Sunteți pe pagina 1din 250

CONFERINŢA

INTERNAŢIONALĂ

"Soluţii pentru sisteme de


alimentare cu apă şi canalizare
în localităţi până la 10.000
locuitori"

Bucureşti
2008

-
Comitetul Ştiinţific Internaţional:

- Prof.univ dr.ing. Marin SANDU – UTC Bucureşti


- Prof.univ dr.ing. Anton ANTON – UTC Bucureşti
- Prof.univ dr.ing. Ioan BICA – UTC Bucureşti
- Prof.univ dr.ing. Ioan MIREL – UT Timişoara
- Prof.univ.dr.ing. Winfried SCHMIDT – Univ. of Applied Sciences Gelshnkirchen
- Prof.univ dr.ing. Vladimir ROJANSCHI – UE Bucureşti
- Dr. Chim. Margareta NICOLAU – INCD ECOIND Bucureşti
- Conf.dr.ing. Sergiu CALOS – UT a Moldovei, Chişinău

Comitetul de Organizare:

- Dr. Ec. Vasile CIOMOŞ – Preşedinte ARA


- Ing. Marius POSTELNICESCU – ANAR
- Ing. Gheorghe CONSTANTIN – MMDD
- Ing. Aureliu DUMITRESCU – MIRA
- Ing. Eugenia DEMETRESCU – CTS-ARA
- Ing. Ştefan-Gabriel DUDUMAN – CTS-ARA

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a României

SOLUTII PENTRU SISTEME DE ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE IN LOCALITATI PANA LA 10000


LOCUITORI. CONFERINTA INTERNATIONALA (1; 2008; Bucuresti)
Conferinta internationala: “Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitatile pana la
10.000 locuitori”: 19-20 iunie, Bucuresti / org. de ARA – Asociatia Romana a Apei; coord.: Vasile Ciomoş, Eugenia
Demetrescu, Stefan Gabriel Duduman. – Bucuresti: Estfalia, 2008
Bibliogr.
ISBN 978 – 973 – 7681 – 37 – 9

I. Ciomoş, Vasile (coor.)


II. Demetrescu, Eugenia (coord.)
III. Duduman, Stefan (coord)
IV. Asociatia Romana a Apei (Bucuresti)

628.1 (498)

Editura EstFalia este acreditata CNCSIS la pozitia 294.

ISBN 978-973-7681-37-9

-
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

CUPRINS
Sectiunea 1 – Sisteme de Alimentare cu Apa

Necesitate obiectiva a construcţiilor hidroedilitare pentru asigurarea confortului


ambiental în colectivităţile din mediul rural .......................................................................... 5
I. Mirel, C.Florescu, C.E.Podoleanu,C. Staniloiu,
Tehnologii neconvenţionale cu membrane de microfiltrare şi ultrafiltrare în
potabilizarea apei - studiu pe staţie pilot............................................................................ 14
A. Păcală, I. Vlaicu, B. Radu, C. Bogatu, C. Cosma, F. Manea, C. Danielescu, I. Lupşa
Tratarea apelor subterane cu continut de amoniu si hidrogen sulfurat.............................. 24
E.Vulpasu, M.Sandu, G. Racoviteanu
Îmbunatatirea calitatii apei cu continut ridicat de nitrati in sistemele de alimentare cu
apa din mediul rural din jud. Constanta. ............................................................................ 32
N. Pitu
Studiu de soluţii privind alimentarea cu apă în sistem centralizat a 12 comune din
judeţul Iaşi.......................................................................................................................... 45
E. Cotorobai
Poster:
Consideratii privind aplicarea unor filiere unitare de tratare a surselor subterane cu
continut ridicat de azotati ................................................................................................... 56
C. Cosma, M. Nicolau, C. Dumitrescu, C. Bumbac, M. Stefanescu
Metode de caracterizare a apelor de suprafata si subterane ............................................ 63
M. Cohl

Sectiunea 2 – Sisteme de Canalizare si Epurare a Apelor Uzate

Soluţii pentru epurarea apelor uzate prin mijloace „locale”, pentru comunităţi de
până la 10.000 locuitori...................................................................................................... 77
C.A.L. Negulescu, Nicoleta Scarlat, Mihaela-Dora Roşu
Dimensionarea sistemelor de canalizare functionand sub presiune; pomparea apei
uzate de la producator direct in colector............................................................................ 82
Al. Manescu
Elemente tehnico-economice privind adoptarea solutiilor de epurare pentru localitati
dispersate pe arii mari. Studiu de caz in judetul Giurgiu.................................................... 89
E. Dinet, Raluca Racoviteanu, G. Racoviteanu
Sisteme de epurare compacte cu aerare continua destinate comunitatilor foarte mici
sau izolate........................................................................................................................ 103
G. Racoviteanu
Eficienta tehnologiei resetilovs in epurarea apelor uzate ................................................ 115
Angela Calin
Ecodisk® ......................................................................................................................... 127
M.Selo, N. Schmitt
Soluţii economice de evacuare a apelor uzate, prin interfaţa IT între sistemul de
canalizare sub presiune şi staţia de epurare SBR - pentru localităţi de până la
10.000 de locuitori ........................................................................................................... 131
Ctin. Toma, Th. Gruenig, M Frigger
Modelarea reţelei de canalizare unificate a municipiului Târgu Mureş pe baza
datelor de măsurare reale................................................................................................ 141
Z. Natchev

- 1-
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Reabilitare statia de epurare Poarta Alba independenta energetic ................................. 146


A. Presura
Poster:
Poluarea surselor de apa si monitorizarea calitatii acestora ........................................... 152
M. Cohl
Monitorizarea parametrilor tehnologici de epurare biologica, in statia de epurare a
apelor uzate din oraşul Hârlău......................................................................................... 164
G. Dimitriu, I. Redinciuc, O. Trofin
Simulating of secondary clarifiers in the activated sludge process.................................. 168
C. Gavrila, I. Gruia, E. Dinet

Sectiunea 3 – Managementul sistemelor de alimentare cu apa si canalizare

Managementul integrat in sistemele de apa in localitatile mici si mijlocii......................... 177


V. Rojanschi, Fl. Grigore, St. Duduman
Îmbunătăţirea performanţelor de mediu pentru sisteme de alimentare cu apă şi
canalizare în localităţi mici şi mijlocii................................................................................ 183
Daniela Simona Moldovan
Application of water safety principles included in drinking water management plans
for rural communities ....................................................................................................... 191
A. S. Dobre
Sistem informatizat pentru comanda automata si monitorizarea statiilor si retelelor
de alimentere cu apa potabila a localitatilor..................................................................... 197
D. Staicu,S. Sorin, G. Sebastian
Network modelling solution for water supply using GIS concepts ................................... 202
Al. Aldea, Mihaela Aldea
Using benchmarking in the UK water industry to support efficiency improvements ........ 209
D. Druett, D.Dimitriu, T.Povall
Soluţii privind sistemele de alimentare cu apa şi canalizare în mediul rural.................... 219
Al. Mănescu, V. Goldenberg-Vaida, V. Ciomos
Poster:
Abordarea integrată calitate-mediu a procesului de întreţinere şi reparaţii reţele de
transport şi distribuţie apă pentru sisteme de alimentare cu apă şi canalizare în
localităţi până la 10000 locuitori....................................................................................... 225
Daniela Simona Moldovan
Studii si cercetari privind restaurarea unor zone inundabile de pe raurile interioare.
integrarea ecosistemelor ripariene în managementul integrat al bazinelor
hidrografice. ..................................................................................................................... 233
R. Voicu
Observatii privind solutii pentru sistemele de alimentare cu apa si canalizare ape
uzate in mediul rural cu referire la judetul dimbovita ....................................................... 243
Beatrice Neagu

- 2-
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Secţiunea 1

SISTEME DE ALIMENTARE CU APĂ

- 3-
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

- 4-
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

NECESITATE OBIECTIVA A CONSTRUCŢIILOR HIDROEDILITARE


PENTRU ASIGURAREA CONFORTULUI AMBIENTAL ÎN
COLECTIVITĂŢILE DIN MEDIUL RURAL

Mirel, I.*, Florescu, C.*, Podoleanu, C.E.*, Staniloiu, C.*,

*Universitatea „Politehnica” din Timişoara

REZUMAT
În cadrul lucrării se subliniază importanţa economică, socială şi ecologică a construcţiilor
hidroedilitare pentru asigurarea confortului ambiental în cadrul colectivităţilor din mediul
rural. Construcţiile hidroedilitare sunt ansambluri de construcţii şi instalaţii prin care se
asigură alimentarea cu apă potabilă şi canalizarea apelor uzate din activităţile diferitelor
categorii de consumatori. În mediul rural, toate aceste categorii de construcţii şi instalaţii
trebuie să asigure confortul ambiental în spaţiile de locuit precum şi să prevină poluarea
mediului înconjurător, prin modul de colectare şi de epurare a apelor uzate menajere
înainte ca acestea să fie vărsate în emisarii naturali.
Sistemele hidroedilitare concepute pentru mediul rural trebuie să fie simple, robuste şi
uşor de exploatat, astfel încât impactul economic, social şi ecologic asupra fiinţelor umane
să fie cât mai redus. Schemele şi sistemele tehnologice propuse în cadrul lucrării se
referă la implementarea de soluţii moderne/avansate, atât pentru lucrările de alimentare
cu apă cât şi pentru cele care privesc colectarea şi epurarea apelor uzate din localităţile
rurale.

1. Consideraţii de ordin general

Lucrările hidroedilitare din mediul rural, în cadrul conceptului de dezvoltare durabilă,


sunt ansambluri de construcţii şi instalaţii prin care se asigură apa potabilă, colectarea şi
epurarea apelor uzate menajere, în vederea asigurării confortului ambiental, igiena şi
starea de sănătate a populaţiei, un mediu curat şi sănătos atât pentru generaţiile actuale
cât şi pentru cele viitoare. [3], [8].
Sistemele hidroedilitare concepute pentru locuitorii din zonele rurale trebuie să fie cât
mai simple, eficiente, robuste şi uşor de exploatat, astfel încât impactul social, economic
şi ecologic asupra fiinţelor umane să fie cât mai mic şi dacă se poate pozitiv.[1], [2], [4],
[5].
În viziunea conceptului de dezvoltare durabilă lucrările de canalizare, pentru
colectarea şi epurarea apelor uzate menajere trebuie să se deruleze în paralel cu cele de
alimentare cu apă sau chiar să le devanseze pe acestea.
Localităţile rurale care dispun numai de instalaţii de alimentare cu apă potabilă
trebuiesc susţinute pentru accesarea fondurilor necesare de promovare şi a lucrărilor de
canalizare, fără de care confortul ambiental în aceste colectivităţi şi mai ales mediul
înconjurător, vor avea foarte mult de suferit. [3], [8], [13].
Aceste categorii de lucrări sunt de importanţă majoră pentru existenţa şi dezvoltarea
fiecărei colectivităţi indiferent de mărimea sa sau de locaţia în care se regăseşte.

- 5-
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

În România, sunt în prezent peste 15000 localităţi rurale care nu dispun de instalaţii
hidroedilitare complete, motiv pentru care sunt necesare proiecte cu soluţii tehnologice
moderne, specifice fiecărei localităţi, funcţie de mărimea acestora, zona geografică şi
poziţia faţă de resursele de apă disponibile şi de vecinătăţile cu localităţile urbane dotate
cu sisteme centralizate de alimentare cu apă.

2. Sisteme de alimentare cu apă în mediul rural

Sistemele de alimentare cu apă din mediul rural se stabilesc în funcţie de tipul şi de


mărimea localităţilor, de relieful terenului, mărimea şi calitatea sursei de apă, distanţele
între localităţi şi de vecinătatea acestora cu centrele orăşeneşti şi comunale dotate cu
sisteme centralizate de alimentare cu apă şi canalizare [1], [2], [3], [9].
Sistemele zonale şi cele microzonale se caracterizează printr-o mare extindere a
reţelelor de conducte, alimentarea lor făcându-se gravitaţional sau prin pompare, dintr-
una sau mai multe surse, prevăzute cu rezervoare subterane sau cu castele de apă la
fiecare localitate sau pe grupuri de localităţi.
Sursele de apă ale acestor sisteme pot fi apele subterane captate prin puţuri sau
drenuri, izvoarele, pâraiele, râurile sau lacurile de acumulare artificiale [3].
La sistemele locale / individuale de alimentare cu apă necesarul de apă se asigură, de
regulă, din izvoare sau din puţurile săpate, nefiind necesare construcţii pentru tratarea
apei sau staţii de pompare de treapta II-a, apa de la sursă fiind distribuită consumatorilor
pe cale gravitaţională sau prin pompare.
Localităţile rurale situate în vecinătatea oraşelor sau a comunelor dotate cu sisteme
hidroedilitare centralizate, se pot racorda direct la reţelele de apă ale acestora.
Această soluţie a devenit astăzi posibilă, deoarece în majoritatea oraşelor consumurile
specifice de apă au scăzut, după anul 1990, de la 400 - 500 l/om*zi la 80 - 150 l/om*zi,
existând, astfel, rezerve suficiente pentru asigurarea necesarului de apă şi pentru multe
din localităţile limitrofe (ex. Timişoara, Arad, Deva, Oradea, Cluj-Napoca etc.) [3], [4], [12].
Sistemele zonale şi micro-zonale de alimentare cu apă, folosesc tehnologii de tratare
în funcţie de mărimea şi de calitate sursei de apă.
În figura 1 se prezintă o tehnologie de tratare a apei de râu fără clorinare, prin care
apa, după tratarea chimică, este limpezită prin decantoare suspensionale pulsatoare,
dezinfectată cu ozon, după care apa filtrată prin masele de nisip şi de cărbune activ este
infiltrată în subteran prin bazine sau puţuri de infiltrare, cu scopul de a se asigura
renaturarea sursei captate.

- 6-
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Figura 1. Schema de tratare fără clorinare

În figura 2 se prezintă schema unei staţii de tratare în care tehnologia de limpezire se


finalizează printr-o filtrare lentă cu scopul de a reţine, în membrana biologică, bacteriile şi
microorganismele patogene şi nepatogene din apă.
Aceste tehnologii se pot utiliza numai în cazul în care reţelele de distribuţie sunt de
foarte bună calitate, pentru a se putea evita riscul unor poluări accidentale [1], [2], [6],
[15].

Figura 2. Schema de tratare cu filtre lente

Sistemele locale de alimentare cu apă care utilizează surse de suprafaţă, pot utiliza
tehnologia de tratare redată în figura 3.
Această tehnologie utilizează pentru prelimpezire un filtru rapid închis fără vane cu
funcţionarea automatizată hidraulic, un filtru lent, un rezervor de acumulare şi o staţie de
pompare pentru distribuţia apei la consumatori [3], [4].

- 7-
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Figura 3. Staţie de tratare apă de suprafaţă


1 - apă de suprafaţă; 2 - rezervor nivel constant; 3 - conductă de legătură; 4 – rezervor de trecere; 5 –
conductă alimentare filtru; 6 – filtre rapide fără vane automatizate hidraulic; 7 – cămin de vane; 8 – filtre lente;
9 – golire vane rezervor; 10 – rezervor apă filtrată; 11 –casa pompelor; 12 – pompe distribuţie; 13 - rezervor
apă de spălare;14 – canal de evacuare apă de spălare.

Apa de la rezervorul 2 este adusă gravitaţional sau prin pompare la filtrul rapid fără
vane (6) unde sunt reţinute suspensiile grosiere, după care este trecută apoi prin filtrul
lent (8), pentru desăvârşirea procesului de limpezire şi în continuare la rezervorul de apă
filtrată.
Membrana biologică care se formează la suprafaţa filtrului lent reţine bacteriile
patogene şi nepatogene, nefiind deci necesară o dezinfecţie ulterioară a apei.
Pentru siguranţa şi securitatea consumatorilor se recomandă totuşi administrarea unei
doze minime de clor sau de hipoclorit de sodiu de 0,50 mg/dm3.
Instalaţia, astfel concepută este relativ simplă şi uşor de exploatat, asigurând debite
cuprinse între 0,50 şi 6,00 l/s.

- 8-
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

În tabelul 1 sunt redate dimensiunile geometrice pentru filtrele rapide şi cele lente.
Tabelul 1

Q Filtre rapide Filtre lente


St D Hi St Sl l b Hi
l/s m3/h m3/zi m2 mm m m2 m2 m m m
0,5 1,8 43,2 0,36 600 4,0 10 5 2,5 2x2 2,3
1,0 3,6 86,4 0,72 1000 4,0 20 10 5 2x2 2,3
2,0 7,2 172,8 1,44 1200 4,0 40 20 5 2x4 2,3
3,0 10,8 259,2 2,20 1600 4,0 60 30 6 2x5 2,3
4,0 14,4 345,6 2,88 2x1600 4,0 80 40 8 2x5 2,3
5,0 18,0 432,0 3,60 2x1600 4,0 100 50 10 2x5 2,3
6,0 21,6 518,4 4,30 2x1600 4,0 120 60 10 2x6 2,3

În cazul captării apelor subterane cu conţinut ridicat de fier, deferizarea apei se poate
realiza prin intermediul instalaţiei redată în figura 1. Instalaţia se compune dintr-un
rezervor metalic împărţit pe verticală în două compartimente. În apa brută din conducta 1,
se injectează, aerul comprimat 2. Amestecul apei brute cu aerul comprimat se realizează
în toba de aerare 3, de unde apoi trece în compartimentul superior al instalaţiei, unde
străbate masa de contact C de jos în sus, după care prin tubul central trece în
compartimentul inferior unde se află filtrul rapid echipat cu nisip cuarţos. Apa deferizată
iese prin conducta 4. Instalaţia hidraulică este completată cu conductele de apă pentru
spălare 5, 6, evacuare 7, golire 8, supapă pentru evacuarea aerului în exces 9 şi dintr-o
gură de vizitare 10 [10].

Figura 4. Instalaţie de deferizare sub presiune

Filtrele de contact, cu strat unic de 2-3 m grosime având granulele materialului de 5 –


10 mm se dimensionează la viteze de 3 – 5 m/h, iar filtrele sub presiune cu strat unic de
1,2 – 1,5 m grosime cu granulaţia materialului de 0,3 – 3 mm, se dimensionează la o
viteză de 10 – 15 m/h.

- 9-
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Cantitatea de aer comprimat ce trebuie introdusă în deferizatoarele care funcţionează


sub presiune se consideră de 10 - 50 % din debitul apei de deferizat, în raport cu
cantitatea de fier conţinută în apa brută.
În cazul captărilor de ape subterane cu conţinut ridicat de fier şi mangan, instalaţia de
deferizare - demanganizare, redată în figura 5, utilizează dubla filtrare. Apa brută,
împreună cu aerul comprimat, după ce se face amestecul în toba de aerare/amestecător
de apă aer este trecută prin filtrul F1 pentru deferizare. Apa deferizată, după tratarea cu
permanganat de potasiu, este trecută prin filtrul F2 pentru realizarea procesului de
demanganizare.

Figura 5. Instalaţie de deferizare – demanganizare cu dublă filtrare

Efectul produs de dubla filtrare, cu viteze de 8 m/h în prima treaptă şi cu viteze de 4


m/h în treapta a doua, echivalează cu o viteză de circa 1 m/h.[10]
Adoptarea schemei de deferizare – demanganizare cu dublă filtrare necesită volume
mici pentru lucrările de construcţii şi deci cheltuieli de investiţie şi exploatare reduse.

3. Sisteme de canalizare în mediul rural

Sistemele de canalizare din mediul rural au rolul de a colecta, transporta, epura şi evacua
apele uzate de la localităţile şi locuitorii acestor zone. Sistemele de canalizare pot fi
microzonale, locale sau individuale.
Sistemele locale şi microzonale colectează, pe cale gravitaţională sau prin pompare,
apele uzate menajere de la una sau mai multe localităţi rurale, apele uzate fiind conduse
la o staţie de epurare orăşenească sau comunală, concepută după tehnologii moderne.
Localităţile rurale care se dezvoltă în zone de şes, cu pante ale terenului mici şi foarte
mici şi la care lungimile conductelor nu depăşesc 3 - 5 km se, pot utiliza sistemele
vacuumate de canalizare. Aceste sisteme au avantajul că folosesc, pentru colectarea
apei, conducte flexibile cu diametre mici (80 – 200 mm), care urmăresc linia terenului sub
adâncimea de îngheţ.
În figura 6 se prezintă schema unui sistem vacuumat de canalizare pentru o localitate
rurală situată într-o zonă de şes cu pante foarte mici ale terenului.
Apele uzate provenite de la 1, 2 sau 3 case de locuit (1) sunt colectate la un cămin de
racord (2), prevăzut cu un sistem de automatizare, de unde cu ajutorul staţiei de vacuum

- 10 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

(3) apele uzate sunt conduse la o staţie de epurare de tip compact sau sunt transportate
pe cale gravitaţională la o staţie de epurare comunală sau orăşenească aflată în
vecinătatea localităţii rurale.
Staţia de epurare compactă poate deservi chiar mai multe localităţi aflate în imediata
vecinătate [1], [3], [20].

Vacuum Pipe

Interface
Valve Unit

Vacuu
m

Figura 6. Sistem vacuumat de canalizare


1
În cazul sistemelor clasice de canalizare (Figura 7) apele uzate 3 menajere 1 sunt
conduse la o staţie de epurare compactă, 2 prevăzută cu o treaptă mecanică 2 echipată cu
grătar, deznisipator şi separator de grăsimi şi apoi de o treaptă biologică constituită dintr-
un bazin de activare 3 şi dintr-un decantor secundar 4 Apele epurate sunt evacuate direct
prin canalul 5 în emisarul 6. Nămolul din decantorul secundar 4 este preluat de conducta
7 şi stocat în bazine de stocare şi de concentrare a nămolului 8, după care este utilizat ca
fertilizant pentru culturile agricole 9, [3], [4].

5
2 4 6
1
3 8
7
9

Figura 7. Staţie compactă de epurare

Staţiile compacte de epurare concepute şi echipate corespunzător sunt în măsură să


respecte cerinţele legislaţiei în vigoare privind protecţia consumatorilor de apă cât şi pe
cele ale mediului înconjurător [7], [14], [16], [17], [18], [19].

- 11 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

În cadrul tehnologiilor de epurare avansate, rolul decantorului secundar este preluat


de membranele filtrante cu scopul de a sporii eficienţa epurării şi de protejare a emisarilor.
Pentru clădirile izolate din zonele rurale se recomandă tehnologia de epurare
avansată redată în figura 8. Filtrul de nisip asigură finisarea procesului de epurate,
respectându-se prin aceasta legislaţia de mediu românească şi europeană [13], [14], [16],
[20].

5
8 9 10 11
I III
7

2
6

5
1 4

III 3 7 11
I

II

Figura 8. Staţie de epurare de tip gospodăresc


1- apă uzată, 2- fosă septică compartimentată, 3- insuflare aer, 4- evacuare apă uzată, 5- pompă apă uzată,
6- filtru de nisip, 7- sistem de distribuţie, 8- dren, 9- pat filtrant, 10- sistem de etanşare, 11- cămin colector

În cazul gospodăriilor individuale izolate cu animale şi păsări, se recomandă ca apele


uzate menajere să se colecteze împreună cu dejecţiile animaliere într-un digestor cu
fermentare metanică, redat în figura 9, cu scopul de a se valorifica atât potenţialul
energetic al maselor organice sub formă de biogaz iar nămolul fermentat ca îngrăşământ
pentru culturile agricole, deoarece acesta are în conţinutul său cantităţi importante de
nutrienţi organici naturali (N, P, K).
Digestorul cilindric este prevăzut cu o cameră hidraulică, se poate realiza cu capacităţi
de 5 la 25 m3 în funcţie de cantitatea de material organic obţinut în cadrul gospodăriei,
dar şi de cantităţile de biogaz necesare utilizate pentru preparatul hranei, încălzitul
spaţiilor de locuit, iluminat casnic etc.

- 12 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

3
Figura 9. Digestorul cilindric cu cameră hidraulică de capacitate 5 – 25 m
1-digestor; 2-cameră de alimentare; 3-cameră hidraulică; 4-capac de închidere

4. Concluzii

Lucrările hidroedilitare din mediul rural sunt construcţii şi instalaţii indispensabile


pentru asigurarea confortului ambiental în spaţiile de locuit dar şi pentru prevenirea
poluării mediului înconjurător.
Schemele tehnologice propuse în cadrul lucrării sunt doar câteva din alternativele care
se pot utiliza în zonele rurale pentru alimentarea cu apă potabilă şi canalizarea apelor
uzate menajere.
În acest cadru general, lucrările de canalizare trebuie să se deruleze în paralel cu
lucrările de alimentare cu apă sau chiar să le devanseze pe acestea.

5. Bibliografie
Kainz. H., Kauch, P., Renner, H., Siedlungswasserbau und Abfallwirtschaft, Manz Verlag Schulbuch, Wien,
2002.
Mănescu, A., Sandu, M., Ianculescu, O., Alimentări cu apă. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1994.
Mirel, I., Florescu, C., Stăniloiu, C., Podoleanu, C., E., Consideraţii privind realizarea lucrărilor hidroedilitare în
mediul rural, Conferinţă Tehnico-Ştiinţifică Internaţională „Probleme actuale ale urbanismului şi
amenajării teritoriului” 31 septembrie - 1 octombrie 2004 Chişinău, Republica Moldova.
Mirel, I., Carabeţ, A., Consideraţii cu privire la tratarea apei de suprafaţă pentru consumatorii din mediul rural,
Simpozionul „Instalaţii pentru construcţii şi confort ambiental”, 1-3 aprilie 1993, Timişoara.
Mirel, I., Epurarea apelor de la gospodării şi unităţi izolate. Revista „Instalatorul”, nr.3, 1993, Bucureşti.
Mutschmann, I., Stimmelmayer, F., Taschenbuch der Wasserversargung, Frankh – Kosmos Verlag,
Gmbh&Co, Stuttgart, 1991.
Robescu, D., Robescu Diana, Szabolcs, L., Constantinescu, I., Tehnologii, instalaţii şi echipamente pentru
epurarea apei. Editura Tehnică, Bucureşti, 2000.
Rojanschi, V., Bran, F., Diaconu, G., Protecţia şi igiena mediului. Editura Economică, Bucureşti, 1997.
Tchobanoglous, G., Burton, F., Wastewater Engineering, Treatment, Disposal and Reuse. Mc. Graw – Hill,
Inc. New York, 1991.
Trofin, P., Alimentări cu apă, EDP Bucureşti, 1983.
*** Water Treatment Handbook, vol.1 şi2, Degemont, 1991.
*** SR 1343/1 – 06. Determinarea cantităţilor de apă pentru localităţi.
*** Legea Protecţiei Mediului nr. 137/95, modificată prin HG 314/98 şi OG 91/02.
*** Legea Apelor nr.107/96 completată cu legea nr.310/04.
*** Legea privind calitatea apei potabile nr.458/02, completată cu Legea 311/04.
*** NTPA 001/04 privind limitele de încărcare cu poluanţi a apelor uzate industriale şi orăşeneşti la evacuarea
în recipienţii naturali.
*** NTPA 002/04 privind limitele de încărcare cu poluanţi a apelor uzate industriale şi orăşeneşti la
descărcarea în reţelele de canalizare.
*** ATV – DVWK – A131 – ab 5000 Einwohnerwerten.
*** ATV – DVWK – A126 - 500-10000 Einwohnerwerten.
*** ATV – DVWK – A116 Unterdruckentwasserung Druckentwasserung.

- 13 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

TEHNOLOGII NECONVENŢIONALE CU MEMBRANE DE


MICROFILTRARE ŞI ULTRAFILTRARE ÎN POTABILIZAREA APEI -
STUDIU PE STAŢIE PILOT

A. Păcală*, I. Vlaicu*, B. Radu*, C. Bogatu**, C. Cosma***, F. Manea****, C. Danielescu****, I.


Lupşa*****

*AQUATIM S.A., Str. Gh. Lazăr nr.11A, Timişoara, 300081,Tel:0256/201370,Fax:0256/294753,


e-mail:apacala@yahoo.com, i.vlaicu@aquatim.ro
**INCD ECOIND, Filiala Timişoara, P-ţa. Victoriei nr. 2, et.2, e-mail: boggatu@yahoo.com
*** INCD ECOIND, Şos. Panduri, nr. 90-92, sector 5, Bucureşti, e-mail: tehnologi@incdecoind.ro
****Universitatea ”Politehnica” din Timişoara, P-ţa. Victoriei nr. 2, e-mail: maneaflorica@yahoo.com
*****ISPT ”Prof. Dr. Leonida Georgescu”, Bd. Dr. Victor Babeş nr.16-18, Timişoara, Tel/Fax:0256/492101

Rezumat
Cercetările efectuate în ultimii ani în domeniul tehnologiilor neconvenţionale cu membrane
de microfiltrare (MF) şi ultrafiltrare (UF) demonstrează că acestea constituie o alternativă
viabilă pentru rezolvarea unor probleme din potabilizarea apei, acolo unde tehnologiile
clasice nu mai asigură indicii de calitate corespunzători, în conformitate cu standardele
internaţionale.
Performanţele acestor tehnici membranare la tratarea surselor de ape sunt
demonstrate de avantajele oferite faţă de procedeele clasice şi anume: nu necesită
agenţi chimici-coagulanţi, floculanţi; cantităţile de reactivi folosiţi la dezinfectare sunt
reduse; separarea se face pe principiul excluderii datorită dimensiunii; apa tratată produsă
este de calitate superioară, indiferent de calitatea apei brute; instalaţiile sunt compacte;
automatizarea procesului este simplă, etc.
Pentru a asigura o calitate superioară a apei potabile în Timişoara, România, am
studiat pe o staţie pilot (SP) folosirea acestor tehnologii moderne de microfiltrare –
ultrafiltrare ca şi soluţie alternativă la procedeele clasice utilizate în acest moment pe
Staţia de tratare. Varianta de flux adoptată pe SP pentru tratarea apei de suprafaţă a
râului Bega a fost simplă şi a constat în folosirea unui rezervor pentru stocare apă brută,
microfiltrarea (cu filtru de cartuşe spiralate de 50µm) fiind urmată de ultrafiltrare
(tangenţială, cu membrane din fibre goale, Hollow Fiber). S-au analizat în paralel probe de
apă brută din râul Bega şi de permeat, urmărindu-se gradul de reducere a unor parametrii
măsurabili importanţi (turbiditatea, carbonul organic total şi numărul de bacterii coliforme
totale). Rezultatele au fost foarte bune, obţinându-se randamente de reducere a turbidităţii
de 97%, în cazul TOC-ului de 20% iar pentru bacteriile coliforme totale de 94%.
În lucrare sunt descrise şi aspecte tehnice legate de aceste tehnologii neconvenţionale
cu membrane, fiind prezentate şi dezavantajele care pot apare prin utilizarea acestora în
diverse aplicaţii.
În concluzie, considerăm că microfiltrarea şi ultrafiltrarea sunt procese excelente în
potabilizarea apelor, ce oferă noi posibilităţi de a îmbunătăţi calitatea tratării, ce vor juca
un rol major în viitorul apropiat.

Cuvinte cheie: apă de suprafaţă, staţie pilot, microfiltrare – ultrafiltrare.

- 14 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Abstract
The research done in last years in the field of unconventional technologies based on
microfiltration (MF) and ultrafiltration (UF) proved that they are available alternatives for
fixing some problems in drinking water treatment, when classical technologies were not
able to ensure the corresponding quality index, in accordance with the international
standards.
The performances of membrane techniques for water source treatment are
demonstrated by the advantages offered: the use of chemical agents for coagulation-
flocculation is not necessary; the quantities of reagents used for disinfection are reduced;
separation is based on the principle of exclusion because of size; the treated water
produced has superior quality regardless of the row water quality; the installations are
compact; the automation process is simple, etc.
To ensure high quality of the drinking water in Timisoara, Romania, we have studied
the modern technologies of MF-UF on pilot plant (PP), as an alternative solution to
classical procedures used at present in the treatment plant. The flux adopted in PP for
surface water treatment of the Bega river was simple and consisted in using of a storage
tank for raw water, MF (with spiralled cartridge filter of 50 µm) followed by UF ( tangential,
with hallow filter membrane). Samples of raw water and permeate were analyzed in order
to assess the decrease of certain important parameters (turbidity, total organic carbon and
the total number of coliform bacteria). The decrease efficiencies were very good: 97% for
turbidity, 20% in the case of TOC and 94% for total coliform bacteria. The technical
aspects regarding the unconventional membrane technologies are described in this paper,
also highlighting disadvantages that may appear by using this technique in various
applications.
In conclusion, MF and UF proved to be excellent processes for drinking water
treatment, offering new possibilities to improve water quality, which will play a major role
in the near future.

Key words: surface water, pilot plant, microfiltration-ultrafiltration

Introducere
Apa potabilă se obţine prin diverse tehnici de purificare, adoptate în funcţie de numărul de
consumatori, calitatea iniţială a apei, tipul sursei (de adâncime sau de suprafaţă), modul
de distribuire a apei către consumatori, etc.
Tehnologia clasică de obţinere a apei potabile implică etape succesive de tratare
chimică, decantare, filtrare, cu consumuri materiale, energetice şi de manoperă foarte
mari, aspecte care au determinat căutarea de alternative viabile, tehnici moderne,
performante, cum sunt procesele membranare.
În România, sursele de apă naturală sunt relativ sărace şi distribuite neuniform în timp
şi spaţiu. Datele statistice arată că circa 80-85% din populaţia urbană şi 10-15% din cea
rurală este racordată la sisteme centralizate de alimentare cu apă, iar instalaţiile de
captare, transport, pompare, tratare, înmagazinare şi distribuţie asigură pe ansamblul ţării
un debit de apă de circa 115 - 120 m3/s. Acest debit s-a dovedit insuficient şi de aceea s-
a impus necesitatea promovării de noi tehnici şi tehnologii de tratare şi mărire a capacităţii
instalaţiilor de distribuţie a apei.
În acelaşi timp, trebuie rezolvată o altă problemă cu care se confruntă populaţia din
anumite zone geografice ale ţării noastre şi anume imposibilitatea aplicării tehnologiilor
clasice de potabilizare sau utilizarea acestora în condiţii neeconomice.

- 15 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

În ceea ce priveşte obţinerea apei potabile au existat cercetări numeroase în


România, dar majoritatea au fost orientate spre tehnologiile clasice, în vederea
modernizării acestora. Dezvoltarea proceselor membranare pentru tratarea apei
reprezintă un pas major în evoluţia tehnologiilor de purificare a apei, fiind soluţii alternative
la procedeele clasice, prin care se elimină o serie de dezavantaje ale acestora şi, în
special, se asigură o calitate superioară a apei potabile.(Kross,1993) Rezultatele
cercetărilor din ultimii ani în domeniul obţinerii şi aplicării membranelor demonstrează că
cele mai adecvate procese de corectare a indicatorilor fizico-chimici şi bacteriologici ai
apelor sunt microfiltrarea şi ultrafiltrarea.
Tehnologiile neconvenţionale cu membrane de microfiltrare (MF) şi ultrafiltrare (UF) au
fost studiate pentru obţinerea apei potabile atât din surse de suprafaţă, cât şi din ape
subterane.
Primele sisteme de MF/UF au fost instalate începând din 1990 pentru a trata apa
orăşenească potabilă obţinută din surse de suprafaţă.(Kolega,1991) Astăzi sunt bine
cunoscute avantajele MF/UF comparativ cu metodele convenţionale de tratare şi
dezinfecţie: nu necesită agenţi chimici-coagulanţi, floculanţi, dezinfectanţi; separarea se
face pe principiul excluderii datorită dimensiunii; apa tratată produsă este de calitate
superioară, indiferent de calitatea apei brute; automatizarea procesului este simplă;
instalaţiile sunt compacte şi se pot pune rapid în funcţiune, etc.). Dezavantajul major este
constituit de limitarea debitului de apă tratată de suprafaţa filtrantă a
membranei.(Howe,2002) Din acest motiv, tehnicile membranare sunt recomandate pentru
asigurarea apei potabile destinate colectivităţilor mici (populaţie maximă: 10 000 locuitori).
(Yamamura,2007)
Pe plan internaţional tehnicile membranare s-au extins tot mai mult în domeniul
obţinerii apei potabile, realizându-se uzine de apă potabilă cu capacităţi ce ajung până la
2000 m3/zi. (Yuasa,1998)
În Franţa funcţionează din 1988 la Amoncourt o instalaţie cu membrane polimerice de
UF, echipată cu module având o suprafaţă de filtrare de 7 m2. Din 1990 funcţionează o
altă instalaţie, de 100 m3/h în localitatea Saint Maurice de Chateauneuf, cu o populaţie de
10 000 locuitori, echipată cu module de MF, elementul filtrant fiind membrană ceramică tip
KERASEP™, fabricată de firma TECH-SEP.
Pe baza cercetărilor efectuate de Universitatea din Montpellier s-au realizat, începând
cu 1989, alte 10 instalaţii în regiunea Languedoc – Rousillon, cu capacităţi variind între 7
– 120 m3/h, echipate în special cu membrane anorganice tip MEMBRALOX.
În Anglia, lângă Mianus River, Greenwich, funcţionează alte sisteme de tratare a apei
pentru potabilizare cu procese membranare, prelucrând circa 15 m3/zi.
În SUA, utilizând membrane de nanofiltrare, se ajunge la debite cuprinse între 160–
1000 m3/zi.
Pentru a asigura o calitate superioară a apei potabile în Timişoara, România, în
prezentul studiu ne-am propus testarea pe o staţie pilot (SP) a acestor tehnologii moderne
de microfiltrare – ultrafiltrare ca şi soluţie alternativă la procedeele clasice utilizate în acest
moment pe Staţia de tratare.

- 16 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Materiale şi metode
Descrierea procedeelor de microfiltrare şi ultrafiltrare

Microfiltrarea şi ultrafiltrarea sunt procese înrudite – distincţia între cele două rezidă în
mărimea porilor membranei. Membranele de microfiltrare au pori mai mari şi sunt folosite
pentru a separa particule de 0,1-10µm, spre deosebire de ultrafiltrare care în general este
considerată a se limita la membrane cu diametrul porilor între 10-1000Å. (Baker, 2004)
Prima aplicaţie majoră a membranelor de microfiltrare era pentru culturile de
microorganisme din apa potabilă, aceasta rămânând o aplicaţie importantă în
laboratoarele de microbiologie şi biotehnologie. (Kolega and al,1991)
Membranele folosite pentru MF şi pentru UF sunt membrane „tip por” ce funcţionează
ca nişte site. Solventul şi particulele de mărime moleculară pot trece prin pori, în timp ce
particulele suspendate, particulele coloidale, bacteriile, viruşii şi chiar şi macromoleculele
mari sunt reţinute.
Forţa conducătoare a procesului este diferenţa de presiune de-a lungul membranei. În
cea mai mare parte a sistemelor cu membrane regenerabile, pentru a se realiza o
funcţionare continuă, se utilizează microfiltrarea tangenţială. Aceasta permite evitarea în
principiu a operaţiei de colmatare la spălarea membranelor. (Kalbfuss and al,2005)
Fluxul tangenţial este fluxul permeabil direcţionat perpendicular spre fluxul de
alimentare. Impurităţile rămân în alimentare care, reducându-se în volum, părăseşte
sistemul membranei sub formă de flux de reziduu concentrat (un procent de aproximativ
10% din volumul de alimentare). Trebuie făcută o evaluare a concentratului, înainte ca
acest reziduu să poată fi îndepărtat şi depozitat, deoarece substanţele prezente în acesta
au concentraţii de aproximativ 10 ori mai mari decât concentraţia lor din fluxul de
alimentare iniţial.
Consumul de energie este direct legat de rata fluxului tangenţial şi de necesarul de
presiune.
Debitele unitare folosite pentru UF se situează între 0.1-1m3/h.m2.bar pentru o apă
relativ curată, dar se diminuează considerabil în prezenţa coloizilor din două raţiuni
esenţiale: polarizarea şi colmatarea. (Memento Technique de l’eau,1989)
Primul fenomen este responsabil de apariţia unui flux limitat de presiunea
transmembranară.
Influenţa presiunii transmembranare asupra fluxului în UF este redată în Figura 1.

Figura 1. Influenţa presiunii transmembranare Figura 2. Evoluţia fluxului cu timpul în UF


asupra fluxului în UF

- 17 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Al doilea fenomen, colmatarea, este dat de formarea unui depozit de coloizi pe


suprafaţa membranei, dar şi de adsorbţia de soluţii variate şi de coloizi foarte fini pe pori.
Evoluţia fluxului cu timpul în UF este redată în Figura 2.
Primul fenomen este uşor reversibil prin spălare inversă, dar din contră, al doilea este
insensibil la acest procedeu, doar un tratament chimic permite curăţarea membranei.
Aceasta explică de ce natura chimică a membranei este un criteriu important în MF şi
UF. Pentru fiecare aplicaţie se alege un material mai uşor sensibil la fixarea soluţiilor de
tratat şi cât mai uşor de decolmatat.(Memento Technique de l’eau,1989)
Costul staţiilor de ultrafiltrare variază, depinzând de mărimea staţiei, de tipul apei
tratate şi de performanţele separării. În general staţiile tipice de UF au un debit de 10.000-
100.000gal/zi. Costul ridicat per gallon produs permeat limitează utilizarea UF în tratarea
apelor. Costurile pentru aceste staţii (Rogers,1984) sunt cuprinse între US$ 2-5 gal/zi.
Costuri de capital şi costuri de operare pentru staţii de ultrafiltrare tipice sunt
prezentate în Tabelul 1. (Eykamp,1995)

Tab.1. Capital şi costuri de operare pentru staţii de ultrafiltrare tipice

Costuri de capital %
Pompe 30
Module de membrane 20
Spaţii de amplasare 10
Conducte, vane, construcţii 20
Control/altele 20
Total 100
Costuri de operare
Înlocuirea membranelor 30-50
Costuri pentru curăţare 10-30
Energie 20-30
Laborator 15
Total 100

Directiva EPA pentru apa de suprafaţă cere ca toate utilităţile în SUA să asigure un
grad de reducere de log 3 pentru Giardia şi de log 4 pentru viruşi. Legislaţia europeană a
adoptat reguli similare.(USEPA, 1999)
Se estimează că 40.000 de staţii de tratare a apei din SUA sunt afectate de noile
implementări ale EPA, aşa că potenţialul de piaţă existent pentru MF în controlul
bacteriologic al apei potabile este foarte ridicat.(Hirata,1998) Multe dintre aceste staţii sunt
mici, dar sunt câteva staţii de tratare mari care au fost echipate cu sute de module.
Totodată este necesară dezvoltarea sistemelor de filtrare cu curgere transversală,
capabile să dea filtrelor o durată de viaţă de luni sau chiar ani. Astfel de sisteme se
instalează acum în staţiile de tratare a apelor municipale. Unităţile pot fi curăţate prin
spălare inversă şi se obţin astfel performanţele dorite. (Baker, 2004)

- 18 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Descrierea Staţiei Pilot

Partea experimentală s-a desfăşurat în Staţia Pilot din cadrul Staţiei de tratare a apei
râului Bega din municipiul Timişoara. Staţia Pilot este fabricată de PIASA
Engineering&Trading S.A.,USA.
Schema tehnologică a staţiei pilot este prezentată în figura 3.

Figura 3. Staţia pilot – schema fluxului tehnologic

Procesul tehnologic propus constă din următoarele:


¾ rezervor de stocaj, cu rolul de a reţine şi de a uniformiza debitul de apă pentru ca
staţia să lucreze continuu;
¾ microfiltrarea cu ajutorul unui filtru de cartuşe spiralate de 50µm model CA-0804-
04 , model HydroWater care trebuie să reţină toate particulele coloidale şi de
mărimi superioare acestora. Filtrele sunt prevăzute cu vane de presiune pe partea
de intrare şi ieşire pentru a fi capabile să determine nivelul de murdărire care
permite stabilirea necesităţii de curăţire sau înlocuire;
¾ ultrafiltrarea cu ajutorul membranelor din fibre goale interschimbabile, Hollow
Fiber, este tangenţială TRIHIGH model CLN4000No(50-70kDa). Prin ultrafiltrare
se realizează separarea compuşilor dizolvaţi de 0.005 până la 0.1microni. Aceasta
corespunde cu o separare în funcţie de greutatea moleculară de la 1000 până la
500.000.
Staţia Pilot prezintă trei procese de bază şi anume: operaţiunile de filtrare, spălare şi
curăţare chimică. Operaţiunea de filtrare constă din pomparea apei brute printr-un filtru de
50µm, după care apa este trimisă în membrane. Apa filtrată este acumulată în rezervorul
de spălare care este controlat de un plutitor, după care, când rezervorul este plin, pleacă,
ca apă filtrată. Operaţiunea de filtrare este controlată de un sistem de securitate ce
controlează diferenţialul de presiune între intrarea şi ieşirea din modulele de ultrafiltrare,
pentru a evita posibilitatea deteriorării acestora. Obiectivul acestei operaţiuni este de a
evita colmatarea membranelor prin acumularea de coloizi pe suprafaţa membranelor şi
este realizată la fiecare 30 de minute (cu posibilitatea de modificare în PLC).
Spălarea în contracurent se subdivide în trei părţi: drenajul cu aer, presurizarea şi
spălarea în contracurent cu apă.

- 19 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Operaţiunea de curăţare chimică este similară, ca mecanism, spălării în contracurent,


cu diferenţa că se adaugă agent chimic (curăţire caustică cu NaOH şi curăţire acidă cu
HCl) în locul de aspiraţie al pompelor în contracurent.

Condiţii de operare

Condiţiile de operare pe Staţia Pilot au fost:


9 debit alimentare cu apa râului Bega: QAB= 200 L/h;
9 volumul de concentrat (reziduu) s-a fixat în procent de aproximativ 10% din
volumul de alimentare;
9 ciclul de spălare în contracurent s-a realizat la fiecare 30 de minute;
9 presiunea diferenţială între intrare şi ieşirea de pe membrană este
controlată astfel încât să nu depăşească valoarea de 3 bar.

Aparatura

- turbidimetru de laborator, de tip HACH 2100N;


- pH-metru de laborator, de tip Mettler Toledo MP 225;
- analizor TOC, de tip SHIMADZU;
- incubator la 35-37 ºC, de tip Gallenkamp;
- autoclav pentru 1.2 atm şi 121ºC, de tip Varioklav;
- conductometru, de tip Jenway 4310;
- spectrofotometru, de tip Merck SQ 118;
- truse de reactivi pentru determinarea aluminiului, fierului, manganului, amoniului,
azotiţior şi azotaţilor, de tip Spectroquant Merck;
- truse de reactivi pentru determinarea alcalinităţii, durităţii şi calciului, de tip
Aquamerck;
- pipete automate cu volum repetabil, de tip Multipette Eppendorf plus 4981;
- sticlărie de laborator.

Rezultate şi discuţii
Studiile s-au desfăşurat în perioada august - octombrie 2007, perioadă în care Staţia
Pilot a funcţionat continuu. Pentru a se asigura funcţionarea corespunzătoare, diferenţa
de presiune de-a lungul membranei a fost monitorizată continuu.
S-au analizat în paralel probe de apă brută din râul Bega şi de permeat, urmărindu-se
gradul de reducere a unor parametrii măsurabili importanţi: turbiditatea, carbonul organic
total (TOC) şi numărul de bacterii coliforme totale (CT).
Frecvenţa de măsurare a parametrilor tehnologici a fost :
- din 2 în 2 ore pentru: debitul de alimentare al SP, turbiditatea şi pH-ul apei brute şi a
permeatului;
- o dată la 24 ore s-au efectuat determinări pentru: temperatură apă, turbiditate, pH, TOC,
CT, la apa râului Bega şi la permeat;
- săptămânal s-au efectuat determinări pentru: turbiditate, pH, alcalinitate, duritate, TOC,
aluminiu, mangan, fier, coliformi totali la apa râului Bega, permeat şi concentrat;
- analize generale s-au efectuat trei zile consecutiv pentru apa brută şi permeat.
Sinteza datelor experimentale obţinute pe SP pentru permeat şi apa brută a râului
Bega este prezentată în Tabelul 2.

- 20 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Tabelul 2. Sinteza datelor experimentale obţinute pe SP pentru apa brută şi permeat


Debit alimentare SP, L/h 200
Apa brută Permeat
(min-max) (min-max)
Temperatură apă, 0C: 14 - 22 14 - 22
Turbiditate apă, NTU: 3.1 – 19.3 0.1 - 1.4
pH: 7.5 – 7.7 7.5 – 7.7
TOC, mgC/L: 1.68 – 2.38 1.28 – 1.99
Coliformi Totali, nr./100 cm3 3480 – 34800 130 - 1609

Pe Staţia de Tratare (ST) a apei râului Bega din municipiul Timişoara se aplică
tehnologia clasică de potabilizare cu etape succesive de tratare chimică (cu sulfat de
aluminiu ca şi coagulant şi aluminat de sodiu ca alcalinizant şi coagulant), decantare,
filtrare şi dezinfecţie cu clor. Eficienţa procesului de tratare a apei râului Bega în vederea
potabilizării (permeat faţă de apă brută) pe SP, în ceea ce priveşte reducerea turbidităţii,
este de 97.7% faţă de 96.7% cât s-a obţinut pe Staţia de Tratare.

9 9,0
9 8,5
9 8,0
%
, 7,5
9
e
re
9 7,0
c Statia Pilot
u
9 6,5
d
e Statia Tratare
r9 6,0
e
d
9 5,5
d5,0
ra
9
g
9 4,5
9 4,0
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
zile

Figura 4. Evoluţia gradului de reducere a turbidităţii pe ST şi SP

În Figura 4 este reprezentată grafic eficienţa reducerii turbidităţii, atât pe ST cât şi pe


SP.
În urma prelucrării rezultatelor experimentale obţinute pe SP, randamentele de
reducere obţinute în cazul TOC-ului au fost de 20% iar pentru bacteriile coliforme totale
de 94%.
În Figura 5 sunt reprezentate grafic valorile medii obţinute pentru TOC atât pe SP(1)
cât şi pe ST(2). Se observă că pe ST rezultatele sunt mai bune decât cele obţinute pe SP,
însă explicaţia este dată de faptul că pe această staţie s-a făcut şi dezinfecţie.

2,5 TOC
2,0 1 2,01
2
/L
1,63

C1,5
g
m
,
e
i 1
d
e 0,43
. 0,5
m
c
n
o 0
c
1 2

Figura 5. Valorile medii obţinute pentru TOC pe SP(1) şi pe ST(2).

- 21 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

În Tabelul 3 sunt prezentate valorile medii ale analizelor generale ce s-au efectuat trei
zile consecutiv pentru apa brută şi permeat, cât şi a analizelor săptămânale ce s-au făcut
pe concentrat.

Tabelul 3. Valorile medii ale analizelor generale obţinute pe SP pentru apa brută, permeat şi concentrat

Parametrul U.M. Metoda de Apa brută Permeat Concentrat


analizat analiză
0
Temperatură C STAS 6324/61 14 14 14
Turbiditate NTU turbidimetru 6.3 0.84 9.22
pH - pH-metru 7.65 7.66 7.56
TOC mgC/L analizor TOC 2.03 1.64 2.53
Coliformi Totali nr./100 cm3 STAS 3001/91 9580 745 10936
Amoniu mg/L Spectroquant 0 0 0
Azotiţi mg/L Spectroquant 0.042 0.05 0.3
Azotaţi mg/L Spectroquant 1.16 2.2 1.5
Aluminiu dizolvat mg/L Spectroquant 0.01 0 0.03
Mangan dizolvat mg/L Spectroquant 0.03 0.01 0.03
Fier dizolvat mg/L Spectroquant 0.13 0.08 0.17
Conductivitate µS/cm conductometru 222 229.6 212
Duritate °D Aquamerck 4.9 4.86 4.86
Calciu mg/L Aquamerck 29 29 29
Alcalinitate mmol/L Aquamerck 1.86 1.73 1.56
CCO-Mn mgKMnO4/L STAS 3002/85 9.28 7.98 10.65

În urma prelucrării rezultatelor obţinute pe Staţia Pilot şi analizându-le comparativ cu


cele obţinute pe Staţia de tratare, se poate spune că microfiltrarea şi ultrafiltrarea sunt în
mod cert soluţii moderne şi de viitor în tratarea apelor de suprafaţă pentru a obţine o apă
potabilă de calitate superioară.

Concluzii
1. Studiul efectuat confirmă faptul că utilizarea tehnologiilor neconvenţionale cu
membrane de microfiltrare (MF) şi ultrafiltrare (UF) la tratarea surselor de apă de
suprafaţă este o soluţie alternativă viabilă la procedeele clasice de potabilizare.
2. S-au obţinut pe Staţia Pilot randamente de reducere a turbidităţii de 97%, în cazul
TOC-ului de 20% iar pentru bacteriile coliforme totale de 94%.
3. Ca principale dezavantaje ale proceselor membranare enumerăm: costurile relativ
ridicate deoarece debitul de apă tratată este limitat de suprafaţa filtrantă a
membranei; se utilizează cantităţi destul de mari de energie; modulele de membrană
trebuie curăţate des şi viaţa membranelor este scurtă.
4. Ca principale avantaje ale proceselor membranare, oferite faţă de procedeele clasice,
amintim: nu necesită agenţi chimici-coagulanţi, floculanţi; cantităţile de reactivi folosiţi
la dezinfectare sunt reduse; apa tratată produsă este de calitate superioară, indiferent
de calitatea apei brute; instalaţiile sunt compacte; rapiditate la punerea în funcţiune;
automatizarea procesului este simplă, etc.
5. Simplitatea acestor procese va determina alegerea lor în viitorul apropiat în locul altor
procese mai sofisticate şi costisitoare.
6. Instalaţiile de potabilizare prin filtrare cu membrane permit o monitorizare mai bună,
mai completă şi mai facilă a surselor de apă.
7. Obţinerea apei potabile prin tehnologiile neconvenţionale membranare va contribui la
siguranţa alimentară şi sanitară a populaţiei, în special a celei din locuri izolate.

- 22 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Astfel ne aşteptăm la răspândirea rapidă a acestor tehnici membranare ecologice, fiind


reco-mandate pentru asigurarea apei potabile destinate colectivităţilor mici (maxim 10000
locuitori).

Cercetarea pe Staţia Pilot s-a efectuat în cadrul proiectului CEEX-PROAQUA nr.631/2005


"Promovarea tehnologiilor inovative şi durabile pentru tratarea apei destinate consumului
uman"

Bibliografie
[1] Baker, R.W. (2004) Membrane Technology and Applications, 2nd Edition, Ed. Wiley Interscience, 273-
299.
[2] (1989) Memento Technique de l’eau, Neuvieme edition, Tome1, Ed. Degremont, 215-217.
[3] Stumm, W. and Morgan,J.J. (1996) Aquatic Chemistry - Chemical Equilibria and Rates in Natural
Waters,Third Edition, Ed. Wiley Interscience, 823-832.
[4] Cross, R.A. (1993) Purification of Drinking Water with Ultrafiltration, The 1993 Eleventh Annual Membrane
Technology/Separations Planning Conference, Newton, MA.
[5] Kolega, M., Grohmann, G.S., Chiew, C.and Day, A.W. (1991) Disinfection and Clarification of Treated
Sewage by Advanced Microfiltration, Water Sci. Technol. 23, 1609.
[6] Rogers, A.N. (1984) Economics of the Application of Membrane Processes, in Synthetic Membrane
Processes, Academic Press, Orlando, FL, 437–477.
[7] Eykamp, W., Noble, R.D. and Stern, S.A. (1995) Microfiltration and Ultrafiltration, in Membrane Separation
Technology: Principles and Applications, Elsevier Science Amsterdam,1–40.
[8] United States Environmental Protection Agency (1999), National Primary Drinking Water Regulations:
Alternative Desinfectants and Oxidants, Guidance Manual, Office of Water, EPA 815-R-99.
[9] Hirata,T. and Hashimoto,A.(1998) Experimental assessment of the efficacy of microfiltration and
ultrafiltration for Cryptosporidium removal. Wat. Sci. Tech. 38(12), 103–107.
[10] Yamamura, H., Kimura, K., Watanabe,Y. (2007) Mechanism involved in the evolution of physically
irreversible fouling in microfiltration and ultrafiltration membranes used for drinking water treatment.
Environ.Sci.Technol. 41(19), 6789-6794.
[11] Howe, K.J and Clark, M.M. (2002) Fouling of microfiltration and ultrafiltration membranes by natural
waters. Environ.Sci.Technol. 36(16), 3571-3576.
[12] Wickramasinghe,S.R., Kalbfuss,B.,Zimmermann,A.,Thom,V.,Reichl,U. (2005) Tangential flow
microfiltration and ultrafiltration for human influenza A virus concentration and
purification.Biotechnol.Bioeng. 92(2),199-208.
[13] Yuasa, A.(1998) Drinking water production by coagulation-microfiltration and adsorption-ultrafiltration.
Wat. Sci. Tech. 37(10), 135–146.
*** STAS 3001-1991.
*** Legea 458-2002.

- 23 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

TRATAREA APELOR SUBTERANE CU CONTINUT DE AMONIU SI


HIDROGEN SULFURAT

Vulpasu E. *, Sandu M. **, Racoviteanu G. ***

* Sef lucrari ing.chim. – Catedra de inginerie Sanitara si Protectia Apelor – U.T.C.B., B-dul Lacul Tei 124,
Bucuresti, sector 2, vulpasu@utcb.ro
** Prof.dr.ing. – Catedra de Inginerie Sanitara si Protectia Apelor – U.T.C.B.
*** Prof.dr.ing. – Catedra de Inginerie Sanitara si Protectia Apelor – U.T.C.B.

Keywords: sulphurated hidrogen; ammonium; drinking water

Rezumat
Sunt numeroase locatii de foraje de adancime, in special in Campia Romana unde apa
contine hidrogen sulfurat si amoniu. Se impune elaborarea tehnologiilor pentru incadrarea
acestor indicatori in limitele impuse de Legea 458/2002.
Cercetarile efectuate au pus in evidenta faptul ca oxidarea cu doze stoechiometrice de
clor si filtrarea conduc la concentratii de amoniu, hidrogen sulfurat si clor rezidual care se
incadreaza in limitele normelor privind calitatea apei potabile. Calitatea apei tratate
depinde de timpul de reactie a clorului si de tehnologia de filtrare utilizata. Astfel, filtratea
pe membrane (ultrafiltrare) a condus la eficiente ridicate de retinere a sulfului coloidal si la
o stabilitate a calitatii apei in timp in timp ce filtrarea pe nisip cuartos a condus la eficiente
ridicate dupa o perioada de formare a unei membrane pe granulele materialului filtrant.
Cercetarile au analizat doua filiere tehnologice: conventionala cu post-oxidare cu ozon
si adsorbtie pe CAG si o filiera cu ultrafiltrare. Se prezinta concluzii privind criteriile de
alegere a filierei.

Introducere
Cercetarile experimentale au fost efectuate pe o apa subterana avand continut de amoniu
(2 – 3 mg/l), hidrogen sulfurat (2 – 4.5 mg/l) si incarcare organica mare (25 – 30 mg
KMnO4/l). Calitatea acesteia este prezentata in tabelul nr. 1.
Acestea au avut scopul de a identifica cea mai buna tehnologie pentru potabilizarea
apelor cu continut de hidrogen sulfurat si azot amoniacal dar si cu incarcare organica
ridicata.

- 24 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Tabel 1. Calitatea apei brute.


Legea
Valori obtinute 458/2002
Nr. modificata si
Indicator U.M.
crt. completata
Rec. 1 Rec. 2 Rec. 3 Rec. 4 Rec. 5 de Legea
311/2004
1 pH unităţi 7.45 7.40 7.45 7.45 7.42 6.5 – 9.5
0
2 Temperatura C 14.8 14.5 14.2 15 15 -
3 Turbiditate NTU 114 19.7 6.2 3.04 7.9 5
4 Conductivitate µS/cm 1339 1315 1396 1285 1044 2500
5 Săruri total mg/l (ca 748 751 746 742 737 -
dizolvate NaCl)
6 Alcalinitate mechiv/l 5 5.1 5.2 4.8 4.7 -
0
7 Duritate totala d 19.074 17.95 19.07 17.92 17.92 min.5
0
8 Duritate d 5.074 3.67 4.51 4.48 4.76 -
permanenta
0
9 Duritate d 14 14.28 14.56 13.44 13.16 -
temporară
10 Calciu mg/l 64.12 64.12 72.14 56 56 -
11 Magneziu mg/l 43.74 38.88 38.88 43.74 43.74 -
12 Amoniu mg/l 2 2.5 2.96 1.2 2.4 0.5
13 Azotiti mg/l <0.001 <0.001 <0.001 <0.001 <0.001 0.5
14 Azotaţi mg/l 3.6 5.1 6.2 4.3 5.2 50
15 Bicarbonati mg/l 305 311.1 317.2 292.8 286.7 -
16 Cloruri mg/l 262.7 252 276.9 266.25 259.15 250
17 Sulfati mg/l 44 46 39 44 42 250
18 CCO - Cr mg O2/l 10.56 10.56 28.8 7.68 10.56 -
19 Carbon mg/l 4.29 5.12 6.52 - - nici o
organic total schimbare
anormala si
acceptabila
consumatoril
or
20 Oxidabilitate mg 29.68 29.21 30.05 23.2 26.22 20
KMnO4/l
21 Fier mg/l 0.01 0.01 0.02 0.02 0.01 0.2
22 Sulfuri si mg/l 2.52 2.5 4.32 0.52 2.1 0.1
hidrogen
sulfurat
23 Sodiu si mg/l 148.5 152 185 - - 200
potasiu

Determinari experimentale
Experimentele au fost efectuate pe instalatia pilot aflata in patrimoniul U.T.C.B. si care
contine urmatoarele trepte de tratare: pre-oxidare cu clor, filtrare rapida pe nisip (inaltimea
stratului de nisip 120 cm), bazin contact ozon, adsorbtie pe carbune activ granular
(inaltimea stratului de carbune 120 cm, EBCT – 12 min.), filtrare pe membrane
(ultrafiltrare). Instalatia pilot este prezentata in figura 1.

- 25 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Figura 1. Instalatie pilot – Laborator alimentari cu apa – U.T.C.B.

Au fost efectuate mai multe cicluri experimentale care au constat in:


• preoxidare cu doze stoechiometrice de clor (doza de clor a fost determinata prin
efectuarea curbei de clorare prezentata in figura 2), filtrare pe nisip cuartos,
postoxidare cu ozon, filtrare pe carbune activ granular;
• preoxidare cu clor si ultrafiltrare.
Filierele tehnologice sunt prezentate in figura 3.
Au fost determinate atat concentatiile de hidrogen sulfurat, amoniu, substante organice
cat si turbiditatea si concentratia de clor rezidual dupa fiecare treapta de tratare.
De asemenea a fost determinata concentratia de trihalometani pentru apa filtrata pe nisip
cuartos si apa filtrata pe carbune activ granular data fiind posibilitatea formarii acestora in
urma reactiei substantelor organice cu clorul.

4
N - amoniacal
3.5 Clor

2.5
N - NH4 (mg/l)

1.5

0.5

0
0 4 8 12 16 20

Doza clor (mg/l)

Figura 2. Curba de clorare.

- 26 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Apa bruta

REZERVOR APA BRUTA


Hipoclorit de sodiu – 18 mg Cl2/l

BAZIN CONTACT Cl2


Tc=28 min.
Apa bruta
3
Q =38 dm /h

FILTRU RAPID DE NISIP REZERVOR APA BRUTA


vF = 6.0 m/h
Hipoclorit de sodiu – 18 mg Cl2/l

FILTRU CAG 1 POST-OXIDARE CU BAZIN CONTACT Cl2


vF = 3.0 m/h OZON Tc=30 min.

3
Q =33 dm /h

FILTRU CAG 2 INSTALATIE


vF = 3.0 m/h ULTRAFILTRARE

Figura 3. Filierele tehnologice pentru ciclurile experimentale.

Rezultate si discutii
Rezultatele determinarilor experimentale sunt prezentate in cele ce urmeaza.
In figura 4 este prezentata variatia concentratiei de sulfuri si hidrogen sulfurat pe filiera de
tratare (a) respectiv variatia turbiditatii pe filiera de tratare (b). Se observa reducerea
concentratiei de sulfuri si hidrogen sulfurat la concentratii de 0.02 mg/l pentru apa filtrata
pe nisip de cuart fata de 0.1 mg/l conform Legii 458/2002 privind calitatea apei potabile.
Oxidarea hidrogenului sulfurat este pusa in evidente si prin cresterea turbiditatii apei
preoxidate cu clor datorita formatii sulfului coloidal. Datorita marimii de ordin coloidal a
particulelor de sulf turbiditatea apei filtrate pe nisip este de 30 NTU. Aceasta ajunge la
valori de 4 – 7 NTU dupa cca. 8 ore de filtrare, perioada in care se formeaza la suprafata
stratului filtrant o pelicula de sulf. In figura nr. 5 sunt prezentate imagini la microscop cu
pelicula de sulf formata la suprafata particulelor de material filtrant.

12 70
Substante organice (mg O 2/l)

CCO-Mn Apreox.
10 60
CCO-Cr
Turbiditate (NTU)

8 AB 50
40
6
30
4
AFRN 20 AFRN
AFCAG1 AB AFCAG
2 O3 10
0
AFCAG2 0
0.5 1.5 2.5 3.5
0.5 1.5 2.5 3.5 4.5
Treapta de tratare
Treapta de tratare
a. b.
Figura 4. Variatia concentratiei de sulfuri si hidrogen sulfurat (a) si a turbiditatii (b) pe filiera de tratare
AB – apa bruta; Apreox – apa preoxidata cu clor; AFRN – apa filtrata rapid pe nisip; AFCAG 1 – apa filtrata pe
carbune activ granular; AFCAG 2 – apa filtrata pe carbune activ dupa oxidare cu ozon.

- 27 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

a. b.

Figura 5. Imagini la microscop ale perticulelor stratului filtrant inainte de filtrare (a) si dupa filtrare (b).

Coagularea cu o doza de 18 mg/l sulfat de aluminiu in amonte de filtrul rapid pe nisip a


condus la turbiditati ale apei filtrate de 1 – 2 NTU.
In figura 6 este prezentata variatia concentratiei de azot amoniacal pe filiera de tratare (a)
si variatia incarcarii organice (b).
Concentratia de azot amoniacal a scazut prin clorare la break-point si filtrare pe nisip
cuartos de la 2.4 mg NH4+/l pentru apa bruta la 0.25 mg/l pentru apa filtrata pe nisip
cuartos. In apa filtrata pe carbune activ concentratia de amoniu a fost de 0.17 mg/l pentru
varianta fara post-oxidare respectiv 0.01 mg/l pentru varianta cu ozon in post-oxidare.
Concentratia de clor liber in apa filtrata pe nisip a fost de 3.5 mg/l iar concentratia de clor
total 4.3 mg/l. Prin filtrare pe carbune activ s-a eliminat total clorul din apa.
Concentratia de substante organice determinata prin metoda cu permanganat de potasiu
a scazut de la 26.2 mg KMnO4/l (6.55 mg O2/l) la 8.13 mg KMnO4/l pentru apa filtrata pe
nisip respectiv 3.81 mg KMnO4/l pentru apa filtrata pe carbune activ granular. Dupa
postoxidare cu ozon si filtrare pe carbune activ granular concentratia a fost 0.4 mg
KMnO4/l.
O reducere semnificativa a inregistrat-o si consumul chimic de oxigen (CCO-Cr) – de la
10.56 mg O2/l pentru apa bruta la 2 mg O2/l pentru apa filtrata pe nisip respectiv 1 mg O2/l
pentru apa filtrata pe carbune activ granular. Apa post-oxidata si filtrata pe CAG a avut
consum chimic de oxigen practic 0.
In tabelul 2 se prezinta concentratiile de trihalometani pentru apa filtrata pe nisip cuartos
si apa filtrata pe carbune activ granular.

- 28 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

3 12
CCO-Mn
AB CCO-Cr

Substante organice (mg O2/l)


2.5 10

2 AB
Amoniu (mg/l)

1.5 6

1 4

0.5 AFCAG1 2
AFRN AFCAG1
AFCAG2 AFRN
0 0 AFCAG2
0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5

a. b.
Figura 6. Variatia concentratiei de azot amoniacal (a) si a concentratiei de substante
organice (b) pe filiera de tratare
AB – apa bruta; AFRN – apa filtrata rapid pe nisip; AFCAG 1 – apa filtrata pe carbune
activ granular; AFCAG 2 – apa filtrata pe carbune activ dupa oxidare cu ozon.

Tabel 2. Concentratie trihalometani in apa filtrata pe nisip si apa filtrata pe carbune activ granular.

