P. 1
STUDII DE CAZ SI NOTIUNI TEORETICE DE TERAPIE LOGOPEDICA - Elena Miron

STUDII DE CAZ SI NOTIUNI TEORETICE DE TERAPIE LOGOPEDICA - Elena Miron

|Views: 168|Likes:
Published by Anca Andreea

More info:

Published by: Anca Andreea on Feb 02, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/09/2013

pdf

text

original

STUDII DE CAZ REALIZATE PE SCOLARII MICI LOGOPATI CU INTELECT NORMAL DE INTELIGENTA

STUDIUL nr. 1 A. DATE DE IDENTIFICARE 1. Nume si prenume : S. M. 2. Varsta : 8 ani 3. Sex: feminin 4. Nationalitatea: tatara 5. Integrata la : Scoala nr.39 C. 6. Clasa: I-a

B. DATE FAMILIALE 1. Numele si prenumele parintilor: - tata- Mustafa S. - mama: Ager S.r 2. Ocupatia parintilor: - tata: instalator sanitar - mama: vanzatoare 3 .- Varsta parintilor: - tata: 37 ani - mama: 34 ani

primele greutati au aparut odata cu emisia consoanelor labiale. Bugetul familiei: mediu 5. Nasterea a fost la termen si fara complicatii. Evolutia limbajului si a vorbirii a fost marcata de tulburarea organica a copilului. prezinta o intarziere in dezvoltarea limbajului oral sub aspectul achizitiei si . Emisiile consonantice erau inexistente . Atitudinea familiei fata de copil: tatal autoritar 10. Conduita morala a familiei: tatal alcoolic 11. Vocabularul pasiv a crescut mai rapid decat cel folosit. Relatii familiale: incordate 9.Din punct de vedere al dezvoltarii limbajului. mijloacele de comunicare verbala fiind inlocuite cu gesturi. Structura familiei : organizata 7. mimica si emisii verbale greu de codificat.putand pronunta numai vocale.Primele cuvinte au fost pronuntate defectuos datorita imposibilitatii articularii majoritatii sunetelor. Din punct de vedere somatic si psihic.Copilul s. copilul este dezvoltat normal. Componenta familiei :un frate 10 ani si 3 luni 8. Conditii de locuit: bune. apartament cu doua camere 6. linguo-palatala si linguo-velare.4. Ganguritul a aparut cu intarziere si s-a manifestat prin sunete fara rezonanta orala.a nascut cu o malformatie a boltii si a valului palatin.Pana la varsta de 6 ani a avut o interventie chirurgicala pentru remedierea pentru suturarea malformatiei. EVOLUTIA PSIHO-FIZICA A LOGOPATULUI Sarcina a evoluat normal. Starea de sanatate a familiei si copilului: relativ buna C.

Atentia auditiva este foarte buna.folosirii vocabularului si sub aspectul executarii fono- articulatorii. s. Ń. ci.Intelegerea este bine conservata . EXAMEN LOGOPEDIC Dezvoltarea limbajului si a vorbirii sunt foarte limitate datorita modificarilor aparatului fono-articulator. F. in schimb poate pronunta nazalizat toate vocalele. capacitatea de evocare a cuvintelor este redusa. D. DIAGNOSTIC LOGOPEDIC Dislalie polimorfa datorata despicaturii velo-palatine.Se observa o discrepanta intre posibilitatile intelectuale si insuficienta verbalizarii. cu complexe de inferioritate fata de colegii de clasa.. Malformatiile boltii si valului palatin il impiedica pe copil in executia corecta a sunetelor. . Sunetele : ce.Copilul nu poate pronunta consoanele: l. Vocabularul activ este redus. PROGNOSTIC LOGOPEDIC Evolutie lenta pe toate palierele limbajului. t. d. ge. Vorbirea expresiva este limitata si deformata. E. fiind preferate mimica si gesturile. gi sunt afectate fiind inlocuite cu un suflu nazal. retras.Este un copil timid. n. x. r.Auzul fonematic nu este afectat.

