/o.Se lasl sticla cel pufin douit
ori pe zi ctte cl lingurilil, diluatir in apl stru in ceai de plante. II vom slptirnflni la clldurti. FdcAiile se fhc de mai multe ori pe zi.
lua trei zile h r€nd, din prima zi tr menstrualiei,repetAndcura lunii de
lunir, pfi.nirclnd se ptlduce o normalizarctr ciclului. Troscot
O lingurigirde rldlcinti de uoscot se las[ la inmuiat, inu-o ceaqcdcu
api. rcce, timp de 12 ore. Apoi amesteculse incirlzeqteqi se sb'ecoarl.
Pe durata unei zile se beau,inghiliturfl cu inghifturd, pauu cflni de ceai.
E. Maladii specifice vezicii urinare Este practic s[ se plstreze talia zilnicfl intr.un termos.

Baie de gezut cu sare de bucdthrie


Afecfiuni vezicale(in general, indiferent de natura lor) -acasir, de tratirmentcunoscutedin vechime, cal'e ne stau la
Printre mijloacele
dispozilie se numitrl qi baia de gezutcu stue de bucitiuie, avitnd
Splinufi efe-ctedeosebite in vindecaietr atoniei vezicale. In ap[, potrivill ltr o
Datoritl ef'ectuluiei diuretic, splinulir se recomand[ la toate suf'er:ingele temperaturl plircut[, se dizolvfl o mdnti de sare de buc[tirie. In cadl
vezicale. Se oplrelte o lingurigirviirfuitl de plante cu o cant"rde apir vtr ii apir suficient[ pentlu a acoperi rinichii bolnavei. Durata birii este
cloc<ltitir,se las[ sI trzrgiro junrltate de rninui ;i se str:ecoarir.
Se beau, de 20 de minute. Nu ne vom StergecLl prosoplrlde baie, ci vom imbrtica
inghi$turd cu inghigiturl, pAnd la panu ceqti de ceai pe zi. un halat gros qi vom sta in pat o ord ca s[ fianspiritm.

Turifi mare Baie de gezut cu traista ciobanulgi sau/qi coada goricelului ori / qi
O lingu'i1ti plin[-ochi de turilit mare se pune intr-o cea;c[ cu tip[ coada calului
clocotitit, se lasir s[ infirzezeo jumtitate de minut gi se strecoeu'd.
Se Pentru o baie se pun lzr inmuiat 100 grame -de de plante (indif-erentcrue
beau, inghiEiturticu inghigitru'ei,
trei cirni de cea;ipe zi. clintre ele) inn-o giletrtir cu cinci liui apfl rece qi sp las[ t2 orc'
Arnesteculse incllZegte,se su'ecoal'tigi se toarn[ in baie. In cadti n'ebuie
s[ fie atAta ap[ cAt s[ acopererinichii bolnavei. Durata blii este de 2O minut, se strecoardEi se bea cu inghi$turi mici. in tot timpul b[ii, cAt
de minute. Nu se rccomand[ $tergereacu plosopul dupf baie, ci v[ veli n'anspirali, 6i chiar mai mult timp, dac[ putefi, incercali sX nu urinagi.
imbrdca cu un halat gi veli sta in pat o oni, astfel incflt s[ nanspiraEi Apoi, la ulinare, forJati-v[ s[ eliminali jetul de urind cu presiune m?ue,
bine. Se pot, desigur, pi amestecacele nei plante, pregdtind baia la f'el. astf'elincAt s[ putegielimina gi acele pietricele ce pot uece prin sfincter
gi uretr'[.
Calculi vezicali
Cancer vezical / Tumor5 malignd vezicald
Calculii vezicali sult fbrmagi chiar in vezicd.sau sunt calculi renali
coborAgiin vezic6. In cazul celor proprii, vezicali, ei au aceetrqicom- Cancerul vezical adurcetotdeaunadup[ sine prezen\asAngelui in urin[
pozilie ca gi cei renali (s5.ruri ale acidului uric, oxalali, cartonagi qi (hematulie). Dar acestanu este un semn clar, strict numiu pennu cancer,
fosfaf de calciu, mai ral reziduui de albumine, ca cistein[ qi xantin[). astf'el cd stabilirea exact[ a faptului cir este vorba de o tumor[ malignd
Existenla lor se manif-estiprinft-o senzaliede ap[sarein rcgiunea vezicli nu o poate face decAt puncgia biopticri. Tipul de tumor[ ctuacteristic
urinare, uneori gi prin colici veziculare. La micgiune,jetul de urin[ se cancerului vezical este epiteliomul, dezvoltat prin prolil'erareaepiteliului
intrerupe brusc ch.nd calculul astup[ ieqilea c[ue uren[. $i prezenga vezical.
sdngelui in win5 poate fi un semn al prezenlei calculilor. Aceqtia sunt
mai pugirrpericulogi qi dau dureri mai moderatedecAtcei renali. Calculii Pufulifi cu flori mici
vezicali pot fi sfdr6.ma1icu ajutorul unui instrument care se introduce Ptu'e desigur de domeniul f'antasticului afirmafia Mariei Treben c[
prin uretr[. Sfhr0m[turile se elimind apoi impreund cu urina. pufuligr cu flori mici este in stare s[ vindece cancerul vezicular'.Dou[
ce$ti de ceai, una dimineala pe stomacul gol gi alta cu o jumdtate de
Ciubofica cucului ord inainte de culcarc, pot fi suficiente pentru a combate cu succes
O lingurili cu vArf de r'[dlcini de ciubogicacucului se opiue;te cu o aceast[ boalfl grea. O lingurigflcu viuf de fiunze, flori gi tulpini proaspete
ceaqcdde ap[ clocotiti, se lasl o jum[tate de minut, se su'ecoaltiqi se de put-ulig[ cu flod mici se oplreqte cu o cea$ci de ap[ clocotitd, se
amestec[ cu pulin[ miere. Se beau, inghiftu'I cu inghigiturd, una pAnl lasd o jumXtate de minut, se su€coalir qi ceaiul se bea inghiliturd cu
la douf, clni de ceai pe zi. inghilitur[.

Seminle gi ceai de pitlaginl (ingusti sau lati) Catar veziCal, vezi Inflama(ia vezicii
Semingelepatlaginii sunt considerate,din vechime,ca mijloc de ptevenire
a fbrmlrii calculilor de orice naturl. Se vor inghif, zrlnic, impreunl cu
ceaiul de pltiaginfl, opt grame de seminge.Pentru prepiu'ilea ceiului se CiStitS, vezi Inflamafia vezicii
pune o lingurild cu vArf de p[tlagin[ inu'-o can[ clr apd clocotit[, se
las[ sd infuzeze o jum[tate de minut, se sffecoar[ 6i se bea, inghigind
totodati serningele.
Deregl5ri de urinare
Baie de gezut qi ceai cu coada calului in vezictr urinal[ se trdun[ lichidul care este eliminat de rinichi. Vezica
Cel mai rapid leac in cazul litiazei vezicale il constituie birile de qezut este eltrsticziqi poate acumula cantit[li considerabile de urinl. Se goleqte
cu coada czrlului,asociatecu ceai frcut din aceea;i planui. In acest mod in mod normal cdnd conlinutul ei a ajuns la circa 0,7 lini. Orice
se stimuleazd eliminarea urinii. Penul baia de Dezllt se iau 100 Eame tulbunue a trcestui ciclu, cum ar fi pierderile de urinir sau retenlitr
de coada calului, se pun la inmuiat inn-o gdleatdde cinci lini de apl urinard, se datoresc unei anume boli.
l€ce, se lasi 12 ore. Amesteculse incilzeqte,se stecclatitqi se adaurgl
in baie. Cada nebuie sd congin[ atata ap[, cAt s[ acoperc rinichii Comprcse cu mugefel
bolnavei. Durata blii este de 20 de minute. Dup[ baie nu ne vom $terge Se opfuesc, cu ap[ clocotiti, flori de muqeEel,atatea cdt se pot llla cu
cu prosopul, ci vom imbr[ca un halat de baie Ei vom sta in pat incir o mfln[, se las[ sd se scugl, apoi se pun intr:o pdnzd.curat[. Compresa
o or[, ca s[ uanspirdm. In timpul-O biii se vor bea una pini ]a doul cald[ se pune pe pAntece, in dreptul regiunii in care se afl[ vezica.
celti de ceai de coada czrlului. lingudl[ plin[ cu virf de planti se Penuu plstrru'ea cdldurii se aqeazd peste compresa de mugelel o altl
opiueqte cu o ceagc[ cle apd clocotit5, se lasX s[ sterr o jum[tate de pAnzft groasl.
Pufulifi cu flori mici Baie de gezut cu urzici moarti
Pentru o ceagcirde ceai se oph'eqtese oph'egte o lingurill cu vdrf de Se las[ la inmuiert,timp de 12 ore, 1(X) grame de urzic[ moru"td(albl
plante m[nrnlite cu trpl clocotitd, se lasir o jumdtate de minut qi se sau gtrlbenf,),inn-o giileati cu cinci litri de tp[ rece. Se inc[lze$teapoi
amestecul,se so'ecoall gi se toarn[ in baie. In cad[ trebuie sti fie atAta
stecoar'6. Se bea, inghigiturdcu inghilitur[, cAte o ceaqcirde ceai dimi-
apd clt s[ acoperc rinichii bolnavei. Durara blii este de 20 de minute.
neafa, pe stomncul gol gi seara,inainte de culcare.
Dup[ ce ieqigidin trpf,nu v[ qtergeEi cu plosopul,ci vti imbr[ca1iinu-un
Baie de aburi cu coada calului haltrt de baie qi stafi ?n pat o orir ca si transpirali.
Se op[resc patru lingurip de coadacalului cu Lrnliuu de api clocotitri.
Acoperitir cu halatul de baie, bolnava st[ pe vine, deasupravasului cu Urzicd moarti
infuzie de coada calului, circa 10 minute, astfel incat aburii sit poat[ Pe iAng[ blile de $ezut se va bea zilnic ceai. Se opflreqteo linguriEl
acliona asupra vezicii. Plantele optrrite se pot tolosi gi drept comprcsd, vArt'uiti din plantr bine mflrungitiicu o cand de apfl clocotit[, se lasti
aqezendu-le,inff-o cArp[ curatl, pe zona pelvianf, in care se af]ir vezica. sir stea o jum[tate de minut, se snecoall Ei se bea, inghigiturd cu
inghiftur{.

