Sunteți pe pagina 1din 13

Universitatea :” Alexandru Ioan Cuza, Iasi”

Facultatea de Filosofie si Stiinte Social -Politice

ANALIZĂ IMAGOLOGICĂ

Răileanu Constantin

Sociologie , anul II, grupa 1

2011

ANALIZA IMAGOLOGICĂ
Analiza de continut consta in descompunerea ansamblului unui discurs in elemente
simple si cuantificarea lor cu scopul clasificarii, masurarii sau ierarhizarii acestora.
Tehnica se refera la analiza cantitativa a documentelor, urmarindu-se evidentierea unor teme,
tendinte, atitudini, valori, pattern-uri avand ca mecanism convertirea unui material simbolic
calitativ in unul cantitativ.

Analiza de continut, in varianta sa clasica, a aparut acolo unde psihologia aplicata si


cercetarea documentelor semnificative ale personalitatii intalnesc lingvistica. Postulatul sau de
baza a fost, chiar de la inceput, analiza logico-semantica a unei productii verbale personalizate
revelatoare a opiniilor, atitudinilor si preocuparilor autorului ei. Prin, urmare, ea s-a inscris in
cadrul unei logici a comunicarii interumane.

Imagologia opereaza cu reprezentari colective, socializate, ce tradeaza o mentalitate


colectiva si care sunt considerate ca reprezentative pentru acea comunitate. Exprimarile
condensate, memorabile, sint admise ca atare, axiomatic, avind o functie descriptiva si de
(re)cunoastere, ocupind un loc important in imaginarul social

O constanta este totusi punctul de plecare: notiunea de "imagine", care trebuie luata in
sens figurat, si nu de imagine reala, fotografica, a realitatii straine. Imaginea "imagologica" este
o reprezentare concentrata, simplificatoare, realizata sub forma cliseului, a stereotipului. Ne
aflam, din acest punct de vedere, pe terenul psihologiei, unde imago este o reprezentare, o
constructie mentala.

Benjamin Bourdon (prof. la Rennes, 1888), lucrand asupra exprimarii emotiilor si


tendintelor in limbaj, a facut o prima sinteza metodologica intre critica literara (derivata din
estetica), lingvistica si psihologie (studiul personalitatii). Pentru a demarca noua stiinta
(psihologia) de filosofie si religie, el face o analiza de continut asupra Bibliei. Pentru aceasta, a
ales un pasaj reprezentativ (din Exod) si a pregatit un text (l-a reprodus in stil telegrafic, pastrand
doar cuvintele esentiale, pline de continut). Apoi, a facut un calcul de frecventa a acestor cuvinte
pe teme si, in faza urmatoare, pe clase de teme.

William Thomas (Chicago) realizeaza prima mare intreprindere sistematica de analiza


de continut – rezultatele publicate sub titlul “Taranul polonez in Europa si America”. Impreuna
cu antropologul polonez Florian Znaniecki, Thomas a folosit din plin documentele personale, in
special scrisorile schimbate intre cei plecati si cei ramasi in tara de origine. Pe langa aceasta
sursa, cei doi au mai utilizat si alte izvoare: jurnalele personale, arhive ale societatilor care
ofereau ajutor imigrantilor, presa vremii (au fost consultate zeci de mii de documente, din care
circa 1000 de documente au fost atasate raportului din 1920). Intregul material a fost supus unei
analize de continut in vederea stabilirii atitudinilor si valorilor populatiei studiate. Se urmarea
identificarea, printr-o lectura sistematica, a temelor care revin cel mai frecvent, a atitudinilor care
se pastreaza constant, a problemelor care apar drept cele mai cronice (se mergea pe intensitatea
fenomenului). La acest nivel, metoda era inca intuitiva si depindea mult de inteligenta si
abilitatea analistilor.

Primul care a folosit termenul de stereotip cu referire la reprezentarile sociale a fost


jurnalist american Walter Lippmann in cunoscuta sa lucrare despre opinia publica (1950).
Pentru acesta, a vedea totul prin categorii ("types and generalities") reprezinta un mod
economicos de cunoastere, dar si una dintre cele mai subtile si insidioase metode de influentare
(astazi am spune manipulare). "Ni se spune despre univers inainte de a-l vedea. Ne imaginam
cele mai multe lucruri inainte de a le cunoaste personal." in acelasi timp, atrage atentia W.
Lippmann, sistemul de stereotipuri este legat de traditii si de propria pozitie in societate. "Orice
alterare a stereotipurilor seamana cu o zguduire a temeliilor lumii."

