P. 1
Solutii-Pentru-Sisteme-de-Alimentare-Cu-Apa-Si-Canalizare-in-localitatile-Pana-La-10000-Locuitori

Solutii-Pentru-Sisteme-de-Alimentare-Cu-Apa-Si-Canalizare-in-localitatile-Pana-La-10000-Locuitori

|Views: 5,732|Likes:
Published by fosenet
www.fose-septice.net
www.fose-septice.net

More info:

Categories:Types, Research
Published by: fosenet on Feb 03, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/18/2013

pdf

text

original

Sections

D. Druett, D.Dimitriu, T.Povall

david.druett@echarris.com
delia.dimitriu@echarris.com
terry.povall@echarris.com

Keywords: UK water sector , benchmarking, efficiency improvements

1. Introduction

In literature on economic organisations there pertains to be two leading approaches to
efficiency as business strategy. These approaches have developed much in the last 15
years and offer a general framework that provoke insights into the economic organisation.
One of the basic tenants of these theories is the assumption that organisations are
constructed from different resource bundles and capabilities, underlying production which are
heterogeneous across firms. These resource bundles can be described as productive factors
that have intrinsically differential levels of efficiency.
This paper suggests that it is the differential in resource bundles that lead to differential
operating efficiencies. In theory then this should lead the economising manger directly to the
source of such inefficiency. However, due to complexities in operating large water and waste
water operating companies there exists a degree of causal ambiguity around which
resources are of a superior or marginal nature. The key to unlocking efficiency improvement
potential lies in understanding the scope of improvement for each resource bundle. Whilst it
is impractical to conduct a full analysis on the scope for improvement for all assets in this
paper, a journey is embarked upon that takes the reader from a high level, top down view of
industry costs and efficiency finishing with analysis at the level of a specific site and cost
allocation.

Included within this paper is a case study based upon the waste water element of a water
and waste water company in the UK. The Company delivers water to and treats the waste
water of circa 3m customers using a number of process plants with population equivalents
ranging between 900,000 and less than 250. These process plants operate in both urban
and rural environments and over a wide geographical area.

1.2. Paper Structure

Section 1 of this paper looks to combine a top down and bottom up analysis on levels of
operating efficiency in the UK water industry. It takes top down determinants of efficiency
from the UK water regulator and considers them with respect to their superior or marginal
nature. Micro economic analysis of waste water assets are provided from field research to
provide a supportive view. Once an evaluation of the assets has been achieved a view is
discussed around the potential for efficiency improvement on an individual operating
company level. The analysis takes the view that there is clear evidence of further scope for
efficiency improvement amongst operating companies, although the level of opportunity

-
210

Conferinta Internationala

"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

varies. It is concluded through analysis of data from the case study that this is due to the
existence of heterogeneous resources across the sector resulting in efficiency variation.
Pressure from the city and regulators often lead to a top down price setting agenda which
result in generic efficiency targets that are not informed by efficiency potential. The presence
of causal ambiguity often obfuscates options for potential efficiency from managers keen to
pursue a first order economising agenda. These two factors combined can lead to sub-
optimal efficiency drives that fail to deliver the full potential for improvement.
The second part of this paper suggests that the key to realising this scope, and delivering
an effective economising strategy lies in understanding what the key determinants to
efficiency are and what their scope for improvement is. Several determinants of efficiency
are either outside the control of the economising manager such as fluctuating costs of key
operating inputs (i.e. such as power or increasing consent levels from key environmental
stakeholders), or are heterogeneous in nature and are not transferable. Much economising
effort has been wasted in attempt to influence the un-influenceable. This section seeks to
give practical guidance, based upon experience gained through recent work within the water
industry and focuses upon 3 areas, Supply Chain management, Performance Improvement
and Effective Delivery Strategies (Lean engineering).
The third section looks to support the economising manager by proposing practical
methods of achieving real terms efficiency improvement through a case study looking at
actual delivery of improvement. These focus on delivering efficiency through the key
determinants of efficiency discussed in the second section.

2. The scope for efficiency improvement in the UK water industry

Arriving at the scope for efficiency improvements in the water industry requires a mixed
approach utilising both top down and bottom up analysis of levels of operating efficiency.
The following section takes the reader on a journey through high level analysis of costs
across the industry to a more granular view of actual cost of production on particular sites.
Figure 1 trends actual operating costs in the UK water industry since privatisation in
1989. It is clear that in the aftermath of privatisation costs increased to a peak in 1994, the
year of OFWAT’s first price review. In the 1994 price review OFWAT applied some “catch
up” assumptions of between 0&2.5% as well as a general assumption of continuing efficiency
of 1% per year. The 1999 price review included catch up assumptions of between 0 and
3.5% a year and set the ongoing efficiency level at 1.4% a year.

Total Water and Sewage operating costs

2600

2700

2800

2900

3000

3100

3200

3300

3400

3500

1

9

8

9

1

9

9

0

1

9

9

1

1

9

9

2

1

9

9

3

1

9

9

4

1

9

9

5

1

9

9

6

1

9

9

7

1

9

9

8

1

9

9

9

2

0

0

0

2

0

0

1

2

0

0

2

2

0

0

3

2

0

0

4

2

0

0

5

2

0

0

6

£'s Million

Figure 1: Total Water and Sewerage Operating Costs since Privatisation
(Source: June Return, 2005/6)

-
211

Conferinta Internationala

"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

In the last year (2005/6) costs increased by £151m, this is partly due to a change in
accounting around leakage spend. £67m of the increase is due to rising energy prices
across the industry. Figures 2 & 3 break this number into the different operating companies
looking at the unit costs of production for Water and Waste Water. The UK water industry is
divided into Water and Waste water companies, of which there are 10 and 15 clean water
only companies (making a total of 25 Clean Water Companies) resulting in a reduced
number of data sets in the waste water chart.

Unit Cost of Water Delivery

020406080

100

120

140

160

Portsmouth

Bournmouth

& W

South

Stafordshire

Cambridge

Three

Valleys

Southern

Northumbrian

Dee Valley

Thames

Sutton &

East Surrey

Mid Kent

Yorkshire

Bristol

Severn Trent

Anglian

South East

Wessex

United

Utilities

South West

Dwr Cymru

Folkestone &

Dover

Tendring

Hundred

Industry

Average

£'s per m3

Cost of operationsCapital MaintenanceReturn on Capital

Figure 2: Unit Costs of Water delivery

Unit Cost of Waste Water Collected

0

50

100

150

200

250

T

h

a

m

e

s

S

e

v

e

r

n

T

r

e

n

t

Y

o

r

k

s

h

i

r

e

N

o

r

t

h

u

m

b

r

i

a

n

W

e

s

s

e

x

D

w

r

C

y

m

r

u

S

o

u

t

h

e

r

n

U

n

i

t

e

d

U

t

i

l

i

t

i

e

s

A

n

g

l

i

a

n

S

o

u

t

h

W

e

s

t

W

e

i

g

h

t

e

d

A

v

e

r

a

g

e

£'s per M3

Cost of operationsCapital MaintenanceReturn on Capital

Figure 3: Unit cost of Waste Water collected

It is clear from the figures above that there is variation in the unit cost of delivery across
the water and waste water operating companies. However, for both water and waste water
there is a central tendency around the mean, with the exception of a couple of outlying
organisations. The variation in unit costs across the operating companies is a useful
comparison of efficiency across the industry. Our experience suggests that due to the high
level (top down) nature of the data, it should not be solely relied upon to provide a true view
of efficiency. One of the reasons for this is that such analysis fails to pick up on idiosyncratic
issues associated with particular companies. It also fails to identify causal factors which are
outside of the control of operating companies, such as the price rise in energy costs suffered

-
212

Conferinta Internationala

"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

by the whole industry. Of the two outliers in figure 2 it has been reported that Tendring
Hundred has a large capital base as a result of work undertaken to improve water quality. It
also has a lower customer demand, which has had a negative effect upon the figures. South
West has a disproportionately high return on capital figure as a result of its quality
programme impacting on its performance. However South West’s clean water treatment
costs also tend towards the more expensive, suggesting the presence of marginal resources
leading to underlying inefficiency.
More meaningful analysis on the quality of resources requires greater levels of data
granularity. This is possible if the focus of analysis is narrowed. Figure 3 looks at the cost of
treatment for large (band 6) waste water treatment companies across the UK. The analysis
looks at the cost of treatment by population equivalent (pe) and splits costs into various
different operational cost buckets. In this figure Power means Power used in the treatment
of waste. Other Direct Costs are the direct costs involved in treatment of waste excluding
power (i.e. maintenance, labour, chemicals etc). General and support costs equate to “head
office” costs for the site, service charges are the total services charged (e.g. by the
Environment Agency).

Figure 4: Cost of Waste Water Treatment

Prices range from Scottish water at 3.70 £/pe to South West Water at 11.48 £/pe. This
could be suggestive of the presence of superior resources on the part of Scottish Water.
Power makes up circa 26% of operating costs, however, from the data it is clear that Dwr
Cymru’s power costs are closer to 50% of their total operating costs. Figure 4 is
representative of an aggregation of costs from a number [400+] large works and allows us to
draw some conclusions on the scope for efficiency within the waste treatment companies.
This analysis indicates that there is some potential scope for efficiency improvement in a
number of operating companies. To get a better understanding of efficiency, a more bottom
up approach is required. This is commenced in figure 5, which shows the distribution of
operational treatment costs for a particular treatment type (i.e. Secondary Activated Sludge);
this is the most frequently occurring treatment type in the dataset. To avoid bias arising from
different operating establishments all non direct operational costs have been removed from
this data.

0.00

2.00

4.00

6.00

8.00

10.00

12.00

Anglian

Dwr Cymru

North-umbrian

Severn Trent

South West

Southern

Thames

United Utilities

Wessex

Yorkshire

Scottish Water

Average

Power costsOther Direct CostsGeneral and support expenditureService Charges

-
213

Conferinta Internationala

"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Distribution of Treatment Costs (SAS)

0

2

4

6

8

10

12

14

16

0

.

5

1

1

.

5

2

2

.

5

3

3

.

5

4

4

.

5

5

5

.

5

6

6

.

5

7

7

.

5

8

8

.

5

9

9

.

5

1

0

1

0

.

5

1

1

1

1

.

5

1

2

1

2

.

5

1

3

£'s PE

Frequency of Occurance

Figure 5: Distribution Histogram for Secondary Activated Sludge Treatment

In this population the mean is £3.99/ pe. However, there is a clear skew to the
distribution of results, the median (£3.39/ pe) is more indicative of the average cost of
treatment. In figure 5 the median is highlighted by the green data point, upper quartile
performance is indicated by the pink data point. If we take these figures and use them to
compare the performance of a water companies SAS treatment plants, it is possible to arrive
at some conclusions around the scope for efficiency improvement. The data used in the
following analysis has been gathered from field work, for this reason it has been made
anonymous. It does have the benefit of providing further breakdown of the costs of treatment
by site into 6 main operating costs.

Company A Cost of SAS treatment by site

£-

£1.00

£2.00

£3.00

£4.00

£5.00

£6.00

£7.00

£8.00

£9.00

£10.00

A

B

C

D

E

F

G

U

p

p

e

r

Q

u

a

r

t

i

l

e

M

e

d

i

a

n

£'s/pe

Other
Maintenance
BIS
Power
Chemicals
Labour

Figure 6: Cost of SAS Treatment by site for Company A

It is clear from the histogram that of the 7 SAS sites in company A only 1 achieves upper
quartile performance and 3 works are able to treat waste at below median cost. It shows

Upper Quartile

Median

-
214

Conferinta Internationala

"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

clearly that power efficiency is a principal determinate in the efficiency of a SAS treatment
works. From this analysis it is reasonable to suggest that sites A & C are of a superior
nature and contribute towards the efficiency of the firm. It is also evident that sites E & F are
of a marginal nature and are detrimental to the firms cost efficiency. A manager pursuing an
agenda of first order economising would be well advised to target their efforts towards
improving the marginal nature of these resources.
Such a manager may well pursue such an efficiency agenda due to pressure from the city
and regulators. These often lead to a top down price setting agenda which result in generic
efficiency targets that are not informed by efficiency potential. In figures 1-5 above, it has
been demonstrated that it is possible to identify and isolate both superior and marginal
resources. This allows for a more targeted approach to efficiency improvement to be taken.
The figures also demonstrate the existence of scope for efficiency improvement across much
of the industry. It is clear that the realisation of these improvements is within the
expectations of the UK Water Regulator who set prices in accordance with these
expectations.

The next part of this paper suggests that the key to realising this scope, and delivering an
effective economising strategy lies in understanding what the key determinants to efficiency
are and what their scope for improvement is.

