GRILA METODOLOGICA

1. Caseta tehnica
SE VA TRECE CODUL 99 PENTRU ORICE RUBRICĂ PENTRU CARE NU EXISTA INFORMAŢIE

A
Titlul studiului Resursele puterii: statul neopatrimonial in Romania
_______________________________________________________________________________
Andrei Taranu, Stefan Stanciugelu
Autor / Autori
_______________________________________________________________________________

A: Revista
_______________________________________________________________________________

Nr. An______ pag____________

Cod ISSE ______________

B
Volum colectiv titlu: ______________________________________________________________

Coordonator / coordonatori
_______________________________________________________________________________
Bastion
Editura________________________________________
2009
An aparitie__________
978-973-1980-37-9
Cod ISBN________________

Nu pot fi completate punctele A şi B în acelaşi timp

2. Bibliografie utilizata de autor (pentru volume colective se trece exclusiv bibliografia studiului)

Almond, Gabriel,Verba, Sydney, Cultura civica, Editura DU Style,Bucuresti,1995

Arendt, Hannah, Originile totalitarismului, Editura Humanitas,Bucuresti,1994(1973)
Aron ,Raymond, Essays sur les libertes, Calman-Levy, Paris,1965
Aron,Raymond, Etudes sociologicues,PUF,Paris,1988
Aron,Raymond, Democratie et totalitarieme,Galimard,Paris,1965
Badie, Bertrand, Les Deux Etats.Pouvoir et societe en Occident et en terre
d `Islam,Fayard,Paris,1987
Balandier,George,Antropologia politica,Editura Amarcord,Timisoara.1987
Barbu,Daniel, De la partidul unic la partitocratie, in Jean-Michel de Waele (ed,),Partide politice si
Democratie in Europa Centrala si de Est, Editura Humanitas, Bucuresti, 2003,traducere de Ramona
Coman, Ana Maria Dobre,Dorina Iuga,Ninuncia Pilat
Bataille,Georges, Suveranitatea, Editura Paralela 45,Bucuresti,2004
Boudouin,Jean,Introduction a la science politigue, ed, Dalloz,Paris,1998
Baudry,Paul,Une sociologie du tragigue,CERF,Paris,1996
Beneton,Philippe, Introduction a la politique,PUF,Paris,1987
Bobbio,Norberto, Democracy and Dictatorship, University of Minnesota Press,Minneapolis,1989
Bobbio,Norberto, Liberalism si democratie, Editura Nemira,Bucuresti,1998(1991)
Braud,Ph, Sociologie politigue,LGDJ,Paris,1988
Braud,Philippe,Science politigue,L~Etat,Seuil,Paris,1997
Braud,Philppe, Sociologie politigue, Manuel, LGDJ,Paris,1998,ed.4-a
Brusis,Martin, The Instrumental Use of European Union Conditionality; Regionalization in the Czech
Republic and Slovakia, East European Politics and Societies, 2005,19: 2:91
Bulai,Alfred.Focus-grup,Editura Paideia,Bucuresti,2000
Burdeau George,Traite de science poltitigue,Tome I,Libraire generale des Droites et de
Jurisprudence,Paris,1966
Carpinschi,Anton,Studiu introductiv la traducerea romaneasca a lucrarii lui Jean-William
Lapierre,Vivre sans Etat ?Essai sur le pouvoir politique et l` innovation sociale, Seuil,Paris 1977
Chabot,Jean Luc,Introduction a la politique,PUF,Paris,1991
Chagnollaud,J,Science politigue.Elements de sociologie politique,Dalloz,Paris,1999
Chelcea,Septimiu,Marginean,Ioan.Cauc,Ion.Cercetarea sociologica.Metode si tehnici,Editura
Destin, Deva,1998
Chelcea,Septimiu,Metodologia cercetarii sociologice.Metode cantitative si calitative,Editura
Economica,Bucuresti,2007,ed.3-a
Clasters,Pierre,La societe contre l `Etat.Recherches d `anthropologie politique,Editions de
Minuit,Paris,1974
Suveranitate nationala si Integrare Europena,Editura Polirom,Iasi 2002
Dahl,R A; After the Revolution Autority in a Good Society,Yale University Press,New
Haven.1990,2nd ed
Dahl,Robert A,Modern Political,Analysis,Prentice Hall,New York,1963
Dahl Robert A,Democracy and Its Critics , Yale University Press , New Haven and London, 1987
Daval , Roger, Bourricaud , Fr., Delamotte, Y.,Doron , R.,Traite de psychologie sociale (vol.I),PUF,
Paris,1967
Davy,G.,Maritain, J(coord), Annales de philosophie politique , PUF, Paris, 1957
Debbasch, Charles, Pontier,Jean-Marie, Introduction a la politique, Dalloz,Paris,1995
Denquin, Jean-marie, Introduction a la science politique, Hachettes,Paris,1992
Djilas, Milovan, The New Class,An analisys of the communist party, A Harvest/HBJ Publishing
Group,NY,1985(1957)
Dowding,Keith, Puterea,Editura DU Style,Bucuresti,1998
Downs, Anthony, A Theory of Bureacracy, “The American Economic Review”,vol.55 Issue1-2,
March 1965
Dumont, Louis, Homo hierarchicus,The Caste System and Its Implications,University of Chicago
Press, Chicago,1970
Durkheim,Emile,De la division du travail social, Paris, PUF, 1967(1893)
Durkheim, Emile, Formele elementare ale vietii religioase,Editura Polirom, Iasi, 1995
Duverger, Maurice, La sociologie politique,PUF, Paris, ed.3-a,1988(1973)
Duverger,Maurice,Sociologie,PUF,Paris,1988(1973)
Eyal,G.,Szelenyi,I., Townsley,E., Capitalism fara capitalisti, Noua Elita Conducatoare din Europa de
Est,Editura Omega,Bucuresti, 2001
Fisichella,Domenico,Stiinta Politica.Probleme,concept,teorii, Editura POlirom,Iasi,2007
Frigioiu,Nicolae,Politologie si doctrine politice,Editura Economica,Bucuresti,2007
Gladden,E.N., A History of Public Administration, Frank Cass., London,1972
Goodin,Robert,Klingemann, E.hans Dieter(coord),Manual de Stiinte Politice, Editura
Polirom,Iasi,2005
Guillot,Philippe,Introduction a la sociologie politique, A.Colin,Paris,1998
Hayek, Friedrich A., Drumul catre servitude,ed. 2-a, Editura Humanitas, Bucuresti,1997
Hegel,G.W.F,Principiile Filosofiei Dreptului,Editura IRI,Bucuresti, 1996
Held,David, Democratia si ordinea globala.De la statul modern la guvernarea cosmopolita,Editura
Univers,Bucuresti,2000
Hermet,Guy,”L`autoritarisme”in Grawitz si Leca,Traite de science politique,PUF,Paris,1985,vol.2
Hermet,Guy, Poporul contra democratiei,Editura Institutul European,Iasi,1998
Hermet, Guy, Sociologia populismului,Editura ARC,Chisinau,2006
Heywood,Andrew,Politics,Macmillan,London,1997
Iliescu,Adrian Paul,Solcan,Mihail Radu,limitele puterii,Editura All,Bucuresti,1994
Lapierre, Jean-William, Le pouvoir politique,PUF,Paris,1959
Lapierre, Jean-William,Viata fara stat.Eseu asupra puterii politice si inovatiei sociale,Editura
Institutul European,Iasi,1997
Lenin,Vladimir,ilici, Statul si revolutia, Editura de Stat pentru Literatura Politica,Bucuresti,1952
Lijphardt, Arendt,Modele ale democratiei,Editura Polirom,Iasi,2000
Lukes,Steven, Power.A Radical View,Macmillan,NJ,1974
Lukes,Steven,Three Distinctive Views of Power Compared, In Michael Hill, The Policy Process.A
reader,2nd ed., Prentice Hall,London,1998(1993)
Magureanu,Virgil,Puterea Politica,Editura Politica,Bucuresti,1979
Magureanu,Virgil,Studii de Sociologie Politica,Editura Albatros,Bucuresti,1997
Mariampolski,Hy,Qualitative market research.A Comprehensive Guide,Sage Publications Inc.,
Thousand Oaks,2001
Marx,Karl,Engels,Friedrich,Opere alese,vol 1,”18 Brumar al lui Ludovic Bonaparte”,Editura
Politica,Bucuresti,1966
Miroiu,Adrian,Gen si securitate europeana.Probleme ale controlului democratic,Analize,nr.12,2002
Mises,Ludwig von, Birocratia si imposibilitatea planificarii rationale in regim socialist,Institutul Ludwig
von Mises,Bucuresti,2007
Montesquieu, Ch, despre spiritual legilor,Editura Stiintifica,Bucuresti,1973
Mueller-Deham, Albert, Human Relations and Power, Philosophical Library,New York,1957
Olsen,Marvin,E.,The Process of Social Organization.Power in Social System, 2th ed., Holt, Rinehart
and Wiston, New York, 1978
Pasti, Vladimir,Romania in tranzitie.Caderea in viitor, Editura Nemira,Bucuresti,1995
Pipes,Richard,Scurta istorie a Revolutiei Ruse,Editura Humanitas,Bucuresti,1999
Pippidi, Alina Mungiu,Transilvania subiectiva,Editura Humanitas,Bucuresti,1999
Pippidi, Alina Mungiu,Althabe Gerard,Secera si Buldozerul,Scornicesti si Nucsoara,Mecanisme de
aservire a taranului roman,Editura Polirom,Iasi,2002
Pirvulescu,Cristian,Politici si institutii politice,Editura TREI,Bucuresti,2002
Preda,Cristian,Soare,Sorina,regimul,partidele si sistemul politic din Romania,Nemira,Bucuresti,2008
Prelot,Marcel,Histoire de Idees Politique,Editura Armand Colin,1978
Prelot,Marcel,Sociologie politique,Dalloz,Paris,1973
Girard,Rene, Violenta si sacrul,Editura Nemira,Bucuresti,1995
Revel,Jean-Francois,Revirimentul democratiei,Editura Humanitas,Bucuresti
Roy,Olivier,L`echec de l`Islam politique,Seuil,Paris,1992
Rus,Jacqueline,Les theories du pouvoir,Wditura Inedit,Paris,1994
Sartori,Giovani,teoria Democratiei revizuita,Editura Polirom,Iasi,1999(1997)
Schimmelfennig,Frank,Sedelmeier,Ulrich,The Europeanization of Central and Eastern
Europe,Cornell University Press,Ithaca and London,2005
Stark,D., Bruszt,L., Traiectorii postsocialiste.Transformarea politicii si a proprietatii in Europa
Centrala si de Est, Editura Ziua,Bucuresti,2002
Tismaneanu,Vladimir,Reinventarea politicului.Europa Rasariteana de la Stalin la Havel,Editura
Polirom,Iasi,1997
Tocqueville,Alexis de, Vechiul regim si revolutia, Editura Nemira, Bucuresti,2002
Trasnea, Ovidiu,Filosofia politica,editura Politica,Bucuresti,1986
Vachudova,Milada Anna,Europe Undivided:Democray,Leverage and Integrtion After
Communism,Oxford University Press,New York,2005
Vaughn,Diane,The Dark Side of Organization.Mistake,Misconduct and Disaster,”Annual Review of
Sociology” vol.25,1999
Wallerstein,Immanuel,Sistemul Mondial Modern,Editura Meridiane,Bucuresti,1994
Weber,Max,The Theory of Social and Economic Organization,The Free Press,New York,1964
Weber,Max,Economy and Society,vol.II, University of California Press,CA,1978
Weber,Max,Politica o vocative si o profesie,Editura Anima,Bucuresti,1992
Zeletin,Stefan,Burghezia romana,originea si rolul ei istoric,Editura Humanitas,Bucuresti,2006
http://eep.sagepub.com/cgi/content/abstract/19/2/291
http://www.marxists.org/archive/marx/works/1843/critique-hpr/index.htm
http://www.ipp.ro/altemateriale/IPP%20migratie%202006.pdf
3. Rezumatul studiului

