P. 1
Globalizarea în România

Globalizarea în România

|Views: 1,734|Likes:
Published by Ionut Enache

More info:

Published by: Ionut Enache on Feb 04, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/29/2013

pdf

text

original

Globalizarea în România

1.1. Condiţiile în care România trebuie să facă faţă globalizării
Schimbările datorate globalizării, proces în care sunt antrenate toate ţările lumii, în mod voluntar sau nu, afectează şi România. Lucrurile pe care altădată le-am fi considerat veşnice le vedem dispărând cu rapiditate din peisajul cotidian. Suntem martorii desfăşurării treptate a dispariţiei vestigiilor societăţii industriale: macarale, uzine, combinate, oraşe industriale moarte. O lume apune, o altă răsare în locul ei, iar chinurile naşterii nu lipsesc nici acum: şomaj, suferinţa, sărăcie, inegalităţi în dezvoltare. Ce ne rezervă însă globalizarea? În decurs de un secol, România şi-a refăcut unitatea naţională, a trecut de la o economie predominant agrară la una industrială (în 1945, avea încă cel mai mare procent de populaţie rurală din Europa – 80% - pe locul următor situându-se Ungaria – 70%), a luptat, cu un rol important, în cele două conflagraţii mondiale, a pierdut teritorii nationale, a trecut prin experimentul bolşevic şi şi-a regăsit vocaţia europeană prin singura revoluţie anti-comunistă sângeroasă din fostul lagăr bolşevic. Tara despre care în perioada interbelică se scria cu invidie că are „petrol şi grâu” este astăzi una dintre cele mai sărace de pe continent din punctul de vedere al PIB pe cap de locuitor, iar nivelul producţiei sale industriale se situează undeva la nivelul a 60% din producţia anului 1989 – cel mai prost an al regimului planificat. Iar politicienii săi caută încă cu disperare soluţii pentru redresarea economiei.1 Iar ca o ţară săracă şi lipsită de un proiect economico-social valabil, Romania este cu atât mai expusă astăzi crizelor „de import” de tot felul şi mai vulnerabilă în faţa provocărilor presupuse de globalizare. Una din problemele cu care s-a confruntat România a fost generată de întârzierea startului în cursa globalizării. Trăind în spaţiul comunist, al economiei dirijate şi controlate de stat de sub semnul mitului muncitorului şi al industriei, România s-a aflat printre ultimele ţări care beneficiază de revoluţia transporturilor, a comunicaţiilor, a productivităţii muncii, şi, în final, a informaţiei. Abia după 1990, timid, societatea informaţională şi-a început pătrunderea în zona noastră şi efectele ei au fost devastatoare datorită stării de nepregătire în care ne găseam. Produse scumpe, economie ineficientă, inflaţie galopantă, zdrobitoarea concurenţă occidentală, toate au pus rapid la colţ economia românească. Întâlnirea cu Occidentul s-a petrecut rapid şi dramatic, luând aspectul unui val distrugător care a lăsat România cu 2 milioane de şomeri, 1 milion de locuitori mai puţin, cu 85% din populaţie trăind în sărăcie şi cu 5,5 milioane de pensionari. Adică o ţară epuizată. România pare mai degrabă surprinsă de valul globalizării decât pregătită să îi facă faţă în mod lucid. Iar ea nu mai este „ ţara cu petrol şi grâu” de la începutul secolului XX, ci un stat aflat într-o dureroasă tranziţie de la economia de comandă la cea de piaţă liberă, cu o clasă politică abia în formare şi una managerială aşijderea.2 Globalizarea poate avea două tipuri de consecinţe pentru România. Primele dintre ele sunt cele pozitive. România are nevoie de capital străin investiţional pentru dezvoltare, fiind incapabilă să-şi producă acest capital doar din surse interne. Fiind o ţară
1 2

Eugen Ovidiu Chirovici, Naţiunea virtuală. Eseu despre globalizare, Editura Polirom, Iaşi, 2001 p. 115 Eugen Ovidiu Chirovici, Naţiunea virtuală Eseu despre globalizare , Ed. Polirom, Iaşi, 2001, p. 119

cu oportunităţi economice multiple – de la turism şi agricultură la industria petrolieră şi metalurgică – România poate deveni atractivă pentru capitalul străin, dacă îi asigură acestuia condiţii interne (legislative, fiscale) propice. Mişcarea rapidă de capital presupusă de globalizare – în care companiile îşi pierd clasica identitate „naţională” – poate deveni avantajoasă pentru tara noastra în condiţiile unei forţe de muncă înalt calificate, dar comparativ ieftine. Pe de altă parte, treptat, unele forţe economice româneşti – companii – pot începe să joace în viitor un rol regional sau internaţional. În acelaşi timp, consecinţele negative – sau mai corect spus, riscurile – presupuse de globalizare nu sunt deloc de neglijat. În primul rând trebuie luate în seamă riscurile economice. Fenomenul de globalizării este însoţit mai mult decât oricare altul de o „filozofie a învingătorilor” şi3 păşim într-o lume în care există prea puţină milă pentru învinşi. În cazul în care nu depăşim marasmul economic actual şi va rămâne departe de structurile economice şi de securitate ( NATO şi UE), Romania poate rămâne suspendat nu într-o „zonă gri”, ci într-o „margine a Imperiului” 4 sinonimă cu subdezvoltarea în accepţiunea clasică a termenului, cu un rol economic, politic şi militar derizoriu în plan continental şi internaţional, ba chiar şi regional. Spre fericirea noastră putem spune că suntem la jumătatea drumului, pentru că integrarea în structurile NATO s-a produs, cu sacrificii ce-i drept. Deschiderea economică nu implică doar avantaje, ci şi considerabile riscuri. O economie deschisă este o economie care va absorbi mai rapid şi mai dramatic şocurile externe. Totusi, cifrele ultimului recensământ arată că o serie de parametri încep să se îndrepte spre normalitate. Scăderea numărului de persoane implicate în industrie, creşterea celor din sfera serviciilor, un transfer de la oraş la spaţiul rural, ceea ce este iar un semn bun. A crescut numărul persoanelor ce urmează studii universitare şi al celor care se perfecţionează, s-a mărit numărul specialiştilor în informatică, cercetare şi în comunicare, ramuri de vârf ale economiei moderne. Apar însă şi acţiuni haotice, ceea ce ilustrează că încă nu ne-am aliniat societăţii informaţionale, astfel, aproximativ 40% din populaţie trăieşte din agricultură sau din domenii conexe, în timp ce cifra normală trebuie să oscileze între 5 şi 10%. Vor urma, deci, falimente în agricultură şi o înrăutăţire a condiţiilor de muncă din această zonă pentru a echilibra situaţia. Dacă industria şi agricultura sunt în continuă reducere şi redimensionare, avem baze favorabile pentru viitor: un sistem de învăţământ încă apt să creeze oameni cu cunoştinţe multiple şi diverse, un grad ridicat de cunoştinţe lingvistice, de informatică şi, bineînţeles adaptabilitatea ca trăsătură de bază a poporului român. Ne lipseşte însă o specializare, atât de necesară în societatea globală. Trebuie să ne rupem de tradiţionala dragoste faţă de uzină şi să înţelegem că timpul a trecut. Societatea globală răsplăteşte doar ideea, informaţia, invenţia, nu mastodonţii giganţi care produc cuie sau ciment. Viitorul aparţine ţărilor care produc idei. O altă schimbare este desfiinţarea graniţelor, apariţia parlamentelor şi a guvernelor europene, rolul instituţiilor financiare mondiale ( FMI şi Banca Mondială), desfiinţarea monedelor naţionale şi trecerea la euro, lichidarea armatelor naţionale în
3 4

Eugen Ovidiu Chirovici, Naţiunea virtuală Eseu despre globalizare , Ed. Polirom, Iaşi, 2001 , p. 121 idem

favoarea NATO. Toate acestea arată că treptat statul naţiune, cu care secolele IX şi XX se obişnuiseră, ajunge la capătul emisiunii istorice, adică „La revedere, România!”, „Bun Venit, Europa!”. Libera circulaţie a oamenilor, a valorilor şi capitalurilor, crearea de regiuni economice, restrângerea autorităţii statale, toate acestea ne vor schimba radical viaţa. Situatia economica in tara noastra, s-a degradat continuu după 1990 până în anul 2000, când PIB a început să cunoască o evoluţie ascendentă, care se prefigurează să se menţină în continuare. Acest fapt s-a datorat în special propriilor sale condiţii-cadru: o inflaţie ridicată, scăderea puterii de cumpărare, reducerea volumului investiţiilor, întârzieri în domeniul restructurării economiei şi a privatizării. În plus, concurenţa cu alte ţări din zonă aspirante la integrarea europeană, precum şi cu alte ţări dezvoltate a jucat un rol nefavorabil.. Se poate considera că prin aderarea României la U.E. se vor ameliora într-o măsură însemnată condiţiile-cadru exterioare care afectează economia ţării noastre. Acesta este singurul mijloc, din punctul de vedere al accesului pe piaţă şi al siguranţei ratei de schimb, care asigură întreprinderile româneşti că se confruntă cu arme egale cu concurenţii lor. În anul 2002 s-au menţinut tendinţele pozitive înregistrate de economia României. Nivelul inflaţiei a continuat să scadă, existând toate şansele ca obiectivul inflaţiei fixat la nivelul de 22% să fie îndeplinit. Deficitul balanţei de plăţi se menţine, dar a cunoscut o scădere faţă de anul trecut. Ţinta de creştere a PIB de 4,5% va fi atinsă la sfârşitul anului. Rezervele Băncii Naţionale sunt de aproximativ 5,2 miliarde $ americani, ceea ce face ca serviciul datorii externe de 3,2 miliarde $ americani să fie acoperit fără probleme. În acest an FMI a deblocat, chiar dacă cu o anumită întârziere, 2 tranşe din acordul Stand-By aprobat în anul 2001 de 50 şi respectiv 80 milioane $ americani. Şi Banca Mondială a deblocat fondurile pentru programul PSAL 2 destinat restructurării întreprinderilor publice. În acest mod, România şi-a îmbunătăţit poziţia pe pieţele financiare internaţionale, ceea ce reprezintă un semnal pozitiv pentru investiţiile străine. De asemenea, agenţiile de Rating, cum ar fi Standard&Poors, au crescut calificativul acordat României în ceea ce priveşte riscul de ţară. Globalizarea economiei s-a dezvoltat, atat pe plan mondial cat si in Romania în trei valuri, cu ritmuri de evoluţie diferite: • internaţionalizarea comerţului prin liberalizarea acestuia şi prin politica de dereglementare; • transnaţionalizarea fluxurilor de capital, care din anii '80 a cunoscut o evoluţie mai accentuată faţă de comerţul internaţional; • apariţia societăţii informaţionale şi globalizarea fluxurilor de informaţii, care cunosc o evoluţie superioară fluxurilor comerciale şi de capital. •

1.2 Impactul globalizării asupra comerţului exterior al României (19972007)
In ultimul deceniu, comertul exterior a fost in mod constant, unul din motoarele economiei romanesti, rol care s-a intensificat in perioada mai recenta. Cresterea lui a

depasit performatele inregistrate de PIB si de productia industriala, reflectand astfel deschiderea economiei romanesti si integrarea ei crescanda in economia mondiala globalizata. Globalizarea a afectat puternic economia si relatile comerciale ale Romaniei cu celalalte state ale lumii, atat in mod pozitiv, reprezentand o deschidere a granitelor tarii noastre spre oportunitatile oferite de comertul pe plan global, insa si in mod negativ, economia Romaniei nefiind indejuns de pregatita sa faca fata fenomenului.