administrandu-se probe sub forma de joc. .G. In continuare s-a trecut la corectarea pronuntiei pornind de la articularea corecta a sunetelor si de la particularitatile articulatorii. La finalul experimentului. copilul se afla in faza corectarii active a vorbirii. copilul a fost incurajat permanent si recompensat cu dulciuri si buline.S-au realizat exercitii de gimnastica pentru buze. gradul de dificultate marindu-se treptat marindu-se in functie de ritmul de insusire corecta a acestora de catre copil. intens. administrate sub forma de joc. TERAPIA LOGOPEDICA Activitatea logopedica a debutat cu gimnastica aparatului fono- articulator. Treptat s-au introdus diferite combinatii consonantice. s-a exersat cateva minute la pronuntarea izolata a sunetelor. Aceste exercitii de gimnastica au avut rolul de a imbunatati functia motorie a sistemelor cerebrale ramase . pentru formarea suflului bucal si educarea expirului bucal in functie de sunet. limba si valul palatin . urmarindu-se dezvoltarea si educarea miscarilor necesare articularii corecte a sunetelor si pronuntarii cuvintelor. La inceputul fiecarei ore. diafragmatic. In activitatea de corectare s-au utilizat imagini vizuale si motorii. De asemenea s-au efectuat exercitii pentru educarea respiratiei. Pe tot parcursul sedintelor.pentru formarea inspirului si expirului profund.

C.mama. 6.tata: conducator auto .STUDIUL nr. Ocupatia parintilor: . Bugetul familiei: mediu 5. DATE DE IDENTIFICARE 1. Componenta familiei. 2.2 A. casnica 3. Nationalitate: tatara 5. Sex: masculin 4.mama: H. Nume si prenume: H. Varsta: 8 ani 3.tata : H. Varsta parintilor: .tata: 41 ani -mama 38 ani 4. apartament cu trei camere 6. . F. Numele si prenumele parintilor: . 2. S. DATE FAMILIALE 1. bune. Structura familiei: organizata 7. 28 C. doi frati si o sora . Clasa a-II-a B. Integrat la:Scoala nr. Conditii de locuit.

Sex: masculin 4. Nume:si prenume: C.tata:Viorel . Integrat in: Scoala nr. 16 C. Conduita morala a familiei. Relatiile familiale: relativ bune 9. Varsta: 8 ani 3.DATE DE IDENTIFICARE 1.3 A . STUDIUL nr.8. 6. In clasa a-II-a B. D. iar nasterea s-a produs fara complicatii. buna 11. Starea de sanatate a familiei si copilului: buna C. DATE FAMILIALE 1. Numele parintilor: . Nationalitatea: romana 5. EVOLUTIA PSIHO-FIZICA A LOGOPATULUI Sarcina a evoluat normal. 2. Atitudinea fata de copil: atent ingrijit 10.

Structura familiei : organizata 7.. EVOLUTIA PSIHO-FIZICA A LOGOPATULUI .operator chimist .tata: . Relatiile familiale: bune 9. apartament cu doua camere 6. Atitudinea parintilor fata de copil: buna. Starea de sanatate a familiei si copilului: buna C. Componenta familiei: singur la parinti 8.mama: . Varsta parintilor: . Ocupatia parintilor: . Bugetul familiei: bun 5.tata.mama. Conditii de locuit: bune. atentie si ocrotire 10.30 ani 4.contabila 3.32 ani .mama: Monica 2.Conduita morala a familiei: buna 11.

exercitii de gimnastica exercitii pentru mobilitatea aparatului fono-articulator exercitii pentru educarea respiratiei exercitii pentru educarea auzului fonematic A EXERCITII DE GIMNASTICA Pentru realizarea acestui segment terapeutic s-au administrat urmatoarele probe : .miscarile si rotirea bratelor. Programul de terapie a tulburarilor de limbaj a fost structurat pe doua componente: 1. .imitarea mersului (mersul pe loc). C.TERAPIE CU CARACTER GENERAL Programul de terapie cu caracter general a inclus mai multe segmente : A. . precum si imbunatatirea implicita a imaginii de sine. terapie specifica 1. terapie cu caracter general 2. D. B.miscarile si rotirea trunchiului. .PROGRAM DE INTERVENTIE Programul conceput si experimentat de noi a avut ca obiectiv corectarea tulburarilor de limbaj intalnite la scolarul mic logopat.