Dureri vezicale Baie de aburi cu coada calului


Plantir este fblositi din timpuri strirvechi in afecliunile vezicii urinare,
Pufnlifd cu flori mici datoritti ef'ectelor ei hemostatice.Se opdresc panu lingtu'i de coadzr
Cu o canl (250 gnme) de ap[ clocotit[ se oplreqteo lingurila plinir-ochi calului cu un litru de apriclocotit[. Acoperit[ cu halatulde baie, bolnava
de plante,se lasl ,,s[ trtrgii' un minut-doul, se strecou[. Se beau numai sti pe vine, circa lQ minute, deasupravasului cu inf'uzie, astf'elincAt
doul ceqti de ceai pe zi, una dimineala,pe stomaculgol, a dt)ttit,sea:'tt, abulii s[ potrti acliona asupra vezicii. Plantele opfuite se pot fblosi gi
cu <l jumltate de or[ inainte de culcare. drept compres[, aqezAndu-leinu-o cArpd.curati pe zona de abdomenin
car€ este situatir vezica.
Inflamafia vezicii I Catar vezical / Cistiti
Cistita este Lrna din bolile fiecvent intAlnite la femei, fiind o afecgiune Nisip (calculi mici) vezicali
specifrc[ lor. Inflamtrgia aprue in urma inf'ecgiilor bacteriene ctue au
migrat din zona rinichilor, din uretlzi sau au fost transportate din alte
regiuni ale corpului pe cflile sangvine, rcspectiv limfatice, in vezic[. Baic dc qezut gi ceai cu coada calului
Frigql gi trmezealtr (de exemplu, vremea ploioas[) favorizetrzl aparigia Un leac r.rpid gi eficient pentru eliminiuea micilor calculi vezicttli sr"rnt
Ior. Imbolnlvilea se manif'estI brusc, cu senzalie de aplstue ,si dutere blile de $ezut cu coada calului, in timpul qiiror:t se beau qi una pdnit
in panea de jos a abdomenului (in pelvis), nevoia de a urina fiind Itr douir ce;ti de cezri din ztceeagiplant[. In acest mod se activetrzit
fbture acutl qi fi'ecventti, nevoie care reaptu:e imediat dupti ttrintue, f'uncgiunile vezicii. CAt timp durcazi baia qi cdt timp se stl in pat ca
aceasur fiind insogit[ de dureri ;i usturimi. Din cauztr golirii repetate a s[ se nanspire, bolnava nebuie s[ se ablin[ si urineze - chiar ;i <l
vezicii, cantitlgile de urinl devin fbarte mici, cAEivasnopi numai, ceen perioadl mai indelungati, dac[ poate -, pentru ca in momentul in care
ce se resimte deosebit de dureros. Deseori udna este de culoare rogiaticir vezica ,,stti sti plesneascti", jetul de urin[ s[ aib[ prcsiune cAt mai mtue,
datorlt[ sAngelui cu cil'e este amestecatti, este tulbure qi zue un mixrs astfel incdt nisipul s[ fie elimintrt din vezic[. Penuu baie se fblosesc
r[u. ln stadiile acute poate trpiuea f'ebrX.De multe ori trsemeneainf'ecgii 100 glame de cotrda ctrlului, car€ se pun Ia inmuiat intr-o gzileatd cu
sunt generate, fhvorizate, de o igienf nesatistzic[toarein zonu uro-geui- cinci liuj de ap[ rece qi se lzrsfl timp de !2 ore. Apoi amestecul se
talf,, ceea ce permite colibacilikl' din intestin sir pltrundir in urefi'l. incllzeqte, te stt=.oar'[ gi se adaugir in'baie. in cacl[ uebuie s[ fie trtita
apfl cAt sit acopere rinchii bolnavei. Durata b[ii este de 2O de minute'
Porumb Nu se tec<lmttndir,dupir baie, ;telgerea cu prosopul, ci se vtr imbrirca
O linguripi cu vflrf de mirtilse de pommb se opiuelte c-u o cea;cX de un halat de baie qi se vtr sta in pat, o otd, pentru a trtulspira. Ceaiul,
trpii clocotitir, se lasd sir stea o jumirtirte de minut ;i se sttecom[. La ce trcbuie b[ut tot acum, se face op[rind o lingurigl cu vh{ de coadit
fiecue doul sau uei ore se betr cAte o lingurilir din ttcest ceai. Este calului cu o ceagcl de ap[ clocotitl, cale se lasd sti stea o jumzitate
practic s[ se piusneze rztlitt zilnicir intr-un temos. cir minut, se stlecoar[ gi se bea cu inghilituri mici.
Amestec de ceaiuri
Se amestecfl 20 grame de frunze de mesteac[n, 20 grame de osul
iepurclui, 20 grame de traista ciobanului qi 20 grame de turigi mate.
Penuu o ceagc[ de ceai se pune o linguriE[ vAr{uitl din amestecin apii
clocotitl, se lash.o jumdtate de minut $i se stlecoar'[.Se beau, inghilitur[
cu inghiliturd, una pAn[ la doul c[ni de ceai pe zi.
Succesein tratarea bolilor specifice
Pareze vezicale
femeii
Pueza vezical[ este, de obicei, urmareaunei imboln[viri sau a unei riniri
accidentalecu secgionarea m[duvei spindrii la nivelul unde n'ec prin ea fibrele (/ .scrrcorl de la cititori)
nervilor ce a.sigrutideschidereaqi inchidereasfinctenrluivezicii uinare. Nervii
vezicali sunt asfel impiedicagi s5-qi indeplineascl funcAiunile.Urina este
eliminaui invohurftu',in momentul in care a ajurs la o antrmitd cantitate. Ame[eal5
Sf-rncterulvezical nu mai a,scultiuca de obicei, de impulsul volunta'.
...Eu personal am mare increderein dumneavoastld,pennu cd sfatudle
Bii de gezut cu urzici moartd dumneavoznt[ m-au ajutat atAt de des gi atAt de mult. In prim[vara
Se las[ la inmuiat 100 glame de urzic[ mozuti (alb[ sau galbeniDinn'-o anului 1989 au inceput s[-mi apar'[, al culcare, amegelicumplite. Dac[
gdleatd cu cinci litri de apd rece, timp de 12 ore. Se incilzegte apoi ldsam capul numai pulin pe spate, amegelileincepeau izu'.
amestecul,se suecoardqi se adaugl in baie. In cad[ trebuie s[ fie atAta Am inceput s[ caut urzici $i arn blut zilnic uei-pauu ceqti de ceai
apfl incAt s[ acopererinichii bolnavei. Durata b[ii este de 2O de minute. amestecatcu dou[ linguri de mic bitter suedez.Tot in aceast[ perioadh
Dupd baie vd imbrdcafi cu un halat gros, fard s[ v[ mai Etergeli cu au inceput stdrile de anxietate.Am luat de la farmacie pic[turi de vdsc.
prosopul, ;i sta;i in pat inc[ o or[ ca sd nanspirali. Cu timpul st[rile de anxietate au dispdrut complet gi ameplile s-au
potolit considerabil. Nu am mai avut pdn[ acum nevoie de medic sau
UrzicE moarti de spital penfiu acestenepl[ceri...
Pe lXng[ blile de $ezut se recomandtiqi o ceagc[ de ceai de unicl Maria Glasser, Zornheim I Ausn'ia
morrti., zilnic. Se op5leqteo lingurilit cu vdr{ de plante bine mfuungite
cu o cea$c[ de apfl clocoti&i, se las[ sti stea o jum[tate de minut, se ...am sufedt timp ?ndelungatde ameEeliputemice.Apoi am inceput s[
sfiecoar[ qi se bea, inghiEitulti cu inghi$turI. beau ceaiul de coada goricelului recomandatin caftea dumneavoaso'[.
Dupd dou[ sdptimAni acestestiri nepl[cute erau indepfutate...
Anton Weber, Nih'nberg I Gennanict
Spasme (crampe) vezicale
Produse pdn contractareamuscular'[ involuntal'[ n sfincterului vezicii, Anexiti gi nodul la sin
bolnava nu mai poate urina cu toate c[ simte o nevoie acut[ de a face
acest luclu. La originea spasmuluisunt, de obicei, infltrmafile vezicii, ...o prieten[ era deseorisuferind[ de afecfuni a]e ovarelor. A inceput
declanqareaacestuiatiind generatl cAnd teama de durerile produse prin s5 bea cu regularitate ceaiul recomandat de dumneavoastrfl: coada
urinare inhib[ nevoia de a udna. Consecinlaspasmului este rctenlia de loricelului, gilbenele gi urzic[. Dup[ u'ei z7le,a observat un nodul la
uin[ qi aparigiaglobului vezical. sAn. Era foarte dureros qi cle mirimea unei unghii de la degetul mic.
Probabil acest nodul era-de mai mult timp sub piele, dar nu se vedea
Perni cu pedicu[d qi nu se simlea. A continuat s[ bea ceaiul pi a uns locul, zilnic, cu
Pema umplut[ cu pedicugduscat[ calmea.z[rapid crampele veziculzue. alifie de gl.lbenele.N-a trecut multA vreme gi nodulul nu mai durea, a
Se umple o fap de pernir cu 100 pfln[ la 300 grame de pedicugziuscatti, devenit mai moale, d[dea mAncflrimi,dup[ care a dispiuut. Nici nu vzi
in f,uncgiede mdrimea zonei cuprins[ de crampe,se incllzeqte in cuptorul puteli imagina, ce r€cunoscfltoare v[ este pdetenamea..
uscat.qi se line pestenoaptepe zona abdominal[cd cot-espunde situdrii Inge Sch., din B. / Germania
vezrctt.
....acqm-gatru s[ptim1ni, o fati de 16 ani din vecini, se plflngea de ...in ultima vreme am flcut, eu personal, expedenla unei vindecdri de
dueri abdominaleputemice. Deoarececu un an in urm[ i-a fbst &tirpat domeniul f'antasticului. Mi se descoperise un nodul in silnul drept, gi
un oval', se temea si meargir la medic. Am sf'6tuit-o si mearg[ totu$i nebuia s[ mi se facl o puncfie. Am urmat imediat sfirturile din caltea
la un consult medical. Medicii au constatato inflamaEi",r o.,,rarJ.,i.oegi dumneavoa.strir(comprese cu coada calului qi cu micul bitter suedez).
i-au f-ost prescdse tablete [i supozitoAre,stalea clureroasirn-a clispxrui. Lrr un control ulterior, dup[ pauu stiptimflni, nodulul nu mtri era de
Atunci i-am recomandtrtsd bea ceaiul cle cleligoru.fl.Dupir o s[ptirmAnl glsit. Nu-mi venea a crcde...
durerile s-au atenuftt.Dupd alte qasezile au dispfuut. Fala rAcleclin nou Gisela Dorn, Gresten I Austricr
qi arc din nou poftd de via!ir...
Andreea St., din S. I German.ia ...soacra mea a simlit, deodat[, anul trecut, nn nodttl in sflnul dtept. A
incercat, altenativ, cu comprese de coada calului gi cu mic bitter suedez.
Atonie vezicali Dup[ o jumltate de trn totul disp[r'use, atat nodulul, cAt gi dut'erea...
Gertrutl Molm, Mauterndotf I Austria
...ani de zile am sut'eritde drueri puterniceale vezicii. Simlearn per-
manent nevoia de a uina, diu nu leuleam decxt zurevoie,chiu dacl ...sunt americancd qi tniiesc din 1968 in Getmania. Ar:um cAliva zrni
aptisam putemic. Din cauza unei suzurgulfuia uretrei, care m-a linut m-am irnboln[vit de cancer mamar. Dup[ doud operalii am fost trimisir
zece-zile in spital, in urm5.toarele,,sase
luni a trebuit s[ merg cle cinci la o radioterapie. A fost pentru mine iadul pe p5-mirnt.Durp[ un an am
ori la control qi sd suport de fieiare cliitfl alui liugire fhrti trnestezie. pierdut Ei al doilea sA.n,in cate ,,se fiecuse cu vederea" un nodul. O
Acezrstaera atat de durcrclas[,incAt incepeam s[ am, chiar- inainte cle cumplitir mizerie fdrd sfArEit. Factorii trnalizagi se inrlut[geau continuu gi
intervengie, o stare proastd, ial dupir. intervengie sufeream cle dueri prin iradierile suferite nu mai puteam decAt sir mir clatin de colo-colo.
cumplite. cand, dup[ un an, am fost din nou chematirla control, pur Se addugtru depresiuni pe ctu'e nu le pot descde in cuvinte. M[ mai
lj {-pLo nLl m-am mai dus gi trm irrceput un tratament clupir recomtrn- rugam numai penflu un sfilqit cAt mai apropiat! Atunci tAniuul ;ef al
dfuile din cartea dumneavostr[.Am frcut, s[ptir"mxnal,baie cle qezut cu unei firme de instalagii mi-a povestit de vindectueit cancemh"ri s[u de
coada goriceluluiqi, alternativ,cu coadacalului, pe czu'e,reincil2itd, am m[duv[ cu ajutorul plantelor medicinale ;i mi-a t'ecomandat ciutea
mai tolosit-o o dat6. Am fiiclionat zilnic, dimineala q;i seara.,zona cle dumneavoastrfl. De atunci bezruzilnic ceaiul prescris de dumneavottstr[,
la simfiza pubiand.inspre trbdomen,cu eseng[de traista ciobanr-rluigi cel din amestec de coada Soricelului, gllbenele 5i urzic[. Acum rnd afltt
am birut zilnic c0te trei c:ini de ceai de cre!!oar[. $i, poate nu ml intr-o stil'e bun[ gi analizele de sAnge suut foarte bune. Sir vit
credegi,nu mai am nevoie de nici un conflol, plantele m-au ajut:rt in rlspl[teascir Dumnezeu. Am trimis rudelor mele, cat€ sllnt tot in Statele
rnod mi:'aculos.Doamn[ Treben, vd mulgumescdin toat[ inima... Unite, ceaiul cle mai slls, pe crue l-am rccomandtrt;i aici multor prieteni.
Bertu Schctftr,ReichersbeuernI Ausf in Dumnezeu sti v[ binecuvitntezevaloroasa dumneavoastrirmunc[ qi sti vl
linir in putere incit mr.rlt[ vleme pentru binele omenirii. Familia mea Pi
...Am rccomandatbaia de abtui cu coada caluh-rila douir tinere t-emei cu mine v[ admilXrn gi vii ir.rbim...
cate suf'ereaude retenlie uinarii datorzrtiiatoniei vezicale. AmAncJou[au Estlrcr Westennann, Giessen I Gennanict
fbst fbtu'te fericite in urma efectuhri imecliat nl blii. Uneia clintre ele i
se propusesedeja scoatercaunui rinichi. Mai tArziu, medicul a atirmat ...O cuno$tingticle-a noasftir avea metastaze la colcland, ctu'e pcxrreau de
cir nu mai pclatefi vorba de opera{ie... la un sdn trmputat. Operagi4 - insi avusese loc cu opt ani irt urmit.
Se
ELsa Kdnig, Pasto-Narino I Col.umbict afla in zona unor virse limtntice ciu'e procluseser[ aceastii recidivit
periculoasti. C?tnd tr venit la ncli, in 1986, cll pzrtrLr_ slpttimflni inainte
Cancer mamar cle inirltare, avett asemeneacluleri, cit nu putea sta nici c:ulcati, nici in
pl'escrise
$ezLrt.tn bagajele ei erzruq mullime cle tablete conna duterilor,
....ry-aF fbst de mare ajutor cu cartea clumneavoastr.ir.
sunt aptoape cle meclici, morfinl etc. Erir lbiinclonaUi cle cloctori. Am inceput imeditrt
vindecat[ de un cancer mamiu: acut. Acum, mzi simt iatiiqi bine, iar' cLl compresele gi ceair"rrjleprescdse in cattea dumneavottstritctlntra can-
amalizelede sdngesunt normale.V[ sunt fbarte recunoscltotue... cerului mamar. Dupti patnr- zile {urerile incetaset'tiqi dupd palhll silptti-
Christine Albrecht. Mannheint.I Germania mAni am putut sri o tt'i-it"-, pe piciclare, ttcttsi, cu ioate medicamentele,
clin ctue nu mai luase nimic in timpul ;ederii la noi. Acas[ a continuat
cu compresele o scuft[ bucati de vreme, dar amestecul de ceaiuri din $i am sf[tuit-o sd urmeze t'atamentele indicate ln carlea dumneavoastrl,
c9a!a goricelului, gdlbeneleqi urzicd il va mai bea timp de un an. Ne cu bli de coada calului gi cu ceaiul din amestecde coada calului, tuzic[
urzfieazades gi suntem.fgale f'ericifi c[ are din nou analizele cle sdnge gi sundtoare. La inceput nu vroia s[ unneze acest tratament, pe urml
foarte bune gi c{, datoriti sfaturilor-minunateclin cartea clumneavoasnl, ins[ a acceptat. $i ce s[ vezi: dupl gaisprezecezile s-a trezit cu alt[
se simte sdndtoash $ in putere. Mulpmirile noaste cele mai af'ec- stare de spirit gi de atunci este foarte bine. Se bucur[ din nou de familia
tuoase... ei, de gospodfuie.Imi este rccunosc[toarcpentru aceas&iminune. Pennu
Magda Schulz, Kinheim I Austria intrega familie acesta a fost un dar de la Dumnezeu. V[ mulpmim
pentru c rraa dumneavoastfl plin[ de inv[ldminte. 56 v[ rdspl[teasc[
Cancer uterin Dumnezeu...
Gerti Schol.I,WegenstettenI Elvetia
,.,.1a o colegd, cllugdriltr ca qi mine, s-a constatar o tumor[ uter{n[.
Medicii i-au-dat puline qansedupr operagie,spunAndc[ va trhi cel mult
o jumdtate de an. Dup[ ce a iegit clin Spital, a incercat qi natamentul ...indicagiile din cartea dumneavoastr{privind sun[toarca mi-au fost de
recomandatde dumneavoastrd:ceai de coada goricelului, iroi"e gi g{1- mare fblos in depresiunilemele...
benele, zilnic pan[ la doi litri. Apoi, comptese cu bitter suedez-pe Maria Baumt Scluteinfutt I Ausn'irt
-
ab$-ome1tinute timp de patru orcf ungdnd inainte locul cu alifie de
gdlbenele.
.DuB[ qase_s[ptdmflni,mergdnd ta conh.ol, medicul primar. a
Dureri de cap
rdmas uimit de modificfuile benefice confirmate de analiza shngelui. De
atunci au trecut cflgiva ani. sora M. se simte bine.
Ttne inn-adevhr ...sunt in vflrstd de 25 de ani gi sufh' de multi weme de duled de
r€grm alimentar gi nu a rcnunfat la cura de ceai...
cap continui. O cur'[ de mai multe sdptimXnicu ceai de coada goricelului
&tra A., de Ia mdndstireap, I Aumia superimrd
mi-a adus multd alinare...
' Gisela Konrad, Kt'itzendorf I Ausn'ia
Cancer vezical
Dureri vezicale
...pe c0nd soful meu era internat in spital cu un calcul renal, in camera
sa a fost adus un domn mai in vArstd,c[ruia i se depistaseo tumoare ...am necazud cu vezica.Am nrgat un urolog sd-mi prescrie ceva pentu
la vezicd. A fost deschis qi apoi inchis din nou, p"n^nu c[ nu se mai durerile insuportabile, clal nu mi-a fost de folos. InU-o sezu'[ mi-am
putea opera. Bolnavul, sllbit, hdnit artificial, a fost extemat in cele din cules din grldin[ rdchiEic[, am b[ur doud ceqti de ceai, dup[ care
umd, ca un caz flar:d.speran![. Am dat sogieisale cartea dumneavoastr[, durerile ari dispdrut ca prin fatmec. De atunci consider ci aceasta
pi i-am atms atenlia asupra succeselorpe carc le enumer-agi in privinga buruian[ este o planti f'ermecat[...
combaterii tumorilor cu ajurorul pufuligei cu flori mici. CAteva saptamani Barbara Kaufrnann, Ennepetal l Gennania
mai tArziu, doamna mi-a scris urm[toarele rflnduri: ,,vi inapoiei cattea
cu multe mulgumiri. sopl meu este iar{gi siinltos gi cOnt[regteg0 kg. ...suntem foarle incAntagide cartea dumneavoastrddespre plante qi.de
rotuI este drn nou normal, gase radiografii arati o vezicd sdndtoas[, sfaturile pe car.e|e congine.De pildd, in tmtalea unei inflam4ii.a vezicii
fdrd tumoare! Este de necrezut! Se penic adevrrate minuni! v[ mulp- urinare, baia de aburi tu coada calului a ay11tun efect bun 9i rapid" '
mesc din nou, oare unde ar. fi fost sogul meu acum?"... Genrutl Mohn, Mauterndotf I Austria
hmgard Ronnebur"ger,Marl I Germanicr
.. .dup[ ce m-am nec[jit mai bine de o jum[tate de. an clr o cistit[
Depresiune rebel-d.cat€ nu vroia s[ b'eacdcu toate sfaturile medicului, am lecus
la pufulip cu flori mici, pe cal€ am folosit-o, ptoaspflt culeasl, pentn
...sorh mea, in vArsti de 55 de ani, a suferit trcum 12 ani o oper.t4ie prepararcaceiului" '
in zona pelviand (genital[). De arunci sufer.iicle depresiuneqi nebuie Roswitha sauber, Milnchen I Ge,mania
s[ ia, anual, tablete hormonale $i penuu neri. Starea ei s*r inr'[utigit
Hipertensiunearteriali Imbolnlviri ale organelor genitale
...printr-o intAmplae mi-a c[zut in m0n[ interesamta dumneavoastrdcarte
despreplante. De nei stiptd"mflnibeau regulat ceaiul de viisc, gi tensiunea ...am avut mereu de f'urc[ cu inflamagii ale organelor genitzrle.Nimic
mea s-a ameliorat simlitor, aqa ctl nu mai uebuie s[ iau tablete... nu pfuea s[ dea rczultate. Nici medicamentele,nici curele lungi pi
Doris Schtn,idke,BatI SalzungenI fosta RDG costisitoare. Clsnicia mea avea qi ea de suferit in ulma acestei boli
clonice, cu atAt mai mult cu cflt doringanoasn'flde a avea un copil nu
...datoritti sfaturilor din cartea dumneavoastrdm-am vindecat in mod se implinea. Atunci mi-tr clzut in mdnd cartea dumneavoastr[. Am
miraculos, f'apt pentru care v[ mulgumescdin suflet. Tensiunezrmea procedat exact dup[ sfaturile dumneavoastr[. Am bdut ceaiul de
arterialfl s-a normalizat cu ajutorul ceaiului de visc... creligoar'[, am fflcut regulat bflile cle fezut cu salvie gi mi-am prcpamt
Wilfied Habe, Bergen I Austria singur[ pic[tur{le de vflsc imponiva sterilitdgii. E aproape de necrezut:
dupfl o jumdtate de an sclpasem de toate necaztuile,ca qi cum n-ar' fi
...Mama mea a aplicat cura cu v0sc, pe care o recomandaEila hiper- fost niciodatn. $i acum, doi ani mai tArziu, suntem pfuinEii fericili ai
tensiune arlerial[. Ea suferca dimineafa,zi de zi, de dur:eriputernice de unei fiice adorabile"'
cap, care au dispflrut deja dup[ a doua zi de curil. Acum. dup[ dou[ Hannerot'eMusterknmp,Karl,sahe r Germ.ania
srlpulmAni,tensiuneaarler:ial[a revenit la normal...
SusctnneSteiner, Kirclntetten I Ausn'icr
Leucoree
...de mului vr€me suf'ereun de hipertensiune arterial[. Nenumfuatele
...multe, multe mulEumiripenuu cfu1ile dumneavoastr[pregioa.se despre
tablete ajuuru prca pulin, mai degrab[ mi-trm stl'icat stomacul cu ele. om. Ani de
plantele medicinale! Datoritf, dumneavoasfl[am devenit alt
IntArnpl[tol am primit ciutea dumneavotrstrdde aut Plante medicinale penuu aveam o secrelie
iile trm umblat de la un ginecolog la altul, cI
din farnracia lui Dumnezeu. Dup[ sfatul dumneavoa.su'r1, am blut ceai
de vflsc, ceea ce m-a rtjr.rtatfoiute murlt. Stomacul l-am vindecat cu vaginal[ foafie abundenUi.Ultimul ginecolog vroia s[-mi scotrt[ utentl,
coada qoricelului. Locuiesc in Polonia. lndicagiile dumneavoasfftiasupra intrucAt tabletele gi supozitotuelenu ajutau cu nimic. Am cules, in zile
efectului vAscului la combatereahiperlensiunii arteriale au fbst publicarte insorite, coada goricelului qi am bdut ceaiul recomandat.timp de pse
in revista noastrl s[ptlmAnal[, imprcun[ cu un desenal vAscului.S[ v[ sflpti.m1ni,cflte o ceaqc[ pe zi, sc[phnd de aceastdstare nepl[cut[...
Melanie Bartel., Velburg I Ausn'ia
rlspllteasc[ Dumnezeu.. .
Lena Snnainta,Poniszowice/ Polonia
Menopauzl
Inflama{ii ale vezicii
...Sotat mea a trccut prin6-o perioad[ fotrrte glea, avflnd tulburiui com-
...Prinu-o intflmplale mi-a ajuns in mirnti cru"teaclumneavoastr[.
in acea plexe la inceputulmenopauzei.De;i a urmat un tl'attunentmedicamentos'
perioadl tocmai sufereamde o inflamtrfie a vezicii datol'ateunei infecgii lndictrt de meclicul specialist,situagiadeveneatot mai rca pe zi ce tr€ce.
a c[ilor urinare. Pe scurt, toatfl zona zrbdominaldera puternic afectat[ in luna iunie, a inceput s[ ia miiul bitter sueclez.Dup[ ionsumul unei
in urma unei rlceli. Fflrir ciltea dumneavozrsh[aS fi fost desigur dis- jumirtigi cle siicl[, rro in..put s[-i clispud ,,valurile de cirldur[", dtuerile
pemt[. Ceaiu:ile gi b[ile de pzut cu coada calului mi-au fost de mzue gi .t^"n generald cleplorabilflin cate se al]a. Acum se simte bine" '
ajutor. De aceeadoresc s[ v[ mulpmesc din tot sutletul... Hikle 7., Miinchen I Gennania
Hilde Lauf, Chemnitz/ Cermanict

