Sunteți pe pagina 1din 7

Consideraţii privind importanţa Curţii Penale Internaţionale în promovarea Consideraţii privind importanţa Curţii Penale Internaţionale în promovarea

şi respectarea legalităţii pe plan mondial şi respectarea legalităţii pe plan mondial

Lect.univ.dr. Cristina Otovescu-Frăsie* Lect.univ.dr. Cristina Otovescu-Frăsie*

The International Criminal Court will is the first ever permanent, treaties The International Criminal Court will is the first ever permanent, treaties
based, international criminal court established to promote the rule of law and to based, international criminal court established to promote the rule of law and to
ensure that the gravest international crimes should not escape unpunished. The ensure that the gravest international crimes should not escape unpunished. The
Court in order will be complementary to national criminal jurisdictions. The Court in order will be complementary to national criminal jurisdictions. The
jurisdiction and functioning of the Court will be governed by the provisions of the jurisdiction and functioning of the Court will be governed by the provisions of the
Rome Statute. The Statute entered into force on 1 July 2002. Whoever commits any Rome Statute. The Statute entered into force on 1 July 2002. Whoever commits any
of the crimes nominated the Statute after this date will be liable for prosecution by of the crimes nominated the Statute after this date will be liable for prosecution by
the Court. the Court.
Key words: human rights, judge, criminal liability, International Criminal Key words: human rights, judge, criminal liability, International Criminal
Court Court
Cuvinte cheie: drepturile omului, judecător, răspunderea penală, Curtea Cuvinte cheie: drepturile omului, judecător, răspunderea penală, Curtea
Penală internaţională Penală internaţională

1. Noţiuni introductive. Concepţia statului modern determină divizarea 1. Noţiuni introductive. Concepţia statului modern determină divizarea
fenomenelor economice, sociale şi politice într-o strânsă dependenţă, pentru fenomenelor economice, sociale şi politice într-o strânsă dependenţă, pentru
apărarea valorilor esenţiale ale societăţii. Viaţa socială, cu diversele sale fenomene apărarea valorilor esenţiale ale societăţii. Viaţa socială, cu diversele sale fenomene
şi acţiuni cauzale nu poate exista în cazul în care nu se instituie un sistem de şi acţiuni cauzale nu poate exista în cazul în care nu se instituie un sistem de
apărare împotriva manifestărilor determinate de motive şi scopuri individuale care apărare împotriva manifestărilor determinate de motive şi scopuri individuale care
o pun în pericol1. Astfel, în actuala etapă istorică, protecţia şi promovarea o pun în pericol1. Astfel, în actuala etapă istorică, protecţia şi promovarea
drepturilor omului şi a libertăţilor sale fundamentale reprezintă o preocupare drepturilor omului şi a libertăţilor sale fundamentale reprezintă o preocupare
importantă a tuturor statelor civilizate ale lumii. Prin încălcarea repetată a importantă a tuturor statelor civilizate ale lumii. Prin încălcarea repetată a
drepturilor omului şi, mai ales, a dreptului la viaţă, de către persoanele care se află drepturilor omului şi, mai ales, a dreptului la viaţă, de către persoanele care se află
în importante funcţii, a fost necesar a se înfiinţa un tribunal internaţional penal al în importante funcţii, a fost necesar a se înfiinţa un tribunal internaţional penal al
cărui scop să fie pedepsirea crimelor internaţionale. cărui scop să fie pedepsirea crimelor internaţionale.
În anul 1877, juristul elveţian Gustav Moynier a conceput organizarea unei În anul 1877, juristul elveţian Gustav Moynier a conceput organizarea unei
Jurisdicţii criminale internaţionale pentru represiunea crimelor comise împotriva Jurisdicţii criminale internaţionale pentru represiunea crimelor comise împotriva
dreptului ginţilor2; competenţa tribunalului avea ca obiectiv judecarea crimelor de dreptului ginţilor2; competenţa tribunalului avea ca obiectiv judecarea crimelor de
război comise prin încălcarea dispoziţiilor Convenţiei de la Geneva din 1864. război comise prin încălcarea dispoziţiilor Convenţiei de la Geneva din 1864.
Dispoziţiile art. 227 din Tratatul de la Versailles prevedea înfiinţarea unui tribunal Dispoziţiile art. 227 din Tratatul de la Versailles prevedea înfiinţarea unui tribunal
special format din cinci judecători, care proveneau din ţările victorioase în război3 special format din cinci judecători, care proveneau din ţările victorioase în război3
pentru a judeca pe Wilhelm al II-lea de Hohenzolern, împăratul Germaniei (ţară pentru a judeca pe Wilhelm al II-lea de Hohenzolern, împăratul Germaniei (ţară
învinsă în război), vinovat de „ofensă adusă moralei internaţionale” şi „forţei sfinte învinsă în război), vinovat de „ofensă adusă moralei internaţionale” şi „forţei sfinte
a tratatelor”. a tratatelor”.
În anul 1920, în cadrul Societăţii Naţiunilor, Comitetul de jurişti constituit În anul 1920, în cadrul Societăţii Naţiunilor, Comitetul de jurişti constituit
de Consiliul Ligii Naţiunilor a întocmit un proiect de organizare a unei Înalte Curţi de Consiliul Ligii Naţiunilor a întocmit un proiect de organizare a unei Înalte Curţi

* Autoarea este cadru didactic la Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative a Universităţii din * Autoarea este cadru didactic la Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative a Universităţii din
Craiova. Craiova.
1 1
A se vedea Iancu Tănăsescu, Drept penal. Partea generală, vol. I, Editura Ins, Craiova, p.5 A se vedea Iancu Tănăsescu, Drept penal. Partea generală, vol. I, Editura Ins, Craiova, p.5
2 2
Tribunalul urma a fi compus din 5 membri, dintre care 2 numiţi de beligeranţi şi 3 de statele neutre Tribunalul urma a fi compus din 5 membri, dintre care 2 numiţi de beligeranţi şi 3 de statele neutre
3 3
Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Franţa, Italia, Japonia Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Franţa, Italia, Japonia