s-a pus accent pe acele exercitii care erau necesare momentului de terapie. adecvate nivelului de intelegere a acestora si sunt insotite de demonstratii practice.imitarea aplaudatului. .. exercitii pentru buze si obraji 4. . B. exercitii de mobilitate pentru limba 3. pe masura avansarii in programul terapeutic. EXERCITII PENTRU MOBILITATEA APARATULUI FONO-ARTICULATOR Pentru realizarea acestei componente terapeutice s-au aplicat mai multe tipuri de exercitii: 1.“mersul piticului”. Toate aceste exercitii s-au executat in primele sedinte concomitent cu exercitii de respiratie .aplecari stanga . . dreapta de trunchi. . . . exercitii pentru valul palatin B.“mersul uriasului”.rasuciri de trunchi.imitarea spalatului pe maini.rotirea gatului Instructajul tuturor probelor administrate copiilor logopati consta in explicatii verbale. exercitii de mobilitate a maxilarelor 2.1 EXERCITII DE MOBILITATE A MAXILARELOR .

in sus si jos cu gura deschisa. -Copilul este pus sa imite cat mai rapid miscarile de la stanga la dreapta a stergatoarelor de parbriz. EXERCITII PENTRU BUZE SI OBRAJI . limba la palat. -Copilul este pus sa imite miscarile de masticatie a unui os de catre un catel. -Copilul trebuie sa-si modeleze limba sub forma de lopata.Proba se exerseaza de cateva ori pana la executia corecta.-Copilul este pus sa imite pestisorul cand este scos din apa aratandu-ise cum sa execute miscarea de deschidere si inchidere rapida a gurii. limba plata. Proba se executa cat mai rapid dupa exemplu. Proba se exerseaza de cateva ori pana la executarea corecta. cum sa execute miscarea de framantare a maxilarelor. -Copilul trebuie sa imite ursul atunci cand mananca miere lingandu-si buzele si dintii pe deasupra si pe dedesubt. B3. sageata. dupa exemplu. -Copilul este pus sa imite miscarile de masticatie a calului aratandu-ise. se executa miscari circulare ale limbii . EXERCITII DE MOBILITATE PENTRU LIMBA -Copilul este pus sa imite maniera de a bea apa a pisicutei. de asemenea . Fiecare proba se executa de cateva ori. Proba se exerseaza pana la executia corecta. aratandu-i-se cum sa execute miscarea de imitare a muscaturii. B2. sub forma de caus si ghemuita in fundul gurii.

ritmat. de intindere a buzelor. fluier. vibrarea buzelor se realizeaza in fata oglinzii. -Copilul trebuie sa imite deglutitia morcovului de catre iepuras. aburirea oglinzii. lumanare. fara efort. . C. -Copilul este pus sa umfle balonul precum piticul din casuta povestilor. -Probele de tuguiere a buzelor pentru fluierat.vorbirea in expiratie. -Probele se executa in fata oglinzii de cateva ori. suflat in lumanare. balon. -obtinerea unui ritm respirator uniform. paie. -marirea capacitatii respiratorii. B4. -formarea unei respiratii diafragmale. -Copilul trebuie sa imite tusea piticului racit. de rotunjire si intindere alternativa a buzelor. EXERCITII PENTRU VALUL PALATIN -Copilul trebuie sa imite cascatul catelusului somnoros. -obtinerea expiratiei mai lungi decat inspiratia la pronuntie. . de umflare a obrajilor. EXERCITII PENTRU EDUCAREA RESPIRATIEI In probele folosite. am imbinat exercitiile de respiratie nonverbala cu exercitiile de respiratie verbala si am urmarit: -educarea echilibrului dintre inspir si expir.Pentru ajutatoare: executarea acestor probe am folosit diverse obiecte -balon. oglinda.

am aplicat urmatoarele probe: -Copilul imita suflarea nasului in batista.şarpele: s-s-s-s (prelungit) .Pentru atingerea acestor obiective. cip-cirip . -Copilul este pus sa miroasa parfumul florilor.trenul:ş-ş-ş-ş (prelungit. .vantul: vâjjj-vâjjj (se prelungeste si se accentueaza “j”) . .vrabia: cip-cirip. -Copilul este pus sa sufle intr-un pai aflat intr-un pahar cu apa.cucul: cu-cu. EXERCITII PENTRU DEZVOLTAREA AUZULUI FONEMATIC S-au folosit urmatoarele probe pentru dezvoltarea auzului fonematic: -Copilul trebuie sa imite sunetele si miscarile necesare executiei corecte: .oaia: beee-beee .albina :bâzz-bâzz (“b” prelungit si “z”) .şoricelul: chiŃ-chiŃ (executat in ritm rapid) . cu-cu (cu alternarea tonalitatii) . tare). -Copilul este pus sa imite catelul care miroase vanatul.gasca: ga-ga. Probele se executa de cateva ori. D. -Copilul este pus sa sufle in bucatele de hartie.greierele: Ńârrr-Ńârrr (se prelungeste “r” si se face pauza dupa fiecare grup de sunet) . şoptit. ga-ga .

