P. 1
Solutii-Pentru-Sisteme-de-Alimentare-Cu-Apa-Si-Canalizare-in-localitatile-Pana-La-10000-Locuitori

Solutii-Pentru-Sisteme-de-Alimentare-Cu-Apa-Si-Canalizare-in-localitatile-Pana-La-10000-Locuitori

|Views: 5,737|Likes:
Published by fosenet
www.fose-septice.net
www.fose-septice.net

More info:

Categories:Types, Research
Published by: fosenet on Feb 03, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/18/2013

pdf

text

original

Sections

-

CONFERINŢA
INTERNA
ŢIONALĂ

"Soluţii pentru sisteme de
alimentare cu ap
ă şi canalizare
în localit
ăţi până la 10.000
locuitori"

Bucureşti
2008

-

Comitetul Ştiinţific Internaţional:

- Prof.univ dr.ing. Marin SANDU – UTC Bucureşti
- Prof.univ dr.ing. Anton ANTON – UTC Bucureşti
- Prof.univ dr.ing. Ioan BICA – UTC Bucureşti
- Prof.univ dr.ing. Ioan MIREL – UT Timişoara
- Prof.univ.dr.ing. Winfried SCHMIDT – Univ. of Applied Sciences Gelshnkirchen
- Prof.univ dr.ing. Vladimir ROJANSCHI – UE Bucureşti
- Dr. Chim. Margareta NICOLAU – INCD ECOIND Bucureşti
- Conf.dr.ing. Sergiu CALOS – UT a Moldovei, Chişinău

Comitetul de Organizare:

- Dr. Ec. Vasile CIOMOŞ – Preşedinte ARA
- Ing. Marius POSTELNICESCU – ANAR
- Ing. Gheorghe CONSTANTIN – MMDD
- Ing. Aureliu DUMITRESCU – MIRA
- Ing. Eugenia DEMETRESCU – CTS-ARA
- Ing. Ştefan-Gabriel DUDUMAN – CTS-ARA

Editura EstFalia este acreditata CNCSIS la pozitia 294.

ISBN 978-973-7681-37-9

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a României

SOLUTII PENTRU SISTEME DE ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE IN LOCALITATI PANA LA 10000
LOCUITORI. CONFERINTA INTERNATIONALA (1; 2008; Bucuresti)

Conferinta internationala: “Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitatile pana la
10.000 locuitori”: 19-20 iunie, Bucuresti / org. de ARA – Asociatia Romana a Apei; coord.: Vasile Ciomoş, Eugenia
Demetrescu, Stefan Gabriel Duduman. – Bucuresti: Estfalia, 2008
Bibliogr.
ISBN 978 – 973 – 7681 – 37 – 9

I.

Ciomoş, Vasile (coor.)

II.

Demetrescu, Eugenia (coord.)

III.

Duduman, Stefan (coord)

IV.

Asociatia Romana a Apei (Bucuresti)

628.1 (498)

- 1 -

Conferinta Internationala

"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

CUPRINS

Sectiunea 1 – Sisteme de Alimentare cu Apa

Necesitate obiectiva a construcţiilor hidroedilitare pentru asigurarea confortului
ambiental în colectivităţile din mediul rural..........................................................................5

I. Mirel, C.Florescu, C.E.Podoleanu,C. Staniloiu,

Tehnologii neconvenţionale cu membrane de microfiltrare şi ultrafiltrare în
potabilizarea apei - studiu pe staţie pilot............................................................................14

A. Păcală, I. Vlaicu, B. Radu, C. Bogatu, C. Cosma, F. Manea, C. Danielescu, I. Lupşa

Tratarea apelor subterane cu continut de amoniu si hidrogen sulfurat..............................24

E.Vulpasu, M.Sandu, G. Racoviteanu

Îmbunatatirea calitatii apei cu continut ridicat de nitrati in sistemele de alimentare cu
apa din mediul rural din jud. Constanta.............................................................................32

N. Pitu

Studiu de soluţii privind alimentarea cu apă în sistem centralizat a 12 comune din
judeţul Iaşi..........................................................................................................................45

E. Cotorobai

Poster:

Consideratii privind aplicarea unor filiere unitare de tratare a surselor subterane cu
continut ridicat de azotati...................................................................................................56

C. Cosma, M. Nicolau, C. Dumitrescu, C. Bumbac, M. Stefanescu

Metode de caracterizare a apelor de suprafata si subterane............................................63

M. Cohl

Sectiunea 2 – Sisteme de Canalizare si Epurare a Apelor Uzate

Soluţii pentru epurarea apelor uzate prin mijloace „locale”, pentru comunităţi de
până la 10.000 locuitori......................................................................................................77

C.A.L. Negulescu, Nicoleta Scarlat, Mihaela-Dora Roşu

Dimensionarea sistemelor de canalizare functionand sub presiune; pomparea apei
uzate de la producator direct in colector............................................................................82

Al. Manescu

Elemente tehnico-economice privind adoptarea solutiilor de epurare pentru localitati
dispersate pe arii mari. Studiu de caz in judetul Giurgiu....................................................89

E. Dinet, Raluca Racoviteanu, G. Racoviteanu

Sisteme de epurare compacte cu aerare continua destinate comunitatilor foarte mici
sau izolate........................................................................................................................103

G. Racoviteanu

Eficienta tehnologiei resetilovs in epurarea apelor uzate................................................115

Angela Calin

Ecodisk®.........................................................................................................................127

M.Selo, N. Schmitt

Soluţii economice de evacuare a apelor uzate, prin interfaţa IT între sistemul de
canalizare sub presiune şi staţia de epurare SBR - pentru localităţi de până la
10.000 de locuitori...........................................................................................................131

Ctin. Toma, Th. Gruenig, M Frigger

Modelarea reţelei de canalizare unificate a municipiului Târgu Mureş pe baza
datelor de măsurare reale................................................................................................141

Z. Natchev

- 2 -

Conferinta Internationala

"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Reabilitare statia de epurare Poarta Alba independenta energetic.................................146

A. Presura

Poster:

Poluarea surselor de apa si monitorizarea calitatii acestora...........................................152

M. Cohl

Monitorizarea parametrilor tehnologici de epurare biologica, in statia de epurare a
apelor uzate din oraşul Hârlău.........................................................................................164

G. Dimitriu, I. Redinciuc, O. Trofin

Simulating of secondary clarifiers in the activated sludge process..................................168

C. Gavrila, I. Gruia, E. Dinet

Sectiunea 3 – Managementul sistemelor de alimentare cu apa si canalizare

Managementul integrat in sistemele de apa in localitatile mici si mijlocii.........................177

V. Rojanschi, Fl. Grigore, St. Duduman

Îmbunătăţirea performanţelor de mediu pentru sisteme de alimentare cu apă şi
canalizare în localităţi mici şi mijlocii................................................................................183

Daniela Simona Moldovan

Application of water safety principles included in drinking water management plans
for rural communities.......................................................................................................191

A. S. Dobre

Sistem informatizat pentru comanda automata si monitorizarea statiilor si retelelor
de alimentere cu apa potabila a localitatilor.....................................................................197

D. Staicu,S. Sorin, G. Sebastian

Network modelling solution for water supply using GIS concepts...................................202

Al. Aldea, Mihaela Aldea

Using benchmarking in the UK water industry to support efficiency improvements........209

D. Druett, D.Dimitriu, T.Povall

Soluţii privind sistemele de alimentare cu apa şi canalizare în mediul rural....................219