...dup[ ce arn suf'eritcel puEindoi uni de o inflamatiea vezicii nttnate,


Migrene
la rccomandarcadumneavoasn'[am inceput sti beau ceiriul de pufirlil[
...ur[r'i de bine pentru dumneavo4strflqi mulEumiriciilduroase:in sfhrgit
cu flcrri mici. Dupf, 14 zile trmeliorrueaera atAt de pronungettd,ctI nu
nu mai suf[r' de migrene! $i asta datoiit[ sfaturilor dumneavoastrirprc-
mai pjerdetrm urin[. Beau cetriul in continuiue pAn[ la vindecu€ com-
pleti... fioiuse"'
Gerda Zaiane. Nouvelle Aviana t Tunis
Heltni.neBauer, Bacharach I Gennanict
...ani de ztle am suferit de migrene puternice, insoEite de singerdri Tulburiri menstruale
nazale.M-am vindecat cu ceai de coada goricelului.Durerile au dispfuut,
nu mai am nevoie de tablete qi injeclii... ...am avut ani de zile probleme cu menstrualiamea nercgulati. Acum
Helga Maier, Heidelberg I Germania beau, dup[ recomandflrile din c:u"teadumneavoasf[, ceai de coada
goricelului gi constat c[ m-a ajutat foarte mult. Dup[ curd, totul s-a
S0ni umflafi aranjat aga de bine, incfit nici nu mai nebuie s[ beau ceaiul. De aceea
nu pot s[ infeleg cum este posibil ^s[ tot avetri dificult[f cu sfarurile
...sunt o 1iranc6,in vArsti de 33 de ani gi mamd a trei copii. De cAliva minunate din cdrlile dumneavoastrd.Imi pare foarte r[u. V[ rog s[ avegi
ani am avut probleme cu sAnul stAng.ME durea gi se umfla puternic. curaj gi sd nu le luali in seam[. Mii de mulgumiri...
Am fost la mai mu$ medici gi mi s-au fdcut de trei ori mamografii. Ilsa Traun. Viena I Austria
Mi s-a spus c[ am tulbur[ri horrnonalegi c[ aceastdstare va dura pdnd
la menopauzfl.Mi s-a recomandatefectuarcaunei intervengiichirurgicale. ...in mai 1986 am fost internatd in spital din cauza unei mensfiuafii
Am citit, din int6.mplare,in cartea dumneavoastr[,cd ajuti uleiul de abundenteqi de lungd durat6,unde s-a constatatc[ uterul era de mfuimea
sun[toale. L-am prepzuatdup[ releta indicatd. In fiecare seiu'[ md ung unei sarcini. Deoarece, de la cezaiand.,r[mdsesem cu o oroare de
cu acest ulei pe sflnul bolnav. Durerile au dispfuut. $i umfl[tum. Pot operalii, am hptdrat s[ m[ extefirez $i am inceput tratamentul cu mic
lucra din nou flr[ probleme... bitter suedez.In afard de acestaam bdut zilnic ceaiul indicat in cartea
Gertrud K.. din P. I Ausn'ia dumneavoastr[ imponiva hemoragiilor menstruale.De atunci am un ciclu
normal...
Tulburlri circulatorii Uta Schulz, Aachen I Gennania