134 134
de Justiţie Internaţională, separată de Curtea Permanentă de Justiţie Internaţională, de Justiţie Internaţională, separată de Curtea Permanentă de Justiţie Internaţională,
competentă de a judeca crimele împotriva dreptului ginţilor deferite de Adunarea competentă de a judeca crimele împotriva dreptului ginţilor deferite de Adunarea
sau de Consiliul Legilor. Adunarea a decis că ideea unei jurisdicţii penale sau de Consiliul Legilor. Adunarea a decis că ideea unei jurisdicţii penale
internaţionale este prematură. Juristul român Vespasian Pella a întocmit în anul internaţionale este prematură. Juristul român Vespasian Pella a întocmit în anul
1928 un proiect de Statut4 al unui tribunal penal internaţional, acest Statut fiind 1928 un proiect de Statut4 al unui tribunal penal internaţional, acest Statut fiind
aprobat de Asociaţie5. Apreciind ideile lui V. Pella, care, în anul 1934 a propus aprobat de Asociaţie5. Apreciind ideile lui V. Pella, care, în anul 1934 a propus
crearea unei Curţi Penale Internaţionale, remarcabilul jurist Iulian Poenaru crearea unei Curţi Penale Internaţionale, remarcabilul jurist Iulian Poenaru
considera că „putem afirma fără teamă de a greşi că ideile, concepţiile şi atitudinea considera că „putem afirma fără teamă de a greşi că ideile, concepţiile şi atitudinea
înaintată ale lui Vespasian Pella, benefice întregii omeniri, îşi au sursa în înaintată ale lui Vespasian Pella, benefice întregii omeniri, îşi au sursa în
inteligenţa nativă şi în sclipirile de geniu ale poporului român, al cărui prestigios inteligenţa nativă şi în sclipirile de geniu ale poporului român, al cărui prestigios
ambasador a fost pe toate meridianele şi paralelele globului pământesc”6. ambasador a fost pe toate meridianele şi paralelele globului pământesc”6.
În manualul universitar, intitulat Dreptul internaţional penal, Vasile Creţu În manualul universitar, intitulat Dreptul internaţional penal, Vasile Creţu
a precizat: „Crearea unei jurisdicţii penale internaţionale apare (…) indispensabilă a precizat: „Crearea unei jurisdicţii penale internaţionale apare (…) indispensabilă
pentru ca încriminarea infracţiunilor internaţionale să nu rămână un simplu demers pentru ca încriminarea infracţiunilor internaţionale să nu rămână un simplu demers
teoretic şi pentru a se evita ca sancţionarea celor ce încalcă legea internaţională să teoretic şi pentru a se evita ca sancţionarea celor ce încalcă legea internaţională să
depindă în cea mai mare parte de guvernele unor state care inspiră sau patronează depindă în cea mai mare parte de guvernele unor state care inspiră sau patronează
asemenea încălcări ori de interese politice conjuncturale exterioare actului de asemenea încălcări ori de interese politice conjuncturale exterioare actului de
justiţie. Ea condiţionează într-o anumită măsură existenţa însăşi a dreptului justiţie. Ea condiţionează într-o anumită măsură existenţa însăşi a dreptului
internaţional penal şi realizarea justiţiei penale internaţionale”7. Analizând internaţional penal şi realizarea justiţiei penale internaţionale”7. Analizând
dezbaterile purtate în cadrul O.N.U., Dumitru Mazilu afirma, în tratatul Dreptul dezbaterile purtate în cadrul O.N.U., Dumitru Mazilu afirma, în tratatul Dreptul
păcii, că „Preocupările şi poziţiile exprimate sunt o expresie a hotărârii statelor de a păcii, că „Preocupările şi poziţiile exprimate sunt o expresie a hotărârii statelor de a
acţiona cu toată fermitatea pentru combaterea acestor crime şi promovarea unor acţiona cu toată fermitatea pentru combaterea acestor crime şi promovarea unor
relaţii paşnice în toate zonele şi regiunile lumii”8. relaţii paşnice în toate zonele şi regiunile lumii”8.
Instanţele internaţionale ad-hoc sunt: Tribunalul militar internaţional de la Instanţele internaţionale ad-hoc sunt: Tribunalul militar internaţional de la
Nurnberg; Tribunalul militar internaţional de la Tokio; Tribunalul internaţional Nurnberg; Tribunalul militar internaţional de la Tokio; Tribunalul internaţional
pentru fosta Iugoslavie; Tribunalul internaţional pentru Ruanda. pentru fosta Iugoslavie; Tribunalul internaţional pentru Ruanda.
Conferinţa diplomatică a O.N.U. a adoptat, la Roma, pe data de 17 iulie Conferinţa diplomatică a O.N.U. a adoptat, la Roma, pe data de 17 iulie
1998, Statutul9 Curţii Penale Internaţionale (CPI). Printre invitaţi au fost prezenţi 1998, Statutul9 Curţii Penale Internaţionale (CPI). Printre invitaţi au fost prezenţi
preşedintele Italiei, care a subliniat că „prin crearea Curţii internaţionale orice stat preşedintele Italiei, care a subliniat că „prin crearea Curţii internaţionale orice stat
trebuie să ştie că există un judecător exterior suprem care veghează, subliniind trebuie să ştie că există un judecător exterior suprem care veghează, subliniind
astfel menirea Curţii de a apăra şi garanta respectarea legalităţii internaţionale”, şi astfel menirea Curţii de a apăra şi garanta respectarea legalităţii internaţionale”, şi
secretarul general al O.N.U., Kofi Annan. Dintre cele 160 de state care au secretarul general al O.N.U., Kofi Annan. Dintre cele 160 de state care au
participat la Reuniunea de la Roma, 120 au votat pentru adoptarea Statutului participat la Reuniunea de la Roma, 120 au votat pentru adoptarea Statutului
(inclusiv România), şapte au votat împotriva, 21 s-au abţinut şi alte 12 nu au (inclusiv România), şapte au votat împotriva, 21 s-au abţinut şi alte 12 nu au
participat la vot. CPI este un organ de justiţie permanent de lucru al cărui scop este participat la vot. CPI este un organ de justiţie permanent de lucru al cărui scop este

