Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
49
• încărcările provenite de la alte surse de ape uzate menajere, precum hoteluri,
restaurante şi agenţi comerciali, se consideră capacităţi suplimentare care se
adaugă la capacitatea necesară pentru populaţie.
10.11.7. Fosele septice pot fi utilizate în cazul unor mici localităţi, colectivităţi sau
reşedinţe izolate, situate la distanţe mari faţă de localitatea cea mai apropiată care are sistem
de canalizare centralizat.
În conformitate cu prevederile Directivei 1999/31/CEE, o “localitate izolată” se
defineşte ca fiind:
- o aşezare cu un număr total de maximum 500 locuitori sau cu maximum
5 locuitori / km2;
- o aşezare aflată la o distanţă de cel puţin 50 km faţă de cea mai apropiată localitate
cu minimum 250 locuitori / km2;
- o aşezare cu acces dificil până la cea mai apropiată aglomerare urbană, determinat
de condiţii meteorologice aspre pe o perioadă semnificativă din cursul unui an.
10.11.8. Efluentul foselor septice este evacuat periodic sau continuu, având în
continuare, următoarele opţiuni:
• infiltrare în sol (puţuri absorbante, tranşee drenante, filtre de nisip), continuu, în
cazul în care nu există pericol de contaminare a apelor subterane;
• vidanjare periodică, transport şi evacuarea în instalaţia de primire şi de preepurare a
materialului septic existentă în staţia de epurare cea mai apropiată;
• epurare biologică artificială în obiecte tehnologice separate situate imediat după fosa
septică (filtru biologic, bazin de aerare, s.a.), sau amplasate chiar în interiorul fosei.
10.11.9. Fosele septice sunt de mai multe tipuri, după alcătuirea constructivă:
- cu un singur compartiment echipat cu grătar (nerecomandabil),
- cu două sau trei compartimente de formă dreptunghiulară sau circulară;
- cu 4 compartimente în cazul unor restituţii mai importante.
De asemenea, fosele septice mai pot fi clasificate după poziţia de amplasare în
schema tehnologică din care fac parte, şi anume:
- element unic cu rol de colectare a materiilor fecale (nerecomandabil) ;
- element intermediar (asigură efluent epurat mecanic).
10.11.10. Capacitatea minimă recomandată a unei fose septice realizată pe
amplasament, deci neuzinată, este de 3000 l (un compartiment).
10.11.11. Restituţia specifică de calcul recomandată este cuprinsă în domeniul
75...200 l/om,zi, funcţie de nivelul de dezvoltare al reşedinţei/colectivităţii.
50
10.11.12. Încărcările specifice principale ale efluentului foselor septice recomandate
pentru calcul, atunci când nu sunt disponibile date privind concentraţiile de poluanţi din
efluentul respectiv, sunt:
- pentru CBO5: 4,5...13,6 g/om,zi
- pentru MTS: 9,0...45,4 g/om,zi (Materii totale în suspensie).
10.11.13. În lipsa valorii indicatorilor de calitate pentru influentul şi efluentul fosei
septice, eficienţa de epurare a acestora se poate considera :
- pentru CBO5: 30...40 %
- pentru MTS: 60...70 %
- pentru azot total: 15..25 %
- pentru fosfor total: 0%
- pentru coliformi fecali: 99 %.
Conţinutul foselor septice izolate (neracordate la o reţea publică de canalizare, sau în
situaţia absenţei unui emisar convenabil tehnic şi economic), se recomandă a fi vidanjat şi
transportat la cea mai apropiată staţie de epurare care dispune de instalaţii de primire şi
preepurare a materialului septic. După această preepurare prealabilă a materialului septic,
lichidul rezultat poate fi introdus în linia apei din staţia de epurare, după deznisipator.
10.11.14. Timpul de staţionare recomandat pentru dimensionarea fosei septice este de
3-4 zile în cazul când aceasta reprezintă un obiect intermediar în schema de epurare.
10.11.15. Adâncimea optimă recomandată a apei în fosele septice este de 1,5 m.
10.11.16. Evacuarea materialului septic (vidanjarea) este recomandată pentru o
întreţinere optimă la 6 sau 12 luni (odata sau de 2 ori pe an). Nămolul depus se stabilizează
anaerob după cca. 3 luni.