3. Determinants of Efficiency in the Water industry

In the section 2 we discussed how the economising manager needs to understand their
performance in terms of efficiency before they devise their approach to efficiency
improvement. The urgency, direction and priorities of improvement are then determined by
the outcomes of such performance analysis. In doing this, it is also a requirement to have an
understanding over where determinants of efficiency may exist and what the scope for
improvement within them may be. Experience gained from working within the UK water
industry suggests that the main determinants of efficiency improvement can be categorised
as productivity improvements and improvements in the supply chain, and Effective Delivery
Strategies (Lean engineering).

3.1. Performance Improvement

The implementation of performance measurement processes in operational and
maintenance activities can generate significant benefits to water companies. Analysis shows
that operations and maintenance remains one of the most significant elements of total water
company expenditure. Benchmarking data (i.e. such as illustrated in section 2) can be used
to identify areas of best practice and/ or sub-optimal performance.
The key to achieving productivity improvements by economising mangers lies in
implementing and maximising best practice or making optimised use of superior resources.
Where suboptimal performance exists, implementing performance improvement processes
into operational models results in improved performance. EC Harris work with UK water
companies cost reductions of up to 15% can be achieved through robust implementation.

3.2. Improvements in the Supply Chain

Supply Chain Management is the management of materials, information and finances as
they move from supplier to manufacturer through to consumer. Supply chain management
involves coordinating and integrating these flows both within and among these companies.

-
215

Conferinta Internationala

"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

The ultimate goal of supply chain management is to improving performance (measured in
terms of speed, quality, cost, dependability, and flexibility) to the consumer.
Water companies in the UK have exhibited a growing trend towards outsourcing over the
last 10 years, leading to an increasing significance in supply chains. Targeted engagement
with the supply chain has become critical in extracting better value from operating
expenditure. Key to the delivery of this is a coherent and coordinated approach managed
centrally by the water company.
Pan business supply chain strategy leading to effective stewardship of supply chains
should be a priority for all water companies. Our experience suggests that business aligned
supply chain can result in performance improvements and cost savings of up to 10%.

3.3. Effective Delivery strategies

Many businesses from different sectors have benefited from improving their delivery
strategies. In recent years Lean has become synonymous with improved delivery strategies.
It has an appeal because it promises to cut the cost of an operation, improve quality and
stabilise operations. This reduces reliance upon “fire-fighting” to solve operational issues,
leading to an improvement in operational efficiency.
In simple terms Lean is an integrated set of principles practices, tools and techniques
designed to address the root causes of operational underperformance. The approach is
systematic and seeks out the sources of loss from values streams helping to close the gap
between actual performance and expectations of stakeholders.
Many companies have the enthusiasm for development and implementation of Lean to
deliver improved operational performance. However, sustainable delivery is frequently not
realised. What is required is a sustainable approach that identifies what improvements can
be readily achieved and then program management to ensure timely delivery. Key to
success lies in ensuring that the business solutions form an integral part of the strategic plan.
Typically, Lean transformation will deliver between 10 and 25% efficiency improvements,
although the benefit delivery from Lean programmes is dependent up the base level of
efficiency in the first instance.
The above three determinants of efficiency improvement have resulted in greatest
efficiency gains from our recent experience in the water industry. The next section takes
each of these three determinants and works through case study examples of these
determinants and the benefits derived.

4. Case Study on Efficiency Improvements

4.1. Background

This case study is based around work carried out for a Water and Waste Water treatment
company in the UK on its waste water assets. The Client delivers water to and treats the
waste water of circa 3m customers, using a number of process plants with population
equivalents ranging between 1m and less than 250. These process plants operate in both
urban and rural environments and over a wide geographical area. Figure 6 above
benchmarks efficiency performance of Band 6 waste water treatment works for the case
study organisation. From this benchmarking it is clear that there are some issues with spend
on bought in services and on Power. Further benchmarking on smaller sites and other
processes confirmed that the issue was consistent, as well as throwing up further areas
worthy of review. The Client organisation had higher than average network and sludge

-
216

Conferinta Internationala

"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

treatment/ disposal costs. The following examples are indicative of work undertaken to
improve the efficiency performance of the Client.

4.2. Effective Delivery strategy

The Challenge: was to arrive at realistic and sustainable efficiency improvements on waste
water treatment works with the objective of achieving operational savings across the
business of circa £30m per annum. This was to be achieved without compromising
operational integrity, health and safety, or process compliance.
Benchmarking was used to establish realistic targets for each of the works. The
benchmarking compared site costs across a number of process steps, allowing for a unit cost
analysis approach to be developed. This enabled the team to compare performance across
several works and draw conclusions around efficiency levels. Figure 7 below, contains an
example of this analysis, again issues around power costs and the cost of bought in services
are in evidence. There are also clearly some issues around maintenance in site F and an
anomalous “other” spend in site J.

£-

£2.00

£4.00

£6.00

£8.00

£10.00

£12.00

£14.00

A

B

C

D

E

F

G

H

I

J

K

L

M

N

O

P

Q

Average

Industry

Average

PowerBIS

LabourChemicals

Maintenance

Carbon

Other

Figure 7: Cost of treatment by process plant for Case study organisation

Sitting behind this is analysis containing unit cost data sets that allow for individual
process steps to be compared across populations of treatment works. The average for the
industry is dictated by the grey data point, it was clear from the analysis that moving all sites
to average or upper quartile performance would deliver significant improvement to the
operating costs of the case study organisation. The solution was divided into two parts,
Supply Chain Management and Effective Delivery Strategies.

Supply Chain Management

The Objective: Was to work with several partnering organisations directly employed by
the client to deliver joined up working, from the supply chain facilitating cost reductions to
meeting business objectives. There was a clear objective of developing a clear and coherent
supply chain strategy, following a strong feeling from the Client that the supply chain was
managing it’s own needs rather than delivering best value to the client.
The Solution: The solution was to develop a robust system of performance contractor
assessment and monitoring that provided benchmarked performance measurement of the
supply chain. In conjunction with this, a comprehensive view of supply chain spend was
conducted. Spend detail was then aggregated into logical commodity groupings, this allowed

-
217

Conferinta Internationala

"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

for a category management approach to be commenced and the supply chain to be broken
up into manageable groups, allowing for effective category management. Category
management plans were then drawn around each of the categories.
The Benefits:

• Joint working with the Client and partners delivered a comprehensive review of the
supply chain that was endorsed by all parties
• This facilitated delivery of a joined up approach to supply chain management by each
of the partner organisations and the main client
• Spend maps have created a clearer view of supply chain activity
• Benchmarking of supply chain performance clearly indicated areas of potential
improvement
• A robust tracking mechanism was put in place to monitor savings delivery
• Category management has ensured that each of the key categories are governed in a
systematic way meeting key client objectives
• To date £11m of savings have been identified for delivery.

Effective Delivery Strategies

The Objective: Was to identify and deliver savings that met or exceeded targets set
using benchmarked data sets in a safe and sustainable way that was supported by the
operators.

The Solution: Was to develop a 4 stage Lean optimisation process that worked with
operators on site, thus ensuring buy in at ground level for the improvement initiatives. The
first element of the process was a diagnostic phase. During this phase managers, team
leaders and the shop floor were introduced to Lean concepts, as well as highlighting to them
the objectives of the process. Further data collection was carried out, and completed
matching throughputs with performance and understanding where pinch points and issues
with the process were. The Second phase of work was to carry out process redesign, the
objective of this phase was to optimise process, improve on performance against key
indicators and set the road map and agenda for change going forwards. In the Third phase,
performance management objectives were set and senior management support was agreed
around significant operational issues. The final phase was all around delivery of the
programme of initiatives in a sustainable way. This included ensuring accountability for
delivery of projects was clearly defined and appropriately apportioned, as well as ensuring
that a proper audit trail was in place, as well as alert management for time when things did
not go according to plan.
The Benefits:
• Potential for savings of around 19% have been identified
• Joint working teams between change practitioners and operators have delivered a
joined up approach towards efficiency
• Operators up skilled in Lean principals and objectives
• Benchmarking of performance has clearly indicated areas of potential improvement
• A robust tracking mechanism was put in place to monitor savings delivery
• Work is ongoing to ensure that the delivery of projects is done in a robust and
sustainable way

-
218

Conferinta Internationala

"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

5. Conclusion

The experience of EC Harris in the UK water industry suggests that benchmarking is a
practical method of identifying the potential scope for efficiency improvements within water
industry. Once sub-optimal performance has been identified then targeted improvements
can be delivered. EC Harris experience suggests that these tend to fall into one of three
categories, Performance Improvement, Supply Chain management, and Effective Delivery
Strategies. This is equally relevant to large or small process works, and on above and below
ground assets. This knowledge is readily transferable across international boundaries, and
will allow the operating companies in the Romanian water industry to benchmark their
performance against each other, and against international datasets. This can lead to the
efficient and effective delivery of efficiency improvements.

References

-------- (2006): Water and Sewerage Service Unit Costs and relative efficiency: 2005-2006 report, Birmingham,
Office of Water Services
-------- (2003): Office of Water and Sewerage Services. The Scope for Efficiency Improvement in the Water and
Sewerage Industries: London, Europe Economics
Drew, J., McCallum, B., Roggenhofer, S. (2004) Journey to Lean, London, Palgrave Macmillan press
Peteraf, M. (1993) The Cornerstones of competitive advantage: A resource based view’ Strategic Management
Journal, 14, 179-188.
Williamson, O. (1996) The Mechanisms of Governance, Oxford, Oxford University Press, 307-321

-
219

Conferinta Internationala

"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

SOLUŢII PRIVIND SISTEMELE DE ALIMENTARE CU APA ŞI
CANALIZARE ÎN MEDIUL RURAL

Al. Mănescu*, V. Goldenberg-Vaida**, V. Ciomos***

* Prof.univ.dr.ing. , Presedinte CFPPDA,
**Ec., CFPPDA
*** Dr. Ec., Presedinte ARA

1. Introducere

Principiile si valorile de baza privind sectorul apei în mediul rural din România sunt
încorporate în următoarea declaraţie acceptata de autorităţile centrale la sfarsitul Proiectului
de Dezvoltare Rurala, finanţat de Banca Mondiala:
„Viziunea sectorului apei din mediul rural din România consta în furnizarea eficienta a
serviciilor de alimentare cu apa, colectare si epurare a apelor uzate în mediul rural din
România, întrunirea cerintelor privind sanatatea populatiei, protectia mediului si ale
utilizatorilor printr-o maniera durabila si la un nivel acceptabil al capacitatii de plata a
utilizatorilor.”

Considerând Viziunea ca tinta a acestui sector, Misiunea este urmatoarea:
„Sectorul va furniza echiparea tehnico-edilitară si infrastructura într-o maniera planificata
si economica, ca raspuns la cererea de servicii a utilizatorilor, folosind tehnologia adecvata si
cele mai bune practici în management, proiectare si operare pentru a asigura servicii
complete si sigure, conforme cu reglementarile în vigoare.”
In alti termeni situaţia dorită poate fi enunţată asfel - Atingerea Obiectivului nr.7 de
Dezvoltare a Mileniului, Ţinta 19: „Dublarea, până în 2015, a procentului persoanelor care au
acces durabil la surse sigure de apă şi la servicii de igienizare de bază”.
Propunerile pe care le facem in acest scop vizează:
- aspectele instituţionale, cu accent pe coordonarea între instituţiile responsabile cu
implementarea diferitelor programe de investiţii în domeniu;
- asistenţa către beneficiari (conştientizare şi consultare publică) şi pregătire
profesională;
- aspectele tehnologice, inclusiv aspectele legate de soluţii cu costuri reduse în
condiţiile specifice mediului rural din România, de nivelurile de servicii şi de
conformarea sistemelor la cerinţele legale;
- aspectele financire şi economice, incluzând: aspectele legate de tarife, structura,
nivelul, suportabilitatea acestora şi disponibilitatea populaţiei de a plăti un anumit
nivel de servicii;
- aspectele de mediu;
- aspectele privind igiena şi sănătatea publică.