3.1. Original / Autor

Cap.I Pornind de la intrebarea cine/ce legitimeaza suveranitatea unui stat, se pune problema tipurilor de
statalitate(unitara sau federala) si implicit de birocratie-ca entitate administrativa- existente.
Regimul politic romanesc democratic exercita suveranitatea statala in numele poporului dar in
realitate,exista retele de interese care tind spre autonomizare la nivel judetean si conduc la o “privatizare
a suveranitatii”; reprezentanti ai elitei politice romanesti la nivel judetean si local transforma suveranitatea
juridica a statului intr-un spatiu al neopatrimonialismului democratic;legile privind birocratia i-au limitat
capacitatile de influentare politica dar si-a creat propriile spatii de manevra prin coruptie;or,din aceasta
situatie rezulta doi perdanti:cetateanul adica posesorul de drept al suveranitatii si statul ce nu-si poate
controla institutiile in timp ce statul neopatrimonial dobandeste suveranitate de drept dublata de una
privatizata la nivel local si judetean.
Tarile aspirante la calitatea de membre ale UE,printre care si Romania,erau conditionate sa accepte
regimul democratic si criteriul acquis`ului(aderarea la perspectivele politice,economice si ale uniunii
monetare); in schimb, reformarea administratiei publice s-a datorat UE iar tarile fost comuniste trebuia sa
stabileasca autoguvernari regionale. A fost lansata asumtia gresita ca tarile in curs de aderare au adoptat
regulile europene numai datorita presiunilor UE; in realitate, statele in curs de aderare erau interesate de
modernizare economica si politica(exagerari epistemice); au existat numeroase goluri legislative la nivelul
tarilor aspirante la Uece au fost umplute doar pentru a se atinge conditionalitatea impusa de UE, lasand
neimplinite multe politici de implementare a acquisului;guvernele acestor tari trebuie sa foloseasca fonduri
structurale pentru a implementa programe regionale de dezvoltare;niciun partid politic din Romania nu
doreste descentralizare reala neavand interes sa modifice sistemul actual; reformarea dupa modelul unor
tari cu traditie in domeniu si importul de cultura politica au insemnat o relatie de interdependenta intre
puterea politica si administratia publica. De aceea, pentru stimularea culturii de tip participativ si inlocuirea
statului neopatrimonial trebuie limitat clar, precis comportamentul elitei politice si administrative locale.