Al. Mănescu, V. Goldenberg-Vaida, V. Ciomos

Poster:

Abordarea integrată calitate-mediu a procesului de întreţinere şi reparaţii reţele de
transport şi distribuţie apă pentru sisteme de alimentare cu apă şi canalizare în
localităţi până la 10000 locuitori.......................................................................................225

Daniela Simona Moldovan

Studii si cercetari privind restaurarea unor zone inundabile de pe raurile interioare.
integrarea ecosistemelor ripariene în managementul integrat al bazinelor
hidrografice......................................................................................................................233

R. Voicu

Observatii privind solutii pentru sistemele de alimentare cu apa si canalizare ape
uzate in mediul rural cu referire la judetul dimbovita.......................................................243

Beatrice Neagu

- 3 -

Conferinta Internationala

"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Secţiunea 1

SISTEME DE ALIMENTARE CU APĂ

- 4 -

Conferinta Internationala

"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

- 5 -

Conferinta Internationala

"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

NECESITATE OBIECTIVA A CONSTRUCŢIILOR HIDROEDILITARE
PENTRU ASIGURAREA CONFORTULUI AMBIENTAL ÎN
COLECTIVIT
ĂŢILE DIN MEDIUL RURAL

Mirel, I.*, Florescu, C.*, Podoleanu, C.E.*, Staniloiu, C.*,

*Universitatea „Politehnica” din Timişoara

REZUMAT

În cadrul lucrării se subliniază importanţa economică, socială şi ecologică a construcţiilor
hidroedilitare pentru asigurarea confortului ambiental în cadrul colectivităţilor din mediul
rural. Construcţiile hidroedilitare sunt ansambluri de construcţii şi instalaţii prin care se
asigură alimentarea cu apă potabilă şi canalizarea apelor uzate din activităţile diferitelor
categorii de consumatori. În mediul rural, toate aceste categorii de construcţii şi instalaţii
trebuie să asigure confortul ambiental în spaţiile de locuit precum şi să prevină poluarea
mediului înconjurător, prin modul de colectare şi de epurare a apelor uzate menajere
înainte ca acestea să fie vărsate în emisarii naturali.
Sistemele hidroedilitare concepute pentru mediul rural trebuie să fie simple, robuste şi
uşor de exploatat, astfel încât impactul economic, social şi ecologic asupra fiinţelor umane
să fie cât mai redus. Schemele şi sistemele tehnologice propuse în cadrul lucrării se
referă la implementarea de soluţii moderne/avansate, atât pentru lucrările de alimentare
cu apă cât şi pentru cele care privesc colectarea şi epurarea apelor uzate din localităţile
rurale.

1. Consideraţii de ordin general

Lucrările hidroedilitare din mediul rural, în cadrul conceptului de dezvoltare durabilă,
sunt ansambluri de construcţii şi instalaţii prin care se asigură apa potabilă, colectarea şi
epurarea apelor uzate menajere, în vederea asigurării confortului ambiental, igiena şi
starea de sănătate a populaţiei, un mediu curat şi sănătos atât pentru generaţiile actuale
cât şi pentru cele viitoare. [3], [8].
Sistemele hidroedilitare concepute pentru locuitorii din zonele rurale trebuie să fie cât
mai simple, eficiente, robuste şi uşor de exploatat, astfel încât impactul social, economic
şi ecologic asupra fiinţelor umane să fie cât mai mic şi dacă se poate pozitiv.[1], [2], [4],
[5].

În viziunea conceptului de dezvoltare durabilă lucrările de canalizare, pentru
colectarea şi epurarea apelor uzate menajere trebuie să se deruleze în paralel cu cele de
alimentare cu apă sau chiar să le devanseze pe acestea.
Localităţile rurale care dispun numai de instalaţii de alimentare cu apă potabilă
trebuiesc susţinute pentru accesarea fondurilor necesare de promovare şi a lucrărilor de
canalizare, fără de care confortul ambiental în aceste colectivităţi şi mai ales mediul
înconjurător, vor avea foarte mult de suferit. [3], [8], [13].
Aceste categorii de lucrări sunt de importanţă majoră pentru existenţa şi dezvoltarea
fiecărei colectivităţi indiferent de mărimea sa sau de locaţia în care se regăseşte.

- 6 -

Conferinta Internationala

"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

În România, sunt în prezent peste 15000 localităţi rurale care nu dispun de instalaţii
hidroedilitare complete, motiv pentru care sunt necesare proiecte cu soluţii tehnologice
moderne, specifice fiecărei localităţi, funcţie de mărimea acestora, zona geografică şi
poziţia faţă de resursele de apă disponibile şi de vecinătăţile cu localităţile urbane dotate
cu sisteme centralizate de alimentare cu apă.

2. Sisteme de alimentare cu apă în mediul rural

Sistemele de alimentare cu apă din mediul rural se stabilesc în funcţie de tipul şi de
mărimea localităţilor, de relieful terenului, mărimea şi calitatea sursei de apă, distanţele
între localităţi şi de vecinătatea acestora cu centrele orăşeneşti şi comunale dotate cu
sisteme centralizate de alimentare cu apă şi canalizare [1], [2], [3], [9].
Sistemele zonale şi cele microzonale se caracterizează printr-o mare extindere a
reţelelor de conducte, alimentarea lor făcându-se gravitaţional sau prin pompare, dintr-
una sau mai multe surse, prevăzute cu rezervoare subterane sau cu castele de apă la
fiecare localitate sau pe grupuri de localităţi.
Sursele de apă ale acestor sisteme pot fi apele subterane captate prin puţuri sau
drenuri, izvoarele, pâraiele, râurile sau lacurile de acumulare artificiale [3].
La sistemele locale / individuale de alimentare cu apă necesarul de apă se asigură, de
regulă, din izvoare sau din puţurile săpate, nefiind necesare construcţii pentru tratarea
apei sau staţii de pompare de treapta II-a, apa de la sursă fiind distribuită consumatorilor
pe cale gravitaţională sau prin pompare.
Localităţile rurale situate în vecinătatea oraşelor sau a comunelor dotate cu sisteme
hidroedilitare centralizate, se pot racorda direct la reţelele de apă ale acestora.
Această soluţie a devenit astăzi posibilă, deoarece în majoritatea oraşelor consumurile
specifice de apă au scăzut, după anul 1990, de la 400 - 500 l/om*zi la 80 - 150 l/om*zi,
existând, astfel, rezerve suficiente pentru asigurarea necesarului de apă şi pentru multe
din localităţile limitrofe (ex. Timişoara, Arad, Deva, Oradea, Cluj-Napoca etc.) [3], [4], [12].
Sistemele zonale şi micro-zonale de alimentare cu apă, folosesc tehnologii de tratare
în funcţie de mărimea şi de calitate sursei de apă.
În figura 1 se prezintă o tehnologie de tratare a apei de râu fără clorinare, prin care
apa, după tratarea chimică, este limpezită prin decantoare suspensionale pulsatoare,
dezinfectată cu ozon, după care apa filtrată prin masele de nisip şi de cărbune activ este
infiltrată în subteran prin bazine sau puţuri de infiltrare, cu scopul de a se asigura
renaturarea sursei captate.

- 7 -

Conferinta Internationala

"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Figura 1. Schema de tratare fără clorinare

În figura 2 se prezintă schema unei staţii de tratare în care tehnologia de limpezire se
finalizează printr-o filtrare lentă cu scopul de a reţine, în membrana biologică, bacteriile şi
microorganismele patogene şi nepatogene din apă.
Aceste tehnologii se pot utiliza numai în cazul în care reţelele de distribuţie sunt de
foarte bună calitate, pentru a se putea evita riscul unor poluări accidentale [1], [2], [6],
[15].