Valoarea Legea 458/2002


Nr.crt. Compus UM modificata si completata
AFRN AFCAG1 de Legea 311/2004
1 Cloroform µg/l 10 1.83 -
2 Bromdiclormetan µg/l 15.44 15.45 -
3 Clordibrommetan µg/l urme urme -
4 Bromoform µg/l absent absent -
TOTAL THM µg/l 25.44 17.28 100

In cazul preoxidarii cu clor la break-point urmata de ultrafiltrare rezultatele analizelor


efectuate au pus in evidenta urmatoarele:
• eficiente de reducere a sulfurilor si hidrogenului sulfurat peste 99%; concentratiile
au fost sub limita de detectie a aparatului;
• eficiente de reducere a azotului amoniacal de peste 99%; concentratia de amoniu
in efluent a fost de 0.01 mg/l fata de 2.4 mg/l pentru apa bruta;
• concentratia de clor liber in apa filtrata a fost de 0.4 – 0.5 mg/l iar concentratia de
clor total 0.8 – 0.9 mg/l; aceasta pune in evidenta faptul ca toata cantitatea de clor
introdusa in apa a reactionat cu hidrogenul sulfurat si cu azotul amoniacal;
• eficientele de reducere a incarcarii organice au fost de peste 90% atat pentru
CCO-Mn cat si pentru CCO-Cr;
• calitatea efluentului a fost foarte buna chiar de la inceputul procesului de filtrare si
s-a mentinut constanta in timp;
• comparativ cu ciclurile experimentale anterioare calitatea apei a fost superioara si
constanta in timp.
Au fost recoltate probe la intervale de 30 min. iar rezultatele sunt prezentate in tabelul 3.

- 29 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Tabel 3. Calitatea apei filtrate pe membrana.


Nr.crt. Indicator U.M. Rec. 1 Rec. 2 Rec. 3 Rec. 4 Rec. 5 Rec. 6
1 Turbiditate NTU 0.08 0.07 0.07 0.05 0.05 0.05
2 Sulfuri si mg/l < 0.001 < 0.001 < 0.001 < 0.001 < 0.001 < 0.001
hidrogen
sulfurat
3 Amoniu mg/l 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01
4 Clor liber mg/l 1.82 1.4 0.51 0.50 0.42 0.40
5 Clor total mg/l 3.2 2.03 0.96 0.85 0.82 0.85
6 Substante mg KMnO4/l 2.84 2.53 2.53 1.96 1.96 1.96
organice
7 CCO - Cr mg O2/l 0.96 1.01 0.96 0.96 0.92 0.9

Concluzii
In urma analizei rezultatelor experimentelor efectuate se poate concluziona:
• hidrogenul sulfurat se poate indeparta cu eficienta ridicata (≅ 100%) prin oxidare
cu clor si filtrare;
• procesul de filtrare pe nisip nu conduce la eficiente ridicate de reducere a
turbiditatii dat fiind faptul ca sulful este sub forma coloidala; apa filtrata pe nisip nu
se incadreaza in limitele Legii 458/2002 privind calitatea apei potabile modificata si
completata de Legea 311/2004 la indicatorul turbiditate; se impune o treapta de
decantare dupa pre-oxidare; sunt recomandate decantoarele tip recirculator care
asigura incarcari de 4 – 5 m3/h.m2 cu timp de sedimentare de 1 h; prin aceasta se
vor reduce incarcarile in treapta de filtrare rapida;
• azotul amoniacal poate fi indepartat prin clorare la break-point astfel incat sa se
evite obtinerea unui efluent care sa contina cloramine; doza de clor necesara este
identica cu cantitatea stoechiometrica necesara reactiilor cu hidrogenul sulfurat si
amoniul;
• concentratia de substante organice s-a redus semnificativ: eficiente de 70% – 80%
dupa filtrarea pe nisip, respectiv 98 – 100% dupa post-oxidare cu ozon si filtrare
pe CAG.
• filtrarea pe membrane (ultrafiltrarea) a apei preoxidate cu clor a condus la o
calitate foarte buna si stabila in timp a efluentului; apa filtrata pe membrane se
incadreaza in limitele impuse de Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile
completata si modificata de Legea 311/2004.
• in figura 7 sunt prezentate comparativ eficientele de reducere a parametrilor
monitorizati pentru: apa pre-oxidata cu clor si filtrata pe nisip cuartos (AFRN); apa
pre-oxidata cu clor, filtrata pe nisip cuartos si apoi pe carbune activ granular
(AFCAG 1); apa pre-oxidata cu clor, filtrata pe nisip cuartos post-oxidata cu ozon
si apoi filtrata pe carbune activ granular (AFCAG2); apa pre-oxidata cu clor si
filtrata pe membrane (ultrafiltrata) – AFM.

- 30 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

100

Eficienta de reducere fata de apa bruta (%)


90

80
AFRN
AFCAG 1
70 AFCAG 2
AFM

60

50

40
S2-
H2Ssi H2S NH4+
NH4 CCO - Mn
CCO-Mn CCO-Cr
CCO-Cr

Figura 7. Eficiente de reducere a concentratiilor principalilor parametrii fata de concentratia in apa bruta.

Apreciem ca schema tehnologica cu module UF este de reţinut având in vedere


urmatoarele:
• prezinta cele mai bune performante in asigurarea apei filtrate;
• beneficiaza de automatizare totala la livrare si simplifica mult procesele de
operare;
• din punct de vedere economic, odata cu reducerea costurilor membranelor,
costurile de investitie sunt in avantajul acestora, astfel:
• pentru statii de mica capacitate (sub 8500 m3/zi), valoarea de investitie nu
depaseste 7500 €/1 dm3/s pentru tehnologia cu membrane in timp ce tehnologiile
conventionale ating 12000 €/1 dm3/s;
• costurile de operare in etapa actuala sunt mai mari pentru tehnologiile care
utilizeaza membrane (0.11 – 0.12 €/m3 apa fata de 0.075 – 0.08 €/m3 apa pentru
tehnologiile conventionale).

Bibliografie
AWWA – Water quality and treatment, Fifth Edition, McGraw Hill, New York, USA, 1999.
Degremont - Memento Technique de l′Eau, Lavoisier, Paris, 1989.
Taylor, J.S., Wiesner, M. – Membranes, In Water Treatment Membrane Process, Mallevialle, J., Odendaal,
P.E., Wiesner, M.R. (ed) McGraw-Hill, New York,. pg.11.1 – 11.70 (1996).
Taylor, J.S., Wiesner, M. Mallevialle, J., Odendaal, P.E., Wiesner, M.R. – Water Treatment Membrane
Process, McGraw-Hill, New York, USA, 1996.
Desjardins, R. – Le traitement des eaux - Editions de l′Ecole Polytechnique de Montreal, 1990.
E.D.H. – Guideliness for Canadian Drinking Water Quality, 1993.

- 31 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

IMBUNATATIREA CALITATII APEI CU CONTINUT RIDICAT DE


NITRATI IN SISTEMELE DE ALIMENTARE CU APA DIN MEDIUL
RURAL DIN JUD. CONSTANTA.

Dr. Ing. Nicolaie Pitu,

Consilier tehnic la S.C. RAJA S.A. Constanta

Cuvinte cheie: alimentare cu apa, captare din acvifer, reducerea nitratilor.

Summary
An increase of nitrate content in the underground waters used in the rural water supply
systems and even in the large urban systems, above the limits foreseen by Law
no.458/2005 on drinking water quality, was noticed in the last years, leading to the
measure of stopping the exploitation of some underground catchments by the sanitary
authorities and their abandonment.
The article presents data related to the nitrate content increase in the rural water
supply systems from Constanta County. The spreading of nitrate content in the aquifers
developed in Constanta County, where catchments of the centralized water supply
systems by means of boreholes have been executed, is analyzed. Furthermore the
factors which determined the increase of nitrate concentration of the underground waters,
the evolution of the nitrate concentration in time and the measures to be taken for hydro-
geological protection of the catchments and of the aquifers exploited are approached.
Solutions for quality improvement of the water distributed through rural centralized
systems are proposed depending on the hydro-geological conditions of each area, the
water demand of each locality, the nitrate concentration, as follows: new catchment works
for good quality high depth aquifers; connecting the water supply system to a neighbour
water source; installing treatment equipments for nitrate reduction, the solution being
chosen also considering the investment and operational costs and assurance of the
stability in time of the drinking water quality.
Given the nitrate concentration increase in the underground waters in general and in
the underground water catchments in particular, registered at country level, the
experience and the solution proposed and partially implemented in Constanta could be
detailed and used also in other areas of the country.

Date generale
In ultimii ani s-a constatat prezenta in apa potabila distribuita intr-o serie de localitati din
judetul Constanta a unui continut peste limitele admise de Legea nr. 458/2002 privind
calitatea apei potabile, cu risc de imbolnavire a populatiei.
Asemenea cresteri au fost inregistrate in peste 30 localitati din judet, situatie sesizata
de organele sanitare judetene (A.S.P.J). La o parte din localitati s-a dispus intreruperea
utilizarii surselor de apa subterana si gasirea unor solutii pentru alimentarea cu apa a
acestor localitati, cu apa de calitate corespunzatoare. Astfel au fost scoase din functiune
captarile de apa Credinta, care asigurau alimentarea cu apa a localitatior Cobadin,

- 32 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Credinta si Ciobanita, captarea Mosneni, precum si a captarilor Casicea, Conacu si


Negresti, care asigurau alimentarea cu apa a localitatilor respective.
In scopul fundamentarii unor investitii pentru imbunatatirea calitatii apei potabile din
localitatile in care s-a constatat prezenta in cantitati mari, peste limitele admise a nitratilor,
la nivelul judetului au fost realizate „Studii de oportunitate pentru reducerea nitratilor din
apa potabila care asigura alimentarea cu apa a acestor localitati”, asigurand prin CJC si
fondurile necesare, care au fost repartizate primariilor cu probleme privind calitatea apei
potabile in sistemele centralizate.
In afara monitorizarii calitatii apei din sursele proprii, S.C. RAJA S.A. Constanta a
initiat un program de recoltari de probe de apa din numeroase captari din judet, care
asigura alimentarea cu apa a unor localitati rurale.
In analiza calitatii apelor subterane din jud. Constanta au fost luate in consideratie si
concluziile din “Studiul pilot asupra acviferului din Dobrogea, necesar in sprijinirea
implementarii directivelor de mediu ale CE 2000/60/CE (“Directiva cadru pentru apa”) si
1999/31/CE (Directiva privind depozitarea deseurilor)”, intocmit de Institutul Geotehnic
Norvegian, in colaborare cu Universitatea din Bucuresti
Studiul de fata isi propune sa faca o analiza a raspandirii nitratilor in apele subterane
din judetul Constanta tinand seama de conditiile geologice si hidrogeologice existente si
pe baza concluziilor din studiile de oportunitate intocmite de primarii, si a studiilor
intocmite de alte unitati de specialitate, inclusiv de RAJA S.A. Constanta.

Date privind sistemele de alimentare cu apa din judetul Constanta.

In judetul Constanta alimentarea cu apa potabila a localitatilor se face aproape exclusiv


din surse subterane. Sigurele localitati care utilizeaza apa de suprafata pentru
alimentarea cu apa sunt Cernavoda si partial orasele Constanta si Navodari cu 10% din
necesar.
In judet sunt cca. 100 captari de apa subterana, cu unul sau mai multe puturi forate
insumand un total de peste 300 puturi forate, cu o capacitate instalata de cca. 8.800 l/s,
din care administrate de RAJA Constanta 30 captari insumand 210 puturi si o capacitate
instalata de cca. 8.300 l/s.
Captarile din complexul acvifer barremian-jurasic de adancime au ponderea cea mai
mare reprezentand cca. 70% din capacitatea instalata la nivelul judetului. Captarile de apa
din acviferul sarmatian de medie adancime reprezinta cca. 26% din capacitatea instalata,
iar captarile din acviferele cuaternare freatice de mica adancime cca. 4% din capacitatea
instalata.

Cadrul natural regional


Judetul Constanta cuprinde doua unitati geomorfologice distincte, separate de o linie
tectonica majora - falia Capidava-Ovidiu, respectiv unitatea geomorfologica a Dobrogei
Centrale la nord de falia Capidava-Ovidiu si unitatea geomorfologica a Dobrogei de Sud,
la sud de fale pana la granita bulgara.
Cele doua unitati reflecta structura geologica a zonei, cu implicatii importante asupra
conditiilor hidrogeologice si a surselor de alimentare cu apa ale fiecarei zone.
Partea de nord a judetului are aspectul unui platou, a carui altitudine descreste de la N
la S si catre Marea Neagra.

- 33 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Dobrogei de Sud prezintă o creştere continuă a altitudinii, cuprinzand Podişul


Cobadin, cu altitudini cuprinse între +100 şi +140 m si Podişul Negru Vodă în vecinătatea
frontierei bulgare, cu altitudini de +150, +180 m.
Inaltimi mai reduse se intalnesc in zona culuarului Carasu si in sectoarele laterale, in
est Podisul Litoralului, cu altitudini de pana la +70,+80 m, iar in vest Podişul Dobrogei
dunărene, atingând cote de maximum +80, +100 m
Dobrogea in general si judetul Constanta in special, au o retea hidrografica saraca.
Majoritatea vailor au o curgere temporara, influientata si de regimul de precipitatii scazut
care caracterizeaza aceasta zona.
Din analiza sumara a principalilor factori meteorologici care dau caracteristicile
climatice, se poate considera ca judetul Constanta, este caracterizat printr-un climat
temperat–continental, cu veri calduroase si ierni reci, mai atenuate in zona litorala, cu
temperaturi medii anuale de 10-11 gr.C, cu precipitatii medii anuale de 350-450 mm si cu
vanturi cu frecventa maxima din sectorul nordic si cu viteze medii ce depasesc 4-5 m/s.

Caracterizarea geologica si hidrogeologica

Dobrogea centrala este caracterizata prin prezenta sisturilor verzi in fundament, acoperite
de depozite cuaternare loessoide sau aluvionare pe vai pe cea mai mare suprafata si
cateva petice de calcare pe suprafete reduse ca extindere.
Sisturile verzi fiind roci impermeabile, apele subterane sunt cantonate in depozitele
cuaternare loessoide si in depozitele aluvionare ale raurilor, fiind alimentate din precipitatii
sau din sistemele de irigatii in perioada in care acestea au functionat. Acviferul este lipsit
de continuitate, capacitate redusa si cu o variatie insemnata a chimismului apei, si
continut ridicat in saruri in general si in nitrati in special. Este insa aproape singura sursa
de alimentare cu apa pentru localitatile din aceasta zona.
In Dobrogea de sud, regiune care acopera o suprafata de aproximativ 5000 km2, sunt
larg raspandite formatiunile din Mezozoic si Neozoic, cuprinzand cateva cicluri de
sedimentare separate de discordante aproape orizontale. Doar cateva dintre aceste
formatiuni sunt importante din punct de vedere hidrogeologic: sedimentele carbonate din
Jurasicul tarziu - Cretacicul timpuriu cu o grosime intre 400-1200m pe ansamblul zonei si
care reprezinta principalul acvifer; calcarele Eocene si sedimentele Sarmatiene care au
alcatuit un acvifer de mica adancime.
Distributia spatiala eterogena a formatiunilor mezozoice, impreuna cu variatia mare a
profilelor, sugereaza un proces de sedimentare intr-o zona activa tectonic, care s-a divizat
in blocuri cu pozitii diferite pe durata evolutiei geologice. Granitele blocurilor, delimitate de
falii aproape verticale, au evoluat prin miscari succesive care au avut loc in fazele
tectonice din Cretacic si Paleogen.

- 34 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Fig. 2.1. Harta structurala a Dogrogei de sud.

Harta structurala prezentata in fig. 2.1 arata blocurile separate de catre doua sisteme
de falii orientate VNV-SSE si NNE-SSV. Faliile din primul tip, paralele cu falia importanta
Capidava-Ovidiu, au fost mai active, prezentand si deplasari pe orizontala. Fundamentul
de roci cristaline este abrupt, coborand spre vest (Dunare), generand o crestere
semnificativa a grosimii complexului de carbonati (peste 1000m), cu orientare ascendenta
spre NE (zona de nord a Constantei) si coborand spre sud si est (de-a lungul litoralului).

Acviferul inferior (de adancime)

In complexul de carbonati din Jurasicul tarziu-Cretacicul timpuriu exista un sistem acvifer


regional, ce acopera intregul Platou Moesian. Caracteristicile hidraulice ale acestui acvifer
sunt :
- Directia principala de curgere este V-E. Descarcarea in Marea Neagra are loc in
special in zona orasului Constanta, prin blocurile delimitate de faliile Capidava-
Ovidiu si Cernavoda-Constanta (zona Lacului Mamaia).
- Principala zona de realimentare se afla pe teritoriul Bulgariei.
Valorile permeabilitatii acviferului variaza intre zeci sau sute pana la peste 150.000
m2/zi. Inclinarea hidraulica este, de obicei, mai mica de 0.05%. Conductivitatea hidraulica
este de regula mai mare de 102 km/zi, iar coeficientul de inmagazinare variaza intre 10-3
si 10-4.
- Principala directie de curgere este S-N si devine V-E langa falia Capidava-Ovidiu si
in blocul Costinesti-Mangalia. Centrul natural de drenare este reprezentat de catre Marea
Neagra prin Lacul Mamaia (in principal) si zona mlastinoasa de la nord de Mangalia (in
secundar). Realimentarea sistemului acvifer este realizata din zona S, V si SV.
- Acviferul este inchis pe 60% din suprafata sudului Dobrogei. In partea de vest si
sudul orasului Cernavoda exista o zona ce prezinta conditii pentru deschidere. Acolo
acviferul poate fi direct influentat de precipitatii, infiltratii din sistemele de irigare si scurgeri
din acviferul superior.

- 35 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Fig. 2.2. Acviferul superior (de mica adancime)

In jumatatea estica a partii de sud a Dobrogei, stratul de calcare Sarmatiene formeaza


o placa cu o grosime de pana la 150 m. Acviferul cantonat in calcarele sarmatiene
reprezinta principala sursa de alimentare cu apa pentru zona de coasta de la sud de
Eforie. Dezvoltarea acestui acvifer este controlata de existenta unui strat impermeabil de
creta Senoniana. Spre S si SE, formatiunile permeabile Sarrmatiene si Eocene formeaza
un acvifer unitar.
- Acviferul cu nivel liber Sarmatian se alimenteaza din precipitatii si pierderi difuze din
sistemele de irigatii;
- Principala zona de drenaj este Marea Neagra prin sistemul de lacuri ce se afla de-a
lungul tarmului si in partea de sud a orasului Constanta;
- Parametrii hidrogeologici sunt: panta hidraulica de la 0,9% (in zona Lacului
Techirghiol) la 0,14% (in zona de sud); permeabilitate de la 50 la 2000m2/zi, cu valori
locale de 5000m2./zi.
- Creta Senoniana si nisipul Cenomanian se comporta ca un strat impermeabil,
despartind hidrodinamic cele doua acvifere;
Sistemul regional acvifer din sudul Dobrogei reprezinta cel mai important rezervor de
apa potabila de buna calitate din Romania. El asigura alimentarea cu apa localitatilor
rurale si urbane din aceasta zona, a unor importante obiective socio-economice si a
zonelor turistice de pe tarmul Marii Negre.
Dezvoltarea accelerata a regiunii a dat nastere la numerosi factori care exercita
presiuni asupra cantitatii si calitatii resurselor de apa subterana: Canalul Dunare-Marea
Neagra, Centrala nucleara Cernavoda, vastul sistem de irigatii care a functionat in ani
trecuti, la care se adauga depozite necontrolate de deseuri menajere si zootehnice, lipsa
sistemelor de canalizare si epurare a apelor uzate in special in mediul rural.
Pe baza analizelor chimice realizate in ultimii 30 de ani, apa subterana din sistemul
acvifer din sudul Dobrogei poate fi caracterizat dupa cum urmeaza:

- 36 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

• acviferul J-K = bicarbonat, tip calciu-magneziu cu temperaturi de 20-26° C;


mineralizarea totala variaza intre 300 si 1000mg/l iar duritatea totala este intre 8-
26 grade .
• acviferul Sm = in principal calciu-bicarbonat, cu o mineralizare totala de
aproximativ 1g/l. Local, langa tarm, continutul de ioni Cl- si Na+ este mai ridicat
(apa devine de tip clorura de sodiu si mineralizarea poate depasi 4 g/l). In zona
mlastinei Mangalia, datorita relatiei cu acviferul de adancime, apa a devenit
sulfuroasa.

Colectarea si prelucrarea datelor


In vederea stabilirii raspandirii continutuilui de nitrati in apele subterane din judetul
Constanta, au fost analizate datele existente in evidenta S.C. RAJA S.A. Constanta care
monitorizeaza calitatea apei la sursele subterane exploatate de aceasta, precum si
analize chimice ale apei din foraje administrate de primarii.
Au fost prelucrate un numar de 360 analize chimice din 160 puturi din 119 captari
subterane, probe prelevate in a doua jumatate a anului 2007, o parte din ele monitorizate
in perioada 2000-2007, inclusiv situatia nitratilor la executia forajelor. Pentru o mai corecta
analiza a continutului de nitrati in apele subterane, prelucrarea datelor existente a fost
grupata pe acviferele importante existente in judet si care asigura in prezent alimentarea
cu apa potabila a localitatilor din judetul Constanta. Aceste acvifere sunt :
- acviferul jurasic avand raspandire aproape continua in Dobrogea de Sud, si izolat
in zona Harsova si fasia Targusor-Gura Dobrogei (65 analize din 39 puturi din 28
captari);
- acviferul cretacic avand raspandire aproape continua in Dobrogea de Sud (24
analize din 24 puturi din 19 captari);
- acviferul sarmatian avand o dezvoltare continua in partea de de sud-vest a
judetului (188 analize din 48 puturi din 16 captari) ;
- acviferul cuaternar avand o dezvoltare aproape continua in partea de nord a
judetului, in zona sisturilor verzi dar si in lunca Dunarii in zona Ostrov si vadu Oii-
Ciobanu (84 analize din 48 puturi din 28 captari).
Analiza continutului de nitrati se refera mai putin la captarile de apa din acviferul de
adancime din depozitele jurasice respeciv captarile Caragea Dermen, Cismea, Basarabi
si Medgidia, care alimenteaza municipiul Constanat si Medgidia in care apa are un
continut scazut de nitrati si in care in perioada de peste 30-40 ani de exploatare nu s-au
constatat modificari importante in continutul de nitrati.
Analiza continutului de nitrati in apele subterane a cuprins in special captarile mici din
judet care asigura alimentarea cu apa a majoritatii localitatilor rurale din judet, captari
vulnerabile la poluarea cu nitrati, dar si la captarile importante din Sarmatian, din partea
de sud a litoralului, si in care se constata cresteri, uneori semnificative, a continutului de
nitrati.

- 37 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Fig. 3.1. Puncte de monitorizare a continutului de nitrati in acviferele subterane


din judetul Constanta

Din graficele 3.1. prezentate mai jos, se desprin urmatoarele concluzii :

a. in acviferul jurasic:
NO3
mg/l

300
250
200
150
100
50
-
Iv rinez u M are
Cernav oda

Hars ov a

R as ov a

T argus or
Independenta

T ortom anu
V alul T raian
Chirnogeni

D eleni

P ietreni
P lopeni
M edgidia-RA J A
A lim an
B aneas a

C iobanita
C ioc arlia

C uz a V oda

G en.S c aris oreanu

Lipnita
M edgidia-E dilm ed

M irc ea V oda
O ltina
P es tera

P oiana

S ilis tea

V iis oara
C orbu de S us

- In acviferul jurasic care este resursa cea mai importanta din Dobrogea de Sud,
continutul in nitrati se inscrie in cea mai mare parte in limitele prevazute de legea
458/2002 privind caliatea apei potabile, avand valori de regula sub 10 mg/l. Fac
exceptie cateva captari in care se produc poluari locale fie datorita executiei proaste a
forajelor (Valu Traian), fie lipsei unui strat protector impermeabil deasupra acviferului
(Deleni, Poiana, Independenta). Continutul ridicat in nitrati din captarile din zona
Harsova si Corbu este determinat de circulatia redusa a apei in acvifere limitate si de
poluarea antropica.
b. in acviferul cretacic:

- 38 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

NO3
mg/l

120
100
80
60
40
20
0

Salign i
Almalau

Ion Corvin

Sat u Nou
Ada mclisi

Breben i

Esech ioi

Negureni

Nisipa ri
Cernav oda

Coslugea

G arlita

Raristea

Razoare

Sipote
Basarabi

Vlahii
Carvan

O strov
- Acviferul din depozite cretacice din partea sud-vestica a Dobrogei de sud este legat
hidraulic de acviferul de adancime din depozitele jurasice, avand de regula acelasi nivel
piezometric. S-a preferat o analiza separata a acviferului cretacic utilizat pentru
alimentarea cu apa a unor localitati rurale prin foraje de adancime medie, 100-200 m,
spre deosebire de forajele care capteaza acviferul jurasic al acestei zone executate la
adancimea de 300-500m. Din graficul b, se constata existenta a numeroase zone in
care continutul in nitrati se inscrie in limite admisibile dar si zone in care aceste limite
sunt depasite. Aceasta situatie este determinata de faptul ca in majoritate, in aceste
zone acviferul cretacic este deschis, fiind influientat de infiltratii de apele de suprafata de
pe vai, de acvifere superficiale cuaternare avand continut ridicat de nitrati si de
activitatile antropice, sectoare zootehnice, ingraseminte chimice sau de lipsa sistemelor
de canalizare din localitatile rurale adiacente.
- Acviferul din depozitele sarmatiene prezinta modificari importante in ce priveste
continutul in nitrati fiind un acvifer freatic, vulnerabil la poluare datorita activitatilor
antropice. Se constata cresteri importante ale continutului de nitrati in majoritatea
captarilor din acest acvifer, in mod deosebit in zonele Plopeni, Casicea, Credinta,
Negresti, Osmancea. O parte din captari au fost scoase din functiune din cauza
continutului ridicat de nitrati, cum sunt Credinta, Plopeni, Casicea, pentru alte localitati
se cauta solutii alternative, cum sunt foraje de adancime care capteaza acviferul jurasic.
c. in acviferul sarmatian
NO3
mg/l

450
400
350
300
250
200
150
100
50
-
Biruinta II

Tataru

Techirghiol
Biruinta I

Tatlageac
Albesti

Amzacea

Negresti

Casicea

Costinesti

Comana

Dulcesti

Mereni

Osmancea

Pecineaga

Valcele

O situatie speciala o prezinta captarile din sarmatian din zona litoralului, care asigura
alimentarea cu apa a zonelor turistice intre Eforie si Vama Veche. Daca in captarile
Costinesti, Tatlageac, Albesti, Vartop, situatia este inca buna, in captarile Techirgiol,
Biruinta, Dulcesti, Pecineaga, se constata o crestere alarmanta a continutului in nitrati la o
parte din foraje, asa cum se vede din graficele privind evolutia continutului de nitrati in
perioada 2000-2007. Captarea Biruinta II a fost deja scoasa din functiune.

- 39 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

c.1. captarea Techirghiol

NO3
m g/l

100

80

60

40

20

-
an executie 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

P1 P2 P3 P9 P11 Psonda

c.2. captarea Biruinta I

NO3
m g/l

120
100
80
60
40
20
-
an executie 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

P1 P2 P3 P4 P8 P10,10bis P13

c.3. captarea Biruinta II

NO3
m g/l

200

150

100

50

-
an executie 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

P1 P5 P7

- 40 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

c.4. captarea Dulcesti


NO3
m g/l

70
60
50
40
30
20
10
-
an executie 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

P1 P2 P3 P4 P6 P7

c.5. captarea Pecineaga


NO3
m g/l

100

80

60
40

20

-
an executie 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

P1 P2 P3 P4

d. in acviferul cuaternar:
NO3
m g/l

180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
Pantelim onul de

Pantelim onul de

Tariverde

Ostrov
Cheia

Ciobanu

Crucea

Faclia

Gradina

Horia

M.Viteazu

Mireasa

Sacele

Saraiu

Sibioara

Sinoe

Tepes Voda
Corbu de Sus

Nuntasi

Nistoresti

Tichilesti

Vadu Oii
M.Kogalniceanu
Cogealac
Calugareni

Targusor

Vadu
Sus

Jos

d.1. captarea Mihai Viteazu


NO3
m g/l

140
120
100
80
60
40
20
-
an executie 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

P4 P5 Pvinalcool

- 41 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

- Acviferele din depozitele cuaternare din partea de nord a judetuluiu, in Dobrogea


Centrala, prezinta de asemenea o mare varietate in continutul de nitrati (grafic d).
Acviferul freatic de mica adancime prezinta in general o vulnerabilitate mare la poluare cu
nitrati datorita factorilor antropici.
Fiind singura sursa de alimentare cu apa a localitatilor rurale din zona evolutia calitatii
apei va trebui monitorizata, cautandu-se masuri pentru imbunatatirea calitatii apei
potabile, prin realizarea de sisteme zonale care sa utilizeze surse cu apa de calitate, sau
solutii de tratare chimica pentru reducerea nitratilor.

Sursele de poluare a acviferelor


Valorile indicatorilor calitativi ai apelor subterane depind direct de o serie de factori
naturali şi antropici, şi anume:
- caracteristicile geomorfologice, geologice şi structural-tectonice ale zonei;
- structura, litologia şi parametrii hidrogeologici ai acviferului captat;
- structura, litologia, parametrii hidrogeologici şi calitativi ai acviferelor cu care se află
în legătură hidraulică indirectă (drenanţă verticală ascendentă sau descendentă prin
intermediul stratelor semipermeabile/impermeabile care separă acviferele);
- grosimea, extinderea şi litologia depozitelor acoperitoare ale acviferului captat;
- calitatea apelor de suprafaţă, în cazul acviferelor aflate în legătură hidraulică directă
cu acviferul captat;
- clima zonei (temperatură, precipitaţii etc), în special în cazul acviferelor freatice ;
- regimul de exploatare al captărilor;
- surse punctuale şi difuze de poluare existente;
- modul de tubare al forajelor, calitatea lucrărilor executate, gradul de uzură al acestora
şi modul de securizare al acestora;
Nivelul nitratilor care se regasesc in mod natural in apa subterana este in general
foarte scazut (sub 10mg/l). Concentratiile de nitrati care depasesc nivelul natural se
datoreaza exclusiv activitatilor umane, ca agricultura, industria, efluentii de apa uzata
menajera si emisiile de la motoarele cu ardere. Graficele de mai sus arata ca la executia
forajelor, nivelul nitratilor era in toate cazurile redus, cu mult sub limitele admise.
Nitratii patrund relativ incet in sol si apa subterana, astfel incat exista un decalaj de
timp intre activitatea poluanta si detectarea nitratilor in apa subterana (intre 1 si 20 de ani,
in functie de situatie). Asadar a trecut ceva timp pana cand agricultura intensiva
desfasurata in ultimii 30 de ani s-a reflectat in concentratia de nitrati din apa subterana. In
mod similar, se previzioneaza ca activitatile poluatoare actuale vor continua sa afecteze
concentratiile de nitrati in urmatoarele decade.
Intensificarea activitatilor in agricultura a dus deseori la abuzuri de fertilizatori pentru
asigurarea unei productivitati maxime. Anumiti fertilizatori nu sunt absorbiti de recolta si,
in momentul in care depasesc capacitatea de protectie a solului, nitratii patrund din sol in
apa subterana. Irigatiile pot crea un curent de apa, de la suprafata spre apa subterana,
transportand substantele fertilizante in apa subterana. Sistemele de drenaj, cu sau fara
sistemele de irigatii, duc in mod inevitabil la drenajul fertilizatorilor care ajung in cele din
urma in resursele de apa de suprafata sau din subteran.

- 42 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Propuneri pentru imbunatatirea calitatii apei potabile


Imbunatatirea calitatii apei potabile distribuita populatiei in zonele si captarile in care
nitratii depasesc limitele admise, depinde de o serie de factori intre care mentionam :
- conditiile geologice si hidrogeologice locale sau zonale;
- debitele de apa captate sau necesare ale localitatii ;
- nivelul continutului in nitrati al apei ;
- sursele de poluare potentiale ale zonei (existente si istorice);
Fata de situatia prezentata privind calitatea apei in principalele acvifere utilizate pentru
alimentarea cu apa din judetul Constanta, solutile posibile pentru imbunatatirea calitatii
apei sunt :
- pentru captarile care exploateaza acviferul de adancime jurasic dezvoltate in Dobrogea
de Sud, unde depasirile in nitrati sunt mai rar intalnite, datorate unor conditii locale sau
deficiente de executie a forajelor cu izolare necorespunzatoare a stratelor superioare
(Deleni, V. Traian) :
- renuntarea la forajele cu deficiente de executie ;
- tratarea chimica a apei cu instalatii de reducere a nitratilor;
- sursa noua de apa de adancime din zonele invecinate.
- pentru captarile care exploateaza acviferul de medie adancime din cretacic, dezvoltate in
la sud de falia Capidava-Ovidiu :
- sursa noua de apa care sa capteze acviferul jurasic de adancime;
- tratarea chimica a apei cu instalatii de reducere a nitratilor;
- pentru captari care exploateaza acviferul de superior din depozitele sarmatiene;
- sursa noua de apa care sa capteze acviferul jurasic de adancime. Solutia nu este
valabila in partea de sud-est a judetului unde acviferul jurasic de adancime are un
continut ridicat de hidrogen sulfurat, zona limitata la vest de o linie care trece
aproximativ prin localitatile Lazu, Cumpana, Topraisar, Amzacea, Cotu Vaii.
- tratarea chimica a apei cu instalatii de reducere a nitratilor;
- pentru captari care exploateaza acviferul freatic din depozitele cuaternare, dezvoltate in
Dobrogea Centrala la nord de falia Capidava-Ovidiu:
- tratarea chimica a apei cu instalatii de reducere a nitratilor;
- sisteme zonale de alimentare cu apa care sa utilizeze acviferele fratice cu apa de
calitate, avand invedere ca in aceasta zona acviferul cuaternar freatic este singura
sursa subterana de apa disponibila.
Alegerea solutiei este dictata de conditiile geologice si hidrogeologice locale si de
criterii economice.
Solutia tratarii chimice a apei cu instalatii de reducere a nitratilor este putin utilizata in
Romania si este recomandata pentru debite mici. In plus aceasta presupune o
supraveghere cu personal mai specializat, incat consideram ca in toate situatiile in care
exista posibilitatea imbunatatirii a calitatii apei potabile prin captarea unui orizont acvifer
de adancime cu apa de calitate buna, aceasta este o solutie durabila si este de preferat.
Indiferent de situatiile intalnite, masurile de monitorizare a calitatii apelor subterane la
sursa si de evidentiere a surselor potentiale de poluare a apelor subterane si de inlaturare
a acestora sunt necesare.

- 43 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Bibliografie
Victor Moldoveanu – Studiul conditiilor hidrogeologice ale Dobrogei de Sud pentru reevaluarea resurselor
exploatabile, Teza de doctorat,1008, Universitatea din Bucuresti.
Kim Rudolph-Lund, Florian Zamfirescu – Pilot Study of Romania’s Dobrogea aquifer to asist in implementation
of the EC’s environmental directives 2000/60/EC (“Water Framework Directive”) and 1999/31/EC
(“Landfill Directive”), ianuarie, 2006.
Hidroedil S.A. Bucuresti, Fluid Serv S.A. Constanta, - Studiu hidrogeologic pentru delimitarea zonelor de
protectie ale surselor de apa ale RAJA Constanta, conform HG 930/2005, Noembrie 2006.
Romproed S.A. Bucuresti, Fluid Serv S.A. Constanta, - Studii de oportunitate pentru reducerea nitratilor din
apa potabila pentru 22 localitati rurale din jud. Constanta, 2007.

- 44 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

STUDIU DE SOLUŢII PRIVIND ALIMENTAREA CU APĂ ÎN SISTEM


CENTRALIZAT A 12 COMUNE DIN JUDEŢUL IAŞI

ing. E. Cotorobai*

*RAJAC Iaşi, str. Mihail Costachescu nr.6, Iaşi, Ro-700495 telefon 0232-215411, fax: 0232-212741,
web:rajaciasi.ro, email: eduard.cotorobai@rajaciasi.ro

Keywords: alimentare cu apă; sistem centralizat; operator regional

În cadrul strategiei naţionale de dezvoltare durabilă a serviciilor de alimentare cu apă şi


canalizare „România 2025”, pentru alimentarea cu apă a localităţilor rurale, sunt
prevăzute măsuri exprese care să contribuie atât la dezvoltarea durabilă a serviciilor
publice de alimentare cu apă, cât şi la dezvoltarea durabilă zonală.
Conform legislaţiei Europene, nu se poate consuma apă potabilă de către populaţie
dacă nu sunt îndeplinite atât cerinţele de calitate, cât şi verificarea permanentă a
menţinerii acestora în parametrii normali cantitativi şi calitativi.
În acest context, căile de obţinere a acestor deziderente se pot realiza în două moduri:
- un administrator specializat în furnizarea serviciilor de alimentare cu apă pentru
fiecare localitate deţinătoare a unui astfel de sistem centralizat;
- un operator regional de alimentare centralizată cu apă potabilă.
Optarea pentru una sau alta din cele două soluţii, are la bază analiza sistemului,
respectiv a sursei de apă.
Ideal, (din punct de vedere economic şi administrativ) ar fi ca fiecare localitate să
beneficieze de sursă proprie de apă (de preferat din sursă de adâncime care să elimine
măcar parţial necesitatea tratării apei), şi în acest caz opţiunea ar fi în sensul gestionării
fiecărui sistem centralizat de către un operator unic situat în zonă.
Realitatea, cu care ne confruntăm în ultima perioadă din ce în ce mai acut, este cea a
dificultăţii găsirii unor surse de apă care să corespundă cantitativ şi calitativ cerinţelor.
În acest sens se poate cita ca exemplu municipiul Iaşi a cărui primă sursă importantă
de apă este la Timişeşti (captare prin drenuri şi puţuri), la o distanţă de peste 100 km.
Apa provenită din această sursă este de bună calitate, dar limitată la un debit
exploatabil de max. 1,8 m3/s.
Având în vedere că sursele de adâncime sunt punctuale, au în general debit redus,
nepretându-se la o exploatare centralizată sistemică (macro sau microzonală), singurele
surse exploatabile sunt cele de suprafaţă (în cazul jud. Iaşi din râul Prut), care de altfel se
constituie în a doua sursă de alimentare a municipiului Iaşi.
Necesarul de apă al municipiului Iaşi în etapa de perspectivă 2025 este de circa 3,5
m3/s, din care 1,5 m3/s din sursa Timişeşti şi 2,0 m3/s din sursa Prut.
Ţinând cont de faptul că în prezent de la sursa Prut se poate livra municipiului Iaşi (la
o distanţă de circa 12 km) un debit de apă brută de 3,5 m3/s, şi că de curând s-au finalizat
lucrările la staţia de tratare Chiriţa pentru un debit de 2,6 m3/s din sursa Prut, rezultă un
disponibil de apă potabilă de 0,6 m3/s, posibil de a fi livrat consumatorilor funcţie de
necesităţi.

- 45 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

În acest context s-a conturat ideea posibilităţii alimentării cu apă potabilă în sistem
centralizat a 12 comune aparţinând de judeţul Iaşi care în prezent nu beneficiază de acest
serviciu vital.
Comunele analizate în cadrul studiului de soluţii au în prezent un număr de circa
55.000 locuitori, şi fiecare are un istoric (din punct de vedere al alimentării cu apă) diferit,
după cum urmează:
Comuna Popricani - nu beneficiază de sistem centralizat de alimentare cu
apă, dar s-a făcut un studiu de fezabilitate în acest sens
cu alimentare din sursa Şorogari Iaşi.
Comuna Româneşti - are în curs de execuţie un sistem de alimentare cu apă
din sursa Timişeşti, cu branşare în dreptul localităţii Podu
Iloaiei.
Comuna Ţigănaşi - beneficiază de sistem centralizat de alimentare cu apă
din sursa Prut, prin aducţiune de la staţia de tratare
Sculeni proiectată pentru comuna Victoria.
Comunele Andrieşeni - beneficiază de sistem centralizat cu apă din sursa Prut
şi Bivolari acumularea Stânca – Costeşti, jud. Botoşani de la o
distanţă de circa 45 km pentru fiecare (până la
rezervoarele de înmagazinare).
Localitate sediu de - dispune de sistem de alimentare cu apă din Acumularea
comună Vlădeni Hălceni, cu staţia de tratare în localitatea Vlădeni.
Comunele Şipote şi - s-au finalizat lucrările de alimentare cu apă din Vlădeni
Plugari sursa Hălceni. Sursa Hălceni este o acumulare de
suprafaţă în curs de eutrofizare, care necesitând cheltuieli
din ce în ce mai mari în vederea potabilizării, a ridicat
problema găsirii unei alternative.
Comunele Movileni, - nu au rezolvată alimentarea cu apă, necesarul pentru
Gropniţa, Probota şi nevoile gospodăreşti, animale şi mica industrie
Trifeşti asigurându-se în prezent din fântâni de tip rural care din
punct de vedere bacteriologic şi chimic nu corespund
limitelor de potabilitate, sunt insuficiente calitativ şi nu au
asigurată zona de protecţie sanitară.
Studiul de soluţii are ca scop soluţionarea următoarelor obiective:
- echiparea localităţilor din nordul judeţului cu sistem centralizat de alimentare cu
apă în scopul îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă al locuitorilor;
- crearea infrastructurii necesare implementării programelor judeţene de investiţii şi
atragerea investitorilor potenţiali;
- valorificarea potenţialului disponibil al municipiului Iaşi, care dispune de importante
rezerve de producţie pentru apa potabilă, în condiţiile în care localităţile din judeţ
nu dispun de surse de apă potabilă corespunzătoare din punct de vedere cantitativ
şi calitativ;
- exploatarea judicioasă a sistemului, corelat cu resursele de apă.
În acest sens s-au analizat 5 variante şi 2 subvariante de aducţiuni dispuse pe 2
ramuri, capabile a asigura necesarul de apă pentru 2 etape de dezvoltare, 2010 respectiv
2035, după cum urmează:

- 46 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Varianta VI
Alimentarea cu apă din două surse: Şorogari Iaşi, pentru 8 comune, respectiv Sculeni
(Victoria), pentru 4 comune, prin extinderea staţiei de tratare existentă de 15 l/s cu încă 40
l/s.

Varianta VII
Alimentarea cu apă din două surse:Sculeni (se menţine alimentarea existentă pentru 2
din cele 3 localităţi ale comunei Ţigănaşi), şi Şorogari Iaşi pentru 11 comune, cu conductă
de legătură între cele 2 ramuri ale sistemului.

Varianta VIII.a
Alimentarea cu apă din 3 surse:
- Sculeni – menţinerea alimentării existente pentru circa 3500 locuitori;
- Şorogari Iaşi – aducţiune pe ramura N-V a 8 comune pentru 40.000 locuitori;
- Lunca Prut – alimentarea pe ramura N a 3 comune (circa 15.000 locuitori) prin
reactivarea unei prize de captare din r. Prut aparţinând RAIF, şi
executarea unei gospodării de apă ce include o staţie de tratare
având capacitatea de 50 l/s.

Varianta VIII.b
Este o subvariantă a variantei III, constând într-un traseu alternativ al conductei de
aducţiune pe ramura N-V cu modalitate diferită de realizare a alimentării cu apă pentru
localităţile Borşa, Vâlcele şi M. Kogălniceanu.

Varianta VIV
Constă în propunerea alimentării cu apă a celor 12 comune din sursă unică Şorogari
Iaşi.
Sursa existentă Sculeni va alimenta comuna Victoria (pentru care a fost proiectată), şi
localitatea Cotu Morii din zonă, pentru care există capacitate disponibilă în staţia de
tratare existentă.
Obiectivele existente ale alimentării comunei Ţigănaşi (rezervor înmagazinare,
distribuţie), se vor întegra în schema de alimentare a variantei propuse.

Varianta VV.a
Propune alimentarea cu apă din 4 surse:
- Sculeni – menţinerea alimentării existente (idem Varianta VIII);
- Şorogari Iaşi – aducţiune pe ramura N-V a 7 comune (circa 35.000 locuitori);

- 47 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

- Lunca Prut – alimentare pe ramura N a 2 comune (circa 10.000 locuitori),


(similar varianta VIII), staţia de tratare propusă având o capacitate
de 40 l/s;
- Stânca Costeşti – menţinerea alimentării existente pentru comunele Bivolari şi
Andrieşeni din jud. Botoşani.

Varianta VV.b
Subvariantă a variantei V.a, constând în traseu alternativ al conductei de aducţiune pe
ramura N-V (similar subvariantei III.b).
În urma analizei multicriteriale ce a ţinut cont de: lungimea traseului, numărul
locuitorilor deserviţi, volumul capacităţii de înmagazinare, consumul energetic precum şi
flexibilitatea sistemului, a rezultat ca optimă din punct de vedere al variantelor analizate
varianta VIV.

LEGENDA
Conductă aducţiune existentă

Conductă aducţiune propusă

Figura 1 Zonă judeţ Iaşi propusă a fi alimentată în sistem macrozonal (12 comune)

- 48 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Figura 2 Schema varianta VI – alimentare din Figura 3 Schema varianta VII – alimentare din
2 surse 2 surse

Figura 4 Schema varianta VIII-a – alimentare Figura 5 Schema varianata VIII-b – alimentare
din 3 surse din 3 surse

- 49 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Figura 6 Schema varianta VV-a – alimentare Figura 7 Schema varianta VV-b – alimentare
din 4 surse din 4 surse

Figura 8 Schema varianta VIV – alimentare din


sursă unică

- 50 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Profil piezometric aducţiuni în varianta propusă (VIV)

Figura 9 Aducţiuni principale

Figura 10 Subsisteme

Figura 11 Interconectare surse

- 51 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Tabel 1 Tabel centralizator consumuri şi consumatori alimentaţi în sistem centralizat

Nr. Nr. locuitori Qa (l/s)


Comuna Observaţii
Crt. 2008 2035 2010 2035
Nu are sistem centralizat de alimentare cu apă. S-a elaborat un
1 Popricani 9.498 11.197 25,89 34,55 Studiu de fezabilitate pentru alimentarea comunei cu apă potabilă.
S-a preluat modalitatea de rezolvare a problemei.
2 Româneşti 2.188 2.415 8,15 11,8 Comună alimentată din sursa Timişeşti.
3 Movilemi 3.119 3.677 8,74 11,16 Nu are sistem centralizat de alimentare cu apă.
4 Gropniţa 3.356 3.956 9,54 12,15 Nu are sistem centralizat de alimentare cu apă.
Localitatea Vlădeni dispune de sistem de alimentare cu apă în
5 Vlădeni 4.500 5.305 12,35 17,55
sistem centralizat, din sursă în curs de eutrofizare accentuată.
Comune alimentate în sistem centralizat din acumularea Hălceni
6÷7 Şipote+Plugari 9.051 10.000 21,07 25,07
(sursa Vlădeni) aflată în prezent în curs de eutrofizare.
Comuna este în prezent alimentată din sursa Stânca Costeşti, jud.
8 Andrieşeni 4.500 5.306 12,78 17,54
Botoşani cu o aducţiune de circa 50km.
9 Ţigănaşi 4.879 5.610 13,1 17,52 Comuna alimentată din sursa Sculeni.
10 Probota 3.921 4.623 10,62 14,15 Nu are sistem centralizat de alimentare cu apă.
11 Trifeşti 5.000 5.895 13,81 18,98 Nu are sistem centralizat de alimentare cu apă.
Comună alimentată din sursa Stânca Costeşti, jud. Botoşani
12 Bivolari 4.500 5.205 12,39 17,88
printr-o aducţiune de circa 50km.
TOTAL 54.512 63.189 139,34 187,43

- 52 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Tabel 2 Tabel centralizator – lungimi totale pe variante

Lungimi (km)
Variante TOTAL OBSERVAŢII
Aducţiuni Interconectări
•Alimentare din 2 surse (Iaşi şi Sculeni) cu
extinderea staţiei de tratare Sculeni, şi dublarea
VI 192,55 27,6 220,15 aducţiunii existente Sculeni-Cârniceni.
•Alimentare în sistem contrarezervor comunele
Bivolari şi Andrieşeni.
•Alimentare din 2 surse (Iaşi şi Sculeni). Sculeni
alimentând ramurile Cârniceni şi Ţigănaşi.
VII 184,85 30,8 215,65
•Alimentare directă rezervoare existente com.
Andrieşeni şi Bivolari.
•Alimentare din 3 surse (Iaşi, Sculeni, Lunca
Prut).
•Sursa Lunca Prut alimentează echilibrat cele 2
VIII-a 185,65 25,8 211,45 subramuri ptr.comunele Bivolari, Trifeşti,
Probota.
•Alimentarea directă rezervoare existente com.
Andrieşeni şi Bivolari.
•Alimentare din 3 surse (Iaşi, Sculeni, Lunca
VIII-b 183,90 25,8 209,70 Prut), pe traseu alternativ ramura N-V. Traseul
alternativ este greu de urmărit în exploatare.
•Alimentare din sursă unică (Şorogani-Iaşi).
Sursa existentă Sculeni, va alimenta
com.Victoria şi loc. Cotu Morii, ptr.care există
VIV 189,60 16,0 205,60
capacitate în staţia de tratare, rămasă în
rezervare în caz de necesitate (avarie în
sistem).
•Alimentare din 4 surse (Iaşi, Sculeni, Lunca
Prut,Stânca Costeşti).
•Traseu scurt şi bare echilibrate,flexibil ca
interconectare.
•Dificil de exploatat (multe puncte obligate, cu
VV-a 158,0 48,8 206,80 pavilion ad-tiv).
•Complicat din punct de vedere al administrării,
dat fiind existenţa unui alt operator ptr. Sursa
Stânca Costeşti; Politicile diferite ale
operatorilor, pot pune în dificultate exploatarea
sistemului
•Cel mai scurt traseu.
•Dificil de exploatat (multe puncte obligate, cu
pavilion ad-tiv).
•Complicat din punct de vedere al administrării,
VV-b 155,05 48.8 203,85
dat fiind existenţa unui alt operator ptr. Sursa
Stânca Costeşti; Politicile diferite ale
operatorilor, pot pune în dificultate exploatarea
sistemului

- 53 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Tabel 3 Consumul energetic al aducţiunilor pe variante analizate


3
Volum apă livrată Consum energetic aducţiuni (kw/m )
Nr. (m3/an)
Varianta Sursa pe surse mediu pe sistem
Crt.
2010 2035
2010 2035 2010 2035
0 1 2 3 4 5 6 7 8
Şorogari 1.822.262 2.535.874 0,496 0,612
0,7113 0,805
1 VI Sculeni 0,6348 0,7467
820.885 1.201.726
(extindere) 1,189 1,212
Şorogari 2.490.066 3.516.921 0,7954 1,021
2 VII Sculeni - - 0,85 1,0578
153.117 220.679
(existent) 1,7467 1,645
Şorogari 1.822.265 2.535.874 0,5266 0,64
- - 0,7824 0,857
3 VIII.a Lunca Prut 667.804 981.047
1,259 1,24
Sculeni
153.117 220.679
(existent) 1,7467 1,645
Şorogari 1.737.911 2.420.607 0,671 0,799
- -
Lunca Prut 667.804 981.047 0,87636 0,95186
4 VIII.b 1,259 1,2408
Sculeni - -
237.505 335.946 1,30295 1,2085
(existent)
5 VIV Şorogari 2.643.220 3.737.600 0,6334 0,763 0,6334 0,768
Şorogari 1.599.649 2.210.002 0,45 0,54846
- -
Lunca Prut 438.985 640.538 1,38254 1,4418
0,7276 0,81355
Sculeni - -
6 VV.a 153.117 220.679 1,746 1,6446
(existent)
fără consumurile
Stânca
energetice
Costeşti 451.432 666.380 - -
necesare tratării şi
jud.Botoşani
aducţiunii
Şorogari 1.515.298 2.094.735 0,592 0,699
- -
Lunca Prut 438.985 640.558
1,382 1,3725 0,82735 0,8954
Sculeni - -
7 VV.b 237.505 335.946
(existent) 1,303 1,2085
fără consumurile
Stânca
energetice
Costeşti 451.432 666.380 - -
necesare tratării şi
jud.Botoşani
aducţiunii

NOTĂ:
- Coloanele 5 ÷ 6 au la numărător consumul energetic exclusiv cel din staţia de tratare
iar la numitor consumul total.
- Valorile coloanelor 5 ÷ 8 nu cuprind consumurile energetice necesare aducţiunii şi
tratării apei din sursa Şorogari Iaşi, la nici una din variante.

- 54 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

CONCLUZII
În urma analizării celor 7 variante şi subvariante, au rezultat o serie de observaţii, ce se pot
extrapola la macrosistemele de alimentare cu apă zonale.
- Importanţa alegerii unui diametru optim al conductelor, al materialului şi al clasei de
presiune:
- viteza apei să se situeze în jurul valorii de 0,7 m/s, astfel încât o
eventuală creştere a necesarului de apă vehiculat să nu conducă la variaţii
importante a consumului energetic;
- o clasă superioară a tubulaturii asigură pe lângă atingerea duratei de
viaţă normată a conductei, şi o rezistenţă corespunzătoare a acesteia la o
eventuală necesitate de creştere a înălţimii de pompare;
- din punct de vedere financiar, diametrul de 400mm se constituie în limita
superioară de utilizare a polietilenii de înaltă densitate şi limită inferioară de
utilizare a tubulaturii din PAFSIN.
- Utilizarea presiunii hidrostatice disponibile din sistem, conduce la reducerea
consumului energetic. Pentru realizarea acestui deziderat se vor utiliza by-passuri
automatizate funcţie de presiunea existentă din reţea, în dreptul staţiilor de pompare.
- Amortizarea staţiilor de tratare este direct proporţională cu volumul de apă distribuit.
Acest lucru se regăseşte în analiza sistemelor zonale de alimentare cu apă. Astfel din
tabelul consumurilor energetice pe variante, rezultă un indicator energetic mai bun la
un macrosistem (cu staţie tratare unică), decât la un microsistem zonal.
- O importanţă deosebită pentru siguranţa în exploatarea unui macrosistem zonal de tip
ramificat îl are posibilitatea creării interconectărilor între surse (sau între ramuri).
Astfel în caz de avarie majoră pe una din ramuri, efectul să poată fi contrabalansat de
măsura interconectării ramurilor. Acest lucru se poate realiza cu ajutorul staţiilor de
pompare de intervenţie, şi a unor scheme automatizate ce permit funcţionarea
acestora în dublu sens, funcţie de necesităţi.
- Cantitatea apei vehiculate va fi menţinută şi controlată prin utilizarea şi exploatarea
rezervoarelor bicompartimentate, unde se va realiza şi reclorinarea funcţie de
necesităţi.
- Costurile pentru realizarea unor astfel de macrosisteme fiind deosebit de ridicat, se
impune necesitatea accesării fondurilor structurale obiect nr.1 „promovarea dezvoltării
şi adaptării structurale a regiunilor a căror dezvoltare economică este rămasă în
urmă”.
- Sistemele de alimentare cu apă de genul celor prezentate se pretează la o exploatare
de către un operator regional, cu experienţă şi dotări corespunzătoare, capabil să
intervină în timp util în caz de necesitate. Urmărirea sistemului trebuie să poată fi
realizată prin automatizarea corespunzătoare a acestuia.

- 55 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

CONSIDERATII PRIVIND APLICAREA UNOR FILIERE UNITARE DE


TRATARE A SURSELOR SUBTERANE CU CONTINUT RIDICAT DE
AZOTATI

C. Cosma*, M. Nicolau*, C. Dumitrescu*, C. Bumbac*, M. Stefanescu*

*National Research and Development Institute for Industrial Ecology ECOIND Bucharest, sector 5, Sos. Panduri
no. 90-92, e-mail: tehnologi@incdecoind.ro

Keywords: underground water; nitrate; denitrification; carbon adsorption

Introducere
Resursele naturale de apa subterana, in special cele cantonate in acviferele freatice sunt
supuse unui risc ridicat de poluare cu nitrati cu precadere in zonele rurale, cauzele fiind
cunoscute: administrarea incorecta a fertilizantilor, depozitare neconforma a deseurilor,
prezenta unor surse locale de “infestare” (grajduri de animale, WC-uri amplasate in
apropierea fantanilor etc). Conform OMMGA 241/2005, un numar important de localitati
(zone rurale) din diverse spatii/bazine hidrografice se confrunta cu acest tip de poluare:
sh.Somes-Tisa, sh.Crisuri, sh.Mures, sh.Banat, bh. Jiu, bh.Siret, sh.Arges Vedea, sh.Buzau-
Ialomita, sh.Siret, sh.Prut-Barlad.
Consumul de apa cu continut ridicat de nitrati este asociat cu un numar semnificativ de
afectiuni grave, dintre care se mentioneaza methemoglobinemia acuta infantila, diverse
forme de cancer (bucal, rectal, gastrointestinal, de colon), maladia Alzheimer, scleroza
multipla, hipertrofie tirodiana etc (Comly, 1987; Forman et al., 1985).
La nivel national nu exista statii/instalatii de potabilizare a surselor subterane poluate cu
nitrati.
Procesele fizico-chimice care pot conduce la eliminarea/diminuarea nitratilor din apa sunt
schimbul ionic, osmoza inversa, electrodializa si reducerea chimica/catalitica. Conform
datelor prezentate de Agentia de Protectia Mediului din USA (USEPA 1995), cele mai bune
tehnologii disponibile (BAT) pentru indepartarea nitratilor din sursele destinate consumului
uman sunt schimbul ionic, electrodializa si osmoza inversa (Soares et al., 2000). In Europa
s-au studiat si aplicat procese biologice de denitrificare anaeroba (produs final azot), atat
cele heterotrofe care folosesc sursa externa de carbon (etanol, acid acetic, glucoza, derivati
celulozici) cat si cele autotrofe, care utilizeaza ca donor de electroni sulf sau hidrogen (Darbi
et al., 2003; Buttiglieri et al., 2005).
La ora actuala, sunt in curs de dezvoltare procesele chimice alternative la BAT, avand in
vedere unele dezavantaje prezentate de acestea din urma: consumuri energetice ridicate
pentru electrodializa si osmoza inversa, dependenta eficientei de matricea de impurificare, in
special in cazul electrodializei si schimbului ionic, generarea unor solutii reziduale
concentrate in ioni nitrat (osmoza inversa, schimb ionic). Procesele alternative chimice se
bazeaza pe reducerea ionului nitrat in prezenta de Feo/CO2, cu formare de ioni amoniu
(indicator limitat de L 458/02 la 0,5 mg/l) precum si de denitrificare partiala in prezenta de
radiatii UV, cu generare de azotiti (Ruangchainikom et al., 2005).
Cercetarile de data recenta in domeniul proceselor biologice incearca sa evalueze
posibilitatea utilizarii surselor de carbon organic solid, care are rol atat de matrice suport

- 56 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

pentru bacterii cat si de sursa de carbon pentru microorganismele denitrificatoare (Della


Roca et al., 2005). Pentru asigurarea calitatii microbiologice a apei tratate si nu numai, se
impune cuplarea procesului de denitrificare cu trepte de post tratare: ± oxidare-filtrare,
adsorbtie/microfiltrare pe membrane, dezinfectie finala (Buttiglieri et al., 2005). Cu toate ca
pe plan international exista preocupari sustinute in domeniu, aplicatiile practice sunt limitate
la schimb ionic si osmoza inversa in USA si respectiv denitrificarea heterotrofa (sursa de
carbon-etanol) si autotrofa/proces SLAD (substrat donor de electroni anorganic S-CaCO3,
control pH) in Europa.

Parte experimentala
Premisele care au stat la baza abordarii cercetarii sistematice in vederea dezvoltarii unei
filiere de tratare pentru ape subterane cu continut de azotati au fost urmatoarele:
• existenta unui numar mare de surse subterane neconforme, localizate in zonele
rurale;
• lipsa unei tehnologii de potabilizare a surselor cu continut ridicat de azotati;
• posibilitatea de realizare a unor instalatii modulare, compacte, pentru tratarea unor
debite mici.
In acest context, s-a considerat oportuna abordarea procesului de denitrificare biologica
heterotrofa utilizand ca sursa de carbon solid un suport pe baza de celuloza, tip bumbac.
Instalatia biologica de denitrificare are in componenta: vas alimentare, biofiltru cu suport de
bumbac, decantor-secundar, vas-colector-apa-tratata, 2 pompe (alimentare/ recirculare).
Instalatia de tratare in sistem biofiltru anaerob a functionat in regim continuu la urmatorii
parametri tehnologici: TRH = 24 ore, incarcare masica = 45 g N-NO3-/m3.zi.
Dupa cum s-a mentionat anterior umplutura de celuloza, cu suprafata specifica mare are
dublu rol: sursa externa de carbon si matrice suport pentru dezvoltarea microorganismelor
denitrificatoare.
Experimentul a decurs in doua etape:
• etapa I – amorsare, pentru selectia bacteriilor specifice celulozolitice, capabile de a
degrada/utiliza celuloza ca sursa de carbon, precum si a bacteriilor denitrificatoare –
durata: 1 luna;
• etapa a II-a – tratarea propriu-zisa, durata – 2 luni.
Procesele de amorsare/aclimatizare si de tratare propriu-zisa au fost monitorizate
permanent prin determinari fizico-chimice ale principalilor indicatori: pH, CCOCr, NH4+,
NO3-, NO2-. De asemenea, dupa perioada de amorsare s-a efectuat analiza microscopica a
biocenozei dezvoltate pe suportul de bumbac.
Concentratia de ioni azotati in apa bruta a variat pe domeniul 45-100 mg NO3-/l in
perioada de amorsare, dupa care s-a mentinut la un nivel relativ constant in etapa de
denitrificare propriu-zisa (150-280 mg NO3-/l).
Caracteristicile fizico-chimice ale apei brute supusa procesului de denitrificare au fost
urmatoarele: pH = 7,45-7,66; CCOCr = 4,2-7,4 mg O2/l; TOC = 1,6-2,8 mg/l; NH4+ < 0,01-
1,2 mg/l; NO3- = 45-280 mg/l; P-PO43- ≤ 0,1 mg/l; turbiditate = 4,3 UNT; alcalinitate = 3,15
mval/l; HCO3- = 192,15 mg/l.
Pentru a asigura calitatea impusa pentru ape de consum este necesara cuplarea
procesului de tratare biologica cu trepte de post tratare (oxidare±adsorbtie, dezinfectie
finala), in vederea indepartarii avansate a incarcarii organice/microbiologice remanente

- 57 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

(substante organice, turbiditate, nitriti, celule bacteriene etc.). In acest sens, s-a impus
pozitionarea in filiera de tratare a unei trepte de filtrare a efluentului treptei de denitrificare pe
carbune activ (carbune PICABIOL – suprafata specifica 1500 m2/g). S-a lucrat in sistem
dinamic (timp de contact 10÷30 minute) in coloana cu umplutura de carbune activ, cu
aerarea prealabila a influentului.

Rezultate si discutii
Experimentari de denitrificare heterotrofa

Perioada de amorsare s-a considerat terminata dupa stabilizarea concentratiilor de azotati si


azotiti in efluent (NO3- ≤ 40 mg/l, NO2- < 0,2 mg/l) si implicit dezvoltarea peliculei biologice
la suprafata suportului.
Analiza microscopica a biocenozei dezvoltate pe suportul de bumbac a relevat, dupa
incheierea perioadei de insamantare/aclimatizare, urmatoarele aspecte:
• prezenta bacteriilor in ingramadiri a ciliatelor fixe Vorticella sp. (indicator al bunei
functionari a procesului biologic);
• prezenta ciliatelor libere Litonotus sp. si Euplotes sp., cu rol in limpezirea efluentului –
foto 1.1., 1.2.;
• aparitia rotiferilor.

Foto 1.1. Litonotus sp. (ocular 10x, obiectiv 100x) Foto 1.2. Euplotes sp. (ocular 10x, obiectiv 100x)

Evolutia concentratiilor de azotati, azotiti si incarcare organica in efluentul biofiltrului este


prezentata in fig.1.1.

- 58 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

50

45

Y1-NO3- Y2-NO2- Y3-CCOCr


40

35

30
mg/l

25

20

15

10

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50

Zile

Figura 1.1. Evolutia indicatorilor NO3-, NO2-, CCOCr in efluentul biofiltrului

Dupa cum se poate constata, procesul de denitrificare biologica decurge cu randamente


ridicate (ηmax = 99,6%), concentratiile remanente de ioni azotat fiind situate sub limita
admisa (NO3- = 50 mg/l).
Se remarca prezenta ionului azotit (NO2- ≤ 0,4 mg/l), intermediar in reactia de reducere a
ionului azotat la azot. De asemenea, incarcarea organica in efluent inregistreaza valori
ridicate (CCOCr = 12-26,8 mg O2/l), ca urmare a actiunii bacteriilor celulozolitice asupra
suportului. Concentratiile remanente de ioni amoniu se situeaza in domeniul valorilor
subunitare (NH4+ ≤ 0,09 mg/l).

Experimentari de adsorbtie pe carbune activ

Prezenta incarcarii organice si respectiv a incarcarii bacteriologice impune introducerea in


filiera de tratare a unor trepte suplimentare de adsorbtie pe carbune si respectiv dezinfectie
finala.
In acest caz, asigurarea unui continut remanent de substante organice cat mai mic (TOC
< 2 mg C/l) reduce riscul de formare al subprodusilor de dezinfectie de tip trihalometani peste
limita admisa (THM = 100 µg/l), in faza finala de dezinfectie.
In consecinta, se impune pozitionarea in filiera de tratare a unei trepte de filtrare pe
carbune activ.
Carbunele activ selectat pentru testari a fost tip PICABIOL, utilizat frecvent in fluxurile de
potabilizare in Franta. Datorita suprafetei specifice remarcabile (1500 m2/g), a structurii
microalveolare si a distributiei porilor (mai mult de 40% din volum este constituit din pori cu
dimensiuni de 20-100 Å), carbunele PICABIOL permite asocierea proceselor biologice si a
celor de adsorbtie. Astfel, caracteristicile speciale ale carbunelui favorizeaza dezvoltarea si
fixarea in structura acestuia a bacteriilor specifice apei, care pot metaboliza carbonul organic
biodegradabil.
Initial a fost necesara o treapta de pretratare a carbunelui activ pentru indepartarea
fosfatului (utilizat in procesul de activare) in exces, prin spalare cu apa distilata acidulata.

- 59 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Experimentele de adsorbtie au avut drept scop reducerea incarcarii organice remanente


din treapta biologica de denitrificare (TOC efluent bioreactor = 10,88 mg C/l). Caracteristicile
fizico-chimice ale efluentului treptei de denitrificare au fost urmatoarele:
− pH = 7,76;
− CCOCr = 20,6 mg O2/l;
− CBO5 = 8,9 mgO2/l
− TOC = 10,88 mg/l;
− turbiditate = 0,8 UNT.
Inainte de efectuarea experimentului propriu-zis de adsorbtie, s-a procedat la aerarea
apei (influent coloana de carbune), pentru asigurarea oxigenului necesar dezvoltarii
proceselor biologice aerobe pe suportul de carbune.
S-a lucrat la doua valori de timp de contact (Tc = 30 min si Tc = 10 min) prin contactare
dinamica a fazelor (apa-carbune).
Din efluentul coloanei de carbune s-a determinat incarcarea organica remanenta,
respectiv indicatorul carbon organic total (TOC) si indicatorii microbiologici (coliformi totali si
bacterii mezofile, la Tc = 10 min):
• TOC (τc = 30 min) = 0,17 mg C/l;
• TOC (τc = 10 min) = 0,5 mg C/l;
• CT (coliformi totali) = 0/100 ml;
• NTG (numar colonii la 37 0C) = 730 UFC/cm3.
Apa tratata nu contine germeni patogeni, iar incarcarea organica remanenta (TOC ≤ 0,5
mg C/l) se situeaza sub valoarea nominalizata pentru asigurarea unui continut remanent de
THM sub 100 µg/l.
Rezultatele experimentale obtinute la nivel micropilot au demonstrat posibilitatea de
indepartare a nitratilor din resurse naturale de apa subterana, fluxul de tratare elaborat
(fig.1.2) avand in componenta urmatoarele trepte:
• denitrificare biologica heterotrofa in bioreactoare cu umplutura de bumbac;
• aerare;
• adsorbtie/biosorbtie pe carbune activ;
• dezinfectie cu clor/ClO2.

- 60 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

apa bruta
NO3- ≥ 100 mg/l Sursa de fosfor
anorganic (dupa caz)
DENITRIFICARE ANAEROBA
(bioreactor cu suport fibra
celulozica/bumbac)
TRH ≤ 24 h
Aer tehnologic

AERARE
O2diz. ≤ 7 mg/l

SORBTIE/BIOSORBTIE
CARBUNE ACTIV
τ ≤ 20 min
Cl2 /ClO2

DEZINFECTIE

Apa potabila

Figura 1.2. Schema flux tehnologic de tratare ape subterane cu continut de azotati
(surse foarte incarcate)

Concluzii
¾ Experimentarile efectuate la nivel micropilot confirma eficienta procesului dedenitrificare
heterotrofa pentru indepartarea ionului azotat (sute mg/l) din resurse naturale, avantajele
procesului fiind urmatoarele:
• operarea in sistem biofiltru anaerob, fara consum de energie;
• utilizarea unei surse externe de carbon solide, care nu necesita dozare avand
si rol de suport pentru dezvoltarea biomasei specifice proceselor de
denitrificare;
• produsul final de denitrificare este azotul gazos, cu caracter netoxic.
Ca dezavantaj major, specific de altfel tuturor proceselor biologice heterotrofe, se
mentioneaza cresterea incarcarii organice biodegradabile in faza solubila, datorita
actiunii bacteriilor celulozolitice asupra suportului de celuloza.
¾ Incarcarea organica remanenta biodegradabila se indeparteaza prin adsorbtie/ biosorbtie
pe carbune activ, dupa aerarea prealabila a efluentului treptei de denitrificare anaeroba.
¾ Apa tratata in fluxul de denitrificare heterotrofa si adsorbtie/biosorbtie pe carbune activ se
incadreaza in normele de calitate impuse pentru indicatorii fizico-chimici de legislatia in
vigoare, necesitand tratare finala cu clor sau ClO2 pentru dezinfectie.