4 4
Statutul prevedea înfiinţarea unei camere criminale în cadrul Curţii Permanente de Justiţie Statutul prevedea înfiinţarea unei camere criminale în cadrul Curţii Permanente de Justiţie
Internaţională, din cadrul Societăţii Naţiunilor Internaţională, din cadrul Societăţii Naţiunilor
5 5
A se vedea Dumitru Diaconu, Curtea penală internaţională. Istorie şi realitate, Editura All Beck, A se vedea Dumitru Diaconu, Curtea penală internaţională. Istorie şi realitate, Editura All Beck,
Bucureşti, 1999, p. 4-5 Bucureşti, 1999, p. 4-5
6 6
A se vedea Iulian Poenaru, Vespasian V. Pella. O viaţă dedicată ideii de justiţie internaţională, A se vedea Iulian Poenaru, Vespasian V. Pella. O viaţă dedicată ideii de justiţie internaţională,
Editura Lumina, Bucureşti, 1992, p. 60 Editura Lumina, Bucureşti, 1992, p. 60
7 7
Vasile Creţu, Drept internaţional penal, Editura Societăţii „Tempus” România, Bucureşti, 1996, p. 297 Vasile Creţu, Drept internaţional penal, Editura Societăţii „Tempus” România, Bucureşti, 1996, p. 297
8 8
Dumitru Mazilu, Dreptul păcii. Tratat, Editura All Beck, Bucureşti, 1998, p. 339 Dumitru Mazilu, Dreptul păcii. Tratat, Editura All Beck, Bucureşti, 1998, p. 339
9 9
Statutul cuprinde 128 de articole Statutul cuprinde 128 de articole

135 135
descoperirea, reţinerea, intentarea acuzării si condamnarea persoanelor care au descoperirea, reţinerea, intentarea acuzării si condamnarea persoanelor care au
săvârşit crime grave împotriva dreptului omului. săvârşit crime grave împotriva dreptului omului.

2. Curtea penală internaţională şi componenţa acesteia. Curtea Penală 2. Curtea penală internaţională şi componenţa acesteia. Curtea Penală
Internaţională10 (Curtea) a fost înfiinţată ca instituţie permanentă, care poate să îşi Internaţională10 (Curtea) a fost înfiinţată ca instituţie permanentă, care poate să îşi
exercite competenţa faţă de persoane pentru crimele cele mai grave. CPI11 este exercite competenţa faţă de persoane pentru crimele cele mai grave. CPI11 este
alcătuită din 18 magistraţi şi este o instituţie permanenta, având rolul de a judeca alcătuită din 18 magistraţi şi este o instituţie permanenta, având rolul de a judeca
persoanele ce se fac vinovate de delicte grave, cum ar fi genocidul12, crime persoanele ce se fac vinovate de delicte grave, cum ar fi genocidul12, crime
împotriva umanităţii13, crime de război şi crime de agresiune. Deci, CPI a fost împotriva umanităţii13, crime de război şi crime de agresiune. Deci, CPI a fost
înfiinţată din cauza crimelor grave care ameninţă pacea, securitatea şi bunăstarea înfiinţată din cauza crimelor grave care ameninţă pacea, securitatea şi bunăstarea
lumii. Curtea este legată de Naţiunile Unite printr-un acord care trebuie să fie lumii. Curtea este legată de Naţiunile Unite printr-un acord care trebuie să fie
aprobat de Adunarea statelor părţi la prezentul Statut, apoi încheiat de preşedintele aprobat de Adunarea statelor părţi la prezentul Statut, apoi încheiat de preşedintele
Curţii în numele acesteia (art.5). Curţii în numele acesteia (art.5).
Prin competenţa ratione temporis, Curtea nu are competenţă decât în Prin competenţa ratione temporis, Curtea nu are competenţă decât în
privinţa crimelor ce ţin de competenţa sa, comise după intrarea în vigoare a privinţa crimelor ce ţin de competenţa sa, comise după intrarea în vigoare a
Statutului. Procurorul poate să deschidă o anchetă din proprie iniţiativă, analizând Statutului. Procurorul poate să deschidă o anchetă din proprie iniţiativă, analizând
informaţiile referitoare la crimele care ţin de competenţa Curţii. Procurorul verifică informaţiile referitoare la crimele care ţin de competenţa Curţii. Procurorul verifică
seriozitatea informaţiilor primite, putând cere informaţii suplimentare statelor, seriozitatea informaţiilor primite, putând cere informaţii suplimentare statelor,
organelor Organizaţiei Naţiunilor Unite, organizaţiilor interguvernamentale şi organelor Organizaţiei Naţiunilor Unite, organizaţiilor interguvernamentale şi
neguvernamentale sau altor surse demne de încredere, pe care le socoteşte neguvernamentale sau altor surse demne de încredere, pe care le socoteşte
corespunzătoare şi poate strânge depoziţii scrise sau orale la sediul Curţii. În cazul corespunzătoare şi poate strânge depoziţii scrise sau orale la sediul Curţii. În cazul
în care consideră că există motive întemeiate de a deschide o anchetă, procurorul în care consideră că există motive întemeiate de a deschide o anchetă, procurorul
prezintă Camerei preliminare o cerere de autorizare în acest sens, însoţită de orice prezintă Camerei preliminare o cerere de autorizare în acest sens, însoţită de orice
element justificativ obţinut. Victimele pot fi reprezentate la Camera preliminară, element justificativ obţinut. Victimele pot fi reprezentate la Camera preliminară,
conform Regulamentului de procedură şi de probe. Dacă după examinarea cererii şi conform Regulamentului de procedură şi de probe. Dacă după examinarea cererii şi