Figura 2. Schema de tratare cu filtre lente

Sistemele locale de alimentare cu apă care utilizează surse de suprafaţă, pot utiliza
tehnologia de tratare redată în figura 3.
Această tehnologie utilizează pentru prelimpezire un filtru rapid închis fără vane cu
funcţionarea automatizată hidraulic, un filtru lent, un rezervor de acumulare şi o staţie de
pompare pentru distribuţia apei la consumatori [3], [4].

- 8 -

Conferinta Internationala

"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Figura 3. Staţie de tratare apă de suprafaţă
1 - apă de suprafaţă; 2 - rezervor nivel constant; 3 - conductă de legătură; 4 – rezervor de trecere; 5 –
conductă alimentare filtru; 6 – filtre rapide fără vane automatizate hidraulic; 7 – cămin de vane; 8 – filtre lente;
9 – golire vane rezervor; 10 – rezervor apă filtrată; 11 –casa pompelor; 12 – pompe distribuţie; 13 - rezervor
apă de spălare;14 – canal de evacuare apă de spălare.

Apa de la rezervorul 2 este adusă gravitaţional sau prin pompare la filtrul rapid fără
vane (6) unde sunt reţinute suspensiile grosiere, după care este trecută apoi prin filtrul
lent (8), pentru desăvârşirea procesului de limpezire şi în continuare la rezervorul de apă
filtrată.

Membrana biologică care se formează la suprafaţa filtrului lent reţine bacteriile
patogene şi nepatogene, nefiind deci necesară o dezinfecţie ulterioară a apei.
Pentru siguranţa şi securitatea consumatorilor se recomandă totuşi administrarea unei
doze minime de clor sau de hipoclorit de sodiu de 0,50 mg/dm3.
Instalaţia, astfel concepută este relativ simplă şi uşor de exploatat, asigurând debite
cuprinse între 0,50 şi 6,00 l/s.

- 9 -

Conferinta Internationala

"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

În tabelul 1 sunt redate dimensiunile geometrice pentru filtrele rapide şi cele lente.

Tabelul 1

Q

Filtre rapide

Filtre lente

l/s

m3

/h

m3

/zi

St
m2

D
mm

Hi
m

St
m2

Sl
m2

l
m

b
m

Hi
m

0,5

1,8

43,2 0,36

600

4,0

10

5

2,5

2x2

2,3

1,0

3,6

86,4 0,72

1000

4,0

20

10

5

2x2

2,3

2,0

7,2

172,8 1,44

1200

4,0

40

20

5

2x4

2,3

3,0 10,8 259,2 2,20

1600

4,0

60

30

6

2x5

2,3

4,0 14,4 345,6 2,88 2x1600

4,0

80

40

8

2x5

2,3

5,0 18,0 432,0 3,60 2x1600

4,0

100

50

10

2x5

2,3

6,0 21,6 518,4 4,30 2x1600

4,0

120

60

10

2x6

2,3

În cazul captării apelor subterane cu conţinut ridicat de fier, deferizarea apei se poate
realiza prin intermediul instalaţiei redată în figura 1. Instalaţia se compune dintr-un
rezervor metalic împărţit pe verticală în două compartimente. În apa brută din conducta 1,
se injectează, aerul comprimat 2. Amestecul apei brute cu aerul comprimat se realizează
în toba de aerare 3, de unde apoi trece în compartimentul superior al instalaţiei, unde
străbate masa de contact C de jos în sus, după care prin tubul central trece în
compartimentul inferior unde se află filtrul rapid echipat cu nisip cuarţos. Apa deferizată
iese prin conducta 4. Instalaţia hidraulică este completată cu conductele de apă pentru
spălare 5, 6, evacuare 7, golire 8, supapă pentru evacuarea aerului în exces 9 şi dintr-o
gură de vizitare 10 [10].

Figura 4. Instalaţie de deferizare sub presiune

Filtrele de contact, cu strat unic de 2-3 m grosime având granulele materialului de 5 –
10 mm se dimensionează la viteze de 3 – 5 m/h, iar filtrele sub presiune cu strat unic de
1,2 – 1,5 m grosime cu granulaţia materialului de 0,3 – 3 mm, se dimensionează la o
viteză de 10 – 15 m/h.

- 10 -

Conferinta Internationala

"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Cantitatea de aer comprimat ce trebuie introdusă în deferizatoarele care funcţionează
sub presiune se consideră de 10 - 50 % din debitul apei de deferizat, în raport cu
cantitatea de fier conţinută în apa brută.
În cazul captărilor de ape subterane cu conţinut ridicat de fier şi mangan, instalaţia de
deferizare - demanganizare, redată în figura 5, utilizează dubla filtrare. Apa brută,
împreună cu aerul comprimat, după ce se face amestecul în toba de aerare/amestecător
de apă aer este trecută prin filtrul F1 pentru deferizare. Apa deferizată, după tratarea cu
permanganat de potasiu, este trecută prin filtrul F2 pentru realizarea procesului de
demanganizare.

Figura 5. Instalaţie de deferizare – demanganizare cu dublă filtrare

Efectul produs de dubla filtrare, cu viteze de 8 m/h în prima treaptă şi cu viteze de 4
m/h în treapta a doua, echivalează cu o viteză de circa 1 m/h.[10]
Adoptarea schemei de deferizare – demanganizare cu dublă filtrare necesită volume
mici pentru lucrările de construcţii şi deci cheltuieli de investiţie şi exploatare reduse.

3. Sisteme de canalizare în mediul rural

Sistemele de canalizare din mediul rural au rolul de a colecta, transporta, epura şi evacua
apele uzate de la localităţile şi locuitorii acestor zone. Sistemele de canalizare pot fi
microzonale, locale sau individuale.
Sistemele locale şi microzonale colectează, pe cale gravitaţională sau prin pompare,
apele uzate menajere de la una sau mai multe localităţi rurale, apele uzate fiind conduse
la o staţie de epurare orăşenească sau comunală, concepută după tehnologii moderne.
Localităţile rurale care se dezvoltă în zone de şes, cu pante ale terenului mici şi foarte
mici şi la care lungimile conductelor nu depăşesc 3 - 5 km se, pot utiliza sistemele
vacuumate de canalizare. Aceste sisteme au avantajul că folosesc, pentru colectarea
apei, conducte flexibile cu diametre mici (80 – 200 mm), care urmăresc linia terenului sub
adâncimea de îngheţ.

În figura 6 se prezintă schema unui sistem vacuumat de canalizare pentru o localitate
rurală situată într-o zonă de şes cu pante foarte mici ale terenului.
Apele uzate provenite de la 1, 2 sau 3 case de locuit (1) sunt colectate la un cămin de
racord (2), prevăzut cu un sistem de automatizare, de unde cu ajutorul staţiei de vacuum

- 11 -

Conferinta Internationala

"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

(3) apele uzate sunt conduse la o staţie de epurare de tip compact sau sunt transportate
pe cale gravitaţională la o staţie de epurare comunală sau orăşenească aflată în
vecinătatea localităţii rurale.
Staţia de epurare compactă poate deservi chiar mai multe localităţi aflate în imediata

vecinătate [1], [3], [20].