-
220

Conferinta Internationala

"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

2. Consideraţii generale

Guvernul României considera investitiile pentru furnizarea de servicii sigure de alimentare cu
apa si canalizare, la un pret pe care utilizatorii sa si-l poata permite, ca fiind esenţiale pentru
cetăţenii din mediul rural.
Datorita insuficientei fondurilor în perioada anterioara, lipsei capacitatii si coordonarii si
cooperarii ineficiente între ministere, de-a lungul timpului, guvernele României nu au fost
capabile sa asigure servicii corespunzatoare si durabile de alimentare cu apa, colectare si
epurare a apelor uzate, pentru majoritatea populatiei din mediul rural.
Ritmul actual de extindere, sprijinit financiar de la Uniunea Europeana si Banca Mondiala,
este insuficient pentru a atinge obiectivele pentru acest sector.
Pentru îndeplinirea sarcinilor asumate, inclusiv atingerea Obiectivelor Mileniului pentru
Dezvoltare si a angajamentelor asumate în Tratatul de aderare, Guvernul a introdus o serie
de initiative pentru a accelera rata de crestere a ariei de acoperire a serviciilor comunitare de
utilitati publice.

Provocarea cu care se confrunta Guvernul României este aceea de a accelera procesul
de crestere a ariei de acoperire a utilitatilor publice de alimentare cu apa, colectare si
epurare a apelor uzate în mediul rural, si în acest scop considera elaborarea unei Strategii
pentru sectorul Sistemelor Rurale de Alimentare cu Apa si Igienizare (SRAAI) ca fiind
esentiala. Principalul obiectiv al Strategiei va fi acela de a îmbunatati conditiile de viata si
starea de sanatate a populatiei României si de a sprijini dezvoltarea economica a zonelor
rurale. Acest lucru poate fi obtinut prin cresterea accesului populatiei la surse sigure de
alimentare cu apa pentru 85% din totalul populatiei pâna la sfârsitul anului 2020 si prin
asigurarea unui sistem de colectare a apelor uzate pentru 80% din populatie pâna la sfârsitul
anului 2015.

3. Solutii si recomandari

3.1. Organizarea instituţională

În prezent mai multe ministere gestionează programe privind alimentarea cu apă,
canalizarea şi tratarea apei uzate: Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, Ministerul
Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţei, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale,
Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, Cancelaria Primului Ministru. Toate aceste
programe ar trebui să contribuie la implementarea unei politici consistente în domeniu şi ar
trebui coordonate.

La nivelul operatorilor regionali este necesar să fie constituite „echipe de asistenta” care
să poată acorda asistenţă unitătilor administrativ teritoriale cu o populaţie sub 10.000 să
iniţieze si sa implementeze proiectele de investiţii, iar apoi să verifce delegarea operării
acestora către operatorul regional.

3.2. Asistenţă pentru beneficiari

Unul din cele mai importante riscuri în implementarea unei strategii privind alimentarea cu
apă şi igienizarea ân mediul rural sau în localităţile urbane cu o populaţie sub 10.000 locuitori
îl constituie lipsa de interes a populaţiei de a deveni şi a rămâne clienţi ai serviciilor publice
de apă-canal.

Din eurobaromentrele de până acum reiese că populaţia rurală, cu excepţia unor zone,
este mai interesată de investiţii în drumuri şi puncte de asistenţă sanitară şi farmaceutică, de

-
221

Conferinta Internationala

"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

televiziune prin cablu, decât de investiţii în sisteme centralizate de alimentare cu apă sau în
sisteme de canalizare.

În cele mai multe localităţi cu populaţie sub 10.000 locuitori, populaţia foloseşte apă din
puţuri proprii, pentru care nu plăteşte, deşi calitatea apei este total necorespunzătoare în
cele mai multe cazuri. Din păcate sistemul se extinde şi în noile aşa-numite „cartiere
rezidenţiale” din oraşe.

3.3. Aspecte tehnologice

Sistemele trebuie să fie proiectate, construite şi operate în conformitate cu cele mai bune
practici la nivel european, folosind tehnologii corespunzătoare capacităţii de plată de la nivel
local. Selectarea optiunii tehnologice se va realiza pe baza cerintelor comunitatii, luând în
considerare necesitatea de a furniza servicii la cel mai înalt nivel posibil, cu respectarea
cerintelor privind calitatea apei pentru consumul uman, conform Directivelor UE transpuse în
legislatia nationala, dupa ce au fost analizate costurile - de capital si operationale - în
corelatie cu capacitatea de plata a utilizatorilor, si cu tarifele stabilite pe baza costului real al
apei.

Schemele pentru furnizarea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare vor fi proiectate
corespunzator conditiilor locale, dar astfel încât sa poata fi construite si operate în
conformitate cu cele mai bune practici la nivel european.
Este necesară elaborarea de Ghiduri specifice pentru mediul rural care se vor concentra
asupra utilizarii diferitelor tehnologii cu costuri reduse si în special corelate cu disponibilitatea
de plata a consumatorilor. Ghidurile vor include pasii care trebuie parcursi pentru
promovarea si implementarea unui proiect din sectorul apei în mediul rural; selectarea
amplasamentului si metodele de constructie; specificatiile tehnice si cerintele de operare si
întretinere.

Principiile si valorile de care se va ţine seama sunt: (i) vulnerabilitatea la poluare a apei
subterane de mica adâncime; (ii) nevoia de a considera apa ca fiind atât un bun economic
cât si social si (iii) implicarea utilizatorilor în procesul de pregatire a schemelor, prin
adoptarea unei abordari orientate catre client.
Conditiile esentiale pentru a asigura un serviciu durabil sunt:
a. Selectarea tehnologiilor adecvate si pe care utilizatorii si le pot permite;
b. Asigurarea durabilitatii sistemelor de alimentare cu apa si canalizare prin recuperarea
costurilor pe baza unor tarife realiste dar, în acelasi timp, suportabile pentru utilizatori;
c. Operarea şi întretinerea eficienta a dotărilor;
d. Participarea deplina a publicului la planificarea si implementarea noilor proiecte bazate
pe “necesitatile utilizatorilor”;
e. Campanii de constientizare publica pentru promovarea practicilor privind igiena;
f. Cadru institutional adecvat, dispunând de capacitatea necesara la toate nivelele.
Un element important ce trebuie luat în considerare este sistematizarea localităţilor ce
trebuie făcută în perspectiva dezvoltării. Este un fapt cunoscut că sistematizarea localităţilor
are o influenţă foarte mare în costul invetiţiilor tehnico-edilitare, mai ales în ceea ce priveşte
canalizarea. Actuala organizare a localităţilor cu sub 10.000 locuitori, cu gospodării
împrăştiate şi fără sistematizare face ca investiţiile în sisteme centralizate de canalizare să
nu fie eficiente, deoarece atrag costuri de investiţie şi de operare foarte mari.

-
222

Conferinta Internationala

"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Proiectele privind investiţiile în alimentarea cu apă şi igienizarea în mediul rural trebuie să
se conformeze standardelor, dar trebuie să fie posibilă luarea în considerare a unor derogări,
în condiţii clar definite, pentru a evita abuzurile.
Este necesar să se utilizeze soluţii cu costuri reduse, pentru a asigura durabilitatea
sistemelor. Accesul în multe zone rurale este dificil. Va fi încurajata introducerea si replicarea
de sisteme inovatoare care si-au dovedit succesul, simplu de implementat si operat, care sa
utilizeze componente prefabricate corespunzatoare din punct de vedere al standardelor
românesti. Solutia individuala trebuie data de studiu de fezabilitate al fiecarui proiect.
Utilizarea foselor septice si a lagunelor construite sunt doar doua exemple de optiuni
tehnologice cu cost redus. Exista si alte solutii tehnologice, cum ar fi toaletele uscate, si care
sunt acceptate în UE.

Aspectul critic este ca fiecare comunitate sa evalueze si sa decida cu privire la solutia
tehnologica corespunzatoare propriei locatii, luând în considerare constrângerile financiare,
tehnice si hidrologice.

Va trebui acordata importanta cuvenita operarii si întretinerii dotarilor tehnico-edilitare de
catre operatori licentiati, pentru a asigura functionarea si eficienta lor continua. În mod ideal
aceste lucrari vor fi derulate în cadrul unui Plan de Operatii si Întretinere, pentru a asigura
utilizarea optima a resurselor. Este necesară elaborarea unui Ghid cu Normative de operare
si întretinere pe baza “celor mai bune practici” acceptate.

3.4. Aspecte financiare şi economice

Proiectele dezvoltate trebuie nu numai sa fie accesibile din punctul de vedere al costurilor,
dar si sa se încadreze în criteriile privind consimtamântul de plata al utilizatorilor. Într-o etapa
initiala va fi asigurat un nivel minim al serviciilor prestate/furnizate, dar care sunt conforme cu
cerintele reglementarilor corespunzatoare privind nivelul serviciilor, iar nivelurile superioare
ale serviciilor publice vor fi furnizate pe masura ce nivelurile veniturilor cresc, si astfel creste
si capacitatea de plata.

Înainte de avizarea unui proiect, în conformitate cu reglementarile în vigoare, va fi
elaborat un Studiu de Fezabilitate adecvat, de catre un organism competent, care va include
un sondaj de opinie al utilizatorilor care sa evalueze în mod special preferintele comunitatii în
ceea ce priveste tehnologia, mecanismele prin care comunitatea va plati si va sustine
serviciile furnizate, si gradul de absorbtie probabil pentru diferite niveluri de servicii. Un
proiect va fi aprobat numai daca exista acceptul utilizatorilor cu privire la nivelul de servicii
care vor fi furnizate, si acceptul demonstrat al comunitatii privind costurile adecvate ale
serviciului pentru a sustine proiectul.
O campanie de constientizare publica va fi desfasurata înaintea efectuarii studiului pentru
a se asigura faptul ca publicul are cunostinta deplina de legatura dintre sanatate, igiena si
calitatea mediului în care trăieşte. Imbolnăvirea insemneaza utilizarea resurselor pentru
acţiuni medicale, în loc sa fie eliminata cauza care produce imbolnavirea. Plata serviciilor
medicale înseamnă o sarcină suplimentară la buget. In domeniul cresterii nivelului de
sanatate, politica ar trebui sa fie una singura “ economisirea resurselor” prin prevenirea
îmbolnăvirilor, la care contribuie asigurarea condiţiilor de igienă.
Tarifele vor fi stabilite pe baza costului “real” al apei (conform principiului recuperarii
complete a costurilor), în corelatie cu nivelurile de servicii furnizate si respectând principiul
“poluatorul plateste” si fara influente politice pentru "adunarea de voturi". Sistemul de
stabilire a tarifelor se va baza pe costurile prognozate, si va fi stabilit sistemul de contabilitate
de gestiune (contabilitatea costurilor) pentru evidenta costurilor curente.

-
223

Conferinta Internationala

"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Apa nu va fi furnizata fara plata unor tarife. Principiul de facturare al operatorilor trebuie
sa se bazeze pe volumul de apa consumat. Facturarea se va face lunar pentru a evita
acumularea de datorii din partea utilizatorilor si pentru a îmbunatati fluxul de numerar al
serviciilor de utilitati. Se va asigura colectarea corespunzătoare a tarifului şi managementul
financiar al serviciului. Serviciul de apa nu trebuie sa fie văzut ca un serviciu de protectie
sociala. Lucrurile ar trebui clar separate: populaţia plăteste serviciul iar autoritatea locala va
asigura, daca este cazul, protecţia socială prin acordarea unui ajutor pentru a asigura plata
unui volum minim de apă.

3.5. Conştientizarea publicului şi pregătirea profesională

Guvernul este de acord cu principiul conform caruia o populatie sanatoasa si un nivel de trai
mai bun reprezinta conditii esentiale pentru dezvoltarea economica a mediului rural, iar
acestea pot fi realizate prin schimbari durabile şi de durată ale comportamentului igienic.
De asemenea, Guvernul recunoaste necesitatea constientizarii populatiei cu privire la
legatura dintre sanatate si igiena si la costurile ascunse generate de serviciile comunitare de
utilitate publica nesatifacatoare, ca fiind esentiala pentru dezvoltarea economica a mediului
rural si ca populatia sa poata lua decizii în cunostinta de cauza cu privire la beneficiile pe
care le poate avea în calitate de utilizator-platitor al serviciului.
Proiectele de investiţii vor fi acompaniate de o strategie de comunicare şi de implicare a
populaţiei. Strategiile se vor focaliza pe adoptarea unor abordari participative pentru
mobilizarea sociala, cu promovarea proiectelor prin scoli, institutiile medicale si centrele
sociale, astfel încât populatia rurala sa înteleaga nevoia si avantajele unor sisteme mai bune
de igienizare. Va fi pus accentul pe crearea unor legaturi între asigurarea serviciilor de
alimentare cu apa si igienizare, comportament si caile de transmitere a bolilor, astfel încât
oamenii sa înteleaga si sa devina constienti de conceptele de sanatate. Premiza esentiala
care sta la baza aceste campanii este ca întelegerea si constientizarea din partea
utilizatorilor vor asigura o schimbare de comportament durabila.
Institutiile de învatamânt din România trebuie sa asigure instruirea necesara, într-un
mediu adecvat si în cantitate suficienta pentru a raspunde cererii care este de asteptat sa
vina din toate domeniile ca rezultat al dezvoltarii economice continue din România. Acest
lucru este în egala masura important atât la nivelul pregatirii profesionale a personalului
operator pe meserii cât si la nivel profesional superior, daca se urmareste obtinerea
beneficiilor indirecte ale programului SRAAI care apar prin generarea de locuri de munca la
nivel local.