- 61 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Referinte bibliografice
Comly, H.H. (1987) Cyanosis in infantes caused by nitrate in well water. Journal of the American Medical
Association 257, 2788-2792
Forman, D., Al-Dabbagh, S. and Doll, R. (1985) Nitrates, nitrites and gastric cancer in Great Britain. Nature 313,
620-625.
Soares, M.I.M., Brenner, A., Yevzori, A., Messalem, R., Leroux, Y. And Abeliovich, A. (2000) Biological
denitrification of groundwater. Water Air&Soil Pollut, 123, 183-193.
Buttiglieri, G., Malpei, F. (2005) Denitrification of drinking water source by advanced biological treatment.
Desalination 178, 211-218.
Darbi, A., Viraraghavan, T., Butler, R., and Corkal, D. (2003) Column studies on nitrate removal from potable
water. Water, Air&Soil Pollut 150, 235-254.
Ruganchainikom, C., Liao, C.H., Antotai, Y., and Lee, M.T. (2005) Innovative process using Feo/CO2 for the
removal of nitrate from groundwater. Water Sci&Technol: Water Supply 5(5), 41-48.
Della Roca, C., Belgiorno, V., and Meric, S., (2005) Cotton – supported heterotrophic denitrifcation of nitrate – rich
drinking water with a sand filtration post-treatment. Water SA, 31(2), 229-236.

- 62 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

METODE DE CARACTERIZARE A APELOR DE SUPRAFATA SI


SUBTERANE

M., Cohl*
*Iasi, str. O. Botez, nr. 5A, email : mariacohl@yahoo.com

Abstract

This study treats the problem of surface and ground water used in the water supply systems,
in order to process the water and make it drinkable, regarding the characteristics of the water
sources used in the water treatment plants.
The spectacular increase of the water demand in the contemporary society results in the
use of often very polluted water sources for the supply of the consumers living in
communities with less than 10,000 inhabitants, while treatment conditions remained the
same, or are slightly upgraded, not enough to reach maximum performances.
The study wants to be a warning on the necessity to use these waters at the indicator
parameters in the water categories used for water treatment, as there are risks for human
health in case of long-term use of drinking water of a certain chemical composition .
Pentru alimentarea cu apa a Judetului Iasi si a localitatilor cu pana la 10,000 locuitori sunt
utilizate urmatoarele surse naturale care se disting intre ele prin caracteristicile calitative,
regimul de curgere si posibilitati de captare si tratare:
● surse de apa de suprafata, care sunt constituite din ape curgatoare: rauri – raul Prut,
afluenti, lacuri naturale si artificiale – lacul Chirita si acumularile de la Pîrcovaci , Belcesti,
Tungujei, Halceni...
● surse de apa subterana – sursa Timisesti si toate sursele proprii de apa existente care
vor fi prezentate ulterior.

1. Surse de apa de suprafata

1.1 Raurile

Apele curgatoare, raurile - r. Prut, sunt cea mai importanta sursa de apa potabila si
industriala din Iasi, sunt caracterizate prin fenomene de curgere (ce au influenta asupra
cantitatii de materii in suspensie si coloidale, caracteristicilor fizico-chimice, forma albiei,
variatia debitului si a nivelului apei), si de suprafata de contact apa – atmosfera (care
influienteaza capacitatea de oxigenare, variatia de temperatura zilnica si pe anotimpuri) si
capacitatea de autoepurare. Vitezele medii de curgere se situeaza in intervalul 0,1 – 1,0 m/s,
conditiile climatice si regimul de precipitatii fiind factori importanti care contribuie la variatia
regimului de curgere (Teodosiu, 2001)
Autoepurarea, sau epurarea naturala, este reprezentata de totalitatea proceselor naturale
de epurare prin care o apa este readusa la nivelul calitativ existent inainte de a fi poluata, si
are la scara naturala rolul unei statii de epurare a apelor impurificate, in aval de punctual de
deversare.
Procesul de autoepurare, se realizeaza prin actiunea unor factori de mediu, de natura
fizica, chimica si biologica, care pot interveni simultan sau intr-o anumita succesiune. Acelasi
factor de mediu, poate influenta mai multe procese. Temperatura influenteaza viteza de

- 63 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

sedimentare a materiilor in suspensie, viteza unor reactii chimice sau intensitatea proceselor
metabolice ale bacteriilor sau organismelor acvatice.
Dintre factorii fizici, cei mai importanti sunt: sedimentarea, lumina, temperatura, regimul
de curgere a apei (care influenteaza direct procesele de amestec si viteza de aerare).
Dintre factorii chimici, oxigenul dizolvat detine cel mai important rol, prin influenta sa in
procesele biologice de descompunere a materiei organice sau in procesele de oxidare
chimica.
Oxigenul introdus in apa prin aerare naturala sau produs de catre plantele acvatice, are
un rol esential in mentinerea vietii ecosistemului, cantitatea minima de oxigen dizolvat
necesara existentei vietii acvatice fiind de 4mg/l. Deficitul de oxigen se determina ca fiind
diferenta dintre concentratia de saturatie si concentratia existenta de oxigen, ambele
determinate la aceeasi temperatura a apei.
Bioxidul de carbon, CO2, este sursa principala de carbon pentru plante acvatice si se
poate identifica sub forma libera sau de carbonati si de bicarbonati de calciu sau magneziu.
Apele, continand bicarbonati de calciu, formeaza un sistem tampon cu mare capacitate de
neutralizare a acizilor si bazelor.
Dintre factorii biologici, bacteriile au cel mai important rol datorita caracteristicilor
metabolismului lor (multiplicare extrem de rapida intr-un timp foarte scurt) si datorita faptului
ca utilizeaza compusi organici sau anorganici poluanti, pentru a produce material celular
nou, energie si produsi de degradare inofensivi (CO2, N2,SO22-, H2O, NO3).
In procesele bacteriene aerobe sau anaerobe, sub actiunea enzimelor, poate fi degradata
o varietate de compusi, cum ar fi: proteine, hidrati de carbon, grasimi, uree, o parte din
compusii organici de sinteza, rezultand compusi mai simpli cu toxicitate redusa.
In afara de bacterii, un rol deosebit in autoepurare il mai au protozoarele (ciliate,
flagelate), care mentin echilibrul biologic prin ingerarea bacteriilor, macrovertebratele
(spongieri, lamele branhiate), care au rol de filtrare a apei, aerare si irigare a malului si plante
clorofiliene care produc oxigen prin fotosinteza.
Obisnuit, autoepurarea apelor curgatoare poluate, intr-o singura repriza se realizeaza in
circa 10 zile, eliminandu-se inclusiv germenii patogeni. Distrugerea germenilor patogeni este
consecinta faptului ca acestia nu beneficiaza in apa de conditii de viata si multiplicare,
inregistrand astfel fenomene de imbatranire si atenuare a patogenitatii.
De asemenea, distrugerea se datoreaza antagonismelor si concurentei cu alte
organisme, precum si faptul ca sunt ingerate de catre alte organisme acvatice – actiune
bacterivora. Se mentioneaza, de asemenea, actiunea litica a fagilor, care duce la distrugerea
germenilor.
In general, autopurificarea apelor de suprafata nu este suficienta pentru a asigura
conditiile de calitate necesare unei ape potabile, impunand un tratament adecvat al acesteia.
Raurile sunt caracterizate de prezenta urmatoarelor impuritati existente in stare naturala,
compozitia specifica fiind dependenta de natura solurilor traversate de cursul de apa, a
solurilor din bazinul de receptie, a apelor uzate deversate de diferiti utilizatori si a
capacitatilor de dizolvare a gazelor din atmosfera:
▪ saruri dizolvate: bicarbonati, cloruri, azotati, fosfati, sulfati de : Na+, K+, Mg2+, Ca2+,
provenite din eroziunea rocilor, solului si datorita precipitatiilor;
▪ materiile in suspensie si coloidale: argile, nisip, silice, aparute ca urmare a eroziunii,
inundatiilor, schimbarilor climaterice;
▪ compusi organici biogeni, proveniti prin descompunerea materiei organice si vegetale,

- 64 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

antrenate de curgerea apei sau proprie ecosistemului;


▪ compusi poluanti toxici, de natura organica sau anorganica, proveniti din deversarea unor
efluenti insuficient epurati, de la fermele de crestere a animalelor, de la unitati de mica
productie fara racordare la sistemul de canalizare;
▪ detergentii;
▪ uleiurile si grasimile provenite din deversari ale reziduurilor de combustibili, poluari
accidentale, operatii de curatire a utilajelor industriale;
▪ microorganismele, virusii, protozoarele provin din deversari ale apelor uzate contaminate
cu dejectii umane sau animale, microorganisme proprii ecosistemului.

Tabel 1. Rezultate analize laborator - raul Prut / 2008

Parametri Unitate de masura Valori obtinute Valori admise


Alcalinitate , ml HCl 3,7
Amoniu mg/l 0,05 2
Azotati mg/l 8 50
Cloruri mg/l 36 200
Concentratia ionilor de
hidrogen (pH), unitati pH 7,8 5,5 - 9,0
Culoare , factori dilutie la 25ºC 1 10
Duritate totala , min . ºGe 12,77 5
Cianuri mg/l 0 0,05
Consum chimic de oxigen . mgO2/l 2,5 30
Materii in suspensie, total mg/l 8 25
Sulfati , mg/l 105 250
Conductivitate µS/cm 423 1000
Zinc UNT 0,03 5
Nichel mg/l 0 0,1
Plumb mg/l 0,003 0,05
Cadmiu mg/l 0,0002 0,005
Mercur mg/l 0 0,001
Detergenti mg/l 0,05 0,5
Pesticide totale mg/l 0,0006 0,005

In urma rezultatelor obtinute se constata ca apa din raul Prut indeplineste conditiile apelor
de suprafata si poate fi utilizata in sistemele de alimentare cu apa.
Localitatile din zona judetului Iasi care folosesc surse de apa de suprafata pentru sisteme
de alimentare cu apa si canalizare in localitati cu pana la 10.000 locuitori, sunt : Aroneanu,
Dorobanti ; Bivolari, Andrieseni ; Harlau : Parcovaci, Ceplenita ; Belcesti : Coarnele Caprei,
Focuri, Tansa, Satu Nou ; Gorban : Raducaneni, Scoposeni, Isaia, Bohotin ; Sculeni :
Victoria, Sendreni, Luceni, Icuseni ; Tibanesti : Tungujei, Tansa, Suhulet, Razboieni, Glodenii
Gandului ; Vladeni : Chiscareni, Sipote, Mitoc, Halceni, Iazu Nou.

1.2 Lacurile naturale si artificiale

Lacurile - lacul Chirita, si acumularile Parcovaci, Belcesti, Tungujei, Halceni sunt formate prin
bararea naturala sau artificiala a unui curs de apa, fiind complet inconjurate de suprafete
uscate.
Lacurile se caracterizeaza printr-o suprafata de contact apa – apa atmosfera cvasi
imobila si prezinta modificari ale indicatorilor de calitate comparative cu efluentul principal,
datorita fenomenelor de stagnare a apei si de stratificare (vara si iarna) si respectiv de

- 65 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

destratificare (primavara si toamna). Aceste fenomene se manifesta atat din punct de vedere
termic, cat si al compozitiei apei in lac.
Stagnarea apei in lacuri (lipsa circulatiei apelor), conduce la decantarea naturala a
materiilor in suspensie si partial a celor coloidale. Stratificarea termica si minerala in lacuri se
datoreaza diferentei de temperatura, densitate si respectiv adancimii lacurilor.
Densitatea apelor influentata in mod direct de temperatura (densitatea maxima a apei la
40C, se atinge, de obicei, la partea inferioara a lacului, la suprafata temperatura fiind mai
ridicata sau mai coborata, dupa anotimp) conduce la o separare de natura fizica a masei de
apa, separare care influenteaza ulterior si procesele fizice, chimice si biologice care au loc in
lacuri (Rojanschi, 1996).
Stratificarea termica, combinata la lacurile adanci si cu o stratificare minerala, conduce
vara si iarna, la excluderea completa a circulatiei apei pe verticala. Efectele directe ale
stratificarii sunt:
▪ scaderea concentratiei de oxigen dizolvat la partea inferioara a lacului;
▪ aparitia proceselor anaerobe la partea inferioara a lacului si, respectiv, cresterea
continutului de compusi organici, saruri de azot si fosfor precum si aparitia hidrogenului
sulfurat;
In perioada de destratificare termica (primavara, toamna) are loc circulatia apei pe
verticala si uniformizarea calitativa a apei, deci si imbogatirea cu substante organice si
nutrienti a apei din zonele superioare. Aceste aspecte, combinate cu insolatia puternica,
conduc la dezvoltarea unei biomase fito si zooplanctonice apreciabile, cu efecte nefavorabile
asupra alimentarilor cu apa.
Apa lacurilor este caracterizata de prezenta urmatorilor impurificatori:
▪ saruri minerale;
▪ compusi organici biogeni;
▪ materii in suspensii si coloidale;
▪ nutrienti;
▪ compusi poluanti toxici (in masa apei sau in sedimente);
▪ biomasa;
▪ microorganisme.
Din punct de vedere al concentratiei impurificatorilor, comparative cu apa raurilor, lacurile,
prezinta valori mai mari de compusi organici biogeni, nutrienti, biomasa, respective, valori
mai reduse pentru materiile in suspensie si coloidale (datorita fenomenelor naturale de
sedimentare).
Din punct de vedere al tratarii apelor, efectele favorabile ale preluarii apelor din lacurile
de acumulare (continut mai mic de suspensii, temperatura relativ constanta, eliminarea
pericolului inghetului), pot fi contrabalansate de influente defavorabile (dezvoltari masive de
biomasa, aparitia coloratiei apei datorita dezvoltarii algelor).
Considerand timpul mediu de stationare a apei in lacuri comparativ cu raurile (de
aproximativ 10 ori mai mare in lacurile putin adanci) si concentratia diferita a principalilor
impurificatori. Urmatoarele fenomene caracteristice, in general apelor de suprafata, apar
foarte frecvent in lacuri :
Eutrofizarea este un fenomen de imbogatire a apei cu substante nutritive (nutrienti,
compusi cu azot, fosfor, potasiu) care conduce la dezvoltarea excesiva a plantelor acvatice
si, respectiv, la diminuarea concentratiei de oxigen dizolvat, transparentei apei precum si la

- 66 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

aparitia unei coloratii specifice (verzuie). Procesul de eutrofizare evolueaza in trei faze:
oligotrofa, mezotrofa si eutrofa, denumirea acestor faze generand si denumirea specifica
lacurilor.
Astfel, lacurile oligotrofe (lacurile tinere) sunt albastre si transparente, avand un continut
redus de biomasa si o saturatie in oxigen de aproximativ 70 %. Fitoplanctonul cuprinde in
special diatomee si alge verzi. Lacurile mezotrofe sunt caracterizate de imbogatirea in
substante nutritive care contribue la cresterea productivitatii biologice si, respectiv, a
concentratiei compusilor organici biogeni (rezultati prin descompunerea materiei vegetale si
animale). Lacurile eutrofe se caracterizeaza printr-un continut foarte mare de nutrienti, o
dezvoltare biologica foarte rapida (predomina algele albastre), deficit de oxigen in straturile
inferioare (saturate in oxigen sub 10%) si o imbogatire a acestora in materii organice.
Trecerea lacurilor de la un stadiu la altul se realizeaza intr-un timp indelungat, de ordinul
sutelor de ani. Acest fenomen este accelerat datorita activitatii umane, prin deversare de
efluenti cu un aport mare de nutrienti si compusi organici.
Acumularea compusilor poluanti toxici in sedimente, cu influente directe asupra
proceselor de bio-acumulare si bio-magnificare in lantul trofic. Majoritatea compusilor
poluanti toxici de natura organica sau anorganica, cu solubilitate redusa in apa, sunt
preferential adsorbiti de particulele solide, de origine anorganica sau biologica, care se
regasesc in sedimentele din lacuri. O parte din acesti compusi toxici este preluata de catre
organismele acvatice si incorporate in lantul trofic. Riscurile contaminarii oamenilor cu
poluanti, cum ar fi: pesticide, metale grele, apar ca urmare a consumarii pestilor din aceste
lacuri.
Acidifierea lacurilor este datorata ploilor acide, a caror aparitie este legata in principal de
arderea combustibililor fosili si generarea de oxizi de sulf si azot, oxizi care in combinatie cu
precipitatiile atmosferice, conduc la formarea acizilor sulfuric si azotic. In afara existentei
precipitatiilor cu caracter acid, o conditie esentiala in acidifierea lacurilor o constitue
continutul scazut al acestora in saruri dizolvate si in special, in saruri de calciu si magneziu .
Apele de suprafata se clasifica, in functie de valorile limita in 3 categorii : A1, A2, A3.
Fiecarei categorii ii corespund o tehnologie standard adecvata de tratare :
A1 - Trarare fizica simpla si dezinfectie( ex : filtrare rapida si dezinfectie) ;
A2 - Tratare normala fizica, chimica si dezinfectie [ex : preclorinare, coagulare,
floculare, decantare, filtrare, dezinfectie (clorinare finala)] ;
A3 - Tratare fizica, chimica avansata, perclorare si dezinfectie [ex : clorinare
intermediara, coagulare, floculare, decantare, filtrare prin adsorbtie (pe carbune activ),
dezinfectie (ozonizare, clorinare finala)].

- 67 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Tabel 2 – Conditii de calitate a apelor de suprafata utilizate pentru potabilizare

Nr. Parametri Unitatea A1 A2 A3


crt. de masura G I G I G I
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1 pH unitati pH 6,5-8,5 5,5-9 5,5-9
2 Coloratie (dupa filtrare mg/l pe scara 10 20 (O) 50 100
simpla) Pt
3 Materii in suspensie, total mg/l 25
4 Temperatura ºC 22 25 (O) 22 25 (O) 22 25
(O)
5 Conductivitate µS/cm 1000 1000 1000
6 Culoare (factor de dilutie 3 10 20
la 250C)
7 Azotati mg/l 25 50 (O) 50 (O) 50
(O)
8 Fluoruri mg/l 0,7 la 1 1,5 0,7 la 1 1,7 0,7 la 1 1,7
9 Compusi organici cu clor, mg/l
extractibili, total
10 Fier dizolvat mg/l 0,1 0,3 1 2 1
11 Mangan mg/l 0,05 0,1 1
12 Cupru mg/l 0,02 0,05 O 0,05 1
13 Zinc mg/l 0,5 3 1 5 1 5
14 Bor mg/l 1 1 1
15 Beriliu mg/l
16 Cobalt mg/l
17 Nichel mg/l 0,05 0,05 0,1
18 Vanadiu mg/l
19 Arseniu mg/l 0,01 0,05 0,05 0,05 0,1
20 Cadmiu mg/l 0,001 0,005 0,001 0,005 0,001 0,005
21 Crom total mg/l 0,05 0,05 0,05
22 Plumb mg/l 0,05 0,05 0,05
23 Seleniu mg/l 0,01 0,01 0,01
24 Mercur mg/l 0,0005 0,001 0,0005 0,001 0,0005 0,001
25 Bariu mg/l 0,1 1 1
26 Cianuri mg/l 0,05 0,05 0,05
27 Sulfati mg/l 150 250 150 250 O 150 250
(O)
28 Cloruri mg/l 200 200 200
Agenti de suprafata
29 anionici (prin metoda mg/l 0,2 0,2 0,2
spectrometrica cu
albastru de metilen)
30 Fosfati mg/l 0,4 0,7 0,7
Fenoli (indice fenolic) p-
31 nitroanilina 4 mg/l 0,001 0,001 0,005 0,01 0,1
aminoantipirina
Hidrocarburi dizolvate
32 sau in emulsie (dupa mg/l 0,05 0,2 0,5 1
extractia cu eter de
petrol)
33 Hidrocarburi policiclice mg/l 0,0002 0,0002 0,001
aromatice
34 Pesticide totale (paration, mg/l 0,001 0,0025 0,005
HCH, dieldrin)
35 Consum chimic de mg O2 /l 10 20 30
oxigen (CCO)
36 Gradul de saturatie in % O2 > 70 > 50 > 30
oxigen dizolvat
Consum biochimic de
37 oxigen (CBO5) (la 20ºC, mg O2 /l <3 <5 <7
fara nitrificare)
-
38 Azot Kjeldahl (fara NO 3 mg/l 1 2 3

- 68 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

39 Amoniu (NH+4) mg/l 0,05 1 1,5 2 4 O


40 Substante extractabile in mg/l 0,1 0,2 0,5
cloroform
41 Carbon organic total mg/l
Carbon organic rezidual
42 dupa floculare si filtrare mg/l
pe membrana (5µ) TOC
43 Coliformi totali la 37 ºC /100ml 50 5.000 50.000
44 Coliformi fecali /100ml 20 2.000 20.000
45 Streptococi fecali /100ml 20 1.000 10.000
Absent Absent
46 Salmonella in in
5.000 5.000
ml ml

I = valori obligatorii
G = valori orientative
O = conditii climatice si geografice exceptionale

Apa supusa procesului tehnologic de tratare in vederea potabilitatii trebuie sa respecte


conditiile de calitate mentionate.

2 Surse de apa subterana

Judetul Iasi foloseste sursa Timisesti ca principala apa subterana si alte surse proprii de
profunzime in localitati de pana la 10,000 locuitori. Apele subterane apar in formatiuni
geologice diverse, aproape toate rocile din partea superioara a scoartei terestre poseda
goluri in care se poate acumula apa. Cursurile de apa subterana pot fi alimentate de: apele
provenite din precipitatii, apele care curg la suprafata, apele de condensare provenite de la
mare adancime, sau apele infiltrate artificial. Dupa modul de cantonare (dispunere in straturi
de sol) si scurgere a apei in subteran, straturile subterane se clasifica in 4 categorii:
▪ straturi acvifere freatice de mica adancime (pana la 20 m), cantonate in roci granulare
sau fisurate :
- fara influenta directa a unei ape de suprafata, alimentate din bazine subterane intinse;
- sub influenta directa a apelor de suprafata (rauri, lacuri) si a precipitatiilor.
▪ straturi acvifere de mare adancime, cantonate in roci granulare si roci fisurate, la adancimi
mari (100-500 m). De cele mai multe ori, apa aflata in aceste straturi se afla sub presiune,
avand caracter ascensional. Aceste straturi sunt alimentate de la distante mari, din diferite
bazine hidrologice.
▪ straturi acvifere alimentate prin infiltratii artificiale in scopul imbogatirii stratului de apa
subteran. Aceste straturi sunt cantonate in roci granulare, nisip si pietris. Infiltratiile artificiale
se realizeaza, de obicei, prin aportul apelor de suprafata (rauri, lacuri, acumulari).
▪ izvoare, provenite din straturi acvifere aflate sub nivelul panzei de apa subterana, care
actioneaza ca preaplinuri ale acestor panze.
Sursele subterane de adancime au o calitate foarte buna, superioara celor de suprafata,
concentratiile impurificatorilor anorganici, organici si microorganismelor fiind foarte mici.
Principalii impurificatori caracteristici apei subterane sunt:
▪ sarurile dizolvate (in concentratie mai mare fata de apele de suprafata, de aprox 400
mg/l).
Principalele saruri sunt: bicarbonatii, clorurile, sulfatii, azotatii de Na+, K+, Ca2+, Mg2+,
Fe2+, Mn2+), dar compozitia chimica depinde mult de compozitia mineralogica.

- 69 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

▪ solide in suspensie si materii coloidale (concentratii mici);


▪ compusi organici bio sau nebiodegradabili, proveniti din poluari accidentale;
▪ gaze dizolvate, CO2 si O2, H2S, CH4;
▪ microorganisme.
Sursele de apa subterana, datorita calitatii lor, sunt preferate surselor de suprafata,
principala problema constituind-o, insa, cantitatea de apa care poate fi furnizata
consumatorilor, insuficienta, mai ales, pentru alimentarea cu apa a oraselor mari.
Modurile de alegere a sursei in vederea alimentarii cu apa potabila sau industriala sunt
de natura:
▪ calitativa: trebuie cunoscuta compozitia apei la sursa, pe categorii de impurificatori de
natura biologica, minerala, organica si radioactiva, cauzele posibile de poluare si
imbunatatirile artificiale sau tratari, daca este posibil , chiar in zona de aductiune/captare, la
priza;
▪ cantitativa: debitul de apa folosit de consumatori trebuie corelat cu capacitatea sursei;
▪ economica: costul minim pe metru cub de apa este corelat cu calitatea sursei si necesarul /
gradul de tratare. Costul include: costurile de investitii pentru toate instalatiile si anexele de
tratare, costurile de operare si executie, cheltuielile cu resursele umane si toate costurile
indirecte.
Localitatile din zona judetului Iasi care folosesc surse de apa subterana pentru sisteme
de alimentare cu apa si canalizare in localitati cu pana la 10.000 locuitori, sunt : Valea
Lupului ; Letcani : Bogonos, Cogeasca ; Turn Sabaoani ; Strunga : Cucova, Habasesti,
Farcaseni, Bratulesti ; Butea ; Tamaseni, Sabaoani ; Pastraveni ; Targu Frumos ; Braiesti :
Lungani, Razboieni ; Podu Iloaiei, Scobalteni, Pietrarie, Paun, Cercu.
Localitatile din zona judetului Iasi cu surse proprii de apa sunt : Golaiesti, Repedea,
Verseni, Ciohorani, Mitesti, Soci, Miroslovesti, Mircesti, Halaucesti, Luncasi, Rachiteni,
Ursaresti, Izvoare, Scobinti : Zagavia, Fetesti, ; Deleni, Poiana, Maxut, Siretel, Lespezi,
Gropnita : Bulbucani, Sanger, Saveni, Malaesti.

2.1 Parametrii de calitate ai apei potabile

Parametrii de calitate a apei sunt microbiologici, chimici si indicatori.


Apa pentru a putea fi consumata in siguranta trebuie sa respecte limitele admise a
parametrilor din Legea 458 / 2002 – Legea calitatii apei potabile
Valorile concentratiilor maxime admise pentru parametrii de calitate ai apei potabile sunt
cele prevazute in tabelele :

Tabel 3 – Parametri microbiologici

Parametrul / Unitatea de masura Valoarea Metoda de analiza


admisa
Escherichia coli (E. coli)/ 100ml 0 ISO 9308-1
Enterococi (Streptococi fecali)/ 100ml 0 STAS 3001/1991: ISO 7899-2

- 70 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Tabel 4 – Parametri chimici


Parametrul / Unitatea de masura Valoarea Metoda de analiza
admisa
Acrilamida 1) µg/l 0,10 -*)
Arsen µg/l 10 STAS 7885/67; ISO 6595/97
Benzen µg/l 1,0 SR ISO 11423/1,2-00
Benz(a)piren µg/l 0,01 -*)
Bor mg/l 1,0 SR ISO 9390/01
2)
Bromati µg/l 10 SR ISO 9562/89
Cadmiu µg/l 5,0 STAS11184/78;SRISO 5961/93
Clorura de vinil1) µg/l 0,50 -*)
Crom (total) µg/l 50 STAS7884/67;SR ISO 9174/98; SR
ISO 11083/98(CrVI)
3)
Cupru mg/l 0,1 STAS 3224/69
Cianuri (totale) µg/l 50 STAS 10847/77; SR ISO 6703/1-98
Cianuri (libere) µg/l 10 STAS 10847/77; SR ISO 6703/1-98
Dicloretan µg/l 3,0 -*)
Epiclorhidrina1) µg/l 0,10 -*)
Fluor mg/l 1,2 STAS 6673/62
4)
Hidrocarburi policiclice aromatice µg/l 0,10 -*)
Mercur µg/l 1,0 STAS 10267/89
Nichel3),5) µg/l 20 -*)
6)
Nitrati mg/l 50 STAS 3048/1-77; SR ISO 7890/1-98
6)
Nitriti mg/l 0,5 STAS 3048/2-96; SR ISO 6777/96
Pesticide7),8) µg/l/clasa 0,10 STAS 12650/88
Pesticide7),9) µg/l/Total 0,50 STAS 12998/91
3),10)
Plumb µg/l 10 STAS 6362/85
Seleniu µg/l 10 STAS 12663/88
Stibiu (µg/l 5,0 -*)
Tetracloretan si Tricloretena µg/l (suma 10 -*)
concentratiilor compusilor specificati)
1)
Trihalometani µg/l/Total (suma 100 STAS 12997/91
concentratiilor compusilor specificati)

*) Metode de analiza care nu sunt acoperite de standarde romanesti (STAS) sau ISO ori care nu sunt preluate ca
standarde romanesti (SR ISO) si care urmeaza sa fie stabilite ulterior.
NOTA:
1)
Valoarea se refera la concentratia in apa a monomerului rezidual, calculata conform specificatiilor privind
concentratia maxima eliberata de catre polimer in contact cu apa. Statiile de tratare vor notifica autoritatii de
sanatate publica judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, utilizarea compusului in procesul de tratare a apei
pentru potabilizare.
2)
Unde este posibil, valoarea concentratiei trebuie sa fie cat mai joasa, fara a compromite eficienta dezinfectiei.
Pentru apa la care se refera respectarea in practica a valorii se va realiza in maximum 10 ani de la intrarea in
vigoare a prezentei legi, in primii 5 ani acceptandu-se o valoare de 25 µg/l.
3)
Pentru cupru se accepta valoarea de 2,0 mg/l, daca reteaua de distributie are componente din cupru.
4)
Valoarea se aplica la o proba de apa prelevata de la robinetul consumatorului printr-o metoda de prelevare
adecvata, astfel incat sa fie reprezentativa pentru cantitatea medie saptamanala ingerata de catre consumator.
Metoda de monitorizare trebuie sa tina seama si de frecventa concentratiilor maxime care pot cauza efecte
asupra sanatatii.
5)
Compusii specificati sunt: benzo(b)fluorantren, benzo(k)fluorantren, benzo(ghi)perilen, indeno(1,2,3-cd)piren.
6)
Se va aplica urmatoarea formula: nitrat/50 + nitrit/3 ≤ 1, in care concentratiile de nitrati si nitriti sunt
exprimate in mg/l.
7)
Prin pesticide - clasa se intelege: insecticide, erbicide, fungicide, nematocide, acaricide, algicide, rodendicide,
slimicide organice, compusi inruditi (ca de exemplu regulatori de crestere) si metabolitii relevanti , produsii de
degradare si de reactie. Se vor monitoriza numai pesticidele presupuse prezente in sursa de apa.
8)
Concentratia se refera la fiecare compus individual. Pentru aldrin, diedrin, heptaclor si heptaclor epoxid,
concentratia maxima este de 0,030 µg/l.
9)
Prin Pesticide -Total se intelege suma tuturor compusilor individuali, detectati si cuantificati in urma procedurii
de monitorizare.
10)
Pentru apa la care se refera respectarea in practica a valorii se va realiza in maximum 15 ani de la intrarea in
vigoare a prezentei legi, in primii 5 ani acceptandu-se o valoare de 25 µg/l.
11)
Concentratia totala a THM trebuie sa fie cat mai mica, fara a compromite dezinfectia.

- 71 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Compusii individuali specificati sunt: cloroform, bromoform, dibromoclormetan,


bromdiclormetan.
Pentru apa la care se refera respectarea in practica a valorii se va realiza in
maximum 10 ani de la intrarea in vigoare a prezentei legi, in primii 5 ani acceptandu-se o
valoare de 150 µg/l pentru concentratia totala a THM.
Producatorii, respectiv distribuitorii de apa, vor lua toate masurile necesare pentru
asigurarea conformarii la prevederile Legii 458 / 2002, atat pentru sursele de apa de
suprafata cat si pentru sursele subterane si proprii.

Tabel 5 - Parametri indicatori


Parametrul / Unitatea de masura Valoarea Metoda de analiza
CMA
Aluminiu µg/l 200 STAS 6326/90
Amoniu mg/l 0,50 STAS 6328/85
Bacterii coliforme1) numar/100ml 0 STAS 3001/91 ISO 9308-1
2)
Carbon organic total (COT) Nici o modificare SR ISO 8245/95
anormala
3)
Cloruri mg/l STAS 3049/88
250
SR ISO 9297/98
4)
Clostridium perfringens STAS 3001/91
0
numar/100ml SR ISO 6461-1;2/98
Clor rezidual liber mg/l STAS 6364/78
- la intrarea in retea 0,5
- la capat de retea 0,25
3) -1 0
Conductivitate µS cm la 20 C) STAS 7722/84
2500
SR EN 27888/97
Acceptabila
Culoare consumatorilor si nici o SR ISO 7887/97
modificare anormala
Duritate totala (grade germane), minim 5 STAS 3326/76
STAS 3086/68
Fier µg/l 200 SR13315/96; SR ISO 6332/96
Acceptabila STAS 6324/61
consumatorilor si nici o SR EN 1622/97
Gust modificare anormala
STAS 3264/81;
Mangan µg/l 50 SR 8662-1;2/96;
SR ISO 6333/96
Acceptabila STAS 6324/61;
Miros consumatorilor si nici o SREN 1622/97
modificare anormala
0
Numar de colonii la 22 C/ml Nedetectabili STAS 3001/91;
la 100ml EN ISO 6222/
5)
Oxidabilitate mg O2/l STAS 3002/85;
5,0
SR ISO 6060/96
3),6)
PH unitati de pH STAS 6325/75;
≥ 6,5; ≤ 9,5
SR ISO 10523/97
Sodiu mg/l 200 -*)
Substante tensioactive– Total µg/l STAS 7576/66;
200
SR ISO 7875-1;2/96
Sulfat3) mg/l 250 STAS 3069/87
Sulfuri si hidrogen sulfurat µg/l SR 7510/97;
100
SR ISO 10530/97
7)
Turbiditate UNT ≤5 STAS 6323/88
Zinc µg/l 5000 STAS 6327/81
Tritiu Bq/l8) 100 SR ISO 9698/1996
8),9),10)
Doza efectiva totala de referinta -*)
0,10
mSv/an
11)
Activitatea alfa globala Bq/l 0,1 SR ISO 9696/1996
Activitatea beta globala Bq/l11) 1 SR ISO 9697/1996

- 72 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

*) Metode de analiza care nu sunt acoperite de standarde romanesti (STAS) sau preluate ca standarde romanesti
(SR ISO) si urmeaza a fi stabilite ulterior.
NOTA:
1)
Pentru apa imbuteliata unitatea de masura este numar/250 ml.
2)
Acest parametru va fi masurat numai pentru sistemele de aprovizionare care furnizeaza mai mult de 10.000 m3
pe zi.
3)
Apa nu trebuie sa fie agresiva.
4)
Acest parametru trebuie monitorizat atunci cand sursa de apa este de suprafata sau mixta, iar in situatia in
care este decelat trebuie investigata si prezenta altor microorganisme patogene, ca de exemplu: criptosporidium.
5)
Acest parametru se va analiza cand nu se poate sau nu este prevazuta determinarea COT.
6)
Pentru apa plata imbuteliata valoarea minima poate fi redusa pana la 4,5 unitati de pH. Pentru apa imbuteliata
care contine in mod natural sau este imbogatita cu bioxid de carbon, valoarea pH poate fi mai mica.
7)
Pentru apa rezultata din tratarea unei surse de suprafata nu se va depasi 1,0 UNT (unitati nefelometrice de
turbiditate) inainte de dezinfectie.
8)
Frecventa, metodele si localizarile pentru monitorizare vor fi stabilite.
9)
Doza efectiva totala de referinta acceptata pentru un adult corespunde unui consum zilnic de 2 litri apa potabila
pe o durata de un an. Monitorizarea tritiului si a radioactivitatii in apa potabila se face in cazul in care nu exista
datele necesare pentru calcularea dozei efective totale. In situatia in care este demonstrat pe baza unor
monitorizari efectuate anterior ca nivelurile de tritiu la doza efectiva totala de referinta sunt cu mult inferioare
valorii parametrice, se poate renunta la monitorizarea tritiului.
10)
Exclusiv tritiu, potasiu-40, radon si descendentii radonului. Frecventa, metodele si localizarile pentru
monitorizare vor fi stabilite.
11)
Caracterizarea calitatii apei din punct de vedere al continutului radioactiv se face prin masurarea activitatii alfa
si beta globala. In cazul in care valoarea de referinta este depasita, este necesara determinarea activitatii
specifice a radionuclizilor, conform Normelor de supraveghere, inspectie sanitara si monitorizare a calitatii apei
potabile ( L 458, 2002).

3 Concluzii

Apele de suprafata din zona judetului Iasi, se incadreaza, in general, in normele de calitate
pe care trebuie sa le indeplineasca apele de suprafata utilizate pentru potabilizare, cu
exceptia situatiilor in care pot aparea poluari accidentale;
Aceste ape pot fi folosite pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitatile
pana la 10 000 locuitori, dupa ce vor fi supuse procesului tehnologic de tratare a apei.
Apele subterane din sursa Timisesti, pot fi, de asemenea, destinate potabilizarii, dupa o
dezinfectie corespunzatoare .
Sursele de apa proprii, pot fi folosite in scop potabil, dupa o dezinfectie eficienta si un
timp de contact al clorului cu apa de minimum 30 minute. Exceptie fac :
Apele din surse proprii, cu un continut de nitrati de peste 50 mg/l, care nu pot fi utilizate in
sistemele de alimentare cu apa .
La extinderea sistemelor de aprovizionare cu apa, se vor folosi surse de apa care
respecta normele de calitate pentru potabilizare, din reglementarile in vigoare.

Referinte bibliografice
Teodosiu,C. (2001)Tehnologia apei potabile si industriale, Ed.Matrix Rom, Bucuresti.
Rojanschi,V. (1996) Cartea operatorului din statii de tratare si epurare a apelor.
Legea 458/2002/2005, Legea calitatii apei potabile.
NTPA - 013/2002, Norme de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca apele de suprafata utilizate pentru
potabilizare

- 73 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

- 74 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Sectiunea 2

SISTEME DE CANALIZARE SI
EPURARE A APELOR UZATE

- 75 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

- 76 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

SOLUŢII PENTRU EPURAREA APELOR UZATE PRIN MIJLOACE


„LOCALE”, PENTRU COMUNITĂŢI DE PÂNĂ LA 10.000 LOCUITORI

Corneliu A.L. Negulescu*, Nicoleta Scarlat**, Mihaela-Dora Roşu**

* Dr. Ing. – consilier AQUAPROIECT


**Ing. Proiectant - AQUAPROIECT

1.1.Generalităţi

La începutul secolului XXI , aproximativ 45% din populaţia României reprezintă mediul rural.
Există unele sate(comune) mai importante în care alimentarea cu apă se face în sistem
centralizat, in timp ce evacuarea apelor uzate într-o reţea de canalizare este mai puţin
dezvoltată.
În prezent, epurarea apelor uzate din România se face la sursele mari de poluare (oraşe
şi mari industrii) unde au fost construite reţelele de canalizare care conduc apele uzate la o
staţie de epurare şi apoi în receptor. În acest caz reţelele de canalizare sunt construite de-a
lungul străzilor unde există mulţi locuitori pe kilometrul de canal, iar costurile de investiţie şi
exploatare pot fi recuperate de la locuitori şi sunt suportabile.
În schimb în mediul rural, nu se justifică întotdeauna executarea de colectoare, deoarece
există grupuri de gospodării izolate, motiv pentru care se aleg alte soluţii de epurare şi
evacuare finală a apelor uzate, care să fie economice şi uşor de executat. În comunităţile
mici rurale receptorii reprezintă mici cursuri de apă şi câteodată cu regim hidrologic
nepermanent; în acest caz eficienţa staţiei de epurare trebuie să fie superioară celei de tip
urban, iar efluentul trebuie să fie dezinfectat. Pentru asigurarea în bune condiţii a proceselor
de epurare este necesar un personal de exploatare permanent, iar instalaţiile să fie
automatizate; deoarece staţia este amplasată în apropierea zonelor locuite, instalaţiile
trebuie să realizeze un grad avansat de stabilizare a nămolului. răspundă.
La evaluarea debitelor şi calităţii apelor uzate, în localtăţiile mici şi mijlocii trebuie să se
ţină cont de micile industrii cu caracter agro-alimentar (lăptării, mici abatoare, fabrici de
conserve de fructe etc.) precum şi de apele uzate din sectorul agrozootehnic al gospodăriilor
(urina animalelor, fracţiunea lichidă scursă de la platformele de bălegar, apele uzate din
grajduri etc.)
În România există un important număr de case individuale care au sisteme de colectare a
apelor uzate (bazine etanşe vidanjabile) cuplate cu sisteme de evacuare periodică.
Conform Normativului elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti din
punct de vedere al debitului de ape uzate, se deosebesc următoarele categorii:
- debite mici (5 < q < 50l/s);
- debite foarte mici (q < 5l/s).
Cazul nostru se încadrează la debite mici şi foarte mici. Din punctul de vedere al
evacuării apelor uzate în receptorii naturali de suprafaţă (râuri, lacuri) se poate aplica
normativul NTPA – 001/2002 care prezintă valorile limită admisibile ale principalilor indicatori
fizico-chimici.
Un alt caz de evacuare a apelor uzate de la aceste comunităţi mici, este acela al
evacuării în apele subterane, caz în care trebuie respectate valorile limită admisibile

- 77 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

prevăzute pentru apa potabilă (Legea nr. 451/2002), deoarece se presupune că apele
subterane pot fi în orice moment solicitate ca sursă de apă potabilă.
Rezultă că apele uzate rezultate în mediul rural de la comunităţi mici şi mijlocii, nu pot fi
evacuate fără a fi epurate ţinând cont de reglementările menţionate mai sus.
În ansamblul de măsuri de protecţia mediului care urmează a se prevedea în acest caz,
nu trebuie neglijată problema nămolurilor care rezultă în urma proceselor de epurare.
Nămolurile rezultate în urma epurării apelor uzate, la debite mici şi mijlocii, poate fi
studiată din punct de vedere al pretabilităţii nămolurilor la folosirea în agricultură şi la
condiţiile pedoclimatice din zona respectivă.

1.2. Armonizarea cu normele europene

Directiva europeană nr. 91/271 privind epurarea apelor uzate a fost preluată prin Hotărârea
de Guvern HG 188/2002, care cuprinde normativele: Norme tehnice de protecţie a apelor:
NTPA-001/2002, NTPA-002/2002 şi NTPA-011/2002. Mai recent HG 352/21.04.2005
actualizează unele aspecte din normele menţionate mai sus.
Preocuparile AQUAPROIECT privind epurarea apelor uzate prin mijloace ecologice
inovative pentru localităţile sub 10000 locuitori s-au aliniat cu reglementările existente, după
cum urmează:
- Normativul pentru proiectarea construcţiilor şi instalaţiilor de epurare a apelor uzate
orăşeneşti – Partea a III-a: Staţii de epurare de capacitate mică (5<Q<50l/s) şi foarte mică
(Q≤5l/s) indicativ NP 089-03, elaborat de Universitate Tehnică de Construcţii Bucureşti, în
cadrul Ministerului Transportului, Construcţiilor şi Turismului şi aprobat prin Ordinul nr. 640
din 23.10.2003.
- Normativul Tehnic de Protecţia Apelor (NTPA) – 001/2002 care prevede valorile limită
ale concentraţiilor în poluanţi ai apelor uzate la descărcarea lor în receptori naturali.

2. Colectarea şi epurarea apelor uzate la locul producerii lor


În zonele suburbane şi în mediul rural populaţia este în continuă creştere motiv pentru care
autorităţile locale trebuie să asigure colectarea şi epurarea apelor uzate.
Pentru colectarea şi epurarea apelor uzate din mediul rural, trebuie să se stabilească :
1. Strategia de alegere a sistemului „local”,
2. Procedeul de evaluare a amplasamentului
3. Caracteristicile apelor uzate
4. Discutarea încărcărilor în poluanţi,
5. Prezentarea metodelor de „epurare locală”,
6. Prezentarea metodelor de evacuare a apelor uzate,
7. Stabilirea instalaţiilor pentru sistemele „locale” de epurare,
8. Stabilirea managementului sistemelor „locale”,

- 78 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

2.1 Epurarea apelor uzate

În general instalaţiile proiectate să descarce ape uzate parţial epurate în sol, pentru
evacuarea finală sunt cele mai recomandabile şi puţin costisitoare sisteme „locale”, datorită
necesităţii ca preepurarea să fie sumară, înainte de trimiterea lor în sol. Solul are o foarte
mare capacitate de a transforma şi recicla cei mai mulţi poluanţi care se găsesc în apele
uzate menajere.
Pentru a evacua apele uzate în receptori naturali este necesară o epurare mult mai
costisitoare. Pe de altă parte, evaporarea apelor uzate în atmosferă necesită o preepurare
organică sumară, această metodă de evacuare fiind sever limitată de condiţiile climatice
locale.
2.2. Epurarea apelor uzate şi evacuarea prin sol

Solul este partea neconsolidată, exterioară a suprafeţei pământului. Este un aranjament


complex de mineral primar şi particule organice care diferă ca mărime, compoziţie, formă şi
aranjament. Porii şi golurile între particule transmit şi reţin aerul şi apa. Întrucât apele uzate
trebuie să treacă prin aceşti pori pentru a fi absorbite şi epurate, caracteristicile lor sunt
importante.
Acestea sunt în mare măsură determinate de proprietăţile solului.
Solul este capabil să epureze materie organică, substanţe anorganice şi patogene,
acţionând ca un filtru biologic.
Combinaţia acestor procese, acţionând asupra apelor uzate pe măsură ce acestea trec
prin sol produc o apă de calitate acceptabilă pentru evacuarea în apa subterană în condiţii
normale.
Reţinerea fizică a particulelor din apa uzată poate fi responsabilă pentru o mare parte din
epurarea datorită solului. Acest proces se realizează în mai bune condiţiuni când solul este
nesaturat.
Dacă predomină condiţii de sol saturat, apa uzată curge prin pori mai mari, realizându-se
o epurare minimă.
Deoarece cele mai multe particule de sol şi materie organică sunt încărcate negativ ele
atrag şi reţin componentele încărcate pozitiv din apa uzată. Sarcina totală la suprafaţa solului
se numeşte capacitate de schimb cationic şi este o bună măsură a abilităţii solului de a reţine
componenţii din apa uzată.
Părţile încărcate din sol sunt capabile de a absorbi bacteriile, viruşii, NH3, Ntotal şi P, care
reprezintă principalii constituenţi din apa uzată.
Ionii de NH3 pot fi adsorbiţi pe particule de argilă. Dacă predomină condiţiile anaerobe,
ionii de NH3 pot fi reţinuţi pe particule. Dacă este prezent oxigenul, bacteriile pot rapid să
nitrifice NH3 la NO3- care este solubil şi se scurge uşor către apa subterană.
Fosforul, pe de altă parte, este rapid absorbit pe suprafaţa minerală a solului şi pe
măsură ce concentraţia de fosfor creşte în timp se pot forma precipitaţi de Fe, Al, Ca, de cele
mai multe prezenţi în soluri.
Numeroase studii au arătat că 0,6 ÷ 1,2 m de sol nesaturat este suficient pentru
îndepărtarea bacteriilor şi viruşilor la nivele acceptabile, aproape de nivelul fosforului. Soluri
cu permeabilităţi mari ar putea necesita, adâncimi nesaturate mai mari sub suprafaţa de
infiltraţie decât solurile cu permeabilitate mică.

- 79 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

2.3. Epurarea apelor uzate şi evacuarea prin evaporare

Apa uzată poate fi returnată direct către ciclul hidrologic prin evaporare. Această metodă
poate fi folosită în unele zone unde condiţiile solului nu permit absorbţia în sol sau în zonele
unde apele de suprafaţă sau contaminarea apei subterane este o problemă.
Înainte de evaporare este necesară o mică preepurare sau chiar deloc. Totuşi, condiţiile
climatice limitează aplicarea acestei metode.
Evaporarea poate avea loc de pe o suprafaţă de apă, liberă de culturi sau o suprafaţă
plantată. Evaporaţia de pe plante se numeşte transpiraţie. Întrucât adesea este dificil de a
separa aceste două procese, ele sunt considerate un singur proces numit evapotranspiraţie
(ET).
Dacă evapotranspiraţia se petrece continuu, trebuie îndeplinite trei condiţii:
1. Trebuie să existe o alimentare continuă cu căldură pentru a respecta necesităţile de
căldură ale apei (aproximativ 590 cal/g de apă evaporată la 1500C);
2. Presiunea vaporilor în atmosfera deasupra suprafeţei de evaporare trebuie să rămână
mai mică decât presiunea vaporilor la suprafaţă; acest gradient de presiune a vaporilor este
necesar pentru a îndepărta umiditatea fie prin difuzie, convecţie, sau amândouă;
3. Trebuie să fie o continuă alimentare cu apă pentru a se evapora la suprafaţă.
Primele două condiţii sunt puternic influenţate de factorii meteorologici ca temperatura
aerului, umiditate, viteza vântului şi radiaţia solară în timp ce a treia poate fi controlată prin
proiectare.
Folosirea cu succes a evaporării pentru evacuarea apelor uzate necesită ca evaporarea
să depăşească intrările totale de apă din sistem. Vitezele de evaporare descresc dramatic pe
perioadele lunilor reci de iarnă. În cazul lagunelor de evaporare sau a paturilor de evaporare
trebuie inclus şi aportul precipitaţiilor. În consecinţă, aplicarea evaporării pentru evacuarea
apelor uzate este limitată la zonele unde vitezele de evaporare depăşesc cantităţile de
precipitaţii.
Transpiraţia plantelor poate fi folosită pentru creşterea evaporaţiei în soluri acoperite.
Plantele pot transpira cu viteze mari, dar numai în timpul zilei, în sezonul de creştere.
Vitezele lunare medii de evaporare depăşesc vitezele măsurate de evapotranspiraţie.
Raportul evapotranspiraţiei faţă de evaporaţie este estimat la 0,75-0,8. În consecinţă, dacă
se folosesc sisteme acoperite ele vor trebui să fie mai mari decât sistemele de suprafaţă
liberă a apei.

2.4. Epurarea apelor uzate şi evacuarea în ape de suprafaţă

Apele de suprafaţă pot fi folosite pentru evacuarea apelor uzate epurate, dacă se respectă
Normativul Tehnic de Protecţia Apelor NTPA 001-2002 elaborat de Ministerul Mediului şi
Dezvoltării Durabile.
În anumite cazuri, datorită potenţialului pentru contact cu omul ca şi posibilitatea de
menţinere a calităţii lacurilor, cursurilor de apă, zonelor umede, folosirea acestor ape pentru
evacuare sunt limitate.
Apele uzate mai mult sau mai puţin epurate şi evacuate în receptori sunt supuse unor
procese care apar şi contribuie la transformările care se produc în apă şi duc în final la
autoepurarea acestora . Aceste transformări depind de gradul de poluare a apei, de
temperatura şi timpul de curgere a apei până la punctul de folosinţă, de scopul pentru care
urmează să fie folosită etc.

- 80 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Autoepurarea apelor de suprafaţă se produce prin transformări care au loc în mod


natural; oxigenul care este necesar procesului de autoepurare este luat din apa receptorului ,
iar aerarea ajută la împrospătarea lui.
Acest fenomen de autoepurare se realizează fără intervenţia omului, fără cheltuieli de
întreţinere şi exploatare.
În staţiile de epurare aceste transformări se produc în mod artificial, în construcţii special
create pentru aceste procese, iar oxigenul necesar este furnizat artificial.

BIBLIOGRAFIE
. AQUAPROIECT S.A. – 2007 – Studiu privind epurarea apelor uzate prin mijloace ecologice inovative pentru
localităţi sub 2000 locuitori din zona de frontieră – Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile - Bucureşti

- 81 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

DIMENSIONAREA SISTEMELOR DE CANALIZARE FUNCTIONAND


SUB PRESIUNE; POMPAREA APEI UZATE DE LA PRODUCATOR
DIRECT IN COLECTOR.

Alexandru Manescu

Prof.dr.ing. Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti.

Cuvinte cheie: retea de canalizare in mediul rural, retea sub presiune, retea sub vacuum, pompare.

Introducere
Sarcinile asumate de Romania, in perioada de preaderare, in ce priveste ridicarea
standardului de viata al populatiei din mediul rural are si o importanta dimensiune legata de
realizarea lucrarilor edilitare in speta a lucrarilor pentru asigurarea cu apa potabila si
evacuarii apelor uzate epurate. Concret pana in 1918 ( deci in 10 ani) trebuie sa aiba apa
potabila toate localitatile peste 50 locuitori iar apa uzata colectata de la aglomerarile peste
2000 LE (populatie echivalenta) trebuie sa fie epurata mecanic si biologic. Pentru localitatile
care vor avea apa dar nu au 2000 loc. ce se intampla? Distinctia intre cele doua cazuri apare
numai in ce priveste fondurile. Pentru localitatile peste 2000 LE fondurile vor putea fi
asigurate din UE ( nerambursabile) pe cand pentru celelalte localitati vor fi folosite fonduri
din bugetul local/ general. In concluzie se poate spune ca anul 2018 este anul in care marea
majoritate a localitatilor vor avea apa potabila la robinet si canalizarea si epurarea adecvata
a apelor uzate. Pentru aceasta vor trebui insa realizate cateva mii de sisteme de alimentare
cu apa si de canalizare.
Cum pentru alimentarea cu apa problemele pot fi solutionate dupa tehnica folosita in
general ( cu anumite particularitati) pentru canalizare lucrurile sunt mai complicate.

Caracteristicile sistemului de canalizare in mediul rural.


Una dintre caracteristici rezulta din densitatea mica a locuitorilor din mediul rural. Daca
media densitatii locuitorilor din Romaia este de cca.1,0 loc/ha (22 mil loc. la 240mii km2)
distributia reala este total diferita ;in orase densitatea este de 50..300 loc /ha pe cand in
localitatile rurale densitatea este 5-30 loc /ha sau chiar mai putin. Aceasta densitate mica se
reflecta in lungimea mare a retelei ; daca in orase lungimea specifica a retelei este de 1,5-
3m/loc in mediul rural aceasta poate ajunge la de 5-20m/loc.
Al doilea factor este cantitatea relativ mica de apa; se considera ca un consum specific
de apa de cca 100 l/om.zi este suficient pentru etapa de dezvoltare actuala si de posibilitatile
de suportabilitate a populatiei. Acest debit redus conduce la debite specifice foarte mici 0,4
.10-4-1,2 l/m.zi.
Al treilea factor este legat de faptul ca variatia zilnica a consumului de apa este mare
(coeficientul de variatie orara este de 0,5 -5). Ca atare o mare parte din timp debitul de apa
uzata va fi foarte redus (in general noaptea); curgerea apei uzate se va face cu viteza foarte
mica.
Al patrulea factor ce trebuie luat in considerare este cel legat de ritmul in care
consumatorii se racordeaza la canalizare; in mod expeditiv se presupune ca toti locuitorii

- 82 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

sunt racordati si in aceste conditii rezulta debitul de calcul. In realitate , din motive economice
de obicei, racordarea se face lent si neuniform. Si atunci cum va functiona reteaua?
In tehnica incetatenita la noi in tara se aplica un singur sistem de retea; canalizare
gravitationala cu apa curgand cu nivel liber. Acest sistem constructiv, in conditiile mentionate
mai sus, va functiona fara sa asigure viteza de autocuratire in majoritatea timpului si pe cea
mai mare a lungimii colectoarelor /7/. Desi posibila spalarea artificiala este greu de aplicat
(costuri mari).
Normele tehnice actuale ( SR EN 752, SR 1846-1)impun trei elemente cheie in
dimensionarea retelei de canalizare : diametrul minim al canalizarii-250mm, viteza minima de
curgere 0,7 m/s si panta minima I= 1000/DN,in %0. Daca se tine seama de debitul mic si de
faptul ca se poate recurge la o spalare hidraulica eficienta s-ar putea admite si diametrul 200
mm si in acest caz panta minima ar trebui sa fie 5%0. De multe ori aceasta panta nu poate fi
asigurata din cauza terenului.

Solutii pentru reteaua de colectare a apelor uzate


a- Retea de colectare a apelor uzate cu functionare gravitationala cu nivel liber.
Este solutia curent aplicata ; mai sus au fost mentionate dificultatile in aplicarea acestui
sistem in mediul rural; mai trebuie mentionat ca blocarea cu materiale biodegradabile a
retelei poate transforma reteua nu in factor de sanatate cum se doreste ci intr-un real factor
de imbolnavire a locuitorilor ( poate fi mai rau decat fara canalizare, in unele cazuri). Nu
trebuie uitat ca unul dintre elementele scumpe ale canalizarii este caminul. Caminul se
amplaseaza la maximum 50m (deci vor fi foarte multe camine) ; totodata caminele sunt
amplasate in axul strazii iar capacele caminelor care se gasesc aproape totdeauna mai sus
sau mai jos decat patul caii de rulare produc greutati in trafic.
b. Solutia de canalizare cu retea functionand sub vacuum
Sau retea vacuumata cum mai este numita. Dezvoltata de peste o jumatate de secol in
tarile unde nivelul apei subterane era sus iar panta terenului mica a fost solutia care a
deblocat problema. Solutia a fost imprumutata de la sistemele de colectare a apei din puturi,
solutie dezvoltata si mult aplicata din cauza lipsei pompelor submersibile. Diferenta este
legata de faptul ca puturile functioneaza continuu si la un debit relativ constant pe cand
evacuarea apei uzate din camine se putea face numai cand era apa in camin; functionarea
periodica punea problema mentinerii vacuumului in colector; realizarea de vane speciale
,care sa mentina colectorul inchis la capete si deci vacuumul in system, a deblocat problema.
Astazi sunt numeroase sisteme care functioneaza de multi ani si cu bune rezultate.
Avantajele si dezavantajele unui asemenea sistem sunt cunoscute / 5 ,7/.
c. Solutia cu reteua de canalizare functionand sub presiune.
Sistem realizat relativ recent deoarece abia acum au fost facute progrese remarcabile in
productia de pompe pentru ape uzate ( gama mare de dimensiuni, fiabilitate ridicata,
protectie contra blocarii, automatizare avansata). Apa colectata in caminul de record este
pompata periodic intr-un colector de canalizate de tip ramificat. Pompa functioneaza automat
dupa nivelul apei din camin iar viteza de curgere a apei in colector este controlata, peste 0,7
m/s. Sistemul are avantaje nete: viteza de autocuratire, diametre mici de colector deoarece
apa curge prin toata sectiunea colectorulului, colectorul nu mai este “legat” rigid de panta
terenului, adancimea de executie este minima, depasirea unor obstacole este usoara,
dezvoltarea treptata posibila etc. Desigur ca are si dezavantaje, dintre care cele mai
importante vor fi mentionate: siguranta functionarii depinde de siguranta alimentarii cu
energie ( atentie- un sistem de rezerva nu este posibil deoarece trebuie facut pentru toate
pompele din sistem) si o dimensionare corecta a sistemului. Pentru siguranta si pentru
curatire provizorie sistemele realizate / 3 / au prevazut un sistem de spalare periodica cu aer

- 83 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

comprimat. Cum dimensionarea hidraulica are unele aspecte particulare se va reveni asupra
acestui element.
d. Solutia de canalizare a apei uzate epurate la beneficiar.
Aceasta insemneaza ca apa evacuata este epurata intr-o statie de epurare monobloc,
amplasata langa casa, iar apa evacuata este curata. Ca atare nu mai sunt restrictii de viteza
minima de curgere deci pot fi aplicate oricare dintre sistemele precedente. Calitatea apei
epurate este insa importanta. Tehnica de specialitate pune la dispozitie toate componentele
necesare si o combinare dupa criterii economice poate solutiona orice situatie.

Dimensionarea hidraulica a canalizarii functionand sub presiune.


Complicatia problemei apare din faptul ca producerea apei uzate de catre utilizatorul de apa
este aleatoare; locuitorul produce apa uzata dupa criterii libere, nelegate de functionarea
canalizarii; totodate si pompele pot functiona aleatoriu (automatizarea functionarii se face de
regula dupa nivelul apei in bazinul colector- in cazul de fata caminul de record); atat durata
de umplere a caminului cat si durata intre doua pompari pot fi diferite. Sunt trei probleme
care cer o rezolvare initiala: marimea caminului, marimea pompelor (este important sa fie de
acelasi tip pentru usurinta exploatarii), marimea diametrului tronsoanelor colectorului.
Marimea caminului depinde de dimensiunile constructive pentru amplasarea pompei si de
timpul minim obligatoriu intre doua pmpari successive (de regula max. 10 porniri pe ora). Se
poate accepta ca limita superioara a volumului este cantitatea de apa acumulata in 8 ore,
cca 1/3 din apa uzata produsa zilnic. Acest volum ar putea da si limita duratei de intrerupere
a curentului electric de alimentare a pompei. Marimea pompei este data de debitul de apa
uzata (volumul de apa colectata apa poate proveni de la o familie sau de la mai multe familii,
mai rational) de inaltimea de pompare si durata de pompare. Inaltimea de pompare este
legata de dimensiunea colectorului si simultaneitatea pompelor in functiune; inaltimea de
pompare trebuie sa fie buna si cand o singura pompa functioneaza dar si cand foarte multe
pompe sunt in functiune. Este rational sa se adopte pompe cu o caractaristica de pompare
cat mai plata. Desigur ca reducerea debitului pompat , la cresterea presiunii in colector,
poate fi compensata prin prelungirea duratei de functionare. Diametrul colectorului depinde
de marimea pompelor si simultaneitatea de functionare a acestora. Problema care apare
este numarul maxim de pompe care pot fi simultan in functiune, doarece practic este putin
probabil ca toate sa fie in functiune in acelasi timp. Problema este limitata de elementele:
daca diametrul este foarte mic colectorul va functiona la presiune mare deci cu consum mare
de energie; daca diametrul este prea mare costul de investitie creste iar la functionarea unui
numar mai mic de pompe sa nu se mai asigure viteza de autospalare, pe toate sau numai pe
unele tronsoane. Acest lucru se poate corecta prin spalarea cu aer comprimat dar nu trebuie
uitat ca producerea aerului comprimat este scumpa. Automatizare pentru sincronizarea
controlata a pompelor nu este imposibila dar este inca foarte scumpa; ca atare ar fi bine ca
intrarea lor in functiune sa se faca numai prin mijloace hidraulice.
Poate fi important si ritmul de racordare a locuitorilor la sistem; in proiect se considera ca
toti locuitorii sunt racordati dar in realitate acest lucru se poate intampla dupa ani de
functionare a sistemului.
Estimarea debitelor de dimensionare a colectorului se poate face :
- dupa prevederile SR 1343-1/05, tinand seama de faptul ca valorile stau la baza
estimarii debitelor pentru reteaua extetrioara , conform SR 1846/1 -06; debitul de
dimensionare este Quz. orar max ;
- dupa STAS 1479/ 87, care se refera la calculul debitelor din reteaua interioara de
canalizare; se poate accepta ca este posibil un model in care colectorul seamana cu
o coloana de scurgere la un bloc asezat orizontal; debitul este functie de suma

- 84 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

echivalentilor calculabili din faptul ca se accepta o anumita probabilitate de


functionare a obiectelor sanitare din locuinta;
- cu metode probabilistice; se considera ca fiecare casa racordata functioneaza aleator
si trebuie determinat care este numarul cel mai probabil de case ce produc simultan
debitul maxim de apa uzata; se poate considera ca statiile de pompare din sistem
functioneaza aleator si ca pentru dimensionarea colectorului este nevoie de gasirea
numarului maxim de pompe aflate simultan in functiune.
Rezulta ca problema este destul de complicata deoarece nu se dispune de date obtinute
din exploatare pentru a putea face o estimare a factorului de calare.

Studiu de caz.
Rezolvarea simplificata a unui caz poate da un ordin de marime a dimensiunilor
colectorului, marimii pompei, consumului de energie si costurilor.
a- Datele de baza pentru studiul de caz sunt: localitatea este amplasata intr-o zona
de ses cu panta longitudinala a drumului de 5%0; localitatea are 2000 loc.;
distributia locuitorilor este uniforma pe strada cu lungimea de 6000m; se
presupune ca frontul la strada este de 20m/casa; o familie locuieste intr- o casa
individuala si are 3 membrii; consumul specific de apa este 100 l/om.zi; coeficientii
de variatie zilnica si orara sunt 1,3 respectiv 5,0; toata localitatea este alimentata cu
apa si toate casele vor fi racordate la canalizare; debitul de apa uzata restituita la
canalizare 100 l/om.zi.
b- Cu aceste date rezulta: localitatea are 668 familii (case).
c- Cu variatia considerata se calculeaza debitul de calcul si debitul minim pe calector
in sectiunile de colector aflate la 20,1500,3000,4500 si 6000m. Valorile sunt date in
tabelul 1.
c-1- dupa SR 1343-1/05 rezulta un debit cu crestere liniara cu valoare maxima in
sectiunea finala, vezi tab 1.
c-2-Dupa STAS 1479 se evalueaza numarul de echivalenti pentru o familie ( dotare tip :
1 chiuveta= 0,33 l/s (1E), 1 baie= 0,66l/s (2E), un spalator=0,33l/s (1E), 1 WC=2l/s (6 E)
sau 3,33l/s (10E) in total. Cu valorile date in standard se poate calcula numarul de
echivalenti si debitul de dimensionare pentru aceleasi sectiuni. Valorile sunt date in
tabelul 1. Valorile nu mai cresc liniar si sunt mai mari decat cele calculate cu SR 1343.
c-3- Pentru estimarea debitului prin metode probabilistice se adopta urmatoarea metoda:
se considera ca fiecare consummator va utiliza volumul de apa afectat (100l/om.zi)
folosind cel putin un robinet; cum debitul tip al unui robimet este 0,13 l/s rezulta un timp
maxim de folosire a apei in 100: 0,13l/s = 769 sec. sau cca 13 minute din cele 1440
minute durata unei zile. Problema care se pune este : cati din locuitori folosesc apa in
acelasi timp, considerand ca apa este folosita toata intr-o singura transa. Daca se
foloseste metoda propusa de ing C Felix /1/ rezulta ca numarul cel mai probabil de familii
“care functioneaza simultan” este 6 ( unde T=1440 min/an, t=13min., n=667 familii).
Rezulta ca debitul maxim pe colector va fi 6x 0,13 = 0,78 l/s; debitul pare deosebit de
mic; pentru siguranta dimensionarii cele 6 familii vor fi considerate la capatul amonte al
colectorului.
c-4- estimarea debitului functie de numarul maxim de pompe in functiune simultana; se
foloseste tot metoda data in /1/; numarul maxim de pompa in functiune este calculabil cu
relatia

- 85 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

t( n+1) t(n-1)
----------- > a > -------- -1 (1)
T T
In formula semnificatia termenilor este: T durata de repetabilitate a fenomenului (24 ore
sau 1440 minute), t= 2,5 min. durata de functionare zilnica a unei pompe ; n este numarul de
statii de pompare.
Calculul se face in doua ipoteze: (1) fiecare familie are amplasata o pompa in caminul de
record (n=667); (2) o statie de pompare este instalata la fiecare 4 familii (667/4=167); din
calcul rezulta ca numai 1,2 pompe sunt in functiune simultana ; debitul maxim va fi 1,2x 2=
2,4 l/s, valoarea fiind atasata sectiunii amonte a colectorului; calculul a fost facut considerand
ca se prevede o pmpa cu debit mic, 2 l/s si inaltimea de pompare cca 8m; daca vor fi
produse si pompe mai mici calculul se poate reface.

Tabel 1. Debite de dimensionare a colectorului

Sectiunea 20m 1500m 3000m 4500m 6000m


SR 1343 mc/zi 0,3 325 650 975 1300
l/s 0,003 3,76 7,5 11.3 15,05
STAS 1479 E 10 1670 3330 5000 6660
l/s 0,43 7,14 11,1 14,33 17,10
Probabilitate de 0,16 0,16 0,16 0,16 0,16
funct. locuinte,
l/s
Prob de funct. 2,4 2,4 2,4 2,4 2,4
pompe; l/s

Se poate constata ca: debitele date de SR 1343 sunt apropiate de cele obtuinute cu
STAS 1479 cu mentiunea ca debitele dupa STAS 1479 sunt mai favorabile dimensionarii in
portiunea initiala a colectorului; valoarea debitelor obtinute folosind ideea de functionare
simultana a familiilor sau pompelor conduce este foarte mica( valori de debite usor de
depasit in practica). Se poate lua in calculul de dimensionare a colectorului varianta cu
debite calculate cu STAS 1479.
d- Dimensionarea colectorului se face pentru tuburi din PVC, cu panta hidraulica
medie egala cu panta medie a terenului (5%0) si pe tronsoane de 1500m; viteza
apei trebuie sa fie min. 0,7 m/s; pentru comparatie este dat si diametrul tubului in
varianta canalizare gravitationala cu nivel liber. Valoarea diametrului colectorului
este data in tabelul 2

Tabel 2: dimensiunea diametrului colectorului

Sectiunea 20m 1500m 3000m 4500m 6000m


Canalizare. 250mm 250mm 250mm 250mm 250mm
gravitationala
Canalizare cu 75mm 125mm 160mm 160mm 160mm
pompare

e- Comparatie economica intre variante: pentru o mai buna vizualizare a costurilor in


tabelul 3 sunt date sumele de investitie pentru cele doua variante.