Cap.II Aparitia si rolul statului sunt explicate din perspectiva marxista ca rezultat al aparitiei stratificarii
sociale si a claselor sociale; rolul este dat de exploatarea claselor sarace de catre clasele detinatoare de
mijloace de productie; statul legitimeaza dominatia de clasa, este garant al relatiilor de exploatare de
clasa, instrument de exploatare;rolul sau se va schimba intr-o orandurie socialista- etapa tranzitorie care
va pregati conditiile disparitiei statului in comunism. Durkheim gaseste ca originea categoriilor sociale, a
categoriilor gandirii si cele logico-religioase trebuie cautata in institutiile sociale si in experientele colective.
Statul si dreptul reprezinta efectul solidaritatii sociale. Pentru Weber statul este institutia care detine
monopolul asupra violentei legitime pe un teritoriu determinat; rezolvarea unor conflicte intre indivizi
depaseste aria interventiei fizice, statul detinand mijloace de interventie variate; violenta legitima este in
acord cu legea si dreptul unui stat; prin Natiune statul isi gaseste sursa simbolic-emotionala de legitimare;
natiunea este alcatuita din grupuri sociale, etnice cu interese deosebite in societatea civila care respecta
ordinea politica; aparitia suveranitatii ca putere de comanda unilaterala exprimata de stat in norme
juridice; aceasta asigura statului legitimitatea de putere superioara pe un teritoriu delimitat.Statul are
grade diferite de centralizare. Poate fi unitar- centralizat sau descentralizat; federal-functioneaza pe 3
principii- al separarii(responsabilitati impartite intre statul federal si institutiile federalizate); al
autonomiei(unitati federale cu propria constitutie/putere executiva,legislativa,judiciara;doar o parte din
probleme-suveranitatea clasica-afaceri straine,economie,moneda,aparare-revin statului federal);al
participarii-a 2a camera este aleasa prin vot universal(Senatul in SUA).
Statul patrimonial isi gaseste structura la originea statului traditional in statul feudal din Occidentul
medieval si in cel chinez; in statul premodern comportamentul si dominatia de tip patriarhal se
transformau in modele de guvernare si de exercitare a puterii politice: imparatul e cel care distribuie
patrimonii pentru functionarii statului si pentru comunitate; personalul care gestioneaza violenta-supusi ai
regelui si angajati ai statului, astfel apare clientelismul; tot in aceasta perioada apare caracteristica de
dispersie a puterii spre mai multe centre; desi interventia represiva era “in numele regelui”, statul era
insuficient legiferat(actul dreptatii la indemana vointei feudalului), insuficient institutionalizat(unul si acelasi
functionar cu atributii variate).
Aceste caracteristici regasibile in statul roman contemporan: dependenta cetatenilor pastrata prin
birocratie si elita politica incluse in retele de interese locale si regionale; statul roman este neopatrimonial
prin privatizarea suveranitatii juridice; prin concentrarea puterii la nivel local sau regional si legitimarea ei
prin vot popular direct( problema: o putere prea mare a unui singur om la nivel de judet-presedintele
consiliului judetean ce conduce la o retea de putere si influenta a nobililor locali si in acest fel se produce
o descentralizare in raport cu centru si o concentrare totalitara a puterii in unitatea locala/judeteana pe
care o conduc).

