CAPITOLUL I

Programe de sustinere si dezvoltare a cercetarii stiintifice din Romania prin Autoritatea

Nationala pentru Cercetare Stiintifica

Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica este organul de specialitate al

administratiei publice centrale, aflat in subordinea Ministerului Educatiei si Cercetarii,
prin care acesta isi realizeaza atributiile in domeniul cercetarii. Autoritatea este institutie
publica, finantata de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educatiei si Cercetarii.

Programele de cercetare-dezvoltare si inovare sunt principalele instrumente de

implementare a strategiei nationale a domeniului. Conform Legii nr. 324/2003 de
aprobare a O.G. nr. 57/2002 privind cercetarea stiintifica si dezvoltarea tehnologica,
programele sunt componente ale:

a) Planului national pentru cercetare-dezvoltare si inovare - Planul national;

b) Planuri de cercetare ale autoritatilor publice centrale - Planuri sectoriale;

c) Alte planuri, programe si proiecte de cercetare.

Planul national reprezinta instrumentul principal prin care se asigura:

a) coordonarea, corelarea si realizarea politicilor nationale in domeniul cercetarii-

dezvoltarii si cunoasterii;

b) corelarea politicilor din domeniul cercetarii-dezvoltarii si al inovarii cu prioritatile de

dezvoltare economica si sociala sustinute de ansamblul politicilor guvernamentale;

c) coerenta si continuitatea activitatilor din domeniul cercetarii-dezvoltarii, al cunoasterii

si al inovarii.

Planul national contine programe de cercetare-dezvoltare-inovare. Programele cuprinse

in Planul national se evalueaza si se detaliaza anual de catre autoritatea de stat pentru
cercetare-dezvoltare. La elaborarea, evaluarea si detalierea Planului national
autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare consulta Colegiul Consultativ pentru
Cercetare-Dezvoltare si Inovare.

1
 SUBCAPITOLUL I

Programul Cercetare de Excelenta(CEEX)

Prin Hotararea Guvernului nr. 368/28.04.2005 a fost aprobat, la initiativa

Ministerului Educatiei si Cercetarii, Programul Cercetare de Excelenta. Programul,
precompetitional, de acumulare, propune actiuni concrete de întarire a Ariei Românesti
a Cercetarii, astfel încât unitatile si institutiile din România sa faca fata nivelului de
performanta în acest domeniu precum si cerintelor impuse de statutul de tara membra a
Uniunii Europene începând cu anul 2007.

Structura programului

MODULUL 1 - Proiecte de cercetare-dezvoltare complexe

MODULUL 2 Proiecte de dezvoltare a resurselor umane pentru cercetare:

1. Proiecte de cercetare In sprijinul programelor post-doctorale

2. Proiecte de cercetare pentru tinerii cercetatori
o proiecte de cercetare de excelenta pentru tinerii cercetatori
o proiecte de cercetare pentru stimularea revenirii in tara a cercetatorilor
3. Proiecte de mobilitate a cercetatorilor
4. Proiecte de formare si perfectionare in managementul de cercetare

MODULUL 3 - Proiecte de promovare a participarii la programele

europene si internationale de cercetare

MODULUL 4 -Proiecte de dezvoltare a infrastructurii de evaluare si

certificare a conformitatii

SUBCAPITOLUL AL II – LEA

Planul sectorial de CD

Proiect in desfasurare in 2010

Titlu proiect: „Evaluarea potentialului romanesc de cercetare in domeniul fizicii si

elaborarea strategiei nationale de cooperare internationala”

Obiectiv: „Dezvoltarea capacitatii Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii de a

elabora, implementa si evalua politici, strategii si programe la nivel national in domeniul
cercetarii, dezvoltarii si inovarii”

SUBCAPITOLUL AL III - LEA

2
 Programul EUROSTARS

Programul Eurostars reprezinta initiativa Eureka si a Comisiei Europene, prin

aplicarea art. 169 al Tratatului european.