1.2.1. Comerţul în România în perioada 1997-2004
În perioada 1997 – 2004, România a avut o crestere constanta în comertul exterior. Exporturile din 2004 au reprezentat 18,93 miliarde Euro, ceea ce reprezinta o crestere substantiala de 21,3% fata de 2003 (15,61 miliarde Euro) si o medie lunara de aproape 1,6 miliarde Euro. Totusi, aceasta crestere a exporturilor nu a fost suficienta pentru a acoperi totalul importurilor si deficitul comercial a crescut de la an la an. În perioada 1997-2004 mai multe sectoare au înregistrat schimbari în ceea ce priveste ponderea diferitelor grupe de produse din totalul exporturilor, dupa cum urmeaza: · Masini, aparatura si echipamente electrice, aparate video (reprezentând 17,6% din totalul exporturilor în 2004, în comparatie cu 8,8% în 1997); · Materiale plastice, cauciuc si alte asemenea produse (reprezentând 3,7% din totalul exporturilor în 2004, în comparatie cu 2,2% în 1997); · Mijloace de transport (reprezentând 5,9% din totalul exporturilor în 2004, în comparatie cu 5,3% în 1997); · Incãltãminte, pãlãrii, umbrele si alte accesorii (reprezentând 6,5% din totalul exporturilor în 2004, în comparatie cu acelasi procentaj de 6,5% în 1997); · Textile si articole textile (reprezentând 20,6% din totalul exporturilor în 2004, în comparatie cu 23,0% în 1997); · Produse minerale (reprezentând 7,2% din totalul exporturilor în 2004, în comparatie cu 7,6% în 1997); · Produse chimice (reprezentând 4,3% din totalul exporturilor în 2004, în comparatie cu 6,7% în 1997); · Metale de baza si alte asemenea (reprezentând 15,4% din totalul exporturilor în 2004, în comparatie cu 18,5% în 1997). Graficul nr. 1 Exporturile (FOB), Importurile (CIF) si soldul operatiunilor de comert exterior (FOB/CIF) 1998-2003

Graficul nr. În 2003 primele 10 piete ale exporturilor românesti au cumulat 74. exporturile luand valori de la 7400 milioane euro in 1998 si ajungand la 15614 milioane euro in 2003.Sursa: INSSE. 2 Partenerii comerciali ai Romaniei.2% din totalul importurilor românesti. Anuarul statistic al Romanieie 2004 Dupa cum reiese din graficul numarul 1 evolutia exporturilor si importurilor in perioada 1998-2003 a fost pozitiva. pe principalele grupe de tari in 2003 Exporturi FOB Importuri CIF . Distributia geografica a exporturilor românesti arata o concentrare majora pe pietele UE 25. iar cele zece tari partenere pentru importuri au reprezentat 66. iar importurile CIF au evoluat de la valoarea de 10528 milioane euro in 1998 pana la valoarea de 21201 milioane euro in 2003. Principalii parteneri comerciali ai României sunt: Italia.0% din totalul exporturilor. În acelasi timp se poate remarca o scadere a exporturilor catre regiunea Americilor. Germania si Franta. cu o usoara scadere in 1999.

Referitor la exporturile de servicii unde avem la dispozitie mai putine date statistice.8%). structura exporturilor românesti era urmatoarea: produse ale industriei constructoare de masini.5%).2 3.4 7.3 Produse industriala si echipamente electrice M etale de baz a Produse minerale M obila T tile ex P roduse chimice si plastice Incaltaminte si articole din piele Lemn.2 7. inclusiv echipamente electrice (24.3%).4 22.8%). diverse produse (2. D erse produse iv Sursa: Strategia Nationala de Export 2005-2009 A limente . Din acest punct de vedere s-ar putea spune ca România are nevoie de o mai buna diversificare a comertului sau exterior.2%). Anuarul statistic al Romanieie 2004 Analizând cifrele putem vedea ca schimburile comerciale ale României sunt concentrate în interiorul Europei la doua niveluri: unul la nivelul Europei ca întreg si unul la un nivel sub-regional. incaltaminte si articole din piele (6.5 5.4%). produse chimice si plastice (7. produse minerale (7. textile si articole textile (22.8 6. metale de baza si alte asemenea (15.8 15.4%). celuloz hartie a. exporturile principale sunt reprezentate de serviciile de turism. lemn.3%). reprezentând relatiile comerciale cu tari din UE. La sfârsitul lui 2004. Graficul nr.Sursa: INSSE. IT&C si transport.3 24. celuloza si hârtie (5. mobila (5.3 S tructura exporturilor R aniei la sfarsitul lui 2004 om 5.1 2.1%). alimente (3.2%).

majorarea ponderii în total exporturi. a mijloacelor si materialelor de transport.diminuarea contributiei în total exporturi a materialelor textile si articolelor din acestea.2.2 Comerţul în România în perioada 2005-2007 Volumul valoric al comertului international a crescut an de an în perioada 2005-2007. cele mai cãutate mãrfuri la export au fost: masini si dispozitive mecanice. Cresterea exporturilor a avut o influentã semnificativã asupra productiei industriale. constau în principal în: . cât si realizarea investitiilor. în perioada 2005-2007. a metalelor comune si a articolelor din acestea. inclusiv prin transferul de tehnologie. materiale textile si articole din acestea. datoratã necesitãtii sustinerii dezvoltãrii economice generale. . În perioada analizatã se observã cresterea mai rapidã a importurilor fatã de cea înregistratã la exporturi.1. a masinilor.1 Sursa: INSSE. Romania in cifre 2008 Principalele modificãri structurale intervenite în evolutia exporturilor de bunuri. mijloace si materiale de transport. în principal ca urmare a liberalizãrii comertului prin eliminarea barierelor tarifare si netarifare. Tabelul nr. asigurându-se necesarul de materii prime si resurse energetice. aparatelor si echipamentelor electrice. a metalelor . metale comune si articole din acestea. reflectând totodatã si îmbunãtãtirea performantelor economice. În anul 2007. Evolutia structurii mãrfurilor importate în perioada 2005-2007 este marcatã de cresterea ponderii în total importuri a mijloacelor si materialelor de transport. produse minerale.

4 Graficul numarul 2 releva evolutia ascendenta a comertului romanesc in perioada 2003-2007. Volumul comertului exterior cu marfuri. precum si a produselor minerale. pana la valoarea de 29402 milioane euro in 2007. inregistrand aproximativ o dublare a valorii initiale.comune si a articolelor din acestea. concomitent cu reducerea ponderii în total importuri a materiilor textile si articolelor din acestea. iar importurile CIF au crescut de la 21201 milioane euro in 2003 la 50993 milioane euro in 2007. fata de aceeasi perioada a anului . exporturile FOB evoluand de la valoarea de 15614 milioane euro in decursul anului 2003.9 milioane euro inregistrand o crestere cu 20. Romania in cifre 2008 Graficul nr.5%. Tabelul nr. in anul 2007 s-a cifrat la 80262.2 Sursa: INSSE.

Graficul nr. si Turcia. Romania in cifre 2008 Dupa cum reiese din tabel. si America de Nord ( 930 milioane euro). in crestere cu 24. America. 3 Sursa: INSSE.2006. Ucraina. Franta.3 milioane euro . acestea se deruleaza in principal in interiorul Europei.Exportul a fost in valoare de 29380. Principalii parteneri comerciali intre-europeni ai Romaniei sunt: Italia. valoarea atinsa de acesta in 2007 situandu-se la nivelul de 25901 milioane euro din totalul global de 29402 milioane euro. valori mai ridicate ale exporturilor tarii noastre pentru anul 2007 inregistrandu-se in principal in UE (21139 milioane euro).7%. iar importul a insumat 50882. Africa si chiar Oceania. Romania mai desfasoara relatii comerciale si cu Asia. 5 . dupa cum reiese si din graficul numarul 5. Germania.6 milioane euro. In ceea ce priveste exporturile Romaniei pe plan global in perioada 2006-2007.9%. Orientul Mijlociu si Apropiat (1124 milioane euro). in crestere cu 13. Tabelul nr.

Sursa: INSSE. Tabelul nr. Romania in cifre 2008 Importurile realizate de Romania in perioada 2006-2007 au avut ca principale tari de origine. state din interiorul Europei. Romania in cifre 2008 Principalele tari partenere din care Romania a importat cele mai mari cantitati de marfuri in 2007 au fost de asemenea Italia. . 4 Sursa: INSSE. Germania. Franta. dar si din Asia si America. Ucraina si Federatia Rusa.

Graficul nr. 7 . 6 Sursa: INSSE. circa 71% din totalul importurilor României au provenit din statele membre ale Uniunii Europene.Graficul nr. Romania in cifre 2008 Înscrierea României în procesul de aderare la Uniunea Europeanã si aderarea efectiva la 1 ianuarie 2007 a favorizat orientarea preponderenta a exporturilor catre statele membre care reprezinta in anul 2007 circa 72% din totalul exporturilor. În acelas timp.

în mod obiectiv. o .3.Sursa: INSSE. Romania in cifre 2008 1. ca o consecinţă firească. evoluţia dezvoltării economice a României datorită faptului că există. Impactul globalizării asupra investiţiilor în România (1997-2008) Evoluţia fluxurilor de investiţii străine directe urmează.

în scopul diminuării decalajului dintre aceşti doi parametri fundamentali ai echilibrului general economic. • aplicarea unei politici monetare restrictive (spre exemplu. de reducere a unor segmente ineficiente ale cererii şi de stimulare a celor cu efecte pozitive. în vederea contracţiei acesteia. www.ro. altera şi mai mult competitivitatea producţiei naţionale. cât şi de stoparea influxului tehnologic occidental ca efect al politicii de rambursare anticipată forţată a datoriei externe. având ca efect creşterea gradului de fiscalitate de la 26. când s-a realizat creşterea produsului intern brut cu 2.ro . Slaba motivaţie a muncii. rezervele minime obligatorii în lei au crescut de la 15% la 30%.86% din PIB în 1996 la 31.50% în anul 2000. ca o componentă a resurselor totale ale unei ţări. devenise complet inert la semnalele realităţii. Instrumentele prin care s-a realizat obiectivul reducerii cererii interne.3. blocarea României într-un perimetru de subdezvoltare. sistemul de conducere.gov. hipercentralizat şi in conflict cu criteriile de raţionalitate.psd. dublată de politica artificială a “ocupării depline”. instituţiilor publice şi de investiţii ale agenţilor economici) mai mare decât oferta (produsul intern brut) internă de bunuri şi servicii. iar cele în valută de la 10% la 5 6 Secţiune Statistică a Raportului Anual 2003 al BNR.49% în 1999 şi. Excepţia de la această abordare contraproductivă de politică economică a constituit-o anul 2000. şi performanţele acesteia. S-a acţionat. www. de multiplicare în economie. respectiv pe cea a cererii. respectiv. Efectul cumulat al acestor factori l-a constituit deteriorarea standardului de viaţă al populaţiei. au constat în: • înăsprirea politicii fiscale. neaplicându-se politici combinate.bnro. www. Realizarea producţiei în unităţi supradimensionate conferea economiei un grad ridicat de rigiditate.1%5. în perioada 1997-20006. Startul tranziţiei a fost mult mai dificil în România decât în alte state ex socialiste central-europene. prin introducerea de noi impozite şi taxe şi majorarea celor existente.1. Evoluţia fluxurilor de ISD în perioada 1997-2002 Apreciem că în perioada 1997-2000 în România. compromiterea şanselor sale de a se racorda la noile evoluţii ale civilizaţiei. Ineficienţa acesteia a fost agravată în anii '80 atât de continuarea investiţiilor în ramuri puternic energointensive. totul pe fondul creşterii ofertei interne – rezultat al procesului de ajustare-dezvoltare a sectoarelor producţiei naţionale.relaţie de intercondiţionare directă între fluxurile externe (credite şi investiţii). la 29. 1. Economia era aproape integral etatizată. caracterizată de o cerere internă (de consum al populaţiei. numai pe o latură a balanţei macroeconomice. a fost aplicat un set de politici economice care au vizat reducerea programată a cererii interne.ro (secţiunea Publicaţii) Cartea Albă a Preluării Guvernării în luna decembrie 2000. astfel.