10 10
Curtea îşi are sediul la Haga, în Olanda Curtea îşi are sediul la Haga, în Olanda
11 11
Limbile oficiale ale Curţii sunt engleza, araba, chineza, spaniola, franceza şi rusa, iar limbile de Limbile oficiale ale Curţii sunt engleza, araba, chineza, spaniola, franceza şi rusa, iar limbile de
lucru sunt engleza şi franceza lucru sunt engleza şi franceza
12 12
Potrivit art.6 din Statut, prin crimă de genocid se înţelege „oricare dintre faptele menţionate mai Potrivit art.6 din Statut, prin crimă de genocid se înţelege „oricare dintre faptele menţionate mai
jos, săvârşită cu intenţia de a distruge, în întregime sau în parte, un grup naţional, etnic, rasial sau jos, săvârşită cu intenţia de a distruge, în întregime sau în parte, un grup naţional, etnic, rasial sau
religios, şi anume: a) uciderea de membri ai grupului; b) vătămarea gravă a integrităţii fizice sau religios, şi anume: a) uciderea de membri ai grupului; b) vătămarea gravă a integrităţii fizice sau
mintale privind membri ai grupului; c) supunerea cu intenţie a grupului unor condiţii de existenţă care mintale privind membri ai grupului; c) supunerea cu intenţie a grupului unor condiţii de existenţă care
să antreneze distrugerea sa fizică totală sau parţială; d) măsuri vizând împiedicarea naşterilor în sânul să antreneze distrugerea sa fizică totală sau parţială; d) măsuri vizând împiedicarea naşterilor în sânul
grupului; e) transferarea forţată de copii aparţinând unui grup în alt grup”. grupului; e) transferarea forţată de copii aparţinând unui grup în alt grup”.
13 13
Potrivit art. 7 din Statut, prin crimă împotriva umanităţii se înţelege „una dintre faptele menţionate Potrivit art. 7 din Statut, prin crimă împotriva umanităţii se înţelege „una dintre faptele menţionate
mai jos, când aceasta este comisă în cadrul unui atac generalizat sau sistematic lansat împotriva unei mai jos, când aceasta este comisă în cadrul unui atac generalizat sau sistematic lansat împotriva unei
populaţii civile şi în cunoştinţă de acest atac: a) omorul; b) exterminarea; c) supunerea la sclavie; d) populaţii civile şi în cunoştinţă de acest atac: a) omorul; b) exterminarea; c) supunerea la sclavie; d)
deportarea sau transferarea forţată de populaţie; e) întemniţarea sau altă formă de privare gravă de deportarea sau transferarea forţată de populaţie; e) întemniţarea sau altă formă de privare gravă de
libertate fizică, cu violarea dispoziţiilor fundamentale ale dreptului internaţional; f) tortura; g) violul, libertate fizică, cu violarea dispoziţiilor fundamentale ale dreptului internaţional; f) tortura; g) violul,
sclavajul sexual, prostituţia forţată, graviditatea forţată, sterilizarea forţată sau orice altă formă de sclavajul sexual, prostituţia forţată, graviditatea forţată, sterilizarea forţată sau orice altă formă de
violenţă sexuală de o gravitate comparabilă; h) persecutarea oricărui grup sau a oricărei colectivităţi violenţă sexuală de o gravitate comparabilă; h) persecutarea oricărui grup sau a oricărei colectivităţi
identificabile din motive de ordin politic, rasial, naţional, etnic, cultural, religios sau sexual, în sensul identificabile din motive de ordin politic, rasial, naţional, etnic, cultural, religios sau sexual, în sensul
paragrafului 3, ori în funcţie de alte criterii universal recunoscute ca inadmisibile în dreptul paragrafului 3, ori în funcţie de alte criterii universal recunoscute ca inadmisibile în dreptul
internaţional, în corelare cu orice act prevăzut în prezentul paragraf sau orice crimă de competenţa internaţional, în corelare cu orice act prevăzut în prezentul paragraf sau orice crimă de competenţa
Curţii; i) dispariţiile forţate de persoane; j) crima de apartheid; k) alte fapte inumane cu caracter Curţii; i) dispariţiile forţate de persoane; j) crima de apartheid; k) alte fapte inumane cu caracter
analog cauzând cu intenţie suferinţe mari sau vătămări grave ale integrităţii fizice ori ale sănătăţii analog cauzând cu intenţie suferinţe mari sau vătămări grave ale integrităţii fizice ori ale sănătăţii
fizice sau mintale”. fizice sau mintale”.