3.6. Mediul înconjurător

Este necesară asigurarea unui cadru adecvat pentru monitorizarea respectării cerinţelor de
mediu. Serviciile îmbunătăţite de alimentare cu apă vor contribui la supraîncărcarea
adiţională a sistemelor neadecvate de colectare şi tratare a apelor uzate şi vor genera o
anumită creştere a poluării acolo unde nu există sisteme de colectare şi tratare a pelor uzate.
Sistemele de canalizare din aceste localităţi vor trebui îmbunătăţite sau, acolo unde nu
există, ele vor trebui implementate simultan cu proiectele de alimentare cu apă, în special în
cazul acelor proiecte care includ branşarea proprietăţilor la reţeaua publică. Autorităţile
publice de la nivelul fiecărei localităţi vor trebui să ia în considerare faptul că proiectele
combinate de alimentare cu apă şi canalizare centralizate vor atrage tarife destul de ridicate
pentru fiecare gospodărie, ceea ce va face ca ele să nu fie acceptabile pentru populaţie sau
să nu fie durabile.

-
224

Conferinta Internationala

"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

O abordare etapizată şi coerentă ar ajuta la împărţirea efortului financiar asigurând şi

protecţia mediului.

Ar trebui stabilite limite in care, indiferent de indicatorii economici, comunele cu
amplasamente vulnerabile la seceta sa aiba o anume prioritate.

4. Concluzii

Lecţiile din trecut au aratat necesitatea unei abordari integrate din partea autoritatilor, dar si a
operatorilor de specialitate, pentru a asigura:
a. Coordonarea investitiilor în sectorul apei din mediul rural pentru a sustine utilizarea
rationala a resurselor de apa şi protectia mediului;
b. Planificare cuprinzatoare a resurselor financiare în sectorul apei din mediul rural, cu
scopul de a oferi o abordare globala în ceea ce priveste serviciile comunitare de
utilitate publica de alimentare cu apa si de canalizare si epurare a apelor uzate;
c. Stabilirea unor tarife realiste care sa finanteze cadrul institutional necesar si sa
acopere costurile de operare, dar în acelasi timp sa fie suportabile pentru utilizatori.
Trebuie făcută observaţia că, deşi sunt mici, lucrările sunt uneori foarte dificil de realizat,
datorită condiţiilor geografice specifice. Din acest motiv, chiar dacă este vorba de contracte
cu valori relativ mici, ele trebuie abordate cu maximum de seriozitate, uneori fiind mai dficile
decât o lucrare mare.

In elaborarea Strategiei integrate privind alimentarea cu apa şi igienizarea în mediul rural
şi în localităţile urbane cu o populaţie sub 10.000 locuitori va trebui sa se tina cont de
următoarele aspecte:

• Furnizarea de servicii de utilitati publice de alimentare cu apa, canalizare si epurare a
apelor uzate trebuie sa urmareasca atingerea angajamentelor cu privire la aria de
acoperire si sa se regaseasca în indicatorii de performanta si nivelul de servicii
cuprinşi in contractele de concesiune dintre Asociaţiile de Dezvoltare Comunitara si
operatorii regionali.
• Selectarea opţiunii tehnologice trebuie sa se faca pe baza perceptiilor comunitatii,
luând în considerare necesitatea de a furniza servicii la cel mai înalt nivel posibil, cu
respectarea cerintelor privind calitatea apei pentru consumul uman, conform
Directivelor UE transpuse în legislatia nationala, dupa ce au fost analizate costurile -
de capital si operationale - în corelatie cu capacitatea de plata a utilizatorilor si cu
tarifele stabilite pe baza costului “real” al apei.
• Schemele pentru furnizarea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare sa fie
proiectate corespunzator conditiilor locale, dar sa fie construite si operate în
conformitate cu cele mai bune practici la nivel european;
• Planurile Directoare (MP) vor fi elaborate prin consultare cu Administratia Nationala
“Apele Române” pentru a asigura conformarea cu cerintele Planurilor de
Management ale Bazinelor Hidrografice.

-
225

Conferinta Internationala

"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

ABORDAREA INTEGRATĂ CALITATE-MEDIU A PROCESULUI DE
ÎNTRE
ŢINERE ŞI REPARAŢII REŢELE DE TRANSPORT ŞI
DISTRIBU
ŢIE APĂ PENTRU SISTEME DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI
CANALIZARE ÎN LOCALIT
ĂŢI PÂNĂ LA 10000 LOCUITORI

Daniela Simona MOLDOVAN,

PhD Engineer e-mail: danielamoldovan@apabrasov.ro

Keywords: process approach; management integrated system; sewerage.

Abstract:

Alike other fields, also in the case of water supply and sewerage system for communities up
to 10000 inhabitants, the engineering must solve, through optimal solutions, the
interconditioning between the installations/equipments efficiency and treatment process
respectively waste water treatment, on one hand, and the level of environment quality on the
other hand. It is obviously the such a desideratum rise the question of personnel training and
perfecting and the existence of a very professional documentation for quality-environment
management integrated system that provides solutions for identification of possible
improvement in this field. Moreover, the last years experience proves that the implementation
of a coherent and efficient quality-environment management integrated system become a
priority for water supply and sewerage public service.

1. Introducere

În ultimul timp preocuparea pentru sistemele de management integrat calitate-mediu a
devenit o prioritate pentru tot mai multe organizaţii din România, atât din domeniul producţiei
cât şi din sfera serviciilor sau a instituţiilor publice.
Companiile prestatoare de servicii publice de alimentare cu apă şi canalizare, sub
presiunea diverselor motoare externe gen globalizare, integrează deja principiile îmbunătăţirii
continue, orientarea spre proces şi alinierea către satisfacţia consumatorul şi mediului la
nivel de obiective şi în momentul analizei pe obiective.
Relevanţa sistemelor de management integrat este reflectată de faptul că un număr în
creştere de companii implementează sisteme speciale de management pentru calitate şi
mediu, în acelaşi timp.

Discuţia între experţi şi activităţile în multe companii indică faptul că “sistemele integrate
de management” sunt văzute astăzi precum concepte organizaţionale şi de management
orientate către viitor. În practică, totuşi, sistemele de management separate sunt
predominante, situaţie datorată în principal faptului că ele au fost iniţiate pe baza
standardelor speciale sau se bazează pe acestea.
Totuşi, recent, au apărut o serie de semne – chiar şi în practică – de regândire a
proceselor, cum ar fi: numărul crescut de sisteme de management implementate într-o
companie, problemele generate de implementarea în paralel a mai multor sisteme de

-
226

Conferinta Internationala

"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

management separate şi chiar discuţiile tot mai aprinse privind sistemele integrate de
management.

2. Abordarea procesuală într-un sistem de management integrat
calitate-mediu

Potrivit standardului internaţional ISO 9001:2005, “procesul este un ansamblu de activităţi
corelate sau în interacţiune care transformă elementele de intrare în elemente de ieşire”.
Acesta este prezentat schematic în figura 1.

Figura 1 Reprezentarea schematică a unui proces

Abordarea procesuală într-un sistem de management integrat calitate-mediu reprezintă
aplicarea unui sistem de procese într-o organizaţie şi presupune:
- identificarea tuturor proceselor care compun sistemul de management,
- stabilirea relaţiei beneficiar – furnizor,
- stabilirea de resurse necesare desfăşurării procesului,
- stabilirea modului de planificare, operare şi control a proceselor,
- determinarea interacţiunii dintre procese,
- identificarea aspectelor de mediu asociate activităţilor care compun procesul,
- stabilirea necesităţilor de măsurare, monitorizare şi analiză a datelor obţinute în
vederea îmbunătăţirii continue a proceselor.
De asemenea trebuie identificate şi subprocesele şi listate în cadrul procesului
fundamental (global) din care fac parte, inclusiv a proprietarilor de proces şi a documentelor
care le definesc. Subprocesele din componenţa unui proces se determină prin formarea de
grupe de activităţi aflate în corelaţie şi interacţiune directă.

PROCEDURĂ

Intrare

Ieşire

MONITORIZARE
ŞI MĂSURARE

(“Mod specificat de desfăşurare
a unei activităţi sau a unui proces”)

PRODUS/SERVICIU

(Include
Resurse)

(“Rezultatul unui proces”)

(înainte, în timpul şi după proces)

PROCES

(“ansamblu de activităţi
corelate sau în interacţiune”)

EFICACITATE

EFICIENŢĂ

a procesului =
rezultatele obţinute vs.
rezultatele planificate

a procesului =
abilitatea de a obţine
rezultatele dorite

-
227

Conferinta Internationala

"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Întrebările asociate analizării unui proces sunt prezentate în figura 2.

3. Procesul de întreţinere şi reparaţii reţele de transport şi
distribu
ţie apă potabilă abordat în prisma ciclului PDCA

Abordarea procesuală accentuează importanţa necesităţii de a considera procesele în
funcţie de valoarea adăugată, a îmbunătăţirii continue a proceselor pe baza unor măsuri
obiective, respectiv a ţinerii sub control a aspectelor de mediu identificate în vederea obţinerii
de rezultate în ceea ce priveşte performanţa şi eficacitatea procesului.
În figura 3 este prezentat schematic procesul de întreţinere şi reparaţii reţele de transport
şi distribuţie apă potabilă, abordat prin prisma ciclul îmbunătăţirii continue, cunoscut sub
denumirea PDCA:

CU CINE?

(personal: competenţe,
calificări, instruire)

CUM?

(metode,
proceduri, tehnici)

Elemente de ieşire

Elemente de intrare

CÂT?

(măsurări,
evaluări)

PROCESUL

Figura 2. Întrebările asociate analizării unui proces

CU CE?

(materiale,
echipamente)

-
228

Conferinta Internationala

"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Figura 3. Procesul de întreţinere şi reparaţii reţele de transport şi distribuţie apă potabilă, în abordarea ciclului
PDCA

Descrierea şi documentarea procesului de întreţinere şi reparaţii reţele de transport şi
distribuţie apă potabilă trebuie să facă referire la următoarele aspecte:

DENUMIREA PROCESULUI: Întreţinere şi reparaţii
reţele de transport şi distribuţie apă potabilă
PROPRIETARUL PROCESULUI: Şef secţie
OBIECTIVUL PROCESULUI: Respectarea timpului
maxim dintre sesizarea unei avarii, restabilirea serviciului si
revenirea la starea normala conform cerintelor impuse de
mentinerea licentei ANRSC

PLAN

- identificare
procesului
- stabilirea
proprietarului
de proces;
- stabilirea
obiectivului
procesului

DO

implementea
ză procesele
astfel încât
să se asigure
atingerea
obiectivelor/
indicatorilor
de
performanţă

CHECK

- măsoară şi
monitorizează
procesul de
întreţinere şi
reparaţii reţele
prin raportare
la indicatorii
de
performanţă

OK?

ACT

- acţionează
pentru
îmbunătăţire
a continuă a
performanţei
procesului
de
întreţinere şi
reparaţii
reţele

NU

Elemente
de ieşire

DA

- Planificare zilnică a intervenţiei;
- Deplasare în zona de lucru şi pregătirea
pentru executarea intervenţiei;
- Executare intervenţie (săpături, reparaţie);
- Recepţie calitate reparaţie
- Execuţie manevre deschidere şi probă reţea;
- Spălare + dezinfectare reţea;
- Refacere domeniu public sau privat.

Resurse necesare: Infrastructura,
echipamente, utilaje (ex.:
excavatoare, greifer, basculanta,
camioan, etc.)

Metode de control: auditul intern,
inspecţii, măsurări ale procesului.
- Constatarea conformităţii cu criteriile
de audit;
- Constatarea conformităţii de către
Dispecerat.

Elabora-
rea unui
plan de
acţiune

- Realizarea reparaţiilor planificate
sau accidentale;
- Fişe de intervenţie completate.

