Sunteți pe pagina 1din 10

PROGRAMME DE ARHITECTURA

Arhitectura: - cadru construit pentru activitatile umane.


- raspuns la nevoia de spatiu

Comanda socială defineşte ansamblul cerinţelor ( nevoi şi aspiraţii ) ale societăţii care se referă la spaţii destinate existenţei umane
atât în perspectiva valorilor materiale cât şi spirituale,
Fundamental, manifestările fizice ale arhitecturii adăpostesc activitatea umană
Diversitatea activităţiilor umane determină şi diversifică programele de arhitectură.

PROGRAMUL DE ARHITECTURA
Este reprezentat de suma exigenţelor privitoare la spaţiu, pe care trebuie să le satisfacă un obiect de arhitectură pentru a îndeplini funcţiile
pentru care a fost conceput.
Programul este o structura spaţial-fucţională ce imprimă unei clădiri caracteristici ce o înglobează într-o familie funcţionala mai
largă.
Funcţiunea majoră specifică defineşte şi domeniul programului.
Programul de arhitectură defineşte o categorie mai largă, care însumează tipuri generale de clădiri care au ca trăsătură comună destinaţia
practic utilitară principală.
Metoda de analiză a programelor - abordarea funcţională
Dar si : ponderea caracterelor: utilitar şi simbolic / diferite programe de arhitectură.
Ponderea :
- caracterului utilitar - programele industriale - elementul utilitar /tehnologie/ preponderent.
- caracterului simbolic: programele de cult şi comemorative - componenta simbolică decurge din dimensiunea spirituală
Importanţa deosebita: caracterul simbolic în cadrul programelor administrative - prestigiul instituţiilor,
Utilizatorul are faţă de clădire cerinţe de ordin :biologic, material, tehnologic, dar si emotional
Arhitectura satisface nivelul cerinţelor prin ierarhizarea spaţii necesaresi asigurarea legăturilor dintre spatii.
Funcţia maferial-ufilifara corespunde cerinţelor de ordin material: circulaţia, staţionarea, şederea, repausul, somnul, prepararea
şi consumul hranei, adâpostirea, igiena, transportul, depozitarea etc.
Funcţia material -constructiva corespunde cerinţelor legate de existenţa fizică a cadrului arhitectural - durabilitatea, stabilitatea,
rezistenţa Ia agenţii distructivi fizici, chimici sau biologici, tehnologia execuţiei, tehnologia intrepnerii etc.
Funcţia non-moteriala expresivacorespund e cerinţelor de ordin spiritual al existenţei umane şi sînt proprii spaţiului arhitectural
Ele declanşează stări emoţionale, participarea la viaţa civică, viaţa spirituală a individului - izolarea, interiorizarea, comunicarea,
înălţarea, atracţia, respingerea, neliniştea, echilibrul etc.
Funcţia non-materiale informaţionala corespund cerinţelor de ordin spiritual, asigură perceperea, însuşirea corectă, a cadrului
arhitectural, se adresează raţiunii - orientarea, dirijarea, identificarea, selectarea, confirmarea,' gradarea etc.
Cele mai importante programe de arhitectură sunt cele destinate: locuirii, sănătăţii, învăţământului, comerţului, birourilor,
turismului, culturii, sportului, transportului, cultelor.
Frecvenţa lor este variabilă în funcţie de : spaţiu geografic, organizarea socială şi resurse.
Ptr. studierea principalelor programe de arhitectură este necesara însuşirea unei metode de lucru ce poate fi aplicată unei categorii
de programe foarte diverse.
Abordarea unui program de arhitectură presupune: evoluţia istorică a programului, diversificarea şi creşterea gradului de
complexitate al acestuia, condiţionările dezvoltării tehnice, economice şi sociale. relaţiile dintre obiectul de arhitectură şi mediul natural
sau construit în care este amplasat
1.CERINŢA
(NECESITATEA > ASPIRATIA)