acestea fiind aproape inexistente până în anul 1993.6 ori în 1997.873 milioane USD) să înregistreze o creştere de 104% faţă de totalul ISD înregistrat în perioada 1997 -2000 (5324 milioane USD). Polonia. România şi Serbia & Montenegru. taxele vamale. destinat operatorilor din economia reală. evoluţia fluxurilor de ISD a înregistrat oscilaţii notabile. Corespunzător acestui context macroeconomic. în perioada 1997 – 2000. din care a creditului neguvernamental. a importurilor efectuate. au fost supuşi unor presiuni suplimentare. ISD per cap de locuitor este scăzut în România. În anul 2005. 2004 8 Cehia. astfel încât.3 milioane USD8. Edificator în acest sens. Ungaria. producătorii autohtoni. Pe fondul acestei dezvoltări economice. respectiv de la 4. în lei.4% din totalul capitalului străin atras de această regiune în perioada 1990-2004 şi 9. în termeni comparabili. New York and Geneva. UNCTAD. conform datelor oferite de ONRC. crescând de 4. Pe fondul acestor acţiuni de politică fiscal-monetară restrictivă. o poziţie de cumpărător net cumpărările de valută au fost mai mari decât vânzările de valută) la un nivel de 2408 milioane dolari. ajungând ca totalul investiţiilor străine înregistrate în perioada 2001 – 2004 (10. au fost diminuate. Apreciem că în comparaţie cu ambele grupe de ţări.1% din stocul de ISD atras de ţările din Europa Centralăşi de Est în acelaşi interval8.5% în 1996. în mod substanţial. la fel şi ISD ca procent din PIB. – World Investment Report 2004: The Shift towards Services. acumulând 38. a scăzut cu o treime. înregistrând o medie de 1. cu 19% a masei monetare. Începând cu 2001 se evidenţiază o creştere a fluxului de ISD. ceea ce ilustrează potenţialul de 7 Albania.15%). date calculate de autor pe baza statisticilor din World Investment Report 2004: The Shift towards Services. Macedonia. • deprecierea cursului de schimb într-un ritm apropiat de cel al ratei inflaţiei. înregistrând o creştere modestă comparativ cu anul precedent. Moldova. UNCTAD. la 3% în anul 2000. New York and Geneva. fluxul de ISD a atins valoarea de 5197 milioane Euro (6444 milioane USD). România a fost cel mai mare receptor de investiţii străine directe din cele 8 ţări din Sud-Estul Europei7. pe care a avut. Bosnia şi Herzegovina. Croaţia. Slovacia şi Slovenia.403 miliarde USD în perioada 1997-2003. ca efect al unei concurenţe externe foarte puternice. conform datelor furnizate de Banca Naţională a României 5324 milioane USD7 şi 2892. cu 52%. respectiv din Europa de Sud-Est şi din Europa Centralăşi de Est. Bulgaria. cu 80% în 1998. investiţiile străine directe de capital atrase de România în perioada 1997-2000 au înregistrat. conform datelor furnizate de Banca Naţională a României. 2004 . este faptul că nivelul cotei medii tarifare. confruntaţi cu serioase constrângeri interne. calculate ca raport între volumul taxelor vamale încasate ca venit bugetar şi valoarea. concretizate în reducerea. cu menţiunea ca banca centrală a practicat o politică agresivă pe piaţa valutară. rămânând la un nivel modest până în anul 1996.

ro Datele statistice arată că investiţiile străine directe în 2003 s-au orientat cu precădere înspre industria prelucrătoare (51% din totalul ISD). 2004 9 . Din această sumă. UNCTAD. industria alimentară. Stocul ISD ca procent din PIB a fost de 25. New York and Geneva.84% pentru ţările din Europa Centralăşi de Est9. Soldul investiţiilor străine directe la finele anului 2003 se situa la nivelul a 9662 milioane euro. 8 Evolutia investitiilor straine directe in perioada 2003-2006 Sursa: www.creştere a volumului de ISD în România. investitiile straine directe au fost intr-o continua crestere. ceea ce reprezintă 2% din total flux net. Evoluţia fluxurilor de investiţii străine directe în România în perioada 2003-2006 Potrivit BNR.4 puncte procentuale.2. 79 milioane euro constituie aportul în natură.3. . a băuturilor şi tutunului şi industria mijloacelor de transport. în cadrul acesteia cele mai atractive ramuri fiind metalurgia. in perioada 2003-2006.2% în România la sfârşitul anului 2004 comparativ cu 27. confecţiile din textile şi pielărie deţinând numai 4.1% pentru ţările din Europa de SudEst respectiv 3. evidentiand proportia in carea contribuit fiecare element la cresterea investitiilor straine directe: Graficul nr. date calculate de autor pe baza statisticilor din World Investment Report 2004: The Shift towards Services. Graficul de mai jos ilustreaza aceasta crestere.bnr. 1. Intrările nete de ISD în anul 2004 au înregistrat un nivel de 5183 milioane euro şi sunt structurate astfel: • Participaţiile investitorilor străini direcţi la capitalul social al întreprinderilor investiţie directă din România în valoare de 3032 milioane euro (58% din fluxul net de ISD).

9 Investiţii străine directe în România.Profitul net reinvestit care a înregistrat un nivel de 1452 milioane euro (28% din fluxul net). înregistrată de întreprinderile investiţie directă care au încheiat exerciţiul financiar 2005 cu pierderi. Fluxuri nete în anul 2004 • Sursa: www. Graficul nr.ro Intrările nete de ISD în anul 2005 au înregistrat un nivel de 5213 milioane euro şi sunt structurate astfel: • Participaţiile investitorilor străini direcţi la capitalul social al întreprinderilor investiţie directă din România în valoare de 2688 milioane euro (51. • Profitul net reinvestit care a înregistrat un nivel de 1164 milioane euro (22.5 milioane euro.3% din fluxul net). în sumă de 699 milioane euro.bnr. în sumă de 1361 milioane euro.6% din fluxul net de ISD). Soldul ISD la sfârşitul anului 2004. înregistrată de întreprinderile investiţie directă care au încheiat exerciţiul financiar 2004 cu pierderi. sumă cu care a fost diminuat profitul net reinvestit de către întreprinderile investiţie directă profitabile. Din această sumă.1% din fluxul net al ISD.2% din total flux net. sumă cu care a fost diminuat profitul net realizat de către întreprinderile investiţie directă profitabile şi prin urmare şi profitul reinvestit de către acestea. 10 . 13 milioane euro constituie aportul în natură. În determinarea acestuia a fost luată în considerare şi pierderea netă în valoare de 702. a înregistrat nivelul de 15040 milioane euro. • Creditul net primit de către întreprinderile investiţie directă de la investitorii străini direcţi inclusiv din cadrul grupului. ceea ce reprezintă 0. ceea ce reprezintă 26. Graficul nr. • Creditul net primit de către întreprinderile investiţie directă de la investitorii străini direcţi inclusiv din cadrul grupului. ceea ce reprezintă 13% din fluxul net al ISD. rezultat din adăugarea la soldul iniţial a fluxului net de ISD precum şi a corecţiilor valorice provenite din reevaluările datorate modificării cursului valutar cât şi a preţurilor. În determinarea acestuia a fost luată în considerare şi pierderea netă în valoare de 1169 milioane euro.

11). volumul cumulat al investitiilor straine directe atrase de Romania a depasit pragul de 30 de miliarde de euro. pag 2 . a înregistrat nivelul 21885 milioane euro.130 miliarde de euro (graficul nr. Creditul net cuprinde atât creditele pe termen mediu şi lung cât şi pe cele pe termen scurt acordate de către investitorii străini întreprinderilor lor din România. iar creditul net total primit de către acestea de la investitorii străini direcţi. atât direct cât şi prin intermediul altor firme nerezidente membre ale grupului.3. inclusiv din cadrul grupului.12). Fluxuri nete in anul 2005 Sursa: www.bnr. a înregistrat nivelul de 4395 milioane euro (20% din soldul final al ISD). precum şi din retratări contabile a valorii unor solduri. inregistrandu-se un stoc de 31. a diferenţelor valorice provenite din reevaluările datorate modificării cursului valutar şi a preţurilor. (graficul nr.3.ro Soldul ISD la sfârşitul anului 2005. 11 Fluxurile anuale ale investitiilor straine directe intre anii 2000 – 2006 10 Agentia Romana pentru Investitii Straine – Evolutia investitiilor sraine directe din Romania in anul 2006. In 2006.10 Graficul nr. 1. Climatul investitional in anul 2006 Anul 2006 reprezinta recordul absolut in ceea ce priveste investitiile straine directe atrase de Romania.Investitii straine directe in Romania. Participaţiile la capitalul social şi profiturile reinvestite ale întreprinderilor investiţie directă erau la sfârşitul anului 2005 de 17490 milioane euro (80% din soldul final al ISD). rezultat din adăugarea la soldul iniţial a fluxului net de ISD.

pag 2 . 13). valoarea medie pentru anul record 2006 a fost de aproximativ 757 milioane euro.2 miliarde euro din amintita privatizare a Bancii Comerciale Romane (graficul nr. 1990 – 2006 Sursa datelor: Agentia Romana pentru Investitii Straine – Raport anual 2006 Din punct de vedere al fluxurilor lunare ale investitiilor straine directe. 12 Stocul investitiilor straine directe accumulate inre anii .Sursa datelor: Agentia Romana pentru Investitii Straine – Raport anual 2006 Graficul nr.11 Graficul nr. puternic influentata de intrarea in luna octombrie a sumei de 2. 13 Fluxurile lunare ale investitiilor straine directe din anul 2006 11 Agentia Romana pentru Investitii Straine – Evolutia investitiilor sraine directe din Romania in anul 2006.

Capitalul social subscris de societatile comerciale cu participare straina la capital nou inregistrate a urmat aceeasi tendinta ascendenta. in competitia acerba in atragerea de investitii straine in regiunea Europei Centrale si de Est. comparative cu anul precedent. a numarului de societati comerciale cu participare straina nou inregistrate.4%.1 miliarde euro (graficul nr. Graficul nr. Romania a detinut un binemeritat loc doi cu amintita valoare de 9.1% din numarul total al societatilor comerciale cu participare straina la capital inregistrate in Romania in perioada 1991-2006. .2% in anul 2006. Ca pondere anul 2006 reprezinta 9. cu o rata de crestere de 165. Sub aspectul distributiei lunare numarul societatilor comerciale cu participare straina la capital nou inregistrate a avut o tendinta relativ constanta de crestere. 14).Sursa datelor: Agentia Romana pentru Investitii Straine – Raport anual 2006 In anul 2006. 14 Comparatie regionala a fluxurilor de investitii straine directe Sursa datelor: Agentia Romana pentru Investitii Straine – Raport anual 2006 Atractivitatea Romaniei ca tara de destinatie pentru investitorii straini a fost manifestata si prin cresterea cu 9.

subscrise de asociati la constituirea societatii. comert (13%).4 milioane euro. Distrigaz Sud (distributie gaze naturale) – 24.4 milioane euro.4%). in numerar si in natura.5 milioane euro.1 milioane euro. iar procentul capitalului provenit din tarile Uniunii Europene este de 65%.5%) si agricultura. conform datelor statistice raportate de Oficiul National al Registrului Comertului.6 milioane euro.6%). tinand cont ca 84% din valoarea capitalului social subscris din stocul acumulat in perioada 19902006 provine din aceste tari. anul 2006 reprezinta 15.5 milioane euro) si decembrie (355. Celestica – 35. ceea ce atesta potentialul inca neexploatat al acestora (graficul nr. incepand cu anul 1991. Capitalul social subscris de societatile comerciale cu participare straina la capital indicator care exprima valoarea totala a aporturilor.a inregistrat in anul 2006 valoarea de 2434 milioane Euro. Egger (industria lemnului) – 33.12 Graficul nr.9 milioane USD in anul 2005. in crestere cu 0. transporturi (6. 15 Valoarea capitalului subscris pe domenii de activitate 12 Agentia Romana pentru Investitii Straine – Evolutia investitiilor sraine directe din Romania in anul 2006. turismul (1. la nivelul semestrului intai al anului 2006 este structurat conform tabelului (anexa 2). In clasamentul pe tari de provenienta a investitiilor straine. Printre cele mai importante majorari de capital efectuate de investitorii straini in cursul anului 2006 se evidentiaza: Kaufland Romania SCS (comert cu amanuntul) – 164. primele cinci sunt tari ale Uniunii Europene. Astra Vagoane – 37.4 milioane euro.8 milioane euro.5 milioane euro). precum si la majorarea capitalului social in cursul existentei societatii comerciale . Renault Mecanique (industria auto) – 34. Cele mai dinamice luni ale anului 2006 sub aspectul valorii capitalului social subscris au fost: august (85. Alexandrion Group Romania – 36.3 milioane euro. 15). Cele mai putin atractive domenii pentru partenerii straini sunt: constructiile (1. pe primul loc in preferintele partenerilor straini fiind industria cu 50. urmata de servicii profesionale (26%). Tarile europene reprezinta principalii parteneri de afaceri ai Romaniei.7% din soldul valorii capitalului social subscris. Distributia pe domenii de activitate a capitalului social subscris de societati comerciale cu participare straina la capital ramane constanta comparativ cu anii anteriori.5% fata de anul 2005. Agri Concept – 27.6 milioane euro. Ca pondere.9 milioane euro. pag 4 . Clasamentul investitorilor straini in Romania dupa capitalul social subscris. Lukoil (industria petroliera) – 31.corespunzator valorii de 238 milioane USD in anul 2006 comparativ cu 89. tari a caror prezenta in Romania reprezinta o traditie in domeniul dezvoltarii afacerilor. Doosan IMGB (productie masini grele) .63.6%.