136 136
a elementelor justificative care o însoţesc Camera preliminară consideră că se a elementelor justificative care o însoţesc Camera preliminară consideră că se
justifică deschiderea unei anchete şi că pare cauza să fie de competenţa Curţii, justifică deschiderea unei anchete şi că pare cauza să fie de competenţa Curţii,
Camera preliminară îşi dă autorizarea, fără prejudicierea deciziilor pe care Curtea Camera preliminară îşi dă autorizarea, fără prejudicierea deciziilor pe care Curtea
le va lua ulterior în materie de competenţă şi admisibilitate. Răspunsul negativ al le va lua ulterior în materie de competenţă şi admisibilitate. Răspunsul negativ al
Camerei preliminare nu împiedică procurorul să prezinte în continuare o nouă Camerei preliminare nu împiedică procurorul să prezinte în continuare o nouă
cerere, bazându-se pe noi fapte şi probe având legătură cu aceeaşi situaţie. Dacă, cerere, bazându-se pe noi fapte şi probe având legătură cu aceeaşi situaţie. Dacă,
după examenul preliminar, procurorul consideră că informaţiile care i-au fost după examenul preliminar, procurorul consideră că informaţiile care i-au fost
supuse nu justifică deschiderea unei anchete, el avizează despre aceasta pe cei care supuse nu justifică deschiderea unei anchete, el avizează despre aceasta pe cei care
i le-au furnizat. Acestuia nu îi este interzis să examineze, în lumina noilor fapte sau i le-au furnizat. Acestuia nu îi este interzis să examineze, în lumina noilor fapte sau
probe, alte informaţii care i-ar putea fi comunicate în legătură cu aceeaşi probe, alte informaţii care i-ar putea fi comunicate în legătură cu aceeaşi
cauză(art.15). cauză(art.15).
Curtea Penală Internaţională are în componenţa sa următoarele organe: a) Curtea Penală Internaţională are în componenţa sa următoarele organe: a)
Preşedinţia; b) Secţia apelurilor, Secţia de primă instanţă şi Secţia preliminară; c) Preşedinţia; b) Secţia apelurilor, Secţia de primă instanţă şi Secţia preliminară; c)
Biroul procurorului; d) Grefa. Biroul procurorului; d) Grefa.
Potrivit Statutului, judecătorii sunt aleşi dintre persoanele care se bucură de Potrivit Statutului, judecătorii sunt aleşi dintre persoanele care se bucură de
o înaltă consideraţie morală, cunoscute pentru imparţialitatea şi integritatea lor şi o înaltă consideraţie morală, cunoscute pentru imparţialitatea şi integritatea lor şi
care trebuie să îndeplinească condiţiile cerute în statele lor respective pentru care trebuie să îndeplinească condiţiile cerute în statele lor respective pentru
exercitarea celor mai înalte funcţii judiciare. Deci, persoana care candidează la un exercitarea celor mai înalte funcţii judiciare. Deci, persoana care candidează la un
post la Curte trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: a) să aibă competenţă post la Curte trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: a) să aibă competenţă
recunoscută în domeniile dreptului penal şi procedurii penale, precum şi experienţa recunoscută în domeniile dreptului penal şi procedurii penale, precum şi experienţa
necesară procesului penal, fie în calitate de judecător, de procuror ori avocat sau în necesară procesului penal, fie în calitate de judecător, de procuror ori avocat sau în
orice altă calitate similară; sau: b) să aibă competenţă recunoscută în domeniile orice altă calitate similară; sau: b) să aibă competenţă recunoscută în domeniile
pertinente ale dreptului internaţional, ca dreptul internaţional umanitar şi drepturile pertinente ale dreptului internaţional, ca dreptul internaţional umanitar şi drepturile
omului, precum şi o mare experienţă într-o profesiune juridică ce prezintă interes omului, precum şi o mare experienţă într-o profesiune juridică ce prezintă interes
pentru activitatea judiciară a Curţii; c) să aibă o excelentă cunoaştere şi o practică pentru activitatea judiciară a Curţii; c) să aibă o excelentă cunoaştere şi o practică
curentă a cel puţin unei limbi de lucru a Curţii. curentă a cel puţin unei limbi de lucru a Curţii.
Judecătorii sunt aleşi prin vot secret. Curtea nu poate cuprinde mai mult de Judecătorii sunt aleşi prin vot secret. Curtea nu poate cuprinde mai mult de
un cetăţean al aceluiaşi stat. În această privinţă, cel care poate fi considerat cetăţean un cetăţean al aceluiaşi stat. În această privinţă, cel care poate fi considerat cetăţean
al mai multor state este considerat a fi cetăţean al statului în care îşi exercită în mod al mai multor state este considerat a fi cetăţean al statului în care îşi exercită în mod
obişnuit drepturile sale civile şi politice. Pentru alegerea judecătorilor, statele părţi obişnuit drepturile sale civile şi politice. Pentru alegerea judecătorilor, statele părţi
trebuie să aibă în componenţa Curţii: 1. reprezentarea principalelor sisteme juridice trebuie să aibă în componenţa Curţii: 1. reprezentarea principalelor sisteme juridice
ale lumii; 2. o reprezentare geografică echitabilă; 3. o reprezentare echitabilă a ale lumii; 2. o reprezentare geografică echitabilă; 3. o reprezentare echitabilă a
bărbaţilor şi a femeilor. bărbaţilor şi a femeilor.
Judecătorii sunt aleşi pentru un mandat de 9 ani şi, potrivit art. 36, pct. 9, Judecătorii sunt aleşi pentru un mandat de 9 ani şi, potrivit art. 36, pct. 9,
lit. b, la „prima alegere o treime din numărul judecătorilor aleşi, desemnaţi prin lit. b, la „prima alegere o treime din numărul judecătorilor aleşi, desemnaţi prin
tragere la sorţi, sunt numiţi pentru un mandat de 3 ani; o treime din numărul tragere la sorţi, sunt numiţi pentru un mandat de 3 ani; o treime din numărul
judecătorilor aleşi, desemnaţi prin tragere la sorţi, sunt numiţi pentru un mandat de judecătorilor aleşi, desemnaţi prin tragere la sorţi, sunt numiţi pentru un mandat de
6 ani; ceilalţi judecători sunt numiţi pentru un mandat de 9 ani”. Atât Preşedintele, 6 ani; ceilalţi judecători sunt numiţi pentru un mandat de 9 ani”. Atât Preşedintele,
cât şi primul şi al doilea vicepreşedinte sunt aleşi cu majoritatea absolută a cât şi primul şi al doilea vicepreşedinte sunt aleşi cu majoritatea absolută a
judecătorilor. Ei sunt aleşi pentru 3 ani sau până la expirarea mandatului lor de judecătorilor. Ei sunt aleşi pentru 3 ani sau până la expirarea mandatului lor de
judecător, dacă acesta se încheie înainte de 3 ani, fiind reeligibili o singură dată. judecător, dacă acesta se încheie înainte de 3 ani, fiind reeligibili o singură dată.
Primul vicepreşedinte înlocuieşte preşedintele atunci când acesta nu se poate Primul vicepreşedinte înlocuieşte preşedintele atunci când acesta nu se poate
prezenta sau când este recuzat. Al doilea vicepreşedinte înlocuieşte preşedintele prezenta sau când este recuzat. Al doilea vicepreşedinte înlocuieşte preşedintele
când acesta şi primul vicepreşedinte nu se pot prezenta nici unul sau când sunt când acesta şi primul vicepreşedinte nu se pot prezenta nici unul sau când sunt
recuzaţi. Preşedintele, primul vicepreşedinte şi al doilea vicepreşedinte compun recuzaţi. Preşedintele, primul vicepreşedinte şi al doilea vicepreşedinte compun