Figura 6. Sistem vacuumat de canalizare

În cazul sistemelor clasice de canalizare (Figura 7) apele uzate menajere 1 sunt
conduse la o staţie de epurare compactă, prevăzută cu o treaptă mecanică 2 echipată cu
grătar, deznisipator şi separator de grăsimi şi apoi de o treaptă biologică constituită dintr-
un bazin de activare 3 şi dintr-un decantor secundar 4 Apele epurate sunt evacuate direct
prin canalul 5 în emisarul 6. Nămolul din decantorul secundar 4 este preluat de conducta
7 şi stocat în bazine de stocare şi de concentrare a nămolului 8, după care este utilizat ca
fertilizant pentru culturile agricole 9, [3], [4].

1

9

7

8

2

3

4

5

6

Figura 7. Staţie compactă de epurare

Staţiile compacte de epurare concepute şi echipate corespunzător sunt în măsură să
respecte cerinţele legislaţiei în vigoare privind protecţia consumatorilor de apă cât şi pe
cele ale mediului înconjurător [7], [14], [16], [17], [18], [19].

Vacuum Pipe

Interface
Valve Unit

Vacuu
m

2

1

3

- 12 -

Conferinta Internationala

"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

În cadrul tehnologiilor de epurare avansate, rolul decantorului secundar este preluat
de membranele filtrante cu scopul de a sporii eficienţa epurării şi de protejare a emisarilor.
Pentru clădirile izolate din zonele rurale se recomandă tehnologia de epurare
avansată redată în figura 8. Filtrul de nisip asigură finisarea procesului de epurate,
respectându-se prin aceasta legislaţia de mediu românească şi europeană [13], [14], [16],
[20].

I

III

2

5

8

9

10

6

11

7

I

III

II

1

45

6

11

3

7

Figura 8. Staţie de epurare de tip gospodăresc
1- apă uzată, 2- fosă septică compartimentată, 3- insuflare aer, 4- evacuare apă uzată, 5- pompă apă uzată,
6- filtru de nisip, 7- sistem de distribuţie, 8- dren, 9- pat filtrant, 10- sistem de etanşare, 11- cămin colector

În cazul gospodăriilor individuale izolate cu animale şi păsări, se recomandă ca apele
uzate menajere să se colecteze împreună cu dejecţiile animaliere într-un digestor cu
fermentare metanică, redat în figura 9, cu scopul de a se valorifica atât potenţialul
energetic al maselor organice sub formă de biogaz iar nămolul fermentat ca îngrăşământ
pentru culturile agricole, deoarece acesta are în conţinutul său cantităţi importante de
nutrienţi organici naturali (N, P, K).
Digestorul cilindric este prevăzut cu o cameră hidraulică, se poate realiza cu capacităţi
de 5 la 25 m3 în funcţie de cantitatea de material organic obţinut în cadrul gospodăriei,
dar şi de cantităţile de biogaz necesare utilizate pentru preparatul hranei, încălzitul
spaţiilor de locuit, iluminat casnic etc.

- 13 -

Conferinta Internationala

"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Figura 9. Digestorul cilindric cu cameră hidraulică de capacitate 5 – 25 m3
1-digestor; 2-cameră de alimentare; 3-cameră hidraulică; 4-capac de închidere

4. Concluzii

Lucrările hidroedilitare din mediul rural sunt construcţii şi instalaţii indispensabile
pentru asigurarea confortului ambiental în spaţiile de locuit dar şi pentru prevenirea
poluării mediului înconjurător.
Schemele tehnologice propuse în cadrul lucrării sunt doar câteva din alternativele care
se pot utiliza în zonele rurale pentru alimentarea cu apă potabilă şi canalizarea apelor
uzate menajere.

În acest cadru general, lucrările de canalizare trebuie să se deruleze în paralel cu
lucrările de alimentare cu apă sau chiar să le devanseze pe acestea.

5. Bibliografie

Kainz. H., Kauch, P., Renner, H., Siedlungswasserbau und Abfallwirtschaft, Manz Verlag Schulbuch, Wien,

2002.

Mănescu, A., Sandu, M., Ianculescu, O., Alimentări cu apă. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1994.
Mirel, I., Florescu, C., Stăniloiu, C., Podoleanu, C., E., Consideraţii privind realizarea lucrărilor hidroedilitare în
mediul rural, Conferinţă Tehnico-Ştiinţifică Internaţională „Probleme actuale ale urbanismului şi
amenajării teritoriului” 31 septembrie - 1 octombrie 2004 Chişinău, Republica Moldova.
Mirel, I., Carabeţ, A., Consideraţii cu privire la tratarea apei de suprafaţă pentru consumatorii din mediul rural,
Simpozionul „Instalaţii pentru construcţii şi confort ambiental”, 1-3 aprilie 1993, Timişoara.
Mirel, I., Epurarea apelor de la gospodării şi unităţi izolate. Revista „Instalatorul”, nr.3, 1993, Bucureşti.
Mutschmann, I., Stimmelmayer, F., Taschenbuch der Wasserversargung, Frankh – Kosmos Verlag,
Gmbh&Co, Stuttgart, 1991.
Robescu, D., Robescu Diana, Szabolcs, L., Constantinescu, I., Tehnologii, instalaţii şi echipamente pentru
epurarea apei. Editura Tehnică, Bucureşti, 2000.
Rojanschi, V., Bran, F., Diaconu, G., Protecţia şi igiena mediului. Editura Economică, Bucureşti, 1997.
Tchobanoglous, G., Burton, F., Wastewater Engineering, Treatment, Disposal and Reuse. Mc. Graw – Hill,
Inc. New York, 1991.
Trofin, P., Alimentări cu apă, EDP Bucureşti, 1983.
*** Water Treatment Handbook, vol.1 şi2, Degemont, 1991.
*** SR 1343/1 – 06. Determinarea cantităţilor de apă pentru localităţi.
*** Legea Protecţiei Mediului nr. 137/95, modificată prin HG 314/98 şi OG 91/02.
*** Legea Apelor nr.107/96 completată cu legea nr.310/04.
*** Legea privind calitatea apei potabile nr.458/02, completată cu Legea 311/04.
*** NTPA 001/04 privind limitele de încărcare cu poluanţi a apelor uzate industriale şi orăşeneşti la evacuarea
în recipienţii naturali.
*** NTPA 002/04 privind limitele de încărcare cu poluanţi a apelor uzate industriale şi orăşeneşti la
descărcarea în reţelele de canalizare.
*** ATV – DVWK – A131 – ab 5000 Einwohnerwerten.
*** ATV – DVWK – A126 - 500-10000 Einwohnerwerten.
*** ATV – DVWK – A116 Unterdruckentwasserung Druckentwasserung.

- 14 -

Conferinta Internationala

"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

TEHNOLOGII NECONVENŢIONALE CU MEMBRANE DE
MICROFILTRARE
ŞI ULTRAFILTRARE ÎN POTABILIZAREA APEI -
STUDIU PE STA
ŢIE PILOT

A. Păcală*

, I. Vlaicu*

, B. Radu*

, C. Bogatu**

, C. Cosma***

, F. Manea****

, C. Danielescu****

, I.