4%) Se observa o pondere inca redusa. precum si industria mijloacelor de transport (4. prelucrare de titei. Rezultatele cercetării statistice privind fluxurile de investiţii străine în România în anul 2007 România se află la un stadiu de maturitate din punct de vedere al investiţiilor străine directe.3. diferenta reprezentand preluarile de firme.2 miliarde euro. produse chimice.3.4. care manifestă o tendinţa crescătoare. telecomunicatiile (8.5%).5%). a bauturilor si tutunului (5. in cadrul acesteia cele mai atractive investitii fiind in metalurgie (8.1%). Alte activitaţi care au atras importante investitii straine directe pe parcursul anului 2006 sunt intermedierile financiare si asigurarile. 1.2% din total). respectiv 16725 mililoane de euro.8% din total).5% din soldul total existent la 31 decembrie 2006. industria alimentara.1.3%).1%). comertul cu amanuntul si cu ridicata (12.2%).4. investitiile straine directe s-au localizat cu precadere in industria prelucratoare (34.2%). fata de potential. constructii si tranzactii imobiliare (6. din punct de vedere al orientarii investitorilor straini spre ramuri economice. precum si hoteluri si restaurante (0. care a contribuit cu 2. Din punct de vedere al tipului de investitii straine directe. sunt evidentiate investitiile greenfield. in anul 2006. În primul semestru al anului investiţiile străine au cumulat aproximativ 3.5 miliarde euro şi până la finele anului vor ajunge la peste şapte miliarde euro. care cuprind activitatea bancara si de asigurari si reprezinta 22. a unor domenii cum ar fi industria textila. care reprezinta 48. . a confectiilor si pielariei (2.2% din totalul acestora. un nivel similar celui înregistrat anul trecut dacă nu luam în calcul privatizarea BCR.Sursa datelor: Agentia Romana pentru Investitii Straine – Raport anual 2006 Asadar. cauciuc si mase plastice (4.Climatul investiţional în anul 2007 5.

ceea ce reprezintă 1.84% din volumul mondial total. a înregistrat nivelul de 11269 milioane euro (26% din soldul final al ISD). iar creditul net total primit de către acestea de la investitorii străini direcţi. • Profitul net reinvestit care a înregistrat un nivel de 1327 milioane euro (18% din fluxul net). Acest fapt o situează pe locul 30 într-un clasament mondial realizat de Economist Intelligence Unit (EIU). Aceasta valoare duce ţara noastră la o cotă a investiţiilor străine directe de 0. investiţiile străine directe au fost de 9. dar îşi va reveni la un ritm puternic în urmatorii ani. FDI 12. România se clasează pe a doua poziţie. În 2006.6% reprezintă profitul reinvestit şi participaţiile de capital.1% din total flux net. În determinarea acestuia a fost luată în considerare şi pierderea netă în valoare de 2292 milioane euro.De precizat este faptul că din totalul investiţiilor străine directe înregistrate în primele şase luni ale anului. Din această sumă. care a avut un nivel de peste 11 miliarde de euro. În 2007. După această creştere va urma un declin uşor în 2008. Raportul. Participaţiile la capitalul social şi profiturile reinvestite ale întreprinderilor investiţie directă erau la sfârşitul anului 2007 de 31501 milioane euro (74% din soldul final al ISD). în sumă de 3703 milioane euro. atât direct cât şi prin intermediul altor firme nerezidente membre ale grupului. energia (biodisel şi . precum şi din retratări contabile. 50. realizat de EIU în cooperare cu Columbia Program on International Investment (CPII). în 2009-2011. 80 milioane euro constituie aportul în natură. estimează că influxul investiţiilor străine directe la nivel mondial a crescut în 2007. înregistrată de întreprinderile investiţie directă care au încheiat exerciţiul financiar 2007 cu pierderi. telecomunicaţiile şi IT. fiind devansată de Polonia.51% din volumul total al investiţiilor din statele din Europa de Est însă. sumă cu care a fost diminuat profitul net realizat de către întreprinderile investiţie directă profitabile şi prin urmare şi profitul reinvestit de către acestea. cu un procent de circa 17% din volumul investiţiilor totale la nivel mondial. deşi la un ritm mai scazut decât cel din 2004-2006. inclusiv din cadrul grupului. principalele industrii spre care s-au orientat investitorii straini au fost industria auto şi a componentelor auto. ceea ce reprezintă 51% din fluxul net al ISD.6 mld. • Creditul net primit de către întreprinderile investiţie directă de la investitorii străini direcţi inclusiv din cadrul grupului. Polonia este pe prima poziţie între ţările din Europa de Est: locul 24. Soldul ISD la finele anului 2007 a înregistrat nivelul de 42770 milioane euro şi cuprinde şi diferenţele valorice provenite din reevaluări datorate modificării cursului valutar şi a preţurilor.1 miliarde de euro. USD. 0. Intrările nete de ISD în anul 2007 au înregistrat un nivel de 7250 milioane euro şi sunt structurate astfel: • Participaţiile investitorilor străini direcţi la capitalul social al întreprinderilor investiţie directă din România în valoare de 2220 milioane euro (31% din fluxul net de ISD). Statele Unite vor ramâne destinaţia numărul unu pentru investiţii străine directe şi în perioada 2007-2011. plasând România pe locul doi în regiune după Polonia. Creditul net cuprinde atât creditele pe termen mediu şi lung cât şi pe cele pe termen scurt acordate de către investitorii străini întreprinderilor lor din România.

în domeniul componentelor auto. 16 Investiţii străine în 2007. Printre proiectele facute publice se află cele dezvoltate de Renault Technologie. cu o valoare de 25 milioane de euro.2 Repartizarea ISD pe ţări de origine în anul 2007 Repartizarea a fost realizată în funcţie de ţara deţinătorului nemijlocit a cel puţin 10% din capitalul social al întreprinderilor investiţie directă rezidente13: 13 www. Honsel. industria materialelor de construcţii şi altele. . dar şi Pirelli Ambiente Technology. în anul 2007.eoliană). Delphi Diesel. Structura soldului ISD la 31 decembrie 2007 Sursa: Agenţia Română pentru Investiţii Străine – Evoluţia investiţiilor străine directe din România pe activităţi economice.3.bnro.4. Ericsson. Graficul nr. Nokia.ro – Raportul anual asupra investiţiilor străine directe 2007. 1.

care îşi menţine ponderea din anul 2006. Tabelul nr. în creştere de la 10.1% în 2006). 17 Investiţii străine în 2007.4% din soldul ISD la sfârşitul anului 2007. în scădere de la 23% în anul 2006). 10 Graficul nr. Repartizare pe ţări de provenienţă .1%) şi Franţa (8. în scădere de la 17. precum şi Grecia (7.7%.5%).8% faţă de 8%). Germania (11.Primele tari clasate sunt: Austria (21.3%. Olanda (16.

sunt OMV. Multe dintre companiile austriece sunt interesate să investească în domeniul imobiliar prin cumpărarea terenurilor aflate în vecinătatea şoselelor. Volksbank.1 miliarde de euro. Heineken. Schweighofer. KLG (Kuijken Logistics Group). ABN AMRO. să investească în industria constructoare de maşini. Strabag. Austria a devenit principalul investitor străin în România. În domeniul bancar. Golden Tulip Hotels. industria alimentară . TNT. în anul 2007 Investiţiile austriece. în industria metalurgică. Principalii investitori austrieci din ţara noastră. Venirea Erste Bank în ţara noastră şi preluarea BCR a devenit una dintre cele mai importante acţiuni de privatizare desfăşurate în România. Frans Maas. Remco. După preluarea BCR.Sursa: Agenţia Română pentru Investiţii Străine – Evoluţia investiţiilor străine directe din România pe ţări de provenienţă. Frans Maas.Investiţiile olandeze au fost realizate in principal in domenii de activitate precum IT.a principalelor noduri de transport. Investiţiile olandeze. ING. Damen Shipyards Group. Friesland. Olanda deţine peste 20% din acestea. KPMG. sistemul bancar. procesarea laptelui. investiţii consistente fiind făcute de Unilever. . producţie şi logistica. Peste 2700 de companii care activează în România deţin capital olandez. Cu un capital subscris de 2. Bramac Baumit Wienerberger. Raiffeisen Bank şi Volksbank deţin un rol fruntaş în topul investitorilor din cadrul acestui sector. Porsche Romania. Centrum Transport. cu peste 4300 de companii care deţin capital austriac.Verder Group. Austria a fost unul dintre partenerii principali ai României. producţia de echipament. Din totalul investiţiilor directe în România. SPAR. Raiffeisen. etc . în materie de schimb comercial. Vienna (detine Omniasig şi Unita). Începând din 1990. Philips. Însă. tranzacţia BCR schimbă poziţia acestei ţări printre investitorii străini.