137 137
Preşedinţia, care se ocupă cu buna administrare a Curţii, exceptând Biroului Preşedinţia, care se ocupă cu buna administrare a Curţii, exceptând Biroului
procurorului, dar şi cu alte funcţii care îi sunt conferite conform Statutului14. După procurorului, dar şi cu alte funcţii care îi sunt conferite conform Statutului14. După
alegerea judecătorilor, Curtea se organizează în secţii15. Secţia apelurilor se alegerea judecătorilor, Curtea se organizează în secţii15. Secţia apelurilor se
compune din preşedinte şi alţi 4 judecători; Secţia de primă instanţă şi Secţia compune din preşedinte şi alţi 4 judecători; Secţia de primă instanţă şi Secţia
preliminară sunt compuse fiecare din cel puţin 6 judecători. preliminară sunt compuse fiecare din cel puţin 6 judecători.
Biroul procurorului acţionează independent ca organ distinct în cadrul Biroul procurorului acţionează independent ca organ distinct în cadrul
Curţii. El trebuie să primească comunicările şi orice informaţie justificativă în Curţii. El trebuie să primească comunicările şi orice informaţie justificativă în
forma cuvenită privind crimele ce ţin de competenţa Curţii, să le examineze, să forma cuvenită privind crimele ce ţin de competenţa Curţii, să le examineze, să
conducă anchetele şi să susţină acuzarea în faţa Curţii. Membrii săi nu solicită şi conducă anchetele şi să susţină acuzarea în faţa Curţii. Membrii săi nu solicită şi
nici nu acceptă instrucţiuni de la nici o sursă exterioară. Biroul este condus de nici nu acceptă instrucţiuni de la nici o sursă exterioară. Biroul este condus de
procuror, acesta având autoritate deplină asupra gestiunii şi administraţiei Biroului, procuror, acesta având autoritate deplină asupra gestiunii şi administraţiei Biroului,
inclusiv personalului, instalaţiilor şi celorlalte resurse. Procurorul16 este sprijinit de inclusiv personalului, instalaţiilor şi celorlalte resurse. Procurorul16 este sprijinit de
unul sau mai mulţi procurori adjuncţi, abilitaţi să procedeze la orice acte pe care unul sau mai mulţi procurori adjuncţi, abilitaţi să procedeze la orice acte pe care
prezentul Statut le cere procurorului. Procurorul şi procurorii adjuncţi sunt de prezentul Statut le cere procurorului. Procurorul şi procurorii adjuncţi sunt de
naţionalităţi diferite, exercitându-şi funcţiile cu normă întreagă. Procurorul şi naţionalităţi diferite, exercitându-şi funcţiile cu normă întreagă. Procurorul şi
procurorii adjuncţi trebuie să se bucure de o înaltă consideraţie morală şi să aibă o procurorii adjuncţi trebuie să se bucure de o înaltă consideraţie morală şi să aibă o
competenţă solidă şi o mare experienţă practică în materie de urmărire sau judecată competenţă solidă şi o mare experienţă practică în materie de urmărire sau judecată
în procese penale. Ei trebuie să aibă o excelentă cunoaştere şi o practică curentă în în procese penale. Ei trebuie să aibă o excelentă cunoaştere şi o practică curentă în
cel puţin una dintre limbile de lucru ale Curţii. cel puţin una dintre limbile de lucru ale Curţii.
Grefa este condusă de un grefier17, care este responsabilul principal al Grefa este condusă de un grefier17, care este responsabilul principal al
administraţiei Curţii. Grefierul18 şi grefierul adjunct19 trebuie să fie persoane de o administraţiei Curţii. Grefierul18 şi grefierul adjunct19 trebuie să fie persoane de o
înaltă moralitate şi de o mare competenţă, având o excelentă cunoaştere şi o înaltă moralitate şi de o mare competenţă, având o excelentă cunoaştere şi o
practică curentă în cel puţin una dintre limbile de lucru ale Curţii. Judecătorii aleg practică curentă în cel puţin una dintre limbile de lucru ale Curţii. Judecătorii aleg
grefierul cu majoritatea absolută prin vot secret, ţinând seama de eventualele grefierul cu majoritatea absolută prin vot secret, ţinând seama de eventualele
recomandări ale Adunării statelor părţi. Dacă este necesar, ei aleg în acelaşi mod recomandări ale Adunării statelor părţi. Dacă este necesar, ei aleg în acelaşi mod
un grefier adjunct la recomandarea grefierului. Grefierul înfiinţează în cadrul un grefier adjunct la recomandarea grefierului. Grefierul înfiinţează în cadrul
Grefei o diviziune de ajutor a victimelor şi martorilor. Această diviziune are ca Grefei o diviziune de ajutor a victimelor şi martorilor. Această diviziune are ca
scop, în consultare cu Biroul procurorului, să sfătuiască şi să ajute în orice mod scop, în consultare cu Biroul procurorului, să sfătuiască şi să ajute în orice mod
potrivit martorii, victimele care se prezintă în faţa Curţii şi celelalte persoane pe potrivit martorii, victimele care se prezintă în faţa Curţii şi celelalte persoane pe
care depoziţiile acestor martori pot să le facă să se confrunte cu un risc, precum şi care depoziţiile acestor martori pot să le facă să se confrunte cu un risc, precum şi
să prevadă măsurile şi dispoziţiile de luat pentru a le asigura protecţia şi să prevadă măsurile şi dispoziţiile de luat pentru a le asigura protecţia şi
securitatea20. securitatea20.
Curtea se bucură pe teritoriul statelor părţi de privilegiile şi de imunităţile Curtea se bucură pe teritoriul statelor părţi de privilegiile şi de imunităţile
necesare îndeplinirii misiunii sale. Grefierul adjunct, personalul Biroului necesare îndeplinirii misiunii sale. Grefierul adjunct, personalul Biroului
procurorului şi personalul Grefei se bucură de privilegiile, imunităţile şi facilităţile procurorului şi personalul Grefei se bucură de privilegiile, imunităţile şi facilităţile

14 14
Cf. art. 38 alin. 1,2,3 din Statut Cf. art. 38 alin. 1,2,3 din Statut
15 15
Secţia preliminară şi Secţia de primă instanţă sunt, în principal, compuse din judecători având Secţia preliminară şi Secţia de primă instanţă sunt, în principal, compuse din judecători având
experienţa proceselor penale. experienţa proceselor penale.
16 16
Procurorul este ales prin vot secret de Adunarea statelor părţi, cu majoritatea absolută din rândul Procurorul este ales prin vot secret de Adunarea statelor părţi, cu majoritatea absolută din rândul
membrilor acesteia. membrilor acesteia.
17 17
Grefierul îşi exercită funcţiile sub autoritatea preşedintelui Curţii. Grefierul îşi exercită funcţiile sub autoritatea preşedintelui Curţii.
18 18
Grefierul este ales pe o perioadă de 5 ani, este reeligibil o dată şi îşi exercită funcţiile cu normă Grefierul este ales pe o perioadă de 5 ani, este reeligibil o dată şi îşi exercită funcţiile cu normă
întreagă. întreagă.
19 19
Grefierul adjunct este ales pe o perioadă de 5 ani sau pentru un mandat mai scurt Grefierul adjunct este ales pe o perioadă de 5 ani sau pentru un mandat mai scurt
20 20
Cf. art. 43, Statut Cf. art. 43, Statut