Cap.III Premisa: este sistemul neopatrimonialist compatibil cu democratia? ideea de patrimoniu implica
ideea de proprietate legata de relatii de dependenta intre suveran si nobilul feudal local; trebuie analizata
corelatia intre neopatrimonialism si tipul de regim politic in care acesta poate opera;o data pentru ca daca
vorbim de Romania, statul roman este organizat ca stat democratic, iar neopatrimonialismul este asociat
cu regimul autoritar;apoi pentru ca exista regimuri autoritare cu care neopatrimonialismul este compatibil
dar nu se suprapune;si apoi-unde actioneaza neopatrimonialismul? la nivel de stat, sistem sau regim
politic?
Regimul dictatorial se refera la orice forma non-democratica de regim politic;el nu mai pastreaza formula
originara de regim politic-stare de necesitate si durata scurta;in prezent, termeni precum tiran sau despot
se diferentiaza de cel de dictator dar toate trei ca forme de monocratii sunt compatibile cu
patrimonialismul; dictatura personala frecventa in tarile Lumii a treia, nu prezinta o justificare legitima a
puterii dar in lipsa uneia de tip divin apeleaza la o putere cucerita prin violenta(dictaturile personale sunt
instituite prin lovituri de stat); dictaturile de proiect( nationaliste, franchismul, fascismul Italian) justifica
detinerea puterii prin apel la sacralitate de tip profan(popor,natiune).Toate aceste forme de dictatura- sunt
compatibile cu patrimonialismul-birocratie personalizata prin clientelism politic, sisteme de colectare a
avutiei publice in favoarea elitei puterii; dependenta membrilor birocratiilor locale fata de sefii directi si fata
de dictator.
Regimurile de tip autoritarist nu resping optiunea neopatrimonialismului intrucat suveranul detine un spatiu
mare de arbitrar; exista mai multe tipuri- autoritarism patrimonial,oligarhii clientelare(Vargas in
Brazilia,Haya de la Torre in Peru),regim autoritar de tip populist( Attaturk in Turcia,Nasser in Egipt,Peron
in Argentina);regim birocratic de tip autoritar(Salazar sau Cardenas in Mexic);
Regimurile politice de tip totalitar sunt organizate dupa o matrice compatibila cu neopatrimonialismul
(activitatea pol-un singur partid; partidul detine o ideologie care ii confera autoritate absoluta;dublu
monopol-pe mijloace de aplicare a violentei organizate si persuasiune);cu exceptia totalitarismelor care
elimina proprietatea privata asupra mijloacelor de productie, orice regim politic totalitar este compatibil cu
clientelismul, personalizarea puterii politice,indistinctie public-privat;selectia birocratiei pe criterii
clientelare.
Datorita componentelor sale (stat liberal,birocratie,organizarea relatiilor de putere in societate,relatia
politic-societate civila),regimul liberal-democrat nu permite functionarea caracteristicilor patrimonialismului;
Sartori observa suprapuneri intre democratie si liberalism; definirea democratiei in raport cu
liberalismul;tipuri de democratii separate de valori ca egalitatea si libertatea; regimurile politice construite
in perspectiva libertatii sunt regimuri politice democratice de tip liberal; cele bazate pe egalitate se
indeparteaza de liberalism; exista o serie de diferentieri liberalism-democratie(forma statului vs continutul
normelor emise de stat; perceptie asupra metodelor de creare a ordinii sociale vs rezultate; liberalizarea
inseamna democratie politica; democratizarea inseamna mai multa egalitate sociala); democratia trebuie
sa aiba in componenta ei dimensiunea politica procedurala de tip liberal; democratia sociala( egalitatea-
valoare primara) nu implica democratia procedurala de tip liberal.
Dimensiunea sociala si politica a democratiei.Democratia opereaza si in sfere ale socialului ce n-au
legatura cu politica. Toti cei afectati de o decizie intr-o organizare sociala participa la luarea deciziei intr-o
formula participativa directa/reprezentativa; exista insa, grade diferite de democratizare a societatilor ce
pot fi masurate prin indicatori diferiti.Democratia social- politica implica un comportament
participativ,spiritul democratic-modus vivendi. Dahl considera ca cetatenii unei tari cu mecanisme
institutionale de tip democratic trebuie sa invete sa actioneze impreuna, sa coopereze iar regulile sa fie
internalizate si asimilate de majoritatea membrilor unei societati. Regimul politic de tip democratic -datorita
alternantei la guvernare si votului universal- prezinta incompatibilitate intre actul guvernarii si clientelismul
politic de tip patrimonial, modul de definire sfera publica-sfera privata.
Teoria politica a democratiei nu permite transformarea acesteia in regim neopatrimonial dar in cazul
Romaniei, apar criterii ale democratiei ce sunt compatibile cu neopatrimonialismul:votul universal
legitimeaza in mod democratic relatiile clientelare si impartirea in patrimonii local-judetene, privatizarea
suveranitatii statului, stapanirea domeniilor statului a resurselor bugetului national si redistribuirea
privata/de grup.
Patrimonialismul presupune o relatie diadica patron-client;neopatrimonialismul- inegalitate la scara mai
larga,retea complexa de dominatie patron-om politic-x client.

Cap IV Perspectiva weberiana asupra birocratiei ca principiu benefic in guvernare apartinand tipului de
legitimitate institutional legala, vine in contradictie cu viziunea critica marxista de curea de transmisie intre
clasa dominanta si dominata, de parazit care lucreaza in serviciul clasei castigatoare; in lupta dominati-
dominanti birocratia e recrutata din randul dominatilor, singura capabila sa gestioneze puterea in statul
comunist planificator.
Birocratia este analizata pentru importanta pe care o are pentru administratia locala si regionala din
Romania; birocratia in cadrul partidului opereaza la toate nivelurile iar partidul apare ca o organizatie de
masa inserata in societate ca intreg, ce are ca scop sa patrunda in toate sectoarele;
trebuie verificata ipoteza: este birocratia o clasa?
Istoricul birocratiei din Rusia o anunta ca pe clasa care a condus societatea; conceptul de „birocratie”
importat din Germania si Franta a lasat micii aristocratii rusesti posibilitatea sa devina un grup social diferit
de celelalte; doar ca, datorita coruptiei din sistem au fost multiplicate retelele birocratice devenind o clasa
dominanta; intre stat si birocratie exista o relatie reversibila pentru ca, datorita depedentei de puterea
statului birocratia a ajuns sa se dezvolte/extinda, statul mentinand si statuand ierarhia sociala dar avand
nevoie de birocratie pentru a se organiza.
In comunism birocratia de partid detinea parghiile politice, administrative, militare, de teroare, liderul
avand un statut formal, fiind eliminat daca iese din structurile birocratice; astfel, organizarea birocratica
are o afinitate pentru regimul care elimina proprietatile private, asigurandu-i potential de extindere maxima
si integrare intr-o noua structura de clasa.
In state precum Franta sau Germania, inainte de al II lea Razoi Mondial, electoratul era asigurat din randul
populatiei care lucra majoritar in domeniul public, ceea ce implica majorari continue de salarii pana s–a
ajus la criza din 1929. Mises considera ca democratia reprezentativa nu poate subzista daca majoritatea
alegatorilor se afla pe state de plata ale guvernului;aceasta situatie aduce o interferenta mai mare a
guvernului in afaceri, birouri/subventii/ajutoare mai multe ceea ce implica pierderea increderii in
democratie. Statul se foloseste de birocratie pentru a subzista si se intareste in defavoarea cetatenilor.
Pretentia ca membrii birocratiei sa fie pregatiti pe un domeniu de expertiza, selectati in competitie libera
de pe piata muncii, dependenti de superiori pt promovare aduce dupa sine un comportament anume, deci
promovarea nu depinde de un profit adus companiei ci de mediul extern; orice decizie politica trece prin
filtrul rational al birocratiei care o transforma in practica sociala.
Birocratia in Romania: viziunea lui Stefan Zeletin: birocratia apare ca expresie a dezvoltarii si modernizarii
societatii,ca urmare a impactului capitalist;
-clasa parazitara, romanii devin birocrati din nevoie
- extinsa in raport cu nevoile reale ale societatii dar necesara pentru oligarhia politico-financiara;
- sex XIX-XX reprezinta incipitul coruptiei oligarhiei politico-financiara deoarece ambele partide mari
dispuneau de o armata birocratica pusa in functie cand ajungeau la putere a.i birocratii –fortati sa accepte
coruptia si relatiile clientelare ale grupurilor de la putere;
-poate sabota circuitul institutional prin boicotarea circulatiei actelor; exemplu: dupa `89 birocratia era in
opozitie cu tehnocratia; fiecare a incercat sa puna mana pe putere neacceptand solidarizarea cu puterea
politica; in acest caz, a iesit la suprafata neputinta puterii de a reforma birocratia pentru a o include sub
controlul sau,precedata de procesul de autonomizare;
In `92-`96 puterea politica a incercat aservirea birocratiei prin politizarea functiilor publice la niveluri locale
si medii pe fondul recesiunii economice si trecerea spre economia de piata; alternativa opozitiei se
prezenta inconvenabila pentru ca era ultra-liberala si implica desfiintarea unei parti mari din
birocratie.Restul societatii a votat schimbarea in timp ce, birocratia a boicotat decizia economica a noi
puterii politice a.i s–a ajuns ca birocratia sa refuze a da informatii vitale pentru implementarea unor
strategii de schimb si la migrarea functiilor superiorilor de la un partid la altul.Acest lucru a adus o noua
politizare; exemplu: consilieri locali/ judeteni au ajuns baroni locali ce gestioneaza fonduri funciare locative
ajutati de birocratia locala care gaseste modalitati legale de a acoperi tranzactiile efectuate.

