ROMÂNAŞUL

Paulina Mezei

Român mi-s şi îmi iubesc

Portul mândru românesc,
Şi-s frumos cun nu-i altu
În tăt Maramureşu.

Am cămeşe mândră tare

Cum să poartă-n Baia Mare,
Şi izmene albe late
De mămuca me lucrate

Am clop nealcoş şi înalt

Din paie de grâu lucrat,
Şi am brâu de piele lat
Nu-i ficior ca mine-n sat.

Am cizme negre de piele

Să bat bine în podele,
Când la joc mă învârtesc
Tăţi fac loc şi mă privesc.

Că-s frumos cum nu-i altu

În tăt Maramureşu,
Că-s crescut aici la munte
Şi sunt Moroşan de frunte.
Româncuţa
Paulina Mezei

Sunt româncă şi-mi iubesc

Portul meu cel românesc,
Şi sunt mândră ca o floare,
Că sunt chiar din Baia Mare.

Eu am poale şi spăcel
Şi cipcă la pumnăşel,
Şi am zade colorată
Cum îi stă bine la fată.

În picioare am sandale
Cu tocuri şi cu curele,
Pă cap am jolju cu flori
Să fiu dragă la ficiori.

Când mă duc în sat la clacă

Nu-i ficior să nu mă placă,
Şi când mă-nvârtesc în horă
Multe soacre mă vor noră.

Sunt românuţă voinică,

Din Maramureş zânită
Şi vă zâc ca să trăiţi
Întru mulţi ani fericiţi.