• Programul Eurostars este un angajament al reţelei EUREKA pentru a

armonizarea şi sincronizarea programelor naţionale de sprijinire a IMM-urilor cu
activitate de cercetare. Proiectele Eurostars servesc unui scop civil, sunt
direcţionate pentru dezvoltarea de noi produse, procese sau servicii şi sunt
iniţiate de un IMM. Acest IMM trebuie să fie dintr-un stat membru EUREKA,
angajat în programul Eurostars (stat membru Eurostars). IMM-ul ar trebui să
coopereze cu cel puţin un participant din alt stat membru Eurostars.
• Programul Eurostars este cofinanţat de Comisia Europeană.
• IMM-ul ce realizează C&D este un IMM conform definitiei europene, si pentru
care in plus: cel puţin 10% din timpul total echivalent (FTE- Full Time Equivalent)
se ocupă cu C&D, sau 10% din profit este reinvestit in C&D;
• Programul Eurostars are ca scop:

• să încurajeze IMM-urile, în special acelea cu mare potenţial de creştere, pentru a

crea noi oportunităţi de afaceri, bazate pe rezultatele C&D,
• să creeze o reţea suport internaţională de susţinere pentru IMM-urile ce
realizează C&D,
• să aducă noi produse, procese şi servicii pe piaţă, mai repede decât ar putea fi
altfel posibil.

Definţia europeană unui IMM:

Definiţia întreprinderilor mici şi mijlocii

Criteriu Micro-întreprinderi Întreprinderi mici Întreprinderi medii

Număr de angajaţi < 10 < 50 < 250

Profitul anual < 2 Mil. Euro <10 Mil. Euro < 50 Mil. Euro

sau Balanţa anuală < 2 Mil. Euro <10 Mil. Euro < 43 Mil. Euro

Nu mai mult de 25% din capital sau din drepturile de vot sunt direct
sau indirect controlate în comun sau individual de una sau mai
Independenţa
multe întreprinderi, care nu sunt ele însele IMM-uri, sau de
persoane publice.

CAPITOLUL AL II - LEA
3
 Proiecte de sustinere si dezvoltare a cercetarii stiintifice prin Programul Operaţional
Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE), aprobat prin Decizia
Comisiei Europene nr.3472/12.07.2007

Programul Operaţional Sectorial ,,Creşterea Competitivităţii Economice” este un document

negociat cu Uniunea Europeană prin care se urmăreşte încurajarea creşterii productivităţii
întreprinderilor româneşti pentru reducerea decalajelor faţă de nivelul Uniunii Europene.
Instituţia care gestionează acest program este Ministerul Economiei prin Autoritatea de
Management pentru Programul Operaţional Sectorial de Creştere a Competitivităţii Economice.

Domeniile acoperite de Programul Operaţional Sectorial ,,Creşterea Competitivităţii Economice”

sunt :

• Sistemul productiv, în special cel al întreprinderilor mici si mijlocii

• Cercetare/Dezvoltare
• IT şi Comunicaţii
• Energie

Axa prioritară 2 „Competitivitate prin cercetare-dezvoltare şi inovare” (POS CCE – CDI)

Domeniul major de intervenţie 2.1 „Cercetare-dezvoltare în parteneriat între

universităţi/institute de cercetare-dezvoltare şi întreprinderi în vederea obţinerii de
rezultate aplicabile în economie”

• Operaţiunea 2.1.1 „Proiecte de cercetare în parteneriat între universităţi/institute

de cercetare-dezvoltare şi întreprinderi”.

Cercetarea, dezvoltarea tehnologica si inovarea pentru competitivitate

• Cresterea capacitatii de C-D, stimularea cooperarii dintre institutiile de CDI si

sectorul productive si cresterea accesului intreprinderilor la CDI

Domenii majore de interventie:

1. CD in parteneriat intre universitati/institute de cercetare-dezvoltare si intreprinderi

(industrie) in vederea obtinerii de rezultate aplicabile in economie;
2. Investitii in infrastructura de CDI si in capacitatea administrativa corelata;
3. Accesul intreprinderilor la activitati de CDI.