Analiza de fata isi propune sa urmareasca evolutia presedintelui Traian Basescu in


ultimele doua luni in ziare de renume din Romania:

1) Adevarul
2) Evenimentul

Perioada in care au fost analizate articolele publicate in aceste ziare se intinde pe durata a
doua luni: decembrie 2010 si ianuarie 2011, perioada in care numele Presedintelui Traian
Basescu apare deseori alaturi de cel al lui Emil Boc,precum si Elena Udrea
Esantionul este unul exhaustiv pentru intervalul decembrie2009- ianuarie2010, insa
trebuie sa precizam ca au fost selectate numai articole considerate representative pentru Traian
Basescu si nu toate articolele on care numele acestuia aparea fragmentar. Am ales astfel un
esantion de 44 de articole din care 25 apar in ziarul Adevarul si 19 in ziarul Ziua.

Am folosit o scala de tip Likert cu 9 itemi pentru a preciza intensitatea directiei


atitudinale, astfel :

Negativ Neutru Pozitiv

-1 0 +1
Total negativ Neutru Total negativ
-4 -3 -2 -1 0 +1 +2 + 3 +4

 -4 – articol ce contine cuvinte dure;


 -3 – articol cu aprecieri foarte negative;
 -2 – articol cu aprecieri negative;
 -1 – articol cu aprecieri ironice;
 0 - articol pur informative;
 1- articol cu aprecieri usor positive;
 2- articol cu aprecieri positive;
 3 – articol cu aprecieri foarte bune;
 4- articol cu aprecieri la superlativ;

Pentru a calcula coeficientul de imagine saptamanal se utilizeaza urmatoarea formula:

C is= F- D
T

Unde :

Cis = coeficient de imagine saptamanal;


F= numarul de unitati favorabile;
D= numarul de unitati devaforabile;
T= numarul total al articolelor.

Pentru a urmari analiza tendintei se utilizeaza formula :

AT = F-D
L

Unde :

AT= analiza tendintei;


F = numarul de unitati favorabile;
D = numarul de unitati defavorabile;
T = continutul integral.

Trebuie sa precizam deasemenea, ca unitatea de numarare este pentru analiza de fata


cuvantul.

Imagologia, ca domeniu si metodologie de cercetare, este revendicata si practicata in varii


ipostaze, reprezinta o entitate proteica, dupa cum fac apel la ea comparatistii literari, istoricii,
etnopsihologii, dar si politologii, specialistii in relatii publice sau in manipularea opiniilor.
Sapt 1-7 dec 8-15 dec 16-21dec 22-31 dec 1-7 8-15 16-21
ianuarie ianuarie ianuarie
cotidian

Adevarul 4 3 3 5 0 1 7

Ziua 4 2 4 2 2 3 4

Imaginea unei persoane este construita si acreditata de presa si de celelalte mijloace


mass-media. Acestea iti pot creea o imagine buna sau una mai putin buna.
Observam in graficul de mai sus ca presa scrie cele mai multe articole in perioada 1- 7
decembrie, perioada in care Romania isi alege presedintele pentru urmatorii cinci ani, iar in
perioada 16- 21 ianuarie se inregistreaza o crestere a articolelor ce au ca subiect principal
activitatile lui Traian Basescu, ales presedinte , de aceasta data , oficial.