Elemente
de intrare

-
229

Conferinta Internationala

"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

1. Date generale:

Procesul

Întreţinere şi reparaţii reţele de transport şi distribuţie apă
potabilă
Proprietarul procesului Şeful secţiei Apă
Proces furnizor

Captare, tratare, transport şi înmagazinare apă potabilă

Proces beneficiar

Distribuţia apei în reţea

2. Resurse necesare desfăşurării procesului:

Resurse materiale

Infrastructura: - birouri, vestiare şi spaţii de depozitare;
Echipamente: conform fişe de inventar;
Utilaje (ex.: excavatoare, greifer, basculanta, camioane,
autoturism, etc.).

Resurse umane

şef secţie, ingineri, maiştri, instalatori, sudori, etc
Resurse documentare documente ce stau la baza desfăşurării procesului

3. Planificarea procesului

Scopul
procesului

Obiective specifice

Valoarea ţintă a indicatorilor de
performan
ţă

1. Obiectiv al calităţii
Respectarea timpului maxim
dintre sesizarea unei avarii,
restabilirea serviciului si
revenirea la starea normala, in
activitatea de transport şi
distribuţia apei

1.Timp maxim dintre sesizarea
unei avarii, restabilirea serviciului si
revenirea la starea normala, in
activitatea de transport a apei:
- 0-24 ore in 85% din cazuri;
- 24-48 ore in 5% din cazuri;
- 48-72 ore in 5% din cazuri;
2.Timp maxim dintre sesizarea unei
avarii, restabilirea serviciului si
revenirea la starea normala, in
activitatea de distributie a apei:
- 0-24 ore in 85% din cazuri;
- 24-48 ore in 7% din cazuri;
- 48-72 ore in 6% din cazuri;

Menţinerea
instalatiilor si
echipamentelor
hidraulice în
parametrii
funcţionali fără
întreruperi

2. Obiectiv de mediu
Respectarea masurilor si a
termenelor stabilite prin
Programe de Conformare

Identificarea şi înlocuirea
conductelor de azbociment până la
sfârşitul anului 2008

-
230

Conferinta Internationala

"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

4. Secvenţele procesului:

Intrări

Subprocese/ Activităţi

Ieşiri

7.1. Întreţinere şi reparaţii reţele

Registrul de sesizări şi
intervenţii, cod R-.....

7.1.1. Planificare zilnică a
intervenţiei:
- planificare execuţie,
- planificare utilaje,
- planificare materiale,
- planificare formaţie de lucru,
- obţinerea autorizaţiei de
intervenţie în domeniul public

Fişa de intervenţie, cod
F-.....
Aviz de intervenţie
tipizat

Fişa de intervenţie, cod F-
.....
Instrucţiune de lucru

7.1.2. Deplasare în zona de lucru
şi pregătirea pentru executarea
intervenţiei:
- manevre de închidere golire
reţea;
- completare materiale şi utilaje
funcţie de necesităţile lucrării.

Fişa de intervenţie, cod
F-.....

Fişa de intervenţie,
cod F-.....
Instrucţiune de lucru

7.1.3. Executare intervenţie:
săpături şi reparaţie

Fişa de intervenţie,
cod F-.....

Fişa de intervenţie,
cod F-.....

7.1.4. Recepţie calitate reparaţie

Fişa de intervenţie,
cod F-.....

Fişa de intervenţie,
cod F-.....
Instrucţiune de lucru

7.1.5. Manevre deschidere şi
probă reţea

Fişa de intervenţie,
cod F-.....

Fişa de intervenţie,
cod F-.....

7.1.6. Spălare şi dezinfectare
reţea

Fişa de intervenţie,
cod F-.....

Planificare zilnică;
Aviz intervenţie;
Instrucţiune de lucru

7.1.7. Refacere domeniu public
sau privat

Registru refacere
imbracaminte asfaltica

Fişa de intervenţie,
cod F-.....

7.1.8. Întocmire situaţie de lucrări Fişa de intervenţie

Fişa de intervenţie

7.1.9. Înregistrare mod de
rezolvare conform fişei de
intervenţie în Registrul de sesizări-
intervenţii, cod R-....

Registre de sesizări-
intervenţii
Răspuns în scris, (după
caz), suport “hârtie”;
Registru de
corespondenţă

Reclamaţii scrise

7.2. Reparaţii reţele în urma
reclamaţiilor, conform procedurii
“Tratarea reclamaţiilor”

Răspuns în scris pentru
reclamaţiile scrise;
Fişa de tratare a
reclamaţiilor
Situaţia reclamaţiilor
Fişa de intervenţii, cod F-
....

-
231

Conferinta Internationala

"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

5. Interacţiuni cu alte procese:

Intrări

Interacţiuni

Ieşiri

Cu procesul de captare,
tratare, transport şi
înmagazinare apă potabilă

Planificarea intervenţiei
Manevre oprire-deschidere
reţea

Cu procesul de distribuţie apă
potabilă

Comunicare perioadă de
oprire

Registrele de sesizări şi
intervenţii

Cu procesul de intervenţii în
reţeaua de apă-canal

Registrele de sesizări şi
intervenţii completate

Materiale aprovizionate

Cu procesul de aprovizionare Referat de necesitate,
Necesar de achiziţii,
Bon de consum.

Rezultat buletin de analiză Cu procesul de monitorizarea
calităţii apei potabile din
reţeaua de distribuţie

Solicitare efectuare analiză

Date de intrare conform
documentaţiei SMCM

Cu procesul de comunicare

Date de ieşire conform
documentaţiei SMCM

Documente

Cu procesul de controlul
documentelor

Informaţii şi date privind
modificarea, difuzarea şi
arhivarea documentelor

Cu procesul de controlul
înregistrărilor

Înregistrări

RNAc/Ap

Cu procesul de controlul
produsului/serviciului
neconform

Corecţie + Ac

Plan de AI ; Chestionar de
AI ; Raport de AI ;

Cu procesul de audit intern

Corecţie + Ac + îmbunătăţire

RNAc/Ap

Cu procesul de acţiuni
corective/acţiuni preventive

Ac/Ap

Personal competent
conform fişei post; PV de
instruire;
Diplome, certificate, teste.

Cu procesul de alocarea şi
menţinerea competenţei
resurselor umane

Necesar de instruire,
pontaje, note de concediu

Note interne, adrese,
legislaţie, Fişe de
aptitudini

Cu procesul de asigurarea
securităţii şi sănătăţii în muncă

6. Monitorizare şi măsurare:

Metoda / Criteriu

Planificare

Criterii de acceptare

Înregistrări

6.1. Audit intern

Program anual de
audit intern

Constatarea
conformităţii cu criteriile
de audit

Notificare de AI;
Chestionar de AI;
Raport de AI;
RNAc/Ap.

6.2. Monitorizare,
măsurare în
proces

Planificarea
intervenţiilor

Constatarea
conformităţii privind
intervenţia efectuată

Fişa de intervenţie,
cod F-….

-
232

Conferinta Internationala

"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

7. Ieşiri din proces (produs, serviciu, documentaţie)

- Realizarea reparaţiilor planificate sau accidentale;
- Fişe de intervenţie.

8. Analiză şi îmbunătăţiri

- Îmbunătăţire tehnologie în reparaţii.

9. Aspect/e de mediu (Element/e al/e activităţilor din procesul identificat, al produselor sau
serviciilor rezultate din proces care poate interacţiona cu mediul).

Identificarea aspectelor de mediu se face pe componente de mediu şi se cuantifică/
evaluează impacturile produse asupra aspectelor de mediu identificate.
În condiţii normale de funcţionare a procesului se identifică: pentru factor de mediu aer -
zgomot produs de utilaje la intervenţii şi deşeuri de proces rezultate în urma intevenţiilor
(PVC, neferoase,etc.).

În condiţii accidentale de funcţionare a procesului se identifică: consum de apă (pierderi
din reţelele de transport şi distribuţie).

4. Concluzii

Beneficiile abordării procesuale într-un sistem de management integrat calitate-mediu sunt în
principal, pentru formularea policitii în domeniul calitate-mediu şi strategiei: utilizarea
proceselor definite în întreaga organizaţie duce la obţinerea unor rezultate previzibile,
utilizarea mai eficientă a resurselor, scurtarea duratei de execuţie a procesului şi costuri
scăzute.

Prin abordarea procesului de întreţinere şi reparaţii reţele de transport şi distribuţie apă
potabilă într-un sistem de management integrat calitate-mediu se asigură controlul
permanent asupra procesului şi asupra interdependenţei în cadrul sistemului, se conferă
cadru unitar bine structurat pentru gestionarea problemelor de mediu (monitorizare aspecte
de mediu, gestionare deşeuri) şi se asigură capabilitatea de a furniza în mod constant
serviciu de calitate corespunzătoare cerinţelor clienţilor şi legislaţiei în vigoare.
Pentru managementul funcţional, abordare procesului de întreţinere şi reparaţii reţele de
transport şi distribuţie apă în ciclul îmbunătăţirii continue duce la obţinerea unor rezultate
previzibile, utilizarea mai eficientă a resurselor, scăderea costurilor, prevenirea erorilor şi
obţinerea de rezultate prezivibile.

Bibliografie:

Pischon, A. (1999), Integrierte Management systeme für Qualität, Umweltschutz und Arbeitswissenschaft, Berlin,

Springer.

Moldovan, Daniela Simona (June, 2007) Cercetări privind sistemul de management intergat calitate mediu, Teză
de doctorat, Universitatea Transilvania din Braşov.
The advantages of process approach in the quality management system within the companies that provide public
water supply and sewerage services, CБOPHИК ДOКЛAДИ OT ПЪPBA КOHФEPEHЦИЯ C
MEЖДУHAPOДHO УЧACTИE, MAШИHO3HAHИE И MAШИHHИ EЛEMEHTИ, 4-6 HoombpИ, Sofia –
Bulgaria, pag. 226-236
Moldovan, Daniela Simona (15th – 17th june 2005) Monitoring of quality-environment integrated management
system processes to Compania Apa Brasov, Inovations in the Field of Watwr Supply, Sanitation and Water
Quality Management, Conference for young professionals Bucharest, Bucharest, Romania, pag. 477-483.
ISO 9001 : 2000 – Quality management systems. Requirements.
ISO 14001 : 2004 – Environment Management Systems. Guide book regarding the principles, systems and
application techniques.

-
233

Conferinta Internationala

"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

STUDII SI CERCETARI PRIVIND RESTAURAREA UNOR ZONE
INUNDABILE DE PE RAURILE INTERIOARE. INTEGRAREA
ECOSISTEMELOR RIPARIENE ÎN MANAGEMENTUL INTEGRAT AL
BAZINELOR HIDROGRAFICE.

dr.ing. Răzvan Voicu

Abstract

The riparian zone is an exceedingly important transitional land between lake, river, stream, or
wetland and upland ecosystems, such as forests. The riparian zone provides shelter and
home to many animals, birds, insects, and plant species. It also provides a buffer zone for
lakes and streams by absorbing excess water run-off, breaking down pollutants, and holding
sediments. With a well-functioning riparian zone, water quality is maintained and the aquatic
systems are able to support life and life cycles, such as spawning fish.The riparian zone is so
essential to a healthy ecosystem that forestry practice requires that this area be
protected.Although riparian areas may occupy only a small percentage of the area of a
watershed, they represent an extremely important component of the overall landscape.

Ecosisteme ripariene

Programele de conservare a naturii trebuie sa ia in considerare politicile de dezvoltare rurala,
strategiile agricole si forestiere, precum si numeroase alte interese socio-economice.
Deciziile ar trebui sa fie luate printr-un dialog real intre autoritatile guvernamentale si
societatea civila, autoritati care ar trebui sa manifeste o deschidere dublata de cunostinte
stiintifice aprofundate.

In general in Romania, bazinele riurilor nu sint considerate niste ecosisteme functionale,
ele sunt administrate tehnicist, aflindu-se sub autoritatea inginerilor hidrotehnici. Investitiile s-
au indreptat astfel doar spre constructii de baraje, indiguiri, desecari, praguri, captari, etc,fara
a fi luate in calcul nevoile de conservare a biodiversitatii din aceste bazine.
Zona ripariana este definita ca fiind invecinata sau conectata hidrologic cu reteaua apelor
de suprafata (de exemplu ape curgatoare, rauri, lacuri sau lacuri de acumulare). Zonele
ripariene sunt zonele tampon imediat superioare unei ape de suprafata cat si zone ce pot fi
mai departate fizic dar care sunt conectate hidrologic prin fluxul subteran (de exemplu soluri
hidrice sau umede ce se afla in apropierea unei ape curgatoare).