Lupşa*****

*AQUATIM S.A., Str. Gh. Lazăr nr.11A, Timişoara, 300081,Tel:0256/201370,Fax:0256/294753,

e-mail:apacala@yahoo.com, i.vlaicu@aquatim.ro
**INCD ECOIND, Filiala Timişoara, P-ţa. Victoriei nr. 2, et.2, e-mail: boggatu@yahoo.com
*** INCD ECOIND, Şos. Panduri, nr. 90-92, sector 5, Bucureşti, e-mail: tehnologi@incdecoind.ro
****Universitatea ”Politehnica” din Timişoara, P-ţa. Victoriei nr. 2, e-mail: maneaflorica@yahoo.com
*****ISPT ”Prof. Dr. Leonida Georgescu”, Bd. Dr. Victor Babeş nr.16-18, Timişoara, Tel/Fax:0256/492101

Rezumat

Cercetările efectuate în ultimii ani în domeniul tehnologiilor neconvenţionale cu membrane
de microfiltrare (MF) şi ultrafiltrare (UF) demonstrează că acestea constituie o alternativă
viabilă pentru rezolvarea unor probleme din potabilizarea apei, acolo unde tehnologiile
clasice nu mai asigură indicii de calitate corespunzători, în conformitate cu standardele
internaţionale.

Performanţele acestor tehnici membranare la tratarea surselor de ape sunt
demonstrate de avantajele oferite faţă de procedeele clasice şi anume: nu necesită
agenţi chimici-coagulanţi, floculanţi; cantităţile de reactivi folosiţi la dezinfectare sunt
reduse; separarea se face pe principiul excluderii datorită dimensiunii; apa tratată produsă
este de calitate superioară, indiferent de calitatea apei brute; instalaţiile sunt compacte;
automatizarea procesului este simplă, etc.
Pentru a asigura o calitate superioară a apei potabile în Timişoara, România, am
studiat pe o staţie pilot (SP) folosirea acestor tehnologii moderne de microfiltrare –
ultrafiltrare ca şi soluţie alternativă la procedeele clasice utilizate în acest moment pe
Staţia de tratare. Varianta de flux adoptată pe SP pentru tratarea apei de suprafaţă a
râului Bega a fost simplă şi a constat în folosirea unui rezervor pentru stocare apă brută,
microfiltrarea (cu filtru de cartuşe spiralate de 50µm) fiind urmată de ultrafiltrare
(tangenţială, cu membrane din fibre goale, Hollow Fiber). S-au analizat în paralel probe de
apă brută din râul Bega şi de permeat, urmărindu-se gradul de reducere a unor parametrii
măsurabili importanţi (turbiditatea, carbonul organic total şi numărul de bacterii coliforme
totale). Rezultatele au fost foarte bune, obţinându-se randamente de reducere a turbidităţii
de 97%, în cazul TOC-ului de 20% iar pentru bacteriile coliforme totale de 94%.
În lucrare sunt descrise şi aspecte tehnice legate de aceste tehnologii neconvenţionale
cu membrane, fiind prezentate şi dezavantajele care pot apare prin utilizarea acestora în
diverse aplicaţii.

În concluzie, considerăm că microfiltrarea şi ultrafiltrarea sunt procese excelente în
potabilizarea apelor, ce oferă noi posibilităţi de a îmbunătăţi calitatea tratării, ce vor juca
un rol major în viitorul apropiat.

Cuvinte cheie: apă de suprafaţă, staţie pilot, microfiltrare – ultrafiltrare.

- 15 -

Conferinta Internationala

"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Abstract

The research done in last years in the field of unconventional technologies based on
microfiltration (MF) and ultrafiltration (UF) proved that they are available alternatives for
fixing some problems in drinking water treatment, when classical technologies were not
able to ensure the corresponding quality index, in accordance with the international
standards.

The performances of membrane techniques for water source treatment are
demonstrated by the advantages offered: the use of chemical agents for coagulation-
flocculation is not necessary; the quantities of reagents used for disinfection are reduced;
separation is based on the principle of exclusion because of size; the treated water
produced has superior quality regardless of the row water quality; the installations are
compact; the automation process is simple, etc.
To ensure high quality of the drinking water in Timisoara, Romania, we have studied
the modern technologies of MF-UF on pilot plant (PP), as an alternative solution to
classical procedures used at present in the treatment plant. The flux adopted in PP for
surface water treatment of the Bega river was simple and consisted in using of a storage
tank for raw water, MF (with spiralled cartridge filter of 50 µm) followed by UF ( tangential,
with hallow filter membrane). Samples of raw water and permeate were analyzed in order
to assess the decrease of certain important parameters (turbidity, total organic carbon and
the total number of coliform bacteria). The decrease efficiencies were very good: 97% for
turbidity, 20% in the case of TOC and 94% for total coliform bacteria. The technical
aspects regarding the unconventional membrane technologies are described in this paper,
also highlighting disadvantages that may appear by using this technique in various
applications.

In conclusion, MF and UF proved to be excellent processes for drinking water
treatment, offering new possibilities to improve water quality, which will play a major role
in the near future.

Key words: surface water, pilot plant, microfiltration-ultrafiltration

Introducere

Apa potabilă se obţine prin diverse tehnici de purificare, adoptate în funcţie de numărul de
consumatori, calitatea iniţială a apei, tipul sursei (de adâncime sau de suprafaţă), modul
de distribuire a apei către consumatori, etc.
Tehnologia clasică de obţinere a apei potabile implică etape succesive de tratare
chimică, decantare, filtrare, cu consumuri materiale, energetice şi de manoperă foarte
mari, aspecte care au determinat căutarea de alternative viabile, tehnici moderne,
performante, cum sunt procesele membranare.
În România, sursele de apă naturală sunt relativ sărace şi distribuite neuniform în timp
şi spaţiu. Datele statistice arată că circa 80-85% din populaţia urbană şi 10-15% din cea
rurală este racordată la sisteme centralizate de alimentare cu apă, iar instalaţiile de
captare, transport, pompare, tratare, înmagazinare şi distribuţie asigură pe ansamblul ţării
un debit de apă de circa 115 - 120 m3/s. Acest debit s-a dovedit insuficient şi de aceea s-
a impus necesitatea promovării de noi tehnici şi tehnologii de tratare şi mărire a capacităţii
instalaţiilor de distribuţie a apei.
În acelaşi timp, trebuie rezolvată o altă problemă cu care se confruntă populaţia din
anumite zone geografice ale ţării noastre şi anume imposibilitatea aplicării tehnologiilor
clasice de potabilizare sau utilizarea acestora în condiţii neeconomice.

- 16 -

Conferinta Internationala

"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

În ceea ce priveşte obţinerea apei potabile au existat cercetări numeroase în
România, dar majoritatea au fost orientate spre tehnologiile clasice, în vederea
modernizării acestora. Dezvoltarea proceselor membranare pentru tratarea apei
reprezintă un pas major în evoluţia tehnologiilor de purificare a apei, fiind soluţii alternative
la procedeele clasice, prin care se elimină o serie de dezavantaje ale acestora şi, în
special, se asigură o calitate superioară a apei potabile.(Kross,1993) Rezultatele
cercetărilor din ultimii ani în domeniul obţinerii şi aplicării membranelor demonstrează că
cele mai adecvate procese de corectare a indicatorilor fizico-chimici şi bacteriologici ai
apelor sunt microfiltrarea şi ultrafiltrarea.
Tehnologiile neconvenţionale cu membrane de microfiltrare (MF) şi ultrafiltrare (UF) au
fost studiate pentru obţinerea apei potabile atât din surse de suprafaţă, cât şi din ape
subterane.