138 138
necesare exercitării funcţiilor lor, conform acordului asupra privilegiilor şi necesare exercitării funcţiilor lor, conform acordului asupra privilegiilor şi
imunităţilor Curţii. imunităţilor Curţii.
Membrii Curţii Penale Internaţionale beneficiază de privilegii şi imunităţi21 Membrii Curţii Penale Internaţionale beneficiază de privilegii şi imunităţi21
pentru îndeplinirea misiunilor lor. Astfel, judecătorii, procurorul, procurorii pentru îndeplinirea misiunilor lor. Astfel, judecătorii, procurorul, procurorii
adjuncţi şi grefierul se bucură de anumite privilegii şi imunităţi, printre care se pot adjuncţi şi grefierul se bucură de anumite privilegii şi imunităţi, printre care se pot
enumera: privilegii fiscale, privilegii vamale, imunitatea de jurisdicţie civilă, enumera: privilegii fiscale, privilegii vamale, imunitatea de jurisdicţie civilă,
penală şi administrativă etc. penală şi administrativă etc.
În ceea ce priveşte dreptul aplicabil, Curtea Penală Internaţională va utiliza În ceea ce priveşte dreptul aplicabil, Curtea Penală Internaţională va utiliza
următoarele: a) Statutul Curţii, elementele crimelor şi Regulamentul de procedură următoarele: a) Statutul Curţii, elementele crimelor şi Regulamentul de procedură
şi de probe; b) Tratatele ce îşi fac aplicarea în acest domeniu, principiile şi regulile şi de probe; b) Tratatele ce îşi fac aplicarea în acest domeniu, principiile şi regulile
de drept internaţional, inclusiv principiile stabilite de dreptul internaţional al de drept internaţional, inclusiv principiile stabilite de dreptul internaţional al
conflictelor armate; c) Principiile generale de drept aplicate în diverse sisteme conflictelor armate; c) Principiile generale de drept aplicate în diverse sisteme
juridice ale lumii. juridice ale lumii.
Ca principii generale de drept penal, care sunt utilizate, putem menţiona: a) Ca principii generale de drept penal, care sunt utilizate, putem menţiona: a)
Nullum crimen sine lege22 ( o persoană nu răspunde penal potrivit Statutului, doar Nullum crimen sine lege22 ( o persoană nu răspunde penal potrivit Statutului, doar
în cazul în care comportamentul său constituie, în momentul în care se produce, o în cazul în care comportamentul său constituie, în momentul în care se produce, o
crimă ce ţine de competenţa Curţii); b) Nulla poena sine lege23 ( o persoană care a crimă ce ţine de competenţa Curţii); b) Nulla poena sine lege23 ( o persoană care a
fost condamnată de Curte nu poate fi pedepsită decât în conformitate cu dispoziţiile fost condamnată de Curte nu poate fi pedepsită decât în conformitate cu dispoziţiile
Statutului). Statutului).
În ceea ce priveşte răspunderea penală individuală24, potrivit dispoziţiilor În ceea ce priveşte răspunderea penală individuală24, potrivit dispoziţiilor
Statutului, o persoană răspunde penal şi poate fi pedepsită pentru o crimă ce ţine de Statutului, o persoană răspunde penal şi poate fi pedepsită pentru o crimă ce ţine de
competenţa Curţii, atunci când25: a) comite acea crimă, fie individual, împreună cu competenţa Curţii, atunci când25: a) comite acea crimă, fie individual, împreună cu
o altă persoană sau prin intermediul unei alte persoane, fie că această altă persoană o altă persoană sau prin intermediul unei alte persoane, fie că această altă persoană
este sau nu responsabilă penal; b) ordonă, solicită sau încurajează comiterea unei este sau nu responsabilă penal; b) ordonă, solicită sau încurajează comiterea unei
asemenea crime, atunci când există comitere sau tentativă de comitere a acestei asemenea crime, atunci când există comitere sau tentativă de comitere a acestei
crime; c) în vederea facilitării comiterii unei astfel de crime, ea se implică prin crime; c) în vederea facilitării comiterii unei astfel de crime, ea se implică prin
ajutor, concursul sau orice altă formă de asistenţă la comiterea ori la tentativa de ajutor, concursul sau orice altă formă de asistenţă la comiterea ori la tentativa de
comitere a acestei crime, inclusiv furnizând mijloacele acestei comiteri; d) comitere a acestei crime, inclusiv furnizând mijloacele acestei comiteri; d)
contribuie în orice alt mod la comiterea sau la tentativa de comitere a unei contribuie în orice alt mod la comiterea sau la tentativa de comitere a unei
asemenea crime de către un grup de persoane acţionând împreună. Această asemenea crime de către un grup de persoane acţionând împreună. Această
contribuţie trebuie să fie intenţionată şi, după caz: 1) să urmărească facilitarea contribuţie trebuie să fie intenţionată şi, după caz: 1) să urmărească facilitarea
activităţii criminale sau proiectului criminal al grupului, dacă această activitate sau activităţii criminale sau proiectului criminal al grupului, dacă această activitate sau
acest proiect comportă executarea unei crime ce ţine de competenţa Curţii; sau 2) acest proiect comportă executarea unei crime ce ţine de competenţa Curţii; sau 2)
să fie făcută în deplină cunoştinţă a intenţiei grupului de a comite această crimă; e) să fie făcută în deplină cunoştinţă a intenţiei grupului de a comite această crimă; e)
fiind vorba de crima de genocid, incită direct şi public pe altul să o comită; f) fiind vorba de crima de genocid, incită direct şi public pe altul să o comită; f)
încearcă să comită o asemenea crimă prin acte care, prin caracterul lor substanţial, încearcă să comită o asemenea crimă prin acte care, prin caracterul lor substanţial,