Copilul este pus sa pronunte serii de silabe opuse luate din cuvinte paronime: -pa-pe-pi-po-pu-pă-pâ -ba-be-bi-bo-bu-bă-bâ -Copilul trebuie sa pronunte silabe si cuvinte care cuprind consoane surde si sonore. batand din palme in acelasi timp. . -Copilul trebuie sa pronunte ritmic anumite cuvinte. -Se solicita copilului sa precizeze sunetele cu care incep si se sfarsesc anumite cuvinte.

Corectarea siflantei “z” -Se procedeaza in aceeasi maniera ca la “s”. TERAPIA SPECIFICA A. -Pentru comparatia “s”.2.“z” s-au folosit vibratiile laringelui si ale maxilarelor la pronuntia lui “z”. Corectarea suieratoarei “ş” . laturile limbii fiind lipite de masele. avand grija ca limba sa fie sub forma de jgheab. cu mentiune a ca acest sunet se corecteaza dupa ce “s” a fost bine insusit. ETAPA EMITERII SUNETULUI DEFICITAR Corectarea siflantei “s” -Se ridica varful limbii pe dintii superiori. SIGMATISMUL SI PARASIGMATISMUL I.

astfel ca buzele sa inainteze si sa se rotunjeasca. Corectarea suieratoarei “j” -S-a utilizat aceleasi exercitii ca pentru corectarea lui “ş”.A. -S-a exersat apasarea obrajilor.in fata oglinzii logopedice. “d”. -S-a exersat varful limbii pe alveolele incisivilor superiori (ca la sunetul « t » si pronuntarea rapida.Introducerea sunetului in silabe -Copilul trebuie sa pronunte cuvinte ce contin sunete in silabe directe si inverse.scurta si cu presiune a sunetului “s”.S-a emis suflul puternic si continuu. Corectarea sunetelor “ce”. Corectarea africatei “Ń” -Acest sunet se poate corecta numai daca se emit corect sunetele “t” si “s”.ETAPA CONSOLIDARII SUNETULUI DEFICITAR II.”ci” si “ge”. II.”gi” -Corectarea este posibila dupa ce se obtine emiterea corecta a sunetelor “t”.Proba se executa in mai multe sedinte.dupa exemplu. “j”.pana la pronuntia independenta corecta. la articularea corecta a sunetului. .-S-a exersat limba in forma de cupa in afara si interiorul gurii. “s”. -S-a exersat controlul suflului de aer cald pe dosul mainii copilului.

polisilabice.respectandu-se prncipiul pasilor mici si al dificultatii graduale.Exersarea sunetului deficitar in propozitii -Se cere copilului sa pronunte propozitii simple i care este prezent in cuvinte sunetul deeficitar.mijloc si final.ETAPA AUTOMATIZARII III.Diferentierea sunetelor la nivelul silabelor si cuvintelor -Se solicita copilului sa sesizeze diferentele dintre silabele si cuvintele auzite.Introducerea sunetului in cuvinte -Copilului i se cere sa pronunte cuvinte monosilabice.bisilabice.B. III.C.B. ce contin sunetul afectat II.A.II.Se cere copilului sa precizeze prin ce se deosebesc silabele sau cuvintele auzite. in pozitia de inceput.Aceste exercitii se realizeaza treptat. III.Exersarea sunetului deficitar corectat in scurte povestiri. poezii si ghicitori .

MUTACISM H.NUTACISM . -sunetul “r” se pronunta astfel : plasarea varfului limbii pe alveolele superioare si emiterea unui suflu puternic.DELTACISM E. C.-I se prezinta copilului povesti cunoscute .pana la vibrarea limbii.asezate ordonat si i se solicita sa spuna povestea care presupune folosirea unor cuvinte continand sunetul deficitar corectat.LAMBDACISM G.GAMACISM F.CAPACISMUL D.ROTACISMUL SI PARAROTACISMUL -Se procedeaza in aceeasi maniera urmarind etapele abordate la sigmatism si parasigmatist.cu deosebirea ca sunetul “r” se pronunta folosindu-se alte tehnici.in imagini . B.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->