Primele sisteme de MF/UF au fost instalate începând din 1990 pentru a trata apa
orăşenească potabilă obţinută din surse de suprafaţă.(Kolega,1991) Astăzi sunt bine
cunoscute avantajele MF/UF comparativ cu metodele convenţionale de tratare şi
dezinfecţie: nu necesită agenţi chimici-coagulanţi, floculanţi, dezinfectanţi; separarea se
face pe principiul excluderii datorită dimensiunii; apa tratată produsă este de calitate
superioară, indiferent de calitatea apei brute; automatizarea procesului este simplă;
instalaţiile sunt compacte şi se pot pune rapid în funcţiune, etc.). Dezavantajul major este
constituit de limitarea debitului de apă tratată de suprafaţa filtrantă a
membranei.(Howe,2002) Din acest motiv, tehnicile membranare sunt recomandate pentru
asigurarea apei potabile destinate colectivităţilor mici (populaţie maximă: 10 000 locuitori).
(Yamamura,2007)

Pe plan internaţional tehnicile membranare s-au extins tot mai mult în domeniul
obţinerii apei potabile, realizându-se uzine de apă potabilă cu capacităţi ce ajung până la
2000 m3/zi. (Yuasa,1998)
În Franţa funcţionează din 1988 la Amoncourt o instalaţie cu membrane polimerice de
UF, echipată cu module având o suprafaţă de filtrare de 7 m2. Din 1990 funcţionează o
altă instalaţie, de 100 m3/h în localitatea Saint Maurice de Chateauneuf, cu o populaţie de
10 000 locuitori, echipată cu module de MF, elementul filtrant fiind membrană ceramică tip
KERASEP™, fabricată de firma TECH-SEP.
Pe baza cercetărilor efectuate de Universitatea din Montpellier s-au realizat, începând
cu 1989, alte 10 instalaţii în regiunea Languedoc – Rousillon, cu capacităţi variind între 7
– 120 m3/h, echipate în special cu membrane anorganice tip MEMBRALOX.
În Anglia, lângă Mianus River, Greenwich, funcţionează alte sisteme de tratare a apei
pentru potabilizare cu procese membranare, prelucrând circa 15 m3/zi.
În SUA, utilizând membrane de nanofiltrare, se ajunge la debite cuprinse între 160–

1000 m3/zi.

Pentru a asigura o calitate superioară a apei potabile în Timişoara, România, în
prezentul studiu ne-am propus testarea pe o staţie pilot (SP) a acestor tehnologii moderne
de microfiltrare – ultrafiltrare ca şi soluţie alternativă la procedeele clasice utilizate în acest
moment pe Staţia de tratare.

- 17 -

Conferinta Internationala

"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Materiale şi metode

Descrierea procedeelor de microfiltrare şi ultrafiltrare

Microfiltrarea şi ultrafiltrarea sunt procese înrudite – distincţia între cele două rezidă în
mărimea porilor membranei. Membranele de microfiltrare au pori mai mari şi sunt folosite
pentru a separa particule de 0,1-10µm, spre deosebire de ultrafiltrare care în general este
considerată a se limita la membrane cu diametrul porilor între 10-1000Å. (Baker, 2004)
Prima aplicaţie majoră a membranelor de microfiltrare era pentru culturile de
microorganisme din apa potabilă, aceasta rămânând o aplicaţie importantă în
laboratoarele de microbiologie şi biotehnologie. (Kolega and al,1991)
Membranele folosite pentru MF şi pentru UF sunt membrane „tip por” ce funcţionează
ca nişte site. Solventul şi particulele de mărime moleculară pot trece prin pori, în timp ce
particulele suspendate, particulele coloidale, bacteriile, viruşii şi chiar şi macromoleculele
mari sunt reţinute.

Forţa conducătoare a procesului este diferenţa de presiune de-a lungul membranei. În
cea mai mare parte a sistemelor cu membrane regenerabile, pentru a se realiza o
funcţionare continuă, se utilizează microfiltrarea tangenţială. Aceasta permite evitarea în
principiu a operaţiei de colmatare la spălarea membranelor. (Kalbfuss and al,2005)
Fluxul tangenţial este fluxul permeabil direcţionat perpendicular spre fluxul de
alimentare. Impurităţile rămân în alimentare care, reducându-se în volum, părăseşte
sistemul membranei sub formă de flux de reziduu concentrat (un procent de aproximativ
10% din volumul de alimentare). Trebuie făcută o evaluare a concentratului, înainte ca
acest reziduu să poată fi îndepărtat şi depozitat, deoarece substanţele prezente în acesta
au concentraţii de aproximativ 10 ori mai mari decât concentraţia lor din fluxul de
alimentare iniţial.

Consumul de energie este direct legat de rata fluxului tangenţial şi de necesarul de

presiune.

Debitele unitare folosite pentru UF se situează între 0.1-1m3/h.m2.bar pentru o apă
relativ curată, dar se diminuează considerabil în prezenţa coloizilor din două raţiuni
esenţiale: polarizarea şi colmatarea. (Memento Technique de l’eau,1989)
Primul fenomen este responsabil de apariţia unui flux limitat de presiunea

transmembranară.

Influenţa presiunii transmembranare asupra fluxului în UF este redată în Figura 1.

Figura 1. Influenţa presiunii transmembranare

Figura 2. Evoluţia fluxului cu timpul în UF

asupra fluxului în UF

- 18 -

Conferinta Internationala

"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Al doilea fenomen, colmatarea, este dat de formarea unui depozit de coloizi pe
suprafaţa membranei, dar şi de adsorbţia de soluţii variate şi de coloizi foarte fini pe pori.
Evoluţia fluxului cu timpul în UF este redată în Figura 2.
Primul fenomen este uşor reversibil prin spălare inversă, dar din contră, al doilea este
insensibil la acest procedeu, doar un tratament chimic permite curăţarea membranei.
Aceasta explică de ce natura chimică a membranei este un criteriu important în MF şi
UF. Pentru fiecare aplicaţie se alege un material mai uşor sensibil la fixarea soluţiilor de
tratat şi cât mai uşor de decolmatat.(Memento Technique de l’eau,1989)
Costul staţiilor de ultrafiltrare variază, depinzând de mărimea staţiei, de tipul apei
tratate şi de performanţele separării. În general staţiile tipice de UF au un debit de 10.000-
100.000gal/zi. Costul ridicat per gallon produs permeat limitează utilizarea UF în tratarea
apelor. Costurile pentru aceste staţii (Rogers,1984) sunt cuprinse între US$ 2-5 gal/zi.
Costuri de capital şi costuri de operare pentru staţii de ultrafiltrare tipice sunt
prezentate în Tabelul 1. (Eykamp,1995)

Tab.1. Capital şi costuri de operare pentru staţii de ultrafiltrare tipice

Costuri de capital

%

Pompe

30

Module de membrane

20

Spaţii de amplasare

10

Conducte, vane, construcţii

20

Control/altele

20

Total

100

Costuri de operare

Înlocuirea membranelor

30-50

Costuri pentru curăţare

10-30

Energie

20-30

Laborator

15

Total

100

Directiva EPA pentru apa de suprafaţă cere ca toate utilităţile în SUA să asigure un
grad de reducere de log 3 pentru Giardia şi de log 4 pentru viruşi. Legislaţia europeană a
adoptat reguli similare.(USEPA, 1999)
Se estimează că 40.000 de staţii de tratare a apei din SUA sunt afectate de noile
implementări ale EPA, aşa că potenţialul de piaţă existent pentru MF în controlul
bacteriologic al apei potabile este foarte ridicat.(Hirata,1998) Multe dintre aceste staţii sunt
mici, dar sunt câteva staţii de tratare mari care au fost echipate cu sute de module.
Totodată este necesară dezvoltarea sistemelor de filtrare cu curgere transversală,
capabile să dea filtrelor o durată de viaţă de luni sau chiar ani. Astfel de sisteme se
instalează acum în staţiile de tratare a apelor municipale. Unităţile pot fi curăţate prin
spălare inversă şi se obţin astfel performanţele dorite. (Baker, 2004)

- 19 -

Conferinta Internationala

"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Descrierea Staţiei Pilot

Partea experimentală s-a desfăşurat în Staţia Pilot din cadrul Staţiei de tratare a apei
râului Bega din municipiul Timişoara. Staţia Pilot este fabricată de PIASA
Engineering&Trading S.A.,USA.
Schema tehnologică a staţiei pilot este prezentată în figura 3.