2.1 CD in parteneriat intre universitati/institute de cercetare-dezvoltare si intreprinderi

(industrie) in vederea obtinerii de rezultate aplicabile in economie

Operatiuni:

4
 1. Proiecte de CD in parteneriate intre universitati/institute de cercetare si
intreprinderi.

Aceasta operatiune va finanta in special activitati de cercetare industriala si

precompetitiva care conduc la obtinerea rezultatelor de interes economic si care
initiaza transformarea rezultatelor cercetarii in produse noi sau cu imbunatatiri
semnificative, tehnologii si servicii noi sau cu cerere de piata.

Se urmareste intarirea relatiilor intre firme si institutiile de CD prin diverse forme

de parteneriate in vederea integrarii activitatii de CD si a transferului tehnologic
(retele, clustere, poli, etc.).

Proiectele vor asigura transferul de cunostinte de la institutiile de CD la

personalul intreprinderilor ce aplica rezultatele cercetarii.
2. Proiecte complexe de cercetare urmarind participarea specialistilor internationali
de inalt nivel.

Operatiunea urmareste acelasi scop general ca si cea anterioara si anume

generarea rezultatelor de interes economic si transformarea rezultatelor
cercetarii in produse, tehnologii si servicii noi sau cu imbunatatiri semnificative.

Proiectele vor fi realizate in colaborare de institutele gazda si specialistii

internationali de inalt nivel. Institutiile gazda trebuie sa indeplineasca cateva
criterii de selectie cum ar fi cea de a desfasura activitati de inalta tehnologie si de
a putea asigura conditiile necesare pentru desfasurarea activitatilor de CD.

2.2 Investitii in infrastructura de CDI si in capacitatea administrativa corelata

Operatiuni:

1. Dezvoltarea infrastructurii CD existente si crearea de noi infrastructuri

(laboratoare, centre de excelenta).

Prin aceasta operatiune se asigura sprijin pentru dezvoltarea infrastructurii de

CD a universitatilor si institutelor CD finantate public pentru
dotarea/modernizarea laboratoarelor existente, pentru acreditarea laboratoarelor
de masurari, incercari etc, pentru crearea de noi infrastructuri.
2. Dezvoltarea de poli de excelenta

Aceasta operatiune va sprijini investitii pentru crearea si dezvoltarea legaturilor

intre universitati si institute CD publice si IMM-uri high-tech pentru dezvoltarea
tehnologica a domeniilor cu potential economic. Operatiunea este orientata spre
dezvoltarea polilor de excelenta care sa grupeze laolalta institute de cercetare,
centre de educatie etc, care printr-un parteneriat activ sa desfasoare activitati cu
acelasi obiectiv de piata si sa se conduca de o strategie comuna de dezvoltare si
afaceri.
5
 3. Dezvoltarea unor retele de centre CD, coordonate la nivel national si racordate la
retele europene si internationale de profil.

Sunt sprijinite proiecte de conectare a centrelor CD la retele internationale tip

GRID sau GEANT, prin achizitii de hard si software de aplicatii specifice.
4. Intarirea capacitatii administrative

Aceasta operatiuni va urmari intarirea performantelor administrative si de

management a institutiilor CD identificate de NASR in urma evalurilor realizate.

2.3 Accesul intreprinderilor la activitati de CDI

Operatiuni:

1. Sprijin pentru noi micro-intreprinderi si spin-off-urilor de inalta tehnologie.

Sprijinirea activitatilor de inovare a micro-intreprinderilor high-tech si a spin-off-

urilor high-tech (bazate pe rezultatele CD ale unei universitati sau institut CD)
pentru a se asigura transferul de cunostinte si tehnologie si pentru a asista
intreprinderile respective in comercializarea produselor si serviciilor rezultate din
cercetare.

Intreprinderile pot solicita sprijin pentru training prin Programul Operational

Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane , care finanteaza atat programe de
educatie pentru dezvoltarea abilitatilor antreprenoriale si manageriale cat si
servicii de consultanta si asistenta pentru dezvoltarea de noi afaceri.

