Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
are loc in timpul visului. Natura visului a fost caracterizata de multe studii de
laborator. Aceste studii au aratat ca visurile sunt mai degraba perceptuale decit
conceptuale: visele sunt mai degraba auzite si vazute decit gindite. Aproape
toate visele au experiente vizuale; auzul este perceput in 40-50% din vise, iar
alte simturi, cum ar fi mirosul, durerea sau atingerea se intilnesc intr-un procentaj
redus. O considerabila cantitate de emotii este prezenta- de obicei primeaza o
singura emotie, cum ar fi frica, supararea sau bucuria mai degraba decit emotii
mixte cum se intimpla in starea de veghe. Majoritatea viselor au forma unor
povesti intrerupte, formate din amintiri cu frecvente schimbari de sens.
Studiile din anii recenti au clarificat multe din aspectele visului, dar ceea
ce este considerat de cea mai mare importanta este descoperirea unei biologii a
visului. Incepind cu munca cerecetatorilor americani in domeniul visului Eugene
Aserinsky si Nathaniel Kleitman in 1953, studiile au aratat ca un vis nu consista
din imagini ce dispar in momentul trezirii persoanei, ci consista dintr-un ciclu
biologic de sine statator.
Astfel, exista 2 stari de somn clar diferentiabile. Prima stare numita S
(somn sincronizat) sau somn Non-REM si care ocupa cea mai mare parte a
somnului si este asociata cu o presiune scazuta a presiunii singelui, un puls
destul de slab, si rare sau inexistente momente onirice. Al doilea tip de somn
este cunoscut ca somn desincronizat, somn-D sau REM si este caracterizat de
activarea sistemului nervos automatic, miscarea rapida a ochilor si raportari
frecvente de vise. In mod tipic o persoana are 4-5 perioade de somn D pe
noapte, fie ca visurile revin in memoria persoanei sau nu; au loc la intervale de
90 de minute aproximativ si reprezinta aproximativ 25% din totalul somnului.
Dovezile arata ca o perioada de somn dureaza de obicei intre 5-20 minute.
Stimuli ca sunetele si atingerea asupra unei persoane care doarme pot fi
incorporate de catre acesta in vis daca sint aplicate in perioada de somn-D. Dar
acesti stimuli nu pot incepe o perioada de somn REM daca aceasta nu este deja
in proces, asa ca in astfel de cazuri visele nu “protejeaza” somnul in felul in care
se referea Freud. Cu toate ca exista activitate mentala si in timpul somnului Non-
REM, acestea sunt de obicei scurte, fragmentate si sub forma unu simplu gind.
Alte animale
Intrebarea daca si alte animale viseaza poate fi raspunsa in cazul mamiferelor,
care in mod sigur au perioade de somn-D si exista motive sa credem ca in
aceste momente se produc vise. De exemplu, si alte mamifere in afara de om
arata o activitate intensa in zona cortexului vizual in timpul somnului REM, iar la
om aceasta activitate corespunde experimentarii de senzatii vizuale. Un
experiment a aratat ca niste maimute care fusesera dresate sa apese un buton
cind vedeau o imagine proiectata pe un ecran in fata lor intr-o camera intunecata
in momentul in care se trezeau brusc au inceput sa apese butonul de mai multe
ori in timp ce dormeau.
Continutul viselor
Aceasta noua stiinta a biologiei viselor nu sugereaza ca visurile nu ar
avea inteles. Visurile sunt un produs al imaginatiei plin de inteles, la fel precum
gindurile si reveria. Ele exprima dorinte importante, frica, interesele si grijile
visatorului; este de netagaduit ca studiul si analiza viselor pot fi uneori proceduri
folositoare, ele revelind anumite aspecte ale functionarii mintii unei anumite
persoane.
Da. Studiile de laborator au aratat ca cele mai dinamice visuri le avem in timpul
tipului de somn caracterizat de miscarea rapida a ochilor (REM - Rapid Eye
Movement). In timpul somnului REM creierul este foarte activ, ochii se misca sub
pleoape in toate directiile si muschii mari ai corpului sunt relaxati. Somnul REM
apare la fiecare 90 - 100 de minute, de 3 - 4 ori pe noapte si dureaza mai mult pe
masura ce noaptea inainteaza. Ultima perioada REM poate dura in jur de 45 de
minute. Visurile mai putin dinamice se produc in restul noptii.
Unii oameni nu au dificultati in a-si reaminti constant o parte din visuri, in timp ce
altii nu si le amintesc decat ocazional sau chiar deloc. Aproape tot ce se intampla
in timpul somnului - visurile, gandurile care apar noaptea , precum si amintirile
din treziri scurte - sunt uitate pana dimineata. Este ceva legat de fenomenul
somnului in sine, care face dificila reamintirea a ceea ce s-a intamplat; din
aceasta cauza cele mai multe visuri sunt uitate daca nu sunt scrise.
Cateodata se intampla sa ne amintim un vis mai tarziu, in timpul zilei sau in alta
zi, ceea ce inseamna ca amintirile nu sunt total pierdute dar, din anumite motive,
este foarte greu sa le recapatam. Somnul si visurile sunt, de asemenea, afectate
de o mare varietate de droguri si medicamente, inclusiv alcoolul. Mai mult,
incetarea brusca a unui anumite medicatii poate cauza cosmaruri. Este
recomandabil sa discutati cu medicul vostru efectele pe care le au
medicamentele prescrise.
