Analiza S.W.O.T.

a companiei ASTRAL TELECOM

Înainte efectuării unei analize SWOT a companiei ASTRAL TELECOM trebuie făcută o analiză a
stări societăţii informaţionale în România (pe baza analizei SWOT). Numai după o cunoaşterea a
situaţiei actuale, din România, a acestei pieţe putem analiza impactul companiei ASTRAL pe piaţa
românească.
Concluzii privind starea Societăţii Informaţionale în România (pe baza analizei SWOT)
Puncte tari
1. Politica actuală favorabilă dezvoltării domeniului TIC şi Societăţii Informaţionale: crearea cadrului
instituţional (înfiinţarea Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, înfiinţarea Comisiei
de Tehnologii Avansate, Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei la nivelul Parlamentului României,
înfiinţarea Grupului pentru Promovarea Tehnologiei Informaţiei),  a cadrului de reglementare
(adoptarea a o serie de acte normative specifice domeniului şi cerinţelor aquis-ului comunitar),
prezenţa activă  a domeniului TIC în dezvoltarea cooperării internaţionale, crearea unor facilităţi
pentru dezvoltarea TIC.
2. Resursele şi potenţialul uman de înaltă calificare recunoscute internaţional (cultură generală,
creativitate, limbi străine).
3. Consolidarea şi creşterea personalităţii comunităţii TI  manifestată prin creşterea gradului de
implicare a companiilor TI, experţilor şi asociaţiilor profesionale în trecerea la SI.
4. Ritmuri de creştere în ultimii 2-3 ani comparabile sau superioare ţărilor candidate la aderare
privind achiziţia de produselor TI. Rata medie de dezvoltare a sectorului TIC în România este de 15%
faţă de rata mondială de 8%.
5. Posibilitatea extinderii accesului la Internet datorită ponderii mari a abonaţilor la TV prin cablu
(71%) şi a telefoniei mobile.
6. Consolidarea pieţei operatorilor de telecomunicaţii şi dezvoltarea unei infrastructuri naţionale pe
fibră optică (16.500 Km.).
7. Suportul acordat de către autorităţi investiţiilor din domeniul TIC
 
Puncte slabe
1. Nivelul scăzut al accesului la magistralele de comunicaţii şi Internet, datorită politicii de preţuri şi a
nivelului investiţiilor scăzute în infrastructura de acces (a consumatorilor).
2. Nivelul scăzut al indicatorului PIB/locuitor, care nu permite atingerea unor niveluri ridicate ale
dotărilor (hardware, software, mijloace de comunicaţii) pentru asigurarea serviciilor şi aplicaţiilor
specifice SI.
3. Mediul de afaceri insuficient de stimulativ pentru utilizarea noilor tehnologii informaţionale şi de
comunicaţii şi pentru deschiderea către e-business
4. Nivelul mediu al salariilor specialiştilor din domeniul TIC este mic, comparativ cu ţările dezvoltate.
6. Numărul de PC-uri şi penetrarea Internet-ului în şcoli generale şi liceele se menţin încă scăzute
faţă de media ţărilor candidate la aderare în UE.
7. Rata de penetrare a telefoniei fixe sub 20%, faţă de o medie de 36% în ţările CEE, plasând România
pe penultimul loc în statisticile pe anul 2003.
8. Numărul de utilizatori Internet în România, de 4,5 utilizatori/100 de locuitori la sfârşitul anului
2003, faţă de o medie de 14,5 în ţările CEE .
 
Oportunităţi
1. Existenţa unui potenţial uman, cultural  şi a deciziei politice de valorificare a oportunităţilor oferite
de trecerea la SI - bazată pe cunoaştere - şi la noua economie
2. Posibilitatea asigurării unei creşteri economice durabile, bazată pe noile tehnologii, prin realizarea
de produse şi servicii  cu valoare adăugată mare
3. Posibilitatea atragerii unor fonduri externe de la organisme internaţionale (cu prioritate UE)
pentru proiecte care să asigure  modernizarea administraţiei publice, accesul cetăţenilor la
informaţia publică, dezvoltarea mediului de afaceri şi creşterea calităţii vieţii.
4. Posibilitatea încadrării în ritmurile de dezvoltare a SI cerute de  integrarea în UE, pe baza politicilor
şi planurilor de acţiune adoptate (eEurope2002, eEurope+, eEurope2005).
5. Creşterea accelerată a cererii de produse şi servicii în domeniul TIC, în întreaga lume.
Ameninţări
1. Piaţa forţei de muncă în domeniu, în ţările dezvoltate,  conduce la migraţia tinerilor specialişti spre
ţările dezvoltate.
2.  Numărul redus de  politici  de atragere a partenerilor şi investitorilor strategici  (cu capital,
tehnologie, piaţă), care să permită dezvoltarea în ţară a unor competenţe în realizarea de sisteme,
produse-program complexe şi a dezvoltării infrastructurii informaţionale, pe baza unor tehnologii
avansate.
3. Decalajul tehnologic existent faţă de ţările dezvoltate în domeniul cercetării, inovării
A fost necesară folosirea aceste analize, la nivel naţional, pentru a putea analiza compania
ASTRAL TELECOM cât mai corect faţă de situaţia actuală, naţională.
Puncte tari
        lider pe piaţa CATV cu o cotă de piaţă de 23%;
        prezenţă puternică pe piaţa Capitalei (30% din piaţa CATV);
        singurul operator în unele regiuni ale ţării;
        primul furnizor naţional alternativ de telefonie fixă din România;
        reţea de telecomunicaţii modernizată în peste 80% din suprafaţa ţării;
        experienţă în achiziţia unor firme integrate;
        cash-flow care asigură dezvoltarea afacerii;
        politici de repoziţionare eficientă a mărcilor achiziţionate şi care fac parte din marca-umbrelă
ASTRAL;
        evidenţierea importanţei identităţii de marcă.
Puncte slabe
        departament de marketing format din persoane fără o experienţă mare în domeniu;
        o recentă abordare orientată spre client versus o abordare orientată spre tehnologie
(programe de atragere şi fidelizare clienţi recent lansate);
        stadiu incipient al reorganizării structurii interne.
Oportunităţi
        consolidarea pieţei serviciilor Internet;
        liberalizarea telecomunicaţiilor;
        noile legi care au un impact mai mare în lupta împotriva pirateriei;
        lansarea noii identităţi de marcă bazată pe marca-umbrelă ASTRAL;
        lansarea noului serviciu de telefonie fixă şi dezvoltarea portofoliului de servicii de comunicaţii
integrate.
Ameninţări
        concurenţă puternică pe piaţa serviciilor INTERNET şi transmisiei de date;
        restricţionarea introducerii fibrei coaxiale optice în unele regiuni;
        tendinţa de scădere a preţurilor pe piaţa serviciilor INTERNET şi transmisiei de date;
        apariţia unor noi operatori de telefonie fixă (ex.: POSTELECOM)