- 86 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Tabel 3 Evaluarea costurilor de investitie (RON)

colector camine pompe


VariantaDNmm L/m Pu/m Inv. nr Pu/buc Inv. nr Pu/buc Inv. Total
6 6
10 10 106 106
lei lei lei lei
Gravit. 250 6000 352 2,112 120 1500 0,18 - - - 2,638
Pompare 125 1500 246 0,369 12 1500 0,018 167 30000 4,993 6,61
* 160 4500 274 1,223
* valoarea este calculate pentru varianta cu una statie de pompare la 4 familii.
** valorile au echivalenta leu=RON
Daca se estimeaza valoarea costului energiei de pompare rezulta ( putere pompa 1,0
kW/pompa; durata de functionare zilnica 10 min; numar de pompe 167; cost energie 0,4
lei/kWh)
167x 1,0 x (10/60) x 365 x 0,4 = 132400 lei/an
consumul specific mediu de energie este ( volum de apa 200mc/zi x365 zile= 73000
mc/an) si (167 x1,0 x (10/60) x 365= 10200 kWh/an) de 0,14 kWh/mc.
f- unele concluzii pot fi trase: (1) dimensionarea colectorului se poate face la debitul
calculat dupa STAS 1479; (2) diferentele intre valorile debitelor calculate dupa SR
1343 si STAS 1479 sunt mici in final dar sunt diferite in partea initiala a colectorului;
(3) costul de investitie pentru varianta gravitationala rezulta mai mic; ( 4) pentru o
evaluare corecta este esential costul statiilor de pompare si alegerea unei pompe
adecvate; consumul de energie este mic, cca 0,14 kWh/mc, revenind unui locuitor
cca 66 lei/an; acest cost ar trebui comparat cu costul masurilor de tinere in
functiune a unei retele gravitationale ( spalare, costul suplimentar al epurarii a apei
de spalare etc).

Concluzii
a- In urmatorii 10 ani vor trebui realizate cateva mii de sisteme de canalizare pentru
localitatile din mediu rural.
b- Retelele de canalizare realizate in ‘stil clasic’-curgere gravitationala cu nivel liber- vor
avea mari probleme de exploatare din cauza debitului redus si a imposibilitatii realizarii
vitezei de autocuratire pe cea mai mare parte a lungimii acesteia.
c- In lume au fost realizate solutii alternative: canalizare functionand sub vacuum,
canalizare functionand sub presiune. Reteaua de canalizare sub presiune are multe
avantaje, cum ar fi: adancime mica de pozare, dimensiunui mici pentru colector, depasirea
usoara a obstacolelor de pe traseu etc. Reteaua are nevoie de o buna dimensionare si o
exploatare specializata. Intr-o prima etapa se poate accepta ca dimensionarea colectorului
se poate face la debitul calculate dupa STAS 1479.
d- Din studiul de caz rezulta un cost mai mare de investitie dar un consum relativ mic de
energie. Este esentiala gasirea unor sisteme de pompare de dimensiuni mici si cost cat mai
redus; costul statiilor de pompare a fost facut ca pentru lucrari mari.
e- Determinarea debitelor de calcul se poate face in mai multe metode; din calcul se
poate constata diferente relativ mari ale valorilor. Aplicarea calculului probabilistic nu
conduce inca la o solutie economicoasa de determinare a debitului maxim in retea si a
ritmului de pompare.

- 87 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

f- Intrucat nu avem inca experienta in alcatuirea acestor tipuri de retele transferal de


informatie din tarile cu traditie este important. Determinarea ritmului de pompare intr-un caz
real este necesar pentru a putea stabili riscul dimensionarii la valorile de debit calculate dupa
o metoda sau alta.

Bibliografie
1. C St Felix; Consideratii asupra dimensionarii conductelor de distributie a apei; Bul. Soc. Politehnica 5-8/1845
2. P Trofin ; Consideratiuni asupra dimensionarii conductelor de distributie a apei; Bul. Soc Politehnica /1945
3. J Doinel ; Assainissement; L’alternative des reseaux ramifies sous pression; L’eau, L’industrie, Les Nuisances
nr 306/ 2007
4. xxx Sisteme de canalizare sub presiune: Prospect/ ROMET- Buzau, 2007
5. D Cvaci, F W Gunthlet; Analiza a 20 sisteme speciale de canalizare in mediul rural (canalizare sub presiune si
prin vacuum); ARA conference 2006
6. F Gergely, Peter Alex. ; Sistem de canalizare prin vacuum; Conference of Yung Professionels- Bucharest
2005.
7. Al Manescu-Derspre necesitatea dezvoltarii de solutii noipentru sisteme de canalizare pentru localitatile din
mediul rural; ROMAQUA 1/2008

- 88 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

ELEMENTE TEHNICO-ECONOMICE PRIVIND ADOPTAREA


SOLUTIILOR DE EPURARE PENTRU LOCALITATI DISPERSATE PE
ARII MARI. STUDIU DE CAZ IN JUDETUL GIURGIU.

Eduard Dinet *, Raluca Racoviteanu **, Gabriel Racoviteanu***

*Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti, Catedra de Inginerie Sanitara si Protectia Apelor, B-dul Lacul Tei
nr. 124, Sector 2, Bucuresti, edi@utcb.ro
**Infrawater, Otopeni, Calea Bucureştilor nr. 1, lot 5, Ilfov, 075100, CP 83, raluca.racoviteanu@infrawater.ro
*** Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti, Catedra de Inginerie Sanitara si Protectia Apelor, B-dul Lacul
Tei nr. 124, Sector 2, Bucuresti, rgabriel@utcb.ro

Keywords: Wastewater treatment options analyses; technical-economical analyses.

Date generale
Problema alegerii solutiei optime de epurare a apelor uzate si tratare a namolurilor rezultate
de din statiile de epurare, pentru localitati dispersate pe arii extinse, este o problema
complexa, care implica o analiza detaliata pentru fiecare caz in parte.
O astfel de analiza s-a realizat pentru alegerea solutiei de epurare, respectiv deshidratare
a namolurilor rezultate din statiile de epurare, pentru 6 localitati din judetul Giurgiu: Giurgiu,
Bolintin Vale, Ogrezeni, Gradinari, Buturugeni si Mihailesti.
A fost necesara efectuarea unei analize detaliate pentru selectarea celor mai favorabile
locatii pentru statiile de epurare si selectarea modului de realizare a deshidratarii namolului
rezultat in urma procesului de epurare.
Referitor la epurarea apei uzare s-au analizat optiuni legate de amplasarea statiilor de
epurare, astfel:
− Statii de epurare independente pentru fiecare localitate analizata, cu urmatoarele
capacitati de epurare:
• SE Giurgiu - 82.400 l.e.; SE Bolintin Vale - 11.200 l.e.; SE Ogrezeni - 4.500 l.e.;
SE Gradinari - 3.500 l.e.; SE Buturugeni - 4.200 l.e.; SE Mihailesti - 6.600 l.e.
− O statie de epurare independenta pentru Giurgiu si o statie de epurare centralizata
pentru restul localitatilor, cu capacitatile de epurare si locatiile prezentate in cele ce
urmeaza:
• SE Giurgiu – 82.400 l.e.;
• SE Buturugeni – centralizata pentru Bolintin Vale, Ogrezeni, Gradinari,
Buturugeni, Mihailesti – 30.000 l.e.;
sau
• SE Giurgiu – 82.400 l.e.;
• SE Mihailesti – centralizata pentru Bolintin Vale, Ogrezeni, Gradinari, Buturugeni,
Mihailesti – 30.000 l.e.

- 89 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Pentru deshidratarea namolurilor provenite din statiile de epurare s-au analizat


urmatoarele ipoteze:
− Deshidratarea centralizata a namolului in SE Giurgiu; in aceasta optiune s-a
considerat transportul namolului stabilizat produs in diferite locatii la SE Giurgiu
folosind vehicule speciale de transport;
− Deshidratarea locala in statiile de epurare propuse; aceasta optiune a fost impartita in
2 sub-optiuni, functie de echipamentul folosit pentru deshidratare: unitati locale fixe de
deshidratare si unitati mobile de deshidratare.
Tinand cont de elementele expuse anterior s-au identificat 7 optiuni diferite ce vor fi
analizate in cele ce urmeaza. Optiunile identificate sunt prezentate in tabelul urmator.

Tabel 1. Descrierea optiunilor identificate privind epurarea apelor uzate si deshidratarea namolurilor

Nr. Optiunea
Parametru Optiunea 1 Optiunea 2 Optiunea 3 Optiunea 4 Optiunea 6 Optiunea 7
crt 5
Epurarea SE Giurgiu SE Giurgiu SE Giurgiu SE Giurgiu SE Giurgiu SE Giurgiu Giurgiu
apelor independenta independenta independenta independenta independenta independenta independent
uzate 82.400 l.e. 82.400 l.e. 82.400 l.e. 82.400 l.e. 82.400 l.e. 82.400 l.e. SEAU -
82.400 p.e.
SE Bolintin Vale SE Bolintin SE Bolintin Centralizat in Centralizat Centralizat in Centralizat in
independenta Vale Vale Buturugeni, in Mihailesti Mihailesti
11.200 l.e. independenta independenta pentru Bolintin Buturugeni, pentru pentru
11.200 l.e. 11.200 l.e. Vale, pentru Bolintin Vale, Bolintin Vale,
SE Ogrezeni SE Ogrezeni SE Ogrezeni Ogrezeni, Bolintin Ogrezeni, Ogrezeni,
independenta 4.500 independenta independenta Gradinari, Vale, Gradinari, Gradinari,
1 Buturugeni si Ogrezeni, Buturugeni si Buturugeni si
l.e. 4.500 l.e. 4.500 l.e.
SE Gradinari SE Gradinari SE Gradinari Mihailesti Gradinari, Mihailesti Mihailesti
independenta 3.500 independenta independenta 30.000 l.e. Buturugeni 30.000 l.e. 30.000 l.e.
l.e. 3.500 l.e. 3.500 l.e. si Mihailesti
SE Buturugeni SE Buturugeni SE Buturugeni 30.000 l.e.
independenta 4.200 independenta independenta
l.e. 4.200 l.e. 4.200 l.e.
SE Mihailesti SE Mihailesti SE Mihailesti
independenta 6.600 independenta independenta
l.e. 6.600 l.e. 6.600 l.e.
Deshidrata Deshidratare Deshidratare Deshidratare Centralizat in Deshidratar Centralizat in Deshidratare
re namol centralizata in SE locala in SE locala in SE Giurgiu, e locala in SE Giurgiu, locala in SE
Giurgiu, pentru Giurgiu Giurgiu pentru SE Giurgiu pentru Giurgiu
Giurgiu, Bolintin Giurgiu, Giurgiu,
Vale, Ogrezeni, Bolintin Vale, Bolintin Vale,
Gradinari, Ogrezeni, Ogrezeni,
Buturugeni si Gradinari, Gradinari,
Mihailesti Buturugeni si Buturugeni si
Mihailesti Mihailesti
Transportul Deshidratare Unitate mobila Transportul Deshidratar Transportul Deshidratare
namolului stabilizat locala in SE - 3 zile in namolului e locala in namolului de locala in SE
de la Bolintin Vale Bolintin Vale Bolintin Vale stabilizat de la SE la SE Mihailesti
la Giurgiu SE Buturugeni Buturugeni Mihailesti la
Transportul Deshidratare Unitate mobila la SE Giurgiu SE Giurgiu
2 namolului stabilizat locala in SE - 1 zi in
de la Ogrezeni la Ogrezeni Ogrezeni
Giurgiu
Transportul Deshidratare Unitate mobila
namolului stabilizat locala in SE - 1 zi in
de la Gradinari la Gradinari Gradinari
Giurgiu
Transportul Deshidratare Unitate mobila
namolului stabilizat locala in SE - 1 zi in
de la Buturugeni la Buturugeni Bututurgeni
Giurgiu
Transportul Deshidratare Unitate mobila
namolului stabilizat locala in SE - 1 zi in
de la Mihailesti la Mihailesti Mihailesti
Giurgiu

- 90 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Fiecare optiune a fost evaluata din mai multe puncte de vedere; astfel s-a avut in vedere:
− analiza metodelor locale/centralizate pentru epurarea apelor uzate;
− analiza modului de realizare a deshidratarii namolului;
− analiza costurilor de investitie si operationale, inclusiv costul transportului namolului
stabilizat pe fiecare ruta;
− analiza financiara si economica a optiunii.
Principalele criterii care au stat la baza evaluarii fiecarei optiuni au fost:
− Distantele intre localitati, pe strazi:
• Bolintin Vale - Giurgiu = 80 km; Ogrezeni – Giurgiu = 77 km; Gradinari – Giurgiu =
70 km; Buturugeni – Giurgiu = 67 km; Mihailesti – Giurgiu = 60 km.
− Lungimile colectoarelor de canalizare:
• Bolintin Vale – Ogrezeni = 7.5 km; Ogrezeni – Gradinari = 5.2 km; Gradinari –
Buturugeni = 5.4 km; Buturugeni – Mihailesti = 7.8 km.
− Cotele terenului pentru fiecare localitate:
• Cota terenului in Bolintin Vale = 102.50 m; Cota terenului in Ogrezeni = 100.00 m;
Cota terenului in Gradinari = 96.50 m; Cota terenului in Buturugeni = 91.00 m;
Cota terenului in Mihailesti = 78.00 m;
− Capacitatea de transport a autocamioanelor; volumul acestora trebuie sa asigure
tansportul volumului total de namol intr-o perioada de timp adecvata – 12 m3;
− Timp de incarcare a rezervorului mobil – 1 ora;
− Timp de descarcare a rezervorului mobil – 1 ora;
− Viteza medie a vehiculelor de transport – 45 km/h;
− Capacitatea unitatii mobile de deshidratare rezulta in urma conditiei de a deshidrata
intreaga cantitatea de namol produs in 7 zile in Bolintin Vale doar in 3 zile = 80 m3/zi;
in celelalte zile, unitatea mobila de deshidratare va fi mutata si va realiza
deshidratarea namolul in celelalte localitati (o zi pe localitate): Ogrezeni, Gradinari,
Buturugeni si Mihailesti;
− Perioada de amortizare a vehiculelor – 10 ani;
− Costul de intretinere estimat, considerat ca procent fix de 1.5% din costul investitiei;
− Salariu de 250 Euro/luna, angajat; s-au considerat 22 zile lucratoare/luna, 8 ore/zi
timp de lucru;
− Toate asigurarile si taxele pentru vehicule – incluse;
− Costul mediu pentru combustibil si alte consumabile – 0.7 Euro/km;
− Costul polimerului nu a fost inclus, deoarece este considerat acelasi, in toate
optiunile;
− Volumul necesar pentru stabilizarea si retinerea namolului a fost considerat pentru 10
zile.

- 91 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Descrierea optiunilor analizate


Descrirea optiunii 1

In optiunea 1, au fost analizate urmatoarele ipoteze:


− Localitati cu statii de epurare independente:
• SE Giurgiu – 82.400 l.e.; SE Bolintin Vale – 11.200 l.e.; SE Ogrezeni – 4.500 l.e.;
SE Gradinari – 3.500 l.e.; SE Buturugeni – 4.200 l.e.; SE Mihailesti – 6.600 l.e.
− Transportul namolului stabilizat din fiecare localitate dotata cu statie de epurare (total
52 m3/zi) la SE Giurgiu, unde este deshidratata intreaga cantitate de namol
(480+52=532 m3/zi).

Figura 1. Plan descriptiv al optiunii 1 – epurare independenta si deshidratare centralizata in SE Giurgiu

Adoptarea optiunii 1 implica:


− O statie de epurare de capacitate mare in Giurgiu si 5 statii de epurare de capacitate
mica in celelalte locatii;
− Capacitate mare pentru prelucrarea namolului in SE Giurgiu;
− Autocamioane speciale prevazute cu rezervor pentru transportul namolului de la
fiecare localitate la SE Giurgiu, unde se va realiza prelucrarea namolului; sunt
prevazute 2 autocamioane de 12 m3 pentru Bolintin Vale si cate un autocamion de 12
m3 pentru celelalte localitati.
Principalele avantaje ale acestei optiuni sunt:
− Legat de epurarea apelor uzate:

- 92 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

• Colectoare de canalizare mai scurte; se evita astfel folosirea unor colectoare de


canalizare lungi care necesita dotarea cu statii de pompare, respectiv se reduc
costurile de investitie si cele de operare;
− Legat de metoda de deshidratare:
• Procesare centralizata al namolului intr-o singura locatie.
Principalele dezavantaje ale acestei optiuni sunt:
− Costurile:
• Cost mare al investitiei, in mare parte datorita autocamioanelor pentru transportul
namolului;
• Cost de operare mare, in mare parte datorita transportului namolului de la fiecare
localitate la SE Giurgiu;
− Legat de epurarea apelor uzate:
• Realizarea mai multor statii de epurare; implica un numar mare de personal
calificat, dispersat in fiecare locatie;
− Legat de metoda de deshidratare:
• Vehicularea unor cantitati mari de namol intr-o singura locatie implica dificultati de
natura tehnica si costuri mari de pentru depunerea namolului procesat.

Descrierea optiunii 2

In optiunea 2 au fost analizate urmatoarele ipoteze:


− Localitati cu statii de epurare independente:
• SE Giurgiu – 82.400 l.e.; SE Bolintin Vale – 11.200 l.e.; SE Ogrezeni – 4.500 l.e.;
SE Gradinari – 3.500 l.e.; SE Buturugeni – 4.200 l.e.; SE Mihailesti – 6.600 l.e.
− Deshidratare locala a namolului in fiecare localitate:
• SE Giurgiu – 480 m3/zi; SE Bolintin Vale – 34 m3/zi; SE Ogrezeni – 4.3 m3/zi; SE
Gradinari – 3.4 m3/zi; SE Buturugeni – 3.8 m3/zi; SE Mihailesti – 6.5 m3/zi.
Adoptarea optiunii 2 implica:
− O statie de epurare mare in Giurgiu si 5 statii de epurare cu capacitate mica in
celelalte localitati;
− Deshidratare locala a namolului in fiecare statie de epurare.
Principalele avantaje ale acestei optiuni sunt:
− Legat de epurarea apei uzate:
• Colectoare de canalizare mai scurte; se evita astfel folosirea unor colectoare de
canalizare lungi care necesita dotarea cu statii de pompare, respectiv se reduc
costurile de investitie si cele de operare;
− Legat de metoda de deshidratare:
• Evacuarea namolului in zona de productie;
• Volume mici ale bazinelor de retentie pentru stabilizarea namolului;
• Cost mic de investitie si operare.

- 93 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Figura 2. Plan descriptiv al optiunii 2 – epurare si deshidratare independente

Principalele dezavantaje ale acestei optiuni sunt:


− Legat de epurarea apelor uzate:
• Realizarea mai multor statii de epurare; implica un numar mare de personal
calificat, dispersat in fiecare locatie;
− Legat de metoda de deshidratare:
• Personal calificat mai mare, necesar pentru operarea unitatilor de deshidratare.

Descrierea optiunii 3

In optiunea 3 au fost analizate urmatoarele ipoteze:


− Localitati cu statii de epurare independente:
• SE Giurgiu – 82.400 l.e.; SE Bolintin Vale – 11.200 l.e.; SE Ogrezeni – 4.500 l.e.;
SE Gradinari – 3.500 l.e.; SE Buturugeni – 4.200 l.e.; SE Mihailesti – 6.600 l.e.
− Deshidratarea locala a namolului:
• In SE Giurgiu se foloseste o unitate fixa de deshidratare, strict pentru cantitatea
de namol produsa in SE Giurgiu;
• Pentru restul localitatilor se foloseste o unitate mobila de deshidratare; va
prelucra namolul dupa cum urmeaza: 3 zile in Bolintin Vale si cate o zi in restul
localitatilor.

- 94 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Figura 3. Plan descriptiv al optiunii 3 – epurare si deshidratare a namolului independente (o unitate de


deshidratare fixa pentru Giurgiu si o unitate mobila de deshidratare pentru Bolintin, Gradinari, Ogrezeni,
Buturugeni si Mihailesti).

Principalele avantaje ale acestei optiuni sunt:


− Legat de epurarea apei uzate:
• Colectoare de canalizare mai scurte; se evita astfel folosirea unor colectoare de
canalizare lungi care necesita dotarea cu statii de pompare, respectiv se reduc
costurile de investitie si cele de operare;
− Legat de metoda de deshidratare:
• Evacuarea namolului in zona de productie;
• Doar o singura unitate de deshidratare a namolului, care cere numar mic de
personal;
Principalele dezavantaje ale acestei optiunii sunt:
− Costuri:
• Cost mare al investitiei, in mare parte datorita unitatii mobile de deshidratare;
• Cost de operare mare, in mare parte datorat transportului unitaii mobile de
deshidratare;
− Legat de epurarea apelor uzate:
• Realizarea mai multor statii de epurare; implica un numar mare de personal
calificat, dispersat in fiecare locatie;
− Legat de metoda de deshidratare:
• Volume mari ale bazinelor de stabilizare a namolului;
• Personal calificat necesar pentru operarea unitatilor de deshidratare.

- 95 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Descrierea optiunii 4

In optiunea 4 au fost analizate urmatoarele ipoteze:


− Centralizarea epurarii apelor uzate in urmatoarele locatii:
• SE Giurgiu – 82.400 l.e.;
• SE Buturugeni – 30.000 l.e. (care acopera Bolintin Vale, Ogrezeni, Gradinari,
Buturugeni si Mihailesti);
− Transportul namolului stabilizat de la SE Buturugeni (total 52 m3/zi) la SE Giurgiu,
unde este deshidratata intreaga cantitate de namol (480+52=532 m3/zi).
Aceasta solutie implica transportul apei uzate colectate dupa cum urmeaza:
− gravitational intre Bolintin Vale si Buturugeni (doar 1 statie de pompare la traversarea
raului Arges);
− prin pompare de la Mihailesti la Buturugeni; sunt necesare 6 statii de pompare pe
colectorul de transport, situate la o distanta de aproximativ 1 km una fata de cealalta
pe drumul dintre Mihailesti si Buturugeni.

Figura 4. Plan descriptiv al optiunii 4 – centralizarea epurarii in Giurgiu si Buturugeni si centralizarea deshidratarii
namolului in SE Giurgiu

Principalele avantaje ale acestei optiuni sunt:


− Legat de epurarea apelor uzate:
• Centralizarea epurarii apelor uzate doar in 2 localitati: Giurgiu si Buturugeni;
− Legat de metoda de deshidratare:
• Centralizarea deshidratarii namolului, doar in SE Giurgiu.

- 96 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Principalele dezavantaje ale acestei optiuni sunt:


− Costuri:
• Cost mare al investitiei, in mare parte datorat colectoarelor de canalizare dintre
localitati, statiilor de pompare si vehiculelor pentru transportul namolului;
• Cost de operare mare, in mare parte datorat consumului energetic al statiilor de
pompare si transportului namolului de la Buturugeni la SE Giurgiu
− Legat de metoda de deshidratare:
• Vehicularea unor cantitati mari de namol intr-o singura locatie implica dificultati de
natura tehnica si costuri mari de pentru depunerea namolului procesat.

Descrierea optiunii 5

In optiunea 5 au fost analizate urmatoarele ipoteze:


− Centralizarea epurarii apelor uzate in urmatoarele locatii:
• SE Giurgiu – 82.400 l.e.;
• SE Buturugeni – 30.000 l.e. (care acopera Bolintin Vale, Ogrezeni, Gradinari,
Buturugeni si Mihailesti);
− Deshidratarea locala a namolului in SE Giurgiu, respectiv in SE Buturugeni.
Aceasta solutie implica transportul apei uzate colectate dupa cum urmeaza:
− gravitational intre Bolintin Vale si Buturugeni (doar 1 statie de pompare la traversarea
raului Arges);
− prin pompare de la Mihailesti la Buturugeni; sunt necesare 6 statii de pompare pe
colectorul de transport, situate la o distanta de aproximativ 1 km una fata de cealalta
pe traseul dintre Mihailesti si Buturugeni.

Figura 5. Plan descriptiv al optiunii 5 – centralizarea epurarii si deshidratarii in Giurgiu si Buturugeni.

- 97 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Principalele avantaje ale acestei optiuni sunt:


− Legat de epurarea apelor uzate:
• Centralizarea epurarii apelor uzate doar in 2 localitati: Giurgiu si Buturugeni;
− Legat de metoda de deshidratare:
• Centralizarea deshidratarii namolului doar in 2 localitati: Giurgiu si Buturugeni.
Principalele dezavantaje ale acestei optiuni sunt:
− Costuri:
• Cost mare al investitiei, in mare parte datorat colectoarelor de canalizare dintre
localitati si statiilor de pompare;
• Cost de operare mare, in mare parte datorat consumului energetic al statiilor de
pompare.

Descrierea optiunii 6

In optiunea 6 au fost analizate urmatoarele ipoteze:


− Centralizarea epurarii apelor uzate in urmatoarele locatii:
• SE Giurgiu – 82.400 l.e.;
• SE Mihailesti – 30.000 l.e. (care acopera Bolintin Vale, Ogrezeni, Gradinari,
Buturugeni si Mihailesti);
− Transportul namolului stabilizat de la SE Mihailesti (total 52 m3/zi) la SE Giurgiu, unde
este deshidratata intreaga cantitatea de namol (480+52=532 m3/zi).
Aceasta solutie implica transportul apei uzate colectate, gravitational de la Bolintin Vale la
Mihailesti (doar 1 statie de pompare la traversarea raului Arges).

Figura 6. Plan descriptiv al optiunii 6 – centralizarea epurarii in Giurgiu si Mihailesti si centralizarea deshidratarii
namolului in SE Giurgiu

- 98 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Principalele avantaje ale acestei optiuni:


− Legat de epurarea apelor uzate:
• Centralizarea epurarii apelor uzate doar in 2 localitati: Giurgiu si Mihailesti;
− Legat de metoda de deshidratare:
• Centralizarea deshidratarii namolului, doar in SE Giurgiu.
Principalele dezavantaje ale acestei optiunii:
− Costuri:
• Cost mare al investitiei, in mare parte datorat colectoarelor de canalizare dintre
localitati, statiei de pompare si vehiculelor pentru transportul namolului;
• Cost de operare mare, in mare parte datorat consumului energetic al statiei de
pompare si transportului namolului de la Mihailesti la SE Giurgiu;
− Legat de metoda de deshidratare:
• Vehicularea unor cantitati mari de namol intr-o singura locatie implica dificultati de
natura tehnica si costuri mari de pentru depunerea namolului procesat.

Descrierea optiunii 7

In optiunea 7 au fost analizate urmatoarele ipoteze:


− Centralizarea epurarii apelor uzate in urmatoarele locatii:
• SE Giurgiu – 82.400 l.e.;
• SE Mihailesti – 30.000 l.e. (care acopera Bolintin Vale, Ogrezeni, Gradinari,
Buturugeni si Mihailesti);

Figura 7. Plan descriptiv al optiunii 7 – centralizarea epurarii si deshidratarii in Giurgiu si Mihailesti.

- 99 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

− Deshidratarea locala a namolului in SE Giurgiu, respectiv in SE Mihailesti.


Aceasta solutie implica transportul apei uzate colectate, gravitational de la Bolintin Vale la
Mihailesti (doar 1 statie de pompare la traversarea raului Arges).
Principalele avantaje ale acestei optiuni sunt:
− Legat de epurarea apelor uzate:
• Centralizarea epurarii apelor uzate doar in 2 localitati: Giurgiu si Mihailesti;
− Legat de metoda de deshidratare:
• Centralizarea deshidratarii namolului doar in 2 localitati: Giurgiu si Mihailesti;
Principalele dezavantaje ale acestei optiuni sunt:
− Costuri:
• Cost mare al investitiei, in mare parte datorat colectoarelor de canalizare dintre
localitati si statiei de pompare;
• Cost de operare mare, in mare parte datorat consumului energetic al statiei de
pompare.
Rezultatele analizei de optiuni, avantajele si dezavantajele fiecarei optiuni sunt sintetizate
in urmatorul tabel.

Tabelul 2. Rezultatele analizei de optiuni

Nr.
Parametru Optiunea 1 Optiunea 2 Optiunea 3 Optiunea 4 Optiunea 5 Optiunea 6 Optiunea 7
crt
Costul de investitie
1 16,578,000 15,289,000 15,444,000 18,968,000 17,654,000 19,106,000 17,792,000
(Euro)
Costul de operare
2 1,513,174 1,224,286 1,238,855 1,496,276 1,294,455 1,461,477 1,248,925
(Euro/an)
Costul apei
3 3 0.256 0.207 0.210 0.254 0.219 0.248 0.212
epurate (Euro/m )
Colectoare Colectoare Colectoare Epurare Epurare Epurare Epurare
scurte fara scurte fara scurte fara centralizata centralizata centralizata centralizata
statii de statii de statii de doar in 2 SE doar in 2 SE doar in 2 SE doar in 2 SE
pompare pompare pompare
Deshidratare Evacuarea Evacuarea Deshidratare Deshidratare Deshidratare Deshidratare
centralizata in namolului in namolului in centralizata in
locala si centralizata in
locala si
SE Giurgiu, zona de zona de SE Giurgiu evacuarea SE Giurgiu evacuarea
pentru toate producere producere namolului in 2 namolului in 2
localitatile locatii locatii
4 AVANTAJE
Volume mici Doar o unitate Fara problema Fara Fara problema Fara
ale bazinelor de namolului in transportul namolului in transportul
de stabilizare a deshidratare a Buturugeni namolului pe Mihailesti namolului pe
namolului namolului drumurile drumurile
pentru 5 locatii publice publice
Cost scazut al
investitiei
Cost de
operare scazut
Fara epurare Personal Volume mari Transport Colectoare Transport Colectoare
centralizata calificat ale bazinelor dificil al lungi de dificil al lungi de
necesar pentru de stabilizare namolului canalizare de namolului canalizare de
operarea a namolului folosind la Bolintin folosind la Bolintin
5 DEZAVANTAJE unitatilor de autocamioane Vale, autocamioane Vale,
deshidratare speciale Ogrezeni, speciale Ogrezeni,
Gradinari, Gradinari,
Mihailesti la Buturugeni la
Buturugeni Mihailesti

- 100 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Nr.
Parametru Optiunea 1 Optiunea 2 Optiunea 3 Optiunea 4 Optiunea 5 Optiunea 6 Optiunea 7
crt
Cantitati mari Cost mare al Cantitati mari Consum Cantitati mari Consum ridicat
de namol investitiei de namol ridicat de de namol de energie
deshidratat vor deshidratat vor energie deshidratat vor datorita statiei
fi evacuate in fi evacuate in datorita fi evacuate in de pompare
zona Giurgiu zona Giurgiu statiilor de zona Giurgiu Bolintin Vale
pompare din
Bolintin Vale si
de pe sectorul
Mihailesti -
Buturugeni
Cost mare al Cost de Cost mare al Cost mare al Cost mare al Cost mare al
investitiei operare mare investitiei investitiei investitiei investitiei
Cost de Cost de Cost de Cost de Cost de
operare mare operare mare operare mare operare mare operare mare

Analiza rezultatelor prezentate in tabelul 2 pune in evidenta:


− Optiunea 2 si Optiunea 3 sunt echivalente atat din punct de vedere al costurilor de
investitie cat si al costurilor de operare;
− Costul apei epurate este identic;
− Optiunile bazate pe transportul namolului stabilizat prin pompare sau prin mijloace
auto pe distante mai mari de 2.0 – 2.5 km conduc la costuri de investitie si operare
prohibitive (vezi optiunea 5 si optiunea 6);
− In cazul analizat se propune optiunea 3 caracterizata prin:
• statii de epurare in fiecare locatie;
• deshidratarea namolului pentru grupul de localitati amplasate favorabil printr-o
unitate de deshidratare mobila, care va asigura in fiecare locatie procesul de
deshidratare a namolului stabilizat.

Concluzii
Alegerea solutiei de epurare a apelor uzate si tratare a namolurilor rezultate din statiile de
epurare este o problema complexa, care depinde de multi parametri variabili. Pentru fiecare
caz in parte este necesara o analiza detaliata, in care trebuie sa se tina cont de toate
elementele care influenteaza procesele de epurare si de operare, atat la nivel de localitate,
cat si la nivelul intregului ansamblu format de localitatile din zona analizata.
Analiza tehnico-economica a solutiilor propuse este necesar sa fie completata de
realizarea unei analize a impactului asupra sanatatii umane, efectele asupra dezvoltarii
sociale a zonei analizate, efectele asupra resurselor si impactului asupra mediului.
Pentru localitati mici, dispersate pe arii largi, adoptarea solutiei pentru epurarea apelor
uzate si deshidratarea namolurilor trebuie sa ia in consideratie:
− analize tehnico-economice privind solutii independente pentru fiecare comunitate si
solutii prin care se comaseaza mai multe comunitati pentru realizarea obiectivului;
− cunoasterea datelor de baza privind caracterizarea amplasamentelor, cotele si
elementele receptorilor de ape epurate;
− solutiile pentru managementul namolului la nivel regional;
− capacitatea de asigurare a personalului calificat analizata comparativ cu alternativa
automatizarii totale a proceselor.

- 101 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Se impune sa fie remarcat ca fiecare locatie sau ansamblu de mici localitati prezinta
particularitati proprii si nu poate exista o solutie generala si unica.
Solutia optima va rezulta din analize tehnico-economice. In aceasta etapa (2007-2010)
se contureaza solutia:
− statii de epurare in fiecare locatie care sa realizeze inclusiv stabilizarea namolului;
− statii fixe pentru deshidratarea namolului in locatii peste 20.000-25.000 l.e.;
− statii mobile de deshidratare pentru localitatile mici.

Bibliografie
CES Consulting, GFA Consulting, U.T.C.B. – Asistenta Tehnica pentru Pregatirea Proiectelor in Sectorul de Apa
Potabila si Apa Uzata din Romania EuropeAid/119083/D/SV/RO–2003/RO/16/P/PA 013-04 - STUDIU DE
FEZABILITATE JUDETUL GIURGIU – August 2007

- 102 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

SISTEME DE EPURARE COMPACTE CU AERARE CONTINUA


DESTINATE COMUNITATILOR FOARTE MICI SAU IZOLATE

Gabriel Racoviteanu*

* Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Facultatea de Hidrotehnica, Catedra de Inginerie Sanitara si


Protectia Apelor Bd. Lacul Tei nr. 124, sector 2, Bucuresti, E-mail: rgabriel@utcb.ro

Cuvinte cheie: Epurare, anaerob, aerob.

ABSTRACT
Water supply and sewerage systems for small and isolated communities is based on special
technological elements related to the way in which this types of problems are solved in larger
communities.
The treatment technologies available for small and very small communities are often very
different than the usual technologies for large communities. A small scale replica of the
technological objects from a classical wastewater treatment plant determines low efficiency
of the process and higher investment and operating costs.
The paper presents the experimental trials on a compact aerobic treatment system
belonging to Valrom Industrie but also other type of systems available on the market.

Sisteme de epurare anaerobe


Sunt cele mai utilizate sisteme de epurare locala, bazinul anaerob fiind prima unitate dintr-un
sistem de epurare local. Acestea, de obicei sunt urmate de alte trepte de epurare pentru a
obtine o calitate a apei uzate care sa se incadreze in limitele de descarcare in emisar.
In sistemul de epurare anaerob se reduce si se mineralizeaza partial materiile solide si
stratul de spuma. Admisia apei in sistem trebuie proiectata astfel incat sa se evite
scurtcircuitarea hidraulica care poate conduce la intoarcerea apei uzate in instalatia sanitara
si poate afecta retinerea namolului si crustei in fosa.
Sistemul de evacuare a efluentului trebuie prevazut cu un gratar care are rolul de a retine
solidele care pot trece in efluent. De asemenea sistemul trebuie prevazut cu o gura de
vizitare pentru vidanjarea periodica.
Sistemul de epurare anaerob trebuie să asigure volumul necesar pentru retenţia lichidelor
şi pentru stocarea namolului şi spumei. Acest volum depinde de numărul de utilizatori şi de
cantitatea apelor uzate deversate în sistem, aceasta din urmă putând conţine de la caz la
caz, numai ape fecaloide şi/sau ape menajere. De asemenea, volumul de stocare a
namolului şi spumei depind de frecvenţa vidanjărilor, de temperatura ambiantă şi de
mijloacele de spălat utilizate.
Sistemul de epurare anaerob reduce o mare parte din materiile solide, uleiuri, grasimi,
reziduuri de substante organice, procentul de retinere a acestora fiind de 60 – 80%. Namolul
si crusta sunt mineralizate partial.

- 103 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

In timpul mineralizarii, primul proces in reprezinta hidroliza proteinelor de catre bacterii si


transformarea acestora in acizi grasi volatili, multi dintre acestia fiind solubili in apa. Fiind sub
forma dizolvata acestia vor trece in efluent conducand la o reducere a eficientei globale de
retinere a CBO5 in bazinul anaerob, comparativ cu un decantor primar. Eficientele tipice de
reducere a CBO5 in bazinul anaerob sunt de 30 – 50% (Boyer si Rock, 1992).
Mineralizarea completa in urma careia acizii grasi sunt transformati in metan, conduce de
asemenea la o diminuare a eficientei de reducere a CBO5, insa acest proces nu are un efect
semnificativ deoarece temperaturile din fosele septice sunt mai mici decat cele necesare
dezvoltarii bacteriilor producatoare de metan.
Gazele rezultate din procesul de mineralizare se ridica prin stratul de apa uzata
conducand la o reducere a eficientei de sedimentare. Pentru eliminarea acestui neajuns
bazinul poate fi compartimentat, rezultand doua bazine inseriate.
Schema unui sistem anaerob cu un singur compartiment este prezentata in figura
urmatoare.

Figura 1. Schema unui sistem de epurare anaerob.

Calitatea efluentului unui sistem de epurare anaerob depinde de caracteristicile apei


uzate influente. Caracteristicile tipice ale efluentului sistemelor, sunt prezentate in tabelele
urmatoare, dupa mai multi autori.

- 104 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Tabelul 1. Caracteristici ale efluentului unui sistem de epurare anaerob pentru apa uzata de tip menajer.
Parametru Universitatea Harkin si Ronayne Ayres Ayres
din Wisconsin altii si al. Associates Associates
(1978) (1979) (1982) (1993) (1996)
Nr. sisteme studiate 7 33 8 8 1
Locatia Wisconsin Wisconsin Oregon Florida Florida
Nr. probe examinate 150 140 - 215 56 36 3
CBO5 (mg/l) 138 132 217 141 179
CCO (mg/l) 327 445 - - -
Materii in suspensie (mg/l) 49 87 146 161 59
Azot Kjeldahl (mg N/l) 45 82 57.1 39 66
Fosfor total (m/l) 13 21.8 - 11 17
Grasimi (mg/l) - - - 36 37
Coliformi fecali (log unit./l) 4.6 6.5 6.4 5.1 – 8.2 7

Tabelul 2. Caracteristici ale efluentului sistemelor de epurare anaerobe - apa uzata menajera, comunitati mici
(valori medii).
Parametru Westboro, Bend, ORb Glide, Manila, CAd College
WIa OR c
Sta. TXe
CBO5 (mg/l) 168 157 118 189 -
CCO (mg/l) 338 276 228 284 266
Materii in suspensie (mg/l) 85 36 52 75 -
Azot total (mg N/l) 63.4 41 50 - 29.5
Fosfor total (m/l) 8.1 - - - 8.2
Grasimi (mg/l) - 65 16 22 -
Coliformi fecali (log unit./l) 7.3 - - - 6.0
pH 6.9 – 7.4 6.4 – 7.2 6.4 – 7.2 6.5 – 7.8 7.4
Debit (l/pers/zi) 136.2 151.4 – 227.1 181.7 151.4 – 215.7 -
a – sistem de canalizare de mici dimensiuni gravitational (Otis, 1978)
b – sistem de canalizare sub presiune care colecteaza apa de la 11 case (Bowne, 1982);
c – sistem de canalizare sub presiune care colecteaza apa de la o comunitate mica (Bowne, 1982);
d - sistem de canalizare sub presiune care deserveste o comunitate mica si colecteaza efluentul a 330 case;
e – efluent de la o fosa septica care primeste apa din 9 case.

Tabelul 3. Caracteristici ale efluentului sistemelor de epurare anaerobe – apa uzata menajera unitati comerciale
(valori medii).
Parametru CBO5 CCO Materii in Azot Fosfor Grasimi Temperatura pH
(mg/l) (mg/l) suspensie Kjeldahl total (mg/l) (0C)
(mg/l) (mg N/l) (m/l)
Restaurant A 582 1196 187 82 24 101 8 – 22 5.6 – 6.4
Restaurant B 245 622 65 64 14 40 8 – 22 6.6 – 7.0
Restaurant C 880 1667 372 71 23 144 13 – 23 5.8 – 6.3
Restaurant D 377 772 247 30 15 101 16 – 21 5.7 – 6.8
Restaurant E 693 1321 125 78 28 65 4 – 26 5.5 – 6.9
Restaurant F 261 586 66 73 19 47 7 – 25 5.8 – 7.0
Motel 171 381 66 34 20 45 20 – 28 6.5 – 7.1
Restaurant rural A 197 416 56 36 13 24 6 – 20 6.5 – 6.8
Restaurant rural B 333 620 121 63 17 46 13 – 26 6.2 – 6.8
Restaurant rural C 101 227 44 36 10 33 10 – 23 6.2 – 7.4
Bar / gratar 179 449 79 61 7 49 8 - 22 6.0 – 7.0
Nota: Valorile reprezinta medii a 2 – 9 probe instantanee (depinzand de parametru) luate in perioada Martie –
Septembrie 1983 (Siegrist si al., 1985).

- 105 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Sisteme compacte aerobe


Epurarea aeroba asigura degradarea apei uzate in prezenta oxigenului sub actiunea
bacteriilor aerobe. Degradarea este rapida, nu se produce miros si se reduce cantitatea de
solide mai mult decat prin epurare anaeroba care este procesul din fosa septica obisnuita.
Dezavantajul este ca necesita aerare si sistemul prezinta parti in miscare care necesita
intretinere si costuri pentru energie. Dupa tratarea in acest sistem efluentul ajunge intr-un pat
filtrant sau sistem de drenare care sa asigure epurarea finala.
Schema unei astfel de fose este prezentata in figura urmatoare.

Figura 2. Schema unei fose septice Aqua Safe.

- 106 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Sunt compuse dintr-un compartiment exterior de amestecare si un decantor interior.


Acestea sunt similare din multe puncte de vedere cu statia de epurare oraseneasca. Se
utilizeaza procedeul de epurare cu namol activat. Acest tip de epurare depinde in primul rand
de aerul care se intoduce cu ajutorul unui compresor prin patru dispozitive de aerare
amplasate in compartimentul aerat. Apa este introdusa in compartimentul aerat favorizandu-
se dezvoltarea organismelor aerobe in cantitati mult mai mari decat s-ar dezvolta in mod
natural. Acestea degradeaza materiile organice solide prezente in apa uzata. Din
compartimentul aerat, lichidul amestecat intra in conul central. In aceasta zona se realizeaza
o linistire a apei, solidele se separa la baza decantorului si reintra in compartimentul de
amestecare. Lichidul care se separa de solide se va descarca prin conducta de evacuare.
Rezultatele procesului Aqua Safe sunt:
• efluent limpede si fara miros;
• efluent care sa se incadreze in limitele standardelor nationale (franceze).
Initial fosa se umple cu apa curata. In momentul conectarii la conducta de apa uzata va
intra in functiune aeratorul care va ramane pornit pe toata perioada functionarii.
Pentru a fi biologic stabila este necesara o perioada de timp de 4 pana la 12 saptamani
de la punerea in functiune pentru dezvoltarea biomasei.
O unitate tipica de epurare aeroba din trei compartimente consta in:
• un compartiment de sedimentare primara;
• un compartiment de aerare;
• un compartiment de sedimentare secundara in care are loc depunerea namolului
activat si recircularea lui in compartimentul de aerare.

Figura 3. Sistem septic de epurare aeroba.

Epurarea aeroba asigura atat oxidarea materiilor organice cat si a amoniului si conduce
la reducerea concentratiei de organisme patogene. O unitate de epurare aeroba care are
incorporata si o treapta de dezinfectie ofera o eficienta de epurare echivalenta cu o statie de
epurare oraseneasca.

- 107 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Sistemele septice de epurare aerobe sunt proiectate dupa principiile generale ale statiilor
de epurare orasenesti. Calitatea efluentului unitatilor de epurare aeroba este puternic
influentata de calitatea apei uzate, temperatura, conditii de exploatare si agentii chimici
utilizati in gospodarie. Pentru o unitate care lucreaza parametrii proiectati, influentul fiind apa
menajera de la locuinte, caracteristicile tipice ale efluentului sunt:
• CBO5 = 25 mg/l;
• MTS = 30 mg/l;
• Coliformi totali = 103 – 104 / 100 ml
Sistemul aerob trebuie prevazut cu un sistem de alarma incat sa se evite functionarea
defectuoasa a sistemului si deversarea de ape incomplet epurate.

Sistemul compact de epurare Valrom Industrie


Sistemul compact de epurare Valrom Industrie a fost conceput si experimentat in colaborare
cu Catedra de Inginerie Sanitara si Protectia Apelor din cadrul Universitatii Tehnice de
Constructii Bucuresti. Datele prezentate in cele ce urmeaza sunt proprietate intelectuala
Valrom Industrie, care a acordat un accept pentru publicarea acestora.
Experimentele pentru determinarea eficientei sistemului compact de epurare Valrom s-au
desfasurat intr-o singura etapa de trei saptamani in perioada 24.06.2005 – 15.07.2005.
In cadrul ciclului experimental, sistemul a fost alimentat de 2 ori pe zi cu cca. 250 litri pe
fiecare alimentare cu apa uzata prelevata dintr-un canal de ape uzate menajere din incinta
UTCB. Alimentarea a fost efectuata prin intermediul unui bazin de stocare apa uzata si
amestec cu namol de recirculare prelevat de la statia de epurare Pitesti. Adaosul de namol
de recirculare s-a facut la cererea beneficiarului in scopul concentrarii apei uzate si amorsarii
rapide a sistemului.
In vederea determinarii eficientei de epurare au fost prelevate probe de influent si efluent
de trei ori pe saptamana pentru determinarea urmatorilor parametrii:
• Materii totale in suspensie MTS;
• Substante organice CCO-Cr;
• Consum biochimic de oxigen la 5 zile, CBO5;
• Azotati NO3;
• Azotiti NO2;
• Amoniu NH4;
• Fosfor Total, PT.
Prelevarea probelor a fost efectuata de UTCB iar analizele au fost efectuate de
Laboratorul Analize Apa Uzata din cadrul APA NOVA, Serviciul Protectia Mediului.
In figura urmatoare se prezinta schema sistemului compact de epurare Valrom iar in
tabelul urmator se prezinta caracteristicile generale ale sistemului.

- 108 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Figura 4. Conformatia sistemului compact de epurare Valrom Industrie.

- 109 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Tabelul 4. Caracteristici principale si elemente de calcul sistem de epurare Valrom Industrie.


Nr. Denumire parametru Fosa F02 Observatii
crt. (H=2.0 m)
1 Diametru cos acces (mm) 600
2 Diametru zona de decantare (mm) 1000
3 Diametru cilindru interior (mm) 550
4 Diametru conducta apa bruta (mm) 110
5 Diametru conducta evacuare (mm) 110
6 Diametru conducta evacuare namol (mm) 125
7 Inaltimea totala fosa (mm) 2000
8 Inaltimea utila fosa (mm) 1500
9 Volum total fosa (m3) 1.57
10 Volum util fosa (m3) 1.2
11 Volum zona de aerare (m3) 1.0
12 Volum zona de decantare (m3) 0.2
13 Raport inaltime utila / diametru 1.7
14 Timp de retentie la debitul zilnic mediu (h) 32
15 Aria libera de aerare (m2) 0.5
16 Raport aria libera / aria totala (%) 60
17 Incarcarea superficiala (mm/s) 5.8
18 Volum zilnic de apa influent in fosa (dm3) 400 - 600
19 Debit maxim instantaneu recomandabil (dm3/s) 0.05 pentru o perioada
de maxim 30 min.
20 Numar recomandabil de persoane utilizatori ai 3-4
sistemului

Rezultate obtinute in urma experimentarilor


Rezultatele obtinute in urma ciclurilor experimentale desfasurat pe o perioada de 3
saptamani sunt prezentate in cele ce urmeaza.

Eficienta reducerii MTS

Se constata ca eficienta de retinere a MTS in aceasta etapa creste creste semnificativ


comparativ cu ciclurile experimentale precedente. Practic in 90% din cazuri se constata
eficiente de peste 95%. Excepand valoarea eficientei obtinta la proba nr. 2 (82.31%),
explicabila prin timpul de inertie pana la intrarea in regim de functionare normal, eficienta
medie de retinere este de 97.84%.
Pe ansamblu, eficienta medie de retinere a MTS in aceasta etapa a crescut la 96.29%,
comparativ cu ciclurile experimentale anterioare, fara aerare, in primul ciclu experimental
(fara bioactivatori) eficienta a fost de 25%, iar in cel de-al doilea ciclu experimental (cu
bioactivatori) de 63%. Eficienta medie de retinere a MTS este superioara valorii minime a
eficientei impusa instalatiilor de epurare pentru retinerea MTS de catre NTPA 011 (90%).
Odata cu intrarea in regim normal de functionare variatiile de calitate ale influentului au o
influenta mai putin semnificativa asupra efluentului. Chiar in cazul unei cresteri bruste a
concentratiei MTS in influent (1620 mg/l) raspunsul instalatiei a fost foarte bun (efluent 19
mg/l).
In diagrama din figura urmatoare se prezinta variatia MTS in apa uzata si in efluentul
sistemului.
Concentratia mai mare in MTS a apei brute se datoreaza imbogatirii acesteia cu namol
de recirculare. Se poate observa ca practic toate probele dupa intrarea in regim normal de

- 110 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

functionare sunt sub valoarea maxim admisa la deversarea in emisar (incluzand si soluri
permeabile) conform NTPA 011 (35 mg/l).
Din punct de vedere al retinerii MTS se poate afirma ca sistemul cu aerare corespunde
cerintelor de descarcare impuse de NTPA 011.
10000

Influent
Efluent

1000
MTS (mg/l)

100
Valoare NTPA 011 - 35 mg/l

10

1
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Proba

Figura 5. Evolutia concentratiei MTS in apa uzata influenta si in efluent.

Eficienta reducerii consumului biochimic de oxigen (CBO5)

Eficienta medie de reducere a CBO5 a fost de aproape 90%. Aceasta valoare corespunde
cerintelor impuse de NTPA 011 privind eficienta instalatiei de retinere a CBO5. Variatia
concentratiei CBO5 in influentul si efluentul sistemului este prezentata in figura urmatoare.
Se observa ca 30% din valori sunt sub valoarea maxim admisa la deversarea in emisar
(incluzand si soluri permeabile) conform NTPA 011 (25 mg/l).
Practic numai 40% din valori sunt mai mari, restul valorilor care depasesc valoarea
maxima admisa de NTPA 011 au depasiri nesemnificative.
Depasirile valorii limita sunt explicabile prin aportul suplimentar de CBO5 introdus in
influentul fosei prin imbogatirea acestuia cu namol de recirculare din statia de epurare.
Incarcarile de CBO5 din efluent au fost cu peste 50% mai mari decat cele normale.
Concentratia mare de CBO5 din influent a indus socuri in regimul de functionare,
nepermitand stabilizarea rapida a regimului de functionare intr-un timp de functionare relativ
scurt (3 saptamani). Cu toate acestea, pentru variatii mari ale concentratiei de CBO5 in
influent (intre 250 – 650 mg/l) raspunsul instalatiei a fost foarte bun. Se constata ca la o
concentratie medie a CBO5 in influent de 450 mg/l, concentratia medie de CBO5 din efluent
este de 43 mg/l (valoare mai mica decat cea dintr-un curs natural de apa).
Se poate afirma ca sistemul de epurare Valrom corespunde cerintelor de descarcare
impuse de NTPA 011 in cazul folosirii acesteia in conditii normale de functionare (fara
incarcari suplimentare).

- 111 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

1000
Influent
Efluent

CBO5 (mg O2/l)

100

Valoare NTPA 011 - 25 mg/l

10
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Proba

Figura 6. Evolutia concentratiei CBO5 in apa uzata influenta si in efluent.

Eficienta de reducere a incarcarii organice (CCO-Cr)

In acest ciclu experimental concentratia de substante organice din apa uzata cu care s-a
alimentat fosa a variat in domeniul 645 – 1640 mg O2/l, valori mult mai mari decat cele din
ciclurile experimentale anterioare (100 – 600 mg O2/l). Valorile masurate in efluent pun in
evidenta eficienta aerarii.
Eficientele medii de reducere a incarcarii organice in ciclurile experimentale anterioare au
fost de 30.68 % in ciclul fara bioactivatori, respectiv 46.78 % in ciclul cu bioactivatori.
Valoarea eficientei medii in ciclul experimental cu aerare este de peste 88%; in 50% din
cazuri prezinta eficiente de peste 90%.
Cerinta impusa de NTPA 011 privind eficienta de retinere a incarcarii organice pentru
instalatie este de 75%. Se constata sistemul Valrom prezinta valori net superioare cerintelor
NTPA 011 privind eficienta de retinere a incarcarii organice.
Urmarind variatiile de calitate ale efluentului privind incarcarea organica si variatiile de
calitate ale consumului biochimic de oxigen, se constata ca acestea prezinta acelasi tip de
variatie, ceea ce indica faptul ca preponderent are loc o degradare biologica a materiei
organice.
Se constata ca in 60% din cazuri valorile concentratiei incarcarii organice din efluent se
incadreaza sub limita impusa de NTPA 0011 (125 mg O2/l). Depasirile sunt total
nesemnificative daca se tine cont ca valoarea medie a incarcarii organice din influent este de
983 mg O2/l, iar valoarea medie a incarcarii organice din efluent este de 107 mg O2/l.
Rezultatele analizelor pun in evidenta faptul ca din punct de vedere al retinerii materiilor
organice sistemul Valrom corespunde in totalitate cerintelor de descarcare impuse de NTPA
011, chiar in conditiile exploatarii instalatiei la concentratii mult superioare celor ce pot
aparea in exploatarea curenta.

- 112 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Variatiile de calitate in influent si efluent sunt prezentate in figura urmatoare.

10000
Influent
Efluent

1000
CCO-Cr (mg O2/l)

100

Valoare NTPA 011 - 125 mg/l

10
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Proba

Figura 7. Evolutia incarcarii organice in apa uzata influenta si in efluent.

Concluzii
Experimentele pentru evaluarea eficientei sistemului de epurare Valrom au pus in evidenta
cele ce urmeaza:
• din punct de vedere al retinerii MTS se poate afirma ca sistemul cu aerare
corespunde cerintelor de descarcare impuse de NTPA 011; eficienta medie de
retinere a MTS in aceasta etapa a crescut la 96.29%, superioara valorii minime a
eficientei impusa instalatiilor de epurare pentru retinerea MTS de catre NTPA 011
(90%).
• valorile concentratiilor MTS in efluent sunt sub valoarea maxim admisa la deversarea
in emisar (incluzand si soluri permeabile) conform NTPA 011 (35 mg/l).;
• din punct de vedere al incarcarii organice exprimata prin consumul chimic de oxigen
determinat prin metoda cu dicromat de potasiu se constata ca la o concentratie
medie a CBO5 in influent de 450 mg/l, concentratia medie de CBO5 din efluent este
de 43 mg/l (valoare mai mica decat cea dintr-un curs natural de apa);
• din punct de vedere al incarcarii organice exprimata prin CBO5 se poate afirma ca
sistemul de epurare Valrom corespunde cerintelor de descarcare impuse de NTPA
011 in cazul folosirii acesteia in conditii normale de functionare (fara incarcari
suplimentare);
• valoarea medie a incarcarii organice (CCO-Cr) din influent este de 983 mg O2/l, iar
valoarea medie a incarcarii organice din efluent este de 107 mg O2/l; rezultatele
analizelor pun in evidenta faptul ca din punct de vedere al retinerii materiilor organice
fosa F02 cu aerare corespunde in totalitate cerintelor de descarcare impuse de NTPA

- 113 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

011, chiar in conditiile exploatarii instalatiei la concentratii mult superioare celor ce


pot aparea in exploatarea curenta.
Comparand la modul general, sistemele aerobe de epurare prezinta eficiente
incontestabil mai mari in raport cu sistemele anaerobe. De asemenea disfunctiiLE de ordin
estetic (mirosuri neplacute) sunt complet eliminate. Eficiente relativ reduse ale sistemelor de
epurare cu aerare continua se constata in indepartarea azotului si fosforului. Exista sisteme
mai performante de tip SBR sau MBR, care raspund in totalitate la obtinerea unui efluent de
foarte buna calitate dar costurile de investitie si de operare sunt sensibil mai ridicate,
comparativ cu sistemele prezentate.
In concluzie se poate afirma faptul ca sistemul de epurare compact, produs de Valrom
Industrie actioneaza eficient asupra incarcarii in suspensii si materii organice a apei uzate si
poate asigura o calitate a efluentului care sa permita evacuarea acestuia in efluenti naturali,
in conditii de utilizare rationala si eficienta.

Bibliografie
Ayres Associates – Onsite Sewage Disposal Systems Research in Florida: Performance Monitoring and
Groundwater Quality Impacts of OSDSs in Subdivision Developments, Report to the Departament of Health
and Rehabilitative Service, Tallahassee, Fl. Ayres Associates, Madison.
Bicki, T.J., R.B. Brown, M.E. Collins, R.S. Mansell, D. J. Rothwell – Impact of On –Site Sewage Disposal on
Surface and Groundwater Quality. – Report to florida Department of Health and Rehabilitative Services,
Institute of Food and Agricultural Science, University of Florida, 1984.
Baumann, E.R., and H.E. Babbit.. An Investigation of the Performance of Six Small Septic Tanks. University of
Illinois Engineering Experiment Station. Bulletin Series No. 409. Vol. 50, No. 47. University of Illinois, Urbana,
IL. 1953.
Boller, M., A. Schweger, J. Eugster, and V. Mettier. Dynamic behavior of intermittent sand filters. Water
Science and Technology 28(10):98-107. 1994.
Boyer, J.A., and C.A. Rock. Performance of Septic Tanks. Proceedings, ed. R.W. Seabloom, Seventh Northwest
On-Site Wastewater Treatment Short Course and Equipment Exhibition, University of Washington,
Seattle1992.
Cantor, L.W. R.C. Knox – Septic Tank System Effects on Groundwater Quality – Lewis Publishers listserve, Inc.,
Chelsea, 1985.
Converse, James C.. - Aeration Treatment of Onsite Domestic Wastewater Aerobic Units and Packed Bed
Filters, University of Wisconsin-Madison. 1997, 1999, 2000, 2001.
Crites, R., and G. Tchobanoglous - Small and Decentralized Wastewater Management Systems, McGraw-Hill,
San Francisco, CA. 1998.
Guvernul Romaniei – HG 188/2002 Hotarare pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in
mediul acvatic a apelor uzate.
The water quality Program Committee, Virginia Tech – Alternative onsite wastewater treatment and disposal
options – 1996.
U.S. EPA - Onsite Wastewater Treatment and Disposal System – Design Manual, EPA 625/1 – 80 - 012, U.S.
EPA, Washington, DC.
U.S. EPA - Guide to Septage Treatment and Disposal, EPA 625R – 94/002, U.S. EPA, Washington, DC.
U.T.C.B. – Lucrari de cercetare-dezvoltare si proiectare tehnologica pentru sistemele de epurare a apelor uzate.
Contract 44/2005.
Victor Ianuli, Gh. Rusu – Statii de epurare a apelor uzate orasenesti – exemple de calcul – partea I, Institutul de
Constructii Bucuresti, 1983.
Weymann, D.F., A. Amoozegar, and M.T. Hoover. Performance of an on-site wastewater disposal system in a
slowly permeable soil - On-Site Wastewater Treatment: Proceedings of the Eighth National Syposium on
Individual and Small Community Sewage Systems, ed. D.M. Sievers, pp. 134-145. American Society of
Agricultural Engineers, St. Joseph, MI. 1998.

- 114 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

EFICIENTA TEHNOLOGIEI RESETILOVS IN EPURAREA APELOR


UZATE

Angela CALIN

Sef lucrari, biolog

Abstract:
Tehnologia “RESETILOVS un CO”, reconstruieşte prin proiectele staţiilor de epurare,
condiţiile naturale pentru dezvoltarea organismelor de la nivelele lanţului de nutriţie detritic,
care va avea următoarele urmări: îndepărtarea poluanţilor ca urmare a completei mineralizări
a acestora până la transformarea lor în compuşi anorganici; completa dezinfectare
biologică; lipsa surplusului de nămol.

Cuvinte cheie: epurarea apelor uzate, epurare biologica, lant trofic detritic

1. Conceptul tehnologiei RESETILOVs


Nutrienţii şi energia care asigură viaţa pe pământ sunt în mod continuu transformaţi dintr-o
formă în alta în ecosistemele bazate pe inter-relaţiile trofice ale organismelor. Acest lucru se
poate observa la formarea lanţurilor şi a reţelelor de nutriţie (trofice). Lanţul de nutriţie
reprezintă transferul de energie de la plantele verzi (producătorii primari) printr-o secveţă de
organisme, în care fiecare se hrăneşte cu veriga inferioara din cadrul lanţului şi este folosit
ca hrană de către veriga superioara a lanţului. Astfel, în cadrul lanţului trofic plantele verzi
(producătorii primari) sunt folosite ca hrană de către erbivore (consumatorii primari). Acestea
pot în schimb folosite drept hrană diferitelor carnivore. Poziţia pe care un organism o ocupă
într-un lanţ de nutriţie este cunoscut ca fiind nivelul său trofic. Consumatorii au nevoie de
elemente organice pregătite pe care să le consume şi pe care apoi le transformă în cadrul
procesului de metabolism, mineralizându-le şi utilizându-le pentru sinteza biomasei.
Produşii de excreţie, particule organice şi corpurile fără viaţă ale organismelor, formează
materia organică care este descompusă de către saprofite (bacterii şi ciuperci). Saprofitele
se situează pe primul nivel trofic în cadrul lanţului de nutriţie detritic. Organismele din cel de-
al doilea nivel trofic sunt detritovorele, acestea hranindu-se cu bacterii, ciuperci şi biomasă
parţial descompusă numită detritus. Astfel, aceştia ajută la intensificarea procesului de
mineralizare. Mai departe carnivorele se hrănesc cu organisme consumatoare de detritus,
etc. Astfel, organismele din cadrul lanţului de nutriţie detritică, mineralizează în mod gradual
compuşii organici până la obţinerea elementelor anorganice necesare pentru creşterea şi
dezvoltarea producătorilor primari (plante verzi). Acelaşi proces duce la descompunerea
poluanţilor
Este necesar să observăm faptul că numărul şi biomasa organismelor se reduce de
multe ori pornind de la un nivel şi continuând cu următorul din cadrul oricărei piramide trofice
(piramida lanţului de nutriţie cu plante verzi sau detritică sau lanţul de nutriţie al organismelor
pentru epurarea apei ). Această reducere se reflectă foarte clar în piramidele trofice ale
biomasei (vedeţi schema 3). Cercetările au arătat că nouă părţi din hrana ingerată este
transformată în energie şi numai o parte în material celular nou.

- 115 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Tehnologia “RESETILOVS un CO”, reconstruieşte prin proiectele staţiilor de epurare,


condiţiile naturale pentru dezvoltarea organismelor de la nivelele lanţului de nutriţie detritic,
care va avea următoarele urmări:
• îndepărtarea poluanţilor ca urmare a completei mineralizări a acestora până
la transformarea lor în compuşi anorganici;
• completa dezinfectare biologică;
• lipsa surplusului de nămol.

2. Hidrobiologia şi biochimia procesului de tratare


Substanţele organice din apele uzate sunt mineralizate cu ajutorul biocenozelor de
microorganisme fixate pe suporturile (medii) din plastic din fiecare bazin. Alimentarea cu
oxigen se face prin aerare. Mixare se face tot prin aerare.
Datorită schimbării ratei de oxidare pentru fiecare etapă, aceasta fiind mare în primele
etape şi mică la ultimele etape, tipul biocenozei şi saprobitatea apei variază de la o valoare
mare până la o valoare mică, în mod corespunzător.
Prima etapă a procesului are loc într-un mediu reducător, care favorizează dezvoltarea
de organisme anaerobe, care folosesc metode alternative de respiraţie. Ele asigură hidroliza
şi fermentaţia substanţelor organice.
Etapa a doua are loc într-un mediu oxidant-reducător. În aceste condiţii, se formează
biocenoza de microorganisme cu conţinut mare de reprezentanţi ai nivelului trofic 1 şi unele
specii de nivelul trofic 2 cu lanţ de hrană detritus.
Odată cu aceasta, este necesar să fie remarcată eficienţa înaltă a nitrificării şi de-
nitrificării heterotrofe care are loc simultan datorită condiţiilor specifice care sunt create în
stratul de peliculă biologică (biofilm ) şi relaţiilor metabiotice ale microorganismelor.
Etapa a treia a procesului are loc într-un mediu oxidant-reducător (mai mult oxidant). În
aceste condiţii, se formează biocenoza cu dominanţă a organismelor de nivelul trofic 2, fiind
prezenţi şi reprezentanţi ai nivelelor 1 şi 3.
În această etapă, cantitatea de bază de amoniac şi de azot suferă o oxidare şi o
reducere, datorită nitrificării şi denitrificării simultane heterotrofo şi autotrof ce are loc în
pelicula biologică (biofilm).
În ultima etapă a procesului , nivelul de oxigen dizolvat este aproape de saturaţia. În
aceste condiţii, se formează biocenoza cu dominanţă a reprezentanţilor nivelului 3 trofic şi o
mare varietate de organisme multicelulare "de pradă" - reprezentanţi ai nivelului trofic 4.
Nitrificarea este completă.
Condiţiile care sunt determinate de construcţia unităţii de nitrificare şi denitrificare permit
să fie generate biocenoze în regim dinamic, fără vreo influenţă din exterior.
Marea varietate de protozoare , în special reprezentanţi ai genului Peritricha (infuzori cu
cili), din biocenoze, determină o mare eficienţă a decantării şi eliminarea bacteriei E. coli şi a
altor forme de bacterii care sunt periculoase pentru sănătatea omului.

- 116 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

- 117 -
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

3. Tehnologia
Statiile de epurare RESETILOVs sunt statii modulare, executate din inox.
Apele uzate întră în staţia de pompare, din canalizare, gravitational. De la staţia de pompare,
apele uzate intră printr-o conductă de presiune, în blocul de epurare mecanic, unde sunt
eliminate elementele separabile folosindu-se un gratar des. Elementele separabile sunt
colectate si indepartate din sistem.
După epurarea mecanică, apele reziduale sunt conduse către blocul de rezervoare,
unde are loc epurarea biologică.
Apele uzate sunt epurate secvenţial, astfel:
• prin coagulare chimică si decantare în bazinul primar de sedimentare;
• tratare biologică în bazine de aerare multi-cameră, cu ajutorul microorganismelor fixate
pe suporti de plastic.
Apele uzate epurate biologic sunt dezinfectate cu raze UV în unităţi UV speciale şi sunt
deversate gravitational in receptori.
Separarea suspensiilor si a precipitatului se realizează intr-un decantor lamelar, cu
ajutorul unor module speciale din plastic, instalate cu un pas de 50 mm şi cu o înclinare de
60º. Sedimentele se adună pe plăcile înclinate, pe care ele se îngroaşă şi alunecă către
baza decantorului. Periodic, sedimentele sunt mixate şi pompate cu ajutorul pompei pentru
sedimente primare în bazinul de sedimente.
Apa limpezită de deasupra blocului de module cu peliculă subţire este colectată într-un
jgheab de distribuţie de unde ajunge în prima cameră a bazinului de aerare.
Sedimentele din bazinul de sedimentare primară sunt descărcate în bazinul de
sedimente. Sedimentele sunt stabilizate şi mineralizate prin tratare biologică. Sedimentele
mineralizate sunt deshidratate intr-o unitate de deshidratare cu saci.
Unele caracteristici ale procesului

Tehnologia a fost creată pentru a fi utilizate microorganisme fixe (biofilm, peliculă biologică)
formate pe un suport special din plastic. Biocenoza din bazinul de aerare are caracteristicile
uzuala ale unui sistem biologic organizat. Biocenozele însele menţin echilibrul dinamic atât al
biomasei cât şi al compoziţiei calitative în funcţie de fluctuaţiile parametrilor apelor uzate (în
cadrul limitelor ratelor optime de adaptare şi valorilor permise ale sarcinilor calculate). Astfel,
procesul de epurare este foarte stabil datorită auto-reglării.
Când se modifică anumite condiţii precum:
• temperatură, grad de mineralizare;
• concentraţia şi proporţia de substanţe nutritive din apele reziduale, - biocenoza îşi
modifică independent structura cantitativă şi calitativă, adaptându-se la noile condiţii.
În caz de sarcini de şoc de durată scurtă, sistemul se regenerează singur.
În caz de funcţionare permanentă în condiţii în care parametrii sunt peste limitele stabilite
prin proiect, echilibrul sistemului trebuie să fie menţinut cu ajutorul unor
biopreparate.(bacterii selectionate pentru sistemele de epurare).
De aceea, datorită adaptării independente şi auto-echilibrării, procesul se desfăşoară fără
intervenţia operatorului, ceea ce permite ca staţia să fie comandată de la distanţă.

