"prima femeie-capitalist din literatura noastra".

Pe Mara n-o intereseaza averea

, ci doar sa aiba bani, care sa-i aduca respectui celorlalti, impacarea cu sine
si o siguranta constanta pentru viitorul copiilor.
Mara ramasese vaduva cu doi copii, "saracutii de ei", dar era inca "tanara si v
omica" si harnica si Dumnezeu a mai lasat sa aiba si noroc", asa cum o caracteri
zeaza direct naratorul omniscient. Mara este precupeata, deoarece isi castiga ex
istenta din negustorie, "vinde ce poate si cumpara ce gaseste", de marti diminea
ta si pana sambata noaptea ea alearga cu marfa de la Radna la Lipova, apoi la ta
rgul cel mare de la Arad. Ca o adevarata femeie de afaceri , Mara are un singur
scop, acela de a strange bani, conducandu-se dupa o regula specifica economiei d
e piata si, ca un adevarat negustor, "vinde mai bucuros cu castig putin decat ca
sa-i cloceasca marfa".
Portretul fizic, conturat de naratorul obiectiv in mod direct prin detalii, trim
ite sugestiv la trasaturile morale. "Muiere mare, spatoasa, greoaie si cu obraji
i batuti de soare, de ploi si de vant", Mara sta toata ziua, neobosita si energi
es, la tejgheaua plina de poame, de turta dulce, de peste, in timp ce copiii se
zbenguie "printre picioarele oamenilor".
Trasaturile morale definitorii ale Marei decurg in mod indirect din faptele, ati
tudinea, mentalitatea si aspiratiile eroinei. Femeie apriga, avand un acut simt
al demnitatii umane, se hotaraste sa stranga bani ca sa scape de saracie si sa-s
i creasca cei doi copii, pe Trica si Persida, carora se straduieste sa le creeze
o situatie materiala si sociala cat mai buna. Mama iubitoare, Mara are modele d
e viata pentru copiii ei, pe fata vrea s-o vada preoteasa, ca pe cea din Pecica,
"o femeie minunata si dulce la fire, si bogata, si frumoasa", iar pe Trica vise
aza sa-l faca maistru-cojocar. Desi copiii apar "zdrentarosi si desculti", sunt,
totusi, "sanatosi si rumeni, voinici si plini de viata, destepti si frumosi", i
nsa "nepeptanati si nespalati si obraznici". Cu toate acestea, Mara este stapani
ta de un emotionant orgoliu matern, mai ales ca toata ziua vede copii si oameni
pe care-i compara cu "saracutii mamei" si atunci gandeste cu satisfactie, prin m
onolog interior: "Tot n-are nimeni copii ca mine!".
Mara face in fiecare seara socotelile, pune deoparte banii pentru siguranta vie
tii cotidiene si pentru ziua de maine. La capataiul patului tine trei ciorapi, "
unul pentru zilele de batranete si pentru inmormantare, altul pentru Persida si
al treilea pentru Trica", in care pune zilnic fie si numai un creitar si mai deg
raba tmprumuta banii de trebuinta pentru a doua zi, decat sa ia ceva din ciorapi
.
Mara are putere de munca si o inteligenta pragmatica, insusiri izvorate, indirec
t, din experienta ei de viata si de aceea nu cheltuieste cu usurinta nici pentru
copiii ei, desi ii iubeste enorm, dorind sa stranga bani suficienti care sa-i d
ea puterea sa invinga viata si sa-i asigure astfel echilibrul sufletesc. Desi es
te zgarcita, Mara nu este lacoma, dorinta de a avea bani, eroina find mereu moti
vata si animata in