...mai int6i am avut probleme cu circulafa, apoi s-a addugato suferinlh Tumori i
de inimd qi, ca qi cum nu ru' fi fost de ajuns, m-am tmboln[vit de
tiroid[ gi de bil[. Eram complet la p[mAnt. La 56 de ani a uebuit sl ...in septembrie 1986 sdnul meu stAng s-a umflat grozav qi simgeam
m[ pensionez de boali. Dupd un an de trutamente medicamentoase, in[unfiu un nodul considerabil.Doctorul meu de cas[ m-a trimis la o
le-am ldsat pe toate de-o parte qi m-am tlatat numai dup[ regetele radiografie mamatft,in urma clreia mi s-a recomandatoperagiaimediat[!
dumneavoasn[, car€ imi ajunseserdintAmplltor in mhnd. Ap premia cu Analizele ardtau ru'mdtoarele:mastopatiebilateralfl foarte dezvoltati, pre-
aur micul bitter suedez.Vretru sd vI mulgumescdin suflet penuu ajutorul dominant fibrodenomatoasd,cu o tumoare mamard de mari dimensiuni
dumneavoastrdminunat gi noduli limfatici auxiliari in parteastdng[. Pe 24.O9medicul m-a nimis
Annelise Huber, Rottenmann r Ausfi.ia la spital, investigagiaa constat di^ntr-otermografie gi o puncgie.Il] la
zile nebuia s6-mi iau rezultatele.in aceasti perioadfl lumea s-a prdbuqit
...ani de zile am suferit cle tulbur'fui circulatorii. in fiecare an aveam pentru mine, cu atflt mai mult cu cflt mama mea a murit chinuit[ de
de mai multe ori grip[, de cele mai multe ori cu colzrps. VAscul a un cancer mamar. Aveam cartea dumneavoastr[.dar n-o folosisem ni-
flcut minuni gi in cazul meu, acum sunt bine gi nu mai fac gripele. ciodatd. Am inceput imediat tatamentul indicat acolo, compresecu coada
Bineinleles, nici colapsuri. In fiecare an fac de douI ori curti de calului aburiti, Compresecu micul bitter suedez gi alifie de gdlbenele
vflsc" gi ceaiurile aferente. La 9 octombrie am aflat rczultatele de spital, 9i
Elis;abethGaio, untermiinklrcim I Germania anume c[ nu s-au depistat celule canceloase.Investigalia ultedou[ a
ar'fltat o tumoare mult-mai micf,, deci deocamdat[ operafia s-a amAnat.
...la serviciu stau tot timpul sgb stres, iar acasfl am gospod[ria, Am fost chematdclin nou la conUol pe 30 octombrie; S-a constat afunci
gr[dina gi animalele de ingrijit. Imi rflmAne foarle pufin timp pentru o resh'angeregi mai importanti a tumorii...
relaxare. M-am hotdrAt s[ fac o cur'[ de vAsc aga cum o recomandali Hilda Schdngruber,Viena I Austria
in canea dumneavoastr[.Am constatatc[ puterea mea de munc[ s-a
intdrit mult... ...medicul meu ginecolog a constat o tumoarc, ceva mai mare decflt un
SusanneMader', Welzow I fosta RDG ou cle g[in[, pe ovarul drept. M-a indrumat spr? opelalie. Nu trm fost
de acort cu bperalia $i am inceput s[ beau-zilnic doi liu'i de ceai
(couda ;oricelului, gllbenele i;i urzicd), Ei inc[ douzi ceqti de ceai de
coada calului cu mic bitter suedez, iu' sriptrimiinal am fticut trei btii de
$ezllt cu coada loricelului. Noaptea arx pus cAte o comprcsti cu mic
bitter suedez. ln ziua t cincea a ie$it primtr datr o masl sciirboasl,
mtrcotrsti, apoi mereu, impreun[ cu sctrunul. Dup[ zece stiptrmflni
tumoalea nu mai exista...
Hilde Musrnann, Schuuenburg I Gennania
Plante medicinaleqi refete de casi
Yarice
...4m pleparitt, in acest iin, mtri mult de cinci kilogranre de alifie de Cimbru
gilebenele. O vecin[ de 88 de ani a.vea, dertorir[ viu-icelor.,picioaele
atlt de af'ectate, incAt un medic cu experienld a afirmat cii nu mai in locul consumului de cafea, se va lua climineala cAte o ceaqcd cu
virzuse ergaceva. Arnfi.ndouirpicioarele erau umflate 5i lucetru in totrte ceai de cimbru. V[ veli simgi reconfonagi pennu toatd ziua. Tusea
culorile. Noaptea nlr putea dormi cle dureri. Ciind rnedicul u virzur cum neloas[ de dimineap va dispdreagi stomacul este liniqtit.
ajuta alifia de gllbenele, u declarat cir esre cea mai bunl alifie pe cale Pentru preparar€aceaiului luali o linguriE vfirtrit5 de cimbru, opfuigi-o cu
o cunorqte. Vecina este tbiute f'ericitir cd pieletr s-a regenerat bine. ap[ clocotiti qi l[sagi-o ,,s[ tragfl" o jumdtate de minut. Se suecoar.trqi
Ftunilia rnea 5i cu mine vir dorim un amulg binecuvAntatal viegii... se bea cu inghigituri mici.
Irene Krossnrann, Duisburg I Austrict
Coada calului
...eilitla de gllbenele mi-a fbst de marc folos la val'ice, chiar dupl
doul-trei apliciui... Orice om car€ a deplqit vAr:itade patruzecide ani este bine sd consume
Gertrud Mohn, Mauterndorf I Austrict zilnic o ceaqc[ cu ieai de coaclaialului. Este o m[surd de apiu.zuefag[
de imboln[virile de gu&i, de reumatismsau impotriva tendingeide epui
ziue. Se tbloseqte o lingruil5 vflrtiritl de ceai de coada calului la o
ceaqc[ cu ap[ clocotitd. Se las[ ,,sii u'agit" o jumfltate de minut, dup[
ciue se su'ecoarl gi se bea, cu inghigituri mici, o cantl pe zi.

Coada Eoricelului

tnc[ demult pdrintele Kneipp scria c[ femeile ar fi scutite cle multe


necazuri, dac[ ar apela din cflnd in c0nd la coada goricelului! Puter€a
tdmlduitoare a acesteiplante ar uebui fblositi regulat de fiecare femeie.
Indiferent dacd este vorba de neregularitateaciclului' menstruzrl, de
nepl[cerile vdrstei critice, se recomandfl,din cAnd in cdncl,pe tot par-
cursul anului, c0te o ceaqc[ de ceai de coada qoricelului pe zi, b[ut[
pe indelete, cu inghifturi mici. Ceaiul se prepalfl opdrind cAte o lingud$
de coada goricelului cu o cea$c[ de ap[ clocotiti. Se lasti sii stea o
jum[tate de minut, apoi se str'ecoarlqi se bea, inghigitur'flcu inghigitur[.