Tinerii cercetatori de pana la 35 ani pot aplica pentru pregatire in cadrul aceluiasi
Program Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, in cadrul
domeniului de interventie "Capital uman competitiv in educatie si cercetare",
parte a axei prioritare "Educatia in sprijinul locurilor de munca si dezvoltare unei
economii bazate pe cunoastere".
2. Dezvoltarea infrastructurii de CD a intreprinderilor si crearea de noi locuri de
munca in CD.

Se asigura sprijin pentru dezvoltarea capacitatii de cercetare a intreprinderilor in

scopul cresterii nivelului lor de inovare, a competitivitatii de piata si pentru
cresterea numarului de locuri de munca pentru CD. Se vor finanta achizitiile de
instrumente, echipamente, calculatoare, software necesare activitatii CD.
3. Promovarea inovarii in cadrul firmelor.

Sustinerea activitatilor de inovare si CD pentru introducerea in productie de

produse, tehnologii sau servicii noi sau perfectionate. Se vor finanta achizitiile de
servicii de CD si drepturilor de aplicare ale acesteia si se va stimula activitatea
de cercetare in intreprinderi si transformarea rezultatelor acesteia in tehnologii,
produse, servicii.
6
 Operatiunile indicative ce intra sub incidenta acestui domeniu major de
interventie sunt astfel stabilite incat sa stimuleze cresterea cheltuielilor din
domeniul privat pentru sustienerea CD, contribuind astfel la atingerea
obiectivelor politicii nationale de CD, in accord cu obiectivele Agendei de la
Lisabona.

CAPITOLUL AL III - LEA

Programe doctorale si postdoctorale in sprijinul cercetarii – POS DRU

Statele Membre şi regiunile Uniunii Europene au acces la finanţare din Fondul

Social European în cadrul unei perioade de programare de şapte ani. Actualul exerciţiu
de programare se desfăşoară pe perioada 2007 - 2013.

Pentru a beneficia de asistenţa FSE, Statele Membre elaborează programe

operaţionale care sunt implementate de actori socio-economici, precum instituţii de
învăţământ, furnizori de formare profesională, IMM-uri, camere de comerţ şi industrie,
parteneri sociali, ONG-uri, instituţii publice, autorităţi locale

CercetareaDezvoltareaInovarea reprezinta unul din pilonii de baza ai strategiei

Lisabona, contribuind din plin la dezvoltarea societatii europene competitive bazate pe
cunoastere. Acumularea de cunostinte, ca rezultat al activitatilor de cercetare, este, in
mod critic, dependenta de competitivitatea capitalului uman din acest sector. In
Romania, numarul angajatilor in cercetaredezvoltare a scazut semnificativ incepand cu
1996, asa cum este mentionat in sectiunea „Analiza situatiei actuale”. Aceasta evolutie
afecteaza in mod nefavorabil potentialul sectorului de cercetaredezvoltare din Romania
de a genera cunoastere. Situatia este cu atat mai critica daca luam in considerare
tendinta de imbatranire a capitalului uman angajat in acest sector, mai ales in
universitati si in institutele de cercetare. Principala cauza o reprezinta salariile mici si
atractivitatea scazuta a carierei din cercetare, in special pentru tinerii absolventi de
invatamant superior. In ceea ce priveste valorificarea rezultatelor cercetarii, Romania se
confrunta cu aceleasi probleme ca si celelalte state ale Europei. Nivelul inalt de
exigenta al economiei bazate pe cunoastere impune existenta in Romania, alaturi de
cercetatori si a unui numar insemnat de doctori in stiinte. Activitatea de cercetare
efectuata de persoane bine pregatite, care sa dispuna de mijloacele necesare pentru a
participa la astfel de programe, va fi benefica pentru a se putea face fata exigentelor
inalte ale societatii bazate pe competitivitate si creatie stiintifica. Nivelele inalte de
calificare furnizate de invatamantul superior sunt in general asociate cu nivelele ridicate
de productivitate, cu cresterea economica si a nivelului de trai. Aproape toate Statele
Membre se confrunta cu problematica mobilizarii resurselor si utilizarii acestora in mod
eficient in vederea atingerii cu maxima eficacitate a obiectivelor strategice ale societatii.
Subventiile acordate din bugetul de stat pentru invatamantul superior depind in mod
direct de veniturile obtinute din taxe, intrun moment in care se exercita o presiune
crescuta in vederea reducerii cheltuielilor bugetare. Alte prioritati precum, cheltuielile cu
pensiile, asistenta medicala si combaterea excluziunii sociale, impun si ele presiuni
7
asupra bugetului public destinat educatiei. In plus, in cadrul bugetului alocat educatiei
(care cuprinde contributii private nesemnificative) sectorul invatamantului superior se
afla, din punct de vedere al investitiilor, dupa invatamantul preuniversitar, educatia
timpurie si educatia continua. Comisia Europeana subliniaza faptul ca, la nivel
european, in contextul restrictiilor impuse bugetului public, desi se acorda o mai mare
importanta dimensiunii economice a educatiei si formarii, se ignora adesea
dimensiunea sociala a invatarii, acest lucru avand drept consecinta costuri ridicate, cum
ar fi cele asociate sanatatii, combaterii infractionalitatii si altor cheltuieli sociale