Butangas. Radicifibres. Investitorii americani au devenit investitori în sectoarele strategice ale României cum ar fi: telecomunicaţii. servicii şi agricultură. General Electric. Peste 22000 de companii din Italia activează în prezent în România.5 miliarde de euro. servicii financiare. Tenaris Dalmine. Auchan si Alcatel. Carrefour. Germania e un important partener comercial al ţării noastre. Principalele sectoare de investiţie ale companiilor de origine germană sunt: industria automotive. Peste 4800 de companii care deţin capital francez sunt înregistrate la Registrul Comerţului. Unicredito Italiano. statisticile nu iau în considerare investiţiile nemţeşti efectuate în ţara noastră de filialele din alte ţări europene ale companiilor germane. Coca-Cola. McDonald’s. Steilmann. Natuzzi. Solectron. Philip Morris. finanţe şi agricultură. Unicredito Italiano. Mai mult de peste 90% din totalul investiţiilor sunt de mai puţin de 40000 de euro. Timken. Totuşi. UPC. Smithfield. Siemens. s-au realizat investiţii de peste 15 milioane de dolari în producţia de componente ale automobilelor în anul 2008. Investiţiile italiene. Majoritatea investiţiilor sunt efectuate în afaceri de mici proporţii. IBM. Zoppas. Cefin. Selgros. Lafarge Romcim. infrastructură. Trinity Industries. industria materialelor plastice. De asemenea. Zoppas. Kaufland (membru al concernului Group Lidl & Schwarz). Pirelli Telecom. Ultima investiţie majoră a fost efectuată de Willy Kreutz (în Parcul Industrial din Timişoara situat în Freidorf) care a investit peste 8 milioane de euro în producţia de lămpi fluorescente şi Marquardt Schaltsysteme care e a investit aceeaşi sumă în facilitatea de producţie din Sibiu. principalii investitori sunt: Qualcomm. Pirelli Telecom. metalurgie. Radicifibres. Citigroup. Principalii investitori de origine franceză sunt: Orange. Butangas. . Vivendi Environment. comerţ. însă contribuţia la creşterea economică a României este substanţiala. Alcatel a investit în România încă din anul 1991. IT. Société Générale. Companiile franceze au fost interesate în principal de companiile romaneşti aflate în procesul de privatizare. aportul de capital în moneda străina fiind de peste 1. Heidelberger Cement (CarpatCement). Kraft Foods. Investiţiile efectuate de companiile din SUA însumează peste 700 milioane de euro. Praktiker. Tenaris Dalmine. Oetker. Radici.ON Ruhrgas. Renault-Dacia. Investiţiile americane. comerţ. Sectoarele de activitate în care sunt concentrate investiţiile de origine italiană sunt: industria textile. Principalii investitori sunt: Italstrade. Procter&Gamble. Italstrade. Linde. E. Billa. principalii investitori fiind: Metro.Investiţiile nemţeşti. Cefininvesti. Peste 14500 companii operează în România. Radici. Sara Lee. Mai mult de 5000 de companii americane sunt prezente în România conform cu statisticile efectuate în martie 2007. Precision Cast Parts Corporation. Natuzzi. Investiţiile franceze. O excepţie o reprezintă Alcatel si Oraange. AIG. industria constructoare de maşini. American Life Insurance Company. construcţii. Tengelmann (Plus). Dr.

fiind urmata de Turcia cu un procent de 50%. in februarie.5%) din deficitul de cont curent.4 miliarde euro în 2013. Investitiile straine directe au insumat. investitiile straine directe se vor reduce treptat. dar se va diminua ca pondere in produsul intern brut. Bulgaria cu 40%.7 procente.8%. industria textila. cu 75.2%).3% pana la 7.4% si la 30% in 2013. In acest an. Dupa primele doua luni ale anului trecut. Domeniile predilecte de investiţie ale investitorilor englezi sunt domeniul imobiliar. Astfel. investitiile straine directe ajunsesera la 870 milioane euro si acopereau 42.5% din deficitul de cont curent de la acea vreme. British Vita. investitiile straine directe au avansat. DIY retailer Brithouse plănuieşte să investească 25 de milioane de euro în următorii 5 ani. In 2008 Romania ocupa prima pozitie in randul celor mai atractive tari pentru investitori din Sudul Europei. si au acoperit peste jumatate (55. Halewood.2 miliarde euro.3. cand creditele intra-grup reprezentau 46% din total.6%.Investiţiile britanice. 695 milioane euro. proportie superioara celei de anul trecut. In urmatorii ani. deficitul de cont curent se va largi in acest an pana la 18. BPB Gypsum Ltd. electrica. al transporturilor feroviare. participatiile la capital si profitul reinvestit au reprezentat mai putin de jumatate (49. in prima luna din acest an. pana la 13. Din totalul investitiilor straine directe realizate in Romania in lunile ianuarie si februarie. in comparatie cu rezultatul revizuit de 13. avand un procent de 52% din totalul investitiilor . mai arata proiectiile Comisiei Nationale de Prognoza. 1. în România.3. se mai spune în prognoza de primavara a CNP. cu 40% peste nivelul din acelasi interval din 2007. dar acopereau intr-o mai mare masura (61.9%. cu intrări de capital de peste 600 milioane de euro din cadrul a 2900 de companii. In 2009. Investitorii din Marea Britanie sunt: GlaxoSmithKline.2% din deficitul de cont. Ponderea acestora in investitiile straine directe in primele doua luni din 2008 a crescut usor fata de primele doua luni din 2007.2%) deficitul de cont curent. Grecia cu 31%. Fata de ianuarie 2008. Aviva. Coats. deoarece vor fi returnate la scadente. investitiile straine vor acoperi doar 41. Croatia cu 28% si Serbia cu 19 %. cel al construcţiilor. şi agricultura.22 miliarde euro. fata de anul trecut cand a acoperit 41. Marea Britanie e considerat ca un alt mare investitor din România.9% in 2007. iar creditele intra-grup au reprezentat restul de 50.25%. procentul se va reduce si mai mult. Creditele pe care le iau firmele localizate in Romania de la companiile mama cu sediul in strainatate au potentialul de a adanci deficitul de cont curent. Investiţiile străine directe în anul 2008 Investitiile straine directe au urcat in primele doua luni ale anului 2008 la 1. MivanKier. Investitiile straine directe in Romania au scazut anul trecut cu 22. Impactul globalizării asupra pieţei financiare din România .5. la 36. 1.069 miliarde euro si au acoperit deficitul balantei de plati in proportie de 41.. pana la 6.

p. cum să-şi îmbunătăţească portofoliul de produse şi servicii astfel încât să facă faţă tuturor categoriilor de agenţi economici de pe piaţă. deoarece un sistem bancar nesănătos poate fi cauza unei restrângeri a creşterii economice. 1.1. Editura Universitară. Evoluăm înspre un concept de bancă a viitorului în care discreţia în domeniul gestionării banilor este recunoscută şi unde serviciile oferite clienţilor cu ajutorul telecomunicaţiilor sunt tot mai diversificate şi tot mai complexe. care trebuie să facă faţă nevoilor diversificate ale agenţilor economici. la accentuarea cooperării internaţionale în domeniul producţiei şi circulaţiei bunurilor. în locul lor apărând alte produse şi servicii din ce în ce mai sofisticate. a unor costuri fiscale ridicate care pot duce la efecte nefavorabile asupra mediului extern şi asupra imaginii ţării. fluctuaţiile activităţii economice şi până când cadrul legal şi instituţional să dea posibilitatea unei funcţionări fluide şi eficiente a acestui sistem. funcţionarea economiilor naţionale în cadrul unor organizaţii integrate. Craiova.”15 Acest fenomen a trecut prin câteva etape ale lansării sale de la operaţiuni simple la operaţiuni sofisticate. Editura Economică. 9-10 . 2002. 2002.4.137 Nanu Roxana Maria. activitatea bancară defectuoasă. proces care se referă la eliminarea barierelor din calea comerţului şi investiţiilor internaţionale.4. al operaţiilor financiare şi bancare.2. pp. activitatea financiar-bancară devenind chiar unul dintre domeniile de vârf ale acestui proces. “Procesul de globalizare a activităţii bancare apare ca un promotor. Principalele instituţii bancare care activează în România contemporană 14 15 Nicolae Danilă.1. datorită rolului prioritar al asigurării şi distribuirii financiare în toate procesele de dezvoltare. ‘Privatizarea băncilor’. ‘Reforma sistemului bancar din România’. Deşi începută. reforma în sistemul bancar trebuie să continue până în momentul în care să fie înlăturate: riscurile inerente activităţii bancare. constrângerile financiare. Bucureşti. Globalizarea sistemului bancar Sistemul bancar românesc trece printr-o continuă perioadă de restructurări şi reforme. Deoarece “băncile reprezintă una dintre cele mai importante categorii de participanţi instituţionali din cadrul oricărei economii subdezvoltate sau în curs de dezvoltare”14 acestea trebuie să ştie cum să-şi gestioneze resursele. Apar noi produse şi servicii care au o durată de viaţă scurtă. Un alt element de o importanţă majoră este procesul de globalizare care a cuprins şi sistemul bancar. ca un factor de susţinere a globalizării în toate compartimentele. la transnaţionalizarea activităţii economice. având ca şi efect creşterea inovaţiei în domeniul bancar.

ca instituţie publica.Grupul Raiffeisen este reprezentat in Romania prin: Raiffeisen Leasing. faţă de 31 decembrie2006. potrivit proiectului de fuziune publicat in decembrie 2006.Banca Comerciala Romana (BCR) Banca Comerciala Romana .5 miliarde de euro.1 milioane lei (113 milioane euro). conform Legii naţionalizării din iunie 1948 (după al doilea războil mondial) este naţionalizată. B. Banca Comerciala Romana isi inscrie numele pe lista bancilor comerciale nou create si reorganizate dupa 1989. achizitionata in 2001. valoarea sa fiind de 2 512 milioane RON. a celor doua entitati detinute de Raiffeisen Zentralbank Oesterreich AG (RZB) in Romania Raiffeisenbank (Romania). este cel mai important Grup financiar din România cu active de peste 16. Raiffeisen Bank si-a bugetat pentru 2007 un profit in valoare de 59 milioane de euro. Raiffeisen Bank are in România o retea de aproape 370 de unitati si aproximativ 5. Raiffesen Bank Raiffeisen Bank Romania a rezultat prin fuziunea. Volumul total al creditelor acordate de BRD . In prezent. BCR detine o cota de piata de 26. În 1957. raiffeisen Bank detine o cotă de piaţă de 8%. Naşterea BRD ca bancă comercială intervine în 1990.R.2%. banca are peste 2 milioane de clienti de retail (dintre care peste 125. ce poate fi considerata o banca noua pentru ca actul sau de nastere poarta data de 1decembrie 1990.7 ori mai mare comparativ cu perioada similara din 2006.2 milioane de euro. devenind Banca de Credit pentru Investiţii. mai mare cu 42% în comparaţie cu anul precedent.700 corporatii mari si medii. In 1948 când. UniCredit Tiriac Bank Unicredit Tiriac Bank a rezultat in urma fuziunii prin absorbtie dintre bancile HVB Tiriac si Unicredit Romania.La finele anului 2007.000 IMMuri) si peste 4. membra a Grupului Erste. Raiffeisen Bank. de 2.Venitul net bancar a cunoscut o creştere importantă în 2007.a inceput cu un capital social de 379. . depozitele clientelei depăşeau 27 miliarde RON. Raiffeisen Investment Romania. este o banca universala fiind cea mai importanta institutie bancara din Romania si gestionand active de peste 16. Procesul . Raiffeisen Capital & Investment. când monopolul de care beneficiau băncile specializate în domeniul lor de activitate a fost suprimat.000 de locuitori. având în prezent 532 sucursale si agentii în întreaga tara în majoritatea oraselor cu peste 10. Banca Comerciala Romana. creditele pentru persoane fizice reprezentând 50%.3%. BRD-GSG deţine o cotă de piată de 16. Raiffeisen Banca pentru Locuinte. Raiffeisen Asset Management. Totalul creditelor acordate era la sfârşitul anului 2007 de aproximativ 27miliarde RON. Banca Romana de Dezvoltare (BRD) Istoria BRD începe în 1923. Banca de Credit pentru Investiţii devine Banca de Investiţii. Banca ofera întreaga gama de produse si servicii.600 de angajati. infiintata in 1998 ca subsidiara a Grupului RZB si Banca Agricola. odată cu crearea Societăţii Naţionale pentru Credit Industrial. cu excepţia agriculturii şi industriei alimentare.5 miliarde de EURO.Profitul net al BRD se ridică la 917 milioane RON* (+40% faţă de 2006). Ea obţine monopolul în România pentru finanţarea pe termen mediu şi lung a tuturor sectoarelor industriale. marcând ocreştere de 37% faţă de 31 decembrie 2006. in crestere cu 10% comparativ cu anul trecut. incheiata in iunie 2002. In prima jumatate a anului. membra a Grupului Erste( din decembrie 2005). este o institutie speciala.C. Raiffeisen Bank Romania a inregistrat un profit net de 47.Groupe Société Générale a crescut cu 44%.