LeurdI

Capacitateade curdlire a singelui pe ciue o are leurda este bine sir fie
exploatatl in fiectue primilvar[. Planta arc efect depurativ asuprn apala-
tului digestiv, de la stomac la intestine. In lunile aprilie qi mai, inainte Plantele se colecteaz[ fbtute fiagede qi se face o cur[ de patru sdptimdni
de inflorire, se colecteazYa frsnzele fragede gi se consum[ crude. itt
general, dacd sunt sp[late gi tiiate mhunt, se pot presfu.ape alimente. T
i
cu ceai de urzici. In general, dimineala se bea, pe stomaclll gol, o
ceaqc[, apoi altele dou[ pe parcursul unei zile. Preparaneaceaiului se
Au rqirol decorativ gi gust bun. se mai pot utiliza pi ca salati, iu planta face pun1nd o linguri![ vAr{'uiti cu f'runzede urzici la o ceaqc[ de ap[
se prepar[ aidoma spanaculuisau putegi gdti ciorbe de leurd6. clocotittr. Se las[ o jum[tate de minut, .apoi se suecoar.[ gi se bea -u
inghi$turi mici. Cura poate fi rcpetat[ toamna,cilnd reerparplante ploas-
pete de urzici. Ca o miusurdde plevedere,se consumfl zilnic clte o
PEpddie
ceaqcl de ceai de urzici, pe piucul'siulunui an intreg. Pentru aceasta,
primflvara gi toamna este bine s[ v[ colectafi cantithli suficiente care,
Atunci cAnd plplidia este inflorit[, se poate Luma o cur[ de dou[
s[ptimini cu tulpini fragede de plant6. se adun[ zilnic zece tulpini cu bine uscate, pot fi phsrate.
floaretr galben[, se spal[, se taie gi se mestecd,lent, tulpinile in stare
VAsc
crudd. Oamenii obosigi, asteniagivor simgi, incd din primele zile, o
senzafe de revigotare, viurlitatea lor sporind pe zi ce uece. Vflscul ocupir un rol impor-tantprinfie plantele medicinale dmoritti pro-
pdetilii sale excepgionalede a stabiliza tensiunea.u'tedal[.
P[tlagin6
Recomrmd fiec[ruia s[ unneze o cur'[ de gase sirptlmdni cu ceai de
vAsc.in primele uei siipt5.mfi.ni,
se consuml'zilnic trei ceqti cle ceai de
Din frunzele ploaspete,de formd ascugiti, ale pfltlaginei, se obline un
vilsc, apoi, timp de dou[ s[ptimflni, cflte dou[ clni pe zi qi, in ultima
sirop care are efect de cur[1ire a sAngelui.Se recomandl a se lua inainte
slpti.mAn[, doar un ceai zilnic.
de mese o lingur[ - adullii -, ,1i o lingurip - copiii.
Dup[ aceasta,tensiuneaimerialirgi sistemulcirculatorvi s-tru sttrbilizat.
Exist{ dou5.regetede prepararea silopului de pdtlagind:
Ceaiul se preptu[ cu o lingurip vlrfuitit de v1sc, car€ se pune 12 orc
1. Se dau prin maginade tocat cilne patru pumni de fiunze de p[tlaginl
la inmuiat, in ap[ rece. Apoi, cantitateaobflnuti se inciilzeqte uqor qi
bine spilate. Se adaug[ pulinir ap[, 250 gmme de miere Ei 300 grame
zahlr. Totul se incilzeqte pe un foc mic, mesrccandcontinuu pAnd la se strecoard.Este recomandabilca ralia zilnic[ s[ fie plstlatl, incdlzitd,
fierbere. Cdnd frunzele de pltlaginl, mierea pi zah[rul s-au unit intr-o intr-o sticl[ termostabil[, penhu a nu reincllzi ceaiul de fiectue datd.
masl vAscoasd,se tounl compozilia in borcane cur.ateqi se pune la Cine doreqtes[ aib[ o tensiunearterialfl stltbilfl qi constantdde-a lungul
ftigider. innegului an, este bine sir consumezilnic cirte o ceaqctlcu ceai de vAsc.
2. Intr-un vas de ceramic[, sau sticl6, se pune un rAnd de fiunze
proaspeteqi bine spdlatede p[tlagin[, se acclperd. cu un sh.at de zahilr, Mic bitter suedez
apoi se pune alt rAnd de fiunze, gi tot aqa pAn[ ce vasul s-zr umplut.
Se las[ sir se tasezeqi se completezz[ in-continuare gi cu frunze gi cu Ca mijloc prcventiv penttu durcri sau imbolnlviri de orice f'el, se r€co-
zah[r'. CAnd in vas nu mai incape nimic, se ermetize'azilcu mai multe mandtl a se lua, dimineala gi seara, ciite o linguriEir din micul bitter
folii din plastic 6i se ingroap[ ini-un loc ferit din grirdina casei. tnainte
suedez,in puginil ap[ sau cu ceai de plante. Micul bitter suedezeste
de zrcoperireavasului cu ptimant, se pune un capic clin lemn. in sol,
un adevfu'atelixil al viegii, un aptirdtor al slniit[1ii noiLstle,car€ nu
lzr o rcmperatud constant[, arnesteculva fermenta-.Dupir opt s[ptirmdni
trebuie sI lipseascddin ftu'maciacasei. Repta a fost elaborati qi rans-
se scoate vAsul, se fierbe siropul obginut gi se pune, dupfl rdcire, in misil de medicul suedezDr. Samst,tr crirui familie a trlit pAnziltr adAnci
sticle.
bdtrflnegi,glqte tocmai acestui plepamt.
Amestecul de plante conline urmdtoarcle:
Urzici
- 10 grame aloe,*
Urzica, de multe ori subapreciat{,face parte dinue plrrntele cele mai - l0 grame rzldlcini de anghelic[,
valoroase din gr[dina Domnului. Are eflct de regenerzuegi depurativ 5 grirme r[d[cin[ de lemnul Domnului,
(de culdfire) asupra sdngelui.Ar fi de dor.it ca, in fiecale primlvar'{, s[
facegi cAteva cure de urzici. in loc rle aloe se poatefolosi pulbereclepelin sau ridicini clegenfiani.
- 10 grame mantr, frunze de urzic[, 50 grame muguri plraspeli de soc, 15 grame ddlcini
- 10 grame smirni, de pdp[die qi 50 grame flori de ciubolica cucului.
- l0 grame camfor natural, O lingud$ din amesteculde mai sus, pusd intr-o cea.;cdcu ap[ clocotit[,
- 10 grame r[ddcind de revent,
se las[ ,,s[ tragtr" timp de u'ei minute. Se stecoar'[ qi se beau, cu
0,2 grame qofran,
- 10 grame frunze de sena, ' inghi$tud mici, cam dou[ cegti pe zi. Cine este mai pretenEiosla gust
- 10 grame pltrunjet venelian, poate folosi, pentru indulcire, miere.
- 10 grame rddtrcin[ de gofi'an de India.
Aceste plante se introduc intr-o sticl[ gi se completeaz[ cu alcool Mixtura de ceai a anului
38-4fiVo,pfln[ la un lihu qi jumltate. Se agit{ zilnic gi se las[ la loc
OdatI cu venirea primlverii este bine str se factr ptimblri $ s[ se
luminos gi cdlduros timp de L4 ztle. Pentru consumul zilric, se shecoar[
cantitn$ mici intr-un vas corespunz[tor gi se pdstreaztrintr-un loc r[corrcs. recolteze plante medicinale. Primele fiunze pi flori de podbal sunt in-
Cu timpul, eficiengaamesteculuide bitter suedez crc$te. Maria Treben ceputul, perioada se incheie cu fiunzele gi petalelede trandafir qi mtrceq,
afirm[ c[ refeta provine de la Palacelsus, care il denumea ,,elixir" gi ce se recolteaz[ toamna.
cu care vindeca bolnavi cu afecliuni dinne cele mai sedoase. Plantele se recolteazd in ordinea pl'ezentatd mai jos, se usuc[ gi alc[-
tuiesc, toamna, un amestecde ceaiuri din care se va consuma c0te o
Moduri de utilizare: ceaEc[ in fiecare sear[. O lingurild umplut{ vflrf se pune intr-o ceaEc[,
se toam[ apd clocotittr gi, dup[ o jumdtate de minut, se poate bea,
Intern: ca m[sur[ de prevenire se ia, dimineap qi seara,cflte o linguri$ - bineinfeles dup[ ce se su'ecoar[.
de bitter suedez, diluatd in ceai. CXnd pac^ientulare o stare mai pugin Se vor utiliza p64i egale din fiecare:
pllcutS, se pot lua trei lingurile zilntc. In cazul imbolnlvirilor mai
serioase,se vor lua douf-trrei linguri cu bitter suedez,in modul urmltor: - flori qi apoi frunze de podbal;
o lingur[ se dilueazl in 125 grame de ceai de plante, cantitate ce va flori de ciubo$ca cucului;
fi repartizatdin doud po4ii egate. Acestease vor lua cu cAte o jum[tate - flori gi frunze de topora;i;
de orl inainte gi dupl fiecare mas[. flori de mXcrig;
flori de silnic;
Comprese cu bitter suedez:in funclie de locul de aplicare, se folosegte plante de urzic[;
un tampon adecvatde mrue, din vatd, care se umeze[tecu cflteva picdturi - flori de mierea ursului;
de bitter suedez,avAnd grijl ca locul pe care wem slJ aplicflm s[ fie
flori gi fiunze de cregigoard;
uns cu alifie de gdlbenele.Pesteacesttampon se pune o folie din plastic
gi se leagd sffans cu o bucati de pdnz[. flori gi tulpini de venrilic[;
- frunze de fiag;
Compresa se las[, in funcgie de nafila imboln[virii gi de felul in care - frunze qi tulpini de mur;
o supofid pacientul, intre doud gi patu ore.
D.upd ce se scoate compresa,se pudreaz[ locul. Dac[ persoanaare pielea frunze gi mlpini de zmeu[;
- flori gi muguri de soc;
foarte find gi sensibill, este necesardscurtareaduratei de aplicare, sau
chiar intreruperea, penfiu o perioad{ de vreme, a procedudlor. n[stulagi - pdrilute;
Persoaneleaiergice-vor evita folosirea foliei de plastic, pundnclin locul - flori de tei recoltate pe timp insorit;
ei inc[ o bucati de pAnz6. In nici vn cM nu se renungi la ungerea - mu$etel, pe cdt posibil recoltat in weme insoriti;
locului cu alifie de gilbenele. Dac[ vor apfuea iritalii ale pielii sau flori de g{lbenele;
mfuiclriml se vof trata cu aceeaSicrem[. fiunze gi flori de vinari$;
- frunze, flori qi tulpini de cimbru;
Ceai de primlvari fiunze de roinip;
fiunze, flori gi nrlpini de meng6;
in timpul primdverii, atat cat perrnite recoltarea proaspdt5,se recomandd - coada goricelului, flori gi mai pugine frunze, culese ln weme
unrrdtorul amestec,pe carc l-am numit ,,ceai de primlvard": 15 grame lnsorittr;
flori de lumAn[ric[:
ad21|s! un md' ras.
flori de sunitoare, pe cdt posibil recoltate pe vr.emeinsorith; .Masa de prdnz s[ conlin[ numai jumitate clin rada
unei zile normale. Ziua
- frunze de m[ghiran; se incheie mdncflnd,seara,o rdti" o"- pai* iniri
unt) gi un mdr'.
flori de pufulig cu flori mici;
- muguri de molid, mlddige tinere; Pu:{.pe. papFsul zilei (Ware senzatiade foame, se poar€ bea, cu
qshigituri mici, un amestec de ceaiuri in p[r!'gi egale, din urmatoarele
frunze, flcxi de s0nziene: plante: sdnziene,
- peftue de u.andafir. -gilbenele, coada ;oricelutui ,6iniga. nupa ce su.t
amestecate. plantele, se foloseqteo lingurili yerfiriq pennu o ceaqcd,se
opfu-eqpgi se lasti s[ stea o jum[tate-de-minut. se itrecoar.ft gi i" b"u
cu inghi$turi mici.
Ceai pentru silueti o asemeneazi de post este recomandat[fiecdrui om strndtos.Astfel vl
veti simti.mai uqori, mai bine, mai mobili. ziua de post va fi aleasi
Prin regularizareaschimbr.rluide substange, acest ceai normalizeazirgrcu- ln aga tel s[ nu fif nevoigi s[ depuneli mai mutf efort fizic ,uu
mgngile suplelea 6i o suue de confor.rgi rinerele. intelectual.
$J"o,. -zu.clerii
El stimuleazi[ glandele in nnsaunblu,cr€DtereA glnri-itor' clin or-
ganism, accelereaztldigestia qi este diuretic. prin inlneaga sa acgiune C0teva mijloace Ia indemAna fieclrei gospodlrii
-special
conducela normalizar-ea greutlgii corporale.Este inclicatin penru
persoanece au tendinp de a se ingrdga. ' Este foarte bine dacd putefi avea fep de pemd
ficute din pAnz[ de
Se folosesc urm[toarcle plante: in. fesdtura are un efect foarte bun asupra's[ndtrgii. Este r.[ioritoare,
genercazdun somn.odihnitor gi inlflturd durerile de-cap.
' o lingurft de urzici proaspeie,tocate mdrunt, r"
umest""d sub forma
unei .paste cu o banand.Are efect deosebitpentru cr€$tereavitalitigii.
15 grzunecoajfl de cruqin; 15 grame fiunze de zrneur; ' Existi un izvor de tinerele vegnicd: sculatul de dimiireag[ gi
10 gntme mlceg (fiucre); pornirea
10 grtune u'aista ciobanului; activittrgii fhr'[ grab[ sau aminiciune. cine incearc[ a lua viala -ui
15 grame alge marine; 7 glame fiunze de tuzicd; a fi optimist gi cdt mai vesel tn toate ocaziile, va tr[i mai mutt qi"q-,
nra
8 grame fiunze de nalbti; probleme.
3 glnme sunltoale;
15 grame fiunze de muq 2 glame flod de coada
goricelului.
Ceaiul amestec, al familiei Treben @us adnirabit, fofifan, ptdcut)
hepzuzuea: toate plantele se amestecirinue ele. penuu o ceap[ de ceai
se_fblose-:teo linguil[ plintl-v0r{ se opfuepe cu ap[ clocotitd qi se lasd ceaiul nu se cantdreqtein cantitdli exacte. Se incepe cu recoltarpa lui
,sd.hzrg[" o junrate de minut. se snecoar-d gi se 6ea cu inghigitui mici. din primele zile insorite de primlvard qi se continu[ colectareadiverselor
Se incepe cu o ceasc6zilnic, uesclncl .rpoi phntr la nei cani, se contirruir plante phnd la sfflqitul
-ca lunil octombrie.
gese s[ptdmflni qi se reduce progesiu la una singud pe ^. cel mai bine este in poclul casei s6 fie intinsl o bucata mai mare
lte 9.
ugalul se poate consumagi pe parcursul unui iur, cate o ceaqcl zilnic, de har"tie alb[. cdnd v[ intoarcefi, cle la plimbdrile prin pfldure sau
sub formfl de curir de intreginere-normaliziue
Efectul poate fi mfuit dacir,
-de a gr.eut[!ii. |iye7i, cu plantele colecrate,tiiagi-1gmtuunt qi intindef-le pe coala de
cel pufn cloudorT p" Japtri-anfl, se face hattie..se adaug[ cdte pugin din frecale fel cle"flori sau'tulpini de plante
cAte o baie caldfl. medicinale. Din cele pHbut mirositoare, mai murt, din c"le cu mitrs
1spru sau amzu€, mai pu1in. Totul se alc[tuieqte cu sirnl al mlsurii.
Postul Recol$nd plantele cu pidiere, acluceli binecuvantareonotuiii in propria
cas[. In compozigiaceaiului inud:
Este foarte indicat a se posti o zi pe saptdmflnfl.A posti nu inseamnir - flo1i de podbal, apoi, la inceputul lunii
mai, fiunze;
sd nu mlnanci nimic sau sir suf'eri de foame. Este vorba de a reduce - ciubo$ca cucului, flori frunze;
ragia zilnic[ de mancarc la jumtrtate. penfi:u micul dejun se pot mAnczr ;i
- topom$li Doamnei, florile fiumos milcsitoare, apoi fiunzele;
fulgi de porumb sau de ovflz cu pugin lapte, staficleqi miere. se poate - mierea ursului;
- m[crigul caprei, flori gi fiunze;
- silnic, foarle pufrn, penuu tuomil;
- urzic[, primele frunze fiagede de primbvad;
- creti$oarl, fiunze qi flori;
- ventrilicl, flori, frunze qi tulpina;
- frunze de frag silbatic;
- frunze de muq
- frunze qi fiucte verzi de zmeur;
- flori de soc negru;
- pdrdlup (ntrsturaqi),florile;
-
-
flori de muEelel;
flori de barba popii;
Plante
- flori qi fiunze de.gtrlbenele; medicinale
- vinariftr, flori albe, fiunze gi tupini;
- cimbru, flori, tulpini qi frunze; din farmacia Domnului
- roini15, frunze gi nrlpini;
- ment{, fiunze gi tulpini;
- coada qoricelului, flori (fiind eunar€,se ia o cantitate mai micd);
- Iumdn[ric6, flori;
- mflghiran, hunze;
- pufulig[ cu flori rogii, frunze, tulpin[, flori;
- nui1tr, flori;
- sflnziene,flori qi frunze;
- splinu15,flori;
- n'oscot, tulpin[, fiunze, flori;
- petale de trandafir, toate culorile (se vor evita locurile cu
ingdglminte chimice).
Coada calului (Equisetumarvense)
gi coada.pisicii, planta se dezvoltii primlvara, dinrr-o tulpintr de
fglumitamaronie.
culoare Apoi cregteca un brad in miniatur[.
In sco.puri.terapeuticese folosegtein stareuscatl. coada calului are efecte
diuretice.Ei hemostatice.ln afari de acesta,int[regte lesutul pur*onar-li
contribuie la vindecarearapidtra rlnilor mai vechi.

Recoltarea: Este de preferatin perioadade varil.


Coada goricelului (Achilleamillefolium) CrefiEoarl (Alchemillavulgaris)
Aceasttrplanttr,avandmulte unbrelufe pline cu flori mici de culoare Planta are o seamtrde denunriri cunr ar fi, in gemrani, ,,Frauenmantel,,
albtr.
ynegri $i rozacee,estecunoscutisub-mii mutte denumiiipop"r.", alunele, (ryaptau-1 do.amnei).I a noi i se mai spune:umbrairl-doaninei,*nUiainu"-
Iradrfe.l, crestifea,crdvalnic,iarba oilor, rotdtelearue, sorlclna. telui, pllascd, brumdriesau cretiirel.
Frunzele,cu forma lor asemdnitoare unui pjepiene,
^ca r. iolorir. la banclajarea QreggQala-.crygte -ip .lqguri uriede,_livezi, tufe, $anfuri de pe nrarsinea
rf,nilor' Din punct de vedere ar utiliziiii plante--meJicinate,se in- drumulu. gi in pdduri luminoase.Planta pgate ajdnge la iniliimea d"e50
trebuinleaz[at0t f]orile cdt gi restul plantei. Are'propriettrg-0" stirrrulare centrmetri,puqld fi dreaptl .sau culcat[ la pqmdql netedd-sauptrroasi.
a sunt^zimlatepe margine,avdndgaptepdni la unsprezecelobi, care
digestiei gi et'ecteantispas- ^tsrunzele
igi p{streazdforma ^str6nsd chiar Ei c0nd au ajuns la manuiiate.pot fi netede
tice. Nervozitateafbteloi in sau cu perigori, auglld un .aspect- scf,mo-gat.
f:lorile, de culoaregalbena-vli-
perioada de pubertate, ca gi zuie, sunt micule. Ele se dezvolti sub formr de buchetele,dar iu cleptrsesc
. tulburtrrile de menstrualie q trTiote cdgya.milimetri. Perioadade inflorire dtreazh,in generar,ain hai
in adolescenli, se tateizl" pana m septembne.
benefic cu ceai de coada Partea cea rnai folositoare este
goricelului. cea care cregte deasupra solului.
Planta ajutl gi la tratarea Este bine si fie cul6astr atunci
acneelor qi a eczemelor. La cind incepe sf, se usuce. Elemen-
rdni sdnger0nde are ef.ect tele active din punct de vedere
hemostatic Ai antiseptic. medical sunt substanlele amare gi
" taninul (6-8Vo), caie au efeit
9in9 uttlizeazi, coacla $o_ astringent,antispastic.
. ricelului scapl de tot f'elul Consumati in ceaiuri,
de infeclii. datoriti drogurilor pe
care le conune, este rn-
-tratamentul
dicattr la
Recoltarea: Frunzele gi tulburtrrilor de menstru-
florile se culeg inainte de agie, menopauzi, men-
inflorirea completi a plantei. stre neregulate sau
Planta se gise$te din bel- leucoree.
Planta se folosegte qi
$ug pe pajigtile uscare. pentru curdfirea sdn-
gelui, tulburdri in
schimbul de substanle,
tulburlri digestive, iri-
taEii ale vezicii urinare.
Sucul este utiliza! ca gi
intrzia, pentru fatamen-
o;l inflannliilor, infec$i-
lor organelbr genitale.
Recoltarea: Planta se
recolteazi climineata.in
zilele fbrl ploaie.Se'cu-
leg pd$le de deasupra
solului, inainte de des-
chiderea florilor. Rddi-
cina se extrage din pI-
mdnt la sfhrsitul lui
septembrie - inceputul
lunii octornbrie.