-
234

Conferinta Internationala

"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Figura 1. Zonă ripariană

Figura 2. Zone ripariene

Zonele ripariene adiacente apelor joaca un rol crucial in reducerea eroziunii si
sedimentarii, inlaturarea excesului de substante nutritive si de alte substante contaminante,
moderarea fluctuatiilor temperaturii apei, mentinerea fluxului de reincarcare si de baza al
apelor subterane catre apele curgatoare, stabilizarea malurilor si controlul viiturilor.
Zonele ripariene servesc si ca habitat vital pentru speciile din regiunile muntoase si din
zonele umede („wetland”). Eficacitatea unei zone ripariene este adesea legata de marimea
sa, intensitatea si tipul utilizarii terenului invecinat, cat si de conditiile naturale ale coridorului,
inclusiv solurile, panta, vegetatia, zonele umede si de lunca. Zonele ripariene sunt in general
zone izolate si din aceasta cauza nu-si pot mentine diversitatea biologica pe termen
indelungat pentru ca sint foarte sensibile la fluctuatiile naturale. Deci legatura dintre zonele
ripariene cu alte zone si ecosisteme este esentiala .
Datorita posibilitatii sporite a curgerii directe sau fluxului nestinjenit al apei subterane
exista adesea o legatura intre activitatile de utilizare a pamantului in zonele ripariene si
sanatatea ecosistemelor acvatice invecinate si din aval.
Excluderea activitatilor umane incompatibile privind folosirea pamantului riparian precum
si mentinerea vegetatiei naturale in zonele ripariene sunt lucruri critice dar esentiale pentru
intretinerea calitatii resurselor de apa in sistemele invecinate de ape curgatoare cat si inspre
acumularile din aval. Zonele tampon protejate din vecinatatea corpurilor si curentilor de apa,
unde actiunea umana este exclusa sau minimizata, constituie o „practica manageriala foarte
buna” ce este adesea sustinuta ca mijloc de reducere a impactului utilizarii pamantului de
catre om asupra ecosistemelor acvatice invecinate si calitatii apei din aval.
Desi zonele ripariene ocupa in general numai un mic procent din suprafata unei cumpene
a apelor, ele constituie o componenta cruciala a ecosistemului. O zona ripariana sanatoasa:
asigura un habitat excelent pentru pesti si viata salbatica; sporeste refacerea apei subterane;
reduce inundatiile; si adesea creste calitatea generala a cursului de apa adiacent.

-
235

Conferinta Internationala

"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Zonele ripariene sunt importante din punct de vedere ecologic pentru o varietate de
motive. Ele asigura un control al eroziunii prin regularizarea transportului si distributiei
sedimentelor, sporesc calitatea apei, produc materie organica pentru habitatele acvatice si
asigura habitatul salbatic. Zonele ripariene sunt de asemenea considerate indicatori ai
schimbarilor globale de mediu deoarece sunt sensibile la variatiile ciclului mediului
inconjurator si ale celui hidrologic (Risser, 1990). In plus, oamenii pretuiesc zonele riverane
ce reflecta beneficiile socio-economice. Desi zonele riverane cuprind de obicei o foarte mica
parte a peisajului, ele sunt foarte bogate in plante si animale, asigurind habitatul esential al
multor specii (Thomas et al. 1979, Knopf et al. 1988). Zonele riverane se numara printre cele
mai diverse, dinamice si complexe sisteme biologice de pe Pamant, avand o contributie
semnificativa la biodiversitatea regionala (Naiman et al. 1993).
Ecosisteme ripariene au forma liniara ca urmare si functie a vecinatatii lor cu ape
curgatoare si au adesea rapoarte mari intre margine si arie. Ecosisteme ripariene primesc si
prelucreaza mai multa energie si material de la peisajele invecinate decit alte tipuri de
ecosisteme, sunt conectate la alte ecosisteme, atit din aval cat si din amonte, superioare
(ecosisteme superioare) si inferioare (ecosisteme acvatice). In mod functional exista
interactiuni continue intre ecosistemele ripariene, acvatice si superioare prin schimb de
energie, substante nutritive si specii.

Figura 3. Ecosisteme ripariene

Ecosisteme ripariene apar de-a lungul cursurilor de apa, raurilor, paraiaselor, lacurilor sau
altor corpuri de apa si cresterea vegetatiei depinde de continutul relativ ridicat de umiditate
din sol. Au configuratii hidrologice si geomorfice complexe si sufera inundari periodice.Au
soluri aluviale sau de alte tipuri caracteristice (unele, nu toate zonele).Poseda functii speciale
legate de apa, cum ar fi controlul eroziunii.Sunt locuri productive cu nevoi speciale de
management. Implica o gama de tipuri de plante si de comunitati de plante.Au multiple valori
si utilizari ale resurselor.Au fost promovate interesul crescind al publicului, legislatia si
programele guvernamentale pentru a proteja, reface, schimba si spori zonele riverane.
Sunt caracterizate de o combinatie de puternica diversitate si densitate a speciilor
precum si de o mare productivitate.Au natura ecotonala (de tranzitie), aparind intre
ecosistemele acvatice si cele superioare; in orice caz, ele tind sa aiba caracteristici distincte
de vegetatie si de sol.

Ecosistemele ripariene asigura un habitat anual pentru multe specii de mamifere, reptile,
amfibiene si pasari, precum si locuri de crestere, de iernare si habitate de oprire pentru o
gama remarcabila de pasari migratoare.

-
236

Conferinta Internationala

"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Pentru a mentine sanatoase zonele ripariene este necesara intelegerea modului lor de
functionare si a felului in care practicile agricole le afecteaza.Se va reduce, in orice caz,
disponibilitatea si alegerea naturala a ramasitelor lemnoase mari nesesare habitatului
pestilor. Se va pierde si umbra, permitind temperaturii curentului sa creasca si facind
curentul mai putin propice pastravilor chiar in curenti bazati pe ape subterane.
Dupa cum se poate vedea, administrarea zonelor riverane nu este usoara. De fapt este
un proces foarte complex ce implica multe interese diferite si ceea ce serveste unui interes
poate dauna altuia. Cel mai important lucru de retinut este ca nu exista o politica
unidimensionala general valabila.
Vegetatia riverana are cea mai mare influenta de-a lungul cursurilor superioare. Efectul
microclimatului descreste spre aval pe masura ce largimea curentului, raului sau lacului
creste relativ la inaltimea vegetatiei riverane. In orice caz, trebuie remercat ca atunci cind
apa din cursul superior are o temperatura ambientala joasa acest beneficiu ecologic se
transmite in aval. Atunci cind inversul este adevarat, exista putine posibilitati de racire iar o
crestere brusca a temperaturii apei semnaleaza inceputul unor impacturi adverse cumulative.
Efectele de eroziune ale climatului in geologia cumpenelor de ape determina in mod
fundamental structura si functia zonei riverane. Desi cumpenele sunt relativ uniforme intr-o
arie fiziografica, diferente exista din cauza ordinei, aspectului, elevatiei, geologiei locale,
solurilor, transportului de sedimente, apei, frecventei si momentelor inundatiilor, precum si
vegetatiei. Acesti factori sunt critici pentru planificarea managementului in zonele riverane.
Zona de management riparian (ZMR) este o zona proiectata si administrata in mod
constient pentru a proteja functiile si valorile zonelor ripariene. Ea poate fi un subset al, egala
cu, sau sa se extinda dincolo de zona riverana. De exemplu, zona riverana a unui curent de
apa anumit se poate extinde ecologic pina la virful unui mal abrupt adiacent aflat la 100 de
picioare de canalul curentului, insa zona sa de management riveran se poate extinde la 300
de picioare sau mai mult fata de canal pentru a atinge probleme legate de estetica si de
calitatea apei.

ZMR-urile constituie ultima linie de aparare impotriva poluantilor ce se indreapta spre un
canal. Vegetatia adecvata dintr-un ZMR ajuta la filtrarea si oprirea poluantilor cum sunt
sedimentele, excesul de substante nutritive si alte substante contaminante inainte de a
ajunge la apele de suprafata.
Din pacate curentii de apa ce curg prin zone cu o topografie relativ plana transporta
sedimente nisipoase foarte incet astfel incit efectele negative ale sedimentarii pot persista
decenii sau secole. Astfel, este critica prevenirea eroziunii excesive in cel mai inalt grad
posibil din cauza timpului lung necesar pentru refacerea sanatatii curentilor afectati de
sedimente.

Efectele distructive ale eroziunii excesive nu se reduc la organismele acvatice. Hrana
multor amfibieni, reptile, pasari si mamifere se cuprinde partial sau total din nevertebrate
acvatice sau din peste. Oprirea eroziunii in ZMR-uri este o prioritate inalta pentru
profesionistii ce se ocupa cu protectia resurselor deoarece efectele negative datorate
eroziunii se transmit de la mica musca la maiestuosul vultur plesuv. Sedimentarea excesiva
de la solurile expuse din ZMR-uri poate fi datorata eroziunii zonei superioare, insa lipsa unei
structuri de radacini ale plantelor de-a lungul malurilor face mai usoara taierea si eroziunea
acestora.

Dovada eroziunii malurilor si a largirii curentului este adesea foarte evidenta la curentii
unde proprietarii de pamint au eliminat copacii si i-au inlocuit cu iarba sau cu pajisti
ingrijite.Rezolvarea problemei stabilizarii eficiente a malurilor este mentinerea unei densitati
mari de tipuri de vegetatie cu radacini adinci de-a lungul malurilor pentru a proteja solurile
impotriva fortei de eroziune a apei.

-
237

Conferinta Internationala

"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Zonele riparene in general sunt probabil pe locul doi dupa marginile drumurilor in
clasamentul celor mai vazute zone impadurite. Spre deosebire de acestea, zonele riverane
sunt observate cind oamenii se recreaza si se misca intr-un ritm mai lent. De aceea ei sunt
mai critici din punct de vedere estetic. Acesta este alt factor ce trebuie luat in considerare la
administrarea ZMR-urilor.
Sunt dese discutiile in care se pune problema daca coridoarele riverane impadurite sunt
superioare celor dominate de iarburi. Cheia este de a administra vegetatia coridorului
riparian pentru specii naturale mature care au ajuns sa creasca in conditiile specifice acelei
zone.

Este important de tinut minte ca ecosistemul riparian de-a lungul unui curent este
controlat de forma vailor, platoul apei („water table”), conditiile de sol, curgerea apei
subterane si alte caracteristici ale curentului insusi. Vegetatia joaca un rol foarte important la
mentinera stabilitatii canalului astfel incit acesta sa nu se erodeze excesiv.
Canalul se va modifica in functie de cresterea sedimentelor, care va insemna depuneri
crescute de sedimente, eroziunea malurilor si schimbari in gradientul canalului. O consecinta
a acestora vor fi schimbarile in meandrele curentului pe masura ce acesta cauta sa se
stabilizeze. In final aceasta va duce la degradarea habitatului acvatic.
Dupa cum se poate vedea, administrarea zonelor ripariene nu este usoara. De fapt este
un proces foarte complex ce implica multe interese diferite si ceea ce serveste unui interes
poate dauna altuia. Cel mai important lucru de retinut este ca nu exista o politica
unidimensionala general valabila. Vegetatia riverana are cea mai mare influenta de-a
lungul cursurilor superioare. Efectul microclimatului descreste spre aval pe masura ce
largimea curentului, raului sau lacului creste relativ la inaltimea vegetatiei ripariene. In orice
caz, trebuie remercat ca atunci cind apa din cursul superior are o temperatura ambientala
joasa acest beneficiu ecologic se transmite in aval. Atunci cind inversul este adevarat, exista
putine posibilitati de racire iar o crestere brusca a temperaturii apei semnaleaza inceputul
unor impacturi adverse cumulative.
Substratul de lunca influenteaza infiltratia. Intrucit nu sunt disponibile harti ale solului si
nu a fost remarcata nici o relatie simpla intre tipul solului si reflectanta suprafetei observate in
imaginile satelitare, se foloseste aici o cale indirecta de explicare a rolului acestui factor. In
raportul privind interactiunile dintre apele de suprafata si cele subterane (Wolski, 2003) s-a
consemnat ca infiltratia a fost determinata de evapotranspiratie si ca in cele citeva locuri
studiate solul de lunca a jucat un rol lipsit de importanta in determinarea fluxului de infiltratie.
Locurile studiate s-au situat in principal in zonele superioare si mijlocii ale Deltei, acolo unde
solurile de lunca sunt relativ nisipoase. In partea periferica a Deltei probabilitatea aparitiei
unui substrat argilos creste. Acolo solurile de lunca pot avea un efect limitativ asupra
infiltratiei. Ceea ce, la rindul sau, poate duce la o mai slaba dezvoltare a vegetatiei riverane.
In orice caz, zonele riverane sunt acolo adesea bine dezvoltate (Ringrose et al., 2003), ceea
ce indica faptul ca in zona periferica substratul luncii joaca un rol neinsemnat in determinarea
fluxului infiltrational. De aceea noi presupunem ca infiltratia poate fi evaluata indirect dupa
marimea unitatilor de vegetatie riverana.
Zonele ripariene sunt sensibile la practicile manageriale si la interventii pagubitoare.
Pasunatul excesiv, agricultura, despaduririle masive, constructia de drumuri, dezvoltarile
urbane si recreative se numara printre utilizarile zonelor ripariene si a zonelor umede
invecinate ce au in principal efecte negative asupra ecosistemelor riverane si acvatice.
Instalatiile militare pot avea probleme specifice asociate cu exercitiile militare din zonele
ripariene. Managementul judicios al pasunatului si al exploatarii lemnului poate fi compatibil
cu mentinerea unor habitate ripariene diverse si productive.