unde peste 2.000 de romani aveau de rambursat credite mai mari de 20. In trimestrul I al lui 2006 ponderea creditelor in valuta din totalul creditului . Cum ar putea afecta criză economică actuala Sistemul Bancar din România? Aproape 187. iar dolarul american de 8%. Astfel la inceputul anului 2008 reteaua de unitati Bancpost este formata din 252 agentii si 678 bancomate fata de 189 agentii si 562 bancomate la sfarsitul lui 2006. Intre timp. radiotelecomunicatii).000.600 de euro) la sfarsitul anului trecut.de integrare a fost demarat la inceputul lunii octombrie 2006. capitalul social de la 106. ponderea acestora in numarul total al debitorilor inregistrati in baza de date a CRB a urcat de la 63% la 78% pe parcursul a douasprezece luni. "cu exceptia cazului in care fuziunea nu va putea fi inregistrata la registrul comertului in data de 31 mai 2007. UniCredit Tiriac Bank . Cota de piata a acesteia este de 5. ocupând în prezent locul al treilea însistemul bancar românesc. la sfârşitul anului 2000. aproape 116. numarul clientilor persoane fizice cu expuneri medii si mari inregistrand o crestere de 163% fata de 2004. o retea de peste 140 sucursale. Rom Post Telecom . majoritatea finantarilor de acest nivel fiind folosite pentru cumpararea sau constructia de locuinte. probabil ca numarul de astfel de clienti a trecut de 200. Pe scurt.600 de angajati vin in ajutorul a peste 600.000 de lei (peste 5. in timp ce leul a avut o pondere de 27%. Romtelecom.3.1% BANCPOST A fost infiintata la 1 iunie 1991 împreună cu 4 regii autonome (Posta Romana. Cresterea rapida a clientelei formate din persoane fizice a facut ca valoarea creditelor acordate sa creasca intr-un an sa ajunga la 2. după valoarea acestui indicator. 1.7 miliarde euro). Bank Post a fost privatizată în luna aprilie 1999.7% faţă de primul trimestru din 2006) şi active în valoare de 12 miliarde lei (3.000 de clienti persoane fizice au contractat anul trecut credite cu valori mai mari de 5.6 miliarde EUR.5%. băncile care au fuzionat au înregistrat un profit brut combinat de 83 milioane lei. fiindu-i atribuită o parte din patrimoniul acesteia. prin desprinderea lor din fosta regie de interes naţional.000 de clienti.La sfârşitul primului trimestru al anului 2007. In conditiile unei cresteri atat de rapide a numarului de clienti persoane fizice.77 miliarde de euro in decembrie 2005. cu active in valoare de 3. potrivit datelor Centralei Riscurilor Bancare (CRB). Bank Post detine o cotă de piaţă de 4. venituri totale de 197 milioane lei (în creştere 17. membra a Unicredit Group este un important jucator pe piata bancara din Romania.600 de euro. De asemene valoarea creditelor acordate persoanelor fizice au reprezentat la sfarsitul anului 2005 17.Proiectul de fuziune prevedea finalizarea operatiunii pe data de 1 iunie 2007.4.6 miliarde lei la 665 miliarde lei.7%din totalul sumelor datorate bancilor Si in 2005 clientii persoane fizice au preferat sa ia credite in valuta: imprumuturile in euro au reprezentat 65% din total.

417 persoane fizice cu restante mai mari de 30 de zile la restituirea unor credite cu valoare mai mica de 20. de la o medie de 10-11% la 7-8%. Cu toate acestea. la 31 decembrie 2005 CRB avea in baza de date 222.7%. Pe piata bancara dobanzile la creditele in euro au scazut puternic in ultimii doi ani. BNR crede ca pe termen scurt este de asteptat ca populatia sa se indatoreze in continuare preponderent prin credite de consum. numarul restantierilor cu credite mici a urcat cu inca 35.6 mil. investitorii cu plasamente in Europa Centrala si de Est ajungand sa ia decizii de ansamblu in privinta activelor in zloti.000. euro). inclusiv datorita adancimii reduse a pietei.4 mil. De exemplu. Creditele in lei raman la rate inalte ale dobanzii. In primele patru luni din 2006. lei (55 mil.conform evaluarilor facute de BNR. lei sau forinti. cu toate ca Banca Centrala Europeana a ridicat rata de referinta la euro.neguvernamental a scazut la 49.1 milioane de interogari ale bazei de date a CRB. care nu beneficiaza de acoperire "naturala" fata de fluctuatiile cursului atat timp cat nu obtine venituri in valuta sau indexate in functie de o valuta. Pe termen lung. Inca de anul trecut.1 milioane de lei (45. intr-un asemenea scenariu ar rezulta o crestere brusca si semnificativa a efortului rambursarii. In cursul lui 2005 bancile au facut 4. creditele si restantele debitorilor. Chiar daca evolutia cursului se regleaza intr-un interval relativ scurt. inclusiv unul ce ar fi produs de o eventuala depreciere a leului cu 18. solicitand date despre riscul global. de aproape patru ori mai multe decat in 2004. banca centrala considera ca riscul de contagiune ce s-ar putea manifesta in cazul unei evolutii adverse pe pietele din Europa Centrala si de Est s-a pastrat redus. suma totala restanta ajungand la 196. fata de circa 90% in decembrie 2004. fara insa ca stabilitatea sistemului bancar sa fie pusa in pericol . euro). Ponderea debitorilor noi pentru care s-au cerut informatii a ajuns la circa 92% in decembrie 2005. In ciuda cresterii rapide a expunerii bancilor fata de persoanele fizice. inregistrand o depreciere de pana la patru puncte procentuale intr-o saptamana.1 milioane de interogari ale bazei de date a CRB.6%. Raportul asupra stabilitatii financiare publicat saptamana trecuta de BNR arata ca volatilitatea mare poate genera instabilitate si nesiguranta mai ales in randul populatiei.000 de lei.000 de lei. In conditiile in care creditul in valuta ramane preponderent in cazul persoanelor fizice. Ca urmare. fata de circa 90% in decembrie 2004. leul devenind preponderent pentru prima data in ultimii zece ani. Potrivit statisticilor CRB. apare o volatilitate crescuta. procesul de convergenta . Ponderea debitorilor noi pentru care s-au cerut informatii a ajuns la circa 92% in decembrie 2005. piata valutara de la Bucuresti a inceput sa fie din ce in ce mai strans conectata la miscarile din regiune. cele mai mari probleme la rambursare sunt inregistrate in cazul creditelor de valoare mai mica si nu la cele de peste 20. solicitand date despre riscul global. creditele si restantele debitorilor. de aproape patru ori mai multe decat in 2004. ca urmare a cresterii competitiei intre banci. Valoarea totala a restantelor se ridica la 162. BNR considera ca sistemul este capabil sa absoarba socuri importante. de 14-16% si chiar mai ridicate pentru creditele de consum. In cursul lui 2005 bancile au facut 4. leul a simtit rapid miscarea capitalurilor de retragere din zona.

Cresterea volumului de credite a fost determinata de imbunatatirea increderii consumatorilor.9%. consumatorii finali se confrunta cu un risc valutar semnificativ. precum pietele interbancare si de titluri. impactul negativ asupra clientilor neacoperiti la riscul valutar este mai redus. in sensul ca in Romania bancile se bazeaza in principal pe depozite atrase de la rezidenti si pe imprumuturile din strainatate pentru a obtine resurse. Intrucat o parte importanta din imprumuturi este acordata in valuta. insa conditionat de cresterea veniturilor si a ofertei de imobile. Pe de alta parte. Cresterea accelerata a creditelor in valuta consemnata in ultimii ani ar putea genera o serie de riscuri pentru banci si pentru stabilitatea macroeconomica din Romania. Potrivit BCE. iar depozitele in valuta ale rezidentilor au crescut in medie cu 22. considerand ca aceasta ramane redusa. potrivit unui raport al Bancii Centrale Europene (BCE). "Tranzactiile in valuta pot avea efecte negative asupra stabilitatii financiare. "Riscul legat de creditare ramane principalul risc pentru stabilitatea financiara a Romaniei. in timp ce bancile europene au la dispozitie o gama variata de posibilitati de creditare. se arata in raportul BCE. sustin specialistii BCE. BNR crede ca este posibil ca apetitul pentru credite in valuta sa ramana ridicat. In ultimi ani sectorul bancar romanesc a fost caracterizat printr-o profitabilitate ridicata generate in principal de veniturile din dobanzi. foarte dezvoltate. BNR este preocupata de faptul ca ponderea creditului in valuta a crescut semnificativ. deprecierea semnificativa a monedei nationale ar putea determina o serie de falimente in sectorul bancar si deterioarea bilanturilor institutiilor de credit. in conditiile in care exista asteptari privind aprecierea in continuare a leului. cea mai mare parte a acestor costuri fiind suportata de contribuabili. Acest lucru va creste gradul de vulnerabilitate in cazul unei crize financiare". cresterea economica semnificativa si stabilizarea situatiei macroeconomice". . banca centrala nu-si face griji in privinta expunerii directe a bancilor la riscul de curs de schimb. ceea ce ar acutiza criza.ar urma sa sustina dezvoltarea creditului ipotecar. insa avand in vedere ca pe termen lung exista perspectiva adoptarii euro. ceea ce ar putea crea probleme bancilor. intrucat entitatile economice vor fi nevoite sa se confrunte cu riscuri valutare.3% pe an. In perioada 2001-2005 creditul in valuta a crescut in medie cu 46. Astfel. Diferentele de curs valutar pot avea un rol important in exacerbarea crizelor financiare si pot determina cresterea semnificativa a costurilor necesare pentru rezolvarea lor. sustin specialistii BCE. datorita ratelor mai reduse ale dobanzilor. precum si a procesului de apreciere a leului. se arata in raportul BCE. structura activelor bilantiere ale bancilor romanesti difera de cea a institutiilor de credit din zona euro. In special creditele imobiliare sunt denominate in valuta.

oficialli tarii pareau sa considere inutila prezenta si ajutorul FMI. seful misiunii FMI in Romania. de asemenea. euro de la FMI. euro Romaniei efectele crizei vor fi atenuate. FMI ar putea acorda un imprumut de 426 milioane de euro Armeniei. Singurele temeri ale acestora se refera insa la „costul“ imprumutului. România si fratii ei sunt tari in care bancile si companiile . Jeffrey Franks. Banca Mondiala si BERD in suma de 19. respectiv la conditiile stricte pe care Fondul le-ar putea impune Romaniei in ceea ce priveste politica bugetara si fiscala. din cauza obligatiei respectarii stricte a mult prea multe reguli si a tulburarilor sociale rezultate de aici. euro.. Romania a convenit asupra unui pachet de finantare externa de la FMI. sustine ca pachetul financiar va permite atat ajustarea graduala a deficitului bugetar.95 mld. mult mai permisive in conditiile actuale de criza. Lucrurile vor fi rezolvate mai bine decat fara acesti bani". Banca Mondiala si BERD. Letonia. In ceea ce priveste conditionalitatile impuse de FMI tarilor cu care a incheiat un acord. UE. Belarus –. investitorii si-ar recapata increderea in economia locala si. Condiţiile FMI pentru un împrumut de criză Incheierea unui acord cu Fondul Monetar International ar aduce. nu poate fi invinovatita pentru criza financiara globala. cat si depasirea problemei deficitului de cont curent.E. la fel ca si alte tari nou aderate la UE. Romania imprumuta 19. fapt pentru care la scurt timp dupa aderareas Romaniei la U. dar va fi dificil. 2009 va fi un an foarte dificil. România .95 mld. Adevaratul pericol al împrumutului uriaş de la FMI al României Amintirile recente ale României legate de FMI sunt sumbre si deteriorate la fel ca si relatia cu acesta. cel mai mare acordat vreodata tarii. potrivit AFP. a spus ieri Franks la incheierea vizitei FMI. Cererea va fi examinata in cursul acestei saptamani. 2010 va fi de asemenea un an dificil. grav lovit de criza economica si financiara internationala. 1. am incredere ca prin oferirea suportului financiar de 20 mld. potrivit analistilor.4. principalele masuri impuse de Fond au fost reducerea cheltuielilor bugetare. Cel mai mare imprumut din istoria tarii este necesar pentru stabilizarea cursului valutar. Ucraina. fiind doar una din victimele acesteia. opinie ce s-a dovedit pripita. multiple avantaje Romaniei – leul ar putea sa se aprecieze. Conform unui document de lucru al Guvernului referitor la prevederile acordurilor FMI cu tarile din Europa de Est. aflate acum in cautare de ajutor financiar.1. UE. Ce influenta vor avea banii asupra dobanzilor si cursului de schimb. fost stat sovietic.tari afectate sever de criza financiara. cresterea veniturilor si temperarea inflatiei. FMI a imprumutat pana acum patru tari din Europa de Est – Ungaria.4. România neputându-si permite sa refuze oferta. poate mai putin dificil decat acest an. Bursa ar putea resimti un efect pozitiv. precizeaza sursa citata. "Cu sau fara programul FMI. FMI s-a intors si este pregatit sa supervizeze acordarea unui imprumut de pâna la 20 de miliarde de euro.1. acestea sunt.4. potrivit reprezentantilor Fondului. ratingurile de tara s-ar putea imbunatati. Dar sunt optimist. Totodata.4.