92
Gilbenele (Calendulaofficinalis) Obligeanl (Acoruscalamus)
Exist[ cloul fcluri de gllbenele: qete 9e sunr-cultivate in gridini, qi care otligeana cre$te foarte bine in zonele umede, ling[ b64i sau ape curgltoare.
pu floarea bbtutd gi speciastrlbaticl.Aspectulqi utilizareasurt aicleaEi. Planta.se remarci. prin fiunze inalte, de formd lanceolati gi o-t'loarjverde-
IncI din Evul Mediu era descrisdplantap.enuutratamentulindigestiilorqi marorue.
durerilor cle ficat. $i astdzi ii suni atribfiite rnulte propriet[1i durative ih Efecte terapeutice are in special rlddcina uscat[. Aceasta conline o substanp
tratareadiverselor afec- arotnatii, c-rl gust putemic de uleiuri eterice, gi o substanfdamari. Ac$oneaii
1iuni. asupra salivei, sucu-
Planta are etecte an- lui gastric gi a glan-
tispastice qi este stimu-
delor din mucoasa
lativi. Este fblosird in
cazuile de astm[, tuse, intestinali, stimul6nd
insomnie, tahicardie, schimbul de substan-
stdri cle teand. Sc poate le. De remarcat gi e-
lntrebuingagi in apiicaEii fecu:l calmant pe care
exteme, la rlniri ugoare, il are asupra sistemu-
degeriiuri, ecreme gi lui nervos cenfal. Su-
ulceratii. cul de obligeani se
Se utilizeazl cu succes folosegte in boli de
gi in caz tlc iritalii ale ochi, maceratul la bii
pielii qi rnucoaselor.
penfu vindecarea de-
gerinrrilor, iar uleiul
clin rdddcini, contra
ctderii pAruhi.

Recoltarea: Toate e-
lementele plantei se
Recoltarea: Florile qi culeg in octombrie.
frunzele se culeg in pri- Atenlie insd! Consu-
mele ore ale diminegii, matd in cantittrli
cOnd cupele nu s-au mari, rddlcina de
deschis inc[. Se vor tb- obligeanl aclioneazd
losi fie plantele proasplt ca substangivomitivd.
culese.fie cele uscate la
umbrtr. ',1."

Este recomandabilsI se J|l'


,;t
senlene aceastl planti
valoroasl in grddin6. I
Piducel (Crataegusmonogyna)
Pltlagini ingustii (Plantago lanceolata)
P.[$ucelgJface part€ din fanrilia rosaceelor..Mai are gi clenurnireade gher_
gT1tar..pregtesub formd,{e tuf.e,in specialla marginei ptrdurilor.r. rolior., Pitlagina ingustl este o planti care poate cregte inalti de pin[ la 30
-de crn.
a livezilor gi pigunilor. Uneori atinge o inllgirne gi are frunze ascugitesub forml de lance. Fl_orjlesunt situate pe terminagia
ciirci metri. parjucelui
este cunoscut din vremuri strdvechi pentru sf'eroidall a unor tulpini lungi. planta o gdsim la margini de drum, pe
efectele sale terapeutice. Se foloseic cu soluri strrace in oxigen.
precldere florile albe gi fructele de culoare Se utilizeazi seva. Irunzele
rogie. Acestea congin substanle utile pentru gi ridtrcinile - mai rar se-
.,istemulcardiovascular. minfele. Elementele active
in medicina modemtr a fost ale plantei au efect
emolient asupra tusei, sm-
dovedit faptul c[ irigagia san-
gvintr a inimii este sporitl cu bilizeazf activitatea prea
80Vo pfin consumuf de pI- intensd sau lent[ a intes-
ducel. Preparatele din plducel tinului. Consumatd sub
au o acliune binefdcitoare in lbrmA de ceai, se folosegte
la bolile de pllmlni, dure-
cazurile de hipertensiune arte-
rile de cap, urechi gi dingi.
riali, de sltrbiciune a nruqchi-
Fnurzele, aplicate pe rdni,
ului cardiac Ai in tulburdril-e cle
circula$e cerebraltr, avdncl to- au ef'ect cicatrizant fi an-
tiseptic.
ttdatii avantajul ctr nu dau e-
f'ecte secundare.

Recoltarea: Este bine s[ evi-


tatri tufele de piducel de la
marginea drunrurilor intens
circulate. Primivara
se poate recolta coa-
ja, tblosittr atdt in Recoltarea: Fnurzelese cu-
stare proaspdti cat leg prirnivara,inainte de ilr-
gi uscatd. Fructele florirea plantei.Trebuieusca-
se culeg toamna, iar te repedela tenrperanriinne
florile se culeg cel 30'-50"c.
mai bine in stare de Seminlele se recolteazi la
muguri. vrelne uscati, in perioada
de mafllritate, intre lunile
august-octombrie.
Porumb (Zea Mays) Salvie (Salvia officinalis)
Oricine cunoa$te aceasttr planti inalti de 2,50 m. Se cultivi la noi, mai Salvia are mai multe specii, dar infl$;area lor este aproxinutiv aceea;i:
ales ca hrand pentru animale. Importanla ei nu rezidd ins[ numai in taptul f'runzemoi, asculite,iaf florile ca un cioc deschis.Fomrele cele mai des
c[ este necesari ln alimentalia omului gi a animalelor, ci gi in eficienla intdlnite sunt gi iele mai valoroase:sortirnentulde salvie nobil[, denumiti
puterilor ei tfuniduitoare. Este cunoscut, in special, ef'ectul linigtitor al relelei gi salvie comuntrsau jaleg, 9i salviaromand.
de fibre care imbrac[ gtiuletele, cunoscute in general sub clenumirea de Constituengiisalviei au efect de activare a
mtrtase porumbului. Aceasta este utilizabil[ in mod aproape nelimitat, pentru circulatrieivascularegi sunt qn putemic sus-
c[ nu produce iritagii qi totugi calmeazd dureri acute, cutn sunt cele carac- gindtoral sistemuluinervos.In acelagitinrp,
-teristice colicilor renale, inflama$ilor veziculare, reurnatismului gi gutei. ie combat cu succesgi stdrile de vornf, gi
inuucit substanlele ei active stirniuleazdproducerea urinii, ea contribu]e la diareele. Intervine ln stlrile febrile, sctrz0nd
purificarea organismului, eliber0ndu-l de toxine, stimuleaztr ficatul, inima gi temperatura, evit[ aparigiatranspira$ilor.abun-
alte organe. denie in bolile infe-clioasegi reduce glicemia
Toamna, la recoltare, se va avea neapirat in vedere s[ se foloseascd nunrai clin sAnge. Contribuie benefic la cicatrizarea
plante,,cultivate biologic". rinilor. Pentru femei, salvia are efect de re-
ducere a pierderilor inutile de singe in
menstruagie;este tonitiant al utcmlui 9i vin-
decl leucoreea.
Este de neinlocuit in trata-
nrentele cosmetice, opre$te ca-
derea pf,rului gi asiguri cati-
felzuea pielii.

Recoltarea: Toate sPeciile tle


salvie au aceleagi proPrietdfi.
Toate pot fi culese in naturd.
in gradini se cultivd salvia
nobili. Florile qi f'runzele se
culeg inainte de inllorire gi se
usuci la untbri.
Sunitoare (Hypericumperforatum)
incr din vremuri strtrvechi, -
Urzici moartd albi (Lamium album)
proprietrli multiple .acestei.planp sunrtoarea- i-au fost atribuite
gi'rtiu.-supranaturale.
^timdduitoare popular nrai este Foafte asemlnrtoare - atenfie! - cu usturatoqreavrzicl,
dar f[ri sr aibtr
a" ;;;; .LEu voinicurui,
;;iff;", iffi:::, ::l:x';n*ffi:'uuruiana
periqorii setaceiunicanli ce-contrinsubstanlapigcetoa.",1".Ju
ne face
biqicute gi ne usturd!De aceease gi numegte
Are o tulpintr inarti d6 pana ti 9o cm ,,urzic6moarti',."g"
In afar6 de
specia pe care v-o prezenttrm,
9qe poartd multe flori de curoare
galbentr.Prin srivire, d1n'eaiese un ti.ilio.a. mai are cdteva surori, dar care
spunelegenda,de la sAngeleuantuitorutui culoareroqie,curoare cdpdtata, suntgalbeni,pesuigi,ro$ie- florile
ce-a picurat clin rdnile Lui cdnd
era pe Cruce, la picioa_ fiind aga coloratg gi de aici tri-
rele cdreia ar fi crescut gdndu-li-se gi numele. lJrzica \t"I
cdteva fire de sunltoare. moarti albi este cea mai rlspan-
dit[ dintre ele, cregte in locuri Wkq
ttV r De aceea se consideri
ci ar avea putere de vin_ umbroase,rnargini-cle pddure,.
rE,
T
I
\ ll,L- decare foarte mare. Su- 'ur4rrlurr, pe langa
tufdriguri, ldngd garoun
garduri flqi zl_
zi-
ndtoarea cregte la mar_ clurr, este meliferd gi medicinald.
glnea lanurilor de Tulpina atinge 70 cm, este pi-
c.ereale,a pddurilor gi roasd, poarti pe ea frunze triun-
livezilor, la altitudini de ghiular-ovale, piroase, dinfate, iar
pOni la 2200 rnetri dea- la subsuoara frunzelor aie flori
supra nivelului mdrii. albe,^ mari, dispuse in bucheple
Se folosegte planta in- de cdte 3-5, care seamind cu iele
floritl, at6t'in srare de gura leului. Toati planta se
proaspittr c0t Si uscatd. utilizeazd in tratamente, fiind
Sub formd de ceai ajutd diuretici qi av0nd efecte de
la tratamentul stlrilor prirnenire, curtrlire gi innoire a
neryoase, al isteriei, iar s0ngelui. Se recomanddin diaree.
uleiul de sundtoare este boli ale splinei, suferinle ale cd-
foarte util la vindecarea ilor respiratorii. poate ii folositi
plSgilor, crizelor de gi extem, pentru tratarea vari-
lombosciaticd sau ar- celor, edemelor, hematoamelor.
surilor de soare.

Recoltare: in timpul infloritului,


pe tirnp frumos, in mai-iunie:
Recoltarta: Se face in t-lorile se scot fird caliciu.
perioada de inflorire. in
lunile iulie-august.
V0sc (Viscum album) Ventrilici (Veronica officinalis)
Vflscul este o plant[ senriparazitl,care se observ[ in special iama, intre Puflne plante au aga multe denumiri: leacul atotputemic, leacul tuturor
ramurile f6r[ frunze ale arborilor gi pornilor. Preferdponrii fructiferi, dar relelor, mltrice, ventricea, qopOrlai;l, buruiani de cel perit.
crette $ pe ah arbori. Din punct de vederemedical,cel mai eficient este Este vorba de o plant[ micl care se tArigte pe sol, are flori alblstrui-violete,
v0scul care crette pe stejari. In cantitili mari este toxic. Poate aplrea o foarte rar gi flori albe. Cu rnult tirnp inainte, ptrrintele Kneipp a accentuat
disparigiea sensibilitilii, precum qi o parezi evolutivd. puterea de vindecare a plantei in iurboln[virea ciilor respiratorii. Sucul
Otr[vitoare sunt fructele-boabelede vOsc,motiv pentru care se folosesc proaspit, extras din planti atunci c0nd inflore$te, este indicat in tfuniduirea
numai frunzelegi rarnurile.La un dozaj corect,vtscul esteun mijloc eficace eczemelor, a bolilor de piele, este un excelent depurator al s0ngelui.
pentru regularizareasiste- Aceast[ planti, clreia ii plac locurile uscate, secetoase, folosegte gi la
mului circulator sangvin. tratamentul stirilor de agitalie nervoasl.
Are gi efbcte diuretice gi Ventrilica cregte gi in poieni, pe l6ngI tufe, gi in pdduri insorite.
antispastice.
Recoltarea: in timpul infloririi, tlin luna iulie p0ni in august. Se adunl
sub formtr de buchete care se pun, legate, la uscat.