Figura 3. Staţia pilot – schema fluxului tehnologic

Procesul tehnologic propus constă din următoarele:
rezervor de stocaj, cu rolul de a reţine şi de a uniformiza debitul de apă pentru ca
staţia să lucreze continuu;
microfiltrarea cu ajutorul unui filtru de cartuşe spiralate de 50µm model CA-0804-
04 , model HydroWater care trebuie să reţină toate particulele coloidale şi de
mărimi superioare acestora. Filtrele sunt prevăzute cu vane de presiune pe partea
de intrare şi ieşire pentru a fi capabile să determine nivelul de murdărire care
permite stabilirea necesităţii de curăţire sau înlocuire;
ultrafiltrarea cu ajutorul membranelor din fibre goale interschimbabile, Hollow
Fiber, este tangenţială TRIHIGH model CLN4000No(50-70kDa). Prin ultrafiltrare
se realizează separarea compuşilor dizolvaţi de 0.005 până la 0.1microni. Aceasta
corespunde cu o separare în funcţie de greutatea moleculară de la 1000 până la
500.000.

Staţia Pilot prezintă trei procese de bază şi anume: operaţiunile de filtrare, spălare şi
curăţare chimică. Operaţiunea de filtrare constă din pomparea apei brute printr-un filtru de
50µm, după care apa este trimisă în membrane. Apa filtrată este acumulată în rezervorul
de spălare care este controlat de un plutitor, după care, când rezervorul este plin, pleacă,
ca apă filtrată. Operaţiunea de filtrare este controlată de un sistem de securitate ce
controlează diferenţialul de presiune între intrarea şi ieşirea din modulele de ultrafiltrare,
pentru a evita posibilitatea deteriorării acestora. Obiectivul acestei operaţiuni este de a
evita colmatarea membranelor prin acumularea de coloizi pe suprafaţa membranelor şi
este realizată la fiecare 30 de minute (cu posibilitatea de modificare în PLC).
Spălarea în contracurent se subdivide în trei părţi: drenajul cu aer, presurizarea şi
spălarea în contracurent cu apă.

- 20 -

Conferinta Internationala

"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Operaţiunea de curăţare chimică este similară, ca mecanism, spălării în contracurent,
cu diferenţa că se adaugă agent chimic (curăţire caustică cu NaOH şi curăţire acidă cu
HCl) în locul de aspiraţie al pompelor în contracurent.

Condiţii de operare

Condiţiile de operare pe Staţia Pilot au fost:
debit alimentare cu apa râului Bega: QAB= 200 L/h;
volumul de concentrat (reziduu) s-a fixat în procent de aproximativ 10% din
volumul de alimentare;
ciclul de spălare în contracurent s-a realizat la fiecare 30 de minute;
presiunea diferenţială între intrare şi ieşirea de pe membrană este
controlată astfel încât să nu depăşească valoarea de 3 bar.

Aparatura

- turbidimetru de laborator, de tip HACH 2100N;
- pH-metru de laborator, de tip Mettler Toledo MP 225;
- analizor TOC, de tip SHIMADZU;
- incubator la 35-37 ºC, de tip Gallenkamp;
- autoclav pentru 1.2 atm şi 121ºC, de tip Varioklav;
- conductometru, de tip Jenway 4310;
- spectrofotometru, de tip Merck SQ 118;
- truse de reactivi pentru determinarea aluminiului, fierului, manganului, amoniului,
azotiţior şi azotaţilor, de tip Spectroquant Merck;
- truse de reactivi pentru determinarea alcalinităţii, durităţii şi calciului, de tip
Aquamerck;
- pipete automate cu volum repetabil, de tip Multipette Eppendorf plus 4981;
- sticlărie de laborator.

Rezultate şi discuţii

Studiile s-au desfăşurat în perioada august - octombrie 2007, perioadă în care Staţia
Pilot a funcţionat continuu. Pentru a se asigura funcţionarea corespunzătoare, diferenţa
de presiune de-a lungul membranei a fost monitorizată continuu.
S-au analizat în paralel probe de apă brută din râul Bega şi de permeat, urmărindu-se
gradul de reducere a unor parametrii măsurabili importanţi: turbiditatea, carbonul organic
total (TOC) şi numărul de bacterii coliforme totale (CT).
Frecvenţa de măsurare a parametrilor tehnologici a fost :
- din 2 în 2 ore pentru: debitul de alimentare al SP, turbiditatea şi pH-ul apei brute şi a

permeatului;

- o dată la 24 ore s-au efectuat determinări pentru: temperatură apă, turbiditate, pH, TOC,
CT, la apa râului Bega şi la permeat;
- săptămânal s-au efectuat determinări pentru: turbiditate, pH, alcalinitate, duritate, TOC,
aluminiu, mangan, fier, coliformi totali la apa râului Bega, permeat şi concentrat;
- analize generale s-au efectuat trei zile consecutiv pentru apa brută şi permeat.
Sinteza datelor experimentale obţinute pe SP pentru permeat şi apa brută a râului
Bega este prezentată în Tabelul 2.

- 21 -

Conferinta Internationala

"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Tabelul 2. Sinteza datelor experimentale obţinute pe SP pentru apa brută şi permeat

Debit alimentare SP, L/h

200

Apa brută

(min-max)

Permeat

(min-max)

Temperatură apă, 0

C:

14 - 22

14 - 22

Turbiditate apă, NTU:

3.1 – 19.3

0.1 - 1.4

pH:

7.5 – 7.7

7.5 – 7.7

TOC, mgC/L:

1.68 – 2.38

1.28 – 1.99

Coliformi Totali, nr./100 cm3

3480 – 34800

130 - 1609

Pe Staţia de Tratare (ST) a apei râului Bega din municipiul Timişoara se aplică
tehnologia clasică de potabilizare cu etape succesive de tratare chimică (cu sulfat de
aluminiu ca şi coagulant şi aluminat de sodiu ca alcalinizant şi coagulant), decantare,
filtrare şi dezinfecţie cu clor. Eficienţa procesului de tratare a apei râului Bega în vederea
potabilizării (permeat faţă de apă brută) pe SP, în ceea ce priveşte reducerea turbidităţii,
este de 97.7% faţă de 96.7% cât s-a obţinut pe Staţia de Tratare.

94,0

94,5

95,0

95,5

96,0

96,5

97,0

97,5

98,0

98,5

99,0

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

graddereducere,%

zile

Statia Pilot
Statia Tratare

Figura 4. Evoluţia gradului de reducere a turbidităţii pe ST şi SP

În Figura 4 este reprezentată grafic eficienţa reducerii turbidităţii, atât pe ST cât şi pe

SP.

În urma prelucrării rezultatelor experimentale obţinute pe SP, randamentele de
reducere obţinute în cazul TOC-ului au fost de 20% iar pentru bacteriile coliforme totale
de 94%.