Notă: prin material septic se înţelege amestecul de apă uzată, nămol fermentat şi materii
flotante ce se găsesc la un moment dat în fosa septică.
10.11.17. Umiditatea nămolului proaspăt evacuat din fosele septice este wn = 95%, iar
umiditatea nămolului fermentat anaerob este de wf = 90%.
10.11.18. Dimensionarea foselor septice:
Durata de staţionare: Ts = 3...4 zile
Volumul specific: Vs = 225...600 l/om
Volumul minim: Vmin = 2000 l (primul compartiment).
Înălţimea de siguranţă (distanţa dintre nivelul apei şi capacul fosei): hs = 50 cm
Adâncimea apei în fosă: h = 1,2 ...2,5 m (optim 1,5 m)
Înălţimea stratului de apă limpezită: ha = 0,5 ...0,7 m (poate ajunge şi 1,0 m)
Numărul de evacuări: n = 1...2 ori/an
51
Umiditatea nămolului proaspăt: wn = 95%
p⋅N 100
Volumul zilnic de depuneri: Vd , zi = ⋅ (m3/zi)
γn 100 − w f
Vd = Tev ⋅ Vd , zi (m3)
52
Cap. 15 - ARMONIZAREA REGLEMENTĂRII CU NORMELE
EUROPENE
15.1. Normativul s-a elaborat pe baza standardelor romane de tip SR, a
standardelor europene adoptate de ţara noastră de tip SR EN, a
standardelor internaţionale adoptate ca standarde romane tip SR ISO, a
directivelor Uniunii Europene referitoare la domeniul tratat şi a
reglementărilor care privesc epurarea apelor uzate romaneşti şi străine.
15.2. S-a ţinut seama, de asemenea, de standardele franceze, germane,
americane şi englezeşti, de reglementările germane ATV A 126 şi ATV
A131, precum şi de o bogată bibliografie conţinand tratate, manuale,
prospecte, articole din reviste tehnice de specialitate, etc.
15.3. In normativ s-au adoptat termenii, definiţiile, valorile şi notaţiile
utilizate de specialiştii din Uniunea Europenă, utilizandu-se spre exemplu
atat standardul roman de „Terminologie in alimentări cu apă şi canalizări”
nr. 10.898-85, cat şi standardele SR EN 1085-2000, respectiv SR EN 1085
/ C1 : 2000 „Epurarea apelor uzate. Vocabular”.
15.4. Normele europene au fost aplicate ţinandu-se seama, evident, de
prescripţiile şi specificul reglementărilor din ţara noastră privind epurarea
apelor uzate. S-a acordat din ce in ce mai multă importanţă schemelor şi
tehnologiilor de epurare a apelor uzate provenite de la localităţile mici şi
foarte mici, atat datorită caracterului cu totul specific al acestora, al
necesităţii presante şi deosebit de actuale de realizare a acestor instalaţii,
cat şi marii diversităţi a soluţiilor utilizate pe glob şi in ţara noastră in acest
scop.In mod deosebit, au apărut utilaje noi şi eficiente care au impus noi
tehnologii şi noi reguli de exploatare, noi echipamente fiabile şi cu
randamente energetice ridicate care pot echipa construcţiile şi instalaţiile
grătarelor, deznisipatoarelor, separatoarelor de grăsimi, bazinelor de
aerare, filtrelor biologice precum şi instalaţiile de sitare, ingroşare
( concentrare ) şi deshidratare a nămolurilor.
Toate aceste noutăţi trebuie integrate cunoştinţelor actuale din
domeniu şi puse la dispoziţia proiectanţilor, beneficiarilor, specialiştilor şi
responsabililor din primării cu sectorul edilitar, organizatorilor de licitaţii in
domeniu, etc., pentru a putea fi utilizate pe scară extinsă la realizarea
investiţiilor, in exploatarea instalaţiilor de epurare, la aprecierea
corectitudinii soluţiilor propuse, a măsurilor de respectare a siguranţei in
exploatare şi a protecţiei mediului inconjurător, ansamblu de acţiuni care au
necesitat in mod evident prescripţii şi normative specifice de proiectare.