I
I
I

Recoltarea: Se recolteazl I
v0scul din arboret, la
stirgitul toamnei. Se inldtu-
r[ cu griji toate boabele.
Frunzele gi rarnurile se u-
suctr la loc umbros-intune-
cat, apoi se rup in buctrPle
mici, care se Ptrstreazdin
vase de sticli, de culoare
inchisi.
Plantele medicinale - chemarea Mariei Treben
incd din anii copildriei, Maria Treben s-a simgit puternic legat[ de
MARIA TREBEN naturd. Mama ei, adept[ a medicinii naturiste, creatl de p[r'intele
Viafa ei Kneipp, a incercat s5-gi educe copiii in spiritul dfagostei fa1[ de
naturf,, fa$ cle puterea plantelor cu efecte t[mdduitoale'
Copil fiincl, Maria Treben acumuleaz[ primele cuno$tiinfe privind
4aria Treben, n[scut[ Gtinzel, a vdzut lumina zilei la 27 septembrie reptele de preparare a mijloacelor de tratament in casf,'
907, in saaz, o localitate din regiunea sudetd. Era cea de-a doua ins[ hotdrdtor rlmine momentul intdlnirii sale cu biologul Richard
rscutd dintre cele trei surori. Tatil sdu era proprietarul unei mici Willfort, care ii va canaliza preocupdrile spre noi domenii. Willfort
pografii, iar mama ei era casnic[. i-a transmis cuno$tiingelehot[rAtoarc despre efectul terapeutic al plan-
,a vdrsta de 10 ani igi pierde tatdl in urma unui tragic accident. telor pe cal€ le cuno$tea. In plimbdrile lungi de recunoa$tere a
)oi ani mai tfuziu, mama se mutd, cu cele trei fiice, la praga. Acolo, plantelor i-au fost verificate toate cunogtiinEelece le acumulase in
{aria Treben unneazd liceul gi, dupfl absolvirea acestuia, glseqte un anii anteriori. Maria Treben a inceput s[ facf schimb de informagii
rc de munctr la redaclia cotidianului pr.aghezprager Tageblatt. clespre plantele medicinale cu b[trinii din zonf,. A citit c[rgi vechi'
)up[ 14 ani de serviciu, se cf,s[tore$te cu Ernst Gottfijed rreben, cu descriereaproprietdlilor plantelor, incepXnd s[ expedmentezefetete'
are era inginer qef la uzinele electrice din Austria Super-ioar6.Maria Astfel incepe, pas cu pas, s[ sdpaneascd acest nou domeniu.
reben va rdmdne, phn[ la sfdrgitul vielii sale, casnic[. Recolteazfl cantitdli importante clin cele mai diverse plante, le preparf,
ttrucdt solul ei era originar din zona minunatr a p[dur.ilor Boemiei, sub form[ cle ceaiuri sau esenle. O prieten[ ii pune la dispoziEie
inf,ra pereche se mutd in casa plrinteasc[ a sogului, la Kaplitz. peste copia unui manuscris, vechi cle un Secol, despre plantele suedeze.
iliva ani se ndgtea unicul lor fiu: Kurt Dieter. Documentul era redactat de un medic suedez ;i d[dea releta pentru
a finele anului 1945, familia Treben este forlatd sd. plece in emi- obginerea unui extract cu puternice propriet[gi terapeutice.
tafie. Ernst Treben este arestat, iar solia, impreund cu copilul, vor Maria Treben, foarte incflntat[ de aceste noi informafii, preparf,, con-
)trece urmdtorii ani in diferite lagfue din Germania. form regetei, o prim[ cantitate de esen1f,.
tnd Maria a reugit sd-qi reintdlneasc[ sogul s-au stabilit in Austria, Nu dup[ mult timp a intilnit o fhrancd care suferea de dureri de
ue le-a devenit o nou[ patrie. cap ingrozitoare. Maria Treben i-a clat un amestec de buruieni pentru
dliva ani au nflit in la Mtihlvie'tel (Austria Superioar.[), pand aplicar.ea de comprese pe frunte. A doua zi, cdnd s-a interesat de
cand, starea sltencei, aceastanu mai avea nici un fel de dureri Ei se simtea
1951' ca u'mare a angajlrii lui Ernst Treben ca gef de seclie ra
foar.te bine. Acum a inceput s[ intuiasc[ ce putere terapeuticfl arc
zinele electrice - Kraftwerke AG - din Grieskirchen,
se stabilesc acest amestec de plante. Din acel moment qi pfln[ la sfiu'qitul viegii,
ci.
n-a incetat s[ propage cuno$tiinleledespre plante qi efectul lor.
I Grieski'chen qi-au construit o clsug[ frumoas[, unde cu-
au locuit in car.tea Sdndtate din farmacia Domnul.,i a sn1ns majolitatea
rpreund restul vielii. boli cu
no$tiinfelof pe cale le avea despre tratamentul diverselor
mereu aduse
ajutorul plantelor. Aceast[ lucrafe, ca gi altele, au fost

)4 105
Ia zi. Foarte cunoscutda fost qi lucrzueaSuccesede tratament, unde
se descriu multe cazuri conclete de tlmiduire.
I Denumirile uzuale ale
Conferinfele plantelor medicinale
Denunrirealatini Alte deuuniri folosite
h'ima conferinl[ despre metodele de hatament cu plante medicinale, DentunireaPrinciPal5
PhaeoPhvceae uu are clenunriri PoPuliue' cu
ginutd de Maria Trcben, a avut loc la Bad Mtillhacken, o localitate Alge bntne eicep$a lui Fucas i'gtlqlbjgjt gT:
Gfilelria, Dicryota, iJ-nilfi-numesteia$tr de mare sau
balnear[. Acolo l-a cunoscut pe un preot, care a sfltuit-o sd-qi Ectocurqus,rucus, toate sc denumesc
lnminaTia, MacrocYstts iaten: in resflatinesc.
publice, intr-un ziar bisericesc, cunogtiingelegi recomandfile despre etc.) cluptr ntrmele
anirsonrom6nesc'
-itrimin anrs' anos'
Anason Pimpinella anisum <iulce,chinrion de
folosilea plantelor medicinale. Fiilfi,
ffIdfit, hanus, nrolotru.
Prin aceste publicalii, competenlaei devine tot mai larg cunoscut[, Angelica archangetica;!iicr;'anghelicd, antonictr,bucinig,
ii'ii"t-'"iiptteticd, antonictr,
primind multe telefoane pi scrisori. A primit nllmeroase invitalii sl
Angelicd ffi3
Sgrlt:,&
Cynarl scolYmus anchinar
gind conferinle in intreaga Austrie. Auehinarc - cel rrnrlu sco4igoarl
Arfore de scorligoard Cinnanwmum "u"are
in 1977 au venit primele invitagii din su'[in[tate. Au fost situalii zeylandicurt chipcr.iute.' papl"L^,..
E'oiir,ru^swtuun, .it o*t
cAnd conferingele ei erau audiate in sili pline cu p0nd la trei mii
Ardei iute t-,rifi or:.microcarpunt =.r,t!',"r;TF;il.n"1,*" .,
l"'itiiiititt piparca'
hurg'-'papricr'
de palticipanEi. - convar. Ionglmt
Toate conferinlele le-a ginut gratuit, din dragostepentlu semenii sli. Amurar
mnrianunt
Sitybum $ltli'31",",
ilffi**,::i#rru,*
in anul 1984 a fost invitatl sd 1in6 conferinle chiar in Statele Unite Marii, scai pesb.tl.
ale Americii. Amicf, rnontana #.Wgoml ,ffi"i, $,f'
Arnics
canUrltn' o.tlor
iitiiGr PP.
$i acolo s-a bucurat de un succesrlsundtor. utnraria tfil;'fri6r?f;",Fl,i'i,
Barba PoPii Fitipenduta if$u",,
sairtADicd' tatlll' tel$or
prrnAntului
Sf6rEitul Brinca unului 'iiti,iizi
Herucleumspontly.Iiumi;6;**"il"i' cltceq
bfi,:i,,,,ri,
Bnrstur dulce :Hffi,:utg%."'ffiBi' #Blifllii,
Dup[ o viali de convie;uire in dragoste,qi inplegere, in anul 1988,
Bntsfur tappct
Arctium htlt5 ntm^ffll'?riifiyt:''
solul Maliei Treben moile subit, fapt ce o va malca putemic pennu laPtelut
sudoarea
urmf,torii ani. Bujor
paeoni(l
orrcituris Hffiiltlfll5lilr,,"*:::::
Din acel moment incepe s[-gi piardfl curajul de a trli. Trei ani mai Busuioc bositicumdlf,r3f:'B1i-t"T$ll"g,3li.ff'
ocimum
tflziu, adic[ la 26 iulie 1991, aproape in aceeaqizi calendalistic[, mli5cintr' vtsrleac.
qi-a ulmat soful... Cartof tuberosnm'{'[';L
Sotanum ll]$,l;fi"l#fttngii'?f'0"
T.fJ:J',f.'ii'i!"
fiHffih'I
Cagut popii negtccta lg1iftl
Marvct ]i1|jru:r.?li"'Jfol
Chimion corvi
Carum *fgl$tmll,o"t'i',$l'ltgrarictr,
ifid;il ;;;ni.5'-tat|er . -.-,
Castan sdlbatic Aescutttshippocastanun,sg'.lli$i'kilflf
to,i",tll[,},:h'$'l'"'
Ceapl cepa
Arrium #,eggjft-,i]["'.i; !i]]"r,*,
iiliffi' ilPl lunguiuge'cePor'
ParPangicf,