La ora actuala, UE aloca institutiilor de invatamant superior (inclusiv finantari

publice si private, pentru toate activitatile desfasurate, inclusiv educatie, cercetare si
altele) doar 1,2% din PIB, in comparatie cu 2,6% in SUA. Comisia Europeana a propus
ca toate Statele Membre sa aloce in urmatorii zece ani cel putin 2% din PIB
invatamantului superior pentru toate activitatile sale (inclusiv finantari publice si private).
46 Prin investitiile realizate in sistemul public de invatamant superior, Guvernul
Romaniei poate sa contribuie la cresterea productivitatii si sa incurajeze investitiile care
creeaza locuri de munca. In 2006, 0,98% din PIBul Romaniei a fost alocat
invatamantului superior, din care 0,16% a revenit studiilor doctorale. Pentru anul 2007,
se preconizeaza alocarea a 1,2% din PIB pentru invatamantul superior. Pana in
prezent, programele postdoctorale nu au beneficiat de finantare publica.

Promovarea educatiei postuniversitare va asigura deschiderea catre noi domenii

de cercetare, va atrage mai multi oameni spre noi directii de cercetare stiintifica, va
stimula gandirea critica si independenta. Prin acestea, vor fi promovate
profesionalismul, precum si responsabilitatea civica, in spiritul valorilor europene si a
intelegerii culturii ca un factor cheie de crestere economica. Domeniile in care vor fi
incurajate programe doctorale vor fi cele mentionate in Strategia Nationala privind
Cercetarea, Dezvoltarea si Inovarea, care stabileste cadrul de actiune in domeniul
cercetarii, dezvoltarii si inovarii pentru perioada 20072013. Operatiunile finantate din
FSE urmaresc cele 9 arii prioritare identificate in Strategie, cu cel mai mare potential in
atingerea progresului social si economic: TIC; energie; mediu; sanatate; agricultura,
securitatea si siguranta alimentelor, biotehnologii; produse, procese si materiale
inovative; spatiu si securitate; cercetari in stiinte umaniste, sociale si economice. In
acelasi timp, in stransa legatura cu programul national IMPACT, operatiunile din acest
domeniu major de interventie vor sprijini perspectivele de cercetare pentru dezvoltarea
economica si tehnologica si inovare. Activitatile de formare a specialistilor vor fi corelate
astfel incat sa fie in concordanta cu sectorul productiv. Integrarea rezultatelor cercetarii
in cadrul activitatilor de predare, mai ales in cazul invatamantului superior, contribuie din
plin la dezvoltarea societatii bazate pe cunoastere. Inovarea va genera si va favoriza
integrarea rezultatelor activitatilor de cercetare in domeniul economic si social.