-
238

Conferinta Internationala

"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Viata salbatica si habitate unice – un produs cheie al ZMR-urilor
sanatoase

De regula umiditatea mai mare este asociata cu o mai mare diversitate si abundenta a vietii.
Mai multe specii salbatice folosesc marginea delicata dintre uscat si apa. 90% din speciile
salbatice folosesc zonele ripariene pentru un anumit aspect al existentei lor in timpul ciclului
lor de viata. Intrucit zona ripariană este o trecere intre uscat si apa, ea sustine plantele si
animalele din ambele domenii. Speciile ripariene sunt acelea care necesită habitate ripariene
pentru o parte sau toate mijloacele lor de trai si ele includ broaste testoase, rate, vidre etc.
Numeroase amfibiene si reptile cum sunt broastele, testoasele si salamandrele isi petrec o
mare parte din timp in habitate terestre, insa au nevoie de zona acvatica adiacenta pentru
inmultire si depunerea oualor primavara. De remarcat printre pasari sunt vulturii, egretele si
bitlanii albastrii ce folosesc habitate acvatice pentru a se hrani dar au cuibul in arbori mari de
linga riuri si lacuri.

Pe cand multe specii asociate zonei riverane sunt adaptate conditiilor forestiere mature,
altele sunt adaptate habitatelor de arbusti sau padurilor tinere. Exemple din a doua categorie
sunt pasarile cintatoare galbene si cele cu aripi aurii.
Zonele cu vegetatie batrina sunt protejate la eroziune, dau ramasite lemnoase mari si
corespund consideratiilor estetice.
Cind se pune problema vegetatiei batrine in cadrul ZMR-urilor, acest considerent va avea
intiietate fata de altele in procesul de planificare administrativa a zonei. Fiecare unitate
manageriala forestiera este impartita in unitati mai mici numite compartimente pentru a
facilita un management mai bun al resurselor.
Informatia adunata cuprinde o gama larga de factori biologici, economici si sociali. Ea
include sanatatea, calitatea si cantitatea tipurilor de vegetatie, conditiile si nevoile habitatului
pestilor si vietii salbatice, folosul recreational, locuri arheologice, specii si habitate
amenintate, accesul rutier si feroviar, activitati petroliere, potentialul vietii salbatice, utilizarea
necorespunzatoare a paminturilor, zonele cu probleme de eroziune, precum si utilizarea
terenului in si in jurul compartimentelor.

Soluţii de redresare ecologică privind zonele ripariene

Vegetatia plantata si masurile ecotehnice pot fi folosite pentru a controla eroziunea malurilor
apelor curgatoare. Vegetatia plantata poate in mod concomitent controla eroziunea si servi
ca bun habitat pentru pesti si animale in sistemele riverane. Multe masuri din bioinginerie pot
fi instrumente utile pentru controlul eroziunii malurilor, insa uneori trebuie cuplate cu structuri
mecanice cum ar fi captusirile in situatii critice. Vegetatia, nu este un panaceu pentru
controlul eroziunii si trebuie considerata in lumina caracteristicilor specifice locale. Atunci
cind vegetatia este combinata cu materiale de constructie ieftine sau cu structuri ingineresti,
se vorbeste de metode bioingineresti sau ecotehnice. Cind se utilizeaza vegetatia plantata,
calitatile sale sunt adesea imbunatatite prin masuri bioingineresti. Acestea sunt deosebit de
pretioase pentru intarirea rapida si in timp util a plantelor astfel incit malurile sa fie stabile.

-
239

Conferinta Internationala

"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Figura 4-1 Lunkers

Figura 4-2 Lunkers

Lunkers( Little Underwater Neighborhood Keepers Encompassing Rheotactic Salmonids)
proiectat sa furnizeze umbra si protectie pentru pesti, in acelasi timp servind la stabilizarea
partii anterioare a malului unui rau. (Figura 4)
O alta structura rezistenta care poate stabiliza partea anterioara este o „captuseala a
malului cu grinda de acoperire” (Figura 5-(1-2). Aceasta este descrisa de serviciul forestier al
SUA (1985). Asemenea LUNKER-elor, se foloseste la protejarea malurilor instabile in partea
anterioara, concomitent furnizind a acoperire excelenta pentru pesti. (2) Zona de stropire –
aceasta zona trebuie plantata in principal cu trestii, papura, rogoz si alte plante semiacvatice.
Ea nu poate fi plantata prin insamintare deoarece este inundata in cea mai mare parte a
anului. Transplantarea in perioadele de apa mica constituie abordarea cea mai practica.
Aceasta zona, asa cum s-a mentionat mai sus, este zona cea mai solicitata si este supusa
spalarii de catre curent si valuri, bucati de gheata si resturi. Ea poate fi taiata la baza daca nu
se iau masuri preventive

-
240

Conferinta Internationala

"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Figura 5.

Captuseala a malului cu grinda de acoperire folosita la protectia malurilor instabile,
furnizind totodata o excelenta acoperire pentru pesti (prin amabilitatea serviciului forestier
american (US Forest Service -1985.). Bank Crib with Cover Log

Figura 6

Rulourile din fibra stabilizeaza malurile permitind cresterea vegetatiei de zona umeda.
Fibra de nuca de cocos acumuleaza sedimente si se biodegradeaza pe masura ce radacinile
plantelor se dezvolta devenind un sistem stabilizator (de la Bestmann-Green Systems).
(Figura 6)

Figura 7

Mici ramuri pot fi utilizate ca material de umplere dedesubtul si deasupra rolelor
geotextile. Toate speciile trebuie plantate cu spatii medii de aproximativ 0,5-1,0 m. Ramurile

-
241

Conferinta Internationala

"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

se aseaza in gauri sau santuri inguste astfel incit numai lastarii aerieni („aerial sprouts”) sa
fie deasupra solului (Figura 7)

Figura 8

Acoperirea cu iarba este o metoda prin care bucati mari de sol si iarba sau plante
erbacee sunt desprinse din straturile in care se afla si transplantate in locurile cu probleme.
Mici sectiuni (5-10 cm latime si 5-10 cm lungime) pot fi sapate si luate din locurile necultivate
sau crescute in sera. Ele sunt asezate la o anumita adincime in sol ce permite expunerea
partilor aeriene ale plantei(Figura 8)
In România sunt sectoare ale cursurilor de apa care pot constitui obiect al restaurarii unor
zone inundabile. Distrugerea zonelor inundabile este doar una din ameninţările la adresa
ecosistemului din zona carpato-dunăreană, pe lângă sistematizarea albiei fluviului,
privatizările şi retrocedările de terenuri din lunca Dunării, deversările de ape poluate, lipsa
sprijinului financiar şi tehnic, precum şi a unor politici privind dezvoltarea turismului şi a
zonelor rurale.

Până la sfârşitul secolului al XIX-lea, Dunărea a fost un fluviu cu o largă reţea de canale.
Numită adesea "Dunărea Albastră", ea îşi schimba adesea cursul şi avea o structură
dinamică şi în permanentă schimbare a văilor inundabile. De atunci, intervenţiile drastice
asupra sistemului natural al Dunării - pentru a îmbunătăţi protecţia împotriva inundaţiilor,
agricultura, producţia de energie electrică şi transportul fluvial - au dus la distrugerea a 80 la
sută din mlaştinile vitale, văile inundabile şi pădurile din lunca fluviului. Desecarea în scopuri
agricole a zonelor inundabile nu justifică investiţia, iar distrugerea lor are efecte
distrugătoare. Introducerea unor specii noi de pomi în pădurile din zonele inundabile sau
tăierea exagerată "în numele industriei" alterează funcţionarea ecosistemului. Mai mult, "a
construi oraşe şi sate în zonele inundabile înseamnă a sacrifica aceste aşezări în caz de
inundaţii".

Văile inundabile ale Dunării inferioare sunt arii de o biodiversitate deosebită, asigurând
conservarea biodiversităţii, purificarea apei, reducerea poluării, protecţie în faţa inundaţiilor,
dar şi potenţial economic pentru pescuit şi turism. În anul 2000, guvernele din România,
Bulgaria, Ucraina şi Republica Moldova au semnat o declaraţie comună privind restaurarea a
peste 220.000 de hectare de văi inundabile aflate de-a lungul Dunării inferioare, adică a unei
suprafeţe egale cu cea care lipseşte acum fluviului în zona lui inferioară, unde 220.000 de
hectare sunt acoperite de apă. îÎncepând din secolul al XIX-lea, ca urmare a schimbărilor
făcute de mâna omului, inclusiv în urma construirii de canaluri şi diguri, Dunărea a pierdut
15.000-20.000 de kilometri pătraţi de văi inundabile, în momentul de faţă fluviul mai având
mai puţin de 19 la sută din suprafeţele iniţiale de acest tip.

-
242

Conferinta Internationala

"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Pe Dunăre, în lungul sectorului km 175 – km 375, exista zone ripariene, zone umede si
inundabile care sunt si vor constitui obiecte ale restaurarii ecologice. Aceasta zona a Dunarii
este in mod traditional o resursa valoroasa pentru diversi beneficiari ai folosintelor fluviului
din vecinatatea Dunarii sau chiar mai indepartati, prin furnizarea de apa pentru irigatii,
asigurarea navigatiei, pescuit, agricultura in luncile fluviului, o sursa de nisip si pietris pentru
constructii, etc.

Proiecte de restaurare a zonelor inundabile in România din pacate sunt putine, dar sunt
proiecte hidrotehnice cum ar fi constructia pragului de la Bala, proiect care prevede lucrări in
scopul optimizării redistribuirii debitelor în vederea îmbunătăţirii circulaţiei pe Dunăre care nu
au impact major negativ asupra biodiversităţii. Trebuie facuta o corelatie intre proiectele
hidrotehnice si proiectele de restaurare o unor zone inundabile de pe raurile interioare.
Zone inundabile care trebuiesc restaurate sunt pe malul râului Târnava Mare în aval de
oraşul Sighisoara, pe valea Şaeşului (sector A. Ipătescu) datorită colmatării albiei înamonte
de barajul din Corneşti.

Bibliografie

Diaconu S.: Cursuri de apa – Amenajare, Impact, Reabilitare – Editura H*G*A, Bucuresti .1998
Despre implicatiile ecologice ale lucrarilor hidrotehnice de amenajare a cursurilor de apa. Rev. Hidrotehnica, Vol.
42., nr 6, 1997.
Constantin Parvu si Stoica Godeanu: Indrumator pentru cunoasterea naturii 1981
Constantin Parvu: Ecologie generala 2001
Razvan Voicu: Teza doctorat 2002
Bennett, P. S., M. R. Kunzmann, and R. R. Johnson. 1989. Relative nature of wetlands: riparian and vegetational
considerations. Pages 140-142 in D. L. Abell, technical coordinators. Proceedings of the California riparian
systems conference: protection, management, and restoration for the 1990's. U.S. Forest Service General
Technical Report PSW-110.
Brown, D. E., C. H. Lowe, and C. P. Pase. 1979. A digitized classification system for the biotic communities of
North America, with community (series) and association examples for the Southwest. Journal of Arizona-
Nevada Academy of Sci. Suppl. 1, 1-16.
Cowardin, L. M., V. Carter, F. C. Golet, and E. T. LaRoe. 1979. Classification of wetlands and deepwater habitats
of the United States. FWS/OBS-79/31. U.S. Fish and Wildlife Service, Washington, DC.
Delong, M. D., and M. A. Brusven. 1991. Classification and spatial mapping of riparian habitat with applications
toward management of streams impacted by nonpoint source pollution. Environmental Management 15:565-
71.