În Figura 5 sunt reprezentate grafic valorile medii obţinute pentru TOC atât pe SP(1)
cât şi pe ST(2). Se observă că pe ST rezultatele sunt mai bune decât cele obţinute pe SP,
însă explicaţia este dată de faptul că pe această staţie s-a făcut şi dezinfecţie.

2,01

2,01

1,63

0,43

0

0,5

1

1,5

2

2,5

1

2

conc.medie,mgC/L

TOC

Figura 5. Valorile medii obţinute pentru TOC pe SP(1) şi pe ST(2).

- 22 -

Conferinta Internationala

"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

În Tabelul 3 sunt prezentate valorile medii ale analizelor generale ce s-au efectuat trei
zile consecutiv pentru apa brută şi permeat, cât şi a analizelor săptămânale ce s-au făcut
pe concentrat.

Tabelul 3. Valorile medii ale analizelor generale obţinute pe SP pentru apa brută, permeat şi concentrat

Parametrul
analizat

U.M.

Metoda de
analiz
ă

Apa brută Permeat Concentrat

Temperatură

0

C

STAS 6324/61

14

14

14

Turbiditate

NTU

turbidimetru

6.3

0.84

9.22

pH

-

pH-metru

7.65

7.66

7.56

TOC

mgC/L

analizor TOC

2.03

1.64

2.53

Coliformi Totali

nr./100 cm3

STAS 3001/91

9580

745

10936

Amoniu

mg/L

Spectroquant

0

0

0

Azotiţi

mg/L

Spectroquant

0.042

0.05

0.3

Azotaţi

mg/L

Spectroquant

1.16

2.2

1.5

Aluminiu dizolvat

mg/L

Spectroquant

0.01

0

0.03

Mangan dizolvat

mg/L

Spectroquant

0.03

0.01

0.03

Fier dizolvat

mg/L

Spectroquant

0.13

0.08

0.17

Conductivitate

µS/cm

conductometru

222

229.6

212

Duritate

°D

Aquamerck

4.9

4.86

4.86

Calciu

mg/L

Aquamerck

29

29

29

Alcalinitate

mmol/L

Aquamerck

1.86

1.73

1.56

CCO-Mn

mgKMnO4/L STAS 3002/85

9.28

7.98

10.65

În urma prelucrării rezultatelor obţinute pe Staţia Pilot şi analizându-le comparativ cu
cele obţinute pe Staţia de tratare, se poate spune că microfiltrarea şi ultrafiltrarea sunt în
mod cert soluţii moderne şi de viitor în tratarea apelor de suprafaţă pentru a obţine o apă
potabilă de calitate superioară.

Concluzii

1. Studiul efectuat confirmă faptul că utilizarea tehnologiilor neconvenţionale cu
membrane de microfiltrare (MF) şi ultrafiltrare (UF) la tratarea surselor de apă de
suprafaţă este o soluţie alternativă viabilă la procedeele clasice de potabilizare.
2. S-au obţinut pe Staţia Pilot randamente de reducere a turbidităţii de 97%, în cazul
TOC-ului de 20% iar pentru bacteriile coliforme totale de 94%.
3. Ca principale dezavantaje ale proceselor membranare enumerăm: costurile relativ
ridicate deoarece debitul de apă tratată este limitat de suprafaţa filtrantă a
membranei; se utilizează cantităţi destul de mari de energie; modulele de membrană
trebuie curăţate des şi viaţa membranelor este scurtă.
4. Ca principale avantaje ale proceselor membranare, oferite faţă de procedeele clasice,
amintim: nu necesită agenţi chimici-coagulanţi, floculanţi; cantităţile de reactivi folosiţi
la dezinfectare sunt reduse; apa tratată produsă este de calitate superioară, indiferent
de calitatea apei brute; instalaţiile sunt compacte; rapiditate la punerea în funcţiune;
automatizarea procesului este simplă, etc.
5. Simplitatea acestor procese va determina alegerea lor în viitorul apropiat în locul altor
procese mai sofisticate şi costisitoare.
6. Instalaţiile de potabilizare prin filtrare cu membrane permit o monitorizare mai bună,
mai completă şi mai facilă a surselor de apă.
7. Obţinerea apei potabile prin tehnologiile neconvenţionale membranare va contribui la
siguranţa alimentară şi sanitară a populaţiei, în special a celei din locuri izolate.

- 23 -

Conferinta Internationala

"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Astfel ne aşteptăm la răspândirea rapidă a acestor tehnici membranare ecologice, fiind
reco-mandate pentru asigurarea apei potabile destinate colectivităţilor mici (maxim 10000
locuitori).

Cercetarea pe Staţia Pilot s-a efectuat în cadrul proiectului CEEX-PROAQUA nr.631/2005
"Promovarea tehnologiilor inovative şi durabile pentru tratarea apei destinate consumului
uman"

Bibliografie

[1] Baker, R.W. (2004) Membrane Technology and Applications, 2nd Edition, Ed. Wiley Interscience, 273-

299.

[2] (1989) Memento Technique de l’eau, Neuvieme edition, Tome1, Ed. Degremont, 215-217.
[3] Stumm, W. and Morgan,J.J. (1996) Aquatic Chemistry - Chemical Equilibria and Rates in Natural
Waters,Third Edition, Ed. Wiley Interscience, 823-832.
[4] Cross, R.A. (1993) Purification of Drinking Water with Ultrafiltration, The 1993 Eleventh Annual Membrane
Technology/Separations Planning Conference, Newton, MA.
[5] Kolega, M., Grohmann, G.S., Chiew, C.and Day, A.W. (1991) Disinfection and Clarification of Treated
Sewage by Advanced Microfiltration, Water Sci. Technol. 23, 1609.
[6] Rogers, A.N. (1984) Economics of the Application of Membrane Processes, in Synthetic Membrane
Processes, Academic Press, Orlando, FL, 437–477.
[7] Eykamp, W., Noble, R.D. and Stern, S.A. (1995) Microfiltration and Ultrafiltration, in Membrane Separation
Technology: Principles and Applications, Elsevier Science Amsterdam,1–40.
[8] United States Environmental Protection Agency (1999), National Primary Drinking Water Regulations:
Alternative Desinfectants and Oxidants, Guidance Manual, Office of Water, EPA 815-R-99.
[9] Hirata,T. and Hashimoto,A.(1998) Experimental assessment of the efficacy of microfiltration and
ultrafiltration for Cryptosporidium removal. Wat. Sci. Tech. 38(12), 103–107.
[10] Yamamura, H., Kimura, K., Watanabe,Y. (2007) Mechanism involved in the evolution of physically
irreversible fouling in microfiltration and ultrafiltration membranes used for drinking water treatment.
Environ.Sci.Technol. 41(19), 6789-6794.
[11] Howe, K.J and Clark, M.M. (2002) Fouling of microfiltration and ultrafiltration membranes by natural
waters. Environ.Sci.Technol. 36(16), 3571-3576.
[12] Wickramasinghe,S.R., Kalbfuss,B.,Zimmermann,A.,Thom,V.,Reichl,U. (2005) Tangential flow
microfiltration and ultrafiltration for human influenza A virus concentration and
purification.Biotechnol.Bioeng. 92(2),199-208.
[13] Yuasa, A.(1998) Drinking water production by coagulation-microfiltration and adsorption-ultrafiltration.
Wat. Sci. Tech. 37(10), 135–146.
*** STAS 3001-1991.
*** Legea 458-2002.

- 24 -

Conferinta Internationala

"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->