Cei mai importanti factori care influenteaza amintirea visurilor sunt starea de
odihna fizica si psihica. Cu cat suntem mai odihniti, adica ne acordam timpul
necesar pentru somn, cu atat capacitatea de reamintire a visurilor creste.
Cea mai mare parte a visurilor sunt in culori, desi oamenii nu sunt constienti de
acest lucru. Acest lucru se datoreaza fie dificultatii de a-si reaminti visurile, fie
caracteristicii culorii de a fi ceva natural pentru experienta noastra vizuala.
Probabil ca oamenii care sunt foarte constienti de culoare cand se trezesc,
observa mult mai des culorile in visurile lor.
Desi oamenii de stiinta continua sa dezbata aceasta problema, cei mai multi
oameni, care lucreaza cu visurile lor, au aflat ca visurile sunt pline de semnificatii
pentru ei. Visurile sunt folositoare pentru a invata mai multe despre
sentimentele , gandurile, comportamentul, motivele, valorile celui care le-a visat.
Multi descopera ca visurile ii pot ajuta in rezolvarea problemelor pe care le au.
Mai mult, artistii, scriitorii si oamenii de stiinta sunt adesea inspirati de visurile lor.
Cel mai important lucru care trebuie avut in minte este ca visurile tale reflecta
gandurile si sentimentele din subconstientul tau. Oamenii, actiunile, emotiile din
visurile tale se raporteaza la persoana ta.
Unii experti in visuri sustin ca exista visuri tipice sau arhetipale si elemente ale
visurilor care persista, indiferent de persoana, cultura sau timp. Oricum, de
obicei, aceeasi imagine sau simbol va avea semnificatii diferite pentru diferite
persoane.
Visurile care se repeta si care pot continua ani de zile, ar trebui tratate ca orice
alt vis. Trebuie facuta o paralela intre vis si gandurile, sentimentele,
comportamentul si motivele celui care le viseaza. Intelegerea semnificatiei
acestor visuri poate ajuta persoana sa rezolve o problema cu care poate s-a
luptat ani de zile.
Cosmarurile sunt foarte frecvente printre copii si destul de dese printre adulti.
Adesea, cosmarurile sunt cauzate de stres, experiente traumatizante, dificultati
emotionale, droguri, medicamente sau boala. Exista oameni care au frecvent
cosmaruri care nu au legatura cu viata lor reala. Studii recente sugereaza ca
acesti oameni tind sa fie mult mai deschisi, senzitivi, increzatori si emotionali
decat oamenii obisnuiti.
Nu, aceste idei nu sunt adevarate. Multi oameni au visat ca mor sau se
prabusesc si au mai ajuns sa povesteasca despre toate acestea! Puteti explora
semnificatia acestor visuri la fel cum le explorati pe celelalte. Oricum, daca vreun
aspect al visurilor dvs va ingrijoreaza sau va preocupa, este bine sa vorbiti cu o
persoana competenta despre aceste griji.
10. Pot visurile sa prevada viitorul?
Exista multe exemple de visuri care par sa prezica evenimente viitoare. Cauzele
unora dintre acestea pot fi coincidenta, o memorie defectuoasa, sau legaturi
inconstiente ale unor informatii deja cunoscute. Unele studii de laborator au
condus la visuri predictive, clarviziuni si visuri telepatice; rezultatele acestora au
fost insa foarte variate atat timp cat aceste visuri sunt dificil de studiat in conditii
de laborator.
Cu cat campul constiintei este mai extins, cu atat durata somnului se reduce. O
situatie pe care am trait-o toti exemplifica acest lucru: cand suntem indragostiti,
avem nevoie de mai putin somn decat in mod obisnuit!
Cum au reusit?
Unul dintre factorii esential de care depinde reamintirea visurilor este campul de
constiinta, alaturi de atat de necesara odihna psihica si fizica.
În mod obisnuit, suntem constienti simultan de cateva aspecte din noi si din jurul
nostru - actiunea pe care tocmai o realizam, calitatea aerului, eventual oboseala
picioarelor, oamenii din imediata apropiere. Cu cat campul constiintei este mai
extins, cu atat el include mai multe elemente pe care Eul nostru le
constientizeaza simultan.
Atunci cand campul nostru de constiinta este mai extins vom mai constientiza
simultan, alaturi de elementele precizate mai sus si starea afectiva personala,
pozitiva, neutra sau negativa; de asemenea, empatic vom simti si starea afectiva
a persoanelor din jurul nostru, simultan putem constientiza fluxul discursiv al
gandurilor din mintea noastra si bucuria de a trai o noua experienta de viata, etc.
Reamintirea visurilor este cu atat mai frecventa si mai clara cu cat campul
constient este mai extins.
Explorarea visurilor nu este abordata foarte detaliat in textele Sfintilor Parinti.
Visurile nu sunt foarte importante datorita riscurilor pe care le poate reprezenta
interpretarea visurilor, atata vreme cat nu avem sufletul curatit prin post si
rugaciune.