-
243

Conferinta Internationala

"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

OBSERVATII PRIVIND SOLUTII PENTRU SISTEMELE DE
ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE APE UZATE IN MEDIUL
RURAL CU REFERIRE LA JUDETUL DIMBOVITA

Beatrice Neagu

*Directia Apelor Buzau-Ialomita, betineagu@yahoo.com
Keywords: water demand; phased programmes; solution study

Inca din cele mai vechi timpuri, au existat asezari omenesti linga sursele de apa, avind in
vedere necesitatea asigurarii alimentarii cu apa si a evacuarii unei parti a reziduurilor
menajere si industriale in emisari. In prezent, volumul de apa captata si evacuata este in
continua crestere, proportional cu progresul economic si numarul populatiei. Consumurile de
apa in mediul urban sunt mai mari decit cele in mediul rural, deoarece unitatile de
gospodarire comunala livreaza apa pe linga populatie si agentilor economici. Sunt inca
orase, dar mai ales localitati in mediul rural care nu au statii de epurare si evacueaza direct
in sursa de suprafata sau subterana ape uzate menajere.
Directiva Consiliului 91/271/CEE prevede asigurarile pentru toate aglomerarile mai mici
de 10000 locuitori: sa fie colectate toate apele uzate si sa fie echipate cu statii de epurare la
nivel de epurare secundara. Directiva privind calitatea apei destinate consumului uman
prevede reabilitarea tehnologiilor de tratare, reabilitare retele de apa existente, schimbarea
instalatiilor exterioare.

Printre obiectivele specifice in domeniul apelor avute in vedere de autoritatile
administratiei publice locale si unitatile de gospodarie comunala, se numara: satisfacerea
cerintelor de apa ale populatiei, utilizarea eficienta a apei, imbunatatirea calitatii apei,
implicarea populatiei in managementul resurselor de apa. In vederea asigurarii cerintelor de
apa a populatiei si dotarii cu sisteme centralizate de canalizare ape uzate a localitatilor se
impun: evaluarea permanenta a resurselor de apa, introducerea instrumentelor financiare
adecvate, evaluarea impactului consumului de apa asupra mediului, alocarea fondurilor
financiare pentru intretinerea si exploatarea corespunzatoare a lucrarilor, realizarea lucrarilor
pentru captarea si epurarea apei, imbunatatirea infrastructurii pentru extinderea serviciilor de
aprovizionare cu apa. Programele de etapizare anexate autorizatiilor de gospodarirea apelor
ale unitatilor de gospodarire comunala cuprind masurile: intocmirea studiului de solutie
privind canalizarea si epurarea apelor uzate, intocmirea documentatiei necesare pentru
accesare fonduri in vederea realizarii lucrarilor cuprinse in studiul de solutie.
Pierderi mari de apa, consumuri exagerate, uzura fizica mare a instalatiilor, lipsa retelelor
de alimentare cu apa si canalizarea apei, lipsa statiilor de epurare, lipsa aparatelor de
masura a aparatelor de masura a debitelor de apa captate si evacuate, gradul de recirculare
al apei scazut, putine racordari la sistemele de alimentare cu apa si canalizare sunt citeva
din problemele actuale ale domeniului apei.
O analiza SWOT a serviciului de asigurarea cerintei de apa si epurarii apelor uzate se

prezinta astfel:
-puncte tari: participarea cetatenilor la indeplinirea proiectelor in domeniul apei; unirea
fortelor municipalitatii si serviciului public pentru rezolvarea problemelor legate de sistemele
de alimentare, canalizare si epurarea apei; existenta studiilor de solutie privind lucrarile ce
urmeaza a fi executate; existenta unor acte normative care permit urgentarea lucrarilor ;
sustinere politica din partea autoritatilor centrale si din partea Uniunii Europene.

-
244

Conferinta Internationala

"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

-puncte slabe: lipsa resurse financiare, tehnice si umane pe plan local, in cadrul serviciilor
publice; nu exista harti digitale ale conductelor; legislatie stufoasa;
-oportunitati: legislatia nationala sprijina investitiile pentru sistemele de alimentare si
canalizare a apelor; monitorizare mai buna a calitatii serviciilor oferite; obtinerea finantarilor
din fonduri structurale; exista colaborare buna cu firme externe de consultanta;nivel crescut
de cooperare din partea ministerelor; imbunatatirea imaginii institutiilor publice si prestatorilor
de serviciu de utilitate publica.
-amenintari: modificari frecvente ale legislatiei in domeniu; diferentieri privind calitatea
serviciilor in mediul rural si urban; resurse financiare reduse pentru dotare tehnica
necesara;intirzieri in executia lucrarilor.
Referitor la directivele europene sus-mentionate, pentru judetul Dimbovita s-au obtinut
perioade de tranzitie 2018 si respectiv 2015. Pentru localitati cu pina la 10000 locuitori,
pentru asigurarea cerintelor de apa exista 2 proiecte pentru lucrari de investitii in promovare
si 4 proiecte in executie. Pentru lucrarile privind canalizarea si epurarea apelor uzate si a
capacitatilor acestora puse in functiune, exista 8 proiecte pentru lucrari de investitii in
promovare si 4 proiecte in executie. In prezent, exista 613 km de canalizare apa care
constituie 6,3% fata de lungimea necesara conform Documentului de Pozitie. Daca in 2008
gradul de racordare la sistemul de canalizare si epurarea apei este 2,8 %, in 2018 va fi de
100%.

In judetul Dimbovita, pentru realizarea sistemelor de alimentare cu apa a localitatilor cu
mai putin de 10000 locuitori, solutiile adoptate sunt de prelevare apa din sursa subterana,
drenuri sau retea oraseneasca a mun. Tirgoviste sau oras Pucioasa. Forajele sunt echipate
cu pompe submersibile LOWARA, OZ 615/18, ROVATTI, SP8A-10 cu debite de ~9 mc/h.
Dupa clorinare prin statii de clorinare, apa este transportata prin conducte de aductiune catre
cismele stradale si hidranti supraterani de incendiu.
Pentru o localitate cu aproximativ 5000 locuitori din judetul Dimbovita, statia de epurare
are capacitatea proiectata Q uzat orar max = 9,02 l/s, iar limitele de incadrare cu poluanti ai
apelor evacuate in resursele de apa conf. NTPA 001 si a incadrarii apelor menajere conf.
Normativ P 28 / 1984, gradul de epurare necesar al suspensiilor este de 80, 7 % , iar din
punct de vedere al CBO 5 este de 91,8 %. Statia de epurare realizata are 2 trepte :
-treapta mecanica compusa din caminul de repartitie ; camera gratarelor echipata cu
gratare; statia de pompare ape uzate; camera site si statie filtre saci.
-treapta biologica compusa din statie suflante; reactor biologic; platforma de depozitare

namol.

Caminul de repartitie distribuie apa in camera cu 2 gratare. Statia de pompare ape uzate
este echipata cu 2 electropompe submersibile tip PUMPEX K 100 cu Qp= 36mc/h min. si
un mixer submersibil avand P = 1,5 kw. Camera sitelor este o constructie in care sunt
amplasate statia de filtre saci, statia de suflante, gospodaria de reactivi, laboratorul de
analize fizico-chimice si separatorul automat cu perii. Acesta este tip sita rotativa automata
EUR-DSS 100-WEDGEWIRE si descarca materiile separate intr-un container, apa fiind
evacuata in reactorul biologic. Statia filtre saci este alcatuita din doua containere tip
DRAIMAD- TEKNOBAR din seria 3 BM. Namolul din bazinul biologic este pompat prin
intermediul unei pompe de namol SPN la statia de filtre saci unde este supus procesului de
deshidratare. Statia suflante este dotata cu 2 electrosuflante MEB si asigura cantitatea de
aer in procesul de aerare. Gospodaria reactivi cuprinde echipamente necesare dezinfectiei
apei uzate tratate in bazinul biologic.Injectia cu clor se face prin doua aparate de clorinare.
Din reactorul biologic, apa uzata este trimisa in bazinul de amestec. Namolul activ in exces
este trimis la statia filtre saci unde va fi supus procesului de deshidratare.

-
245

Conferinta Internationala

"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

In bazinul de amestec si contact se realizeaza dezinfectia cu solutie de clor a apelor
tratate in reactorul biologic. Pe platforma de depozitare namol 8,0 m x 4,0 m din beton armat
monolit, unde sunt depozitati sacii cu namol de la filtre, are loc etapa finala a procesului de
deshdratare. Apa de namol rezultata se recircula catre bazinul de amestec , unde
impreuna cu apa uzata tratata de la reactorul biologic va fi supusa dezinfectiei.
Statia de epurare mecano – biologica, pentru o localitate cu 8000 locuitori din judetul
Dimbovita, are capacitatea proiectata Q uzat orar max = 23,5 l/s, iar limitele de incadrare cu
poluanti ai apelor evacuate in resursele de apa conf. NTPA 001 din HG 188/ 2002 cu
modificarile si completarile ulterioare. Statia de epurare realizata are 2 trepte: treapta
mecanica si treapta biologica si e compusa din urmatoarele unitati prin care se realizeaza
fluxul tehnologic: bazinul de egalizare, omogenizare si pompare tip cheson; cos gratar cu V =
35 l; 2 pompe submersibile ITT Flygt ( CP 3068 ); mixer submersibil Flygt ( SR 4610 );
debitmetre electromagnetice MAGFLO cu senzori tip Mag si convertoare de semnal tip
MAG; contor tip Woltman ; bloc de epurare mecanica tip RESETILOVS-suprateran ,alcatuit
din sita metalica, presa hidrauluica, container material solid, desnisipator, unitate
deshidratare nisip cu compresor si robinet; bloc cu tancuri de epurare biologica tip
RESETILOVS BT 500 MSA 1 N+P cu Q = 500 mc/h alcatuit din magnetizator, camera de
coagulare, tanc de sedimente, tanc de mineralizare, tanc de hidroliza- fermentare, tanc de
biooxidare, tanc de mineralizare trofica, compresor submersibil; rezervor si dozator
coagulant cu V = 2,5mc; unitate de dezinfectie tip RESETILOV CO/N2-UV-300 dotata cu
lampi de ultraviolete; bazin de colectare si pompare namol tip cheson; unitatea de
deshidratare cu saci filtru tip RESETILOV CO/CADS-72-6 BAG alcatuita din bloc
deshidratare, unitate de preparare floculant dozator si mixer; platforma de containere
prevazuta cu gratar pentru colectarea apei de ploaie si a apei scurse din containere si saci.
Namolul colectat in saci filtranti in unitatea de deshidratare sunt depozitati temporar pe
platforma betonata de containere. De aici este ridicat de unitate specializata in vederea
valorificarii ca ingrasamant agricol.
Operatorii statiilor de epurare trebuie sa tina evidenta apelor uzate epurate evacuate in
cursurile de apa si a calitatii acestora prin efectuarea analizelor fizico-chimice pentru
stabilirea indicatorilor de calitate si sa ia masuri pentru incadrarea acestora in limitele
maxime admise in autorizatiile de gospodarirea apelor. In general, pentru o unitate de
gospodarie comunala, indicatorii de calitate ai apelor uzate ce se recomanda a fi monitorizati
prin analize fizico-chimice sunt: pH, CCO-Cr, CBO5, materii in suspensie, substante
extractibile cu solventi organici, reziduu filtrat la 105°C, cianuri totale, fosfor total, sulfati,
sulfiti, detergenti sintetici, produse petroliere, azot amoniacal, fenoli, plumb, cadmiu, crom
total, crom hexavalent, cupru, nichel, zinc, mangan total, clor rezidual liber.
Avind in vedere ca in viitor ne vom putea confrunta cu lipsa apei si ca deversarile de ape
uzate neepurate sau insuficient epurate schimba categoria de calitate a cursurilor de apa, se
pot desprinde urmatoarele concluzii generale referitoare la tema lucrarii:
-eficienta folosirii apei trebuie sa constituie pentru toti cetatenii un obiectiv primordial
-in continuare, atentia trebuie focalizata pe gasirea unor solutii pentru minimizarea
pierderilor de apa si epurarea si tratarea apei sa se faca la costuri reduse
-se considera necesar a se imbunatati infrastructura furnizarii si calitatii apei, finalizarea
lucrarilor de constructie sau retehnologizare a statiilor de epurare ducind la reducerea
cantitatilor de poluanti evacuati in resursele de apa
-importanta este privatizarea in sectorul apei, avind in vedere ca fondurile bugetelor
locale, guvernamentale sunt insuficiente pentru asigurarea serviciilor de livrare si epurare a
apei si avind in vedere ca nr. proiectelor pentru apa este in crestere (mai ales a construirii
km de retele de alimentare cu apa si canalizare) si se doreste realizarea acestor investitii la
costuri mici

-
246

Conferinta Internationala

"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->