De ce ar crede cineva ca autoritatile române sunt capabile sa foloseasca banii din acea treime a imprumutului destinata revigorarii economiei si finantarii corespunzatoare a deficitului bugetar. ceea ce ar insemna ca nu vor trebui sa imprumute toti cei 20 de miliarde de euro. problema reala fiind aceea daca FMI si UE vor avea destula influenta asupra liderilor prezenti si viitori ai tarii. urmata de o rambursare a dobânzilor si mai târziu a sumei imprumutate. Nu in ultimul rând insa. Comisia Europeana a spus ca nu are bani suficienti pentru ajutor. au investit zeci de miliarde de euro. dupa ce politicienii isi instaleaza oamenii lor in consiliile de conducere ale bancilor din proprietatea statului. acele banci se transforma mai . pentru a o ajuta sa faca fata efectelor crizei globale. asa ca tara nu are nicio sansa macar sa inceapa sa iasa din criza inainte de sfârsitul lui 2010. dupa noua ani consecutivi de expansiune economica. Finantele tarii se dovedesc insa mai proaste decât ar fi putut prognoza cineva acum un an. fondul prognozeaza pentru România o contractie a economiei cu 3-4% anul acesta. pe o perioada de doi ani. sunt clare: doua treimi din bani sunt necesari bancii centrale pentru a sustine moneda nationala. platit de contribuabilii europeni.internationale. mai ales din Europa occidentala. ultimele doua banci ramase in proprietatea statului. cu o perioada de pauza la rambursare de doi ani. Dovezile din ultimele doua decenii indica faptul ca.Motivele acestui imprumut . in timp ce deficitul bugetar va depasi 4% din PIB. in timp ce o treime vor ajuta la finantarea deficitului bugetar si la revigorarea creditelor si investitiilor . a FMI si a Bancii Mondiale aceste lucru este foarte posibil sa se intâmple si exista destule probe care sa dovedeasca aceasta. facându-i apoi pe cetatenii români sa ramburseze imprumutul prin impozite. afirma recent presedintele Traian Basescu. Adevarata problema nu este in mod necesar faptul ca FMI s -a intors sau ca românii vor duce povara rambursarii imprumutului in urmatorii ani. presupuse a ajuta tara sa evite dezastrul financiar. Cel mai rau lucru care se poate intâmpla este ca România sa incaseze imprumutul fara sa implementeze politicile atât de necesare. socoteste presedintele Basescu. România este impinsa sa extraga portii din acest imprumut pe o baza trimestriala. autoritatile române spera intr-un miracol economic global. asa ca a le lasa sa moara ar insemna pierderi inca si mai mari decât cele experimentate pâna acum la nivel mondial. conform afirmatiilor premierului Emil Boc. planificat pe perioada a doi ani si care urmeaza sa fie aprobat de FMI. peste criteriile de convergenta stabilite la Maastricht pentru tarile membre ale UE. Exista deja informatii conform carora guvernul intentioneaza sa foloseasca banii din imprumut pentru a spori capitalul CEC Bank si Eximbank. Pe scurt. daca dovezile din ultimii ani indica faptul ca guvernele anterioare au esuat la capitolul absorbtiei fondurilor europene. pentru a face acest imprumut eficient. pe o perioada de alti cinci pâna la sase ani. in scopul de a revigora creditele. Atunci când România a cerut UE un pachet de imprumut in luna ianuarie. fonduri care acum ar putea repede sa dispara daca aceste economii se prabusesc sub suflul crizei. aceste tari au primit cantitati mari de ajutor european. Desigur. Acesta este motivul pentru care a fost solicitat din nou FMI sa intervina cu un imprumut gigant . Fara o monitorizare suficienta din partea Comisiei Europene. la care se adauga alti bani de la BERD (Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare) si BEI (Banca Europeana pentru Investitii).

Singurul motiv care impiedica aceasta fragila ordine politica sa se destrame este acela ca ambele partide isi folosesc fotoliile guvernamentale pentru a obtine capital din oportunitatile existente. comenteaza sursa citata. asociat cu un pachet de imprumut pe doi ani. UE si FMI trebuie sa se arate mai hotarâte ca oricând in a obliga autoritatile române sa respecte regulile acordului. România are acum un guvern de compromis. Aceste fonduri ar putea fi utilizate pentru a crea locuri de munca din atât de necesarele mari proiecte de infrastructura care nu au fost incepute. Esecul in a face acest lucru ar duce la cea mai drastica scadere a nivelului de trai de la caderea dictaturii comuniste a lui Nicolae Ceausescu. Acest lucru s-a intâmplat din cauza deciziei lui Ceausescu de a accelera rambursarea imprumuturilor straine. . Acea criza si penuria de produse de baza timp de un deceniu s-au intâmplat acum aproape o generatie in urma. pe care le-a folosit pentru construirea de fabrici ineficiente . in caz contrar riscând sa vada România transformându-se intr-o gaura neagra financiara. insa amintirile sunt inca vii in mintea multor români. Esecul punerii in aplicare a unui program economic sanatos. palate si alte proiecte ample. care pâna de curând se urau in public unul pe altul. pentru a proteja leul de oscilatii abrupte . eforturile sale vor fi zadarnice fara sustinere suficienta din partea guvernului. Indiferent de cât de buna treaba va face Banca Nationala a României. România trebuie sa arate mai mult ca oricând destula vointa de a folosi fondurile UE pe care nu a reusit pâna acum sa le absoarba. punând sub semnul intrebarii chiar si calitatea sa de membru al UE. care au produs profituri mici comparativ cu costurile dezvoltarii lor. atunci când alimentele de baza si benzina erau rationalizate iar românii inghetau in apartamente. Riscurile asociate acestui imprumut de la FMI sunt imense atât pentru cei care care acorda imprumutul. destinate intr adevar consolidarii economiei. Pentru a depasi toate acestea ar fi necesar inca un deceniu. Este vorba pe de-o parte de democratliberalii care il sprijina pe Basescu si social-democratii care il critica.devreme sau mai târziu in pusculite personale mai degraba decât in instrumente corespunzatoare. in fruntea careia se afla Mugur Isarescu. În joc se afla mai mult decât esecul in a mentine standardele de viata si a ajuta tara sa revina la un rating favorabil investitiilor. ar putea cufunda România in recesiune economica. inainte de alegerile prezidentiale ce urmeaza sa aiba loc la sfârsitul anului. care au iesit in strada pentru a rasturna regimul. somaj in masa si inflatie in crestere. cât si pentru cei care il primesc. iar aceasta va rasturna planurile României de a adopta euro. alcatuit dintr-o alianta laxa a celor doua cele mai mari partide ale tarii.

serviciilor. fără precedent în istoria universală. este în mod inevitabil o operă complexă la care îşi aduc o contribuţie deosebit de importantă şi operatori. Globalizarea este determinată într-o foarte mare măsură de corporaţiile internaţionale. care nu de puţine ori. Este bine cunoscut faptul că globalizarea generează efecte diferite la nivelul statelor. slăvită de alţii. considerat în mod categoric si unanim ca rezultat negativ al globalizarii. agenţi economici internaţionali. prin politica promovată au defavorizat şi mai mult economiile ţărilor slab dezvoltate şi au continuat să avantajeze marile puteri. Globalizarea a făcut să scadă sentimentul izolării resimţit în multe ţări în dezvoltare. speranţe şi deziluzii. mulţi oameni din aceste ţări având acces la cunoaştere într-o măsură mult mai mare decât cei mai bogaţi oameni din lume în urmă cu un secol. capitalului. Procesul de stergere a granitelor între state creeaza teama de pierdere a identitatii culturale. Globalizarea se afla în plină afirmare.CONCLUZII Îndelung discutată şi analizată. de standardizare a stilului de viata. în esenţă. naţionali şi locali. în integrarea mai puternică a ţărilor şi a populaţiilor acestora ca urmare a reducerii semnificative a costurilor de transport şi comunicare şi a eliminării barierelor artificiale din calea circulaţiei bunurilor. Opoziţia faţă de globalizare manifestată în multe părţi ale lumii nu vizează globalizarea în sine – noile surse de fonduri destinate promovării creşterii economice sau noile pieţe de export – ci un anumit set de doctrine. În opinia reputatului economist Joseph E. care au un cuvânt important de spus în stabilirea strategiilor de dezvoltare a lumii. Acest proces atât de controversat constă. toate statele trebuiesc angrenate în acest proces. Stiglitz „ cei care critică globalizarea ignoră prea adesea beneficiile ei”16. a mentalitatilor. prin amploarea şi evoluţia sa. Editura Economică. considerată în totalitatea sa la scară planetară. iar activitatea acestora se interferează cu cele ale agenţilor economici planetari – firmele multinaţionale. 2005. 16 Josepf E. globalizarea a devenit astăzi un fenomen obiectiv. 31. politicile cuprinse în Consensul de la Washington pe care le-au impus instituţiile financiare internaţionale. marile puteri economice sunt cele care definesc şi coordonează principiile acestui proces universal. ci şi tehnologie. p. Bucureşti. iar noua economie modelată de procesul globalizării. Criticile fata de acest efect au fost extrem de vehemente având în vedere ca uniformizarea se manifesta în toate aspectele vietii sociale. precum Organizaţia Mondială a Comerţului. În general. Cel mai puternic efect al globalizarii este cu siguranta cel legat de omogenizarea si standardizarea stilului de viata. dar cu toate acestea. globalizarea îşi urmează traiectoria. care nu deplasează numai capital şi bunuri între state. cunoştinţelor şi a oamenilor între state. Mişcările antiglobalizare sunt o replică la atitudinea unor organisme internaţionale. Criticată de unii. Nemulţumirea la adresa globalizării provine mai ales din faptul că o anumită concepţie economică – fundamentalismul de piaţă – este pusă înaintea tuturor celorlalte concepţii. Stiglitz – Globalizarea. . materiale sau nonmateriale.