107
licoare Cichoriurn inrybus cicoare, dorulet, incingtrtoare, Ghinfurl galbenl tutea
Gentiana t|m"ff*,.f'lrffii,1i"f,li:yilU",
ochiul fetei, pdza dnrirului, sporig
)imbrigor Thymus serpyllum balsaml, iarbh cucului, hmai6, iafturl. strisoaie,tin[rtr
strrpun, pimau, timian, limbri$oare, Ghinfurl P[taul Gentianapunctata q"ttp; entiud,-fie-reapqpry!9i'
clmbru ptrslresc infurtrro$re, ocnulcca,
)iubofica cucului Primula offcinalis anghelic5,aslictr. cimra cucului. tllta B3ffir,
vac1i,lep dprei, wechiula ursuldi' Harrrci Humulus lupulus hamei, iarba berii
loada calului Equisenm arvensae barba ursului, bola calului. Hazmaluchiu Chacrophvlium temulum azmtrtoi, bazmaluc
brtrdisor,coada icpei, coada Hrean eiiordcih n$ticona strlbatictr'
hrean,rtrd'llcintr
manzr,rlgi,nocllticf, opintici, ptrrul iliry,
porcurul ln Linumusitatissimum in de culturtr
loada racului Potentilla anserina argentintr,arginlictr, buboasd, Iantr buntr UiiitUt piperita borqnit{,camfor,diantr'.ghiaad'-
puruian{ de scrinte, coada dracului, gqiiU, iarbtrneagrtr,mintl neagrtr,
forostllu, iarb.agfutii, sclintiltr, untx rece
troscot. vrntfcea Izmtr crealtr Menthacrispa creali,.gizrntr9real5'-iarb-[crea1tr'
)oada goricelului Achillea millefoliunt alunele, brld{tel, ciuregica,
cresti{ea, iarba oilor, frisnel, "
i#*,sfi'Eu"frr-".Tff
sorocrntr Ltrcrimioartr majalis
convctttaria "Jl,gif;il?":,flgli"n
loriandnr Coriandrum sativum anason,bunriantr pucioastr,chinrcn, S?:,t$f;h iarba lui StEntu
coleandrtr,iarbd pirtLrroastr,ienuptrr, domriesti. -mlrE&itel,
teorgite,
piper alb, pucioabtr G[eorg'he, Plhdn4e'
lrefigoarl Alchemilla vulgaris cretWctr, fdine de in, pleascd, sutlete, tunbravloare
urnb'ranrldoamnci. rurforahrtulelui LImai -ciy$riizogtobra
Citrus limorurm altrntrie,chiUt hrrnnie, g{T F- g*n
)rugin Frangula alnus crasici, crugei, lernn c6inesc, I-emn dulce
(Rha-mnrsfrangukt) pasachintr,strlbig $$[tt:l#ffi?rdurce,rrdtrcinf,
)uigor Eugenia caryophyllata nu iue I-eurdil Allium ursiruun ai cioresd, ai strlbatic' aliu, usturoi
:n corned, ca plantit nil#rf"ture'aiuri'ariu
ondimentiartr,cirisoare) lfo,"Jft,
,alin Irtunts nobilis bibici, ciumifaie, ciuna fetei, Leugtean Izvisticun oficinale Ffrr.uianf.de- lungoarc,.l-eo$tean'
frunzigoartr, liorbe, turbare tibistoc, lu$rean, Pascanql
lovleac Cucurbita pepo bertenit{, bostan porcesc, cucurbitc Lichen de piatrtr cetrariaistandica
rorrfne$ti, do{lani, dovlete, harhrz, HH*%*ffi: ffi:H fft** ntB
ivdrtr galberH,lubenill, lurtd, t{bac, Mtrces Rosa canina r5$id' tardafir silMic' n€' gxlir'
zt)ac,. Mdcrigul iepurelui oxarisacetoseua
haciltr Berberis vulgaris acril, agrig, cItinl de rAuri, H:*1"f.,t"11|ii:,0?#.iJJJl"To'.''
cloceni,-corles, dracintr, drtrehinl, trifoi acru
eloidan, holertr, lenur galbefr, Mlghiran Majorana hortensis iedertr,maderan,mdrglran'
indlriq boiercsc, mlcriS de ffiud, mishiran, Dttpi, sovarf
tr{gaictr
ndcri$ul caprei, mtrcrif spinos MAxar Anelhunt graveolens, cro"p,chnri:ri drrlcc, mtrrar dc
Galium verum sarrziene,asprigoartr,comtrlel, iarbtr - ssp. horlorum grJtlinl, mtrrar tarc, morar
lipitoare, floaria Sf. loan, Mat€ Ilex Daraguayensts ilex. laur
irichegtrtoare Mesteactrn Betula pelvlula nnstacfui. mesteacanalb, nrestccan
asole Phaseolusttulgaris bacltru, baghi, bob, fansulc, fasoi, Pulmonia ofiicinalis cuscrisor, rndtaseaPtrmantului'
Mierea tusului
Fisule, puSioaictr,pdsui, ptrsultr, txaua cucului, PlltiAndricI
teactr, tiilltrricd, tuaara Mur Rubusfruticosus irurtr, mur de Pf,dure, mur nggru'
enicul Foeniculum vulgare anason,baden, busamac,chimion, mur ptrdure! strlbatic' mrr tufos'
cumin, fenhiel, hanos, mdlurtr, rug. ruq oe mure
lrigtr
secfea, toaie Mugefel Manicaria chamomille mlnnofrU. mtrrarul cdinelui'
Dryopteris filix-nas barba ursului, l6lir{I, fcrice, iarba mtrtrice,'poda Stintei Mfii'
garphi, limba cerbului, ntrvalnic, rornanittr
spasul dracului Muqtar alb Sinapis alba curuen'alb. hardal, hrenoastr,
rag Fragario vesca afrange. buruiantr de fraei. ctrosrntr. mnitar buri, mustar de grddintr'
frrgula silbatictr,^pomifl; v.arrgirlg. rapiF dbr, rapifd de Srrdrna
rasin Frurinus excelsior rracsan,[apsrn, trascll, tcslc, laslg hai,.idal, horsti, inuqtar de c3np'
umariF Mugtar negru Brassica nigra
Furwria officinalis corrcodan,ficrca -Ddmdnnilui,frnunil rrustai'sllba'tic' rafild de nru$tar'
pdnfplului,..guqalnrurnbelului, iarba raoitd sdlbatica
tttrnilu. sAturca Nlstura$ Bellis perennis aiiif. bobatnic, brdncttla
trlbenelc Culerulula fficinalis boance.ctrlddnrstr. creonite. vciiniceascl,cardanrtr'creson'
frlimicd, ndlbenari, ochiul boului, nirnii- uoitiicultri, hrtrni1d,. iarba
nljnictr, sllcxnie, tdttrig, vAzdoagc voinicului, mtrcriS' ndsturel'
pilUoli.,'-ri gAqtei,voinicicb
Nuc Juglans reeia nuc, nrrcar, nucd dulce Splinup Solicktgo virgaurea floare boereasctr,mtrnunchi,
Nuc$oard(nunr dat Myristico fragrans muscat, nuctr cle muscat snrcoaictr,vargf, de aur
semintelor arborelui gomn, gledun, gtojar, terg, djer,
tropical Miristica, Stqar Quercus robur
tutan
utilizatc ca atare san Melilotus oficinalis mololnr lalbcn, sulcintr, iarbtr de
ndcinate, drept Sulfintr
arornatrzant) uiatrd, suTule
Obligeantr Sundtoare Hyperiam perforatum hrnriantr de-ntrduf. cnrcca
Acorus calamus brrcirunag,
calamar,calanruz,crirr voinicultri, floarea lui loan,
9e lpa, polpronrec,papurtrrogie,
Ifesue mfosttoare
uoianfttr. sunaic{
Talpa gdgtei I.eonurus cardiaco lafr.gaipi, iarba gaqlelor,iarbd
Ocloleart Valeriano oflicinalis vezi valeriantr rmrrur, qonc, somrusor,crtasta
Osul iepurelui Ononis spiibsa dirrnotin, sudoareacaluhti, sncloarea cocoqului
capului, strltrgtioartr Tapagnic Galeopsisochroleuca nu are
Pllducel Crataegus ntonogynt nrdlai
nfffJl3 g[erslrinar, nrare, Tarhon Artenisitt dracunculus dracon, nutricea, taracon, tacoll,
tarcun, tilrtrhantr
PIptrdie Tara.:iacumofficinale buhd, cicoare, floarea mllaiului, barba tatei, boracioc, iarba lui
Tdtdneastr Symphymm otficinole
8{lbinele grase, ldprrrcd,papa Tatin, lutanip, rddtrcintrneagrtr
Ptrtlagintringustil 8arnil, ltuct Tei Tilia platyphilos tei alb, tei nrios, tci ct frunza nnre
Plantago lanceolata iarba bubci, linrba oii. mama Viola odorolu violete, pantofiorii doannei
Toporasul doamnei
-ciobanului
pddrrii, minciuntr, protagintr Triista Capsella burso pastoris arior, brimiantr de fripuri, coada
Ptrtlagintr lattr Plantago major iarbtr dc cale, linrba boirlui, nunra pisicii, punga popii, ilgculi1d
ptoare, rruncluna Viola tricolor pansclutede c6nrp, albtrsfclc,
Pduuujel Petroselinumcrispum grg4ul,.macdcadon,ptrtltrgcte, Trei fragi ptrtati
stsa E'Iilrii. lihnlioasd
i:atifclurc. "'
pelnnJet de casa sdlbatid
Pdstiimac Pastineca soliva nap pdstrresc,pdst6mac sdlbatic, Troscot Polygonum aviculore brebenel,costrei, hericictr, iarbtr
postimachi rosie. laba strinii. norcin, troscolel
Pediculi Lycopodirrmcleta|unr briul r,6rrtului,bunceag,chinclictrli.
' ' Turi!tr nurc Agrimonia eupoloria asprisoarl, Soitoreaifi, bunrianl ile
conrefg|, praful sfigoiiitui, ralpa f.guii, conrtr[cl, nUtcultr, sctrigor,
ursulul turltil
Pelin Artemisitt absinthium plinip, pelin mic, iarbtr anrartr,
felinl Apium .glaveolens achiu, celer, strlintr, sindirei, lallr
veml|'tt Centauium unrbellatunr herea utrm2ntului,lintaltr, o mie
Pi1ler Piper nigrum nu are lintaurl
Pir de fiorinii. frierrricl
Agropyron repens chir, albei, rdg{lie Nasturtium oficirtule ntrshrrel,ndcrig de baltil
PltrnAntrricd P-ulmonario6fficinalis vezi Mierca t[sulrri Untigor
Poclbal Urechelnild Senperfivun leclonmt rdslilg mic, rtrddcinacasui
Tussilogo farfara bulhar, bnrsfur alb, ccnu5oartr,eusa Urtico urens oiestEa.urzictr blAndd,trrzicd
Urzicd mictr
'ka gtrinii, papalungd,rotungioartr crtriasctr.ru-zictritrtc, trrzictr
Ponunb nmys crrcuntz, mElai, graniqor, pdpuge, inrolesafd
papufor, peucne, tenctrru Urzic{ Urtica dioicct oiised. urzic{ nuscattr,rrrzicdde
Pufulig cu llori rnici Epilobiurn pan,iflorum pfulip, zbrudtoare ptrdurc,urzic| rorir2ncascd
Rlchifan Irythrrm silicar"ia ctrlbugoartr,lemnie, zblrltoare Urzictr nroartll albtr Lnmiun albunr Sugcl alb, trrzictrstrrcll,trrzici
btrrbtrteascd morttrrctc
Revent Rheumofficinale. raparpard,rabiniftr, ravent, nrbarbtr, Ustruoi Allium sttivum ai, ai de toanxtd,baib, ceapl albtr,
Rheum fhlntotum nlbarbartr pur, sctrloi, usftroni
Rheum rhabarborunt Valeriantr Valeriana olftcinalis ixlolean, iarba pisicii, gtrya
Roinittr Melissa oflicinctlis Hrneild,melistr,iarba sttrpului ponnrbelului
Rostqtasctr Chetidoniin nnjus bunriarrtrde celc sfinte. bunriantr Vdsc Viscum olburn Itoletnic. vAsc de brad
de. pecingine,calce mare, cnrcca Varztr albtr Brassico oleracea broazde,curcchi, varztr de
vonrculut, negclanttr,paUanurtr.
'di v'ar. capitata ctr1rtrpnd,varztr de grtrdin5' varztr
strltrlea,ltrttrrclc, iafuI nepi de iamtr
Roz-marin R<tsmar inus offtcinoIis dendnrlui, mirlin, ruinralin
Salvie Ventrilictr Veronicaofficirrulis leacul relelelor, venlricea' qopMaila
Salvia officittiilis jaleg, jaleg bun, salc-Amboicrcsc, Vinaritl Gslium or{oratunt apri$oartr,avinr!tr,bunriarta
Strpunari!tr
salet nursbultri.btrnrihntrde pril uegn'
Saponaria olficinalis ciulin . rogr,. oclogaci,sdpunul cucrtnz ite ptrdtrre' durirbravnic'
calului. flori altie tloarea ptrcltriii,. sctrldtoare,s3njttane
Schinel Cnicus benedictus
Senna
nu are tlc udclure,tdmhioasd,virlaric
Cassio tm,qustifalia casia Zmeur Rubusidueus aaniurtr,tt*g, 11rllitfi, nrtu,.porurt
Silnic GIechona"heierncea brhncd, bumiantr cle bube. coada dc ntns, rug de muntc, scoblctn'
iclelor, iarba cArtilelor, prislinioartr, snttr
rotungloartr,supardre
Snxrchin b-icuscaricu nu are
Soc Sanbucus nigra soc neSnr

110 111
Alimentalia sdndtoasdcu plante
Bolispecifice copiilor
de cap gi migr ena
Dur er ile
Bolide piele
Bolisoecifice femeilor
Bolispecificebdrbatilor
Reletede sdndtatecu plante
Aler gii
Vindecar pr e inalim entatie
Stresulde toatezilele
Bolilestom acului si ale intestinelor
Inimasi bolilecardiovasculare
Boliale cdilorrespiratorii
Rdnir eagi plagile
Succesede tratamentale MarieiTreben
Mar ieiTr eben- Specialitdti
D i n bucatdr ia din Boem i a

Comercianti!
Pentrua obtineultimele la preten-gros
aparitii, sunatila tel:
222.99.01
TIPARIT LA TIPOGRAFIA MIRON
lel: 33588 25:33633 04
Cartea de fata, cea de-a cincea din seria SANATATE CI
MARIA TREBEN are un subiect aparte:Bolile de femei.
Este o lucrare de exceptiece vi oferi tratamentt
de-a dreptul miraculoase!
ReteteleMariei Treben, sfaturile ei, existentein volumele di
seria de fatd, toate v-au ajutat sa aflafi din tainele plantelc
medicinale,in toate v-a fost impdrtagitaexperientade neegal
a autoarei.
Dar Boli specifice femeilor oferd un numdr impresionant d
schemede tratamentpentru cele mai delicate,mai intime, me
grele suferinte la care organismul femeii este supus,de-a lun
gul intregii sale vie1i, in calitatea acesteia si ca membrd
sexuluifeminin, si ca mamd, si ca sotie, afecliuni pe care d
mai multe ori ea le trece cu vederea,fie considerdnd.ca asai
estedat, fie fiindu-i jena sa le mdrturiseascdmedicului. Si fdr
exagerare,bazdndu-nepe rezultate concrete,vd prezentam s
c6teva retete miraculoase impotriva unor boli cumplite
cancerul de sAn, cancerul organelor genitale,cancerul apa
ratului urinar.
Dar, inainte de a folosi toate recomandarilenoastre.inainte d
a apelala plantelemedicinale,trebuiesa stiti exactce maladieaveti.Decitrebuiestabilitun diagnost
corect,ceeace numai un doctor o poateface. Iar daca nu aveli nici o boald si nici nu vreti sa vd imbol
ndviti, Maria Treben va da nenumdratesolulii de prevenirea bolilor, de cdlire a organismuluid
intre{inerea sdnAtatiinumai cu mijloace naturale:infuzii,esente,tincturi, bai de plante, amestecurid
ceaiuri, masajecu jeturi de apd rece, caldd sau alternante,exercitii de relaxare,etc.

Colectia ,,Sinitate cu Maria Treben"


o Alimentatia sinitoase cu plante o Stresul de toate zilele
o Boli specificecopiilor o Bolile stomacului si intestinelor
o Durerile de cap qi migrena o Inima si bolile cardiovasculare
o Boli de piele @Boli ale ciilor respiratorii
o Boli specificefemeilor o Ranirea pi plagile
o Boli specificebirbafilor o Succeselede tratament ale
o Retete de sinitate cu plante Mariei Treben
o Alergii o Din bucitiria Mariei Treben -
o Vindecare prin alimentatie Specialitafi din Boemia

ALIMENTA
BOLI
DE CAP SI M SPECIFICE COPNLOR
|pl*r*:]iffi;vr!d"d.l
SANATATEcU
MARIA
TREBEN