-
118
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

4. Domeniul parametrilor apei uzate care determină alegerea unei


istaţii de epurare
Tabelul nr. 1
Unităţi Valoare Valoare tolerată
Nr. Descrierea parametrilor de deviaţii
măsură calculată *tolerată pe zi pe oră
1. Temperatura apei reziduale ºC 13÷17 10÷25 ±2°С 2÷3°С
2. pH 7 6,5÷7,5 ±0,1÷0,2 ±0,3
3. Încărcarea hidraulică
- pe zi, Gday m³/zi 100% 30÷100% - -
- pe oră , calculat m³/oră Gdaу/18
- pe oră , maxim** m³/oră Gdaу/14
4. BODtotal -cerere de oxigen mg/l 420 140÷420 ± 10% ±20%
biologic (total)
5. BOD 5 mg/l 300 100÷300 ± 10% ±20%
6. COD cerere de oxigen chimic mg/l 550 100÷550 ± 10% ±20%
7. SS - solide în suspensie mg/l 350 0÷350 ± 10% ±20%
8. N - Azot (THK): mg/l 50 5÷50 ± 10% ±20%
NH4 → N amoniac mg/l 31 3÷31 ± 10% ±20%
9. P - fosfor, inclusiv: 10 1÷10 ± 10% ±20%
- organic mg/l 5,2 1÷5,2 ± 10% ±20%
- anorganic mg/l 4,8 1÷4,8 ± 10% ±20%
10. Cloruri mg/l 50 30÷300 ± 10% ±20%
11. Detergenţi (oxidabili) mg/l 12,5 0÷12,5 ± 10% ±20%
12. Sulfaţi mg/l 30 0÷50 ± 10% ±20%
13. Alcalinitate mg/l 100 50÷100 ± 10% ±20%
14. Substanţe grase mg/l 50 0÷50 ± 10% ±20%
15. Coli- index buc./l 106 106÷108 ± 10% ±20%
16. Substanţe chimice dizolvate mg/l 1000 500÷2000 ±10% ±20%
** debitul maxim orar să nu dureze mai mult de 2÷3 ore pe zi

5. Rezultate obtinute de Firma DANEX cu tehnologia RESETILOVs


Firma Danex a montat, a pus in functiune si a monitorizat peste 60 de statii de epurare cu
tehnologie Resetilov. Statatiile au fost montate la diferite folosinte: ape uzate provenite de la
comunitatile satesti, cartiere rezidentiale, hoteluri, parcuri industriale etc.
Rezultatele obtinute cu statiile Resetilov vor fi prezentate in continuare.

5.1. Statia de epurare “Parc Industrial SA Valenii de Munte”

Statia este de tip N2 – CM1P – 120 – 911.B si a fost pusa in functiune din noiembrie 2003.
Statia a fost monitorizata constant atat de Laboratorul Danex cat si de APM Prahova si un
laborator particular.
Influentul acestei statii prezinta fluctuatii destul de mari in privinta pH-ului, substantelor
organice si a nutrientilor.
Statia de epurare nu are in componenta defosforizarea chimica.
Prezentam valorile obtinute la parametrii pH, CCO-Cr, NT, PT si eficientele de epurare

-
119
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

9
8
7
6
5 pH intrare
4 pH iesire
3
2
1
0
3,2004 3,2005 3,2006 3,2007 3,2008

Valorile pH in perioada 2004 – 2008

1600
1400

1200
1000
CCO-Cr (mg/dm3) intrare
800
CCO-Cr (mg/dm3) iesire
600
400
200
0
3,2004 3,2005 03.,006 3,2007 3,2008

Valorile CCO-Cr (mg/dm3) in perioada 2004 – 2008

Eficienta de indepartare a CCO - Cr a fost intre 81% si 97%, valorile CCO-Cr in effluent
fiind cuprinse intre 34 si 114 mg/dm3 in limitele reglementate

-
120
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

140

120

100
Azot total (mg/dm3)
80 intrare
60 Azot total (mg/dm3)
iesire
40

20

0
3,2004 3,2005 32.006 3,2007 3,2008

Valorile Azot total (mg/dm3) in perioada 2004 – 2008

Eficienta de indepartare a Azotului total a fost intre 73% si 99%, valorile Azotului total in
effluent fiind cuprinse intre 7,9 si 25 mg/dm3 – in limitele reglementate

35

30

25
Fosforului total (mg/dm3)
20 intrare
15 Fosforului total
(mg/dm3)iesire
10

0
3,2004 3,2005 3,2006 3,2007 3,2008

Valorile Fosforului total (mg/dm3) in perioada 2004 – 2008

Eficienta de indepartare a Fosforul total a fost intre 48% si 89%, valorile Fosforului total in
effluent fiind cuprinse intre 0,52 si 5,28 mg/dm3 in limitele reglementate

-
121
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

5.2. Statia de epurare a Hotelului SKY GATE - Ilfov

Este de tipul N2 – PM1P – 80 – 931.N + P, cu defosforizare chimica. Statia a fost


monitorizata in perioada amorsarii si imediat dupa amorsarea procesului.
Prezentam valorile obtinute la parametrii pH, CCO-Cr, NT, PT si eficientele de epurare

7,9

7,8

7,7 pH intrare
7,6 pH iesire

7,5

7,4

7,3
9 ,200 7 10,2007 11,2007

Valorile pH in perioada 09.2007 – 03.2008

500
450
400
350
300
CCO-Cr (mg/dm3) intrare
250
CCO-Cr (mg/dm3) iesire
200
150
100
50
0
9,2007 10,2007 11,2007

3
Valorile CCO-Cr (mg/dm ) in perioada 09.2007 – 11.2007

Eficienta de indepartare a CCO - Cr a fost intre 86% si 92%, valorile CCO-Cr in effluent
fiind cuprinse intre 28 si 56 mg/dm3 in limitele reglementate

-
122
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

50
45
40
35
30 Azot total (mg/dm3)
intrare
25
Azot total (mg/dm3)
20
iesire
15
10
5
0
9,2007 10,2007 11,2007

Valorile Azot total (mg/dm3) in perioada 09.2007 – 11.2007

Eficienta de indepartare a Azotului total a fost intre 74% si 81%, valorile Azotului total in
effluent fiind cuprinse intre 8 si 12 mg/dm3 – in limitele reglementate

14

12

10
Fosforului total (mg/dm3)
8 intrare
6 Fosforului total
(mg/dm3)iesire
4

0
9,2007 10,2007 11,2007

3
Valorile Fosforului total (mg/dm ) in perioada 09.2007 – 11.2007

Eficienta de indepartare a Fosforul total a fost intre 89% si 99%, valorile Fosforului total in
effluent fiind cuprinse intre 0,13 si 0,84 mg/dm3 in limitele reglementate

-
123
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

5.3 Statia de epurare Comuna ORLAT – Sibiu

Este de tiul N2 – CA1S – 420 – 931.N + P, cu defosforizare chimica.


Statia a fost monitorizata in perioada amorsarii si imediat dupa amorsarea procesului.
Prezentam valorile obtinute la parametrii pH, CCO-Cr, NT, PT si eficientele de epurare.

7,8

7,6
pH intrare
7,4
pH iesire
7,2

6,8
2,2007 3,2007 4,2007 5,2007

Valorile pH in perioada 02.2007 – 05.2007

350

300

250

200 CCO-Cr (mg/dm3) intrare


150 CCO-Cr (mg/dm3) iesire

100

50

0
2,2007 3,2007 4,2007 5,2007

Valorile CCO-Cr (mg/dm3) in perioada 07.2007 – 05.2007

Eficienta de indepartare a CCO - Cr a fost intre 86% si 96%, valorile CCO-Cr in effluent fiind
cuprinse intre 10 si 12 mg/dm3 in limitele reglementate

-
124
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

50
45
40
35
30 Azot total (mg/dm3)
intrare
25
Azot total (mg/dm3)
20
iesire
15
10
5
0
2,2007 3,2007 4,2007 5,2007

Valorile Azot total (mg/dm3) in perioada 07.2007 – 05.2007

Eficienta de indepartare a Azotului total a fost intre 66,6% si 81%, valorile Azotului total in
effluent fiind cuprinse intre 8 si 9 mg/dm3 – in limitele reglementate

12

10

8
Fosforului total (mg/dm3)
intrare
6
Fosforului total
(mg/dm3)iesire
4

0
2,2007 3,2007 4,2007 5,2007

Valorile Fosforului total (mg/dm3) in perioada 07.2007 – 05.2007

Eficienta de indepartare a Fosforul total a fost intre 73,5% si 93,6%, valorile Fosforului total
in effluent fiind cuprinse intre 0,66 si 1,98 mg/dm3 in limitele reglementate

-
125
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

6. Concluzii
Din datele prezentate se poate concluziona ca:
- datorită adaptării independente şi auto-echilibrării, procesul se desfăşoară fără
intervenţia permanenta operatorului;
- Când se modifică anumite condiţii precum: temperatură, grad de mineralizare;
concentraţia şi proporţia de substanţe nutritive din apele reziduale, - biocenoza îşi modifică
independent structura cantitativă şi calitativă, adaptându-se la noile condiţii.
- În caz de sarcini de şoc de durată scurtă, sistemul se regenerează singur;
- Statiile de epurare tip RESETILOVs pot fi folosite pentru epurarea apelor uzate
menajere cu parametrii prevazuti de NTPA 002/2005;

-
126
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

ECODISK®

M.Selo*, N. Schmitt*

*info@pmtwater.com

Keywords: Biodisks; lamellar separator; simplicity

The treatment of the sewage plants of little communities needs rustic, economic systems,
easy to exploit, a few sensitive to the changes of organic and hydraulic charges, and this all
more than the installation has a small size.
Various systems have been used (sand filter, etc…) and it appears today constraints or
dysfunctions sometimes important (problems of cleaning and evacuation of sludge,
insufficient level of rejection, clogging, smells…).
ECODISK®, Rotating Biological Disks or Biodisks, well conceived and correctly
calculated represent a solution particularly interesting to resolve these problems.

1. History
Rotating Biological Disks arrived in France at the end of the 60’s attracted by their simplicity,
their rusticity, their reliability thanks to the fixed culture, and their functioning saving.
After many years of functioning we noticed that the installed material was not enough
reliable mechanically by its conception (expanded polystyrene disks, fragile, porous and
subject to oafs, wear of the chains and drive crowns, pulling up of the motors sealing under
the effect of the oafs, wear of the overloaded and insufficiently greased bearings, breaking of
the shaft, buckling of the tubes due to their big length which brings about plays and
disorganisation of the Rotating Biological Disks assembly, corrosion problems, etc…).

2. Rotating Biological Disks


This material of high quality was conceived in order to answer to the requirements of quality
and reliability:
y Shaft made of chromium stainless steel without welding, with a reduced reach limited to 2
m between bearings.
y Motor well calculated, with direct coupling by
elastic muffs without chain or gable.

y Rotating Immersion Disks which keep their


shape, made with rigid polypropylene, which
are not porous :
- Ø 2,00 m : one block
- Ø 3,00 m and more : constituted by 2
segments
y Double-row spherical roller bearings with an
automatic distributor of grease.
Photo 1 Bréhémont (France, 37)

-
127
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Improvements useful to the good functioning have been carried out device of the flow’s
regulation, half-cylindrical tanks in order to avoid deposits.
By its conception and the employed materials, Rotating Biological Contactors have
resolved all problems met with on the first generation of Rotating Biological Disks.

3. Sewage treatment principles by Rotating immersion Disks


Three easy and rustic stages.

Multi-chamber sedimentation pit, Bio-disks Final clarification or


septic tank or Imhoff tank lamellar separator

Wastewater Treated water


Overflow or
Tertiary
treatment

Sludge storage Sludge extraction Sludge pump

3.1. Pre-treatments

These are carried out by a sedimentation and digesting device, (or by a compartmentalized
sedimentation tank) which handles the functions of screening, sand removal, removal of fats,
elimination of matter that can be sedimented, storage and digestion of excess sludge, and, if
needed, a buffer tank.

3.2. Biological treatment

On Rotating Biological Disks put in half-cylindrical tanks, bacterium develop themselves


naturally by forming a biological turf. When they emerge, these bacterium saturate
themselves with oxygen, and when they immerse, they absorb the dissolved pollution that
they eat.

3.3. Secondary separation

As soon as its thickness exceeds a few mm, the excess fur peels off and is carried on to the
final sedimentation tank, where it is separated from the purified water. The sludge that is
trapped in this way is periodically pumped back to the header structure to be stored and
digested. This final sedimentation operation can be carried out by a sloping-slatted
sedimentation tank. This operation is necessary for separating the treated water from the
biological fur which regularly peels off from the discs. Using the sloping-slatted sedimentation
tank saves space and avoids the need for civil engineering work.

-
128
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

4. Advantages
4.1. Operational simplicity

Because of their open structure, the bio-discs cannot get choked up, and they carry out the
purification without needing any regulation, as the excess bacteria peel off automatically and
are swept away in the water.
4.2. Adaptation to load variations

The key advantages of the bio-discs relate to the impregnated biomass, and a self-regulating
«piston" type operation. In the case of an underload, only the first few bio-discs are covered
in fur, and when the load increases, the bacterial growth spreads progressively to the other
bio-discs.

4.3. The sludge produced

This sludge is stored in the header structure for several months and undergoes an anaerobic
digestion process, accompanied by a reduction of its volume and an increase in its dryness
(up to 60 g/l) thus making it more suitable for agricultural use.
Quality of the sludge: the bacteria have a dense structure thus producing blocks which
sediment rapidly.

4.4. Rapidity, installation saving

The bio-discs are mounted in their tank in the factory,


so on-site installation only takes a few hours.

Photo 2 Grand Rivière (France, 972)


4.5. Treatment level

The degree of reduction of the organic pollution can be adjusted depending on the specific
load (SL) expressed in g DBO5/m2 of bio-disc surface.
The «e + NK1 level" can be reached at a temperature of 13°C with an SL of 10 to 12 g
DBO5/m².
The treatment for nitrogen (NK2 level), requires an SL of the order of 5 to 6 g DBO5/m2.
Physico-chemical dephosphatization can be performed by simultaneous precipitation with
the addition of iron salts in the last section of the bio-discs ( PT1 level).

5. Rotating immersion Disks are turning into your advantage

¾ Rusticity thanks to the statistic pre-treatments realised in a sedimentation and


digesting tank.
¾ Reliability of the fixed culture, a few sensitive to the hydraulic changes (non-existent
risks of leaching), good separation of sludge.
¾ Easy to function (no regulation of the sludge’ rate, or oxygen’s rate), no need re-
circulation, a staff not very skilled is sufficient.
¾ Quality and durability of the materials (chromium steel, stainless steel,
polypropylene).

-
129
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

¾ Good integration into the site (subsoil unit),


¾ Non-existence of pollution (noises, vibrations, aerosols, smells, and foams),
¾ Compact system, variable and extensive ,
¾ Simplicity, rapidity, installation saving of Rotating Immersion Disks entirely set in their
tank in a fabric, with no-need of civil engineering,
¾ Functioning saving (example: a 0,25 kW motor is enough to drive the 520 m² of
Rotating Immersion Disks, which correspond, to the necessary module to the waste
treatment for 120 people).

6. Applications areas

♦ Rural communities
♦ Hamlets – market town
♦ Camping
♦ Housing development
♦ Barracks
♦ Hotel, holiday village
♦ Mountains resort, winter sports resort
♦ Work-site
♦ Staff canteen
♦ Reinstatement, modernisation and
development of existing sites
♦ Some of the farm-produce and industrial
applications, etc…

Photo 3 Boissy (France, 91)

-
130
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

SOLUŢII ECONOMICE DE EVACUARE A APELOR UZATE, PRIN


INTERFAŢA IT ÎNTRE SISTEMUL DE CANALIZARE SUB PRESIUNE
ŞI STAŢIA DE EPURARE SBR - pentru localităţi de până la 10.000 de
locuitori -

Constantin Toma* Thomas Gruenig** Martin Frigger***

*Grup Romet, România


**Jung Pumpen, Germania
***HST, Germania

Rezumat
În practica de proiectare curentă a sistemelor de canalizare menajeră pentru localităţile mici,
reţeaua de canalizare este considerată ca parte independentă a sistemului de canalizare,
care are ca scop colectarea apelor uzate de la abonaţi si debuşeul acestora în staţia de
epurare. Debitele de apă intrată în staţie sunt aleatorii, diferind de la o oră la alta, în funcţie
de cronograma consumurilor de apă potabilă, respectiv de programul diurn de activitate al
comunităţii.
În prezent, calculul hidraulic al reţelei de canalizare şi al staţiilor de pompare are în
vedere doar asigurarea capacităţii necesare de transport spre staţia de epurare, cât şi de
autocurăţare a secţiunilor de transport.
Potrivit conceptelor actuale, staţia de epurare se dimensionează luând ca bază debitele
maxime orare pentru treapta de epurare mecanică şi debitele maxime zilnice pentru treapta
biologică. În această situaţie este interpus un bazin de omogenizare a debitelor şi
încărcărilor în amonte de staţia de epurare.
Soluţiile de automatizare aplicate în prezent pentru dirijarea şi monitorizarea proceselor
din sistemul de canalizare-epurare realizează această funcţie în corelare cu semnalele
transmise de senzorii instalaţi în sistem. Cu toate că prin proiectare se aplică o monitorizare
completă a componentelor individuale din reţeaua de canalizare, până acum încă nu s-a
urmărit îmbinarea logică a tuturor acestor componente pentru a asigura o exploatare optimă
a reţelei sau chiar a sistemului retea-staţie de epurare.
De asemenea, până în prezent nu s-a urmărit îmbinarea exploatării staţiei de epurare cu
dirijarea supraordonată a reţelei de canalizare. O singură excepţie o reprezintă sistemul de
evacuare a apelor uzate sub presiune, la care operarea staţiilor de pompare individuale
poate fi acordată prin sistem.
Experţii în concepţia şi exploatarea sistemelor tehnico-edilitare apreciază din ce în ce mai
mult avantajele unei unităţi de dirijare supraordonate comună pentru întreg sistemul de
canalizare - epurare. Avantajele acestui concept sunt evidente, întrucât staţiile de epurare
sunt dimensionate de regulă funcţie de debite şi încărcări de vârf, iar o
uniformizare/echilibrare a debitelor influente ar avea drept consecinţă o staţie de epurare mai
mică.
Soluţia pe care o propunem implică dirijarea optimă a staţiilor de pompare din sistemul de
canalizare, pe baza utilizării volumelor de retenţie şi a capacităţii de stocare a apei uzate în
reţeaua publică de canalizare.

-
131
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

În scopul asigurării unui sistem de canalizare-epurare economic, fiabil şi de calitate


superioară pentru localităţile mici (până la 10.000 locuitori), firmele Grup Romet - Buzau,
România, Jung Pumpen şi HST din Germania, prin aportul de know-how al fiecăreia, au
dezvoltat un sistem de supraordonare a sistemului de canalizare-epurare, care are la bază
implementarea unui soft specializat pentru dirijarea integrală şi automatizarea IT a
proceselor din sistemul de colectare, transport şi epurare a apelor uzate.

O combinaţie optimă între sistemul de canalizare sub presiune


Jung Pumpen şi staţia de epurare, cu sistem integrat SBR-HST

În principiu se porneşte de la ideea că un grad mărit de automatizare aplicat unui sistem


poate eficientiza procesele din acel sistem. Dacă se combină în mod inteligent două sisteme
funcţionale, fiecare în parte automatizat, conlucrarea celor două are ca rezultat o
automatizare superioară a acestora. Similar, combinaţia dintre sistemele de canalizare sub
presiune şi staţiile de epurare în general, plus tehnologia SBR în particular, poate asigura o
funcţionare optimă a sistemului de canalizare din punct de vedere al proceselor şi costurilor
de exploatare.
La sistemul de canalizare sub presiune, fiecare punct de colectare a apei uzate, fie o
locuinţă individuală, un bloc sau o unitate de producţie, este dotat cu o mică unitate de
înmagazinare-pompare, denumită în continuare statie de pompare ape uzate (SPAU). Apa
care se strânge în căminul SPAU este pompată în funcţie de timp sau de cantitate în
reţeaua de canalizare sub presiune.
Fiecare staţie de pompare SPAU este dotată standard cu o mică unitate de automatizare,
care controlează starea de operare a pompei, precum şi semnalele de pornire şi oprire a
evacuării apei reziduale.
O echipare suplimentară a staţiei de pompare SPAU cu un înregistrator de debit, cât şi
existenţa unui sistem de automatizare supraordonat la nivelul ansamblului reţelei publice de
canalizare, permit o exploatare echilibrată a acesteia şi totodată previne suprasolicitarea
celorlalte staţii de pompare din sistemul de canalizare. Astfel capacitatea de stocare
existentă în SPAU-uri poate fi exploatată în mod controlat, în final obţinându-se un grad înalt
de control şi de flexibilitate a debitului de apă uzată intrat în staţia de epurare.
Cât priveţte tehnologia de epurare adoptată în staţia de epurare, este necesar să se
menţioneze că, spre deosebire de procesul de tratare cu debit continuu, procedeul SBR
reprezintă cea mai flexibilă tehnologie utilizată în domeniul epurării biologice.
Astfel, spre deosebire de procedeul de epurare cu debit continuu, la procedeul SBR
fluxul apei uzate este întrerupt după tratarea mecanică preliminară. Apa uzată este stocată
intermediar într-un bazin de compensare şi omogenizare, până la procesarea ei în
continuare. Pompele montate în bazinul de compensare şi omogenizare pompează apa
tratată preliminar în reactoarele biologice, în mod dozat (secvenţial) şi în funcţie de starea
procesului de epurare.
La procedeul de epurare cu debit continuu apa uzată parcurge în mod continuu toate
treptele de epurare. Mărimea bazinelor şi a agregatelor tehnice este adaptată funcţie de
debitele maxime de apă uzată influentă pre-estimată. Valoarea normată de dimensionare
pentru mărimea treptelor de epurare este astfel determinată de valoarea maximă de vârf a
debitelor de canalizare.
Există însă şi tehnologii la care volumele de apă sunt înmagazinate în amonte de treapta
biologică, dimensionată pentru debitul mediu orar din ziua de maxim consum, conform STAS

-
132
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

1343/2005, şi doar componentele tehnologice din amonte de bazinul de omogenizare sunt


supradimensionate.
La SBR întreruperea fluxului continuu cu ajutorul recipientului de compensare asigură
înmagazinarea volumelor de la orele de vârf şi implicit aplatizarea debitelor influente în staţia
de epurare. În plus, la SBR epurarea biologică, adică cele două faze de degradare biologică
şi de sedimentare, se realizează succesiv într-un singur bazin, astfel încât nu sunt necesare
două unităţi de epurare (bazin cu nămol activ şi bazin de postlimpezire), ca la epurarea cu
flux continuu. La SBR fluxul de apă uzată devine controlabil prin stocarea în recipientul de
compensare.
Momentul în care este alimentat procesul biologic cu apă uzată sau în care apa epurată
părăseşte treapta de epurare biologică pentru a fi evacuată la emisar, este definit de
sistemul IT de ghidaj al procesului.
La epurarea cu flux continuu, apa uzată curge neîntrerupt prin treptele de epurare
biologică (bazin cu nămol activat şi bazin de postlimpezire), valoarea momentană a debitelor
ce tranzitează componentele tehnologice fiind determinată de valoarea debitelor furnizate de
reţeaua de canalizare, aplatizate sau nu, în cadrul staţiei. De aceea, pentru ca indicatorii de
calitate ai apei epurate să se încadreze în limitele admise, este necesar ca volumul bazinelor
să fie dimensionat acoperitor, funcţie de valoarea maximă a debitelor orare influente.
La procedeul SBR, volumul bazinelor poate avea dimensiuni mai mici, întrucât bazinul de
compensare şi omogenizare echilibrează parţial debitele de intrare. La acest procedeu de
epurare este posibilă o corectare a procesului de epurare în faza postproiectare, ceea ce la
epurarea cu flux continuu nu este posibil.
Astfel flexibilitatea sistemului de epurare SBR, prin controlul şi dirijarea cu tehnică de
automatizare a ansamblului canalizare sub presiune - staţie de epurare, reprezinta o
combinaţie a optimizării celor două sisteme, care în final conduce la o creştere semnificativă
a eficienţei întregului sistem.
În consecinţă, din combinarea automatizării celor două sisteme se poate obţine o
eficienţă mai mare decât cea obţinută prin automatizarea fiecărui sistem în mod separat,
rezultatul fiind reprezentat simbolic de egalitatea 1+1=3.
Acest lucru impune însă ca procedeele de control ale celor două sisteme IT să fie
compatibile şi unitare.
În cele două sisteme, respectiv în sistemul de canalizare sub presiune pus la punct de
firma JUNG PUMPEN, cât şi în sistemul integrat pus la punct de firma HST-SBR pentru
staţia de epurare, se foloseşte sistemul de ghidaj al procesului HydroDat® V8, aparţinând
HST. Acesta reprezintă premisa optimă pentru realizarea unei interfeţe unitare IT pentru
întreg sistemul alcătuit din reţeaua de canalizare sub presiune şi staţia de epurare - sistem
integrat HST-SBR.
În continuare vom prezenta mai detaliat sistemul de canalizare sub presiune conceput de
JUNG PUMPEN şi staţia de epurare sistem integrat HST-SBR, precum şi funcţiile,
componentele şi avantajele unei interfeţe comune integrale, realizată cu HydroDat® V8.

-
133
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Sisteme de canalizare sub presiune, o alternativă net superioară

Principiul si avantajele sistemului de canalizare sub presiune


Sistemul de canalizare sub presiune se aplică în Germania începând de la sfârşitul anilor 60.
Această modalitate de evacuare a apei uzate menajere este definită conform normei DWA A
116-2 (fişă de lucru a Uniunii de Tehnică pentru Ape Reziduale) ca o tehnologie de
canalizare specială, utilizabilă în mod special în zonele de locuit şi de recreere sub sau extra
urbane, caracterizate prin condiţii topografice defavorabile ale terenului (teren plan sau
deluros), cu niveluri ridicate ale pânzei freatice sau cu structuri dificile ale terenului de
fundare. Canalizarea sub presiune reprezintă un sistem de canalizare separativ, în sensul că
apa reziduală este evacuată separat de apa provenită din precipitaţii.
Canalizarea apelor reziduale menajere sau comunale se efectuează gravitaţional, prin
tronsoane scurte de canalizare până la o staţie de pompare compactă ce deserveşte
clădirea abonatului, sau un grup de abonaţi din mai multe imobile alăturate. De la staţia de
pompare denumită generic SPAU, apele uzate se transportă prin conducte sub presiune, de
mai mulţi kilometri lungime. Constructiv, staţia de pompare SPAU este realizată dintr-un
cămin executat din polietilenă de înaltă densitate, dotat cu o pompă fiabilă pentru apă
reziduală. Apa uzată este deversată la capătul din aval, într-un canal public cu nivel liber sau
într-o altă conductă sub presiune. Conductele sub presiune pot fi instalate sub formă de
reţea ramificată sau de reţea inelară, cea de-a doua soluţie realizând o siguranţă mărită în
exploatare. Ca echipamente de pompare se pot utiliza pompe moderne cu tocător, precum şi
pompe MultiCut.
Pentru conductele de transport se recomandă conducte sub presiune cu diametrul
calculat pentru funcţionare sub presiune, deci cu diametre nominale mult mai reduse decât în
cazul canalizărilor cu nivel liber. La acestea din urmă, diametrul minim este adoptat în primul
rând din raţiuni de siguranţă în exploatare şi apoi din considerente hidraulice, iar conform
STAS 3051-91 pentru canalizări în sistem separativ, este de minim 250 mm. Schimbarea
ipotezelor de funcţionare a canalizării conduce la un volum de muncă pentru instalare mai
mic, şi în final la un efort de investiţie mult diminuat.
În exploatare, pentru evitarea înfundării conductelor cu diametru mic se instalează o
staţie de aer comprimat pentru spălarea conductelor la capătul amonte al conductei de
transport sub presiune,.

-
134
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Volumul mic al conductelor de transport, cât mai ales regimul de viteze mărit, impus
pentru vehicularea sub presiune a apelor uzate, conduc la diminuarea timpului de menţinere
a apei reziduale în canalizare. În acest fel se preîntâmpină producerea unor fenomene de
fermentaţie pe traseul reţelei. În sistemele clasice de canalizare gravitaţională, stagnarea
apei pe traseul reţelei conduce la apariţia în apa uzată a fazei de fermentaţie anaerobă
acidă, care produce mirosuri dezagreabile şi face ca apa să devină corozivă pentru betoane,
mai ales la contactul cu atmosfera, respectiv în zona gurii de deversare.
Un alt avantaj al transportului sub presiune a apelor uzate constă în evitarea depunerilor.

Succesul inspiră încredere


De peste 25 de ani firma JUNG PUMPEN acţionează cu succes în domeniul sistemelor de
canalizare sub presiune, având amenajate mai bine de 100.000 de instalaţii în spaţiul
european. JUNG PUMPEN s-a detaşat net ca lider de piaţă în sectorul canalizării sub
presiune.

Costurile sunt decisive


Sistemul de canalizare sub presiune practicat de firma JUNG PUMPEN constituie, mai ales
pentru localităţile medii şi mijlocii, o alternativa economică faţă de sistemul de canalizare
convenţional gravitaţional. Acest sistem se recomandă ca fiind simplu, rapid, independent de
configuraţia terenului şi ca atare ieftin faţă de soluţia clasică gravitaţională. Eficienţa
economică, siguranţa în exploatare şi compatibilitatea cu mediul înconjurător constituie
criterii decisive, care au determinat deja numeroase administraţii comunale să aplice
sistemul sub presiune.
Însă nu doar costurile reduse ale investiţiei pentru canalizarea sub presiune se dovedesc
a fi prioritare în adoptarea acestui sistem. Construcţiile dispersate („sprawl urban”),
parcursurile lungi de conducte pentru apă reziduală, topografiile sau configuraţiile de teren
defavorabile pledează şi ele pentru utilizarea canalizării sub presiune. La rândul lor,
cheltuielile de exploatare sunt şi ele inferioare, în funcţie de condiţiile aplicaţiei. Acest lucru
este demonstrat printr-o analiză comparată a sistemelor de canalizare, efectuată de Comisia
de Lucru pentru Apă a Landurilor (LAWA), în condiţiile aplicării „liniilor directoare pentru
efectuarea calculelor dinamice de comparare a costurilor“, care evidenţiază o structură clară
a costurilor. Această analiză ia în considerare costurile de investiţie, costurile de exploatare
şi durata de viaţă a lucrării, premisă pentru o comparare obiectivă a variantelor fiind operarea
la aceiaşi parametri de proiectare.

Calitatea componentelor – decisiva pentru o investiţie rentabilă şi


de lungă durată
Staţia de pompare (SPAU)

Calitate verificată: indiferent dacă este vorba de varianta practicabilă pentru zone pietonale
(PKS) sau cea pentru zone carosabile, pentru automobile ori camioane (PKSD), toate staţiile
de pompare prefabricate sunt practic cămine executate de firma JUNG PUMPEN, pe baza
unei tehnologii omologate de către Institutul German de Tehnică a Construcţiilor (Deutsches
Institut für Bautechnik, DIBt).
Căminele din material plastic produse de JUNG PUMPEN în uzinele proprii sunt fabricate
din polietilenă reciclabilă rezistentă la coroziune. Combinaţia dintre suprafaţa netedă şi forma
optimizată a bazei căminului asigură reducerea depunerilor din interiorul acestuia. Căminele

-
135
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

din material plastic sunt asigurate împotriva presiunii, fiind etanşe la apa freatică. Ele sunt
amplasate în sol, fără lucrări suplimentare de betonare. Datorită dimensiunilor constructive
compacte şi a greutăţii reduse, instalarea se realizeaza rapid, necesitând un volum de
excavaţie minim. Căminele sunt livrate ca produse finite, prevăzute cu toate armăturile
necesare.
Montajul, cât şi întreţinerea extrem de uşoară a SPAU, sunt asigurate de sistemul de
conducte şi instalatii electrice montate de furnizor care asigura efectuarea interventiilor
pentru cuplarea pompei din exterior.
Dotarea căminului este completată cu un clapet de reţinere (clapet de sens unic), un
dispozitiv de blocare şi un racord pentru instalaţia de spălare. Căminul dispune de asemenea
de o deviaţie de presiune, începând cu DN 40.

Pompa cu tocător MultiCut

Pompele submersibile cu tocător reglabil, amplasat la exteriorul corpului pompei, destinat


mărunţirii materialelor grosiere din apa reziduală menajeră, prezintă cel mai înalt grad de
siguranţă. Sistemul de tocare permite utilizarea de conducte sub presiune dimensionate
redus, începând cu DN 32. Datorită celor peste 60.000 de tocături pe minut sunt dezafectate
inclusiv impurităţile cu conţinut fibros.
Ţevile de spălare, care în anumite cazuri speciale pot fi instalate la pompă, asigură un
excelent efect de curăţare, generarea de impurităţi în interiorul căminului devenind astfel
improbabilă.

Spălarea pentru evitarea mirosurilor şi a coroziunii

Datorită extinderii sistemelor de canalizare, în ultimii ani s-au extins din ce în ce mai mult si
reţelele de canale, ceea ce a condus la durate tot mai mari de menţinere a apei reziduale în
conducte. Se constată, totodată, o reducere severă a cantităţii de apă reziduală deversată, în
raport cu cantitatea de impurităţi considerată constantă, şi proporţională cu numărul de
locuitori racordaţi. Apa reziduală, care devine din ce în ce mai încărcată, se alterează şi
produce fenomene auxiliare neplăcute, precum generarea de mirosuri urâte şi corodarea
betonului, în special în zonele de deversare. În plus, perioadele mari de staţionare a apei
reziduale pot produce colmatarea conductelor sub presiune.
Pe baza experienţei acumulate, firma JUNG PUMPEN recomandă utilizarea unor
instalaţii de spălare a ţevilor sub presiune. La intervale de timp calculate, în conductele de
canalizare se refulează aer comprimat furnizat de un compresor, asigurându-se astfel
desfundarea conductei de canalizare. Se realizează astfel golirea parţială a conductei sub
presiune. Injectarea regulată de aer proaspăt cu oxigen şi evacuarea rapidă a apei reziduale
preîntâmpină procesele anaerobe şi, în consecinţă, generarea fenomenelor anaerobe de
alterare a apei. În acest fel pot fi evitate cheltuielile deloc neglijabile aferente combaterii
mirosurilor neplăcute şi coroziunii.

Sistemul de comandă

Se pot realiza diverse concepte de comandă: de la comanda cu electrocontacte la comanda


cu microprocesoare şi de aici până la telecomunicaţie şi acţionare de la distanţă, dintr-un
punct central de comandă.
Operarea pompelor funcţie de nivel este asigurată prin intermediul a două contactoare de
nivel ce lucrează independent unul faţă de celălalt, garantând o siguranţă maximă în
exploatare.

-
136
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Comanda prin intermediul microprocesoarelor permite operarea pe baza unor funcţii


cuprinzătoare, pornind de la registrul de exploatare stabilit funcţie de evenimentele
înregistrate anterior şi continuând cu ajustările de operare prestablite in punctele de
comutare, până la unitatea de transfer de date.
Sistemul nostru de Software HighControl permite gestionarea a 999 de staţii de pompare,
transmiterea de evenimente liber programabile prin SMS, evaluarea grafică a celor mai
diverşi parametri şi multe altele.
Iar pentru supravegherea, controlul şi operarea eficientă a întregului sistem de canalizare
şi a staţiei de epurare, pachetul complet de software descris mai jos al firmei HST- Germania
asigură cele mai înalte standarde de calitate.
Un pachet complet alcătuit din sistemul de canalizare sub presiune şi staţia de epurare
SBR, dirijat de sistemul de comandă integrat, care pune în concordanţă aceste două
sisteme, este în avantajul operatorilor şi al investitorului.

Staţiile de epurare cu sistem integrat SBR-HST sunt flexibile, modulare şi


economice

Pentru a face faţă cerinţelor internaţionale de calitate şi preţ, HST oferă o staţie de epurare
cu sistem integrat SBR, special dezvoltată pentru aceste cerinţe. Se respectă normele în
vigoare pentru apele epurate, se garantează o durată lungă de viaţă a echipamentelor şi
instalaţiilor, se garantează costuri cât mai reduse de operare şi energie, precum şi o
modularitate corespunzătoare care permite extinderea ulterioară uşoară. Sistemul de dirijare
a procesului, automatizarea, monitorizarea şi telemetria (HydroDat® V8 şi TeleMatic)
garantează o flexibilitate ridicată a procesului. Centrul de comandă al sistemului integrat
HST-SBR pentru staţia de epurare SBR, asigură tehnologia întregului sistem de epurare,
respectiv tehnologia de aerare, tehnologia de decantare a apei epurate şi automatizarea,
inclusiv interconexiunea acestui soft cu HydroDat® V8. Testarea şi luarea în exploatare a
sistemului de automatizare sunt de asemenea incluse în setul SBR-HST. Alte lucrări aferente
construcţiei întregii staţii de epurare sunt realizate de partenerii noştri locali, ceea ce asigură
o prestaţie conformă cu cerinţele locale, un serviciu local de întreţinere de înalta clasă şi
locuri de muncă de ambele părţi.
Staţie de epurare cu sistem integrat HST- SBR

-
137
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Caracteristicile principale ale tehnologiei HST- SBR:

● Componente centrale ale SBR, dezvoltate special, de ex. decantorul pt. apa epurată şi
tehnica de dirijare a procesului;
● Optimizare a controlului procesului, prin tehnica de proces HST care înlesneşte reducerea
volumelor de proces şi a dimensiunii utilajelor;
● Înregistrare permanentă şi protocolare a procesului de operare;
● Recunoaşterea stadiului de proces şi adaptarea dozării cu oxigen la stadiul procesului, cu
evitarea consumului inutil de energie;
● Înregistrarea zonei de separare a apei epurate şi a nămolului, asigurând astfel o durată
redusă a decantării apei epurate şi utilizarea timpului de retenţie câştigat pentru o mai bună
performanţă a epurării.

Avantajele obţinute sunt:

● Calitate superioară a produsului prin standardizarea producţiei proprii şi menţinerea


standardului de calitate al firmei;
● Costuri reduse de investiţie şi de operare;
● Eliminarea consumului de substanţe chimice pentru epurarea apelor uzate menajere
obişnuite;
● Consum mic de energie, cu operare simplă si costuri salariale reduse;
● Stabilitate excelentă a procesului, datorită automatizării complete, cu sistem de dirijare a
procesului, protocolare, monitorizare şi alarmare de la distanţă;
● Siguranţă în exploatare la nivel ridicat, lucrări realizate cu materiale rezistente şi cu durata
mare de viaţă, cât şi cu garanţii din partea producătorilor;
● Dimensionarea de proces conform normelor germane DWA (A131 si M210)
● Flexibilitate mare în operare şi modularizarea sistemului, cu opţiuni pentru tratări speciale
(igienizare cu UV sau epurare biologică cu membrane);
● Tehnologie IT de ultimă oră.

Sistem integral de comandă şi dirijare pentru canalizare sub presiune şi staţie


de epurare SBR cu sistem integrat

Avantajele celor două sisteme prezentate se amplifică prin îmbinarea lor cu sistemul de
dirijare integral. Astfel rezultă avantaje suplimentare, prin utilizarea funcţiilor specializate ale
sistemului integral de dirijare:
● Monitorizarea capacităţii pompelor,
● Prognozarea capacităţii,
● Determinarea şi afişarea caracteristicilor zilnice, săptămânale şi anuale,
● Monitorizarea consumului de energie,
● Monitorizarea timpului de inactivitate,

-
138
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

● Determinarea stării agregatelor,


● Controlul şi dirijarea volumelor,
● Determinarea prognozelor de retenţie,
● Adaptarea la operarea pe timp de iarnă/vară, funcţionare continuă, secvenţială şi în
intervale.

Este posibil ca prin sistemul de dirijare să se adapteze în mod optim ansamblul format din
reţeaua de canalizare şi staţia de epurare, la regimul de variaţie orară a debitelor de
canalizare.
Considerarea funcţionării celor două sisteme total independente unul faţă de celălalt, are
drept consecinţă dimensionarea staţiei de epurare la debitele de vârf, în timp ce în canalizare
conductele erau dimensionate ori prea mari ori prea mici, ceea ce a dus fie la o
suprasolicitare a staţiei de epurare, fie la o subsolicitare. Asemenea dezavantaje sunt
remarcate acolo unde s-au produs modificări în structura populaţiei şi deci şi a cantităţilor de
ape uzate, faţă de cele calculate şi proiectate în baza prognozelor anterioare.
Sistemul integral de dirijare înlesneşte adaptarea în timp a întregului sistem de
canalizare-epurare la transformările demografice, cauzate de migraţia populaţiei sau
reducerea naturală a numărului de locuitori.
De asemenea acest sistem înlesneste coordonarea optimă a fluxurilor de ape uzate în
sistem. Astfel, dacă volumul de stocare din reţeaua de canalizare este epuizat la un anumit
moment dat, sistemul verifică ce debit poate fi tratat în staţia de epurare (operaţiune PUSH),
şi în functie de acesta, reglează regimul de funcţionare. Sistemul mai poate asigura
aprovizionarea staţiei de epurare cu debite de ape uzate în perioadele de reducere naturală
a debitelor canalizate, de exemplu pe perioada nopţii (operaţiune PULL).
Înregistrarea on-line şi interpretarea permanentă a procesului pe baza datelor stocate,
care evidenţiază anumite regimuri de funcţionare istorice, garantează o evoluţie normală a
sistemului.
Asfel se realizează o bază de date sigură, pentru luarea deciziilor şi a realizării
prognozelor pe termen lung.
Înregistrarea detaliată a tuturor cantităţilor de ape uzate de la fiecare gospodărie şi/sau
producător de ape uzate permite decontarea exactă a taxelor pentru apă uzată, precum şi o
evaluare exactă în cazul introducerii eronate a unor volume de apă în reţea sau a unor cazuri
de daune.
Unităţile descentralizate de automatizare şi comunicaţie instalate la staţia de pompare
SPAU asigură înregistrarea variaţiei nivelurilor de apă din bazinul staţiei, a consumului de
energie, a presiunii manometrice, şi sesizeaza toate datele, în special perturbaţiile din
sistemul de canalizare. Toate aceste date din sistemele parţiale sunt înregistrate de sistemul
integral de dirijare, care evaluează şi prelucrează datele pentru dirijarea supraordonată a
procesului. Un flux perfect de date este garantat prin interfeţe de comunicare, pentru
realizarea unei comunicări LAN conform normei europene IEC.
Posibilitatea de a influenţa fluxul apelor uzate şi încărcarea lor într-un sistem total, format
din reţeaua de canalizare şi staţia de epurare, determină şi dimensionarea staţiei de epurare.
Un exemplu: O staţie de epurare cu sistem integrat HST-SBR pentru o cantitate de
aducţiune de 1000 mc/zi (cca. 6700 LE) va fi dimensionată după normele internaţionale
convenţionale (fără sistemul integral de dirijare a sistemului) ca şi când toată cantitatea de
apă uzată ar sosi la staţia de epurare în timp de 10 ore, deci staţia va fi dimensionată pentru
a putea prelua debitele şi încărcările maxime orare.

-
139
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Rezultă astfel un debit de dimensionare Qmax= 100mc/h.


Dacă există posibilitatea de distribuire a cantităţilor care sosesc la staţia de epurare pe
16 sau 24 de ore, atunci aceasta are un efect enorm de mare in dimensionarea staţiei de
epurare şi în reducerea costurilor de exploatare.

Distribuire Qmax pe 10 ore 16 ore 24 ore


Qmax 100 m³/h 63 m³/h 42 m³/h
Volum recipient 226 m³ 141 m³ 94 m³
compensator
Volum SBR 1402 m³ 1297 m³ 1238 m³
Necesar de oxigen 125 Nm³/h 115 Nm³/h 110 Nm³/h
Performanţă suflante 30 kW 25 kW 22 kW
Performanţă pompe 3 kW 2 kW 1,5 kW

După cum se poate vedea în tabelul de mai sus, conducerea unitară a sistemului asigură
reducerea volumului bazinului de compensare şi omogenizare cu peste 50%, iar pentru
bazinul SBR volumul poate fi redus cu 10%. Necesarul de oxigen scade, capacitatea
suflantelor poate fi redusă, în final realizându-se economii importante de investiţie şi energie.
Cu cât mai mare este cantitatea încărcărilor intrate în staţia de epurare, cu atât mai mari
sunt posibilităţile de reducere a costurilor.

Concluzii
Sistemul integral de dirijare prezintă următoarele avantaje:
● Asigură un regim de operare adaptabil funcţie de debite şi încărcări;
• Utilizează eficient volumele de stocare şi retenţie din staţiile de pompare
● Asigură pre-tratarea apelor uzate în staţiile de pompare
● Asigură conducerea unitară, atât a procesului de operare a reţelei de canalizare, cât
şi a staţiei de epurare
● Asigură echilibrul între fazele cu debite şi încărcări de vârf şi cele cu sarcini reduse
● Asigură costuri totale reduse de investiţie şi exploatare, în comparaţie cu sistemul
clasic;
● Utilizează eficient sistemul de canalizare-epurare în ansamblu (echilibrarea fluxurilor
de volum şi încărcări)
● Asigură o siguranţă ridicată în exploatare prin know-how SCADA (control de
supervizare şi achiziţie de date)
● Cu costuri minime asigură supravegherea completă a sistemului de canalizare-
epurare;
● Reduce valorile de calcul pentru volumele staţiilor de epurare şi dimensiunea
utilajelor tehnologice, prin eliminarea din calcul a variaţiilor mari de debite şi încărcări
chimice

-
140
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

MODELAREA REŢELEI DE CANALIZARE UNIFICATE A


MUNICIPIULUI TÂRGU MUREŞ PE BAZA DATELOR DE MĂSURARE
REALE

Zoltán Natchev*

RobEx Automatizări S.R.L., 410605, Oradea, Şos. Borşului, Nr. 40, E-mail: natchev@robexrom.ro

Cuvinte cheie: canalizare; date de măsurare reale; modelare reţea de canalizare

Istoric
Târgu Mureş dispune de o reţea de canalizare de 236 km. O mare parte a acesteia constituie
un sistem unificat, adică apa reziduală şi cea pluvială sunt colectate într-un canal comun.
Reţeaua de bază a fost construită în 1910. În vederea micşorării solicitării canalelor în caz de
precipitaţii abundente s-au construit deversoare în diferite puncte ale reţelei, astfel o parte
din apa reziduală amestecată cu cantităţi mari de apă pluvială este dirijată către canalele
deversoare.
Deversoarele au fost proiectate astfel încât numai apele diluate, cu un conţinut scăzut de
impurităţi, să ajungă în canalele deversoare, iar din acestea în emisar (direct, sau prin
pârâurile adiacente indirect, în râul Mureş).

Descriere
Scopul proiectului este modelarea reţelei de canalizare. Însă pentru atingerea acestuia este
necesară calibrarea modelului obţinut pe baza măsurărilor reale. Având la bază modelul
calibrat, se poate stabili, care deversoare trebuie reconstruite astfel încât să corespundă
normelor UE în privinţa raportului apă pluvială/apă reziduală, considerând de asemenea
extinderea ulterioară a reţelei.
Sarcina firmei Robex a fost realizarea măsurătorilor necesare calibrării şi asigurarea
rezultatelor. Cerinţele impuse măsurătorilor: în cazul nivelului în domeniul 50 mm...2 m
precizie de +5 mm şi rezoluţie de 2 mm; în cazul vitezei de curgere în domeniul 0,2...3 m/s
precizie de + 0,05 m/s şi rezoluţie de 0,01 m/s; execuţie antiex.
În cadrul campaniei de măsurare s-a utilizat debitmetrul ultrasonic PCM Pro, cu
funcţionare pe baza principiului corelării încrucişate, producător Nivus GmbH. Acest aparat
satisface în totalitate cerinţele de mai sus.

-
141
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Având în vedere compexitatea reţelei, s-au stabilit 42 puncte de măsurare, majoritatea


fiind amplasate în jurul deversorilor. În cazul în care în amonte de un deversor s-au întrunit
mai mulţi colectori, fiecare ramură de influent a fost măsurată separat. Efluenţii au fost
măsuraţi de asemenea.

În două locuri au existat şi staţii de distribuţie, în cazul acestora s-au măsurat evident
ambele ramuri. Deşi există posibilitatea măsurării cantităţilor deversate, aceasta nu mai
avea rost, deoarece ea se poate calcula cunoscând cantităţile totale de influent şi efluent la
deversori. Un punct de măsurare a fost instalat în canalul bazinului de avarie.
Deoarece, începând cu primul deceniu al secolului trecut şi până astăzi, reţeaua de
canalizare este în permanentă construcţie şi dezvoltare, fazele şi perioadele de construcţie
putând fi clar distincte, am putut întâlni diverse forme ale secţiunii canalelor (circulare,
ovoide, semicirculare, etc.). Materialul canalelor este betonul.

-
142
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

În mod interesant canalele şi căminele construite cu aproape 100 de ani în urmă sunt
într-o stare mai bună, decât cele care au o vârstă de numai 30-40 de ani. Acest fapt
dovedeşte însă regresul construcţiilor...
Montarea şi instalarea senzorului se realizează diferit în funcţie de forma secţiunii
canalelor. Montajul este mai dificil în cazurile în care există depuneri de 10-20 cm, de diferite
structuri (afânată sau compactă), întâlnite în zonele cu un unghi de înclinaţie mai mic. Cel
mai simplu a fost montajul în secţiunile circulare, unde condiţiile hidraulice nu au permis
formarea depunerilor. În aceste puncte de măsurare am utilizat dispozitivul tip colier (utilizabil
la diametre de la 20 cm chiar şi până la 1 m), reducând semnificativ timpul montării. Această
soluţie s-a dovedit a fi aplicabilă şi la secţiuni ovoide de dimensiuni mai mici (30/45, 40/60).

În celelalte locuri senzorii au fost montaţi pe o tablă specială care la rândul ei a fost fixată
pe fundul şi pe peretele canalului sau în alte cazuri pe cei doi pereţi ai canalului, cu ajutorul
şuruburilor. Dacă am întâmpinat depuneri solide, tabla a fost fixată de aceasta. În cazul
depunerilor moi s-a aplicat scoaterea senzorului peste nivelul depunerilor cu ajutorul unui
suport, sau senzorul a fost montat în lateral, pe peretele canalului. În aparat se pot introduce
dimensiunile stratului de depuneri respectiv înălţimea suportului sau mărimea deplasării
senzorului, astfel rezultatul este în continuare debitul exact, nefiind necesare alte calcule de
corecţie.

-
143
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Nivelul mediu al apei în timpul instalării în majoritatea cazurilor a fost de 5-35 cm. În cazul
colectoarelor principale (în aval de deversori) nivelul a fost şi mai mare, chiar şi în perioade
lipsite de precipitaţii, astfel pe timpul lucrărilor de instalare a fost necesară redirijarea apei în
staţiile de distribuţie pe cealaltă ramură de canal.
Datele măsurate au fost extrase săptămânal din mediul de stocare al aparatului (card
CompactFlash). Aceste date au fost predate proiectanţilor în format Microsoft Excel (.xls).
Datele săptămânale (nivel, viteză de curgere, debit) extrase din fiecare aparat au fost
reprezentate şi grafic. Pe graficele trasate se pot identifica ciclurile zilnice ale perioadelor
lipsite de precipitaţii, respectiv influenţa evenimentelor de precipitaţii.

-
144
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Pentru a putea prevede efectele acestora, este necesară cunoaşterea cantităţii şi


intensităţii exacte ale precipitaţiilor. În acest scop s-au instalat 28 buc. pluviometre pe
teritoriul oraşului şi bazinul hidrografic adiacent pe acoperişurile unor clădiri, în grădini, pe
dealuri. Extragerea datelor din aparate şi prelucrarea lor s-a efectuat de asemenea
săptămânal.

După cum se observă în figurile anexate, numai analiza concomitentă a precipitaţiilor şi a


debitelor ne furnizează rezultate corespunzătoare în procesul de modelare a reţelei de
canalizare. Intensitatea şi durata precipitaţiei sunt de asemenea factori importanţi. Ploile
domoale, de durată nu constituie o problemă pentru o reţea bine proiectată şi construită, însă
ploile torenţiale de 15-20 de minute suprasolicită canalele chiar şi în cazul unei realizări bine
gândite. Chiar şi reţelele care au fost mult supradimensionate devin insuficiente în astfel de
cazuri, având în vedere schimbările faţă de situaţia din timpul proiectării: extinderea
suprafeţei oraşului şi a ariilor asfaltate în detrimentul spaţiilor verzi.
De aceea se impune definirea evenimentului de precipitaţie „competent”, ceea ce
înseamnă precipitaţia de durata, de intensitatea şi de distribuţia corespunzătoare, necesare
proiectării. În cadrul campaniei de măsurare sunt necesare minim trei astfel de evenimente
„competente” în vederea garantării rezultatelor corespunzătoare.

Concluzii
În concluzie se poate constata că modelarea reţelei este un proces complicat, în care este
nevoie de colaborarea experţilor furnizorului de servicii de canalizare, ale proiectantului şi ale
firmei care efectuează măsurătorile. Numai prin această colaborare se poate asigura
„invizibilitatea” canalizării apelor reziduale şi pluviale.

-
145
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

REABILITARE STATIA DE EPURARE POARTA ALBA


INDEPENDENTA ENERGETIC

Aurel Presura *

ing. Director Tehnic SC RAJA SA

Summary
With regard to the operation of the modern wastewater treatment plants, the electricity costs
represent an important component of the WWTP’s operational costs, estimated at ~ 30-35%.
Considering the program for extension of the wastewater treatment plants in the county in
the following years, foreseen by the Sectorial Operational Programme for Environment (SOP
ENV), which comprises over 50 small and medium WWTPs, SC RAJA SA Constanta
initiated a project for modernization of Poarta Alba Waste Treatment and Energy Recovery
Facility.
The new wastewater treatment plant will assure the treatment of wastewaters for a
population of ~ 25,000 inhabitants, including Poarta Alba, Murfatlar and Valu lui Traian
localities.
The modernization of the energetically independent wastewater treatment plant is based
on an American concept which propose the use of the locally available biomass sources, as
well as other renewable energy systems as wind turbines.
The article comprises a description of Poarta Alba project which assures the energetic
independence of the Wastewater treatment plant, a solution that could be extended also to
other wastewater treatment plants which have the capacity to assure renewable additional
sources of energy.
SC RAJA SA este al doilea mare operator in domeniul alimentarii cu apa a populatiei din
Romania, dupa Bucuresti si are ca actionari Consiliul Judetean Constanta si un numar de 33
de Consilii Locale. Deserveste o populatie de peste 577.000 de locuitori din 10 orase si 44
de localitati din Judetul Constanta, care in sezonul estival ajunge la 2.000.000 datorita
turismului
RAJA detine si opereaza in prezent un numar de noua statii de epurare, din care doua
sunt modernizate prin programe europene, doua sunt in curs de modernizare si se
intentioneaza sa se modernizeze si celelalte cinci statii.

-
146
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

In Fig. 1 sunt prezentate statiile de epurare din Sistemul Litoral.

Prin Programul Operational Sectorial de Mediu (POS Mediu) sunt propuse a se construi
opt noi statii de epurare pana in anul 2013, iar pana in anul 2018, RAJA intentioneaza sa
modernizeze si sa construiasca 54 de statii de epurare pentru a se conforma la
angajamentele asumate de Guvernul Romaniei fata de Uniunea Europeana. In total este
estimata o investitie de peste 230 milioane € in sectorul de apa uzata pana in anul 2015, in
scopul de a se asigura colectarea si epurarea apei uzate pentru comunitatile de peste
10.000 locuitori.
O prioritate importanta pentru RAJA o reprezinta costurile de exploatare ale acestor statii
de epurare, in mod deosebit costurile energetice. Pornind de la acest deziderat, SC RAJA
SA si-a propus sa modernizeze Statia de epurare Poarta Alba, care sa devina independenta
din punct de vedere energetic.

-
147
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Acest concept consta in:


- generarea de energie alternativa din epurarea apelor uzate;
- utilizarea surselor de biomasa disponibile pentru producerea energiei,
existente la nivel local;
- energie eoliana.
Statia de epurare Poarta Alba existenta a fost proiectata sa trateze 11.000m³/zi de apa
uzata si este amplasata pe aproximativ 1,4 ha. Aceasta statie a fost construita in anul 1970
si extinsa la capacitatea actuala intre anii 1982-1995. Metantancurile si unitatile de biogaz au
fost adaugate in anul 1997. Statia deserveste in prezent localitatile Poarta Alba (populatie ~
4.700 locuitori) si Murfatlar (populatie ~ 10.800 locuitori) si este amplasata in vecinatatea
Canalului Dunare-Marea Neagra.
Consumul de energie electrica de la SE Poarta Alba este prezentat in tabelul 1:

Tabelul 1
Luna Anul
2006 2007
Ianuarie 23527 22186
Februarie 23626 20391
Martie 24542 20677
Aprilie 23807 18663
Mai 21732 17408
Iunie 19383 16997
Iulie 18420 17288
August 23931 19671
Septembrie 20594 20654
Octombrie 21230 20488
Noiembrie 20893 20510
Decembrie 24437 21200
Total 266122 194383

Din acest tabel se constata ca media de consum lunar este de 22.000 kwh, iar cea
anuala este de 250Mwh.
Noua propunere de proiect este pentru o statie de epurare care sa deserveasca o
populatie de aproximativ 25.000 de locuitori, incluzand Poarta Alba, Basarabi si Valu lui
Traian.
Realizarea acestui concept impune aplicarea urmatoarei strategii in proiectarea statiei de
epurare:
- Caracterizarea completa a debitului de apa uzata influent, curent si viitor, si a
incarcarilor de la Statia de epurare. In urma procesului de epurare a apelor uzate,
cantitatea de namol preconizata este de aproximativ 3800 t/an.
- Identificarea tuturor surselor de biomasa din zona. Podgoria Murfatlar produce
anual aproximativ 6000 tone de reziduuri organice, ferma de animale Poarta Alba produce
70 tone balegar pe luna, ferma Valu lui Traian 60 tone de balegar pe luna, iar inchisoarea
Poarta Alba 1,5 tone de grasimi pe luna, alte reziduuri disponibile fiind cele agricole: rapita si
porumbul.
- Sursele de energie suplimentara valorificand potentialul eolian din zona. Conform
studiului facut de Agentia Romana pentru Conservarea Energiei privind potentialul eolian
reiese ca Dobrogea, in special zona Murfatlar-Poarta Alba, reprezinta regiunea cea mai

-
148
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

favorabila instalarii turbinelor eoliene, cu o viteza medie anuala a vantului cuprinsa intre 5.0
si 11,5 m/s. (Fig.1).

Fig.1

Noul concept privind abordarea tehnica a SE Poarta Alba este indicat in Fig. 2:

Fig.2
Nota: Descarcarea se face in Canalul Dunare-Marea Neagra.

Etapele de producere a energiei in urma procesului de epurare se prezinta astfel:


1. debitul de apa uzata cu incarcarea specifica intra in statia de epurare
2. are loc procesul de prelucrare a apei uzate in urma caruia rezulta namolul
3. se adauga sursele suplimentare de biomasa
4. namolul si biomasa colectata sunt transformate in gaz
5. gazul este transformat in energie.
Avand in vedere aporturile de biomasa previzionate, tehnologiile folosite in SUA vor fi
evaluate raportat la ultimii doi pasi pentru a determina care este cea mai potrivita.

-
149
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Tehnologiile care vor fi avute in vedere pentru Pasul 4 includ gazificarea si fermentarea
anaeroba. Tehnologiile avute in vedere pentru Pasul 5 includ motoarele cu pistoane,
celulele de combustibil, microturbinele si turbinele cu abur.
Completarea necesarului de energie pentru functionarea in parametrii a statiei de epurare
se face prin aport de energie eoliana (Pasul 6). In proiect s-a prevazut amplasarea a uneia
sau a doua turbine eoliene in incinta SE Poarta Alba.
Capacitatea totala a statiei de producere a energiei va fi cuantificata si evaluata raportat
la necesul energetic al statiei (Pasul 7). Reziduurile de biosolide vor fi evaluate in ceea ce
priveste pretabilitatea acestora pentru reutilizare locala (Pasul 8). Va fi evaluata necesitatea
unei tratari suplimentare, ca de exemplu compostarea sau pasteurizarea.

Costurile estimate pentru executia SE Poarta Alba sunt prezentate in tabelul 2:


Tabelul 2
Costurile de capital Costurile estimate (€)
Statia de epurare 5.000.000
Manipularea/Fermentarea namolului 2.000.000
Unitatile de transformare a gazului in energie 170.000
Turbina (turbine) eoliene 270.000
Subtotal 7.170.000
Constructii si neprevazute 1.500.000
Total 8.940.000

In prezent costurile cu electricitatea reprezinta 75% din costurile anuale de operare si


intretinere ale SE Poarta Alba.
Necesarul de energie previzionat pentru noua Statie de epurare este de aproximativ 1500
Mwh/an si un cost de 135.000 €. La o capacitate instalata de productie de 200 kw, SE Poarta
Alba poate produce peste 1000 Mwh/an, asigurand 2/3 din necesarul previzionat. Cantitatea
de energie produsa pe amplasament poate fi si mai mare si depinde de incarcarea apei
uzate, disponibilitatea surselor de biomasa si disponibilitatea eoliana. Este posibil sa statia
sa necesite achizitionarea de energie din retea in anumite momente si sa vanda electricitate
in excces in alte momente.
Conform Tabelului 3, costurile anuale includ serviciul datoriei, operarea si intretinerea si
sunt estimate la aproximativ 950.000 €. Tariful de canalizare perceput de RAJA este de
aproximativ 0,5 €/m³. Presupunand ca avem un debit facturat de 5600 m³/zi, SE Poarta Alba
va genera venituri din apa uzata de peste 1.000.000 €/an din tarifele pentru consumatori
(Tabelul 4). Statia va produce un venit anual sub forma de costuri certe cu energia de
aproximativ 90.000 €. Veniturile suplimentare vor rezulta din certificatele verzi si tarifele de
basculare pentru evacuarea foselor septice si a biomasei, dar care nu sunt incluse in tabelul
4.

Tabelul 3
Costuri anuale Costuri estimate

Serviciul datoriei anual 714.000
Operare si intretinere 100.000
Electricitate 135.000
Total 949.000

-
150
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Tabelul 4
Venituri anuale Venituri estimate

Tarif canalizare 1.015.000
Valoare energie produsa 90.000
Tarif de basculare -
Certificate verzi -
Total 1.105.000

Estimarile prezentate au fost calculate fara a beneficia de analiza detaliata pe care o va


furniza Studiul de Fezabilitate si, in consecinta, vor fi considerate ca estimari grosiere la
acest moment. Analiza preliminara indica faptul ca economia eforturilor este favorabila.

Bibliografie:
1. Proiect Studiu de Fezabilitate SE Poarta Alba executat de PROED SA Bucuresti, 2006
2. Propunere proiect Reabilitare SE Poarta Alba executata de Coler&Colantonio SUA, 2008

-
151
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

POLUAREA SURSELOR DE APA SI MONITORIZAREA CALITATII


ACESTORA

M., Cohl*

*Iasi, str. O. Botez, nr. 5A, email : mariacohl@yahoo.com

Abstract

This study regards the pollution of water sources by modifying their physical, chemical and
microbiological indicator parameters over admitted limits, which make water improper to the
purposes for which it had been used previously as sources for water supply systems.
The phenomenon may have a long-term nature, which is a transient alteration of the
balance between aquatic ecosystems with ecological and economical effects.
The presence of polluting compounds depends on the human activities and the
geological characteristics of the penetrated grounds.
The detection of the pollutants is made by quantifying them and determining the physical,
chemical and microbiological indicator parameters.
We recommend the use of water sources which observe the conditions specific to water
used for water treatment.

1. Poluarea surselor de apa si consecitele acestora. Transformari


ale agentilor poluanti in mediul acvatic

Poluarea apei, consta in modificarea caracteristicilor fizico-chimice, biologice, bacteriologice


si radioactive ale apei peste limita maxim admisa, declansata in mod direct sau indirect de
activitati umane, fenomene naturale sau artificiale si care o fac improprie scopurilor in care
era folosita anterior, ca apa potabila, industriala.

1.1 Poluarea naturala

Poluarea naturala este, in general de amploare mai redusa ca poluarea artificiala. Aceasta
poate fi : intermitenta sau acidentala si se exercita asupra tuturor surselor de apa, respectiv:
ape meteorice, ape de suprafata si ape subterane.
Calitatea apelor poate fi modificata de unele procese naturale chimice, fizice si biologice.
Impurificarea naturala cea mai frecventa este cunoscuta sub denumirea de “inflorirea
apei” si se caracterizeaza prin dezvoltarea excesiva a algelor albastre sau verzi, a unor
flagelate (clasa de protozoare caracterizate prin prezenta mai multor flageli, formatii alungite
si subtiri care servesc ca mijloc de locomotie) si diatomee (alge microscopice unicelulare cu
corpul inchis intre doua valve silicioase). Poluarea naturala nu are caracter de durata, ea
constituie numai o alterare trecatoare a echilibrului dintre diferite ecosisteme acvatice
(Teodosiu, 2001).

-
152
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

1.2 Poluarea artificiala

Nivelul poluarii artificiale este determinat de dezvoltarea demografica, urbanistica, industriala


si agrozootehnica.
Sursele artificiale de poluare cele mai importante sunt reprezentate de rezidurile
menajere, industriale si agrozootehnice (sursele de poluare agrozootehnice sunt mult mai
poluante decat cele menajere). Poluarea artificiala se poate clasifica dupa modul de emisie
al poluantilor si dupa natura acestora.
- Dupa modul de emisie a poluantilor poate exista o poluare permanenta si una
accidentala.
Poluarea permanenta poate fi, la randul ei, continua si interminenta. Emisia poluantilor se
poate realiza din surse organizate (ape reziduale) si neorganizate (resturi menajere).
Poluarea accidentala se poate inregistra in cazul emisiilor necontrolate cu diferiti poluanti
sau in situatia accidentelor propriuzise.
- Dupa natura poluantilor, poluarea poate fi : fizica, chimica si biologica.

2. Poluarea apelor de suprafata


2.1 Surse neorganizate de poluare

Surse neorganizate de poluare, de mai mica importanta si cu un caracter temporar si difuz,


adeseori accidental chiar, sunt insuficient cunoscute, de regula neglijate, desi, nu arareori
poluarile cauzate de ele au constituit cauzele unor epidemii de natura hidrica.
Sursele neorganizate de poluare sunt reprezentate de diverse centre populate amplasate
in apropierea cursurilor de apa pe care le polueaza ca rezultat al raporturilor teritoriale si de
folosinta a apei.

2.2 Surse de poluare organizate

Sursele de poluare organizate, ale caror reziduuri se deverseaza in raurile receptoare printr-
un sistem de canalizare constituit in acest scop sunt de doua feluri :
- Surse de poluare cu ape reziduale fecaloid-menajere, rezultate de la nivelul centrelor
populate canalizate, din centre industriale, colectivitati inchise etc. ale caror debite variaza in
raport cu marimea zonelor respective si cantitatea de apa distribuita. Aceste ape se
caracterizeaza printr-un continut crescut in germeni microbieni, inclusiv germeni patogeni,
enterovirusuri, oua de geohelminti, avand deci un potential epidemiologic crescut. Totodata,
ele contin substante organice decompostabile consumatoare de oxigen, suspensii s.a..
- Surse de poluare cu ape reziduale industriale - provenite din societati si intreprinderi
industriale, uzine, diverse instalatii, santiere etc.
Tipuri de poluare a apelor de suprafata.
Dupa natura si efectele substantelor continute in apele reziduale distingem urmatoarele
tipuri de poluare:
- Poluari care afecteaza proprietatile organoleptice si fizice ale apei, cum sunt:
▪ poluarea prin substante degradabile care consuma pina la epuizare oxigenul
solvit distruge pestele si produce mirosuri obiectionale;

-
153
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

▪ poluarea prin substante solide, fie de natura anorganica ducind la innisipari si


innamoliri, fie prin substante organice care favorizeaza depozitari de namol ce
fermenteaza si se ridica la suprafata apei sub forma de spume plutitoare;
▪ poluarea prin uleiuri, coloranti, descarcari de ape tulburi care modifica aspectul
fizic al apei.
- Poluari care afecteaza proprietatile chimice sau biologice
▪ poluari prin compusi toxici, ca metale grele, plumb, cositor, cupru, zinc,
fier,antimoniu, crom, cianuri etc. care rezulta de la intreprinderile de galvanizare
(argintare si nichelare prin galvanizare), prelucrarea metalelor etc.;
▪ poluare prin compusi organici nedegradabili sau greu degradabili biologic, ca
detergenti, pesticide, antibiotice, medicamente etc., care pot avea proprietati
fizice si chimice nedorite sau pot conferi gusturi si mirosuri apei;
▪ poluare prin substante nutritive pentru plante (azot, fosfor, potasiu) care pot
stimula dezvoltarea plantelor, algelor si planctonului, cu consecinte
defavorabile asupra calitatii apei si desfasurarii proceselor de tratare a apei in
scop potabil. Acesti poluanti se pot adauga la cei aflati in efluentii reziduali
epurati conventional ;
▪ poluare prin saruri anorganice, care ridica gradul de salinitate al apei. Acestea
pot proveni de la mine de carbuni, sonde de petrol, de la drenarea solurilor
agricole saline etc. ;
▪ poluarea cu germeni microbieni, virusuri si paraziti care prezinta interes
particular din punct de vedere al sanatatii ocupationale.
Tinand cont de faptul ca apele uzate care provin dintr-o serie de mari intreprinderi si
combinate industriale, contin importante cantitati de petrol, fenol, metale grele, detergenti,
pesticide, fertilizanti etc. substante care exercita efecte deosebit de nocive asupra florei si
faunei acvatice, ca .si asupra sanatatii si confortului populatiei. Ne vom referi succint la
citeva din aceste principale genuri de poluari :
Daca unii poluanti cum ar fi de pilda detergentii, pesticidele, fenolii, reziduurile petroliere
etc. in concentratiile in care se intilnesc de regula in apele de suprafata si respectiv in apele
de baut, nu determina efecte toxice evidente, ele produc in schimb modificari intense ale
proprietatilor organoleptice ale apei, perturba si ingreuneaza procesele de prelucrare a apei
de suprafata in scop potabil si pentru alte necesitati, exercita efecte daunatoare asupra
culturilor irigate cu astfel de ape etc.
Alti poluanti cum ar fi : metalele grele, cianurile, nitratii si altele, atunci cand ating
concentratii crescute in apa sau in produsele acvatice ce servesc de hrana omului (peste,
scoici etc.), pot exercita efecte toxice sau chiar letale (Draghici, Perniu, 2002).
Vom mentiona in sfarsit si existenta unei poluari naturale, in parte inevitabila,
determinata de constitutia geologica particulara a solului care constituie bazinele de
alimentare ale unor surse de apa sau, alteori, de prezenta in apa a unor substante care sunt
rezultatul unor sinteze realizate de organismele telurice si acvatice.