Programele doctorale sunt parte a invatamantului superior, conform ciclurilor de

studii „Bologna”. Finalizarea programelor doctorale conduce la obtinerea titlului de
doctor in diverse domenii. Absolventii de programe de doctorat reprezinta cel mai
important capital uman in sectorul de cercetare deoarece detin cunostintele si
competentele necesare activitatii de cercetare si, intro masura mai redusa, competente
8
de predare. Astfel, programele doctorale pregatesc studentii pentru a deveni cercetatori
si de aceea ar trebui sa se bucure de sprijin in acest sens. Costurile ridicate ale
programelor doctorale si finantarea limitata a statului pentru doctoranzi determina
absolventii de master sa prefere insertia pe piata muncii in locul continuarii studiilor prin
al treilea ciclu de invatamant superior (programele doctorale). Sustinerea doctoranzilor
si a programelor postdoctorale este conforma cu obiectivele strategice ale Planului
National pentru Cercetare, Dezvoltare si Inovatie. Rezultatele pozitive ale universitatilor
romanesti in furnizarea de programe comune de studiu si programe doctorale in
cotutela ar putea fi extinse cu sprijinul FSE. Aspectele mentionate anterior reprezinta
oportunitati pentru cresterea participarii la studii doctorale si postdoctorale. Pentru a
crea un mediu de cercetare mai atractiv in Romania, a fost adoptata Strategia Nationala
privind Cercetarea, Dezvoltarea si Inovarea 2007 - 2013. Acest document prezinta
viziunea autoritatilor romane in ceea ce priveste rolul stiintei, tehnologiei si inovarii
pentru dezvoltarea in Romania a societatii bazate pe cunoastere, vizand progresul
economic si social. Prin lansarea strategiei, Romania demonstreaza ca este decisa sa
construiasca o societate bazata pe cunoastere, deschisa valorilor internationale si
competitiei. Se vor promova colaborarea si parteneriatul international in cercetari
avansate, pe teme de interes stiintific si tehnologic general. Aceasta va conduce la
cresterea competitivitatii sistemului de cercetare, dezvoltare si inovare din Romania.
Prin Strategia Nationala privind Cercetarea, Dezvoltarea si Inovarea 20072013,
Romania intentioneaza sa atinga media europeana a indicatorilor de baza care descriu
structura si performanta sistemului. Prin aceasta, va fi creat fundamentul pentru
abordarea domeniilor de nisa unde Romania inregistreaza o masa critica si necesita
indrumare. In acelasi timp, Strategia va sprijini dezvoltarea sociala si economica a
Romaniei, putand crea o economie bazata pe cunoastere, competitiva la nivel mondial.

Printre actiunile destinate sa creeze un mediu de cercetare mai atractiv in

Romania, va fi adoptata, de catre autoritatile publice si de catre institutiile din sectorul
cercetare (universitati, centre de cercetare etc.), o abordare strategica si cuprinzatoare
a politicilor de resurse umane din cercetare. Acest demers implica, de asemenea,
adoptarea si implementarea documentelor cheie ale Uniunii Europene, de natura
legislativa si de politica, cum ar fi Recomandarea Comisiei Europene cu privire la Carta
Europeana a Cercetatorilor si Codul de Conduita pentru Recrutarea Cercetatorilor
(COM (2005) 575 of 11/03.2005) si transpunerea Directivei Consiliului UE 2005/71/EC
din 12 octombrie 2005 cu privire la procedura specifica de admitere a rezidentilor din
terte state pentru scopuri de cercetare stiintifica (OJ L 289 din 3.11.2005). Romania va
acorda, de asemenea, atentia necesara acquisului in domeniul educatiei si cercetarii.
Operatiunile orientative propuse vor urmari acordarea de sprijin doctoranzilor in vederea
absolvirii studiilor doctorale si postdoctorale precum si imbunatatirea aspectelor legate
de cercetare din Agenda de Modernizare a Universitatilor, in scopul dezvoltarii
ulterioare, in sectrorul CDI, a unui grup de cercetatori cu inalta specializare, intro
abordare interdisciplinara. Operatiunile care vor fi dezvoltate in cadrul acestui domeniu
major de interventie vor sprijini participarea la studii doctorale si postdoctorale, inclusiv
prin programe desfasurate in colaborare cu alte universitati europene. In scopul
dezvoltarii de scoli doctorale si postdoctorale, ca structuri administrative de sine
statatoare, vor fi incurajate diplomele in cotutela pentru al treilea ciclu Bologna, formare