Partea aII-a Cap I S-a realizat o cercetare empirica privind relatiile de putere la nivelele local si
judetean, bazata pe interviul fata in fata sau pe focus-grup;instrumentele de investigare- interviul cu
respondent individual si observatie participativa.Sunt prezentate pe rand metodele de cercetare-interviul-
focus-grup-observatia participativa pt a arata potentialul si limitele fiecarei metode, dificultatile intampinate
dar si tehnica de investigare care s-a dovedit cel mai greu de utilizat in cercetarea efectuata. Limitele
cercetarii se datoreaza naturii sensibile a subiectului de investigat-cine detine puterea,ce abuzuri se pot
face,cum se distribuie banii veniti de la guvern etc –dar pot fi generate si de “efectul de moderator” sau
“efectul de operator de interviu”.
Respondentii sunt din randul consilierilor judeteni,locali sau secretari locali care, pe baza formelor de
investigatie parcurse au facut posibila operationalizarea conceputului de “stat neopatrimonial”.

Cap II In aceasta parte a lucrarii sunt prezentate principalele probleme la nivel administrativ si politic
identificate prin intermediul declaratilor facute de respodenti din randul autoritatilor administrative locale si
judetene- precum si posibile solutii identificate de acestia:
Prima problema si cea mai acida este cea legata de fondul funciar intrucat exista numeroase conflicte in
jurul impartirii pamantului intre cetateni; primarul este autoritatea legitima ce se presupune ca intervine
pentru a face dreptate dar care sfarseste prin a da castig de cauza persoanei/grupului cu care are diferite
tipuri de legaturi; de aici apare o alta problema pentru comunitate: partidele accepta procedeele savarsite
de primar intrucat el este cel care sustine financiar campanile electorale ale partidelor in localitatea
sa;aceste forme de fidelitate se continua pe linie administrativa.
In ceea ce priveste dezinteresul primarului fata de alocarea de fonduri in programe de dezvoltare
structurala a comunitatii(rurale sau urbane),respondentii il motiveaza prin deprinderea de tip comunist a
primarului de a primi ordin de la Centru; cu toate ca legal nu este subordonat, primarul se afla in relatii de
ambiguitate cu autoritatile centrale si judetene; de aceea, din 2006 s-au introdus noi criterii de acordare de
fonduri de la judete catre localitati; si aici apar probleme: spre exemplu, pentru a atrage fonduri europene,
primarul si consiliul local depun documentatia la consiliul judetean care urmeaza sa evalueze proiectul si
sa decida prefinantarea, urmand ca apoi sa ajunga la agentiile UE; dar primarul poate reprezenta opozitia
si proiectul depus sa fie astfel blocat pe criterii politice. Pe de alta parte, la nivelul relatiei cu consilierii
locali, primarul poate sa le dea /retraga din atributii putand astfel sa construiasca un grup clientelizat de el
in cadrul consiliului; in acelasi mod poate proceda cu viceprimarul in functie de interesele sale si de
partid; in plus, poate beneficia de un numar nelimitat de mandate, prin toate aceste elemente dobadind
statutul de mic baron local.
Problema votului uninominal pentru presedintele consiliului judetean(CJ): s-a trecut de la alegerea sa din
randul consilierilor judeteni la votarea sa prin scrutin uninominal intr-un singur tur;importanta presedintelui
CJ este majora atata timp cat poate amana la nesfarsit semnarea unor hotarari ale consiliului judetean;
apoi, privitor la relatia sa cu vicepresedintii, in lipsa unor atributii stabilite prin lege ale acestora,
presedintele CJ sau primarul (dupa caz)le poate delega doar atributii nesemnificative sau care nu se afla
in raport cu competentele lor.;este relevanta si este semnalata ca problema puterea prea mare a
presedintelui CJ; apoi, nu este precizata clar in legislatia privind administratia publica, relatia dintre
consiliul local si cel judetean.
Alte probleme semnalate:- incompetenta administrativ-financiara a consilierilor judeteni si locali
-comunicarea dintre ordonatorii de credite(primarul,presedintele CJ) si consiliile locale sau judetene.
Depasirea conditiei de stat neopatrimonial este dependenta de modificarea legislatiei publice actuale prin
limitarea puterii celor 2 ordonatori-primarul si presedintele CJ;acesta din urma poa face abuz de putere
prin solicitarea consilierilor sa voteze anumite prevederi de care acestia nu au avut timp sa se informeze.
Solutii-
La nivelul diferitelor judete la care s-a realizat cercetarea s-au propus diferite solutii referitoare la relatiile
dintre autoritatile administrative locale si judetene:
legea sa prevada sanctiuni pentru situatii in care executivul judetean trece prin CJ proiecte despre care
consilierii nu sunt informati; pregatirea candidatilor la primarii pentru a dobandi competenta in exercitarea
functiei; sporirea rolului comisiilor de specialitate de la cel de consultare la cel de validare asupra
proiectului propus; transparenta actului decizional prin informarea consilierilor judeteni de rezultatele
controlului financiar,a publicarii in presa a deciziilor administrative referitoare la respectiva comunitate
judeteana; folosirea aceluiasi tip de majoritate atat pentru a alege cat si pentru a demite presedintele
CJ;schimbarea tipului de scrutin pentru alegerea presedintelui CJ; consilierii judeteni propun stipularea
prin lege ca vicepresedintii CJ sa faca parte din opozitie; independenta secretarului local in raport cu
primarul si prefectul; deficitul de competenta juridic-administrativa a consilierilor locali drept pentru care se
ajunge ca sume din bugetul votat la inceput de an, sa mearga spre alta destinatie pe motiv ca nu s-au
cheltuit si ajung sa se piarda.
 Probleme care intaresc statul neopatrimonial: relatiile dintre structurile politice de decizie si structura
administrativa de implementare a deciziei. Astfel, functionarii publici trebuie sa se subordoneze legii si nu
factorului politic;impreciziile din lege.Din cercetare a reiesit cum functionarii publici sunt inlocuiti de
puterea politica aflata la guvernare in pofida stipularilor din lege;este vizibil un sistem de relatii de
vasalitate si un fenomen migrationist in randul primarilor pentru a obtine fonduri pentru proiecte.