-
154
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

3 Poluarea apei cu substante cu actiune predominanta asupra


proprietatilor organoleptice

3.1 Poluarea apei cu reziduuri petroliere

Poluarea cu reziduuri de petrol a apelor de suprafata si uneori, a apelor subterane,


reprezinta in momentul de fata, o problema deosebit de importanta si in particular, deosebit
de dificil de prevenit si remediat. Intensificarea exploatarilor pentru depistarea de titei,
dezvoltarea sistemelor de extractie si prelucrare, transportul si inmagazinarea acestuia,
circulatia fluviala a navelor etc. constitute numeroase cauze de poluare petroliera a apelor de
suprafata.
In prezent acest gen de poluare a devenit alarmant, neexistind decat putine cursuri de
apa care sa, nu fie afectate, iar consecintele acestei poluari asupra proprietatilor
organolaptice ale apei, faunei si florei acvatice, sunt deosebit de nocive si persistente.

3.1.1 Indicatori de poluare a apei cu reziduuri petroliere

Cercetarile efectuate pe unele cursuri de apa, poluate cu reziduuri de petrol, au aratat


intensitatea si persistenta acestui tip de poluare. Printre indicatorii urmariti, o atentie
particulara s-a acordat substantelor extractibile, ca indicator chimic global, ce evidentiaza
totalitatea reziduurilor petroliere si a germenilor petrol-oxidanti, ca indicator bacteriologic
care, folosind pentru dezvoltarea lor substratul petrolier, se dezvolta cu atat mai puternic, cu
cat acest substrat este mai bogat. Astfel de poluare s-a inregistrat pe raul Prut in data de 4
martie 2008, cand s-a pus in evidenta comportarea acestor indicatori, si s-a constatat ca, in
aval de prima deversare de reziduuri petroliere, atat substantele extractibile, cat si germenii
petrol-oxidanti, s-au inregistrat cresteri foarte importante, evidentiind astfel intensitatea
poluarii. Un efect al proceselor de autopurificare, in portiunea terminala a raului Prut,
schiteaza un proces de autoepurare, marcat atat printr-o oarecare scadere a numarului de
germeni petrol-oxidanti cat si printr-o scadere, mai importanta a substantelor extractibile.
De mentionat este faptuil ca, germenii petrol-oxidanti, reprezinta in acelasi timp indicatori
de poluare, ai apei cu reziduuri de petrol (numarul lor crescand vertiginos dupa introducerea
reziduurilor de petrol) ca si indicatori de autopurificare a apei de aceste reziduuri (numarul lor
scazand pe masura ce substratul de petrol este indepartat).

3.2. Poluarea apei cu fenoli

Poluarea apelor cu fenoli reprezinta in momentul de fata o problema de o mare importanta,


atat prin larga raspindire a acestei poluari cat si prin consecintele defavorabile pe care le
exercita asupra vietii acvatice, asupra proprietatilor organoleptice si diverselor folosinte ale
apei. Sursele multiple din care pot proveni fenolii, persistenta lor in apa bazinelor naturale,
greutatea eliminarii lor in instalatiile de tratare a apelor, gustul si mirosul particular pe care-l
confera acestora, constituie probleme care confrunta astazi organele si institutiile de
specialitate raspunzatoare de protectia surselor de apa si de folosirea lor in aprovizionarea
colectivitatilor.
Fenolii sunt derivati hidroxilati ai hidrocarburilor benzenice la care gruparea oxidrilica OH
este legata direct de nucleu. In functie de numarul acestor grupari oxidrilice se formeaza
fenoli mono sau polivalenti. Din punct de vedere chimic, fenolii au proprietati net acide si
reactivitate mare, mai ales daca nucleul benzenic mai contine si alte grupari substitutive ca
de examplu acidul picric care are trei grupe de NO2. Datorita prezentei grupelor oxidrilice,
atomii de oxigen ai nucleului sunt activati si se pot substitui usor mai ales cu clorul, formindu-

-
155
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

se clorfenoli, care poseda un gust si miros intens, asemanator iodo-formului, cunoscut sub
numele de «miros de farmacie». Acest miros si gust se produc prin actiunea clorului asupra
apei care contine chiar si numai citeva grame de substante fenolice. Cu ani in urma s-au
semnalat urme fine de fenoli in raul Prut

3.3 Poluarea apei cu agenti de suprafata anionici / detergenti

Printre alte substante chimice care contribuie in prezent la impurificarea surselor de apa,
creind dificultati in utilizarea acestora pentru diverse scopuri ale economiei, detergentii sunt
semnalatil in toate tarile, in cantitati crescande. Multiplele neajunsuri pe care le determina
prezenta detergentilor in concentratii crescute in sursele de apa formarea de spuma,
dificultati in prelucrarea apelor de suprafata, modificari defavorabile ale proprietatilor
organoleptice ale apei de baut, actiunea lor toxica pentru om si animal s.a., justifica interesul
general pentru acest tip de poluant al apelor .
Poluarea apelor de suprafata cu detergenti a devenit mai frecventa in numeroase tari fata
de apele subterane, care este semnalata mai rar (Simionescu, Stanescu,2002).
Detergentii sunt substante care poseda proprietati de curatire. S-a ajuns astfel la
prepararea de detergenti sintetici, mult mai eficienti si economici decat sapunurile, motiv
pentru care acestea din urma au fost inlocuite in mare masura. Se disting doua mari clase de
detergenti : ionici (anionici si cationici) si neionici. Dintre acestia, utilizarea cea mai larga o au
detergentii anionici folositi intr-un procent de ~75%, detergentii neionici fiind folositi intr-un
procent de 20%, iar cei cationici fiind folositi in proportie de ~5%. Dintre detergentii anionici,
procentul cel mai mare il reprezezinta detergentii alchil-benzen-sulfonati (ABS), ~80%. De
aceea, problema poluarii surselor de apa cu detergenti se refera cu precadere la detergentii
anionici, respectiv la ABS.
Majoritatea detergentilor sintetici folositi au doi constituenti majori: detergentul, agentul
tensioactiv care in general este ABS si o serie de substante adjuvante, respectiv un amestec
de saruri sodice: fosfati, carbonati, sulfati, silicati, perborati….
Poluarea surselor de apa cu detergenti are loc ca urmare a:
▪ deversarilor in cursurile de apa sau la suprafata solului de ape reziduale care
provin de la societati industriale de prelucrare a detergentilor sau din unitati
care folosesc detergenti sintetici in procesul lor de productie (textile, pielarii,
spalatorii).
▪ folosirii menajere a detergentilor (si spalatul strazilor).
▪ tratarii solurilor agricole cu insecticide sau fungicide care contin detergenti.
S-au inregistrat accidental, valori limita de detergenti in raul Prut.

3.4 Poluarea apei cu reziduuri provenite de la unitati de prelucrare a


lemnului/celulozice

Intreprinderile de prelucrare a lemnului necesita o atentie deosebita, industria de celuloza si


hartie fiind una din ramurile larg reprezentate in plina dezvoltare in tara noastra. Se stie ca
poluarea bazinelor naturale de apa prin reziduuri provenite din industria celulozei a devenit o
problema de mare actualitate si interes in intreaga lume, si importanta ei creste in masura in
care si productia de celuloza se dezvolta neincetat.
Industria de celuloza si hartie dispune in cea mai mare masura de apa, cantitati foarte
mari de apa fiind necesare pentru procesul de fabricare si pentru eliminarea deseurilor. O
fabrica mare de celuloza are un consum de apa echivalent cu al unui oras de 60 000

-
156
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

locuitori, iar apele reziduale neepurate de la o fabrica de celuloza, cu o productie zilnica de


100 t dau o incarcatura echivalenta cu apele reziduale neepurate ale unui intreg oras cu
aproximativ 450 000 locuitori.
Societatile de fabricare a celulozei si hartiei ocupa, printre celelalte categorii de unitati,
primul loc in ceea ce priveste poluarea produsa, exprimata in echivalenti de populatie ( Ex.
SC Letea Bacau) ;

3.5 Poluarea apei cu azotati / nitrati

Folosirea pe scara tot mai larga a ingrasamintelor azotoase in scopul sporirii productiei
agricole a dus la o crestere sensibila a continutului de nitrati in sol, in unele produse
agroalimentare, in apele de suprafata si subterane. O data cu cresterea concentratiilor de
nitrati in mediu s-a constatat si o incidenta tot mai crescuta a intoxicatiilor cu nitrati sau
methemoglobinemiei, in special la copiii mici.
Semnalata pentru prima data in 1945 de catre Comly din SUA la un copil in a carui
alimentatie artificiala se folosea o apa cu un continut crescut de nitrati (140 mg/l), boala a
fost raportata ulterior de autori. Asocierea methemoglobinemiei la copil cu consumul de apa
bogata in nitrati a fost intarita si de faptul ca, in localitatile unde apa de baut nu contine decat
cantitati reduse de nitrati, sub 10 mg/l, nu s-au semnalat cazuri de methemoglobinemie .
In zona judetului Iasi, s-au inregistrat concentratii de nitrati peste 50 mg/l in sursele
proprii de apa din localitatile : Scobinti, Golaiesti, Halaucesti.

3.5.1 Provenienta azotatilor / nitratilor din apa

Fertilizarea terenurilor agricole cu ingrasaminte naturale si in special cu ingrasaminte


azotoase sintetice, constituie principala cauza care a dus la cresterea continutului de nitrati
in sol, vegetatie si sursele de apa. In teritoriile de ses intens fertilizate, in care se face o
agricultura intensiva, apa de fantina contine cantitati de nitrati care ajung sau depasesc 100
mg/l, in timp ce apa fantinilor si izvoarelor din zone impadurite sau de deal, nefertilizate,
contin cantitati scazute de nitrati. De altfel, a fost semnalat faptul ca fantinile din interiorul
localitatilor, amplasate in apropiere de surse de poluare (latrine, grajduri sau depozite de
gunoi, instalatii de canalizare, puturi absorbante etc.) au un continut de nitrati mult mai mare
decit fantinile amplasate in afara localitatilor sau decat instalatiile centrale ale caror surse de
apa sunt de regula la distanta de colectivitati. Corelatia intre gradul de poluare a solului cu
reziduuri organice (umane, animale sau sintetice) si continutul de nitrati crescut al apelor si
produselor agricole cultivate din zonele respective a fost frecvent semnalata, de unde rezulta
importanta amenajarilor si respectarii zonelor de protectie sanitara a surselor de apa utilizate
in alimentatia populatiei.
Examene sistematice, privind continutul in nitrati ale apelor din surse proprii, efectuate in
diverse localitati, au scos in evidenta faptul ca aceste ape au un continut in nitrati peste
concentratia maxim admisa .
Totodata, alaturi de cresterea concentratiilor de nitrati rezultati din degradarea si
mineralizarea materiei organice, cresc si ceilalti indicatori chimici (amoniu, nitriti) si
bacteriologici (numar total de germeni si coliformi) de poluare a apei.
Cresterea in ultimii ani a continutului de nitrati in sol, ape subterane si de suprafata,
vegetatie etc., ca urmare a fertilizarii solurilor cu ingrasaminte azotoase, este un fapt
cunoscut.
Aceeasi crestere importanta a continutului in nitrati se semnaleaza si in produsele
alimentare cultivate pe terenuri fertilizate.

-
157
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

S-au intalnit insa si situatii cind apa de fantina continea cantitati crescute de nitrati, fara
nici un semn de poluare. In aceste cazuri nitratii proveneau din depozitele de nitrati existente
in mod normal in sol (origine telurica). Mentionam in sfirsit posibilitatea ca nitratii sa creasca
in sursele de apa, in cele de surafata indeosebi, ca urmare a deversarilor de ape reziduale
provenite din intreprinderile si combinatele care prepara fertilizante.

3.6 Poluarea apei cu pesticide

Folosirea in ultimele decenii pe scara tot mai larga a pesticidelor, a avut drept rezultat pe de
o parte cresterea importanta a productiei agricole, ca urmare a combaterii tot mai eficace a
daunatorilor, iar pe de alta parte imbunatatirea unor indici epidemiologici prin distrugerea
vectorilor unor boli infectocontagioase si parazitare. Totodata utilizarea de cantitati mereu
crescute de pesticide, a dus la o poluare tot mai extinsa a solului, alimentelor, aerului si
surselor de apa, reflectata in acumularea de pesticide atit in flora si fauna acvatica, cit si in
organismele umane si animale.
Principalele grupe de pesticide folosite in agricultura in diferite tari, ca si in tara noastra si
care pot fi antrenate in sursele de apa sunt :
- Hidrocarburi clorurate : DDT-ul si metabolitii sai : aldrin, dieldrin, lindan, toxafen,
endrin, heptaclor s.a., folosite ca insecticide.
- Esterii acidului fosforic : chlorthion, malathion, methylparation, dimethoat, systox,
metasystox etc., utilizate ca insecticide.
- Acizi fenoxicarbonici : 2,4-D, 2,4-D ester, 2,4, 5-T etc., folositi ca ierbicide.
- Carbonati : dimetilen, carbaryl s.a., folositi ca insecticide si fungicide.
Se mai folosesc, de asemenea, ca erbicide substante din grupele :
- triazine : simazin, propazin, atrazin ;
- derivati bypyridyl : diquat, paraquat ;
- compusi dinitro : dinoseb ;
- acizi aromatici carbamici : TBA s.a.
Diversele substante apartinind grupelor de mai sus poseda proprietati foarte diferite din
punct de vedere, al toxicitatii si persistentei lor in sol si in apa, a volatilitatii etc.
Acesti compusi pot provoca episoade localizate si temporare de poluare, mai ales cand
sunt eliberati in mediu in mod accidental. O parte din acestia, suficient de rezistenti la
degradarea chimica si biochimica, pot antrena o poluare durabila si extinsa in spatiu
(compusi organoclorurati si in special DDT si produsi analogi). Desigur ca puterea poluanta a
unui compus depinde si de cantitatea totala utilizata.

3.7 Poluarea apei cu azbest

Interesul si totodata ingrijorarea produse de efectul azbestului asupra sanatatii omului, au


mers paralel cu cresterea productiei si folosirea acestei substante. Calitatile remarcabile ale
mineralelor fibroase din grupul azbestului au fost recunoscute inca din antichitate dar
extragerea si prelucrarea lor pe scara industrials a inceput abia la finele secolului al XIX-lea.
Riscul profesional determinat de azbest a fost cunoscut inca din anul 1907 cand s-a
raportat primul caz de fibroza pulmonara difuza la un angajat care avusese o expunere
prelungita pentru ca, din anul 1930 azbestoza sa fie recunoscuta ca boala profesionala. Un
alt aspect al expunerii la azbest a fost relatat in 1947 de Merewether care a aratat legatura
dintre expunerea la azbest si cancerul pulmonar. Aceasta legatura a fost apoi evidentiata si

-
158
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

de numerosi alti autori care, in plus, subliniaza si corelatia dintre tumorile pleurei si
peritoneului si expunerea omului in industria azbestului si in vecinatatea ei. Asocierea intre
cancerul pulmonar si expunerea la azbest a fost constatata intai in industria textila din Marea
Britanie. Anchete necropsice efectuate au aratat proportii crescute de cancer pulmonar
printre azbestozici iar alte investigatii clinice efectuate au confirmat aceasta asociere.

3.8 Poluarea apei cu metale grele ( plumb, mercur, cadmiu)

3.8.1 Poluarea apei cu plumb

Plumbul reprezinta unul din poluantii care a confruntat societatea umana inca din cele mai
vechi timpuri. In ultimele decenii dezvoltarea intensa a industriei chimice si metalurgice, a
industriei constructoare de autovehicule, a celei de producere a benzinei la care compusii de
plumb se adauga ca antidetonanti si a altor ramuri ale economiei, a avut drept consecinta,
alaturi de enormele efecte pozitive, o crestere progresiva a poluarii elementelor de mediu cu
plumb.
Prezenta si cresterea continua a concentratei plumbului in mediul ambiant, in organisme
apartinand regnului vegetal si animal, proprietatea lui de a se acumula in aceste organisme,
inclusiv al omului si patologia pe care o determina, justifica interesul care se acorda in
prezent acestui poluant.
In prezent exista asemenea norme, stabilite insa separat pentru elementele de mediu,
pentru locurile de munca si pentru produsele alimentare.
Concentratia maxima de plumb permisa in apa este de 0.05 mg/l.
In apa raului Prut s-au gasit valori nesemnificative ale parametrului Plumb.

3.8.2 Poluarea apei cu mercur

Mercurul este prezent in toate elementele de mediu (apa, aer, sol) in concentratii variate atat
sub forma anorganica: mercurul elementar si vaporii sai, sarurile mercuroase si mercurice
s.a., cat si organica: combinatiile in care mercurul este legat de un atom de carbon printr-o
legatura covalenta de tipul derivatilor alkilati (metil-etil-mercur), arilati (fenil-mercur) si
alcoxialkilatii. Daca inainte vreme utilizarea mercurului ca atare sau sub forma compusilor sai
era destul de limitata, in ultimele decenii odata cu dezvoltarea tehnica si industriala a
societatii umane, folosirea lui se face pe scara tot mai larga. Acest fapt a dus la o eliminare
tot mai crescuta de mercur in mediu si la o crestere a concentratiilor sale in elementele de
mediu. Valoarea admisa este 0,001 mg/l.
In apa raului Prut, nu s-a semnalat prezenta elementului mercur.

3.8.3 Poluarea apei cu cadmiu

Element ce nu este indispensabil organismului uman, cadmiul se gaseste in aer, ape, sol,
vegetatie si diverse alimente. In scoarta pamintului, cadmiul (Cd) se gaseste in concentratie
de aproximativ 0,5 mg/kg. Limita admisa a concentratiei de cadmiu in apa este de 0,005mg/l.
Depozitele de fosfat bogate in Cd de origine organica, pot contine insa cantitati mult mai
crescute (pina la 100 g/tona) ceea ce explica dependenta stransa a continutului de cadmiu
din plante si acela al solului. In apele de suprafata concentratiile de Cd variaza in limite
foarte largi, de la nedetectabil pina la 0,005mg/l, iar in apele potabile 5 µg /l .

-
159
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

3.9 Poluarea apei cu arseniu

Arseniul este larg distribuit in natura, in soluri el putand fi gasit in cantitati foarte variabile,
intre 1 – 40 mg / kg (in medie 5 mg / kg).
Exista insa 3 zone in lume, cum ar fi de pilda Noua Zeelanda unde arseniul se intalneste
in concentratii mult mai mari, pina la 10 000 mg/kg. In carbune, arseniul se gaseste de
asemenea, in cantitati importante, pana la 25 mg/kg sau chiar mai mult.
In cursurile de ape din diferitele parti ale globului, arseniul inregistreaza concentratii care
variaza in limite foarte largi, de la subdetectabile pina la 0,1 rng/l. In apa izvoarelor bogate in
bicarbonati (California, Noua Zeelanda) s-au pus in evidenta concentratii de 0,4 – 0,5 mg/l.
Un continut natural crescut de arseniu il au apele minerale. Valoarea CMA de arsen in apa
potabila este de 10 µg/l In apa de mare concentratia de arsen ca si a altor elemente variaza,
ele fiind absorbite in mod selectiv de plancton sau de diferite particule coloidale. Continutul in
arseniu al apei de mare variaza de la 0,006—0,03 mg/l.

3.10 Poluarea apei cu, cupru

Cuprul poate aparea in apele naturale ca urmare a deversarilor de ape reziduale provenite
de la decapari, din industria de laminare a cuprului, din fabricile de matase naturala, de la
combinatele chimice,...
Prezent in apa potabila in concentratii mai mari de1mg/l, confera apei un gust amar,
motiv pentru care se recomanda ca nivelul lui sa nu depaseasca valoarea de 0.1mg/l.
Normele in vigoare din tara noastra prevad urmatoarele concentratii maxime admisibile:
0.05mg/l si in mod exceptional 0.1mg/l in apa de baut, iar in apele de suprafata de 0,5mg/l
pentru apele de categoria A1 si A2 de calitate si orientativ 1 mg/l pentru apele de categoria
A3. Pentru apa potabila, concentratia admisa de Cu este de 0,1mg/ l.
Actiunea toxica a cuprului asupra organismului uman este insuficient cunoscuta. Se
cunoaste insa actiunea lui toxica asupra pestilor, algelor si altor organisme acvatice.

3.11 Poluarea apei cu hidrocarburi policiclice aromatice (HPA)

Apele de suprafata poluate cu reziduuri provenite din centre populate si diverse unitati
industriale, pot contine substante cancerigene apartinind urmatoarelor grupe : hidrocarburi
policiclice aromatice (HPA) ; hidrocarburi halogenate si alifatice ; amine aromatice, compusi
anorganici (arsen, nichel, crom, cadmiu etc.) ; fibre de azbest, substante radioactive etc.
Deoarece majoritatea substantelor care exercita un efect cancerigen se gasesc in grupa
HPA, atentia principala a fost indreptata catre acestea din urma.
In mediul ambiant al omului, HPA sunt foarte raspandite. Ele se gasesc in aerul poluat al
centrelor populate industrializate, in fumul de tutun, in gudroane, in produsele alimentare
afumate sau prajite, in apele reziduale provenite din unele unitati industriale, ca si in apele
reziduale menajere provenite din cartierele de locuit ale centrelor populate. O data cu apele
reziduale industriale, dar si prin depunerea aerosolilor din aerul atmosferic etc., HPA ajung in
apele de suprafata, si mai rar, in apele subterane. De aceea, in apele de suprafata
substantele nocive sau toxice trebuie cercetate si HPA, respectiv reprezentantul lor, 3-4
benzpirenul.
Dar, in afara acestei proveniente exogene, HPA pot avea si o provenienta endogena,
putand fi sintetizate de catre unele microorganisme si plante, telurice si acvatice.

-
160
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Se poate constata, ca la unele examinari, au fost decelate cantitati diferite de HPA,


respectiv de 3,4 benzpiren. Explicatia consta in faptul ca substantele cancerigene sunt
absorbite de regula de suspensii, astfel ca, in masura in care s-a efectuat o sedimentare a
suspensiilor, cantitatea de substante cancerigene din apa a scazut ; in schimb in namolul de
la fundul raului, aceste substante erau sensibil crescute.
Examinarile efectuate pe raurile de-a lungul carora se afla strazi asfaltate sau gudronate,
au aratat, dupa precipitatii si antrenarea prafului de strada cu apele de siroire in rau, cantitati
mai crescute de HPA. Examenul probelor de praf prelevat de pe astfel de strazi au evidentiat
un continut de HPA incomparabil mai mare decit contine praful din aerul oraselor.

3.11.1 Alte substante cancerigene in apa

Recent s-a atras atentia, in S.U.A. indeosebi, asupra prezentei in apele de suprafata si in
cele potabile, a unor alte categorii de substante presupuse a fi cancerigene. Astfel, Asociatia
de protectie a mediului din S.U.A. publica un studiu din care rezulta ca apa fluviului
Mississipi, folosit de numeroase orase ca sursa pentru apa potabila, este contaminata cu o
larga gama de poluanti. In apa de baut a orasului New-Orleans care se alimenteaza cu apa
din acest fluviu, s-au pus in evidenta 66 de substante chimice de natura organica, dintre care
cel putin 8 sunt cunoscute sau suspectate a fi cancerigene ; cu unele din aceste substante s-
a produs experimental, cancer la animale. Aceste substante sunt : brom-diclor-metan,
bromoform, tetraclorura de carbon, diclor-etil-eter, cloroform, diclor-izopropil-eter, dibrom-
clor-metan, 1-diclor-metan.
Printre alte substante chimice s-au mai decelat, de asemenea, dieldrin, endrin, bisulfura
de carbon, etanol, hexacloretan, metanol, trifenilfosfat.
Pe baza datelor de care dispune, Agentia de Protectia Mediului considera ca ar exista ,,o
relatie intre mortalitatea prin cancer si apa de baut obtinuta din Mississipi.
De asemenea, clorul folosit pentru dezinfectia apei a fost incriminat ca da nastere la o
serie de substante care ar fi nocive, sau chiar cancerigene, numite trihalometani(THM).
Raportul Agentiei mentionate sublinia ca ,, prin clorinarea apei, incarcatura carcinogena a
apei creste ,,. Asadar clorul, substanta chimica larg folosita pentru dezinfectia apei,
interactionand cu alte substante, ar da nastere la THM, agenti cancerigeni. Aceasta
constatare ingrijoratoare a facut ca Societatea americana de combatere a cancerului si
Institutul National de Cancer sa fie asaltate cu intrebari si obiectiuni privind pericolul apei
clorinate. Ca o reactie, locuitorii din New Orleans consuma ape imbuteliate, iar in alte orase
consumul de apa imbuteliata a crescut foarte mult.
S-au studiat, natura chimica si proprietatile cancerigene ale compusilor care se formeaza
in urma dezinfectiei cu clor sau ozon a apelor care contin HPA, respectiv 3,4 benzpiren. S-au
adaugat 150 mg benzpiren la apa clorinata cu aproximativ 1 mg clor/l si s-au extras cu
benzen compusii organoclorurati formati, reziduurile de benzpiren care nu au reactionat cu
clorul fiind indepartate. S-au obtinut 108 produsi de clorinare a benzpirenului care au fost
folositi in experiment.
Rezultatele, scot in evidenta urmatoarele :
▪ produsi de clorinare si ozonizare a 3,4 benzpirenului nu poseda reactivitate mare
cancerigena ;
▪ tratarea apei care contine 3,4 benzpiren cu clor sau ozon, diminua riscul
cancerigen al apei ;
▪ animalele tratate numai cu 3,4 benzpiren au facut cancer al pielii.

-
161
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

O problema de particulara importanta pe care o ridica poluarea apelor de suprafata cu


substante cancerigene de tipul HPA, este aceea a posibilitatilor de indepartare a lor prin
procedeele actuale, avansate de tratare a apei.

3.12 Poluarea radioactiva a apei

Calitatea apei poate fi influentata nu numai de prezenta unor poluanti biologici sau chimici,
dar si de proprietatile fizice ale unor substante straine de compozitia normala a apei. Intre
aceste caracteristici fizice este si radioactivitatea care implica o considerare aparte,
deoarece niveluri crescute ale acesteia pot dauna diverselor folosinte ale apei si sanatatii
omului.
Sanatatea omului poate fi influentata de radioactivitatea apei prin consumul acesteia, cat
si prin ingestia diverselor produse agricole si de alta natura (indeosebi peste, scoici etc.),
care au acumulat in apa substante radioactive.
Acestea au fost o parte din principalele poluari accidentale cu riscuri mari asupra
modificarilor indicatorilor de calitate a apei.
In ziua de 4 martie 2008, s-a petrecut un eveniment deosebit in Iasi, cand operatorul
Statiei de pompare Prut a observat pe suprafata apei raului Prut, aparitia unor irizatii de
natura petroliera, in zona amonte de Priza Prut / sectiunea Tutora, care constituie sursa de
alimentare cu apa a municipiului Iasi.
S-au prelevat urgent probe de apa si s-a oprit pomparea apei brute in vederea tratarii in
statia Chirita si s-a trecut pe alimentarea din lacul Chirita.
Au fost informati urgent : Administratia Nationala,,Apele Romane,, - Sistemul de
Gospodarire a Apelor Iasi, Garda Nationala de Mediu, Prefectura Iasi, Inspectoratul pentru
Situatii de Urgenta Iasi si s-a constituit o echipa care s-a deplasat la fata locului
Pentru monitorizarea poluarii s-au continuat prelevarile de probe de apa si s-au efectuat
determinari de parametri in laborator pana cand, s-au constatat valori nesemnificative a
parametrilor analizati.

Tabel 1. Rezultate analize laborator - raul Prut / 2008


Nr Parametri analizati Unitate de Valoare Valoare
crt masura obtinuta admisa
1 Substante extractibile mg/l 0,1 0,5
2 Fenoli mg/l 0,002 0,1
3 Agenti de suprafata anionici / detergenti mg/l 0,05 0,5
4 Azotati / nitrati mg/l 8 50
5 Pesticide totale mg/l 0,0006 0,005
6 Plumb mg/l 0,003 0,05
7 Mercur mg/l 0,00 0,001
8 Cadmiu mg/l 0,0002 0,005
9 Arseniu mg/l 0,00 0,1
10 Cupru mg/l 0,002 1
11 Hidrocarburi policiclice aromatice / HPA mg/l 0,00 0,001

Din verificarile pe teren, s-a constatat ca poluarea a fost cauzata de evacuarea de ape
incarcate organic, cu irizatii de natura petroliera si uleiuri neidentificate, printr-un colector de
pe malul stang al raului Prut, localitatea Ungheni - Republica Moldova, situat in zona amonte
pod CF Iasi - Ungheni . S-a oprit evacuarea apelor uzate prin conducta din localitatea
Ungheni - Republica Moldova.
In urma poluarii produse, nu s-au inregistrat modificari semnificative asupra ecosistemului
acvatic si nici mortalitati piscicole.

-
162
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Concluzii
Identificarea la timp, a tuturor poluantilor nocivi / cancerigeni si estimarea riscului
potential asupra sanatatii umane ;
Evitarea, pe cat posibil, a poluarilor industriale la sursele de alimentare cu apa ;
Folosirea celor mai avansate si eficiente metode de tratare a apelor de suprafata in
sensul reducerii totale a substantelor cu caracter nociv / periculos ;
Incadrarea in normele de calitate a apelor de suprafata utilizate pentru potabilizare .

Referinte bibliografice
Teodosiu, C. (2001)Tehnologia apei potabile si industriale, Ed.Matrix Rom, Bucuresti.
Draghici, C. si Perniu, D. (2002) Poluarea si monitorizarea mediului, Ed. Universitatea Transilvania, Brasov
Simionescu, C.M. si Stanescu, R. (2002) Poluarea si protectia mediului, Ed. Printech, Bucuresti
NTPA -001/2002, privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a apelor uzate industriale si orasenesti la
evacuarea in receptorii naturali.
NTPA - 002/2002, privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor si
direct in statiile de epurare.

-
163
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

MONITORIZAREA PARAMETRILOR TEHNOLOGICI DE EPURARE


BIOLOGICA, IN STATIA DE EPURARE A APELOR UZATE DIN
ORAŞUL HÂRLĂU

G. Dimitriu *, I. Redinciuc**, O. Trofin ***

* RAJAC Iaşi, str. Mihail Costachescu nr.6, Iaşi, Ro-700495 telefon 0232-215411, fax: 0232-212741,
web:rajaciasi.ro, email: gratiela.dimitriu@rajaciasi.ro
** RAJAC Iasi, str . Mihail Costachescu nr.6, Iaşi, Ro-700495 telefon 0232-215411, fax: 0232-212741,
web:rajaciasi.ro, , email: ioana.redinciuc@rajaciasi.ro
* * * RAJAC Iaşi, str. . Mihail Costachescu nr.6, Iaşi, Ro-700495 telefon 0232-215411, fax: 0232-212741,
web:rajaciasi.ro, emal: oreste.trofin@rajaciasi.ro

Abstract
Nămolul activ al unei staţii de epurare ape uzate,prevăzută cu treaptă biologică de tratare,
este un ecosistem creat artificial, cu rol important în reducerea concentraţiilor de substanţă
organică şi de nutrienţi deversaţe în emisar (Madoni, P., Gugliermi, L..2005). Prin analiza
biologică la microscop a acestei culturi mixte de microorganisme, menţinute în condiţii
limitative şi cu o structură variabilă funcţie de factori interni şi externi, se obţin informaţii
importante asupra caracteristicilor de epurare la un moment dat şi a condiţiilor de procesare
din staţie, precum şi asupra compoziţiei apei uzate influente cât şi calitatea efluentului final.

Keywords: Apă uzată, biologie, nămol activ, staţie de epurare

Cu ajutorul unui sistem performant de preluare a imaginilor de la microscop şi prelucrare a


acestora pe calculator, (Motta, Amaral şi colab, 2001), s-au efectuat poze zilnice asupra
nămolului activ urmărindu-se starea şi structura pe specii a acestuia. Pozele efectuate sunt
stocate într-o bază de date, ce atestă calitatea nămolului activ precum şi evoluţia sa în timp,
plus remediul ce a fost aplicat în caz de disfuncţionalităţi. Pozele prezentate în acest material
au fost efectuate în anul 2007.
Procesul de epurare biologica aeroba ce se desfasoara in treapta biologica a Statiei de
Epurare Ape Uzate Hârlău, este efectuat de catre o cultura mixta de microorganisme, numita
namol activ, constituit in principal din bacterii. Acestea reprezinta 90% din totalul speciilor
prezente in namol si au rol de consumare a substanţelor organice prezente in apa uzată si
de transformare a acestora, in cadrul procesului de metabolism, ca rezultat al proceselor de
oxidare, in compuşi simpli: CO2, H2O,NO3,SO4,PO4, etc
Organismele consumatoare a populatiilor bacteriene in principal, reprezinta 10% din
namol, si constituie microfauna namolului activ, formata din Protozoare si Metazoare, ce
sunt bioindicatori de functionare a treptei biologice de epurare.
Prin analiza biologica la microscop a structurii flocoanelor de namol activ si a grupelor si
speciilor de microorganisme prezente se obtin informatii asupra caracteristicilor de epurare si
asupra conditiilor de procesare in statie, iar prin corelarea cu datele chimice se obtin
informatii importante asupra randamentelor atinse in epurare.

-
164
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

In cadrul analizei biologice la microscop a namolului activ prezent in treapta biologica a


Statiei de Epurare Ape Uzate Harlau, se observa o mare diversitate biologica pe grupe de
microfauna, ce caracterizeaza un namol activ bine colonizat si stabil, cu activitate biologica
optima de indepartare a substantelor organice influente.
Principalele grupe de microfauna prezente in namol si speciile prezente sunt
reprezentate in figura de mai jos (fig. nr )
Rhyzopodele thecamoebe, dominante in biocenoza namolului activ pe tot parcursul
anului 2007, indica atingerea unor eficiente maxime de epurare biologica la statie de Epurare
Harlau si producerea unui efluent de buna calitate.
Speciile prezente , Arcella sp. si Euglypha sp. , caracterizeaza un namol activ cu o
incarcare organica mica, cu un timp de retentie suficient de lung si prezenta unei concentratii
optime de oxigen dizolvat in bazinele de aerare, toate necesare pentru realizarea unui
proces complet de nitrificare pe treapta biologica. Randamentele atinse in nitrificare sunt
traduse prin valori de 0-0.2 mg NH4 si 50-60mg/l NO3 la efluentul final.

Arcella sp.(100X)
Zooflagelatele, prezente in namol intr-un procent semnificativ de 13%, indica prezenta de
substante organice in fermentare si intra in bazinele de aerare odata cu infuentul statiei, din
canalizare, unde se gasesc in numar ridicat. Valoarea sulfurilor totale la intrarea in statie
este de 2-3 mg/l, valoare peste cocentratia maxim admisa, dar faptul ca procesele de
epurare biologica se desfasoara eficient este atestata de concentratia medie de 1mg/l la
efluentul final..
Fitoflagelatele apar in bazinele de aerare odata cu influentul diluat, sau in perioada
ploilor.reprezinta 8% din microfauna.
Ciliatele reptante, prezente cu un procent semnificativ in namol, de 17%, si dintre
acestea ca specie dominanta Aspidisca sp., indica obtinerea unor randamente bune de
indepartare a incarcarii organice si a desfasurarii nitrificarii, atestate prin valori de 30mg/l
CBO5 la efluentul final.
Prezenta lui Euplotes sp. in biocenoza este legata de infuzia de apa diluata pe treapta
biologica, cu incarcare organica mica, indica eficienta epurativa buna si namol cu capacitati
bune de sedimentare in decantorul secundar.

Ciliatele fixate reprezinta 12% din microfauna namolului. In cadrul acestui grup ca specie
dominanta se observa Cothurnia sp. ce indica tot desfasurarea unui bun proces de
nitrificare, incarcare organica mica-medie a namolui si oxigenare eficienta.

-
165
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Cothurnia sp. (400X)

Vorticella convalaria, prezenta si ea in numar de 33% din totalul ciliatelor fixate, indica
conditii bune de exploatare pe treapta biologica, conditii ce trebuiesc mentinute.

Epystils sp. (400X)

Ciliatele liber innotatoare, 7% din microfauna, sunt caracteristice fenomenelor tranzitorii in


procesul de stabilizare namolului activ, si apar in namol intre flagelate si ciliatele reptante.
De asemenea, sunt specii rezistente ce supravietuiesc in conditii de toxicitate a apelor uzate
influente si la scaderea concentratiei de oxigen dizolvat in bazinele de aerare.
Rotiferele, indicatori de stabilitate si de varsta mare a namolului , sunt prezente in
bazinele de aerare ale Statiei de la Harlau, cu o mare diversitate de specii: Encentrum sp.,
Philodina sp., Rotaria sp., Lecane sp., reprezentant 13% din totalul microfaunei.
Alte specii de rotifere prezente:

-
166
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Monostyla sp. , Macrobiotus sp. (100x)

Nematodele si Tardigradele, apar in numar redus, intr-un namol in varsta si stabilizat, ce


trebuie intinerit prin scoaterea in exces. Gastrotrichii sunt observati sporadic, pe timp de
ploaie.
In concluzie, treapta biologica a Statiei de Epurare a Apelor Uzate de la Hîrlau
functioneaza cu bune eficiente epurative, si contine un namol activ bun calitativ si
diversificat din punct de vedere al speciilor prezente, ce asigura reducerea poluantilor in
procent de pana la 98%.

Referinţe
Catrina, V., Dimitriu, G., şi colab.(2006) Monitorizarea parametrilor tehnologici de epurare biologică în Staţia de
tratare a apelor uzate din municipiul Iaşi. Conferinţa internaţională Siguranţa sistemelor de alimentare cu apă
şi canalizare,ARA.
Chierici, E., Madoni, P., (1991) Comparative analysis of the activated sludge microfauna in small municipal plants.
Biological aproach to sewage treatment process, (83-87).
Curds, C. R., (1973) The role of protozoa in activated-sludge process. American Zoologist 13 (161-169).
Delgado, A.F., Campos J. G., Vazquez J.R. (1996) Protozoos como bioindicadores en procesos de depuracion
biologica Arranque de la EDAR de Aquadulce (Sevilla). Tecnologia del agua 155 (33-40).
performance of activated sludge plants based on the microfauna analysis. Water Research, 28 (1), 67-75.
Madoni, P., Gugliermi, L.,(2005) Elementi de la biologia della depurazione. în Depurazione biologica nei fanghi
attivi. De la Universita degli studi di Parma.
Madoni, P. (1994) A sludge biotic index (SBI) for the evaluation of the biological performance of activated
sludge plants based on the microfauna analysis. Water research 28 (67-75)
Madoni, P., (2005) La mirofauna del fango attivo in Depurazione biologica nei fanghi attivi de la Universita degli
studi di Parma.
Motta, M., Amaral,A.L.,Pons, M.N., Vivier H. (2001) Estudo por análise de imagem do comportamento de uma
estaçãao de tratamento de efluentes sob condições transientes. Energias Renovables y Medio Ambiente 9,
( 49-55).
NTPA 003/2005 – Metodologie de conducere a procesului de epurare biologică aerobă cu nămol activ în staţiile
de epurare a apelor uzate- Anexa 1 la Ordinul Ministerului apelor, Pădurilor şi Protecţiei mediului.
Sear-Brown, M.R., Collins, F., (2003) Activated sludge microbiology problems and their control. The 20-th Annual
USEPA National Operator Trainers Conference, NY.
Vazquez, J.R., Delgado, A., Sosa, E.G., Tello,A.D. (1999) Bioindicadores del fango activado y su relacion con el
rendimiento de la EDAR El Rompido (Huelva). Tecnologia del agua 193 (41-54 ).

-
167
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

SIMULATING OF SECONDARY CLARIFIERS IN THE ACTIVATED


SLUDGE PROCESS

C. Gavrila*, I. Gruia**, E. Dinet***

* Technical University of Civil Engineering Bucharest, cgavrila2003@yahoo.com


** University of Bucharest, gruia_ion@yahoo.com
*** Technical University of Civil Engineering Bucharest, edi@mail.utcb.ro
Keywords: secondary clarifier; activated sludge processes; Crank Nicholson scheme

The activated sludge process


The purification stations for waste-waters are dynamical systems, being under important and
uncontrolled variations of the debit, concentration and composition of the polluting
substances. Mathematical models are essential for describing, predict, and control the
results of this process. The aim of this article is to describe the modelling and simulation of
activated sludge processes using the Crank Nicholson scheme.
The activated process is the most frequently used system to purify wastewater (Horan,
1991; Metcalf & Eddy, 1991). It is estimated that in the European Community alone a daily
volume of 40 ⋅ 10 6 m 3 is processed (Lens & Verstraete, 1992). An activated sludge system
accomplishes an enhanced biological purification of the wastewater. A conventional system
can always be subdivided in two major units (Figure1).

Effluent
Fin - Fw
Fin + FR
Influent Aeration Secondary
Fin basin clarifier

Waste sludge
Recycle sludge
Fw
FR

Figure 1 Schematic overview of the conventional activated sludge process.

Aeration basin: Pre-treated wastewater is mixed with activated sludge, containing the micro
organisms which transform and eliminate the organic pollutants in the wastewater by means
of bio catalysis. Oxygen must be supplied. Usually this is accomplished by blowing air in the
mixed liquor (the mixture of water and activated sludge).
Secondary clarifier: The activated sludge is separated from the purified water under the
influence of gravitation. The major part of the settled sludge is sent back to the aeration
basin. Part is wasted to keep the growing biomass in the system at certain level.

-
168
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Modelling of secondary clarifiers


The dynamics of the solids – liquid separation processes is as follows. The proposed models
are most often based on mass balances (“continuity equation”) and on the solid flux theory.
F ( z, t ) = u ⋅ C + v ⋅ C
Where:
u - is the bulk velocity,
v - is the settling velocity,
C - is suspended solids concentration.
The dynamical model in its simplest form is written as follows:
∂C ∂F
=−
∂t ∂z
The question that arises is “Is it possible to derive the mass balance model such that a
limitation of flux is implicitly included? A possible solution to the above question and to that of
the presence of spatial gradient in settlers is indeed to introduce a second order derivative
term with respect to z in the mass balance model. A possible interpretation of such a term is
that it represents diffusion following Fick’s law. In such a case, the flux F is written as
follows:
∂C
F = u ⋅ C − v ⋅ C − Da ⋅
∂z
and the mass balance model becomes:
∂C ∂C ∂ (v ⋅ C ) ∂ 2C
= −u ⋅ + + Da ⋅ 2
∂t ∂z ∂z ∂z
If v = v 0 ⋅ e − a⋅C , v 0 , a > 0 (Vesilind model) then

∂C
∂t
[
= − u − (1 − a ⋅ C ) ⋅ e − a⋅C ⋅
∂C
∂z
] ∂ 2C
+ Da ⋅ 2
∂z
Equivalent with:
∂C
∂t
[ ]
+ u − (1 − a ⋅ C ) ⋅ e − a⋅C ⋅
∂C
∂z
∂ 2C
= Da ⋅ 2
∂z
The modelling is based on the measurements made in the purification stations for waste-
waters IAWPRC (Henze et al. 1992) and CEIT, San Sebastien, Spania. Several zones can
be distinguished in a secondary clarifier (Figure 2). The height of each zone can be
calculated separately using empirical formula (Billmeier 1992).
For the clarifier zone,
Fin − Fw
u = u0 = −
Ase

with Ase the cross-sectional surface of the circular clarifier, and the boundary conditions are:

C ( H 1 , t ) = C in , C (H 2 , t) = 0

-
169
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

For the feed zone u = u 0 − u b

For the settler zone


FR + Fw
u = ub = −
Ase
and the boundary conditions are:
C ( H 1 , t ) = C in , C (0, t ) = C R
Effluent
Clarifier
Fin - Fw
z=H2

Fin + FR
Influent Feed
z=H1

z=0
Settler

FR + Fw
Figure 2. The different zones in a secondary clarifier.

Simulating of Secondary Clarifiers


The Crank Nicholson scheme (Figure 3), unconditionally stable, is used to simulate the
suspend solids concentrations which correspond to the numerical solution of these model
equations.
t
∂C C j +1 − C i j
= i
∂t ∆t

tj+1 ∂C 1 ⎛ Ci j+1 − Ci j−1 Ci j++11 − Ci j−+11 ⎞


= ⋅⎜ + ⎟⎟
∂z 2 ⎜⎝ 2∆z 2 ∆z ⎠
*P
tj
∂ 2C 1 ⎛ Ci j+1 − 2Ci j + Ci j−1 Ci j++11 − 2Ci j +1 + Ci j−+11 ⎞
= ⋅⎜ + ⎟⎟
∂z 2 2 ⎜⎝ 2∆z 2 2∆z ⎠
0 xi-1 xi xi+1 x
Figure 3 The Crank Nicholson scheme

-
170
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

For linearization the nonlinear problem


∂ 2C ⎛ ∂C ∂C ⎞
= F ⎜ z, t , C , , ⎟
∂z 2
⎝ ∂z ∂t ⎠
with
∂C ∂C
F = f1 (z, t , C ) + f 2 (z, t , C )
∂z ∂t
we could use predictor – corrector method.
Prediction step:
⎛ ⎞
1 ⎜ ⎛ j + 12 ⎞⎟ 1
j+ ⎛ 1 ⎞ 1 j+
δ Ci
2 2
= F ⎜ i∆z; ⎜ j + ⎟∆t ; C i ; δ z C i ;
j j
⎜C − C i ⎟⎟ ⎟ ,
j
⇒ Ci 2
, i = 0, n
z
⎜ ⎝ 2⎠ ∆t ⎜⎝ i ⎠ ⎟⎟

⎝ 2 ⎠
Correction step:

)⎞⎟⎟
1
1 2 j +1
2
(
δ z C i + δ z2 C i j = F ⎜⎜ i∆z; ) ( j + 1)∆t; Ci
j+
2
;
1
2
( )
δ z C i j +1 + δ z C i j ;
1
∆t
(
C i j +1 − C i j
⎝ ⎠
where
C i +j 1 − Ci j−1 C i j+1 − 2C i j + C i −j 1
δ z Ci j = ; δ z2 C i j =
2∆z ∆z 2
The streamline concentration contour for the model is presented in Figure 4.

Simulated suspended solids concentrations


with feed concentration equal to Xin
4

3.5

2.5
height [m]

1.5

0.5

0
0 2000 4000 6000 8000 10000 12000
3
concentration [g/m ]
Figure 4 Simulated suspended solids concentrations, for various concentrations.

-
171
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

100

90

80

70

60
height [m]

50

40

30

20

10

0
0 2000 4000 6000 8000 10000 12000 14000 16000
3
concentration [g/m ]

Figure 5 Simulated suspended solids concentrations with experimental dates.

Example:
u 0 = 17.6 m / d , u b = 16.5 m / d ,
Da = 13 m 2 / d , v0 = 370 m / d , a = 4.16 ⋅ 10 −4 m3 / g

H 1 = 2.51 m, H 2 = 3.66 m
In this study model parameters were assessed based on an analysis of field and pilot-
scale experimental data. Results of the analysis are presented in Figure 5, where the
logarithm of the solids concentration is plotted as a function of depth. A logarithmic scale was
chosen for the solids concentration to provide more detail at lower concentrations.

Conclusions
In this paper, we have demonstrated the versatility of the Crank Nicholson scheme,
unconditionally stable, with regard to the modelling and simulation of activated sludge
processes in the secondary clarifiers. A multi-layer model of the clarification/ thickening
process was presented. Based on the solid flux concept and a mass balance around each
layer of a one-dimensional settler, the model is designed to predict the solids profile along
settling column, including the effluent and underflow suspend solids. The model was applied
to the one pilot scale and full scale experimental data with good results.

-
172
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

References
Anderson H. M. and Edwards R. V., (1981) Afinite differencing scheme for the dynamic simulation of continuous
sedimentation, AIChE Symp. Ser. 77 (Water), 227-238.
Berzins M., Dew P. M. and Furzeland R. M., (1989) Developing software for time-dependent problems using the
method of lines and differential-algebraic integrators, Appl. Numer. Math. 5, 375-397.
Billmeier E., (1992) Dimensioning of Final Settling Tanks of Large Activated Sludge Plants for High Quality
Effluent. Wat. Sci. Tech., 25 (4-5), 23-34.
S. H. Cho, et al, (1993) Settling Velocity Model of Activated Sludge, Wat. Res. Vol. No. 7, pp. 1237-1242.
D. Dochain, (1997) Modelling the Dynamics of Settlers: A Basic Problem, Med. Fac. Landbouww. Univ. Gent,
62/4b.
J. Hamilton et al, (1992) Modeling and Pilot-Scale Experimental Verification for Predenitrification Process, Journal
of Environmental Engineering, Vol. 118, No. 1.
Henze M., R. Dupont, P. Grau and A. de la Sota, (1992) Characterization of wastewater for modelling of activated
sludge process, Wat. Res. 27, 231-236.
Kenneth F. Cacossa and David A. Vaccari, (1994) Calibration of a Compressive Gravity Thickening Model from a
Single Batch Settling Curve, Wat. Sci. Tech. Vol. 30, No. 8, pp. 107-116.
Pennington S. V. and Berzins M., (1994) New NAG Library software for first – order partial differential equations,
ACM Trans. Math. Softw. 20, 63-99.
Roe P. L., (1981) Approximate Riemann solver, parameter vectors, and difference schemes, J. Comput. Phys. 43,
357-372.

-
173
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

-
174
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Sectiunea 3

MANAGEMENTUL SISTEMELOR DE
ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE

-
175
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

-
176
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

MANAGEMENTUL INTEGRAT IN SISTEMELE DE APA IN


LOCALITATILE MICI SI MIJLOCII

V. Rojanschi*, Fl. Grigore**, St. Duduman***

* Prof.univ.dr.ing., Universitatea Ecologica din Bucuresti, vrojanschi@ueb.ro


** Şef lucrari dr., Universitatea Ecologica din Bucuresti, gdflorian@yahoo.com
*** Asist.univ.drd.ing., Universitatea Ecologica din Bucuresti, sduduman@ueb.ro

Rezumat
Realizarea de noi sisteme de apă-canal sau dezvoltarea celor existente, de mici dimensiuni,
din mediul rural, impune operarea acestora după cele mai noi sisteme de management
pentru atingerea performanţelor preconizate.
Lucrarea îşi propune să ofere elemente, date, proceduri şi etape de aplicare la sistemele
de apă-canal a unui sistem de management integrat calitate-mediu-sănătate securitate
ocupaţională.

Abstract
The development of new small or medium size water/wastewater systems or the
development of existing ones, in rural environment, imposes operating them accordingly to
the newest management systems in order to achieve the best previewed performances.
The paper will offer some elements, data, procedures and stages in the applying the
integrated quality-environment-health management systems at water/wastewater companies.

Activitatea de management a societatilor sau operatorilor hidroedilitari de dimensiuni mici si


mijlocii a cunoscut o evoluţie importantă, în momentul conştientizării faptului că elemente,
considerate mult timp ca fiind colaterale activităţii principale de realizare de servicii, pot
influenţa în mod semnificativ, pozitiv sau negativ, performanţele de ansamblu ale
organizaţiei.
Astfel, în perioadele iniţiale, preocupările managerilor au fost orientate pe asigurarea unei
producţii cât mai mari, în orice condiţii, considerându-se că este factorul esenţial în obţinerea
performanţelor economice urmărite. O astfel de abordare a generat multe elemente negative:
impact asupra mediului, accidente de muncă, apă de calitate inferioara, amenzi-sancţiuni din
partea autorităţilor de control. Într-o primă fază, cantitate prea mare de neînscriere în
standarde, a condus la concentrarea preocupărilor conducerii şi pe elementele ce determină
calitatea serviciilor.
In aceste condiţii s-a realizat, că la fel de important, este şi controlul calităţii apei
furnizate. Introducerea procedurilor şi criteriilor de organizare pentru asigurarea calităţii
serviciilor a intrat în atenţia managerilor, construindu-se în timp Sistemul de Management al
Calităţii.
În continuare, în evoluţia conceptelor de organizare a activităţii furnizare de apă, s-a
impus, ca un factor social important, protecţia lucrătorilor, a personalului direct antrenat în

-
177
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

activitatea productivă. Numărul mare de accidente, constatat la un moment dat cu


consecinţe importante, a obligat managerii să se concentreze asupra acestui aspect. Au fost
elaborate, dezvoltate şi impuse anumite reguli, norme, criterii şi proceduri pentru protecţia
stării de sănătate a lucrătorilor, toate fiind acum sintetizate în Sistemul Securităţii şi Sănătăţii
Ocupaţionale.
În paralel cu preocupările menţionate anterior, pe măsura evidenţierii impactului negativ
produs de organizaţiile din industrie, agricultură, transporturi, energie etc., asupra mediului,
sub impulsul presiunilor ecologiştilor, societăţii civile, experţilor, factorilor politici, s-a
dezvoltat, în mod similar şi Sistemul de Management de Mediu, un concept ce include
principiile, direcţiile, indicatorii care să asigure şi atingerea de către organizaţie a unei
performanţe de mediu la nivelul celor mai bune practici de mediu ale momentului.
O analiza concomitentă a celor trei sisteme de management a permis observaţia că
există multiple similarităţi între modul de abordare, proceduri generale, documentaţii,
evaluarea sistemelor, mai ales pentru sistemele hidroedilitare. Acest fapt a condus la
trecerea într-o nouă fază din punct de vedere a managementului şi anume la promovarea
unui Sistem de Management Integrat, existând multiple avantaje într-o astfel de abordare.
In acest sens lucrarea abordează problematica managementului integrat prin abordarea
punctuală a fiecărui sistem: SMC, SMM, OHSAS, cu descrierea elementelor principale
comune ale standardelor ce promovează respectivele sisteme;
Menţionăm din start faptul ca certificarea operatorului conform celor trei sisteme conferă
multiple avantaje de imagine, de eficienţă economică, de persormanţă tehnologică, etc.
O organizaţie sau o instituţie care doreşte să se certifice pe baza :
- Sistemului de Management al Calităţii (SMC) - ISO 9001/2000,
- Sistemului de Management al Mediului (SMM) - ISO 14001/2004,
- Sistemului de Securitate şi Sănătate Ocupaţională - OHSAS 18001/2004,
se recomandă să abordeze în sistem integrat cele trei problematici. Se obţin astfel anumite
avantaje, dintre care cităm:
- reducerea, pe ansamblu, a timpului de implementare;
- coerenţă şi continuitate în derularea paşilor pentru certificare pe cele trei sisteme,
plecând de la o politică managerială integrată ;
- viziune unitară a tuturor procedurilor, necesar a fi aplicate, cu scoaterea în
evidenţă a procedurilor comune şi a procedurilor specifice;
- coordonare internă eficientă a celor trei specialişti sau echipe, ce sunt implicate în
certificarea organizaţiei, conform celor trei sisteme;
- nu în ultimul rând, posibila reducere, pe ansamblu, a costurilor de certificare, în
condiţiile în care tot mai multe societăţi sau companii de consultanţă sau
certificare abordează integrat cele trei aspecte.
Ca elemente definitorii pentru demararea acţiunilor de certificare pe cele trei sisteme, într-
o viziune integrată, care pot asigura succesul demersului, sunt de remarcat următorii paşi:
- cunoaşterea de către managementul de vârf al organizaţiei a elementelor şi cerinţelor
generale specifice celor trei sisteme. Este important ca să se înţeleagă, în această
fază, avantajele multiple pentru organizaţie ale unei astfel de acţiuni, atât pentru flecare
sistem în parte, cât şi pentru conceptul de ansamblu, abordarea integrată. O instruire a
managementului de vârf a organizaţiei, de câteva zile, pe această tematică este
recomandabilă. În paralel se recomandă şi derularea unor instruiri la celelalte nivele ale
personalului din organizaţie, care se vor ocupa direct de implementare şi certificare ;

-
178
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

- întocmirea unor planuri de acţiune, care să conducă, etapa de etapă, la atingerea


obiectivelor declaraţiei politice şi angajamentului asumat de conducere privind
certificarea integrată a organizaţiei, conform celor trei sisteme. Aceste planuri reflectă
asumarea responsabilităţii managementului de vârf, ca o componenta importantă a
politicii manageriale generale. Se recomandă ca aceste planuri să fie rezultatul unei
activităţi colective, elaborate în stil interactiv, prin implicarea, atât a conducerii
organizaţiei, cat şi a unor angajaţi din organizaţie, care mai târziu vor participa la
realizarea obiectivelor. Planurile de implementare vor conţine: obiectivele majore,
acţiunile punctuale, termenele de realizare, responsabilii, bugetele necesare, sursele
de finanţare etc.
- responsabilizarea aducerii la îndeplinire a acestor planuri a unui reprezentant al
managementului. Acestuia i se alocă resurse umane şi materiale, competente de
acţiune şi decizie în domeniu respectiv, având în vedere şi asigurarea unei relaţionalii
directe cu managementul de vârf. Se recomandă ca în cadrul colectivului alocat să fie
incluşi câte un responsabil pentru fiecare din cele trei sisteme, ce urmează a fi instruit
şi specializat pe tematica respectivă . Pentru a avea o relaţie cat mai directă cu
serviciile implicate în transpunerea practică a procedurilor comune sau specifice, este
bine ca în colectivul respectiv să fie incluşi reprezentanţi ai serviciilor tehnice, utilităţi,
resurse umane, protecţia muncii etc. Colectivului respectiv este necesar să i se aloce
un spaţiu propriu şi dotările necesare derulării activităţii în condiţii corespunzătoare. Cei
trei responsabili pentru implementarea celor trei sisteme vor fi instruiţi prin cursuri de
specialitate, pe problematica respectivă, atât la nivel teoretic, cât şi la nivel practic,
pentru specificul organizaţiei, ce urmează a fi certificată. Unul din cei trei va fi
responsabilul echipei, cu acces direct la conducere şi cu posibilitatea de a lua decizii
punctuale.
- colectivul desemnat, pe baza planurilor de acţiune, vor întocmi planuri de
implementare, pentru fiecare din obiectivele înscrise. În planurile de implementare,
elaborate pe sectoarele specifice de activitate ale organizaţiei, se vor menţiona, în mod
sintetic, în forma tabelară:
i. Sectorul/secţia /departamentul în care se acţionează ;
ii. Acţiunea şi secvenţe ale acesteia;
iii. Termen de realizare şi de evaluare;
iv. Responsabil de realizare şi de evaluare;
v. Fonduri necesare pe fiecare fază sau termen;
vi. Sursa sau sursele de finanţare.
Înscrierea acţiunilor sau a sectoarelor în planul de implementare se va face prin
respectarea unei derulări logice, coerente în funcţie de fluxul tehnologic al organizaţiei, pe
baza unor criterii de prioretizare, respectând procedurile din ghidurile celor trei sisteme.
Periodic activitatea acestui colectiv trebuie analizată. Se urmăreşte evoluţia fazelor în
procesul de certificare, atingerea unor indicatori de performanţă, prestabiliţi pe zone: calitate
- mediu - sănătate ocupaţională. În măsura în care se vor constata disfuncţionalităţi, vor fi
promovate masuri pentru remediere, pentru eventuale revederi ale politicii manageriale sau a
planurilor de acţiune .
Aplicare tuturor măsurilor, menţionate mai sus, se va face în funcţie de specificul
organizaţiei: mărime, tip de activitate, zone cu risc profesional, număr de angajaţi, profilul
angajaţilor etc.
Din această fază se recomandă contactarea şi colaborarea cu o firmă de consultanţă
specializată în pregătirea pentru implementare şi certificare conform sistemelor de
management integrat pentru calitate - mediu -sănătate ocupaţională.

-
179
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Politica Managementului. În toate cele trei cazuri trebuie acţionat conform ciclului din
schema de mai jos (figura nr. 1) :

Îmbunătăţire şi adaptare
Evoluţii în continuă
domeniile MCS

Politică şi declaraţie
Analiza efectuată MCS
de management pe sistem
integrat

Planificare
integrată
Verificare şi acţiuni
corective pe
componentele
managementului
integrat Implementare şi
funcţionare pe
componentele
managementului
integrat
Fig.nr. 1. Ciclul sistemelor de management integrat

Trebuie înţeles că implementarea sistemului integrat mediu-calitate-sănătate este un


proces ce declanşează o politică, o preocupare continuă, dinamică, care evoluează de la o
etapă la alta în funcţie de realităţile socio-economice-ecologice generale ale societăţii şi ale
organizaţiei, ca parte componentă a societăţii.
Un alt aspect important este cel al aplicării abordării ştiinţifice în politica managerială.
Este necesară o coerenţă, o evoluţie între elementele de intrare ieşire din sistem cu ceea ce
se întâmplă în procesele interne ale sistemului.
Succesul stabilirii planului şi implementării sistemului M-C-S depinde de o politica
managerială realistă şi flexibilă.
Trebuie avut în vedere:
- alegerea unor „ţinte” simple, uşor de realizat, cu eficienţă evidentă
- stabilirea unui calendar realist de implementare cu sarcini precise, termene precise,
alocare de resurse corespunzătoare. Desigur trebuie asigurată din partea managementului
de vârf o anumită consecvenţă în derularea, urmărirea şi revizuirea politicii şi planului
managerial.
Abordarea acestor aspecte se recomandă a se realiza secvenţial, conform prezentării din
schema din fig. 2., în care se remarcă verificarea şi revizuirea permanentă a graficului şi

-
180
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

funcţiei de performanţele realizate. Este foarte important a se face toate eforturile de către
conducerea organizaţiei pentru a se realiza conştientizarea la toate nivelele organizaţiei, ca
aplicarea SMI aduce mari avantaje, în special din punct de vedere al performanţelor interne
economice, tehnologice, sociale etc.

În cadrul acţiunii de implementare a sistemelor mentionate sunt de parcurs parcurse


următoarele activităţi:
- Evaluare preliminară de mediu;
- Evaluarea preliminară în raport cu cerinţele legale şi a altor cerinţe la care
organizaţia a subscris;
- Stabilirea Planului de acţiune şi demararea introducerii sistemului de management
de mediu;
- Stabilirea politicii de mediu;
- Stabilirea domeniului sistemului de management de mediu;
- Desemnarea responsabililor de implementarea, certificarea şi menţinerea
sistemului de management de mediu, termene de realizare şi resurse alocate;

-
181
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

- Instruirea reprezentanţilor managementului organizaţiei şi a echipei


multidisciplinare;
- Evaluare preliminară a structurii organizatorice şi a relaţiilor funcţionale în raport
cu cerinţele tuturor “părţilor interesate”.
- Identificarea şi documentarea proceselor (process mapping) la nivel de “Hartă a
proceselor”, “Fişe de proces” şi “Titulari procese”;
- Identificarea reglementărilor aplicabile;
- Identificarea aspectelor de mediu la nivel de proces;
- Determinarea aspectelor de mediu cu impact semnificativ major;

Concluzii
Implementarea integrata la operatorii hidroedilitari de dimensiuni mici si mijlocii a celor trei
sisteme de mediu-calitate-sănătate ocupaţională ca un concept global de management
conferă multiple avantaje dintre care cităm:
- reducerea pierdelor economice;
- mărirea productivităţii muncii;
- o mai bună imagine a operatorului
- încadrarea lucrătorilor în managementul operatorului
- relaţii mai bune ale operatorilor cu bănci, firme de asigurare, administraţia locală;
- succesul operatorului pe plan socio-economic.

Bibliografie:
1. „Sisteme de management integrat pentru agenţi economici”, Prof.univ.dr.ing. Vladimir Rojanschi,
Asist.univ.drd.ing. Ştefan Duduman, Şef lucrari dr. Florian Grigore, Editura Tribuna Economică, 2007, ISBN
978-973-688-088-9;
2. * * * SR EN ISO 14001 – Sisteme de management de mediu – Cerinţe şi ghid de utilizare;
3. * * * SR EN ISO 9001 – Sisteme de management al calităţii – Cerinţe;
4. * * * OHASAS 18001 – Sisteme de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale – Specificaţie.

-
182
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

ÎMBUNĂTĂŢIREA PERFORMANŢELOR DE MEDIU PENTRU


SISTEME DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI CANALIZARE ÎN
LOCALITĂŢI MICI ŞI MIJLOCII

Daniela Simona Moldovan,

PhD Engineer, e-mail: danielamoldovan@apabrasov.ro

Keywords: performant; environment; water supply.

Abstract
The complex and long standing activities developed in any entity that provides water supply
and sewerage public services, from water catchement to discharge of the waste water into
emissary, requires management means, a strategically organization, planning and approach
that should be based on techniques and tool to protect the environment, having as ground
the promotion of the development concept of sustainable development. By acquiring of this
concept, in conditions of respect for the environment where we live, we can keep the
inheritance for the good of the next generations.
The accurate identification of the environment issues, respectively of the past, present
and potential impacts on the environment produced by the entity’s activity has the primordial
role in implementation of environment management system.
The paperwork shows the process of environment issues identification and associated
impact assessment, as well as two methods for evaluation that can be used by the provider
of water supply and sewerage public services that implement an environment management
system with the purpose to improve the performances in this field in small and middle size
communities.

1. Introducere
Managementul de mediu este o componentă a sistemului de management general care
include structura organizatorică, activităţile de planificare, responsabilităţile, practicile,
procedurile, procesele şi resursele pentru elaborarea, implementarea, realizarea, analizarea
şi menţinerea politicii de mediu (conform standardului internaţional ISO 14050).
Un sistem de management de mediu (SMM) ajută organizaţia să reducă la minim
impacturile asupra mediului. El prezintă foarte multe avantaje şi de aceea este importantă
implementarea şi funcţionarea acestuia. Atingerea acestor deziderate depinde de eforturile
făcute la toate nivelurile organizaţiei, iar sprijinul şi implicarea activă a managementului de la
cel mai înalt nivel sunt indispensabile pentru succesul implementării şi funcţionării unui SMM.
Reuşita demersului de protecţie a mediului necesită găsirea unor tehnici şi instrumente
prin intermediul cărora obiectivele şi ţintele de mediu să poată fi atinse, concomitent cu o
corectă previzionare legislativă şi o îmbunătăţire a relaţiilor cu părţile interesate
Reglementările de mediu actuale incluzând legi, norme, regulamente, directive,
standarde, ş.a, sunt extrem de complexe şi de o mare diversitate, de la o zonă geografică la
alta, de la o ţară la alta, de la o cultură la alta. Principala lor caracteristică şi diferenţă în

-
183
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

raport cu reglementările din alte domenii de interes social major este că ele nu au apărut ca
urmare a promovării unor principii, ci ca o reacţie la evenimente.
Odată cu îmbogăţirea actualului cadru legislativ referitor la mediu, se constată o evoluţie
de la simplu la complex, de la o reacţie de apărare la una de prevenire. Această evoluţie
ascunde, de fapt, drumul de la conştientizare la sistematizare, de la luarea în considerare a
mediului, la managementul de mediu.
Standardul internaţional SR EN ISO 14001:2005 stabileşte cerinţe referitoare la un SMM.
Toate aceste cerinţe reprezintă baza operaţională a construirii unui sistem de management
de mediu, coerent şi eficient.

2. Procesul de identificarea aspectelor de mediu şi evaluarea


impacturilor asociate
Conform ISO 14004, identificarea aspectelor de mediu este un proces dinamic care
determină impacturile trecute, prezente şi potenţiale asupra mediului ale activităţilor unei
organizaţii. Acest proces include şi indentificarea constrângerilor impuse de reglementări,
legislaţie şi afaceri care afectează organizaţia .