Intensitate Aprecieri Aprecieri Aprecieri Pur Aprecieri usor Aprecieri total


foarte negative ironice informative positive pozitive
negative
saptamana
1-7 dec 0/0 1/0 0/1 2/1 1/1 0/1 8
8-15 dec 0/0 1/0 0/0 1/0 1/1 0/1 5
16-21 dec 0/0 0/0 1/0 1/2 ½ 0/0 7
22-31dec 0/0 1/0 0/0 2/0 2/1 0/1 7
1-7 ian 0/1 0/1 0/0 0/0 0/0 0/0 2
8-15 ian 0/0 0/1 1/0 0/0 0/2 0/0 4
16-21ian 0/0 0/0 0/0 4/1 3/3 0/0 11

In tabelul de mai sus am inregistrat articolele din cele doua luni in functie de data
publicarii si le-am grupat in saptamani apoi am analizat intensitatea aprecierilor cu care au fost
argumentate. Prima cifra reprezinta numarul de articole aparute in ziarul Adevarul, iar a doua
cifra reprezinta numarul de articole publicate in ziarul Ziua. La final, am inregistrat suma
articolelor publicate intr-o saptamana.

saptamana 1-7 dec. 8-15 dec. 16-21 22-31 Coeficient 1-7 8-15 ian 16-21 ian. Coeficient
dec. dec. de ian. de
cotidian imagine imagine
adevarul 0;0;- 1;1;2;1;1; 0;0;0; 2;1;1;0;0; 0,75; 0 -1 1;1;0;0;1;1; 0;
1;1;
Ziua 0;- 0;-2; 1;-1;1 1;-2; 2; -2;-2;- 1;1;0;0; 1;0; 0,3;
2;1;1;- 3;
2;

In ceea ce priveste coeficientul de imagine lunar pe fiecare cotidian in parte, se poate


observa corelatia dintre coeficientul in decembrie pe o anumita publicatie si coeficientul pe luna
ianuarie pe aceeasi publicatie.

Cis (1-7dec)adev= ¼= 0,25; cis (1-7dec)Ziua= 2/5= 0,4;


Cis (8-15dec)adev=5/5=1; cis(8-15dec)Ziua= -1/2= - 0,5
Cis (16-21dec)adev=0/3=0; cis(16-21dec)Ziua= 1/3= 0,3;
Cis (22-31dec)adev= 3/5=0,6; cis(22-31dec)Ziua= 0/2= 0;
Ci (dec)adev= ¾= 0,75 ci(dec)Ziua= 2/1= 2

Cis (1-7ian)adev= 0; cis(1-7ian)Ziua= -3/3= -1;


Cis(8-15ian)adev= -1; cis(8-15ian)Ziua= 2/4= 0,5;
Cis(16-21ian)adev= 4/6= 0,6; cis(16-21ian)Ziua= ½= 0,5;
Ci(ian)adev= 0 ci(ian)Ziua= 1/3= 0,3
Coeficientul de imagine al Presedintelui Traian Basescu la nivelul celor doua cotidiene pe
fiecare saptamana in parte din luna decembrie 2009 si luna ianuarie 2010:

saptamana coeficient de imagine

adevarul Ziua
1-7 decembrie 0,25; 0,4;

8-15 decembrie 1; 0,5;

16-21 decembrie 0; 0,3;

22- 31 decembrie 0,6; 0

saptamana coeficient de imagine


adevarul Ziua

1-7 ianuarie 0; -1

8-15 ianuarie -1; 0,5

16- 21 ianuarie 0,6; 0,5


Coeficientul de imagine al Presedintelui Traian Basescu la nivelul celor doua cotidiene
pentru fiecare luna din cele doua analizate :

luna coeficient de imagine

adevarul Ziua
Decembrie 2009 0,75; 2

Ianuarie 2010 0 0,3


Articolele care predomina sunt cele usor apreciate pozitiv, tendinta atitudinala pozitiva,
urmate de cele cu scop informative. Puterea articolelor defaimatoare este insa mare, influentand
si ea imaginea Presedintelui Traian Basescu. Ce ne surprinde, este atitudinea jurnalistilor
Adevarul care nu influenteaza negativ articolele pe care le publica, cel mult, putem observa un
procent de 2 % al articolelor apreciate ironic. Insa jurnalistii de la Ziua ne afla la polul opus ei
neinfluentand pozitiv nici un articol din perioada analizata .