3.2. Analist max 200 cuvinte

Cartea incearca sa analizeze resursele puterii politice la nivelele local si judetean din Romania.
Pentru a face posibil acest lucru, autorii fac apel la o analiza organizata pe doua cadre: unul teoretic
si unul apartinand cercetarii aplicate.Ceea ce aduce nou acest studiu este tocmai conceptul de “stat
neopatrimonial” intr-o formula redefinita prin imbinarea sa cu un regim politic democratic intalnit in
cadrul societatii romanesti; interesant este ca, statul patrimonial,la origini poate fi asociat cu statul
feudal si ca, pe parcurs, nu este exclusa relationarea sa cu forme ale regimului de tip autoritarist
sau totalitar;oricum ar fi, regimul liberal-democratic nu permite functionarea caracteristicilor
patrimonialismului; cu toate acestea,studiul incearca sa arate ca,in Romania, o societate ce aspira
la statutul de tara liberal-democrata, s-a instalat statul de tip neopatrimonial.
Pentru a face coerenta analiza, cadrul teoretic este structurat pe trei concepte fundamentale in
stiinta politica- statul, regimul politic si birocratia- si se prelungeste la nivelul cercetarii empirice cu
prelucrarea datelor privind organizarea puterii administrative la nivelele local si judetean in Romania
In prima instanta, sunt prezentate teorii asupra statului si forme de organizare a puterii in
stat,momente in evolutia formatiunii politice de tip statal:organizatii prestatale,statul traditional,statul
modern.Apoi, regimul politic in diversitatea ipstazelor sale teoretice,este raportat la conceptele de
“stat” si “sistem politic” pentru ca in finalul partii teoretice sa fie prezentata “birocratia” aparuta ca
rezultat al aparitiei statului modern ce avea nevoie de un grup de specialisti pentru a administra
resursele publice.
Cea de-a doua parte a lucrarii bazata pe investigatie empirica a studiat relatiile dintre puterea
politica executiva –Primar,Presedinte al Consiliului Judetean-ordonatorii de credite la nivel local- si
puterea politica deliberativa(Consilii Locale,Judetene). Cercetarea a reliefat ca exista o elita
birocratica la nivel local sau judetean capabila sa aplice legislatia ca specializata in domeniu doar
ca face acest lucru in interesul superiorilor pentru ca altfel si-ar pierde functiile; neavand o protectie
legala de partea sa, lasa sa se savarseasca abuzuri in functie,ba mai mult e partasa la acest lucru
fiind capabila prin competentele sale sa acopere in mod legal actiunile superiorilor.
Situatia prezentata in carte nu face decat sa arate paradoxul statului neopatrimonial: aparent
incompatibil la nivel teoretic cu regimurile democratice,la nivel empiric el poate aparea in conditiile
unor deficiente ale procesului de democratizare. O alta contradictie tine de faptul ca regimul politic
romanesc ofera conditiile de operare cu doua “suveranitati” pe teritoriul unde actioneaza puterea
aceluiasi stat: suveranitatea de drept si cea “privatizata” rezultata din actiunea elitei politice
romanesti la nivelele local si judetean,transformand-o intr-un spatiu al neopatrimonialismului
democratic.

4. Structura studiului. (Enumerarea subcapitolelor daca exista)

I Suveranitatea formala si suveranitatea reala a statului neopatrimonial

Imperativul european al reformarii si rezistenta la schimbare a structurilor administrative
romanesti
Insularizare administrativa judeteana in Romania
II Societatea traditionala si aparitia statului.Max Weber
Perspectiva marxista asupra statului:criteriul exploatarii de clasa
Perspectiva sociologica:Weber si Durkheim.Originea institutiilor si rationalitatea
Dimensiunea politica a statului:nationalitate,teritoriu,cetatenie
1.Stat si natiune
2.Teritorialitate,nationalitate,cetatenie
3.Constituirea juridica
4.Constitutia organica a statului.Personificarea a.Statul unitar-grade de centralizare
b. Principiul subsidiaritatii si federalismul
c.Confederatia
d. Sistemul federal
5.Statul patrimonial ca stat premodern 5.1 Clientelismul 5.2 Dispersia puterii 5.3 Indistinctia
public-privat 5.4 Cadru legal imprecis 5.5 Institutii cu atributii insuficient precizate
III A Sistemul politic
B Regimul politic
C Tipologia regimurilor politice
Regimuri politice non-democratice:dictatura,tiranie,despotism
Dictaturile personale
Dictaturile de proiect
Autoritarismul 1.patrimonial 2.oligarhiile clientelare 3.dictaturile populiste si bonapartismul
4.birocratiile autoritare
Regimul politic totalitar.Caracteristici definitorii
Regimuri politice democratice ca regimuri organizate pe principii liberale 1.Liberalism si
democratie 2.Libertatea si egalitatea ca valori ale democratiei 3. Democratia formala si
democratia substantiala
IV Ce este birocratia?
Care este relevanta analizei marxiste si ce dificultati intampina?
Birocratie sau clasa
O “teorie” schematica a birocratiei Definitii Mediul
Birocratia in Romania
Partea a II-a
I Interviul individual,interviul de grup si focus-grupul 1Interviul 2 Focus-grupul 3.Observatia
participativa
1 Cercetarea-pilot 2 Investigare opniei consilierilor judeteni 3 Concluzii
II Primarul ca nod de retea in administrarea resurselor locale
CJ sa hotarasca doar in materie de probleme judetene,iar restul deciziilor si hotararilor sa coboare
la nivelul comunitatilor
Secretarul local –dominat de interesele si obiectivele Primarului,pentru ca este dependent de
Primar
Presedintele de Consiliu Judetean-centru al puterii in alocarea de resurse pentru comunele si
orasele din judet
1.Tipuri de abuz de putere si problema votului uninominal in alegerea Presedintelui CJ
2. Daca este ales prin vot uninominal Presedintele de CJ,atunci acesta trebuie sa fie in doua tururi
3. Atributiile Presedintelui CJ sunt prea mari.Cum pot fi consilierii judeteni transformati intr-o masina
de vot?
4. Puterile CJ nu trebuie extinse pentru ca ar produce un val si mai mare de migratie in randul
primarilor
5. Alocarea de fonduri trebuie sa evite situatia “Fonduri cu dedicatie”
6. Conform Legii215, relatia dintre CJ si Consiliile locale este una de subordonare si control
7. Comisiile de specialitate sa aiba puterea de avizare stabilita prin lege
8. Consiliul Judetean Constanta-“Darul majoritatii de a cumpara consilieri”
9. Votul uninominal-Partidele mari isi pot tria mai bine oamenii decat votul uninominal la nivel de CJ
10. Functia de vicepresedinte si de viceprimar:” vicepresedinti sau viceprimari responsabili in timpul
liber”
11. Negocierile dintre partide pentru ocuparea unui post de vicepresedinte de CJ pot aduce
incompetenti in posturi de conducere
12. Secretarul local-protector juridic al Consilierilor locali
13. Legea administratiei publice locale trebuie sa contina sanctiuni clare si precise
14. Trebuie stipulata prin lege obligativitatea consemnarii votului in Consiliul Judetean-” votul
consemnat este votul bine documentat”
15. Vrancea-Presedintele CJ trebuie sa aiba aceeasi legitimitate cu Prefectul
16. CJ Brasov: Presedintele Consiliului nu semneaza hotarari ale CJ pentru ca ele nu se potrivesc
criteriului politic in alocarea de fonduri judetene
17. Semnatura Presedintelui ordonator de credite si culoarea politica a Primarilor din judet
18. Consilierii brasoveni propun stabilirea unui Regulament care sa precizeze in ce conditii se
voteaza un proiect de hotarare in CJ
19. Trebuie intarit controlul pe linie guvernamentala sau prin intermediul institutiilor abilitate precum
Curtea de Conturi, Prefecturi
20. Braila- Deficitul de democratie procedurala semnalat de Consilierii Judeteni din
Braila.Propunere pentru schimbarea presedintelui CJ prin majoritate simpla
21. galati- Votul uninominal pentru Consilierii judeteni si nevoia descentralizarii reale
22. Descentralizarea nu este reala in Romania
23. Nu exista comunicare si informare intre Consilierii locali,directori de specialitate care propun
proiecte de hotarari si comisiile de specialitate
24. Secretarul local sa conduca Departamentul juridic din Primarie si sa nu primeasca puteri prea
mari care sa il faca sa se perceapa ca fiind mai important decat Primarul
25. Puterea Presedintilor de CJ este prea mare, in general ei propun proiectele, in lipsa unei viziuni
independente de partid sau grup de disciplina,consilierii functionand ca “masina de vot” in CJ
Propuneri
26. CJ Arad-Personalitate juridica pentru autoritatile locale si judetene deliberative si nevoia de
educatie a alesilor locali si judeteni
27. Incompetenta Consilierilor locali si judeteni face posibile”abuzurile legale” ale Primarului si
Presedintelui CJ
28. Secretarul local-independent in raport cu Primaria si Prefectura
29. De ce nu ii delega Primarul atributii importante viceprimarului?
30. Problema descentralizarii reale
31. Primarul are putere executiva suficient de mare prin lege,pentru a putea abuza de ea ca si
institutie ordonatoare de credite la nivel local
32. Lipsa de competenta juridic- administrativa a Consilierilor locali.”Primarul hotaraste,ca ala este
tatal lor!”
33. Propuneri pentru cresterea gradului de democratizare a deciziei in administratia publica locala si
judeteana
Secretarul unitatii administrativ-teritoriale
Concluzii privind amendarea legislatei administratiei publice locale
A Puterea Primarilor trebuie controlata in mod expres prin lege
B Presedintele de Consiliu Judetean trebuie sa aiba puteri in mod expres limitate prin lege
Concluzii finale