Planificarea şi Elaborarea Programul


realizarea analizei de analizei de mediu
mediu

Elaborare
-interviuri,
Identificarea Lista aspectelor de mediu şi
-măsurători, inspecţii, aspectelor de a impacturilor asociate
monitorizări, mediu (pe proces/amplasament)
-analiza înregistrărilor

Grilă de evaluare Evaluarea impacturilor de asociate


aspectelor de mediu

Stabilirea apectelor
Centralizarea aspectelor de mediu semnificative de
la nivelul societăţii mediu

Definirea obiectivelor
Actualizarea aspectelor de
mediu generale şi specifice
de mediu

Elaborarea Programului
de management de
mediu

Figura 1. Procesul de identificarea aspectelor de mediu

-
184
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Aspectele de mediu, care pot fi controlate şi influenţate de organizaţie şi care pot avea un
impact important asupra mediului, se regăsesc sub denumirea de aspecte semnificative de
mediu.
Organizaţiile care nu dispun încă de un SMM trebuie să pornească în această direcţie
prin efectuarea unei analize iniţiale de mediu (AIM).

Planificarea şi realizarea analizei de mediu

Analiza iniţială de mediu (AIM) stabileşte care este situaţia în raport cu mediul, a organizaţiei
ţinând cont de:
- cerinţele legale şi reglementările,
- identificarea aspectelor de mediu,
- examinarea tuturor procedurilor şi a practicilor de management de mediu,
- evaluarea acţiunilor întreprinse în urma investigării incidentelor anterioare.
AIM identifică aspectele semnificative de mediu asociate proceselor, subproceselor,
activităţilor, serviciilor şi produselor organizaţiei şi nu evaluează detaliat ciclul de viaţă al
acestora.
Este important de ştiut ca relaţia dintre aspectele de mediu şi impactul asupra mediului
este o relaţie de tip CAUZĂ - EFECT.
Ex: cauza/aspectul de mediu este deversarea apelor uzate în emisar, iar efectul/ impactul
este poluarea emisarului.
Etapele AIM sunt:

Etapa 1: Alegerea unui proces, subproces, activitate, produs, serviciu sau locaţie
Selectarea procesului, procesului, activităţii, produsului, serviciului sau locaţiei trebuie să
fie suficient de cuprinzătoare pentru o examinare semnificativă şi suficient de restrânsă
pentru a fi bine înţeleasă. În acest scop se vor elabora diagramele de flux tehnologic cu
identificarea intrărilor, ieşirilor şi a fluxului proceselor, produselor şi serviciilor.
Etapa 2: Identificarea aspectelor de mediu ale procesului, subprocesului, activităţii,
produsului, serviciului sau locaţiei
Identificarea unui număr cât mai mare de aspecte de mediu asociate.
Etapa 3: Identificarea impactului asupra mediului
Identificarea unui număr cât mai mare de impacturi de mediu reale şi potenţiale, benefice
şi nocive care sunt asociate fiecărui aspect de mediu identificat.
Etapa 4: Evaluarea importanţei impacturilor
Importanţa oricărui impact asupra mediului poate varia de la o organizaţie la alta, iar
cuantificarea poate ajuta evaluarea.

Identificarea şi evaluarea impactului produs asupra mediului

Procesul de identificare a aspectelor de mediu se face prin analizarea proceselor


tehnologice/ serviciilor, pe faze, operaţii, zone de activitate, luând în considerare condiţiile de
funcţionare normale, pornire/ oprire şi situaţii de urgenţă posibile. Este un proces continuu şi
organizaţia actualizează aceste date anual şi la fiecare modificare apărută în activităţile
sau serviciile sale.

-
185
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Pentru identificarea aspectelor de mediu se iau în considerare următorii factori :


- emisii în aer,
- deversări în emisar,
- gestionarea deşeurilor,
- poluarea solului,
- utilizarea materiilor prime /materialelor şi a resurselor naturale,
- impactul asupra comunităţii,
- alte aspecte de mediu locale,
- operarea normală şi anormală,
- incidente/accidente ecologice.
De asemenea procesul poate include identificarea impacturilor asupra sănătăţii şi
securităţii persoanelor, precum şi evaluarea riscurilor pentru mediu.
AIM evidenţiază aspectele de mediu benefice sau nocive, reale şi/sau potenţiale, directe
şi/sau indirecte, rezultate din activitatea unei organizaţii. Pentru fiecare aspect de mediu
evidenţiat se stabileşte impactul asupra factorilor de mediu.
Personalul responsabil pe linie de protecţia mediului, efectuează evaluarea impactului
funcţie de:
- cerinţele prevederilor legislative şi/ sau reglementare,
- evaluarea nivelului de risc a impactului,
- implicaţiile aspectelor de mediu asupra omului,
- implicaţiile ecologice asupra mediului,
- efectul asupra imaginii publice a organizaţiei şi
- cuantifică aspectele de mediu conform metodologiei de evaluare a impactului asupra
mediului stabilită de către organizaţie.
Întrucât nu există reguli stricte şi nici criterii obligatorii pentru evaluarea impacturilor,
fiecare prestator de servicii de alimentare cu apă şi canalizare îşi va stabili propriile sale
reguli şi criterii de evaluarea impactului. Chiar unor criterii identice, organizaţii diferite le pot
acorda grade diferite de importanţă.
Impactul asupra mediului al activităţilor din organizaţie este măsurat şi monitorizat, iar
eventualele neconformităţi identificate trebuie tratate conform procedurii “Acţiuni corective şi
preventive” stabilită la nivelul organizaţiei.

Stabilirea aspectelor semnificative de mediu

În procesul de identificare aspecte de mediu şi evaluarea impactului produs de acestea, se


vor stabili care sunt aspectele de mediu semnificative pe care organizaţia le poate ţine sub
control şi asupra cărora poate avea influenţă.
Identificarea aspectelor de mediu va fi făcută şi în baza cerinţelor legale şi de
reglementare în vigoare. Aceste informaţii se constituie ca date de intrare pentru elaborarea
obiectivelor de mediu şi a Programului de management de mediu.
Personalul responsabil pe linie de protecţia mediului formează echipa care parcurge
următoarele etape pentru identificarea aspectelor de mediu:

-
186
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

a) Analizează procesul (tehnologic) / serviciul / activitatea, pe baza diagramei flux


elaborate. Diagrama flux specifică: intrările, procesările materiilor prime, materialelor,
utilităţilor şi ieşirile subproceselor, calea urmată de subproduse şi produsele care
intră în mediul exterior.
b) Pe baza acestor date se identifică aspectele de mediu benefice sau nocive, reale
şi/sau potenţiale, directe şi/sau indirecte .
c) Pentru fiecare aspect de mediu evidenţiat se stabileşte impactul asupra factorilor de
mediu.
d) Efectuează evaluarea impactului funcţie de metoda de evaluare stabilită;
e) Datele rezultate din analiza procesului/ serviciului / activităţii şi evaluarea impactului
se evidenţiază în documentele: “Lista aspectelor de mediu” şi “Evaluarea impactului
aspectelor de mediu”.
f) Aspectele de mediu sunt supuse unei selecţii în ordinea următoare:
- eliminarea aspectelor de mediu pe care societatea nu le poate controla şi care
nu au nici o influenţă;
- reţinerea aspectelor de mediu care au sau pot avea un impact semnificativ
asupra mediului, enumerate în “Lista aspectelor semnificative de mediu”.
Aspectele semnificative de mediu se actualizează de câte ori este nevoie şi se ţin sub
control.

Stabilirea obiectivelor generale si specifice de mediu

Pe baza aspectelor semnificative de mediu sunt stabilite obiectivele generale şi specifice


la nivelul societăţii.
Obiectivele generale şi obiectivele specifice se elaborează în concordanţă cu politica de
mediu, prevederile legale şi de reglementare, posibilităţile financiare, cerinţele operaţionale şi
punctele de vedere ale părţilor interesate.
Obiectivele generale şi specifice sunt cuantificate, când este posibil şi au stabilite
termene de realizare, resurse alocate şi responsabili. Acestea se analizează anual şi sunt
actualizate de câte ori este nevoie de aceleaşi funcţii care le-au elaborat iniţial.
Atingerea obiectivelor generale şi specifice se realizează prin programe de management
de mediu, care desemnează acţiunile, priorităţile, responsabilităţile, mijloacele şi termenele
de realizare.

3. Metode de identificarea şi evaluarea impactului de mediu


pentru sisteme de alimentare cu apă şi canalizare în localităţi
mici şi mijlocii

Prima metodă propusă pentru identificare şi evaluarea impactului asociat aspectelor


de mediu ia în considerare criterii (tabel 1):
F – frecventa de aparitie şi
G – gravitatea efectelor (evaluata prin indicatorii de calitate ai mediului)
Evaluarea impactului se finalizeaza prin acordarea unui punctaj rezultat din aplicarea
formulei: P = F x G

-
187
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Punctajul de referinta, stabilit pentru fiecare criteriu este prezentat in Tabel 1.


Tabel 1
Criteriu Impact Evaluare impact (P)
Frecvenţa de accidental (max o data/an) 2
apariţie rar (1 - 12 ori/an) 4
-F-
foarte des, permanent (mai mult de 12 ori/an) 6
Gravitatea nu sunt reglementati prin prevederi legale 1
efectelor sunt reglementati prin indicatorii monitorizati nu depasesc 3
-G- prevederi legale limitele maxim admise
indicatorii monitorizati depasesc 6
limitele maxim admise

Se considerǎ aspecte semnificative de mediu acele aspecte de mediu pentru care se


obţine P > 12.
Orice modificare a datelor cuprinse în documentele ce au stat la baza identificării
aspectelor de mediu (inclusiv cele rezultate în urma derulării programelor de management)
poate conduce la modificări ale listelor de aspecte de mediu/ aspecte semnificative de
mediu, respectiv actualizarea lor.
Cea de-a doua metodă propusă pentru identificare şi evaluarea impactului asociat
aspectelor de mediu ia în considerare următoarele criterii :
a). Prevederi legislative şi de reglementare (R) – se acordă punctaj pe o scară de la 1 la 10
pentru următoarele situaţii:
- există prevederi legislative şi de reglementare strict precizate:10 puncte;
- solicitarea clienţilor, a comunităţii locale este evidentă: 8 puncte;
- impuneri interne pentru rezolvarea unor interese proprii: 6 puncte;
- solicitări ale personalului salariat în domenii care îi afectează: 4 puncte;
- nu există nici un fel de prevederi: 1 punct.
b) Evaluarea nivelului de risc (Nr) – pentru evaluare se iau în considerare următorii factori:
- probabilitatea de apariţie: cu cât aceasta este mai mare,cu atât factorul de risc este
mai ridicat;
- probabilitatea de detecţie: cu cât capacitatea de detecţie este mai mică, controlul este
mai puţin probabil să se realizeze şi ca urmare nivelul de risc este mai ridicat;
- severitatea consecinţelor: cu cât este mai mare vătămarea prin poluare, cu atât este
mai ridicat nivelul de risc.
Evaluarea se face faţă de un sistem numeric şi se stabileşte totalul aşa cum se prezintă
în tabelul nr. 2.

Tabel 2: Evaluarea nivelului de risc


Probabilitatea de Probabilitatea de Severitatea consecinţelor Nivelul riscului
apariţie (A) detecţie ( B) (C) ( A+B X C)
f.frecventă – 5 pct. f. mare –1 pct. f. ridicată – 10 pct. 50 pct.
frecventă – 4 pct. mare – 2 pct. ridicată – 8 pct. 20 pct.
moderată – 3 pct. moderată – 3 pct. moderată – 6 pct. 21 pct.
scăzută – 2 pct. scăzută – 4 pct. scăzută – 4 pct. 18 pct.
f. scăzută – 1 pct. f.scăzută – 5 pct. f.scăzută (nulă) – 2 pct. 11 pct.

-
188
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

c) Implicaţiile aspectelor de sănătate (S) – se acordă punctaj pe o scară de la 1 la 10 pentru


următoarele situaţii:
- conduce la moarte: 10 puncte;
- provoacă consecinţe grave asupra organismelor: 8 puncte;
- provoacă iritaţii sau respiraţie îngreunată: 6 puncte;
- conduce la disconfort, la reducerea capacităţii de continuare a lucrului: 4 puncte;
- nesemnificative: 1 punct.
d) Implicaţii ecologice asupra mediului (E) – se cuantifică pe o scară numerică, funcţie de
aria de poluare astfel:
- nivel global: 10 puncte;
- nivel regional: 8 puncte;
- nivel local: 6 puncte;
- vecini, cartier: 4 puncte;
- incinta societăţii: 2 puncte.
e). Probleme ale comunităţii şi mediului local (P) – la stabilirea semnificaţiei aspectelor de
mediu se vor lua în considerare şi elemente referitoare la comunitate şi mediul local,
acordându-se un punctaj de la 0 la 60, aşa cum se prezintă în tabelul nr. 3.
Suma (1+2+3) reprezintă problemele comunităţii şi mediului local.
Tabel 3: Probleme ale comunităţii şi mediului local
Zgomot Aspect peisagistic Reclamaţii
Probleme ale
comunităţii şi
mediului local (P)
lipsă zgomot – 0 pct. Plăcut – 0 pct. lipsă reclamaţii - 0 pct. 0 pct.
În incinta societăţii – necorespunzător în ale vecinilor, 30 pct.
10 pct. incinta societăţii – beneficiarilor – 10 pct.
10 pct.
până la vecini – 20 deranjant pentru ale părţilor interesate/ 60 pct.
pct. vecini – 20 pct. organismelor de control
– 20 pct.

Toate aspectele de mediu care în urma evaluării impactului asupra mediului au peste 50
puncte sunt considerate aspecte semnificative de mediu.

4. Concluzii
Cele două metode de identificare şi evaluarea impactului asociat aspectelor de mediu pot fi
utilizate de către prestatorii serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare din localităţile mici şi
mijlocii în implementarea sistemului de management de mediu, cu scopul de a-şi propune ca
efectele activităţilor sale asupra mediului să fie în limitele legale şi/ sau de reglementare, în
vigoare şi să acţioneze pentru diminuarea continuă a acestora.
Prima metodă poate fi utilizată la proiectarea şi implementarea unui sistem de
management de mediu, pe când cea de-a doua metodă este mai complexă şi poate fi
utilizată la îmbunătăţirea performanţelor de mediu.
Fiecare dintre aceste metode prezintă avantaje şi dezavantaje, are domenii în care este
mai eficientă şi domenii în care rezultatele aplicării ei sunt mai puţin relevante.

-
189
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Întrucât nu există reguli stricte, nici criterii obligatorii pentru evaluarea impacturilor, fiecare
sistem de alimentare cu apă şi canalizare îşi va stabili propriile sale reguli şi criterii.

Bibliografie:
Moldovan, Daniela Simona (June, 2007) Cercetări privind sistemul de management intergat calitate mediu, Teză
de doctorat, Universitatea Transilvania din Braşov.
Moldovan, Daniela Simona (June 1-3, 2005) The implementation and certification of the quality-environment
integrated management system to public services suppliers, Challenges in Higher Education & Research in
the 21 st Century, Sozopol, Bulgaria, vol.3, Heron Press, Sofia, pag.351-356.
ISO 14001 : 2004 – Environment Management Systems. Guide book regarding the principles, systems and
application techniques.
ISO 14050 : 1998 – Environment Management. Vocabulary.

-
190
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

APPLICATION OF WATER SAFETY PRINCIPLES INCLUDED IN


DRINKING WATER MANAGEMENT PLANS FOR RURAL
COMMUNITIES

A. S. Dobre *,

*Prof. Dr. Eng., Technical University of Civil Engineering Bucharest, tel/fax: +40-21-242-35-95,
E-mail: danca@utcb.ro

Abstract
Water specialists have been examining results from past national and around the world
efforts and applying experience learnt to create new approaches to solving difficulties in
getting efficient, effective water services to rural communities. As an important conclusion,
success is formulated by a mixture of investment, policy and institutional reform; capacity
building and learning that will vary with each country and even with each region within a
country.
Whether in developed or developing countries, we face the same or similar challenges in
managing small community water supplies. Cooperation on water small community water
system management might also serve as a catalyst for greater regional integration, both
economical and political, with benefits.
Main challenges related to the management of small community water supplies are
presented in the paper and also pertinent proposal to overcome them. Specific requirements
for programs that should be in place to manage small community water systems are detailed.
Most of the problems in these areas stem from limited budgets and the lack of financial
ability of many associations to staff and operate their systems properly.

Small water systems operated in the small communities—those with a population less than
10,000— are an important part of the quality of life in rural zones. In many cases, economic
opportunities in rural areas are also connected to the availability of water from these small
systems.
Small water systems serve a lower percentage of the total population, but usually they
comprise the majority of the water systems operating in a country.
Water system capacity is the ability to plan for, achieve, and maintain compliance with
applicable drinking water standards. For a system to have capacity, adequate capability in
three key areas– technical, financial, and managerial– is necessary (see Fig. 1). TFM
capability has been the buzzword from water system regulators for several years, yet almost
everyone agrees that it is a good policy and, in theory, benefits all water systems. However,
many small water systems still lack TFM capacity and do not understand the basic concept,
including short- and long-term planning.
Ongoing technical assistance and effective training are the keys to continuing and
improving TFM capacity.

-
191
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Small system needs for capacity may differ from those of larger systems, and policy
makers must be cognizant of these differences.
It is important to understand the need for “capacity” and the challenges the very small
systems face in operating and maintaining compliance with increasing standards.
Main challenges related to the management of small community water supplies are the
following:
• Insufficient political engagement
• Appropriate agents do not have the resources to control small community water
supplies
• Risk perception/risk management
• Poor decision making stemming from perception that there is no ownership and/or
awareness of the true cost of water
• Lack of training for operators and managers of small community water supplies and
lack of expertise, necessary to ensure that systems are sustainable
• Health surveillance
• Appropriate communication to the public, including about water management in home
• Getting resources to rural areas
• Improving infrastructure because delivery of safe water at the point of consumption
might be a problem even when the water is treated properly
• Framework for implementing WSP for small community water supplies. Public
awareness and participation in decision making is relative because public perceptions
and attitudes towards environmental issues have been conditioned by cultural,
traditional, socio-economic and political factors. It is also considerably changing in
time. Recent studies revealed marked differences in opinion between the public and

-
192
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

experts about selected environmental strategy. Mathematical modelling is the best


advisor in selecting the optimal investment policy.
What is needed to overcome these challenges:
• Better management of community water supplies
• Management of priorities
• Information
• Bringing together communities to share experiences
• Communication strategies, including tools to facilitate the communication and
mitigation of risks to the public and decision makers at community, regional and
national levels
• Tools to ensure that decision makers at community, regional and national levels are
aware of their roles and responsibilities
• Advocacy and political will at all levels; political commitment
• Identification of appropriate regulations for community water supplies
• Governments (national or state / provincial) need to have overall responsibility to
oversee investment
• Adequate institutional support to ensure, for example, appropriate outreach
mechanisms
• Capacity development for water operators and managers, including incentives to stay
within the community
• Encourage and improve community-level capacity to manage water supplies,
including the establishment of regional level networks to facilitate information sharing
and mentoring
• Small communities investing in their own supplies
• Individual investment which provides commitment and sustainability because the
individual becomes a stakeholder
• Improve the household storage of drinking water

Activities to be undertaken that would have the greatest impact on improving the
management of small community water supplies:
o Support training and education, such as through universities, colleges and on-
going liaison and support
o Increase visibility
o Increase information /awareness of community water supply issues
o Information or tools on how to use The Water Safety Plan approach to identify
hazards and risks and prioritise improvements
o Strengthen health/water sector linkages
o Develop a resource centre of information
o Develop tools targeted for each stakeholder group
o Work on information and advocacy tools that would lay the groundwork for
change

-
193
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

o Identify, organize, peer review educational and other resources


o Quality control of materials going on to the collaborative website
o Increase access to supportive technology (the right tools for the job)
o Promote rational, responsive investment through the Water Safety Plan
principles
o Share experiences (e.g. what approaches have been successful)

In order to achieve this target list, we consider that the minimum elements to be included
in drinking water system management plans are the following:
Group A
ƒ Protection of water sources
ƒ Identification of hazards and risks an their mitigation
ƒ Well-defined responsibility
ƒ Minimum required monitoring
ƒ Routine maintenance plan
ƒ Operator’s manual/log book to identify what should be and has been done
ƒ Training
ƒ Water Safety Plan steps: from catchment to consumer

Group B
ƒ Water quality targets as needed, based on norms and health consideration
ƒ Community needs, meaning:
a. Identify consumers
ƒ Components of the water supply system:
a. Pipes, buckets, piped distribution system
b. Source (surface, wells)
c. Treatment required to meeting the water quality targets
d. Responsible for managing your community water supply authorities
ƒ Operate and maintain the community water supply
a. Based on the water quality targets, source, components of the water
supply system, and community needs
b. Sustainable needs to be designed and operated
c. Upgrade the water supply system where necessary
d. Mobilize resources (money and people)
ƒ Technology needs to meet community capacity
ƒ Identify potential risks:
a. From catchment to consumption
b. Ask he question “What can go wrong”

-
194
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Group C
ƒ Training at all levels for managers and operators
ƒ Provide training sessions for water system board members
ƒ Provide training and technical assistance to improve knowledge and skill competency
in technical, managerial, and/or financial capacity of drinking water system personnel
ƒ Training for community on social and economic value of water
ƒ Ways to learn from experiences in other countries
ƒ Encourage people to complain and demand good services
ƒ Communication of risk
ƒ Establish and develop resource centres (materials, information exchange, advice and
equipment)

Drinking water system management plans shall be correlated with the elements included
in general development plans for the entire zone referring to existing and anticipated
agricultural uses and appropriate best management practices assembled from one or more
of the following planning elements:
a. livestock management system
b. horticultural management system
c. site development plan (agricultural construction plan, for purposes of this rule)
d. agricultural drainage system
e. fish and wildlife system, and
f. dairy nutrient management plan
The plan may also include best management practices as those for installing field access
roads, livestock bridges, manure lagoons, livestock flood sanctuaries, covered manure
compost bins, etc.

Conclusions
Community driven development is an approach to development, not a model. The entry point
sequencing, and rules of the game established by the approach vary according to the nature
of the society in which work is taking place.
Using the community approach to reach the specific sector objectives requires a new
approach to development that is different from the exclusive involvement of government as
provider. Achieving sustainability and scale it in a community system requires actions from
the donors and organizations, otherwise it will not be sustainable.
The diagram - “Application of water safety plan principles to small systems” is shown
below.

-
195
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

References
*** Handbook for Small Water Systems, Asset Management, Performance Guide Series, 2003, EPA, USA 816-R-
03-016
*** Guidelines for the Preparation of Planning Documents for Developing Community Water System Projects,
Department of Agriculture, USA, 2004
*** Training and Technical Assistance for Small and/or Rural Public Water Systems, EPA, USA, 2002
Environmental Engineering Elements, Dobre, A., Ed Conspress, Bucuresti, 2003

-
196
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

SISTEM INFORMATIZAT PENTRU COMANDA AUTOMATA SI


MONITORIZAREA STATIILOR SI RETELELOR DE ALIMENTERE CU
APA POTABILA A LOCALITATILOR

Conf. Dr. Ing. Dorin Staicu, Drd. Ing. Savoiu Sorin, Ing. Gradinaru Sebastian

Monitorizarea sistemelor de alimentare cu apa reprezinta un segment important in procesul


de modernizare a acestora, ceea ce inseamna supravegherea functionarii echipamentelor de
catre operator, semnalizarea aparitiei situatiilor de functionare anormala si in consecinta
ajuta la diminuarea considerabila a timpului de reactie prin avertizarea prompta si precisa a
tipului de avarie. De asemenea, automatizarea si monitorizarea acestor sisteme permite
realizarea unui plan de optimizare a exploatarii resurselor de apa potabila, reducerea
pierderilor pe aductiuni si retelele de distributie, micsorarea costurilor de exploatare,
reducerea astfel a costului apei potabile, cresterea calitatii serviciilor prin controlul permanent
al calitatii si furnizarea apei la presiunea si debitul optim.

OBIECTIVE:
Alegerea solutiilor si a schemelor de proiecatare, automatizare (actionare, comanda si
contrlol) si de monitorizare a sistemelor de alimentare cu apa a localitatilor trebuie sa tina
cont de urmatoarele exigente:
- asigurarea calitatii serviciului;
- siguranta in exploatare si fiabilitate ridicata a echipamentelor;
- costuri minime de mentenenta;
- consum specific minim (energie electrica, Cl2, etc);
- costuri reduse cu personalul de exploatare;
In acest scop se analizeaza solutii performante de automatizare a sistemelor de
alimentare cu apa – realizarea unei bucle de automatizare a pompelor submersibile din
forajele acvifere, a nivelelor din bazine si rezervoare de inmagazinare, grupuri de pompare –
precum si culegerea datelor privind parametri functionali si transmisia acestora catre
dispeceratul central si/sau sau calculator de proces, prelucrarea informatiei, gestionarea
optima a acestora.
Studiul analizeaza urmatoarele:
1. Sistemelor de monitorizare a statiilor de pompare utilizate pe plan national si
international. Analiza asupra schemelor de monitorizare utilizate pentru foraje
acvifere, rezervoare de inmagazinare a apei, grupuri de pompare si retele de
transport apa, etc.
2. Scheme, solutii si echipamente de transmisie si prelucrare a datelor privind parametri
functionali ai sistemului.
3. Solutii integrate de comanda de la distanta a echipamentelor monitorizate (folosirea
unui suport de comunicatie adaptat la conditiile din teren – retea radio, GSM/GPRS,
ethernet/internet, etc.)

-
197
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

4. Automate programabile si softuri pentru controlul si actionarea instalatiilor electrice,


hidraulice si de transmisie date la distanta.
5. Controlul debitelor de apa la utilizatori si a presiunilor din retea prin metoda reglajului
pentru “consumatorul cel mai defavorizat”.
6. Gestionarea datelor privind parametri functionali la operator si organizarea listelor de
evenimente (alarme, avrii, etc.), centralizarea acestora si rapoarte specifice.
7. Analizarea posibilitatii de creare a unui sistem informatic integrat – tip EXPERT -
pentru gestiunea resurselor si controlul functionarii echipamentelor.
8. Sisteme de protectie impotriva efractiei, incendiului sau inundarii accidentale din
statiile de pompe.
9. Analizarea si gestionarea sistemelor de alimentare cu apa in situatii de criza
a. Avarii pe retelele de transport sau distributie;
b. Inundatii sau incendii in satatia de pompare;
c. Hiperclorinare sau hipoclorinare;
d. Intreruperea alimentarii cu energie electrica.
In prezent, pentru reglarea debitului in instalatii se face cu mentinerea presiunii constante
pe refularea grupului de pompare, fie prin metoda clasica cu vana de reglare sau varierea
turatiei electropompei functie de necesarul de debit.
Aceasta metoda se aplica atat pompelor individual, cat si grupurilor de pompare, prin
varierea turatiei motoarelor uneia sau mai multor pompe. Modificarea turatiei se realizeaza
cu ajutorul variatoarelor de frecventa.
Pentru eliminarea functionarii pompelor cu turatie variabila in zone de frecvente joase (de
ex. sub 30 Hz), cand randamentul pompei si implicit randamentul motorului scad substantial,
s-a introdus in componenta grupului si o pompa (pilot) cu debit micsorat dar cu aceiasi
inaltime de pompare, care sa acopere aceasta zona ( ex. : consumul de apa pe timp de
noapte , cand valoarea debitului este mult mai mic comparativ cu cel inregistrat in timpul
zilei ).
Metoda analizata de noi reprezinta aplicarea inventiei romanesti Nr. 117270 premiata cu
Medalia de Bronz la Salonul de Inventii de la Brouxelles in anul 2004.
In cadrul Companiei de Apa Targoviste – Dambovita SA se afla in curs de testare
aceasta instalatie care are rolul sa mentina o presiune constanta pentru fiecare
consummator atunci cand valoarea presiunii atinge un nivel minim. Instalatia inglobeaza
cativa senzori de presiune montati pe reteaua de distributie in puncte determinate unde se
inregistreaza un minim accidental sau permanent .De aici se transmit informatii catre
sistemul de achizitii date prin unde radio sau prin cablu la un automat de proces care
comanda convertizorul de frecventa al grupului de pompare.
Prin aceasta metoda se asigura functionarea sistemului pe caracteristica instalatiei
conform fig. 1

-
198
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Caracteristica
instalatiei
H(Q)=Hg+KQ2

Figura 1. Diagrama de functionare a grupului de pompare H=f(Q).

– Punctele f1, f2, f….fn – solutia numai cu turatie variabila;


– Punctele v1, v2, v…vn – solutia conform cu inventia.

Economia energiei de pompare, conform fig 1 este ilustrata de aria delimitata de curbele
V1-Hg, Hg-Hmax si Hmax-f1, fiind definita de urmatoarea formula:

Q max
∆Eh = ρg(Hmax x Qmax) – ∫0
( Hg + kQ 2 )dQ

Dupa cum se observa din inregistrarile experimentale (fig. 2), utilizind metoda conform
inventiei, se obtine o reducere a consumului specific de energia de pompare de 20-25%, fata
de reglarea turatiei cu mentinerea constanta a presiunii de refulare (H= Hmax = ct.)
In fig.2 se prezinta o diagrama inregistrata pe o perioada similara de 24 de ore cu cele
doua metode.

-
199
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Kw/mc Comparatie intre consumurile specifice

2b

2c

cs- consumul specific cs=f(t)


2b – consumul specific mediu pentru solutia cu convertizor de frecventa
cs=0,31kw/mc
2c – consumul specific pentru pompele cu turatie variabila cu aplicarea
inventiei cs=0.22 kw/mc

O problema importanta o presupune mediul de comunicatie dintre punctul de presiune


minima identificat ca fiind “Consumatorul cel mai defavorizat” si automatul programabil din
statia de pompare. In Romania, la ora actuala, exista o infrastructura de telecomunicatii
(Internet, operatori de telefonie mobila, telefonie fixa, televiziune prin cablu, etc) ce poate
asigura suportul de transmisie a datelor si controlul intregului proces de la un dispecerat
local in timp real (fig. 3).

Figura 3

Presiunea constanta la consumatorul cel mai defavorizat are ca efect modificarea


permanenta a presiunii pe colectorul de pe refularea grupului de pompare .In acest caz nu se
urmareste mentinerea constanta a presiunii pe colectorul de pe refularea pompelor pe o

-
200
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

anumita perioada de timp, ci mentinerea unei presiuni constante la consumatorul cel mai
defavorizat.Acest sistem are trei avantaje de foarte mare importanta, si anume:
• reduce consumul de energie electrica
• imbunatateste continuitatea alimentarii cu apa a consumatorilor
• reduce pierderile de apa, deoarece cantitatea de apa pierduta prin sparturi depinde
de presiune.
Reducerea consumului de energie electrica se datoreaza faptului ca in prezent
programarea presiunii pe refularea grupului trebuie sa fie acoperitoare pe intreaga perioada
aleasa ,astfel incat sa nu existe discontinuitati in alimentarea consumatorilor cei mai
dezavantajati. De aceea, pentru realizarea unei economii reale de energie in sistemul actual,
presiunea reglata trebuie sa fie cat mai mica, existand riscul aparitiei unor discontinuitati in
alimentarea cu apa a consumatorilor.

-
201
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

NETWORK MODELLING SOLUTION FOR WATER SUPPLY USING


GIS CONCEPTS

Alexandru Aldea *, Mihaela Aldea **,

*UTCB – Hydraulics and Environmental Protection Department, B-dul Lacul Tei 124
** UTCB – Urban Development Department, B-dul Lacul Tei 124
Keywords: hydraulic modelling; GIS; software

1. Basic concepts
This document addresses some issues that are frequent in building hydraulic models from a
GIS database. Although old modeling software relied exclusively on text file input and output,
while modern modeling software use a graphical user interface for easier model construction
and visualization of the results, they are all based on the database concept. Despite the fact
that there are more or less subtle differences between the content and structure of the GIS
database and the hydraulic model database, creating both of them has in time proved to be
an expensive, time consuming and most important - a duplicate effort. The main problem is
that GIS focuses on details, while hydraulic modeling tends to makes things as simple as
possible for its purpose. The conversion between a GIS model and the corresponding
hydraulic model is a process that requires full understanding of both GIS and hydraulic
concepts. This document focuses on NetSET (GIS platform) and RET (hydraulic modeling
software).
The concept of hydraulic modeling allows for many new approaches concerning the
behavior of a water supply network. Often the big challenge is to build this hydraulic model
from inconsistent or chaotic data. GIS software has the advantage of collecting and
validating all the available information, thus providing the hydraulic modeler with a coherent
set of data. However, much information that exists in current GIS databases is not required
or is not compatible with the specifications of hydraulic modeling software.
Solving this task is part of a CEEX project (GISHIDRO) that teamed-up Technical
University of Civil Engineering of Bucharest and Data Invest, amongst others. Both partners
provided a software solution; one for GIS (NetSET from Data Invest) and the other for
hydraulic modeling (RET from UTCB – Hydraulics Department).
When designing a water supply system for a small locality is like thinking on a smaller
scale. However, the complexity of such system should not be overlooked. The problem is to
make and keep things very simple. Often it involves establishing water sources that can
supply several localities.

2. Understanding the hydraulic model from RET


Network

From a topological point of view, the water network represents a graph where the pipes are
the edges and the nodes are the vertex.
Pipes

A pipe represents a portion of a conduit with non-zero length, with a constant diameter,
delimited by two nodes with no consumption between them. A pipe may have regulating

-
202
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

valves and/or fixed hydraulic resistances. Apart from this, there is also the concept of virtual
pipe with zero length that is used for placing booster stations and pressure breaks. In case of
pipes with uniformly distributed demands, the sum of the demands is moved evenly in the
two nodes that define the pipes. Briefly, a pipe is identified by its characteristics: length,
diameter, roughness, minor losses coefficient and of course, flow rate and velocity.
According to the sign rule, the flow rate Q is positive when the fluid flows from the node with
a lower index to the node with the greater index.
Nodes

A node is any vertex in the network graph. In the network, the node represents the
connection point for more pipes. It can be an end-node for a tree-like pipe, but also a
separating node on a pipe for obtaining lengths within the range imposed by the model. From
a topological point of view, the node unifies the pipes and defines theirs spread and
connections. At the same time represents the point where the liquids enter and exit the
network. Also it can be used to connect another network or specific equipment. The node is
defined by several parameters, including the X and Y coordinates, elevation, necessary
service pressure, base demand and of course the calculated pressure. In order to facilitate
the modeling of various situations existing in a real water distribution network, the RET model
contains several type of nodes.

Node with normal tank/reservoir

A reservoir is directly attached at a node from the network. It supplies the network but at the
same time it can be supplied by the network, operating at fixed head and variable exchange
flow rate with the network. Reservoirs from the water networks where the temporarily
operating sequences must be optimized are an exception from this rule (these are reservoirs
that have both the height and the flow rate variables).
hr
Z3

HN(K)

Figure 1 Node with normal tank/reservoir

Node with pumping station

The pumping station is directly linked with a node from the network. Figure 2 illustrates how a
pumping station is connected with the corresponding measures and notations.

-
203
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

HP

PN
hrb
Z5

ZN
Figure 2 Node with pumping station

Node with pressure break tank

The schematics of a pressure break tank are illustrated in the figure below. The tank is
supplied from the network trough node K1 (entry node) and supply the network trough node
K2 (exit node). Nodes K1 and K2 have to be in the network, so this particular type of tank
have a connection with the network both at the entry and exit nodes. The pair (K1, K2)
defines a fictive pipe on which the tank is placed.

k10 k1
k11
Z3

R QR
k2 RLA = 0

R
k14 k12 k1 k2
a) b)
Figure 3 Node with pressure break tank

This tank can be real or, very often, is simulating the function of a control valve. These
are used for reducing the pressures in certain areas of the network. The tank is allocated at
the exit node K2.
For these tanks, a correct solution should meet the following two demands:
• The flow trough the pipe should be positive, from K1 to K2

-
204
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

• The hydraulic grade HN(K1) should be greater than the fixed set geodetic height
Z3(nd) for tank water level
If the first condition is not met, the tank will appear as supplied by the network trough
node K2 and the water will be accumulated in the reservoir. This may indicate that the
reservoir is useless. If the only the second condition is not met, this will indicate a
malfunction.

3. Building the hydraulic model using GIS


Building the network and adding hydraulic components

Usually a GIS database for water network administration may contain information that is
specific to a certain client and/or is not suited for a specific format that is compatible with the
modeling software.
At the same time, the user must not be constraint to use a certain database structure for
the sole purpose of being compatible with the modeling software.
The solution is to provide a separate database structure that will ensure a 100%
compatibility with the modeling software. Using a “wizard”, the user will transfer all the
necessary information from his GIS database into the new one. At this point, however,
he/she must be sure that all the necessary data are already contained in the original
database.

Figure 4 Building the hydraulic model from GIS database

Regarding the pipes, in order to ensure a better precision for optimization calculations, for
drawing the supply zones and for continuing with the transient flow calculations, it is
recommended that the pipes should have a length of the same order. In order to obtain this,
the long pipes will be divided by additional nodes and the short pipes will be merged in the
adjacent nodes.
If the pipes are correctly described and the exact coordinates are given, RET can
automatically compute their length.

-
205
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

The nodes represent a more complicated problem, because there are several types.
Except from XX and XY fields, all other values are mandatory for the hydraulic model.
The XX/XY are used for drawing the network with RET (but this feature is obsolete now that
this task is handled by the GIS interface) and optionally for computing the lengths of pipes,
so they are not mandatory.
For the other node types, additional information must be provided. Typically, a water
network GIS database will not contain this information. In this case, the user must check if
this is the case and will have to decide if he can afford to ignore them or if he must update
his database.
Some modelling techniques

Not always the hydraulic model must contain the exact type of hydraulic element as in the
real network. For example, a pumping station needs a lot of information to be introduced and
not always the user will have it at hand. But, if the pumping station is delivering a constant
flow rate at a constant head, then it may be considered a reservoir with constant water level
in the hydraulic model. From a hydraulic point of view it is the same thing.
Actually, the main issue when building a hydraulic model from GIS is the fact that while a
hydraulic model tends to be as simple as possible (the simpler, the better) a GIS database
tends to focus on detail (the more details, the better).
For example, a tree-like branch can be completely replaced in the hydraulic model with a
single node, provided that the base demand for this node is the sum of all other node
demands from the original network.

Figure 5 Sample network calculated with RET and visualized in NetSET

-
206
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

4. Interoperability between GIS and the hydraulic model


Possibility to maintain bidirectional connectivity between the model and
GIS

As previously said, to be effective, hydraulic models require spatial and hydraulic


infrastructure data readily available from GIS. This format is unique in its modality of storing
facility data and spatial reference. It should provide functions for development and
preparation of the necessary spatial information for input to network models.
But besides this, it also should provide functions that permit graphical output display for
evaluating results. More than that, added functionality must be assured by visualization tools
like spatial and nonspatial queries of model results. Therefore, the connectivity of water
distribution network models with GIS is important from both directions, to complete the whole
set of construction, analysis, and result presentation. The power of the intelligent thematic
maps consists in GIS ability of transforming vast and dull database information into a very
suggestive presentation of analysis results in the form of a map. Users should be able to
generate elevation, pressure, hydraulic grade line, demand, and more, directly on the map
together with other graphical presentation tools. These visualization capabilities are critical to
better understand problems and to present solutions.

Possibility to update or enhance future modeling efforts

By maintaining connectivity between the model and GIS it is improved the ability to update or
enhance future models. Automatic model building tools make it easy for users to create a
new model or update an existing one.
After a network model is constructed, it must be calibrated to the real system so that the
simulation results to be reliable. The process of calibration may entail changing usually fine-
tuning the roughness of pipes, system demands, altering pump operating characteristics, or
other model parameters, until the model results coincide with observed field conditions. The
modeler usually tries to calibrate the network model using a so called trial-and-error process
in witch the input parameters specified above are adjusted until model-predicted
performance reasonably agrees with measured system performance. Facing so many
possible combinations, this process often fails to produce a correct model. This is why
calibration is often neglected and the price is decision making and asset management based
on a model that has errors. In conclusion, the credibility of a calibrated model is as good as
the data with which it was calibrated, witch emphasize that an updated, more correct
database can help to obtain a better model. The field conditions generally used in network
calibration correspond to the pressure readings obtained from fire flow tests or from on-line
SCADA systems. Since fire hydrant testing is necessary to calibrate the water model, the use
of GIS makes possible to identify the exact location of the hydrants, what size mains they are
on and their ID number, to be able to obtain a complete list to use during testing.

5. Conclusions
GIS is becoming an increasingly valuable tool for the water distribution modeller both as a
source for modelling data and as a decision-support tool, but we can’t talk about using a GIS
database for a hydraulic model as long as the above conditions are not respected by the
developers and as a result, the problems often faced by modellers using GIS data include
the following:

-
207
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Database design incompatibilities or omissions: identification numbers for system


elements that differ from what can be used by the modeller, lack of critical information, lack
of pump performance curve information, may have many short pipe segments that were
introduced to provide full topology, but would unnecessarily complicate the model.
Data errors: missing connections that occur in the real system (because components are
not snapped) and may include connections that do not occur in the real system (for example,
at locations where pipes cross but do not connect), presence of artificial gaps between pipes
that were introduced because the data was created in a tiled system and pipes were not
connected across sheet boundaries.
Basically, a GIS platform is a very powerful and useful tool to create the hydraulic model.
Once the rules for creating the model are defined and verified, the user will only have to
press a button for the simulation to take place.
However, much of the success of this operation depends on the complexity of the actual
water network, on the desired degree of accuracy and finally on the experience of the user

References
D. Cioc, A. Anton, “Retele hidraulice – calcul, optimizare, sigutanta,” Ed. Orizonturi Universitare, Timisoara, 2001
C. Iamandi, V. Petrescu, L. Sandu, R. Damian, A. Anton “Hidraulica Instalatiilor vol. II”,Editura Tehnica, Bucuresti,
2002
D. Cioc, E. Trofin, C. Iamandi et al, “Hidraulica – culegere de probleme”, Editura Didactica si Pedagocica,
Bucuresti, 1973
ESRI, “Building a Geodatabase”, USA, 2002
Data Invest, “Manual de Utilizare NetSET HYDRO”, unpublised
B. Dimitriu, A.Aldea,”Monitorizarea presiunii si a debitului in retelele de distributie”, Conferinta Internationala ARA
editia a V-a, Brasov, Mai 2003
HAESTAD METHODS, “Advanced water distribution modeling and management”
Paul Ginther, “Use of GIS Growing in the Municipal Water, Wastewater Business”
Werner de Schaetzen and Paul F. Boulos, “Optimal Water Distribution System Management Using ESRI
MapObjects Technology

-
208
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

USING BENCHMARKING IN THE UK WATER INDUSTRY TO


SUPPORT EFFICIENCY IMPROVEMENTS

D. Druett, D.Dimitriu, T.Povall

david.druett@echarris.com
delia.dimitriu@echarris.com
terry.povall@echarris.com

Keywords: UK water sector , benchmarking, efficiency improvements

1. Introduction
In literature on economic organisations there pertains to be two leading approaches to
efficiency as business strategy. These approaches have developed much in the last 15
years and offer a general framework that provoke insights into the economic organisation.
One of the basic tenants of these theories is the assumption that organisations are
constructed from different resource bundles and capabilities, underlying production which are
heterogeneous across firms. These resource bundles can be described as productive factors
that have intrinsically differential levels of efficiency.
This paper suggests that it is the differential in resource bundles that lead to differential
operating efficiencies. In theory then this should lead the economising manger directly to the
source of such inefficiency. However, due to complexities in operating large water and waste
water operating companies there exists a degree of causal ambiguity around which
resources are of a superior or marginal nature. The key to unlocking efficiency improvement
potential lies in understanding the scope of improvement for each resource bundle. Whilst it
is impractical to conduct a full analysis on the scope for improvement for all assets in this
paper, a journey is embarked upon that takes the reader from a high level, top down view of
industry costs and efficiency finishing with analysis at the level of a specific site and cost
allocation.
Included within this paper is a case study based upon the waste water element of a water
and waste water company in the UK. The Company delivers water to and treats the waste
water of circa 3m customers using a number of process plants with population equivalents
ranging between 900,000 and less than 250. These process plants operate in both urban
and rural environments and over a wide geographical area.

1.2. Paper Structure

Section 1 of this paper looks to combine a top down and bottom up analysis on levels of
operating efficiency in the UK water industry. It takes top down determinants of efficiency
from the UK water regulator and considers them with respect to their superior or marginal
nature. Micro economic analysis of waste water assets are provided from field research to
provide a supportive view. Once an evaluation of the assets has been achieved a view is
discussed around the potential for efficiency improvement on an individual operating
company level. The analysis takes the view that there is clear evidence of further scope for
efficiency improvement amongst operating companies, although the level of opportunity

-
209
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

varies. It is concluded through analysis of data from the case study that this is due to the
existence of heterogeneous resources across the sector resulting in efficiency variation.
Pressure from the city and regulators often lead to a top down price setting agenda which
result in generic efficiency targets that are not informed by efficiency potential. The presence
of causal ambiguity often obfuscates options for potential efficiency from managers keen to
pursue a first order economising agenda. These two factors combined can lead to sub-
optimal efficiency drives that fail to deliver the full potential for improvement.
The second part of this paper suggests that the key to realising this scope, and delivering
an effective economising strategy lies in understanding what the key determinants to
efficiency are and what their scope for improvement is. Several determinants of efficiency
are either outside the control of the economising manager such as fluctuating costs of key
operating inputs (i.e. such as power or increasing consent levels from key environmental
stakeholders), or are heterogeneous in nature and are not transferable. Much economising
effort has been wasted in attempt to influence the un-influenceable. This section seeks to
give practical guidance, based upon experience gained through recent work within the water
industry and focuses upon 3 areas, Supply Chain management, Performance Improvement
and Effective Delivery Strategies (Lean engineering).
The third section looks to support the economising manager by proposing practical
methods of achieving real terms efficiency improvement through a case study looking at
actual delivery of improvement. These focus on delivering efficiency through the key
determinants of efficiency discussed in the second section.

2. The scope for efficiency improvement in the UK water industry


Arriving at the scope for efficiency improvements in the water industry requires a mixed
approach utilising both top down and bottom up analysis of levels of operating efficiency.
The following section takes the reader on a journey through high level analysis of costs
across the industry to a more granular view of actual cost of production on particular sites.
Figure 1 trends actual operating costs in the UK water industry since privatisation in
1989. It is clear that in the aftermath of privatisation costs increased to a peak in 1994, the
year of OFWAT’s first price review. In the 1994 price review OFWAT applied some “catch
up” assumptions of between 0&2.5% as well as a general assumption of continuing efficiency
of 1% per year. The 1999 price review included catch up assumptions of between 0 and
3.5% a year and set the ongoing efficiency level at 1.4% a year.

Total Water and Sewage operating costs

3500
3400
3300
3200
£'s Million

3100
3000
2900
2800
2700
2600
89

90

91

92

93

94

95

96

97

98

99

00

01

02

03

04

05

06
19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

20

20

20

20

20

20

20

Figure 1: Total Water and Sewerage Operating Costs since Privatisation


(Source: June Return, 2005/6)

-
210
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

In the last year (2005/6) costs increased by £151m, this is partly due to a change in
accounting around leakage spend. £67m of the increase is due to rising energy prices
across the industry. Figures 2 & 3 break this number into the different operating companies
looking at the unit costs of production for Water and Waste Water. The UK water industry is
divided into Water and Waste water companies, of which there are 10 and 15 clean water
only companies (making a total of 25 Clean Water Companies) resulting in a reduced
number of data sets in the waste water chart.

Unit Cost of Water Delivery

160
140
120
£'s per m3

100
80
60
40
20
0

Folkestone &
Portsmouth

Cambridge

Northumbrian

Thames
Bournmouth

Dwr Cymru

Tendring
Hundred
Mid Kent

Severn Trent

South East
East Surrey

Utilities
Bristol
Southern

Yorkshire

United

South West
Dee Valley

Wessex

Industry
Stafordshire

Anglian

Average
Valleys
Three

Sutton &

Dover
South
&W

Cost of operations Capital Maintenance Return on Capital

Figure 2: Unit Costs of Water delivery

Unit Cost of Waste Water Collected

250

200
£'s per M3

150

100

50

0
es
n
es

t
t

n
ru

rn

e
x
i re
en

es
ia

ag
ia
se

iti
ym
am

he
br
sh

W
gl
Tr

til

er
es

ut
um

An
rC
Th

rk

Av
rn

So

ut
d
Yo

th
ve

te

So

d
D
or

ni

te
Se

gh
ei
W

Cost of operations Capital Maintenance Return on Capital

Figure 3: Unit cost of Waste Water collected

It is clear from the figures above that there is variation in the unit cost of delivery across
the water and waste water operating companies. However, for both water and waste water
there is a central tendency around the mean, with the exception of a couple of outlying
organisations. The variation in unit costs across the operating companies is a useful
comparison of efficiency across the industry. Our experience suggests that due to the high
level (top down) nature of the data, it should not be solely relied upon to provide a true view
of efficiency. One of the reasons for this is that such analysis fails to pick up on idiosyncratic
issues associated with particular companies. It also fails to identify causal factors which are
outside of the control of operating companies, such as the price rise in energy costs suffered

-
211
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

by the whole industry. Of the two outliers in figure 2 it has been reported that Tendring
Hundred has a large capital base as a result of work undertaken to improve water quality. It
also has a lower customer demand, which has had a negative effect upon the figures. South
West has a disproportionately high return on capital figure as a result of its quality
programme impacting on its performance. However South West’s clean water treatment
costs also tend towards the more expensive, suggesting the presence of marginal resources
leading to underlying inefficiency.
More meaningful analysis on the quality of resources requires greater levels of data
granularity. This is possible if the focus of analysis is narrowed. Figure 3 looks at the cost of
treatment for large (band 6) waste water treatment companies across the UK. The analysis
looks at the cost of treatment by population equivalent (pe) and splits costs into various
different operational cost buckets. In this figure Power means Power used in the treatment
of waste. Other Direct Costs are the direct costs involved in treatment of waste excluding
power (i.e. maintenance, labour, chemicals etc). General and support costs equate to “head
office” costs for the site, service charges are the total services charged (e.g. by the
Environment Agency).

Average

Scottish Water

Yorkshire

Wessex

United Utilities

Thames

Southern

South West

Severn Trent

North-umbrian

Dwr Cymru

Anglian

0.00 2.00 4.00 6.00 8.00 10.00 12.00

Power costs Other Direct Costs General and support expenditure Service Charges

Figure 4: Cost of Waste Water Treatment

Prices range from Scottish water at 3.70 £/pe to South West Water at 11.48 £/pe. This
could be suggestive of the presence of superior resources on the part of Scottish Water.
Power makes up circa 26% of operating costs, however, from the data it is clear that Dwr
Cymru’s power costs are closer to 50% of their total operating costs. Figure 4 is
representative of an aggregation of costs from a number [400+] large works and allows us to
draw some conclusions on the scope for efficiency within the waste treatment companies.
This analysis indicates that there is some potential scope for efficiency improvement in a
number of operating companies. To get a better understanding of efficiency, a more bottom
up approach is required. This is commenced in figure 5, which shows the distribution of
operational treatment costs for a particular treatment type (i.e. Secondary Activated Sludge);
this is the most frequently occurring treatment type in the dataset. To avoid bias arising from
different operating establishments all non direct operational costs have been removed from
this data.

-
212
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Distribution of Treatment Costs (SAS)

16

14
Frequency of Occurance 12

10

0
1

10

11

12

13
5

.5

.5

.5
0.

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10

11

12
Upper Quartile Median £'s PE

Figure 5: Distribution Histogram for Secondary Activated Sludge Treatment

In this population the mean is £3.99/ pe. However, there is a clear skew to the
distribution of results, the median (£3.39/ pe) is more indicative of the average cost of
treatment. In figure 5 the median is highlighted by the green data point, upper quartile
performance is indicated by the pink data point. If we take these figures and use them to
compare the performance of a water companies SAS treatment plants, it is possible to arrive
at some conclusions around the scope for efficiency improvement. The data used in the
following analysis has been gathered from field work, for this reason it has been made
anonymous. It does have the benefit of providing further breakdown of the costs of treatment
by site into 6 main operating costs.

Company A Cost of SAS treatment by site

£10.00
£9.00
£8.00
£7.00 Other
Maintenance
£6.00
BIS
£'s/pe

£5.00
Power
£4.00
Chemicals
£3.00 Labour
£2.00
£1.00
£-
C

le
A

n
F

ia
rti

ed
ua

M
rQ
pe
Up

Figure 6: Cost of SAS Treatment by site for Company A

It is clear from the histogram that of the 7 SAS sites in company A only 1 achieves upper
quartile performance and 3 works are able to treat waste at below median cost. It shows

-
213
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

clearly that power efficiency is a principal determinate in the efficiency of a SAS treatment
works. From this analysis it is reasonable to suggest that sites A & C are of a superior
nature and contribute towards the efficiency of the firm. It is also evident that sites E & F are
of a marginal nature and are detrimental to the firms cost efficiency. A manager pursuing an
agenda of first order economising would be well advised to target their efforts towards
improving the marginal nature of these resources.
Such a manager may well pursue such an efficiency agenda due to pressure from the city
and regulators. These often lead to a top down price setting agenda which result in generic
efficiency targets that are not informed by efficiency potential. In figures 1-5 above, it has
been demonstrated that it is possible to identify and isolate both superior and marginal
resources. This allows for a more targeted approach to efficiency improvement to be taken.
The figures also demonstrate the existence of scope for efficiency improvement across much
of the industry. It is clear that the realisation of these improvements is within the
expectations of the UK Water Regulator who set prices in accordance with these
expectations.
The next part of this paper suggests that the key to realising this scope, and delivering an
effective economising strategy lies in understanding what the key determinants to efficiency
are and what their scope for improvement is.

3. Determinants of Efficiency in the Water industry


In the section 2 we discussed how the economising manager needs to understand their
performance in terms of efficiency before they devise their approach to efficiency
improvement. The urgency, direction and priorities of improvement are then determined by
the outcomes of such performance analysis. In doing this, it is also a requirement to have an
understanding over where determinants of efficiency may exist and what the scope for
improvement within them may be. Experience gained from working within the UK water
industry suggests that the main determinants of efficiency improvement can be categorised
as productivity improvements and improvements in the supply chain, and Effective Delivery
Strategies (Lean engineering).

3.1. Performance Improvement

The implementation of performance measurement processes in operational and


maintenance activities can generate significant benefits to water companies. Analysis shows
that operations and maintenance remains one of the most significant elements of total water
company expenditure. Benchmarking data (i.e. such as illustrated in section 2) can be used
to identify areas of best practice and/ or sub-optimal performance.
The key to achieving productivity improvements by economising mangers lies in
implementing and maximising best practice or making optimised use of superior resources.
Where suboptimal performance exists, implementing performance improvement processes
into operational models results in improved performance. EC Harris work with UK water
companies cost reductions of up to 15% can be achieved through robust implementation.

3.2. Improvements in the Supply Chain

Supply Chain Management is the management of materials, information and finances as


they move from supplier to manufacturer through to consumer. Supply chain management
involves coordinating and integrating these flows both within and among these companies.

-
214
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

The ultimate goal of supply chain management is to improving performance (measured in


terms of speed, quality, cost, dependability, and flexibility) to the consumer.
Water companies in the UK have exhibited a growing trend towards outsourcing over the
last 10 years, leading to an increasing significance in supply chains. Targeted engagement
with the supply chain has become critical in extracting better value from operating
expenditure. Key to the delivery of this is a coherent and coordinated approach managed
centrally by the water company.
Pan business supply chain strategy leading to effective stewardship of supply chains
should be a priority for all water companies. Our experience suggests that business aligned
supply chain can result in performance improvements and cost savings of up to 10%.

3.3. Effective Delivery strategies

Many businesses from different sectors have benefited from improving their delivery
strategies. In recent years Lean has become synonymous with improved delivery strategies.
It has an appeal because it promises to cut the cost of an operation, improve quality and
stabilise operations. This reduces reliance upon “fire-fighting” to solve operational issues,
leading to an improvement in operational efficiency.
In simple terms Lean is an integrated set of principles practices, tools and techniques
designed to address the root causes of operational underperformance. The approach is
systematic and seeks out the sources of loss from values streams helping to close the gap
between actual performance and expectations of stakeholders.
Many companies have the enthusiasm for development and implementation of Lean to
deliver improved operational performance. However, sustainable delivery is frequently not
realised. What is required is a sustainable approach that identifies what improvements can
be readily achieved and then program management to ensure timely delivery. Key to
success lies in ensuring that the business solutions form an integral part of the strategic plan.
Typically, Lean transformation will deliver between 10 and 25% efficiency improvements,
although the benefit delivery from Lean programmes is dependent up the base level of
efficiency in the first instance.
The above three determinants of efficiency improvement have resulted in greatest
efficiency gains from our recent experience in the water industry. The next section takes
each of these three determinants and works through case study examples of these
determinants and the benefits derived.

4. Case Study on Efficiency Improvements


4.1. Background

This case study is based around work carried out for a Water and Waste Water treatment
company in the UK on its waste water assets. The Client delivers water to and treats the
waste water of circa 3m customers, using a number of process plants with population
equivalents ranging between 1m and less than 250. These process plants operate in both
urban and rural environments and over a wide geographical area. Figure 6 above
benchmarks efficiency performance of Band 6 waste water treatment works for the case
study organisation. From this benchmarking it is clear that there are some issues with spend
on bought in services and on Power. Further benchmarking on smaller sites and other
processes confirmed that the issue was consistent, as well as throwing up further areas
worthy of review. The Client organisation had higher than average network and sludge

-
215
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

treatment/ disposal costs. The following examples are indicative of work undertaken to
improve the efficiency performance of the Client.

4.2. Effective Delivery strategy

The Challenge: was to arrive at realistic and sustainable efficiency improvements on waste
water treatment works with the objective of achieving operational savings across the
business of circa £30m per annum. This was to be achieved without compromising
operational integrity, health and safety, or process compliance.
Benchmarking was used to establish realistic targets for each of the works. The
benchmarking compared site costs across a number of process steps, allowing for a unit cost
analysis approach to be developed. This enabled the team to compare performance across
several works and draw conclusions around efficiency levels. Figure 7 below, contains an
example of this analysis, again issues around power costs and the cost of bought in services
are in evidence. There are also clearly some issues around maintenance in site F and an
anomalous “other” spend in site J.

£14.00
£12.00
£10.00
£8.00
£6.00
£4.00
£2.00
£-

Average

Average
A

M
I
G

Q
F
B

P
J

Industry
C

N
L

Power BIS Labour Chemicals Maintenance Carbon Other


Figure 7: Cost of treatment by process plant for Case study organisation

Sitting behind this is analysis containing unit cost data sets that allow for individual
process steps to be compared across populations of treatment works. The average for the
industry is dictated by the grey data point, it was clear from the analysis that moving all sites
to average or upper quartile performance would deliver significant improvement to the
operating costs of the case study organisation. The solution was divided into two parts,
Supply Chain Management and Effective Delivery Strategies.

Supply Chain Management

The Objective: Was to work with several partnering organisations directly employed by
the client to deliver joined up working, from the supply chain facilitating cost reductions to
meeting business objectives. There was a clear objective of developing a clear and coherent
supply chain strategy, following a strong feeling from the Client that the supply chain was
managing it’s own needs rather than delivering best value to the client.
The Solution: The solution was to develop a robust system of performance contractor
assessment and monitoring that provided benchmarked performance measurement of the
supply chain. In conjunction with this, a comprehensive view of supply chain spend was
conducted. Spend detail was then aggregated into logical commodity groupings, this allowed

-
216
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

for a category management approach to be commenced and the supply chain to be broken
up into manageable groups, allowing for effective category management. Category
management plans were then drawn around each of the categories.
The Benefits:
• Joint working with the Client and partners delivered a comprehensive review of the
supply chain that was endorsed by all parties
• This facilitated delivery of a joined up approach to supply chain management by each
of the partner organisations and the main client
• Spend maps have created a clearer view of supply chain activity
• Benchmarking of supply chain performance clearly indicated areas of potential
improvement
• A robust tracking mechanism was put in place to monitor savings delivery
• Category management has ensured that each of the key categories are governed in a
systematic way meeting key client objectives
• To date £11m of savings have been identified for delivery.

Effective Delivery Strategies

The Objective: Was to identify and deliver savings that met or exceeded targets set
using benchmarked data sets in a safe and sustainable way that was supported by the
operators.
The Solution: Was to develop a 4 stage Lean optimisation process that worked with
operators on site, thus ensuring buy in at ground level for the improvement initiatives. The
first element of the process was a diagnostic phase. During this phase managers, team
leaders and the shop floor were introduced to Lean concepts, as well as highlighting to them
the objectives of the process. Further data collection was carried out, and completed
matching throughputs with performance and understanding where pinch points and issues
with the process were. The Second phase of work was to carry out process redesign, the
objective of this phase was to optimise process, improve on performance against key
indicators and set the road map and agenda for change going forwards. In the Third phase,
performance management objectives were set and senior management support was agreed
around significant operational issues. The final phase was all around delivery of the
programme of initiatives in a sustainable way. This included ensuring accountability for
delivery of projects was clearly defined and appropriately apportioned, as well as ensuring
that a proper audit trail was in place, as well as alert management for time when things did
not go according to plan.
The Benefits:
• Potential for savings of around 19% have been identified
• Joint working teams between change practitioners and operators have delivered a
joined up approach towards efficiency
• Operators up skilled in Lean principals and objectives
• Benchmarking of performance has clearly indicated areas of potential improvement
• A robust tracking mechanism was put in place to monitor savings delivery
• Work is ongoing to ensure that the delivery of projects is done in a robust and
sustainable way

-
217
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

5. Conclusion
The experience of EC Harris in the UK water industry suggests that benchmarking is a
practical method of identifying the potential scope for efficiency improvements within water
industry. Once sub-optimal performance has been identified then targeted improvements
can be delivered. EC Harris experience suggests that these tend to fall into one of three
categories, Performance Improvement, Supply Chain management, and Effective Delivery
Strategies. This is equally relevant to large or small process works, and on above and below
ground assets. This knowledge is readily transferable across international boundaries, and
will allow the operating companies in the Romanian water industry to benchmark their
performance against each other, and against international datasets. This can lead to the
efficient and effective delivery of efficiency improvements.

References
-------- (2006): Water and Sewerage Service Unit Costs and relative efficiency: 2005-2006 report, Birmingham,
Office of Water Services
-------- (2003): Office of Water and Sewerage Services. The Scope for Efficiency Improvement in the Water and
Sewerage Industries: London, Europe Economics
Drew, J., McCallum, B., Roggenhofer, S. (2004) Journey to Lean, London, Palgrave Macmillan press
Peteraf, M. (1993) The Cornerstones of competitive advantage: A resource based view’ Strategic Management
Journal, 14, 179-188.
Williamson, O. (1996) The Mechanisms of Governance, Oxford, Oxford University Press, 307-321

-
218
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

SOLUŢII PRIVIND SISTEMELE DE ALIMENTARE CU APA ŞI


CANALIZARE ÎN MEDIUL RURAL

Al. Mănescu*, V. Goldenberg-Vaida**, V. Ciomos***

* Prof.univ.dr.ing. , Presedinte CFPPDA,


**Ec., CFPPDA
*** Dr. Ec., Presedinte ARA

1. Introducere
Principiile si valorile de baza privind sectorul apei în mediul rural din România sunt
încorporate în următoarea declaraţie acceptata de autorităţile centrale la sfarsitul Proiectului
de Dezvoltare Rurala, finanţat de Banca Mondiala:
„Viziunea sectorului apei din mediul rural din România consta în furnizarea eficienta a
serviciilor de alimentare cu apa, colectare si epurare a apelor uzate în mediul rural din
România, întrunirea cerintelor privind sanatatea populatiei, protectia mediului si ale
utilizatorilor printr-o maniera durabila si la un nivel acceptabil al capacitatii de plata a
utilizatorilor.”
Considerând Viziunea ca tinta a acestui sector, Misiunea este urmatoarea:
„Sectorul va furniza echiparea tehnico-edilitară si infrastructura într-o maniera planificata
si economica, ca raspuns la cererea de servicii a utilizatorilor, folosind tehnologia adecvata si
cele mai bune practici în management, proiectare si operare pentru a asigura servicii
complete si sigure, conforme cu reglementarile în vigoare.”
In alti termeni situaţia dorită poate fi enunţată asfel - Atingerea Obiectivului nr.7 de
Dezvoltare a Mileniului, Ţinta 19: „Dublarea, până în 2015, a procentului persoanelor care au
acces durabil la surse sigure de apă şi la servicii de igienizare de bază”.
Propunerile pe care le facem in acest scop vizează:
- aspectele instituţionale, cu accent pe coordonarea între instituţiile responsabile cu
implementarea diferitelor programe de investiţii în domeniu;
- asistenţa către beneficiari (conştientizare şi consultare publică) şi pregătire
profesională;
- aspectele tehnologice, inclusiv aspectele legate de soluţii cu costuri reduse în
condiţiile specifice mediului rural din România, de nivelurile de servicii şi de
conformarea sistemelor la cerinţele legale;
- aspectele financire şi economice, incluzând: aspectele legate de tarife, structura,
nivelul, suportabilitatea acestora şi disponibilitatea populaţiei de a plăti un anumit
nivel de servicii;
- aspectele de mediu;
- aspectele privind igiena şi sănătatea publică.

-
219
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

2. Consideraţii generale
Guvernul României considera investitiile pentru furnizarea de servicii sigure de alimentare cu
apa si canalizare, la un pret pe care utilizatorii sa si-l poata permite, ca fiind esenţiale pentru
cetăţenii din mediul rural.
Datorita insuficientei fondurilor în perioada anterioara, lipsei capacitatii si coordonarii si
cooperarii ineficiente între ministere, de-a lungul timpului, guvernele României nu au fost
capabile sa asigure servicii corespunzatoare si durabile de alimentare cu apa, colectare si
epurare a apelor uzate, pentru majoritatea populatiei din mediul rural.
Ritmul actual de extindere, sprijinit financiar de la Uniunea Europeana si Banca Mondiala,
este insuficient pentru a atinge obiectivele pentru acest sector.
Pentru îndeplinirea sarcinilor asumate, inclusiv atingerea Obiectivelor Mileniului pentru
Dezvoltare si a angajamentelor asumate în Tratatul de aderare, Guvernul a introdus o serie
de initiative pentru a accelera rata de crestere a ariei de acoperire a serviciilor comunitare de
utilitati publice.
Provocarea cu care se confrunta Guvernul României este aceea de a accelera procesul
de crestere a ariei de acoperire a utilitatilor publice de alimentare cu apa, colectare si
epurare a apelor uzate în mediul rural, si în acest scop considera elaborarea unei Strategii
pentru sectorul Sistemelor Rurale de Alimentare cu Apa si Igienizare (SRAAI) ca fiind
esentiala. Principalul obiectiv al Strategiei va fi acela de a îmbunatati conditiile de viata si
starea de sanatate a populatiei României si de a sprijini dezvoltarea economica a zonelor
rurale. Acest lucru poate fi obtinut prin cresterea accesului populatiei la surse sigure de
alimentare cu apa pentru 85% din totalul populatiei pâna la sfârsitul anului 2020 si prin
asigurarea unui sistem de colectare a apelor uzate pentru 80% din populatie pâna la sfârsitul
anului 2015.

3. Solutii si recomandari
3.1. Organizarea instituţională

În prezent mai multe ministere gestionează programe privind alimentarea cu apă,


canalizarea şi tratarea apei uzate: Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, Ministerul
Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţei, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale,
Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, Cancelaria Primului Ministru. Toate aceste
programe ar trebui să contribuie la implementarea unei politici consistente în domeniu şi ar
trebui coordonate.
La nivelul operatorilor regionali este necesar să fie constituite „echipe de asistenta” care
să poată acorda asistenţă unitătilor administrativ teritoriale cu o populaţie sub 10.000 să
iniţieze si sa implementeze proiectele de investiţii, iar apoi să verifce delegarea operării
acestora către operatorul regional.

3.2. Asistenţă pentru beneficiari

Unul din cele mai importante riscuri în implementarea unei strategii privind alimentarea cu
apă şi igienizarea ân mediul rural sau în localităţile urbane cu o populaţie sub 10.000 locuitori
îl constituie lipsa de interes a populaţiei de a deveni şi a rămâne clienţi ai serviciilor publice
de apă-canal.
Din eurobaromentrele de până acum reiese că populaţia rurală, cu excepţia unor zone,
este mai interesată de investiţii în drumuri şi puncte de asistenţă sanitară şi farmaceutică, de

-
220
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

televiziune prin cablu, decât de investiţii în sisteme centralizate de alimentare cu apă sau în
sisteme de canalizare.
În cele mai multe localităţi cu populaţie sub 10.000 locuitori, populaţia foloseşte apă din
puţuri proprii, pentru care nu plăteşte, deşi calitatea apei este total necorespunzătoare în
cele mai multe cazuri. Din păcate sistemul se extinde şi în noile aşa-numite „cartiere
rezidenţiale” din oraşe.