sateliti de telecomunicatii si cabluri submarine si din fibra optica. o marginalizare continua a acestora ar putea genera conflicte. daca nu sunt stopate la timp. Tranzactiile electronice. 1 milion de locuitori mai puţin. Trăind în spaţiul comunist. zdrobitoarea concurenţă occidentală. a productivităţii muncii. ea însemnând de fapt lupta pentru piete. globalizarea poate fi o forta de propagare a binelui: a facut ca sute de milioane de oameni sa ajunga la un nivel de trai superior. Gratie unei complicate retele de mecanisme. Chiar si cele mai optimiste studii arata ca desi globalizarea a ajutat la reducerea saraciei în multe tari în dezvoltare. Produse scumpe. În ceea ce priveşte România. precum si activitatile corporatiilor multinationale leaga tot mai strâns una de cealalta economiile mondiale. iar efectele negative generate de o catastrofa naturala sau de ignoranta omului la nivel local. Astazi. Întâlnirea cu Occidentul s-a petrecut rapid şi dramatic. economie ineficientă. Desi dereglementarea comertului este asociata cu cresterea schimburilor comerciale pentru toti partenerii. în final. integrarea în pietele globale si expunerea mai mare la bunuri de import si la noi stiluri de viata întaresc sentimentele nationaliste. În cadrul multor tari în dezvoltare. În acelasi timp. timid.Comertul are implicatii negative asupra relatiilor politice datorita inegalitatilor pe care le creeaza. Globalizarea comerţului a devenit posibilă datorită în principal liberalizării circulaţiei mărfurilor în lume şi dezvoltării rapide a comunicaţiilor şi informaticii. globalizarea a ajuns astazi la cel mai înalt stadiu al sau. locurile lor de munca fiind desfiintate. şi. pot fi transmise asupra întregii planete. Globalizarea activitatii umane creeaza alaturi de numeroase efecte pozitive si mari dezechilibre ecologice care. luând aspectul unui val distrugător care a lăsat România cu 2 milioane de şomeri. inflaţie galopantă. facând astfel din globalizare o trasatura extrem de controversata a economiei mondiale. globalizarea economica nu mai este o simpla tendinta trecatoare sau un capriciu economic. Totusi. uneori cu consecinte ireversibile. a informaţiei. Adică o ţară epuizată. pot ameninta existenta omenirii în urmatorii ani. procese. cu 85% din populaţie trăind în sărăcie şi cu 5. fluxurile financiare internationale masive. dezvoltarea transnationalelor si formarea de aliante strategice transcend granitele tarilor. accelerate de combinatia dintre calculatoare. Abia după 1990. toate au pus rapid la colţ economia românească. a comunicaţiilor.5 milioane de pensionari. globalizarea economiei a adus foloase tarilor care au profitat de ea identificând noi piete de export si atragând investitiile straine. România s-a aflat printre ultimele ţări care beneficiază de revoluţia transporturilor. globalizarea a creat probleme serioase. în prezent. câstigurile economice sunt adesea inegal distribuite. iar traiul devenind mai nesigur. al economiei dirijate şi controlate de stat de sub semnul mitului muncitorului şi al industriei. Cresterea comertului international. Mediul înconjurator este unul global. este deja un sistem international care reflecta mondializarea comertului. Pentru milioane de oameni globalizarea nu a adus nimic. societatea informaţională şi-a început pătrunderea în zona noastră şi efectele ei au fost devastatoare datorită stării de nepregătire în care ne găseam. precum unificarea rapida a pietelor si a capitalului si procese tehnologice. ducând pe termen mediu la potentiale surse de conflict. globalizarea exacerbeaza inegalitatile la diferite niveluri. nu toate statele s-au integrat cu succes în noua economie globala. Situatia multora chiar s-a înrautatit. Nemultumirile celor saraci dar multi se fac tot mai simtite. .

Starea de globalitate induce ca tot ceea ce are loc pe planetă. ANEXE Anexa nr. victoriile ca şi catastrofele să intereseze sau să privească pe toată lumea pentru că toţi devenim obligaţi. Olanda SUA SUA Marea Britanie Franta Echipamente 442278 electrice si electronice Exploatari/Distributie 170326 petrol Vehicule Auto 164627 697239 217601 273853 235276 219015 278554 144366 138579 235857 151193 Exploatari/Distributie 161122 petrol Exploatari/Distributie 154993 petrol Autovehicule 131062 Telecomunicatii 126190 De Franta SUA Exploatari/Distributie 120645 petrol Electricitate. să nu mai reprezinte ceva limitat local. Trebuie să acceptăm că „forţele globalizării remodelează lumea noastră. 1 Topul celor mai mari 25 de fondurile straine in 2007 .milioane dolariLoc in Denumire functie de corporatie marimea fondurilor straine 1 General Electric 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Compania Britanica de Petrol Toyota Motor Company Shell Group Exxonmobil Corporation Ford Motor Company Vodafone Group Total Company Electricite France Wal-MartCorporatii Transnationale non-financiare in functie de Tara de Domeniul provenienta activitate de Fonduri Straine Total SUA Marea Britanie Japonia Marea Britanie. atât prin fiecare integrare economică. să ţinem cont în viaţa şi activitatea noastră că ceea ce este localpersonal se mişcă pe axa local-global. descoperirile. Gaz. într-un fel. cât şi prin modalitatea transfrontalieră în creştere a oamenilor şi a cunoştinţelor”. indiferent de coordonatele geografice.România pare mai degrabă surprinsă de valul globalizării decât pregătită să îi facă faţă în mod lucid. 111916 Apa Comert cu amanuntul 110199 . Aforismul „Gândeşte global şi acţionează local” este o realitate de care trebuie să ţină seamă toate statele indiferent de nivelul de dezvoltare.

Diverse China Germania Gaz. Gaz. 1 2 3 4 Compania Automobile-Dacia SA Mittal Steel Galati SA A&D Pharma Holdings SRL Rompetrol Rafinare Compania investitoare Renault SA Mittal Steel Holding AG Tara Franta Elvetia Activitatea Automotive Productie de otel Farmacie Productie de ulei A&D Pharma Holdings Olanda NV Grupul Rompetrol SA Olanda . Transnational Corporations and the Infrastrucure Challenge Anexa nr.On Deutsche Telekom SA Volkswagen Group France Telecom ConocoPhillips Spania Germania Germania Germania Franta SUA Telecomunicatii 101891 Electricitate.11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 Stores Talefonica SA E . 75151 74585 si 70679 68202 66677 66053 64487 Elvetia Germania & SUA Electricitate. Apa Germania Echipamente electrice electronice Hong-Kong. crt. 2 Clasamentul in functie de capitalul social subscris Nr. Apa Alimente si bauturi Autovehicule Diverse Sursa : World Investemnt Report 2008. 94304 Apa Telecomunicatii 93488 Autovehicule Telecomunicatii Exploatari/Distributie petrol Exploatari/Distributie petrol Autovehicule 91823 90871 89528 85735 76264 143530 467565 171421 179906 135876 164781 132628 101190 96714 119812 87146 123080 83426 104118 138014 Chevron SUA Corporation Honda Motor Japonia Co Ltd Suez Franta Siemens AG Hutchinson Whampoa Limited RWE Group Nestle SA BMW AG Procter Gamble Electricitate. Gaz.

arisinvest.V. Olanda Group SRL Alro SA Petrotel – Lukoil SA EON Moldova SA Marco Industries BV Olanda de Lukoil Europe Holding Productie de ulei si B.V.asp?id=248&LID=1 . Virgine Telecomunicatii Telecomunicatii Retail Cosmote Romanian Mobile Cosmote Mobile Grecia Telecommunicatins Telecommunicatins SA SA Hiproma SA Kaufland Romania Raiffeisen Bank SA Mechel Turzii SA Bearbull SAS Franta SC Kaufland Rumanien Germani Retail Warenhandel GMBH a Raiffeisen International Austria Bancar Bank-Holding AG Metalurgie Produse personal Distributie benzina Telecomunicatii Telecomunicatii Activitati manageriale Productie aluminiu de uz de Campia Mechel International Elvetia Holdings AG Colgate – Palmolive SUA (America) INC Mol Hungarian Oil & Gas Ungaria Company RT Ote International Cipru Investment’s Limited UPC Romania Holding Olanda B. prin absorbtia Petrotel Olanda distributie de benzina – Lukoil Holdings BV Germani EON Energie AG Energie a Bancar Materiale constructie de Unicredit Romania Unicredito Italiano SPA Italia SA Carpatcement Heidelberg Cement Central Olanda Holding SA Europe East Holding BV Sursa: www.V. Colgate – Palmolive (Romania) SA Mol Romania Petroleum Products SRL Romtelecom SA UPC Romania SA Rompetrol Financial The Rompetrol Group N.SA 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 Telemobil SA Inquam SA I.ro/level1.

A. 1997 4. C. 2002 17. Craiova.Bibliografie 1. Ed. Ana Bal. CATO Institute. 2005 11. (coord. Editura Economică. – The European Economy. Economie. Agenţia Română pentru Investiţii Străine – Evoluţia investiţiilor străine directe din România pe ţări de provenienţă. 2006 3. Iaşi 2008 6. Ed. Plihon D. Dent. Bucuresti.W. 2000 8. Gheorghe M. Bucureşti. Bucureşti.) (2001): “Mondializarea dincolo de mituri”. Eseu despre globalizare. Suciu Titus:”Globalizarea si impactul social al acesteia in viziunea principalelor curente de gandire economica din zilele noastre”. 2005 15. Işan. Globalizarea. Nanu Roxana Maria. Ed. 2005 13. Globalizarea pieţei sociale. Globalizarea economiei. Ion Viorel Matei. 2002 16. Trei. Stiglitz – Globalizarea. tendinţe. Lukas. 2000 12.2006 22. Bucureşti.Bucuresti. Editura Universitară. Editura Economica. Craiova. Laura Ellz Novac. Instituţii financiare internaţionale. 2001 5. colecţia Ideea Europeană. Nicolae Danilă. – WTO Report Card III. Paul Bran. Iaşi. Instituţii financiar-bancare internaţionale. 20. speranţe şi deziluzii. Globalizarea – provocarea societăţii contemporane. Hill. Monica Dudian. Postelnicu. Ed. Didactică şi Pedagogică. mit şi realitate. A. manifestări. Nicolae Moroianu.Postelnicu. Iulian tanase. Marius Marinas. ‘Reforma sistemului bancar din România’. The Global Context. Naţiunea virtuală. Popescu. Editura Economică. 2005 19. Sedcom Libris. 2004 23. Victor. Cul.Mihaela Dobre. Monica Dudian. 2005 14. Bucuresti. ‘Privatizarea băncilor’. Ed. în anul 2005 . McGrow-Hill. Bucureşti. Center for Trade Policy. în Cordellier S. suport de curs. ”Globalizare şi teorii ale dezvoltării”. Editura All-Beck. C. 2002 2. Ilie Simon. Voinea. Editura Polirom. Ch. Ed. Joseph E. Mădălina Constantinescu. Vasile – Tranzacţii comerciale internaţionale. Economie.L. – International Business. Bucureşti. Bucureşti. Petre Brezeanu. Victor Gotişan. Sterian Dumitrescu – Economie mondiala – Editia a-II-a. Economică. Instituţii financiar-bancare internaţionale. Moise Elena: „Investiţii străine directe”. 2005 9. Iaşi. Editura Economică. Bondrea. 2000 7. (2001): Mizele globalizării financiare. Relaţii financiare şi monetare internaţionale. 2004 10. Globalization and Developing Countries. Universitară. Dana Pop. London. Editura Economică. cauze. Bucureşti. Chişinău. 2004 21. Bucureşti. Liliana Craciun. June 20. 1990 18. Gh. Bucureşti. Dragos Huru. Routledge. Gabriela Molanescu. Eugen Ovidiu Chirovici. Bucuresti.

INSSE. New York and Geneva. The Least Developed Countries Report. 2008 . UNCTAD. Grimwade.oecd. UNCTAD. www. 2009 33. 2002 28.ro 42. Cartea Albă a Preluării Guvernării în luna decembrie 2000.bnro. WTO. www.ro . 2004 35. Trade in globalising world 39. London.OECD Factbook 2009 45. Paris. UNCTAD. 2000 41. www. FMI 27. Nigel – International Trade. 2002 37.ro – Raportul anual asupra investiţiilor străine directe 2003. World Investment Report 2008: Transnational Corporations and the Infrastructure Challenge 32. WTO – Raportul asupra comerţului mondial. WTO. www. World Investment Report 2004: The Shift towards Services.International Trade Statistics. Strategia Nationala de Export 2005-2009 34. INSSE.org . www. www. 2008 40. International Trade Statistics. Agentia Romana pentru Investitii Straine – Evolutia investitiilor sraine directe din Romania in anul 2006 25.ro 26.org . WTO Secretariat 36. Romania in cifre 2008 30.wto. 2006 38.bnro.24.bnr.ro – Raportul anual asupra investiţiilor străine directe 2007 44. Anuarul statistic al Romaniei 2004 29. www. 43. WTO Report 2008.psd. Routledge. OECD.gov. Raportului UNCTAD – 1999 31. United Nations. Foreign Direct Investment for Development. World Trade Report 2003. World Economic Situation and Prospects.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->