Intensitate
articol cu articol
aprecieri aprecieri cu
foarte aprecieri aprecieri pur usor aprecieri
Nume ziar negative negative ironice informativ pozitive pozitive Total
adevar 0 0 2 9 11 3 25
Ziua 1 5 1 5 7 0 19
Total 1 5 3 14 18 3 44
Am facut o observatie a influentei genului celui care a scris articolul, asupra atitudinii pe
care o releva articolului in sine. Astfel se poate remarca ca persoanele de sex feminin tind mai
mult spre a scrie intr-o maniera pozitiva decat persoanele de gen masculin care semneaza
articolele intro maniera mai obiectiva, acestea avand mai mult scop informative.
genul ziaristului Total
masculin feminin
intensitate aprecieri foarte negative 1 0 1
aprecieri negative 4 1 5
aprecieri ironice 0 2 2
pur informativ 9 4 13
articol cu aprecieri usor
pozitive 8 10 18
articol cu aprecieri
pozitive 1 2 3
Total 23 19 42

Putem observa ca in ceea ce il priveste pe Traian Basescu, jurnalistii nostri sunt


oarecum echilibrati si nu fac aprecieri foarte dure sau aprecieri la superlative, atat persoanele de
sex feminin cat si persoanele de sex masculin au furnizat informatiile intr-o maniera cat se poate
de obiectiva ,uneori ajustand putin imaginea Presedintelui prin aprecieri usor positive.

In total articolele au fost influentate astfel :


Ele s-au incadrat in urmatoarele rubrici:

Concluzii

Cea mai cunoscuta definitie data analizei de continuta a fost cea a lui Berelson, conform
acestuia, analiza de continut, este o tehnica de cercetare utilizata pentru descrierea obiectiva
sistematica cantitativa a continutului manifest al comunicarii.

Pentru acesta lucrare am urmarit urmatoarele etape :

 Alegerea temei de cercetat:


Mi-am propus sa studiez coeficientul de imagine al Presedintelui Traian Basescu
in lunile decembrie 2009- ianuarie 2010 , deoarece in acea perioada in Romania
se alegea reprezentantul pentru presedentia tarii, acest personaj politic fiind la
conducerea tarii,de 4 ani,si eu nu il suport.Trebuie mentinonat ca ambele ziare
apartin grupului media “atribuit” lui Dinu Patriciu.Mentionez ca mi-a fost foarte
greu sa fac rost de arhiva…
 Stabilirea matrialului de analizat:
Am analizat documente sociale, scrise, cifrice si necifrice, publice si vizuale si
anume stiri din articolele de ziar.
 Esantionarea:
Esantionul este unul eshaustiv, pentru intervalul decembrie 2009- ianuarie 2010 si
s-au selectat doar articolele representative si semnificative pentru acest studiu.
 Alegerea procesului de analiza:
Ca proces de analiza am apelat la analiza imagologica, o abordare stiintifica a
comunicarii ce imi permitea sa construiesc imaginea unei persoane acreditate in
spatiu public.
 Aplicarea analizei:
Analiza imagologica este insotita de scala de tip Likert cu 9 itemi, o baza SPSS,
grafice, tabele, analiza pe text si interpretari sociologice.
 Raport:
La inceputul studiului am definit analiza de continut in general si analiza
imagologica in particular, am amintit “ parintii” acestui tip de analiza, apoi am
analizat coeficientul de imagine al Presedintelui Traian Basescu in functie de mai
multi factori, aparitie, intensitatea aprecierilor, sexul ziaristului, rublica.

Imaginea Presedintelui Traian Basescu aflat la conducerea tarii pentru inca patru ani, in
coditianele centrale, este una pozitiva, majoritatea articolelor cu si despre Traian Basescu sunt
argumentate intr-o maniera cat se poate de obiectiva, ce au caracter pur informativ , tinzand usor,
chiar spre aprecieri usor pozitive.

Bibliografie :

 L. Bardin, L’analyse de contenu, P.U.F., Paris, 1989;


 B. Berelson, Content analysesin communication research, Free Press, 1952;
 Mircea Agabrian, S. Chelcea, Analiza de continut, Polirom, 2006;
 Septimiu Chelcea,Semnificatia documentelor sociale, Editura Stiintifica si
enciclopedica, Bucuresti, 1985;
 T. Rotariu, Angheta sociologica si sondajul de opinie, Polirom, Iasi, 2004
 Gilles Ferreol, Dictionar de sociologie, Armand Colin Editeur, Paris, 1991,1995