21 21
Potrivit art. 48, alin. 5, privilegiile şi imunităţile pot fi ridicate: a) în cazul judecătorului sau Potrivit art. 48, alin. 5, privilegiile şi imunităţile pot fi ridicate: a) în cazul judecătorului sau
procurorului, prin decizia luată cu majoritatea absolută a judecătorilor; b) în cazul grefierului, de către procurorului, prin decizia luată cu majoritatea absolută a judecătorilor; b) în cazul grefierului, de către
Preşedinţie; c) în cazul procurorilor adjuncţi şi al personalului Biroului procurorului, de către Preşedinţie; c) în cazul procurorilor adjuncţi şi al personalului Biroului procurorului, de către
procuror; d) în cazul grefierului adjunct şi al personalului Grefei, de către grefier. procuror; d) în cazul grefierului adjunct şi al personalului Grefei, de către grefier.
22 22
Nimeni nu poate fi pedepsit pentru o crimă care nu este prevăzută de lege. Nimeni nu poate fi pedepsit pentru o crimă care nu este prevăzută de lege.
23 23
Nici o pedeapsă nu poate fi aplicată în afara legii. Nici o pedeapsă nu poate fi aplicată în afara legii.
24 24
Curtea nu are competenţă în ceea ce priveşte persoanele care nu au împlinit vârsta de 18 ani în Curtea nu are competenţă în ceea ce priveşte persoanele care nu au împlinit vârsta de 18 ani în
momentul pretinsei comiteri a unei crime momentul pretinsei comiteri a unei crime
25 25
Cf. art. 25, Statut Cf. art. 25, Statut

139 139
constituie începutul executării crimei fără ca aceasta să fie îndeplinită datorită unor constituie începutul executării crimei fără ca aceasta să fie îndeplinită datorită unor
circumstanţe independente de voinţa sa. circumstanţe independente de voinţa sa.
Cu toate acestea, persoana care abandonează efortul de a comite crima sau Cu toate acestea, persoana care abandonează efortul de a comite crima sau
împiedică prin orice alt mod săvârşirea ei nu poate fi pedepsită, în baza prezentului împiedică prin orice alt mod săvârşirea ei nu poate fi pedepsită, în baza prezentului
Statut, pentru tentativă, dacă a renunţat complet şi în mod voluntar la proiectul Statut, pentru tentativă, dacă a renunţat complet şi în mod voluntar la proiectul
criminal. criminal.
Statutul se aplică tuturor în mod egal, fără nici o distincţie, bazată pe Statutul se aplică tuturor în mod egal, fără nici o distincţie, bazată pe
calitatea oficială. În special, calitatea oficială de şef de stat sau de guvern, de calitatea oficială. În special, calitatea oficială de şef de stat sau de guvern, de
membru al guvernului sau al parlamentului, de reprezentant ales ori de agent al membru al guvernului sau al parlamentului, de reprezentant ales ori de agent al
unui stat nu exonerează în nici un caz de răspundere penală, potrivit Statutului, şi unui stat nu exonerează în nici un caz de răspundere penală, potrivit Statutului, şi
nici nu constituie ca atare un motiv de reducere a pedepsei26. Un şef militar sau o nici nu constituie ca atare un motiv de reducere a pedepsei26. Un şef militar sau o
persoană care deţine efectiv funcţia de şef militar răspunde penal pentru crimele ce persoană care deţine efectiv funcţia de şef militar răspunde penal pentru crimele ce
ţin de competenţa Curţii, comise de forţele plasate sub comanda şi controlul său ţin de competenţa Curţii, comise de forţele plasate sub comanda şi controlul său
efectiv sau sub autoritatea şi controlul său efectiv27. Potrivit art. 29 din Statut, efectiv sau sub autoritatea şi controlul său efectiv27. Potrivit art. 29 din Statut,
crimele ce ţin de competenţa Curţii nu se prescriu. crimele ce ţin de competenţa Curţii nu se prescriu.

3. Concluzii. În România, prin intermediul Legii nr. 111 din 13 martie 3. Concluzii. În România, prin intermediul Legii nr. 111 din 13 martie
2002 s-a ratificat Statutul Curţii Penale Internaţionale, care a fost adoptat la Roma 2002 s-a ratificat Statutul Curţii Penale Internaţionale, care a fost adoptat la Roma
la 17 iulie 1998. Ministerul Justiţiei este autoritatea centrală română competentă să la 17 iulie 1998. Ministerul Justiţiei este autoritatea centrală română competentă să
primească cererile Curţii Penale Internaţionale, să le transmită neîntârziat spre primească cererile Curţii Penale Internaţionale, să le transmită neîntârziat spre
rezolvare organelor judiciare române competente şi să comunice Curţii Penale rezolvare organelor judiciare române competente şi să comunice Curţii Penale
Internaţionale documentele aferente. Înfiinţarea Curţii Penale Internaţionale Internaţionale documentele aferente. Înfiinţarea Curţii Penale Internaţionale
constituie un progres în procesul de universalizare a instituţiilor de protecţie a constituie un progres în procesul de universalizare a instituţiilor de protecţie a
drepturilor omului. În actuala etapă istorică, protecţia şi promovarea drepturilor drepturilor omului. În actuala etapă istorică, protecţia şi promovarea drepturilor
omului şi a libertăţilor sale fundamentale reprezintă o preocupare importantă a omului şi a libertăţilor sale fundamentale reprezintă o preocupare importantă a
tuturor statelor lumii28. tuturor statelor lumii28.

26 26
Cf. art. 27, Statut Cf. art. 27, Statut
27 27
Cf. art. 28, Ibidem Cf. art. 28, Ibidem
28 28
Bibliografie selectivă: - Iancu Tănăsescu, Drept penal. Partea generală, vol. I, Editura Ins, Craiova; Bibliografie selectivă: - Iancu Tănăsescu, Drept penal. Partea generală, vol. I, Editura Ins, Craiova;
- Dumitru Diaconu, Curtea penală internaţională. Istorie şi realitate, Editura All Beck, Bucureşti, - Dumitru Diaconu, Curtea penală internaţională. Istorie şi realitate, Editura All Beck, Bucureşti,
1999; - Iulian Poenaru, Vespasian V. Pella. O viaţă dedicată ideii de justiţie internaţională, Editura 1999; - Iulian Poenaru, Vespasian V. Pella. O viaţă dedicată ideii de justiţie internaţională, Editura
„Lumina”, Bucureşti, 1992; - Vasile Creţu, Drept internaţional penal, Editura Societăţii „Tempus” „Lumina”, Bucureşti, 1992; - Vasile Creţu, Drept internaţional penal, Editura Societăţii „Tempus”
România, Bucureşti, 1996; - Dumitru Mazilu, Dreptul păcii. Tratat, Editura All Beck, Bucureşti, România, Bucureşti, 1996; - Dumitru Mazilu, Dreptul păcii. Tratat, Editura All Beck, Bucureşti,
1998; - Statutul Curţii Penale Internaţionale. 1998; - Statutul Curţii Penale Internaţionale.

140 140