5. Concepte centrale (obligatoriu de regăsit şi în rezumat)

 Stat patrimonial
 Stat neopatrimonial
 Birocratie
 Suveranitate
 Democratie
 Presedintele Consiliului Judetean
 Primarul
 Consilii locale si judetene
  Baron local
 Regim politic

6. Termeni cheie (se consulta baza de date înainte de completare). Minim 5 cuvinte cheie

Privatizarea suveranitatii
Elita politico-administrativa
Retele de interese locale si regionale
Legitimarea puterii
Birocratie personalizata prin clientelism politic
Abuz de putere
Politizarea functiilor publice la nivelele local si judetean
Birocratia-curea de transmisie intre clasa dominanta si clasa dominata

7. Obiective/scopuri asumate de autor

1.Analiza resurselor puterii politice la nivelele local si judetean din Romania
2.Identificarea tipurilor de relatii intre puterea política executiva in teritoriu (Primarul,Presedintele
Consiliului Judetean) si puterea deliberativa (reprezentanti ai partidelor politice in organele
consultative ale puterii de stat locale si judetene-Consiliul Local si Consliul Judetean)
3.Organizarea analizei pe doua niveluri:un nivel teoretic si unul al cercetarii aplicate pentru a reliefa
existenta statului neopatrimonial in realitatea política romaneasca care la nivel formal se numeste
“democratica”
4.Prezentarea naturii duale a suveranitatii in regimul politic romanesc:suveranitatea juridica,formala
a statului de drept si suveranitatea”privatizata” rezultata din retelele de interese la nivel local si
regional.
5.Sublinierea ideii ca nu exista corelatie necesar- pozitiva intre descentralizare si democratie
locala,intre votul uninominal si exercitiul democratic al puterii politice la nivel judetean sau local

8. Intrebări de cercetare formulate de autor (dacă sunt formulate ca atare întrebări privitoare la
demersul pe care autorul îl propune, în raport cu obiectivele propuse, înterbări la acre studiul îşi
propune să răspundă. Se trec numai dacă ele sunt distincte de obiective)

99

9. Perspectiva teoretica asumata de autor (se completeaza de catre analist maxim 100 de
cuvinte)

Autorii stabilesc un cadru teoretic al lucrarii definit la intersectia dintre trei concepte fundamentale in
stiinta politica:”statul”,”regimul politic”,”birocratia”.Acest cadru este fundamentat pe scrierile unor
autori precum Weber,M.(1992), Bataille,G.(2004), Durkheim,E.(1995), Marx,K,Engels,F(1966),
Sartori,G.(1999), Bobbio,N.(1998), Mises,L(2006), Zeletin,S.(2006)

10. Definiţii ale conceptelor centrale utilizate si ale termenilor cheie utilizati in studiu
Maxim 200 de cuvinte pentru fiecare categorie

Stat patrimonial= in varianta clasica, termenul se refera la realitati social-politice si economice

medievale; ideea de patrimoniu implica ideea de proprietate ce este legata de relatii de dependenta
intre un Suveran si un nobil-feudal local
Stat neopatrimonial= constructie politica a Romaniei contemporane,rezultat al democratiei formale
si al proceselor aparente de democratizare la nivel local-aparenta participare politica,aparenta
legitimitate a elitelor politice locale,abuzuri nesanctionate de lege in exercitarea puterii,concentrarea
puterii executive in mainile unui singur om,in virtutea legitimitatii date acestuia de votul popular etc

Birocratia= prezinta mai multe definitii; poate fi restransa la: un suport de expertiza tehnica oferita
statului de o clasa de specialisti in administrarea resurselor publice-bunuri,servicii,impozite si taxe
etc