SOLICITANTUL SOLICITATUL
cumpărător vânzător
MARFA
SĂNATATEA
bolnav INFORMAŢIA medic
TRĂIREA
ACTULUI ARTISTIC
cititor bibliotecar

spectator actor

SPAŢII NECESARE

sala vânzare depozit marfă


SPAŢII DE
PRIMIRE SPAŢII DE
salon cabinet medical SERVIRE
SPAŢIILE NECESAR E SPAŢII DE CONTACT SPAŢII LE
UTILIZATORULUI UTILIZATORULUI
PRINCIPAL sala lectura depozit carte SPECIFIC

sală spectacol scenă


Lista primară a spatiilor necesare.1

ZONE FUNCŢIONALE

1. ZONA SPAŢIILOR CU FUNCŢIUNI PUBLICE :


UTILIZATOR GENERAL: CUMPĂRĂTOR, BOLNAV, CITITOR, SPECTATOR
SPAŢIUL: PRIMIRE, INFORMARE, SERVICII GENERALE
2. ZONA SPAŢIILOR DE SERVIRE DIRECTĂ = ZONA DE CONTACT
UTILIZATOR GENERAL < UTILIZATOR SPECIFIC
SPAŢIUL: SALA DE VÂNZARE, SALA DE TRATAMENT, SALA DE LECTURĂ, SALA DE SPECTACOL
3. ZONA SPAŢIILOR DE SERVIRE INDIRECTĂ
ZONA UTILIZATORULUI SPECIFIC PRINCIPAL
SPAŢIUL: PREGATIRE MARFA, CABINET MEDIC, DEPOZIT CARTE, SCENA
4. ZONA SPAŢIILOR DE SERVIRE INDIRECTĂ
ZONA UTILIZATORULUI SPECIFIC SECUNDAR
SPAŢIUL: DEPOZITARE, LABORATOARE MEDICALE, ANEXE DEPOZIT CARTE, ANEXE SCENA
5. ZONA SPAŢIILOR DE ÎNTREŢINERE
ZONA UTILIZATORULUI SPECIFIC SECUNDAR
SPAŢII: CENTRALE TERMICE ŞI VENTILAŢIE, ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICĂ ŞI APĂ, ETC.

Completare a listei de spaţii. 2

FLUXURI

A. OAMENI : UTILIZATORI GENERALI


UTILIZATORI SPECIFICI
UTILIZATORI SPECIFICI SECUNDARI
B. MATERIALE

A + B > GENEREAZĂ > CIRCULAŢII


Completare a listei de spaţii. 3
SCHEMA FUNCŢIONALA
EXPRIMAREA GRAFICA A TUTUROR SPAŢIILOR ŞI CIRCULAŢIILOR NECESARE PENTRU ASIGURAREA FUNCŢIONARII
ANSAMBLULUI
TIPOLOGIE

Analiza tipologică: utilizatori, fluxuri, scheme funcţionale, conformatii planimetrice, spatiale,dar si : structuri de
rezistenţă şi tehnologii de execuţie.
Din comparaţia elementelor mai sus enumerate rezultă o serie de tipuri diferite.

Din perspectivă istorică analiza tipologică reflectă modificările survenite în timp în cadrul programelor de
arhitectură.
Se constată : - involuţia unor programe (templul, palestra, castelul fortificat, etc.)
- evoluţia altora (locuire,învăţământ, sănătate) ,
- apariţia unor programe noi ( internet- café, mediatecă)

Analiza tipologică pune în valoare creşterea gradului de complexitate a programelor,

Se constată : tendinţa de conglomerare a unei diversităţi de programe în ansambluri de mare complexitate.


Structură şi material
Fiecare program de arhitectură, prin dimensiunile planimetrice şi volumele necesare unei bune funcţionări, are nevoie de un anumit tip de
structură.
Fiecare tip de structură se poate realiza, în limite raţionale, din diferite materiale, fiecare material aducând cu sine avantaje şi
dezavantaje.
Arhitectura si mediul.
Amplasarea unui program arhitectural într-un sit: - natural
-________________ artificial/ urban
- Circulatii carosabile, circulatii pietonale, accese principale, secundare

-______________________________________________________________________SPAŢIUL PUBLIC URBAN, SPAŢIUL DE TRANZIŢIE,


SPAŢIUL PUBLIC INTERIOR, SPAŢIUL PRIVAT, SPAŢII DE SERVICIU