3.3. Aspecte tehnologice

Sistemele trebuie să fie proiectate, construite şi operate în conformitate cu cele mai bune
practici la nivel european, folosind tehnologii corespunzătoare capacităţii de plată de la nivel
local. Selectarea optiunii tehnologice se va realiza pe baza cerintelor comunitatii, luând în
considerare necesitatea de a furniza servicii la cel mai înalt nivel posibil, cu respectarea
cerintelor privind calitatea apei pentru consumul uman, conform Directivelor UE transpuse în
legislatia nationala, dupa ce au fost analizate costurile - de capital si operationale - în
corelatie cu capacitatea de plata a utilizatorilor, si cu tarifele stabilite pe baza costului real al
apei.
Schemele pentru furnizarea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare vor fi proiectate
corespunzator conditiilor locale, dar astfel încât sa poata fi construite si operate în
conformitate cu cele mai bune practici la nivel european.
Este necesară elaborarea de Ghiduri specifice pentru mediul rural care se vor concentra
asupra utilizarii diferitelor tehnologii cu costuri reduse si în special corelate cu disponibilitatea
de plata a consumatorilor. Ghidurile vor include pasii care trebuie parcursi pentru
promovarea si implementarea unui proiect din sectorul apei în mediul rural; selectarea
amplasamentului si metodele de constructie; specificatiile tehnice si cerintele de operare si
întretinere.
Principiile si valorile de care se va ţine seama sunt: (i) vulnerabilitatea la poluare a apei
subterane de mica adâncime; (ii) nevoia de a considera apa ca fiind atât un bun economic
cât si social si (iii) implicarea utilizatorilor în procesul de pregatire a schemelor, prin
adoptarea unei abordari orientate catre client.
Conditiile esentiale pentru a asigura un serviciu durabil sunt:
a. Selectarea tehnologiilor adecvate si pe care utilizatorii si le pot permite;
b. Asigurarea durabilitatii sistemelor de alimentare cu apa si canalizare prin recuperarea
costurilor pe baza unor tarife realiste dar, în acelasi timp, suportabile pentru utilizatori;
c. Operarea şi întretinerea eficienta a dotărilor;
d. Participarea deplina a publicului la planificarea si implementarea noilor proiecte bazate
pe “necesitatile utilizatorilor”;
e. Campanii de constientizare publica pentru promovarea practicilor privind igiena;
f. Cadru institutional adecvat, dispunând de capacitatea necesara la toate nivelele.
Un element important ce trebuie luat în considerare este sistematizarea localităţilor ce
trebuie făcută în perspectiva dezvoltării. Este un fapt cunoscut că sistematizarea localităţilor
are o influenţă foarte mare în costul invetiţiilor tehnico-edilitare, mai ales în ceea ce priveşte
canalizarea. Actuala organizare a localităţilor cu sub 10.000 locuitori, cu gospodării
împrăştiate şi fără sistematizare face ca investiţiile în sisteme centralizate de canalizare să
nu fie eficiente, deoarece atrag costuri de investiţie şi de operare foarte mari.

-
221
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Proiectele privind investiţiile în alimentarea cu apă şi igienizarea în mediul rural trebuie să


se conformeze standardelor, dar trebuie să fie posibilă luarea în considerare a unor derogări,
în condiţii clar definite, pentru a evita abuzurile.
Este necesar să se utilizeze soluţii cu costuri reduse, pentru a asigura durabilitatea
sistemelor. Accesul în multe zone rurale este dificil. Va fi încurajata introducerea si replicarea
de sisteme inovatoare care si-au dovedit succesul, simplu de implementat si operat, care sa
utilizeze componente prefabricate corespunzatoare din punct de vedere al standardelor
românesti. Solutia individuala trebuie data de studiu de fezabilitate al fiecarui proiect.
Utilizarea foselor septice si a lagunelor construite sunt doar doua exemple de optiuni
tehnologice cu cost redus. Exista si alte solutii tehnologice, cum ar fi toaletele uscate, si care
sunt acceptate în UE.
Aspectul critic este ca fiecare comunitate sa evalueze si sa decida cu privire la solutia
tehnologica corespunzatoare propriei locatii, luând în considerare constrângerile financiare,
tehnice si hidrologice.
Va trebui acordata importanta cuvenita operarii si întretinerii dotarilor tehnico-edilitare de
catre operatori licentiati, pentru a asigura functionarea si eficienta lor continua. În mod ideal
aceste lucrari vor fi derulate în cadrul unui Plan de Operatii si Întretinere, pentru a asigura
utilizarea optima a resurselor. Este necesară elaborarea unui Ghid cu Normative de operare
si întretinere pe baza “celor mai bune practici” acceptate.

3.4. Aspecte financiare şi economice

Proiectele dezvoltate trebuie nu numai sa fie accesibile din punctul de vedere al costurilor,
dar si sa se încadreze în criteriile privind consimtamântul de plata al utilizatorilor. Într-o etapa
initiala va fi asigurat un nivel minim al serviciilor prestate/furnizate, dar care sunt conforme cu
cerintele reglementarilor corespunzatoare privind nivelul serviciilor, iar nivelurile superioare
ale serviciilor publice vor fi furnizate pe masura ce nivelurile veniturilor cresc, si astfel creste
si capacitatea de plata.
Înainte de avizarea unui proiect, în conformitate cu reglementarile în vigoare, va fi
elaborat un Studiu de Fezabilitate adecvat, de catre un organism competent, care va include
un sondaj de opinie al utilizatorilor care sa evalueze în mod special preferintele comunitatii în
ceea ce priveste tehnologia, mecanismele prin care comunitatea va plati si va sustine
serviciile furnizate, si gradul de absorbtie probabil pentru diferite niveluri de servicii. Un
proiect va fi aprobat numai daca exista acceptul utilizatorilor cu privire la nivelul de servicii
care vor fi furnizate, si acceptul demonstrat al comunitatii privind costurile adecvate ale
serviciului pentru a sustine proiectul.
O campanie de constientizare publica va fi desfasurata înaintea efectuarii studiului pentru
a se asigura faptul ca publicul are cunostinta deplina de legatura dintre sanatate, igiena si
calitatea mediului în care trăieşte. Imbolnăvirea insemneaza utilizarea resurselor pentru
acţiuni medicale, în loc sa fie eliminata cauza care produce imbolnavirea. Plata serviciilor
medicale înseamnă o sarcină suplimentară la buget. In domeniul cresterii nivelului de
sanatate, politica ar trebui sa fie una singura “ economisirea resurselor” prin prevenirea
îmbolnăvirilor, la care contribuie asigurarea condiţiilor de igienă.
Tarifele vor fi stabilite pe baza costului “real” al apei (conform principiului recuperarii
complete a costurilor), în corelatie cu nivelurile de servicii furnizate si respectând principiul
“poluatorul plateste” si fara influente politice pentru "adunarea de voturi". Sistemul de
stabilire a tarifelor se va baza pe costurile prognozate, si va fi stabilit sistemul de contabilitate
de gestiune (contabilitatea costurilor) pentru evidenta costurilor curente.

-
222
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Apa nu va fi furnizata fara plata unor tarife. Principiul de facturare al operatorilor trebuie
sa se bazeze pe volumul de apa consumat. Facturarea se va face lunar pentru a evita
acumularea de datorii din partea utilizatorilor si pentru a îmbunatati fluxul de numerar al
serviciilor de utilitati. Se va asigura colectarea corespunzătoare a tarifului şi managementul
financiar al serviciului. Serviciul de apa nu trebuie sa fie văzut ca un serviciu de protectie
sociala. Lucrurile ar trebui clar separate: populaţia plăteste serviciul iar autoritatea locala va
asigura, daca este cazul, protecţia socială prin acordarea unui ajutor pentru a asigura plata
unui volum minim de apă.

3.5. Conştientizarea publicului şi pregătirea profesională

Guvernul este de acord cu principiul conform caruia o populatie sanatoasa si un nivel de trai
mai bun reprezinta conditii esentiale pentru dezvoltarea economica a mediului rural, iar
acestea pot fi realizate prin schimbari durabile şi de durată ale comportamentului igienic.
De asemenea, Guvernul recunoaste necesitatea constientizarii populatiei cu privire la
legatura dintre sanatate si igiena si la costurile ascunse generate de serviciile comunitare de
utilitate publica nesatifacatoare, ca fiind esentiala pentru dezvoltarea economica a mediului
rural si ca populatia sa poata lua decizii în cunostinta de cauza cu privire la beneficiile pe
care le poate avea în calitate de utilizator-platitor al serviciului.
Proiectele de investiţii vor fi acompaniate de o strategie de comunicare şi de implicare a
populaţiei. Strategiile se vor focaliza pe adoptarea unor abordari participative pentru
mobilizarea sociala, cu promovarea proiectelor prin scoli, institutiile medicale si centrele
sociale, astfel încât populatia rurala sa înteleaga nevoia si avantajele unor sisteme mai bune
de igienizare. Va fi pus accentul pe crearea unor legaturi între asigurarea serviciilor de
alimentare cu apa si igienizare, comportament si caile de transmitere a bolilor, astfel încât
oamenii sa înteleaga si sa devina constienti de conceptele de sanatate. Premiza esentiala
care sta la baza aceste campanii este ca întelegerea si constientizarea din partea
utilizatorilor vor asigura o schimbare de comportament durabila.
Institutiile de învatamânt din România trebuie sa asigure instruirea necesara, într-un
mediu adecvat si în cantitate suficienta pentru a raspunde cererii care este de asteptat sa
vina din toate domeniile ca rezultat al dezvoltarii economice continue din România. Acest
lucru este în egala masura important atât la nivelul pregatirii profesionale a personalului
operator pe meserii cât si la nivel profesional superior, daca se urmareste obtinerea
beneficiilor indirecte ale programului SRAAI care apar prin generarea de locuri de munca la
nivel local.

3.6. Mediul înconjurător

Este necesară asigurarea unui cadru adecvat pentru monitorizarea respectării cerinţelor de
mediu. Serviciile îmbunătăţite de alimentare cu apă vor contribui la supraîncărcarea
adiţională a sistemelor neadecvate de colectare şi tratare a apelor uzate şi vor genera o
anumită creştere a poluării acolo unde nu există sisteme de colectare şi tratare a pelor uzate.
Sistemele de canalizare din aceste localităţi vor trebui îmbunătăţite sau, acolo unde nu
există, ele vor trebui implementate simultan cu proiectele de alimentare cu apă, în special în
cazul acelor proiecte care includ branşarea proprietăţilor la reţeaua publică. Autorităţile
publice de la nivelul fiecărei localităţi vor trebui să ia în considerare faptul că proiectele
combinate de alimentare cu apă şi canalizare centralizate vor atrage tarife destul de ridicate
pentru fiecare gospodărie, ceea ce va face ca ele să nu fie acceptabile pentru populaţie sau
să nu fie durabile.

-
223
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

O abordare etapizată şi coerentă ar ajuta la împărţirea efortului financiar asigurând şi


protecţia mediului.
Ar trebui stabilite limite in care, indiferent de indicatorii economici, comunele cu
amplasamente vulnerabile la seceta sa aiba o anume prioritate.

4. Concluzii
Lecţiile din trecut au aratat necesitatea unei abordari integrate din partea autoritatilor, dar si a
operatorilor de specialitate, pentru a asigura:
a. Coordonarea investitiilor în sectorul apei din mediul rural pentru a sustine utilizarea
rationala a resurselor de apa şi protectia mediului;
b. Planificare cuprinzatoare a resurselor financiare în sectorul apei din mediul rural, cu
scopul de a oferi o abordare globala în ceea ce priveste serviciile comunitare de
utilitate publica de alimentare cu apa si de canalizare si epurare a apelor uzate;
c. Stabilirea unor tarife realiste care sa finanteze cadrul institutional necesar si sa
acopere costurile de operare, dar în acelasi timp sa fie suportabile pentru utilizatori.
Trebuie făcută observaţia că, deşi sunt mici, lucrările sunt uneori foarte dificil de realizat,
datorită condiţiilor geografice specifice. Din acest motiv, chiar dacă este vorba de contracte
cu valori relativ mici, ele trebuie abordate cu maximum de seriozitate, uneori fiind mai dficile
decât o lucrare mare.
In elaborarea Strategiei integrate privind alimentarea cu apa şi igienizarea în mediul rural
şi în localităţile urbane cu o populaţie sub 10.000 locuitori va trebui sa se tina cont de
următoarele aspecte:
• Furnizarea de servicii de utilitati publice de alimentare cu apa, canalizare si epurare a
apelor uzate trebuie sa urmareasca atingerea angajamentelor cu privire la aria de
acoperire si sa se regaseasca în indicatorii de performanta si nivelul de servicii
cuprinşi in contractele de concesiune dintre Asociaţiile de Dezvoltare Comunitara si
operatorii regionali.
• Selectarea opţiunii tehnologice trebuie sa se faca pe baza perceptiilor comunitatii,
luând în considerare necesitatea de a furniza servicii la cel mai înalt nivel posibil, cu
respectarea cerintelor privind calitatea apei pentru consumul uman, conform
Directivelor UE transpuse în legislatia nationala, dupa ce au fost analizate costurile -
de capital si operationale - în corelatie cu capacitatea de plata a utilizatorilor si cu
tarifele stabilite pe baza costului “real” al apei.
• Schemele pentru furnizarea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare sa fie
proiectate corespunzator conditiilor locale, dar sa fie construite si operate în
conformitate cu cele mai bune practici la nivel european;
• Planurile Directoare (MP) vor fi elaborate prin consultare cu Administratia Nationala
“Apele Române” pentru a asigura conformarea cu cerintele Planurilor de
Management ale Bazinelor Hidrografice.

-
224
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

ABORDAREA INTEGRATĂ CALITATE-MEDIU A PROCESULUI DE


ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII REŢELE DE TRANSPORT ŞI
DISTRIBUŢIE APĂ PENTRU SISTEME DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI
CANALIZARE ÎN LOCALITĂŢI PÂNĂ LA 10000 LOCUITORI

Daniela Simona MOLDOVAN,

PhD Engineer e-mail: danielamoldovan@apabrasov.ro

Keywords: process approach; management integrated system; sewerage.

Abstract:
Alike other fields, also in the case of water supply and sewerage system for communities up
to 10000 inhabitants, the engineering must solve, through optimal solutions, the
interconditioning between the installations/equipments efficiency and treatment process
respectively waste water treatment, on one hand, and the level of environment quality on the
other hand. It is obviously the such a desideratum rise the question of personnel training and
perfecting and the existence of a very professional documentation for quality-environment
management integrated system that provides solutions for identification of possible
improvement in this field. Moreover, the last years experience proves that the implementation
of a coherent and efficient quality-environment management integrated system become a
priority for water supply and sewerage public service.

1. Introducere
În ultimul timp preocuparea pentru sistemele de management integrat calitate-mediu a
devenit o prioritate pentru tot mai multe organizaţii din România, atât din domeniul producţiei
cât şi din sfera serviciilor sau a instituţiilor publice.
Companiile prestatoare de servicii publice de alimentare cu apă şi canalizare, sub
presiunea diverselor motoare externe gen globalizare, integrează deja principiile îmbunătăţirii
continue, orientarea spre proces şi alinierea către satisfacţia consumatorul şi mediului la
nivel de obiective şi în momentul analizei pe obiective.
Relevanţa sistemelor de management integrat este reflectată de faptul că un număr în
creştere de companii implementează sisteme speciale de management pentru calitate şi
mediu, în acelaşi timp.
Discuţia între experţi şi activităţile în multe companii indică faptul că “sistemele integrate
de management” sunt văzute astăzi precum concepte organizaţionale şi de management
orientate către viitor. În practică, totuşi, sistemele de management separate sunt
predominante, situaţie datorată în principal faptului că ele au fost iniţiate pe baza
standardelor speciale sau se bazează pe acestea.
Totuşi, recent, au apărut o serie de semne – chiar şi în practică – de regândire a
proceselor, cum ar fi: numărul crescut de sisteme de management implementate într-o
companie, problemele generate de implementarea în paralel a mai multor sisteme de

-
225
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

management separate şi chiar discuţiile tot mai aprinse privind sistemele integrate de
management.

2. Abordarea procesuală într-un sistem de management integrat


calitate-mediu
Potrivit standardului internaţional ISO 9001:2005, “procesul este un ansamblu de activităţi
corelate sau în interacţiune care transformă elementele de intrare în elemente de ieşire”.
Acesta este prezentat schematic în figura 1.

PROCEDURĂ
(“Mod specificat de desfăşurare EFICACITATE
a unei activităţi sau a unui proces”) a procesului =
abilitatea de a obţine
rezultatele dorite

Intrare PROCES Ieşire


(“ansamblu de activităţi PRODUS/SERVICIU
(Include corelate sau în interacţiune”) (“Rezultatul unui proces”)
Resurse)
EFICIENŢĂ
a procesului =
MONITORIZARE rezultatele obţinute vs.
ŞI MĂSURARE rezultatele planificate
(înainte, în timpul şi după proces)

Figura 1 Reprezentarea schematică a unui proces

Abordarea procesuală într-un sistem de management integrat calitate-mediu reprezintă


aplicarea unui sistem de procese într-o organizaţie şi presupune:
- identificarea tuturor proceselor care compun sistemul de management,
- stabilirea relaţiei beneficiar – furnizor,
- stabilirea de resurse necesare desfăşurării procesului,
- stabilirea modului de planificare, operare şi control a proceselor,
- determinarea interacţiunii dintre procese,
- identificarea aspectelor de mediu asociate activităţilor care compun procesul,
- stabilirea necesităţilor de măsurare, monitorizare şi analiză a datelor obţinute în
vederea îmbunătăţirii continue a proceselor.
De asemenea trebuie identificate şi subprocesele şi listate în cadrul procesului
fundamental (global) din care fac parte, inclusiv a proprietarilor de proces şi a documentelor
care le definesc. Subprocesele din componenţa unui proces se determină prin formarea de
grupe de activităţi aflate în corelaţie şi interacţiune directă.

-
226
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Întrebările asociate analizării unui proces sunt prezentate în figura 2.

CU CE? CU CINE?
(materiale, (personal: competenţe,
echipamente) calificări, instruire)

Elemente de intrare PROCESUL Elemente de ieşire

CÂT? CUM?
(măsurări, (metode,
evaluări) proceduri, tehnici)

Figura 2. Întrebările asociate analizării unui proces

3. Procesul de întreţinere şi reparaţii reţele de transport şi


distribuţie apă potabilă abordat în prisma ciclului PDCA

Abordarea procesuală accentuează importanţa necesităţii de a considera procesele în


funcţie de valoarea adăugată, a îmbunătăţirii continue a proceselor pe baza unor măsuri
obiective, respectiv a ţinerii sub control a aspectelor de mediu identificate în vederea obţinerii
de rezultate în ceea ce priveşte performanţa şi eficacitatea procesului.
În figura 3 este prezentat schematic procesul de întreţinere şi reparaţii reţele de transport
şi distribuţie apă potabilă, abordat prin prisma ciclul îmbunătăţirii continue, cunoscut sub
denumirea PDCA:

-
227
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

DENUMIREA PROCESULUI: Întreţinere şi reparaţii


PLAN reţele de transport şi distribuţie apă potabilă DO
- identificare PROPRIETARUL PROCESULUI: Şef secţie implementea
procesului OBIECTIVUL PROCESULUI: Respectarea timpului ză procesele
- stabilirea maxim dintre sesizarea unei avarii, restabilirea serviciului si astfel încât
proprietarului revenirea la starea normala conform cerintelor impuse de să se asigure
de proces; mentinerea licentei ANRSC atingerea
- stabilirea obiectivelor/
obiectivului indicatorilor
procesului Elemente de
Resurse necesare: Infrastructura,
performanţă
de intrare echipamente, utilaje (ex.:
excavatoare, greifer, basculanta,
camioan, etc.)

- Planificare zilnică a intervenţiei;


- Deplasare în zona de lucru şi pregătirea
Elabora- pentru executarea intervenţiei;
rea unui - Executare intervenţie (săpături, reparaţie);
plan de - Recepţie calitate reparaţie
acţiune - Execuţie manevre deschidere şi probă reţea;
- Spălare + dezinfectare reţea;
- Refacere domeniu public sau privat.
CHECK
ACT - măsoară şi
- acţionează Metode de control: auditul intern,
inspecţii, măsurări ale procesului. monitorizează
pentru NU procesul de
îmbunătăţire - Constatarea conformităţii cu criteriile
de audit; întreţinere şi
a continuă a OK? reparaţii reţele
performanţei - Constatarea conformităţii de către
Dispecerat. prin raportare
procesului DA la indicatorii
de de
întreţinere şi performanţă
- Realizarea reparaţiilor planificate
reparaţii Elemente
sau accidentale;
reţele de ieşire - Fişe de intervenţie completate.

Figura 3. Procesul de întreţinere şi reparaţii reţele de transport şi distribuţie apă potabilă, în abordarea ciclului
PDCA

Descrierea şi documentarea procesului de întreţinere şi reparaţii reţele de transport şi


distribuţie apă potabilă trebuie să facă referire la următoarele aspecte:

-
228
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

1. Date generale:
Procesul Întreţinere şi reparaţii reţele de transport şi distribuţie apă
potabilă
Proprietarul procesului Şeful secţiei Apă
Proces furnizor Captare, tratare, transport şi înmagazinare apă potabilă
Proces beneficiar Distribuţia apei în reţea

2. Resurse necesare desfăşurării procesului:


Resurse materiale Infrastructura: - birouri, vestiare şi spaţii de depozitare;
Echipamente: conform fişe de inventar;
Utilaje (ex.: excavatoare, greifer, basculanta, camioane,
autoturism, etc.).
Resurse umane şef secţie, ingineri, maiştri, instalatori, sudori, etc
Resurse documentare documente ce stau la baza desfăşurării procesului

3. Planificarea procesului

Scopul Obiective specifice Valoarea ţintă a indicatorilor de


procesului performanţă
Menţinerea 1. Obiectiv al calităţii 1.Timp maxim dintre sesizarea
instalatiilor si Respectarea timpului maxim unei avarii, restabilirea serviciului si
echipamentelor dintre sesizarea unei avarii, revenirea la starea normala, in
hidraulice în restabilirea serviciului si activitatea de transport a apei:
parametrii revenirea la starea normala, in - 0-24 ore in 85% din cazuri;
funcţionali fără activitatea de transport şi - 24-48 ore in 5% din cazuri;
întreruperi distribuţia apei - 48-72 ore in 5% din cazuri;
2.Timp maxim dintre sesizarea unei
avarii, restabilirea serviciului si
revenirea la starea normala, in
activitatea de distributie a apei:
- 0-24 ore in 85% din cazuri;
- 24-48 ore in 7% din cazuri;
- 48-72 ore in 6% din cazuri;
2. Obiectiv de mediu Identificarea şi înlocuirea
Respectarea masurilor si a conductelor de azbociment până la
termenelor stabilite prin sfârşitul anului 2008
Programe de Conformare

-
229
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

4. Secvenţele procesului:
Intrări Subprocese/ Activităţi Ieşiri

7.1. Întreţinere şi reparaţii reţele


Registrul de sesizări şi 7.1.1. Planificare zilnică a Fişa de intervenţie, cod
intervenţii, cod R-..... intervenţiei: F-.....
- planificare execuţie, Aviz de intervenţie
- planificare utilaje, tipizat
- planificare materiale,
- planificare formaţie de lucru,
- obţinerea autorizaţiei de
intervenţie în domeniul public
Fişa de intervenţie, cod F- 7.1.2. Deplasare în zona de lucru Fişa de intervenţie, cod
..... şi pregătirea pentru executarea F-.....
Instrucţiune de lucru intervenţiei:
- manevre de închidere golire
reţea;
- completare materiale şi utilaje
funcţie de necesităţile lucrării.
Fişa de intervenţie, 7.1.3. Executare intervenţie: Fişa de intervenţie,
cod F-..... săpături şi reparaţie cod F-.....
Instrucţiune de lucru

Fişa de intervenţie, 7.1.4. Recepţie calitate reparaţie Fişa de intervenţie,


cod F-..... cod F-.....

Fişa de intervenţie, 7.1.5. Manevre deschidere şi Fişa de intervenţie,


cod F-..... probă reţea cod F-.....
Instrucţiune de lucru
Fişa de intervenţie, 7.1.6. Spălare şi dezinfectare Fişa de intervenţie,
cod F-..... reţea cod F-.....

Planificare zilnică; 7.1.7. Refacere domeniu public Registru refacere


Aviz intervenţie; sau privat imbracaminte asfaltica
Instrucţiune de lucru
Fişa de intervenţie, 7.1.8. Întocmire situaţie de lucrări Fişa de intervenţie
cod F-.....

Fişa de intervenţie 7.1.9. Înregistrare mod de Registre de sesizări-


rezolvare conform fişei de intervenţii
intervenţie în Registrul de sesizări- Răspuns în scris, (după
intervenţii, cod R-.... caz), suport “hârtie”;
Registru de
corespondenţă
Reclamaţii scrise 7.2. Reparaţii reţele în urma Răspuns în scris pentru
reclamaţiilor, conform procedurii reclamaţiile scrise;
“Tratarea reclamaţiilor” Fişa de tratare a
reclamaţiilor
Situaţia reclamaţiilor
Fişa de intervenţii, cod F-
....

-
230
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

5. Interacţiuni cu alte procese:


Intrări Interacţiuni Ieşiri

Cu procesul de captare, Planificarea intervenţiei


tratare, transport şi Manevre oprire-deschidere
înmagazinare apă potabilă reţea
Cu procesul de distribuţie apă Comunicare perioadă de
potabilă oprire
Registrele de sesizări şi Cu procesul de intervenţii în Registrele de sesizări şi
intervenţii reţeaua de apă-canal intervenţii completate
Materiale aprovizionate Cu procesul de aprovizionare Referat de necesitate,
Necesar de achiziţii,
Bon de consum.
Rezultat buletin de analiză Cu procesul de monitorizarea Solicitare efectuare analiză
calităţii apei potabile din
reţeaua de distribuţie
Date de intrare conform Cu procesul de comunicare Date de ieşire conform
documentaţiei SMCM documentaţiei SMCM
Documente Cu procesul de controlul Informaţii şi date privind
documentelor modificarea, difuzarea şi
arhivarea documentelor
Cu procesul de controlul Înregistrări
înregistrărilor
RNAc/Ap Cu procesul de controlul Corecţie + Ac
produsului/serviciului
neconform

Plan de AI ; Chestionar de Cu procesul de audit intern Corecţie + Ac + îmbunătăţire


AI ; Raport de AI ;
RNAc/Ap Cu procesul de acţiuni Ac/Ap
corective/acţiuni preventive
Personal competent Cu procesul de alocarea şi Necesar de instruire,
conform fişei post; PV de menţinerea competenţei pontaje, note de concediu
instruire; resurselor umane
Diplome, certificate, teste.
Note interne, adrese, Cu procesul de asigurarea
legislaţie, Fişe de securităţii şi sănătăţii în muncă
aptitudini

6. Monitorizare şi măsurare:
Metoda / Criteriu Planificare Criterii de acceptare Înregistrări

6.1. Audit intern Program anual de Constatarea Notificare de AI;


audit intern conformităţii cu criteriile Chestionar de AI;
de audit Raport de AI;
RNAc/Ap.
6.2. Monitorizare, Planificarea Constatarea Fişa de intervenţie,
măsurare în intervenţiilor conformităţii privind cod F-….
proces intervenţia efectuată

-
231
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

7. Ieşiri din proces (produs, serviciu, documentaţie)


- Realizarea reparaţiilor planificate sau accidentale;
- Fişe de intervenţie.

8. Analiză şi îmbunătăţiri
- Îmbunătăţire tehnologie în reparaţii.

9. Aspect/e de mediu (Element/e al/e activităţilor din procesul identificat, al produselor sau
serviciilor rezultate din proces care poate interacţiona cu mediul).

Identificarea aspectelor de mediu se face pe componente de mediu şi se cuantifică/


evaluează impacturile produse asupra aspectelor de mediu identificate.
În condiţii normale de funcţionare a procesului se identifică: pentru factor de mediu aer -
zgomot produs de utilaje la intervenţii şi deşeuri de proces rezultate în urma intevenţiilor
(PVC, neferoase,etc.).
În condiţii accidentale de funcţionare a procesului se identifică: consum de apă (pierderi
din reţelele de transport şi distribuţie).

4. Concluzii
Beneficiile abordării procesuale într-un sistem de management integrat calitate-mediu sunt în
principal, pentru formularea policitii în domeniul calitate-mediu şi strategiei: utilizarea
proceselor definite în întreaga organizaţie duce la obţinerea unor rezultate previzibile,
utilizarea mai eficientă a resurselor, scurtarea duratei de execuţie a procesului şi costuri
scăzute.
Prin abordarea procesului de întreţinere şi reparaţii reţele de transport şi distribuţie apă
potabilă într-un sistem de management integrat calitate-mediu se asigură controlul
permanent asupra procesului şi asupra interdependenţei în cadrul sistemului, se conferă
cadru unitar bine structurat pentru gestionarea problemelor de mediu (monitorizare aspecte
de mediu, gestionare deşeuri) şi se asigură capabilitatea de a furniza în mod constant
serviciu de calitate corespunzătoare cerinţelor clienţilor şi legislaţiei în vigoare.
Pentru managementul funcţional, abordare procesului de întreţinere şi reparaţii reţele de
transport şi distribuţie apă în ciclul îmbunătăţirii continue duce la obţinerea unor rezultate
previzibile, utilizarea mai eficientă a resurselor, scăderea costurilor, prevenirea erorilor şi
obţinerea de rezultate prezivibile.

Bibliografie:
Pischon, A. (1999), Integrierte Management systeme für Qualität, Umweltschutz und Arbeitswissenschaft, Berlin,
Springer.
Moldovan, Daniela Simona (June, 2007) Cercetări privind sistemul de management intergat calitate mediu, Teză
de doctorat, Universitatea Transilvania din Braşov.
The advantages of process approach in the quality management system within the companies that provide public
water supply and sewerage services, CБOPHИК ДOКЛAДИ OT ПЪPBA КOHФEPEHЦИЯ C
MEЖДУHAPOДHO УЧACTИE, MAШИHO3HAHИE И MAШИHHИ EЛEMEHTИ, 4-6 HoombpИ, Sofia –
Bulgaria, pag. 226-236
Moldovan, Daniela Simona (15th – 17th june 2005) Monitoring of quality-environment integrated management
system processes to Compania Apa Brasov, Inovations in the Field of Watwr Supply, Sanitation and Water
Quality Management, Conference for young professionals Bucharest, Bucharest, Romania, pag. 477-483.
ISO 9001 : 2000 – Quality management systems. Requirements.
ISO 14001 : 2004 – Environment Management Systems. Guide book regarding the principles, systems and
application techniques.

-
232
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

STUDII SI CERCETARI PRIVIND RESTAURAREA UNOR ZONE


INUNDABILE DE PE RAURILE INTERIOARE. INTEGRAREA
ECOSISTEMELOR RIPARIENE ÎN MANAGEMENTUL INTEGRAT AL
BAZINELOR HIDROGRAFICE.

dr.ing. Răzvan Voicu

Abstract
The riparian zone is an exceedingly important transitional land between lake, river, stream, or
wetland and upland ecosystems, such as forests. The riparian zone provides shelter and
home to many animals, birds, insects, and plant species. It also provides a buffer zone for
lakes and streams by absorbing excess water run-off, breaking down pollutants, and holding
sediments. With a well-functioning riparian zone, water quality is maintained and the aquatic
systems are able to support life and life cycles, such as spawning fish.The riparian zone is so
essential to a healthy ecosystem that forestry practice requires that this area be
protected.Although riparian areas may occupy only a small percentage of the area of a
watershed, they represent an extremely important component of the overall landscape.

Ecosisteme ripariene
Programele de conservare a naturii trebuie sa ia in considerare politicile de dezvoltare rurala,
strategiile agricole si forestiere, precum si numeroase alte interese socio-economice.
Deciziile ar trebui sa fie luate printr-un dialog real intre autoritatile guvernamentale si
societatea civila, autoritati care ar trebui sa manifeste o deschidere dublata de cunostinte
stiintifice aprofundate.
In general in Romania, bazinele riurilor nu sint considerate niste ecosisteme functionale,
ele sunt administrate tehnicist, aflindu-se sub autoritatea inginerilor hidrotehnici. Investitiile s-
au indreptat astfel doar spre constructii de baraje, indiguiri, desecari, praguri, captari, etc,fara
a fi luate in calcul nevoile de conservare a biodiversitatii din aceste bazine.
Zona ripariana este definita ca fiind invecinata sau conectata hidrologic cu reteaua apelor
de suprafata (de exemplu ape curgatoare, rauri, lacuri sau lacuri de acumulare). Zonele
ripariene sunt zonele tampon imediat superioare unei ape de suprafata cat si zone ce pot fi
mai departate fizic dar care sunt conectate hidrologic prin fluxul subteran (de exemplu soluri
hidrice sau umede ce se afla in apropierea unei ape curgatoare).

-
233
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Figura 1. Zonă ripariană

Figura 2. Zone ripariene

Zonele ripariene adiacente apelor joaca un rol crucial in reducerea eroziunii si


sedimentarii, inlaturarea excesului de substante nutritive si de alte substante contaminante,
moderarea fluctuatiilor temperaturii apei, mentinerea fluxului de reincarcare si de baza al
apelor subterane catre apele curgatoare, stabilizarea malurilor si controlul viiturilor.
Zonele ripariene servesc si ca habitat vital pentru speciile din regiunile muntoase si din
zonele umede („wetland”). Eficacitatea unei zone ripariene este adesea legata de marimea
sa, intensitatea si tipul utilizarii terenului invecinat, cat si de conditiile naturale ale coridorului,
inclusiv solurile, panta, vegetatia, zonele umede si de lunca. Zonele ripariene sunt in general
zone izolate si din aceasta cauza nu-si pot mentine diversitatea biologica pe termen
indelungat pentru ca sint foarte sensibile la fluctuatiile naturale. Deci legatura dintre zonele
ripariene cu alte zone si ecosisteme este esentiala .
Datorita posibilitatii sporite a curgerii directe sau fluxului nestinjenit al apei subterane
exista adesea o legatura intre activitatile de utilizare a pamantului in zonele ripariene si
sanatatea ecosistemelor acvatice invecinate si din aval.
Excluderea activitatilor umane incompatibile privind folosirea pamantului riparian precum
si mentinerea vegetatiei naturale in zonele ripariene sunt lucruri critice dar esentiale pentru
intretinerea calitatii resurselor de apa in sistemele invecinate de ape curgatoare cat si inspre
acumularile din aval. Zonele tampon protejate din vecinatatea corpurilor si curentilor de apa,
unde actiunea umana este exclusa sau minimizata, constituie o „practica manageriala foarte
buna” ce este adesea sustinuta ca mijloc de reducere a impactului utilizarii pamantului de
catre om asupra ecosistemelor acvatice invecinate si calitatii apei din aval.
Desi zonele ripariene ocupa in general numai un mic procent din suprafata unei cumpene
a apelor, ele constituie o componenta cruciala a ecosistemului. O zona ripariana sanatoasa:
asigura un habitat excelent pentru pesti si viata salbatica; sporeste refacerea apei subterane;
reduce inundatiile; si adesea creste calitatea generala a cursului de apa adiacent.

-
234
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Zonele ripariene sunt importante din punct de vedere ecologic pentru o varietate de
motive. Ele asigura un control al eroziunii prin regularizarea transportului si distributiei
sedimentelor, sporesc calitatea apei, produc materie organica pentru habitatele acvatice si
asigura habitatul salbatic. Zonele ripariene sunt de asemenea considerate indicatori ai
schimbarilor globale de mediu deoarece sunt sensibile la variatiile ciclului mediului
inconjurator si ale celui hidrologic (Risser, 1990). In plus, oamenii pretuiesc zonele riverane
ce reflecta beneficiile socio-economice. Desi zonele riverane cuprind de obicei o foarte mica
parte a peisajului, ele sunt foarte bogate in plante si animale, asigurind habitatul esential al
multor specii (Thomas et al. 1979, Knopf et al. 1988). Zonele riverane se numara printre cele
mai diverse, dinamice si complexe sisteme biologice de pe Pamant, avand o contributie
semnificativa la biodiversitatea regionala (Naiman et al. 1993).
Ecosisteme ripariene au forma liniara ca urmare si functie a vecinatatii lor cu ape
curgatoare si au adesea rapoarte mari intre margine si arie. Ecosisteme ripariene primesc si
prelucreaza mai multa energie si material de la peisajele invecinate decit alte tipuri de
ecosisteme, sunt conectate la alte ecosisteme, atit din aval cat si din amonte, superioare
(ecosisteme superioare) si inferioare (ecosisteme acvatice). In mod functional exista
interactiuni continue intre ecosistemele ripariene, acvatice si superioare prin schimb de
energie, substante nutritive si specii.

Figura 3. Ecosisteme ripariene

Ecosisteme ripariene apar de-a lungul cursurilor de apa, raurilor, paraiaselor, lacurilor sau
altor corpuri de apa si cresterea vegetatiei depinde de continutul relativ ridicat de umiditate
din sol. Au configuratii hidrologice si geomorfice complexe si sufera inundari periodice.Au
soluri aluviale sau de alte tipuri caracteristice (unele, nu toate zonele).Poseda functii speciale
legate de apa, cum ar fi controlul eroziunii.Sunt locuri productive cu nevoi speciale de
management. Implica o gama de tipuri de plante si de comunitati de plante.Au multiple valori
si utilizari ale resurselor.Au fost promovate interesul crescind al publicului, legislatia si
programele guvernamentale pentru a proteja, reface, schimba si spori zonele riverane.
Sunt caracterizate de o combinatie de puternica diversitate si densitate a speciilor
precum si de o mare productivitate.Au natura ecotonala (de tranzitie), aparind intre
ecosistemele acvatice si cele superioare; in orice caz, ele tind sa aiba caracteristici distincte
de vegetatie si de sol.
Ecosistemele ripariene asigura un habitat anual pentru multe specii de mamifere, reptile,
amfibiene si pasari, precum si locuri de crestere, de iernare si habitate de oprire pentru o
gama remarcabila de pasari migratoare.

-
235
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Pentru a mentine sanatoase zonele ripariene este necesara intelegerea modului lor de
functionare si a felului in care practicile agricole le afecteaza.Se va reduce, in orice caz,
disponibilitatea si alegerea naturala a ramasitelor lemnoase mari nesesare habitatului
pestilor. Se va pierde si umbra, permitind temperaturii curentului sa creasca si facind
curentul mai putin propice pastravilor chiar in curenti bazati pe ape subterane.
Dupa cum se poate vedea, administrarea zonelor riverane nu este usoara. De fapt este
un proces foarte complex ce implica multe interese diferite si ceea ce serveste unui interes
poate dauna altuia. Cel mai important lucru de retinut este ca nu exista o politica
unidimensionala general valabila.
Vegetatia riverana are cea mai mare influenta de-a lungul cursurilor superioare. Efectul
microclimatului descreste spre aval pe masura ce largimea curentului, raului sau lacului
creste relativ la inaltimea vegetatiei riverane. In orice caz, trebuie remercat ca atunci cind
apa din cursul superior are o temperatura ambientala joasa acest beneficiu ecologic se
transmite in aval. Atunci cind inversul este adevarat, exista putine posibilitati de racire iar o
crestere brusca a temperaturii apei semnaleaza inceputul unor impacturi adverse cumulative.
Efectele de eroziune ale climatului in geologia cumpenelor de ape determina in mod
fundamental structura si functia zonei riverane. Desi cumpenele sunt relativ uniforme intr-o
arie fiziografica, diferente exista din cauza ordinei, aspectului, elevatiei, geologiei locale,
solurilor, transportului de sedimente, apei, frecventei si momentelor inundatiilor, precum si
vegetatiei. Acesti factori sunt critici pentru planificarea managementului in zonele riverane.
Zona de management riparian (ZMR) este o zona proiectata si administrata in mod
constient pentru a proteja functiile si valorile zonelor ripariene. Ea poate fi un subset al, egala
cu, sau sa se extinda dincolo de zona riverana. De exemplu, zona riverana a unui curent de
apa anumit se poate extinde ecologic pina la virful unui mal abrupt adiacent aflat la 100 de
picioare de canalul curentului, insa zona sa de management riveran se poate extinde la 300
de picioare sau mai mult fata de canal pentru a atinge probleme legate de estetica si de
calitatea apei.
ZMR-urile constituie ultima linie de aparare impotriva poluantilor ce se indreapta spre un
canal. Vegetatia adecvata dintr-un ZMR ajuta la filtrarea si oprirea poluantilor cum sunt
sedimentele, excesul de substante nutritive si alte substante contaminante inainte de a
ajunge la apele de suprafata.
Din pacate curentii de apa ce curg prin zone cu o topografie relativ plana transporta
sedimente nisipoase foarte incet astfel incit efectele negative ale sedimentarii pot persista
decenii sau secole. Astfel, este critica prevenirea eroziunii excesive in cel mai inalt grad
posibil din cauza timpului lung necesar pentru refacerea sanatatii curentilor afectati de
sedimente.
Efectele distructive ale eroziunii excesive nu se reduc la organismele acvatice. Hrana
multor amfibieni, reptile, pasari si mamifere se cuprinde partial sau total din nevertebrate
acvatice sau din peste. Oprirea eroziunii in ZMR-uri este o prioritate inalta pentru
profesionistii ce se ocupa cu protectia resurselor deoarece efectele negative datorate
eroziunii se transmit de la mica musca la maiestuosul vultur plesuv. Sedimentarea excesiva
de la solurile expuse din ZMR-uri poate fi datorata eroziunii zonei superioare, insa lipsa unei
structuri de radacini ale plantelor de-a lungul malurilor face mai usoara taierea si eroziunea
acestora.
Dovada eroziunii malurilor si a largirii curentului este adesea foarte evidenta la curentii
unde proprietarii de pamint au eliminat copacii si i-au inlocuit cu iarba sau cu pajisti
ingrijite.Rezolvarea problemei stabilizarii eficiente a malurilor este mentinerea unei densitati
mari de tipuri de vegetatie cu radacini adinci de-a lungul malurilor pentru a proteja solurile
impotriva fortei de eroziune a apei.

-
236
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Zonele riparene in general sunt probabil pe locul doi dupa marginile drumurilor in
clasamentul celor mai vazute zone impadurite. Spre deosebire de acestea, zonele riverane
sunt observate cind oamenii se recreaza si se misca intr-un ritm mai lent. De aceea ei sunt
mai critici din punct de vedere estetic. Acesta este alt factor ce trebuie luat in considerare la
administrarea ZMR-urilor.
Sunt dese discutiile in care se pune problema daca coridoarele riverane impadurite sunt
superioare celor dominate de iarburi. Cheia este de a administra vegetatia coridorului
riparian pentru specii naturale mature care au ajuns sa creasca in conditiile specifice acelei
zone.
Este important de tinut minte ca ecosistemul riparian de-a lungul unui curent este
controlat de forma vailor, platoul apei („water table”), conditiile de sol, curgerea apei
subterane si alte caracteristici ale curentului insusi. Vegetatia joaca un rol foarte important la
mentinera stabilitatii canalului astfel incit acesta sa nu se erodeze excesiv.
Canalul se va modifica in functie de cresterea sedimentelor, care va insemna depuneri
crescute de sedimente, eroziunea malurilor si schimbari in gradientul canalului. O consecinta
a acestora vor fi schimbarile in meandrele curentului pe masura ce acesta cauta sa se
stabilizeze. In final aceasta va duce la degradarea habitatului acvatic.
Dupa cum se poate vedea, administrarea zonelor ripariene nu este usoara. De fapt este
un proces foarte complex ce implica multe interese diferite si ceea ce serveste unui interes
poate dauna altuia. Cel mai important lucru de retinut este ca nu exista o politica
unidimensionala general valabila. Vegetatia riverana are cea mai mare influenta de-a
lungul cursurilor superioare. Efectul microclimatului descreste spre aval pe masura ce
largimea curentului, raului sau lacului creste relativ la inaltimea vegetatiei ripariene. In orice
caz, trebuie remercat ca atunci cind apa din cursul superior are o temperatura ambientala
joasa acest beneficiu ecologic se transmite in aval. Atunci cind inversul este adevarat, exista
putine posibilitati de racire iar o crestere brusca a temperaturii apei semnaleaza inceputul
unor impacturi adverse cumulative.
Substratul de lunca influenteaza infiltratia. Intrucit nu sunt disponibile harti ale solului si
nu a fost remarcata nici o relatie simpla intre tipul solului si reflectanta suprafetei observate in
imaginile satelitare, se foloseste aici o cale indirecta de explicare a rolului acestui factor. In
raportul privind interactiunile dintre apele de suprafata si cele subterane (Wolski, 2003) s-a
consemnat ca infiltratia a fost determinata de evapotranspiratie si ca in cele citeva locuri
studiate solul de lunca a jucat un rol lipsit de importanta in determinarea fluxului de infiltratie.
Locurile studiate s-au situat in principal in zonele superioare si mijlocii ale Deltei, acolo unde
solurile de lunca sunt relativ nisipoase. In partea periferica a Deltei probabilitatea aparitiei
unui substrat argilos creste. Acolo solurile de lunca pot avea un efect limitativ asupra
infiltratiei. Ceea ce, la rindul sau, poate duce la o mai slaba dezvoltare a vegetatiei riverane.
In orice caz, zonele riverane sunt acolo adesea bine dezvoltate (Ringrose et al., 2003), ceea
ce indica faptul ca in zona periferica substratul luncii joaca un rol neinsemnat in determinarea
fluxului infiltrational. De aceea noi presupunem ca infiltratia poate fi evaluata indirect dupa
marimea unitatilor de vegetatie riverana.
Zonele ripariene sunt sensibile la practicile manageriale si la interventii pagubitoare.
Pasunatul excesiv, agricultura, despaduririle masive, constructia de drumuri, dezvoltarile
urbane si recreative se numara printre utilizarile zonelor ripariene si a zonelor umede
invecinate ce au in principal efecte negative asupra ecosistemelor riverane si acvatice.
Instalatiile militare pot avea probleme specifice asociate cu exercitiile militare din zonele
ripariene. Managementul judicios al pasunatului si al exploatarii lemnului poate fi compatibil
cu mentinerea unor habitate ripariene diverse si productive.

-
237
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Viata salbatica si habitate unice – un produs cheie al ZMR-urilor


sanatoase
De regula umiditatea mai mare este asociata cu o mai mare diversitate si abundenta a vietii.
Mai multe specii salbatice folosesc marginea delicata dintre uscat si apa. 90% din speciile
salbatice folosesc zonele ripariene pentru un anumit aspect al existentei lor in timpul ciclului
lor de viata. Intrucit zona ripariană este o trecere intre uscat si apa, ea sustine plantele si
animalele din ambele domenii. Speciile ripariene sunt acelea care necesită habitate ripariene
pentru o parte sau toate mijloacele lor de trai si ele includ broaste testoase, rate, vidre etc.
Numeroase amfibiene si reptile cum sunt broastele, testoasele si salamandrele isi petrec o
mare parte din timp in habitate terestre, insa au nevoie de zona acvatica adiacenta pentru
inmultire si depunerea oualor primavara. De remarcat printre pasari sunt vulturii, egretele si
bitlanii albastrii ce folosesc habitate acvatice pentru a se hrani dar au cuibul in arbori mari de
linga riuri si lacuri.
Pe cand multe specii asociate zonei riverane sunt adaptate conditiilor forestiere mature,
altele sunt adaptate habitatelor de arbusti sau padurilor tinere. Exemple din a doua categorie
sunt pasarile cintatoare galbene si cele cu aripi aurii.
Zonele cu vegetatie batrina sunt protejate la eroziune, dau ramasite lemnoase mari si
corespund consideratiilor estetice.
Cind se pune problema vegetatiei batrine in cadrul ZMR-urilor, acest considerent va avea
intiietate fata de altele in procesul de planificare administrativa a zonei. Fiecare unitate
manageriala forestiera este impartita in unitati mai mici numite compartimente pentru a
facilita un management mai bun al resurselor.
Informatia adunata cuprinde o gama larga de factori biologici, economici si sociali. Ea
include sanatatea, calitatea si cantitatea tipurilor de vegetatie, conditiile si nevoile habitatului
pestilor si vietii salbatice, folosul recreational, locuri arheologice, specii si habitate
amenintate, accesul rutier si feroviar, activitati petroliere, potentialul vietii salbatice, utilizarea
necorespunzatoare a paminturilor, zonele cu probleme de eroziune, precum si utilizarea
terenului in si in jurul compartimentelor.

Soluţii de redresare ecologică privind zonele ripariene


Vegetatia plantata si masurile ecotehnice pot fi folosite pentru a controla eroziunea malurilor
apelor curgatoare. Vegetatia plantata poate in mod concomitent controla eroziunea si servi
ca bun habitat pentru pesti si animale in sistemele riverane. Multe masuri din bioinginerie pot
fi instrumente utile pentru controlul eroziunii malurilor, insa uneori trebuie cuplate cu structuri
mecanice cum ar fi captusirile in situatii critice. Vegetatia, nu este un panaceu pentru
controlul eroziunii si trebuie considerata in lumina caracteristicilor specifice locale. Atunci
cind vegetatia este combinata cu materiale de constructie ieftine sau cu structuri ingineresti,
se vorbeste de metode bioingineresti sau ecotehnice. Cind se utilizeaza vegetatia plantata,
calitatile sale sunt adesea imbunatatite prin masuri bioingineresti. Acestea sunt deosebit de
pretioase pentru intarirea rapida si in timp util a plantelor astfel incit malurile sa fie stabile.

-
238
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Figura 4-1 Lunkers

Figura 4-2 Lunkers

Lunkers( Little Underwater Neighborhood Keepers Encompassing Rheotactic Salmonids)


proiectat sa furnizeze umbra si protectie pentru pesti, in acelasi timp servind la stabilizarea
partii anterioare a malului unui rau. (Figura 4)
O alta structura rezistenta care poate stabiliza partea anterioara este o „captuseala a
malului cu grinda de acoperire” (Figura 5-(1-2). Aceasta este descrisa de serviciul forestier al
SUA (1985). Asemenea LUNKER-elor, se foloseste la protejarea malurilor instabile in partea
anterioara, concomitent furnizind a acoperire excelenta pentru pesti. (2) Zona de stropire –
aceasta zona trebuie plantata in principal cu trestii, papura, rogoz si alte plante semiacvatice.
Ea nu poate fi plantata prin insamintare deoarece este inundata in cea mai mare parte a
anului. Transplantarea in perioadele de apa mica constituie abordarea cea mai practica.
Aceasta zona, asa cum s-a mentionat mai sus, este zona cea mai solicitata si este supusa
spalarii de catre curent si valuri, bucati de gheata si resturi. Ea poate fi taiata la baza daca nu
se iau masuri preventive

-
239
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Figura 5.

Captuseala a malului cu grinda de acoperire folosita la protectia malurilor instabile,


furnizind totodata o excelenta acoperire pentru pesti (prin amabilitatea serviciului forestier
american (US Forest Service -1985.). Bank Crib with Cover Log

Figura 6

Rulourile din fibra stabilizeaza malurile permitind cresterea vegetatiei de zona umeda.
Fibra de nuca de cocos acumuleaza sedimente si se biodegradeaza pe masura ce radacinile
plantelor se dezvolta devenind un sistem stabilizator (de la Bestmann-Green Systems).
(Figura 6)

Figura 7

Mici ramuri pot fi utilizate ca material de umplere dedesubtul si deasupra rolelor


geotextile. Toate speciile trebuie plantate cu spatii medii de aproximativ 0,5-1,0 m. Ramurile

-
240
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

se aseaza in gauri sau santuri inguste astfel incit numai lastarii aerieni („aerial sprouts”) sa
fie deasupra solului (Figura 7)

Figura 8

Acoperirea cu iarba este o metoda prin care bucati mari de sol si iarba sau plante
erbacee sunt desprinse din straturile in care se afla si transplantate in locurile cu probleme.
Mici sectiuni (5-10 cm latime si 5-10 cm lungime) pot fi sapate si luate din locurile necultivate
sau crescute in sera. Ele sunt asezate la o anumita adincime in sol ce permite expunerea
partilor aeriene ale plantei(Figura 8)
In România sunt sectoare ale cursurilor de apa care pot constitui obiect al restaurarii unor
zone inundabile. Distrugerea zonelor inundabile este doar una din ameninţările la adresa
ecosistemului din zona carpato-dunăreană, pe lângă sistematizarea albiei fluviului,
privatizările şi retrocedările de terenuri din lunca Dunării, deversările de ape poluate, lipsa
sprijinului financiar şi tehnic, precum şi a unor politici privind dezvoltarea turismului şi a
zonelor rurale.
Până la sfârşitul secolului al XIX-lea, Dunărea a fost un fluviu cu o largă reţea de canale.
Numită adesea "Dunărea Albastră", ea îşi schimba adesea cursul şi avea o structură
dinamică şi în permanentă schimbare a văilor inundabile. De atunci, intervenţiile drastice
asupra sistemului natural al Dunării - pentru a îmbunătăţi protecţia împotriva inundaţiilor,
agricultura, producţia de energie electrică şi transportul fluvial - au dus la distrugerea a 80 la
sută din mlaştinile vitale, văile inundabile şi pădurile din lunca fluviului. Desecarea în scopuri
agricole a zonelor inundabile nu justifică investiţia, iar distrugerea lor are efecte
distrugătoare. Introducerea unor specii noi de pomi în pădurile din zonele inundabile sau
tăierea exagerată "în numele industriei" alterează funcţionarea ecosistemului. Mai mult, "a
construi oraşe şi sate în zonele inundabile înseamnă a sacrifica aceste aşezări în caz de
inundaţii".
Văile inundabile ale Dunării inferioare sunt arii de o biodiversitate deosebită, asigurând
conservarea biodiversităţii, purificarea apei, reducerea poluării, protecţie în faţa inundaţiilor,
dar şi potenţial economic pentru pescuit şi turism. În anul 2000, guvernele din România,
Bulgaria, Ucraina şi Republica Moldova au semnat o declaraţie comună privind restaurarea a
peste 220.000 de hectare de văi inundabile aflate de-a lungul Dunării inferioare, adică a unei
suprafeţe egale cu cea care lipseşte acum fluviului în zona lui inferioară, unde 220.000 de
hectare sunt acoperite de apă. îÎncepând din secolul al XIX-lea, ca urmare a schimbărilor
făcute de mâna omului, inclusiv în urma construirii de canaluri şi diguri, Dunărea a pierdut
15.000-20.000 de kilometri pătraţi de văi inundabile, în momentul de faţă fluviul mai având
mai puţin de 19 la sută din suprafeţele iniţiale de acest tip.

-
241
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

Pe Dunăre, în lungul sectorului km 175 – km 375, exista zone ripariene, zone umede si
inundabile care sunt si vor constitui obiecte ale restaurarii ecologice. Aceasta zona a Dunarii
este in mod traditional o resursa valoroasa pentru diversi beneficiari ai folosintelor fluviului
din vecinatatea Dunarii sau chiar mai indepartati, prin furnizarea de apa pentru irigatii,
asigurarea navigatiei, pescuit, agricultura in luncile fluviului, o sursa de nisip si pietris pentru
constructii, etc.
Proiecte de restaurare a zonelor inundabile in România din pacate sunt putine, dar sunt
proiecte hidrotehnice cum ar fi constructia pragului de la Bala, proiect care prevede lucrări in
scopul optimizării redistribuirii debitelor în vederea îmbunătăţirii circulaţiei pe Dunăre care nu
au impact major negativ asupra biodiversităţii. Trebuie facuta o corelatie intre proiectele
hidrotehnice si proiectele de restaurare o unor zone inundabile de pe raurile interioare.
Zone inundabile care trebuiesc restaurate sunt pe malul râului Târnava Mare în aval de
oraşul Sighisoara, pe valea Şaeşului (sector A. Ipătescu) datorită colmatării albiei înamonte
de barajul din Corneşti.

Bibliografie
Diaconu S.: Cursuri de apa – Amenajare, Impact, Reabilitare – Editura H*G*A, Bucuresti .1998
Despre implicatiile ecologice ale lucrarilor hidrotehnice de amenajare a cursurilor de apa. Rev. Hidrotehnica, Vol.
42., nr 6, 1997.
Constantin Parvu si Stoica Godeanu: Indrumator pentru cunoasterea naturii 1981
Constantin Parvu: Ecologie generala 2001
Razvan Voicu: Teza doctorat 2002
Bennett, P. S., M. R. Kunzmann, and R. R. Johnson. 1989. Relative nature of wetlands: riparian and vegetational
considerations. Pages 140-142 in D. L. Abell, technical coordinators. Proceedings of the California riparian
systems conference: protection, management, and restoration for the 1990's. U.S. Forest Service General
Technical Report PSW-110.
Brown, D. E., C. H. Lowe, and C. P. Pase. 1979. A digitized classification system for the biotic communities of
North America, with community (series) and association examples for the Southwest. Journal of Arizona-
Nevada Academy of Sci. Suppl. 1, 1-16.
Cowardin, L. M., V. Carter, F. C. Golet, and E. T. LaRoe. 1979. Classification of wetlands and deepwater habitats
of the United States. FWS/OBS-79/31. U.S. Fish and Wildlife Service, Washington, DC.
Delong, M. D., and M. A. Brusven. 1991. Classification and spatial mapping of riparian habitat with applications
toward management of streams impacted by nonpoint source pollution. Environmental Management 15:565-
71.

-
242
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

OBSERVATII PRIVIND SOLUTII PENTRU SISTEMELE DE


ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE APE UZATE IN MEDIUL
RURAL CU REFERIRE LA JUDETUL DIMBOVITA

Beatrice Neagu

*Directia Apelor Buzau-Ialomita, betineagu@yahoo.com


Keywords: water demand; phased programmes; solution study

Inca din cele mai vechi timpuri, au existat asezari omenesti linga sursele de apa, avind in
vedere necesitatea asigurarii alimentarii cu apa si a evacuarii unei parti a reziduurilor
menajere si industriale in emisari. In prezent, volumul de apa captata si evacuata este in
continua crestere, proportional cu progresul economic si numarul populatiei. Consumurile de
apa in mediul urban sunt mai mari decit cele in mediul rural, deoarece unitatile de
gospodarire comunala livreaza apa pe linga populatie si agentilor economici. Sunt inca
orase, dar mai ales localitati in mediul rural care nu au statii de epurare si evacueaza direct
in sursa de suprafata sau subterana ape uzate menajere.
Directiva Consiliului 91/271/CEE prevede asigurarile pentru toate aglomerarile mai mici
de 10000 locuitori: sa fie colectate toate apele uzate si sa fie echipate cu statii de epurare la
nivel de epurare secundara. Directiva privind calitatea apei destinate consumului uman
prevede reabilitarea tehnologiilor de tratare, reabilitare retele de apa existente, schimbarea
instalatiilor exterioare.
Printre obiectivele specifice in domeniul apelor avute in vedere de autoritatile
administratiei publice locale si unitatile de gospodarie comunala, se numara: satisfacerea
cerintelor de apa ale populatiei, utilizarea eficienta a apei, imbunatatirea calitatii apei,
implicarea populatiei in managementul resurselor de apa. In vederea asigurarii cerintelor de
apa a populatiei si dotarii cu sisteme centralizate de canalizare ape uzate a localitatilor se
impun: evaluarea permanenta a resurselor de apa, introducerea instrumentelor financiare
adecvate, evaluarea impactului consumului de apa asupra mediului, alocarea fondurilor
financiare pentru intretinerea si exploatarea corespunzatoare a lucrarilor, realizarea lucrarilor
pentru captarea si epurarea apei, imbunatatirea infrastructurii pentru extinderea serviciilor de
aprovizionare cu apa. Programele de etapizare anexate autorizatiilor de gospodarirea apelor
ale unitatilor de gospodarire comunala cuprind masurile: intocmirea studiului de solutie
privind canalizarea si epurarea apelor uzate, intocmirea documentatiei necesare pentru
accesare fonduri in vederea realizarii lucrarilor cuprinse in studiul de solutie.
Pierderi mari de apa, consumuri exagerate, uzura fizica mare a instalatiilor, lipsa retelelor
de alimentare cu apa si canalizarea apei, lipsa statiilor de epurare, lipsa aparatelor de
masura a aparatelor de masura a debitelor de apa captate si evacuate, gradul de recirculare
al apei scazut, putine racordari la sistemele de alimentare cu apa si canalizare sunt citeva
din problemele actuale ale domeniului apei.
O analiza SWOT a serviciului de asigurarea cerintei de apa si epurarii apelor uzate se
prezinta astfel:
-puncte tari: participarea cetatenilor la indeplinirea proiectelor in domeniul apei; unirea
fortelor municipalitatii si serviciului public pentru rezolvarea problemelor legate de sistemele
de alimentare, canalizare si epurarea apei; existenta studiilor de solutie privind lucrarile ce
urmeaza a fi executate; existenta unor acte normative care permit urgentarea lucrarilor ;
sustinere politica din partea autoritatilor centrale si din partea Uniunii Europene.

-
243
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

-puncte slabe: lipsa resurse financiare, tehnice si umane pe plan local, in cadrul serviciilor
publice; nu exista harti digitale ale conductelor; legislatie stufoasa;
-oportunitati: legislatia nationala sprijina investitiile pentru sistemele de alimentare si
canalizare a apelor; monitorizare mai buna a calitatii serviciilor oferite; obtinerea finantarilor
din fonduri structurale; exista colaborare buna cu firme externe de consultanta;nivel crescut
de cooperare din partea ministerelor; imbunatatirea imaginii institutiilor publice si prestatorilor
de serviciu de utilitate publica.
-amenintari: modificari frecvente ale legislatiei in domeniu; diferentieri privind calitatea
serviciilor in mediul rural si urban; resurse financiare reduse pentru dotare tehnica
necesara;intirzieri in executia lucrarilor.
Referitor la directivele europene sus-mentionate, pentru judetul Dimbovita s-au obtinut
perioade de tranzitie 2018 si respectiv 2015. Pentru localitati cu pina la 10000 locuitori,
pentru asigurarea cerintelor de apa exista 2 proiecte pentru lucrari de investitii in promovare
si 4 proiecte in executie. Pentru lucrarile privind canalizarea si epurarea apelor uzate si a
capacitatilor acestora puse in functiune, exista 8 proiecte pentru lucrari de investitii in
promovare si 4 proiecte in executie. In prezent, exista 613 km de canalizare apa care
constituie 6,3% fata de lungimea necesara conform Documentului de Pozitie. Daca in 2008
gradul de racordare la sistemul de canalizare si epurarea apei este 2,8 %, in 2018 va fi de
100%.
In judetul Dimbovita, pentru realizarea sistemelor de alimentare cu apa a localitatilor cu
mai putin de 10000 locuitori, solutiile adoptate sunt de prelevare apa din sursa subterana,
drenuri sau retea oraseneasca a mun. Tirgoviste sau oras Pucioasa. Forajele sunt echipate
cu pompe submersibile LOWARA, OZ 615/18, ROVATTI, SP8A-10 cu debite de ~9 mc/h.
Dupa clorinare prin statii de clorinare, apa este transportata prin conducte de aductiune catre
cismele stradale si hidranti supraterani de incendiu.
Pentru o localitate cu aproximativ 5000 locuitori din judetul Dimbovita, statia de epurare
are capacitatea proiectata Q uzat orar max = 9,02 l/s, iar limitele de incadrare cu poluanti ai
apelor evacuate in resursele de apa conf. NTPA 001 si a incadrarii apelor menajere conf.
Normativ P 28 / 1984, gradul de epurare necesar al suspensiilor este de 80, 7 % , iar din
punct de vedere al CBO 5 este de 91,8 %. Statia de epurare realizata are 2 trepte :
-treapta mecanica compusa din caminul de repartitie ; camera gratarelor echipata cu
gratare; statia de pompare ape uzate; camera site si statie filtre saci.
-treapta biologica compusa din statie suflante; reactor biologic; platforma de depozitare
namol.
Caminul de repartitie distribuie apa in camera cu 2 gratare. Statia de pompare ape uzate
este echipata cu 2 electropompe submersibile tip PUMPEX K 100 cu Qp= 36mc/h min. si
un mixer submersibil avand P = 1,5 kw. Camera sitelor este o constructie in care sunt
amplasate statia de filtre saci, statia de suflante, gospodaria de reactivi, laboratorul de
analize fizico-chimice si separatorul automat cu perii. Acesta este tip sita rotativa automata
EUR-DSS 100-WEDGEWIRE si descarca materiile separate intr-un container, apa fiind
evacuata in reactorul biologic. Statia filtre saci este alcatuita din doua containere tip
DRAIMAD- TEKNOBAR din seria 3 BM. Namolul din bazinul biologic este pompat prin
intermediul unei pompe de namol SPN la statia de filtre saci unde este supus procesului de
deshidratare. Statia suflante este dotata cu 2 electrosuflante MEB si asigura cantitatea de
aer in procesul de aerare. Gospodaria reactivi cuprinde echipamente necesare dezinfectiei
apei uzate tratate in bazinul biologic.Injectia cu clor se face prin doua aparate de clorinare.
Din reactorul biologic, apa uzata este trimisa in bazinul de amestec. Namolul activ in exces
este trimis la statia filtre saci unde va fi supus procesului de deshidratare.

-
244
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

In bazinul de amestec si contact se realizeaza dezinfectia cu solutie de clor a apelor


tratate in reactorul biologic. Pe platforma de depozitare namol 8,0 m x 4,0 m din beton armat
monolit, unde sunt depozitati sacii cu namol de la filtre, are loc etapa finala a procesului de
deshdratare. Apa de namol rezultata se recircula catre bazinul de amestec , unde
impreuna cu apa uzata tratata de la reactorul biologic va fi supusa dezinfectiei.
Statia de epurare mecano – biologica, pentru o localitate cu 8000 locuitori din judetul
Dimbovita, are capacitatea proiectata Q uzat orar max = 23,5 l/s, iar limitele de incadrare cu
poluanti ai apelor evacuate in resursele de apa conf. NTPA 001 din HG 188/ 2002 cu
modificarile si completarile ulterioare. Statia de epurare realizata are 2 trepte: treapta
mecanica si treapta biologica si e compusa din urmatoarele unitati prin care se realizeaza
fluxul tehnologic: bazinul de egalizare, omogenizare si pompare tip cheson; cos gratar cu V =
35 l; 2 pompe submersibile ITT Flygt ( CP 3068 ); mixer submersibil Flygt ( SR 4610 );
debitmetre electromagnetice MAGFLO cu senzori tip Mag si convertoare de semnal tip
MAG; contor tip Woltman ; bloc de epurare mecanica tip RESETILOVS-suprateran ,alcatuit
din sita metalica, presa hidrauluica, container material solid, desnisipator, unitate
deshidratare nisip cu compresor si robinet; bloc cu tancuri de epurare biologica tip
RESETILOVS BT 500 MSA 1 N+P cu Q = 500 mc/h alcatuit din magnetizator, camera de
coagulare, tanc de sedimente, tanc de mineralizare, tanc de hidroliza- fermentare, tanc de
biooxidare, tanc de mineralizare trofica, compresor submersibil; rezervor si dozator
coagulant cu V = 2,5mc; unitate de dezinfectie tip RESETILOV CO/N2-UV-300 dotata cu
lampi de ultraviolete; bazin de colectare si pompare namol tip cheson; unitatea de
deshidratare cu saci filtru tip RESETILOV CO/CADS-72-6 BAG alcatuita din bloc
deshidratare, unitate de preparare floculant dozator si mixer; platforma de containere
prevazuta cu gratar pentru colectarea apei de ploaie si a apei scurse din containere si saci.
Namolul colectat in saci filtranti in unitatea de deshidratare sunt depozitati temporar pe
platforma betonata de containere. De aici este ridicat de unitate specializata in vederea
valorificarii ca ingrasamant agricol.
Operatorii statiilor de epurare trebuie sa tina evidenta apelor uzate epurate evacuate in
cursurile de apa si a calitatii acestora prin efectuarea analizelor fizico-chimice pentru
stabilirea indicatorilor de calitate si sa ia masuri pentru incadrarea acestora in limitele
maxime admise in autorizatiile de gospodarirea apelor. In general, pentru o unitate de
gospodarie comunala, indicatorii de calitate ai apelor uzate ce se recomanda a fi monitorizati
prin analize fizico-chimice sunt: pH, CCO-Cr, CBO5, materii in suspensie, substante
extractibile cu solventi organici, reziduu filtrat la 105°C, cianuri totale, fosfor total, sulfati,
sulfiti, detergenti sintetici, produse petroliere, azot amoniacal, fenoli, plumb, cadmiu, crom
total, crom hexavalent, cupru, nichel, zinc, mangan total, clor rezidual liber.
Avind in vedere ca in viitor ne vom putea confrunta cu lipsa apei si ca deversarile de ape
uzate neepurate sau insuficient epurate schimba categoria de calitate a cursurilor de apa, se
pot desprinde urmatoarele concluzii generale referitoare la tema lucrarii:
-eficienta folosirii apei trebuie sa constituie pentru toti cetatenii un obiectiv primordial
-in continuare, atentia trebuie focalizata pe gasirea unor solutii pentru minimizarea
pierderilor de apa si epurarea si tratarea apei sa se faca la costuri reduse
-se considera necesar a se imbunatati infrastructura furnizarii si calitatii apei, finalizarea
lucrarilor de constructie sau retehnologizare a statiilor de epurare ducind la reducerea
cantitatilor de poluanti evacuati in resursele de apa
-importanta este privatizarea in sectorul apei, avind in vedere ca fondurile bugetelor
locale, guvernamentale sunt insuficiente pentru asigurarea serviciilor de livrare si epurare a
apei si avind in vedere ca nr. proiectelor pentru apa este in crestere (mai ales a construirii
km de retele de alimentare cu apa si canalizare) si se doreste realizarea acestor investitii la
costuri mici

-
245
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"

-
246