Suveranitate = expresie a puterii politice investite de popor in reprezentantii sai,oamenii politici

Privatizarea suveranitatii= fenomen datorat existentei retelelor de interese care tind spre
autonomizare la nivel judetean; reprezentanti ai elitei politice romanesti la nivel judetean si local
transforma suveranitatea juridica a statului intr-un spatiu al neopatrimonialismului democratic

Regim politic= ansamblu concret-istoric de institutii politico-administrative, care opereaza intr-o

forma de legitimitate determinata( traditia, charisma liderului,Legea-dominatia rational-legala),in
virtutea careia se stabileste tipul de relatie dintre guvernanti si guvernati

Baron local= persoana din administratia locala/judeteana- consilieri locali/ judeteni ce gestioneaza
fonduri funciare locative ajutati de birocratia locala care gaseste modalitati legale de a acoperi
tranzactiile efectuate

11. Metodologia invocata de autor ca parte a analizei (Pentru cercetari empirice sau care
opereaza cu analiza/interpretare de date empirice - se bifeaza cu DA/NU, acolo unde exista/nu
exista.

Prezentare indicatori de cercetare DA |_X_| NU |__|

Prezentare itemi de chsesionari DA |_X_| NU |__|
Invocare date de cercetare (sursa, esantion /subiecţi, DA |_X_| NU |__|
data cercetarii si caractertisticile metodologice) DA |_X_| NU |__|
Utilizare grafice, tabele mijloace ilustrative de analiza DA |__| NU |_X_|
Utilizare matrici tipologice, tipologii, clasificari DA |__| NU |_X_|
Explicare interprertare, date de cercetare DA |_X_| NU |__|
Apel la retrodicţii DA |_| NU |_X_|
Apel la predictii DA |__| NU |_X_|
Enumerări caracteristici, teze, atribute etc. DA |_| NU |_X_|

12. Formularea unor soluţii pentru situatiile cercetate/analizate (se completeaza de către
analist numai în măsura în care există astfel de soluţii formulate ca atare de autor în raport cu
probleme teoretice sau practice Se va trece în casetă codul TEOR pentru soluţii la problme
teoretice şi codul PRAC, pentru soluţii care vizează aspecte care ţin de aplicaţiille/ consecinţele la
nivell realităţii. Se trece codul 88 pentru situaţia în car eoperatorul nu paote aprecia codul)

PRAC Schimbarea legislatiei pe criterii valide si impunerea unui moratoriu de stabilitate a Legii ar
putea sa sparga monopolul retelelor locale si judetene,care transforma interesele lor de grup in
forme de interes national.Transparenta deciziei si a functiei publice,controlul real al institutiilor
statului de drept asupra decidentilor particulari de la nivelele local si judetean,asigurarea si intarirea
functiei publice in raport cu factorul politic.Toate aceste propuneri vizeaza transformarea statului
roman dintr-un stat neopatrimonial legitimat democratic,intr-un stat de drept cu adevarat democratic.

13. Concluzii ale autorului (sintetizate de analist - maxim 150 de cuvinte)

Lucrarea a incercat sa demonstreze ca adevaratele surse ale statului neopatrimonial si ale culturii
politice de tip dependent sau parohial trebuie cautate,de jos in sus, dinspre administratia publica
locala,catre administratia publica judeteana si,abia apoi, in administratia publica centrala.
Modificarile legislatiei administratiei publice sunt intemeiate pe interese locale si judetene,care sunt
preluate de Centru si transformate in probleme de interes general-national. Partidele politice,pentru
a pastra aparenta democratiei,devin direct implicate in procesul de alegere a reprezentantilor locali
si judeteni.Disfunctionalitatea de sistem consta in subordonarea partidelor fata de ordonatorii de
credit de la nivel local si judetean,care pot constitui adevarate feude,in care interesul general si
actiunile de partid sunt captive.Potentatii locali actioneaza pe lanturi de decizie,incat pot justifica si
legitima actiunile lor prin modificarea legislatiei nationale.Apare un hatis de legi si acte normative
care sufoca puterea politica si limiteaza posibilitatea de decizie a factorilor centrali si a organismelor
de control sau ancheta.
Per ansamblu s-a incercat sa se arate ca democratia romaneasca este slabita datorita sistemului
neopatrimonial care functioneaza la toate nivelurile administratiei publice.

14. Schema logică a articolului (se completează de analist. Se bifează componetele care există
în lista alăturată şi se vor reprezenta atât pe o scală lineară, de genul 1363 57119X1, cât şi
într-un graf în măsura în care este posibil acest lucru)

Obiective
1.Analiza resurselor puterii politice la nivelele local si judetean din Romania
2.Identificarea tipurilor de relatii intre puterea política executiva in teritoriu si
puterea deliberativa
3.Organizarea analizei pe doua niveluri:un nivel teoretic si unul al cercetarii aplicate
pentru a reliefa conceptul de stat neopatrimonial
4.Prezentarea naturii duale a suveranitatii –juridica si “privatizata”
5.Sublinierea ideii ca nu exista corelatie necesar- pozitiva intre descentralizare si
democratie locala,intre votul uninominal si exercitiul democratic al puterii politice la
nivel judetean sau local
 Premise

- puterea politica si birocratia

conlucreaza pentru a extrage
suveranitatea de la popor

- este sistemul
neopatrimonialist compatibil
cu democratia?

-este birocratia o clasa?

Teze teoretice de referință

Cadrul teoretic este fundamentat pe scrierile unor autori precum Weber,M.

(1992), Bataille,G.(2004), Durkheim,E.(1995), Marx,K,Engels,F(1966),
Sartori,G.(1999), Bobbio,N.(1998), Mises,L(2006), Zeletin,S.(2006)

Asumarea modelului teoretic

Autorii stabilesc un cadru teoretic al lucrarii definit la intersectia dintre trei concepte
fundamentale in stiinta politica:”statul”,”regimul politic”,”birocratia”.
 Cercetare empirică
Datele au fost obtinute prin intermediul investigatiei empirice pe baza interviului
individual,interviu de grup semistructurat,observatie participativa si focus-grup

99

Implicații ale cercetării

Studiul realizat prin proiectie metodologica si-a asumat anumite limite la care se
adauga o serie de limite provenite din natura”sensibila” a subiectului de investigat
Rezultatele cercetarii lasa deschisa problema existentei statului neopatrimonial in
Romania dar sunt propuse solutii de rezolvare a acestei chestiuni in urma
investigatiilor de teren efectuate.

15. Clasificarea metodologica a studiului. (dacă analistul anexează un material suplimentar cu

observaţii faţă de oricare item al grilei se va trece codul A la inceputul acestei casete.

16. Date analist

16. 1 Numele bistriceanu andra

16.2. Cod ___________