9
continua pentru profesorii universitari (care desfasoara atat activitati didactice, cat si
activitati de cercetare) si cercetatorii (din universitati si centrele/institutele de cercetare).
Prin POS DRU vor fi sprijinite programele doctorale si postdoctorale, urmarinduse atat
transferul de cunostinte intre universitati, centrele/institutele de cercetare si companii,
cat si stabilirea unei retele intre actorii implicati in sectorul CDI si economia de piata.
Datele empirice existente indica o valorificare slaba a rezultatelor cercetarii in activitatea
economica prin activitati de tipul „spin off” si „spin out”. Exista, pe de o parte, o
insuficienta implicare a cercetatorilor in valorificarea rezultatelor activitatii lor in ceea ce
priveste transferarea acestora la nivelul intreprinderilor, iar, pe de alta parte, un interes
scazut al companiilor in utilizarea/valorificarea rezultatelor cercetarii. Eliminarea acestor
deficiente va fi urmarita prin dezvoltarea de module pentru dezvoltarea competentelor
manageriale, ca parte componenta a tuturor programelor doctorale si postdoctorale,
care vor fi sprijinite in vederea cresterii capacitatii cercetatorilor de a raspunde la
nevoile de inovare ale intreprinderilor (pentru cresterea eficientei si competitivitatii
intreprinderilor in economia de piata). In acest context, programele doctorale si
postdoctorale contribuie la realizarea obiectivelor Lisabona.

Operatiuni orientative

Consolidarea sistemului national de studii doctorale si postdoctorale si sprijin pentru

formarea de retele intre universitati, centre de cercetare si intreprinderi; Sprijinirea
programelor doctorale si postdoctorale prin dezvoltarea continuturilor inovative, inclusiv
prin dezvoltarea abilitatilor manageriale ale cercetatorilor in vederea promovarii
valorificarii rezultatelor cercetarii in activitati economice; Sprijin pentru doctoranzi si
cercetatori in vederea participarii la programe doctorale si la activitati de cercetare
postdoctorala, inclusiv prin dezvoltarea cooperarii transnationale si mobilitatii.

CAPITOLUL AL IV - LEA

Programe de finanţare a proiectelor de cercetare-dezvoltare prin CONSLIUL NATIONAL

AL CERCETARII STIINTIFICE DIN INVATAMANTUL SUPERIOR

Unul dintre fondurile disponibile, dar puţin cunoscute operatorilor culturali, este cel
administrat de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior
(CNCSIS). Nu vă lăsaţi înselaţi, aceste fonduri nu sunt doar pentru instituţiile de
învăţământ superior, ci pentru orice instituţie publică sau privată care are ca obiectiv de
activitate cercetarea şi dezvoltarea, cu condiţia să fie acreditată corespunzător

Programul ”Resurse Umane”

SCOP: Cresterea numarului de cercetatori din Romania si a performantelor

profesionale ale acestora.

10
Ce se finanţează: proiecte de cercetare pentru tineri cercetători şi doctoranzi, proiecte
de mobilitate, premierea rezultatelor cercetării, premierea inovării tehnico-ştiinţifice şi a
creativităţii artistice, burse de cercetare „Ştefan Odobleja”.

Programul ”IDEI”

SCOP: Obtinerea unor rezultate stiintifice si tehnologice de varf, compatibile cu cele de

nivel european reflectate prin cresterea vizibilitatii si recunoasterea internationala a
cercetarii romanesti.

Ce se finanţează:

Proiecte de cercetare exploratorie (Prin acest tip de proiect se urmareste dezvoltarea

cunoasterii atat prin cercetare fundamentala cat si prin cercetari avansate pentru
rezolvarea unor probleme complexe, de frontiera, care presupun abordare
interdisciplinara.)

Proiecte complexe de cercetare exploratorie

Workshopuri exploratorii

Ce e esenţial este că pentru a accesa aceste fonduri extreme de generoase (o medie a

celor acordate în 2008 în domeniul arte-arhitectură-muzică ne duce undeva pe la
800.000 RON) este că organizaţia care înscrie propunerea de cercetare trebuie să fie
înscrisă în sistemul naţional de cercetare-dezvoltare. Pentru aceasta, ea trebuie să
urmeze o procedură de acreditare, coordonată de Autoritatea Naţională pentru
Cercetare Ştiinţitică (ANCS). Procedura este descrisă în HG 551/6 iunie 2007, inclusiv
criteriile de evaluare şi comisiile care fac această evaluare. Dacă doriţi să cunoaşteţi
baza legală pentru organizarea sistemului naţional de cercetare-dezvoltare, inclusiv
faptul ca ONG-urile pot obţine această acreditare, Ordonanţa nr. 57 din 16 august 2002
privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică cu completările ulterioare este
documentul pe care îl căutaţi. Există 2 seturi de criterii: pentru auto-evaluare şi pentru
evaluare. Cele mai importante sunt:

1. Lucrări ştiinţifice/tehnice publicate în reviste de specialitate cotate ISI

2. Brevete de invenţie

3. Produse şi tehnologii rezultate din activităţi de cercetare, bazate pe brevete,

omologări sau inovaţii proprii. Studii prospective şi tehnologice şi servicii rezultate din
activitatea de cercetare-dezvoltare, comandate de beneficiar

Mai sunt evaluate reursele umane de care dispune instituţia, lucrările ştiinţifice
prezentate la conferinţe cu comitet de program etc.

11
Dosarul pare greoi pentru volumul de toleranţă birocratică a majorităţii dintre ONGuri,
evaluarea este făcută de Academia Română şi în general pare că acesta nu este un
program de finanţare permisiv pentru ONGurile din domeniul culturii, orientate către
cercetare-dezvoltare. Pe de altă parte este interesant de urmărit care este calitatea şi
cine obţine totuşi aceste finanţări şi cât de potrivite sunt criteriile mai sus pentru
domeniul „arte şi arhitectură”, cum este el stablit de către CNCSIS. În acelaşi timp, este
cel puţin discutabil, din punctul meu de vedere, faptul că acreditarea pentru intrarea în
sistemul naţional de cercetare-dezvoltare este făcută exclusiv de către Academia
Română în ce priveşte arta şi arhitectura şi dacă nu ar fi potrivită imaginarea unor
scenarii alternative, în care viziunea piramidală, în care Academia Română, „simbol al
spiritualităţii, forum al consacrării, spaţiu al cercetării fundamentale” (cum se auto-
intitulează) este etalonul în materie, să fie completată de alte repere.

BIBLIOGRAFIE

• Max Weber: Știința ca profesie

(Text online în germană)

• Helmut Seiffert: Einführung in die Wissenschaftstheorie.
• Karl R. Popper: Logica cercetării
• Thomas Kuhn: Structura revoluțiilor științifice.

12
• Ludwik Fleck: Entstehung und Entwicklung einer wissenschaftlichen
Tatsache
• Paul Feyerabend: Wider den Methodenzwang. Entwurf einer
anarchistischen Erkenntnistheorie
• Florian Keisinger et al. (ed.): Wozu Geisteswissenschaften?
Kontroverse Argumente für eine überfällige Debatte
• Mario Bunge: Scientific Research vol. I + II

• Wikibooks.org
• National Center for Biotechnology Information Bookshelf

Science-advisor, Online Review of Scientific Articles Popperian

Science - Henning von Weber
• Most scientific papers are probably wrong - Kurt Kleiner - New
Scientist - August 2005
• How NOT to produce Scientific Graphs and Figures - pentru studenți
- Markus Weichselbaum, July 1997

• "Current Events". New Scientist Magazine, Reed Business

Information Ltd.
• "United States Science Initiative". Informații de calitate oferite de
agenții aleguvernuluiSUA, inclusiv rezultate de cercetare.]
• "NEWTON BBS Ask A Scientist". Scopul este de a oferi mijloace
pentrua a avea răspunsuri la întrebări care nu sunt ușor de găsit pe
web sau în bibliografii obișnuite.]

• "Clasificarea științelor". Dicționar al istoriei ideilor.

13