Legislatia privind reducerea

riscului la seisme
• Seisme de Vrancea,
Vrancea, de adancime intermediara, care la
magnitudini ridicate, afecteaza puternic, direct, pana la
50% din arie si indirect, restul tarii.
- Cutremure de suprafata (crustale), care pot
produce local avarii si pierderi concentrate.
• Perioadele de revenire intre 200 si 500…600 de ani
sunt de fapt echivalente cu alegerea unui seism de
referinta de Vrancea de tipul celui din 1802, cu
M=7.6--7.7…7.8.
M=7.6
• pentru evenimentul moderat (minor, foarte frecvent”,
in termeni internationali):

-un seism intermediar de Vrancea, cu magnitudini

de ordinul 6,8 – 7,0, perioade de revenire de 25 – 30
ani.

-seisme superficiale si crustale, de ex. magnitudini

de ordinul 5,6 – 5,8 , cu perioade similare de
revenire, in cazul cutremurelor din Banat;
• pentru evenimentul sever (“maxim istoric”, cu
potential de dezastru major, de interes national):

-un seism intermediar de Vrancea, cu

magnitudini de ordinul 7,2 – 7,4;

• -seisme superficiale si crustale,

• de ex. magnitudini de ordinul 6,0,
• in cazul cutremurelor din Banat;
• pentru evenimentul extrem (“maxim posibil/credibil”, cu
potential de catastrofa, depasind capacitatea nationala de
interventie):

-un seism intermediar de Vrancea, cu magnitudini de ordinul

7,6, si perioade de revenire de peste 200 ani, similar cu cel din
1802.
In zona predispusa la cutremure de Vrancea este expusa cca.
35% din totalul populatiei tarii, respectiv peste 66% din populatia
urbana a tarii.
In zonele expuse la cutremure crustale si superficiale este
expusa peste 10% din populatia urbana a tarii.
• numarul de cladiri de locuit care ar suferi avarii
semnificative (peste gradul 3 de avariere), este de ordinul a
23.000; dintre acestea, cca. 50% sunt de inaltime P…P+1,
din materiale de slaba calitate, peste 40 % sunt P…P+4,
cladiri din zidarie cu elemente din beton armat, lemn etc.,
iar cca. 10% sunt cladiri inalte, din beton armat si zidarie ;

• dintre cele 23.000 cladiri, pot suferi avarii grave – nivel de

colaps partial sau total (gradul de avariere 5) cca. 1.000
cladiri, dintre care peste 10% sunt inalte, cca. 4.100 cladiri
pot suferi avarii la nivel de condamnare, dintre care 9%
sunt inalte;

- in scenariul de cutremur pe timp de noapte (ora 2100), peste

450.000 locuitori se pot afla in cladiri care pot depasi gradul 3 de
avariere (in cladiri construite pana in 1977).
• dintre acestia, pot fi considerati captivi in cladiri
un total de cca. 95.000 persoane, dintre care cca.
54% in cladiri inalte;
- peste 6.500 pierderi de vieti si peste 16.000
raniti grav, cca. 10.500 spitalizati si cca. 13.000
raniti usor, concentrati in cladirile inalte realizate
pana in 1977. -
• Baza legală este OrdonanŃa Guvernului nr. 20/1994,
20/1994, MO 655
din 23.10.2001, cu modificările publicate in M. O. partea I, nr.
616 din 29.08.2003, si OrdonanŃa pentru modificarea OG
20/1994 din 26 ianuarie 2006,
• Reducerea riscului seismic reprezintă o acŃiune de interes
naŃional, in contextul atenuării efectelor unui potenŃial dezastru
provocat de cutremure şi cuprinde măsuri de intervenŃie la
construcŃiile existente care prezintă niveluri insuficiente de
protecŃie la acŃiuni seismice, degradări sau avarieri in urma unor
acŃiuni seismice.
• Proprietarii construcŃiilor, persoane fizice sau juridice, şi
asociaŃiile de proprietari, precum şi persoanele juridice care
au in administrare construcŃii vor acŃiona, in condiŃiile
legii, pentru identificarea, expertizarea tehnică a
construcŃiilor, aprobarea deciziei de intervenŃie şi
continuarea acŃiunilor, in funcŃie de concluziile
fundamentate in raportul de expertiză tehnică .
• Pentru construcŃiile expertizate tehnic şi incadrate prin raportul de
expertiză tehnică in clasa I de risc seismic, proprietarii construcŃiilor,
persoane fizice sau juridice, şi asociaŃiile de proprietari, precum şi
persoanele juridice care au in administrare construcŃii, sunt obligate să
procedeze, in condiŃiile legii, la proiectarea şi execuŃia lucrărilor de
intervenŃie iar proprietarii locuinŃelor - persoane fizice - din clădirile
multietajate, incadrate in clasa I de risc seismic şi care prezintă pericol
public beneficiază de o serie de facilităŃi.
• Consiliile judeŃene, respectiv Consiliul General al municipiului Bucureşti,
pentru construcŃiile cu destinaŃia de locuinŃă, expertizate tehnic şi incadrate
prin raportul de expertiză tehnică in clasa I de risc seismic, vor notifica in scris
proprietarilor, persoane fizice sau juridice, şi asociaŃiilor de proprietari,
precum şi persoanelor juridice, care au in administraŃie aceste construcŃii,
obligaŃiile ce le revin, potrivit prevederilor legale, pentru reducerea riscului
seismic al construcŃiilor, precum şi faptul că işi asumă riscul şi răspunderea
pentru efectele potenŃiale ale seismelor, in situaŃia in care nu se conformează
obligaŃiilor legale.
• Desastrele se produc
atunci cand ai uitat de ele…”
Un savant japonez Niigata, Japonia, 1963
 Ce măsuri se iau in privinŃa unor clădiri care
constituie pericol public ?
• Clasa I de risc seismic şi care prezintă pericol public,
public, se includ - In programe anuale de
acŃiuni privind proiectarea şi execuŃia lucrărilor de consolidare pentru reducerea riscului
seismic, denumite �n continuare programe anuale.
Aceste clădiri prezintă pericol public daca:
daca:
•
• cuprind spaŃii publice cu altă destinaŃie deca
decat aceea de locuinŃă,
• ocupate temporar/permanent de un număr mare de persoane;
• sunt amplasate in zone dens circulate şi/sau cu aglomerări de persoane;
• adăpostesc valori materiale şi/sau de patrimoniu cultural.
• Fondurile necesare pentru finanŃarea cheltuielilor - proiectarea şi execuŃia lucrărilor de
consolidare :
• din transferuri de la bugetul de stat, şi/sau din credite, in bugetul Ministerul Transporturilor,
ConstrucŃiilor şi Turismului

• din bugetul de stat, din bugetele locale sau din venituri extrabugetare, după caz,
• din fondurile publice ale agenŃilor economici, pentru locuinŃele şi spaŃiile cu altă destinaŃie
deci
decit cea de locuinŃă
• din sursele proprii ale proprietarilor, persoane fizice sau juridice
• s-a detaliat sistemul de obligaŃii şi facilităŃi
pentru proprietarii persoane fizice şi juridice.
• S-au introdus termene de 2 ani pentru
proiectarea lucrărilor şi 2 ani pentru executarea
lor.
• Din 2006, se consideră contravenŃii sancŃionate
cu amenzi nerespectarea obligaŃiilor şi
termenelor notificate de autorităŃi.
Lege nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuintelor
impotriva cutremurelor, alunecarilor de teren sau inundatiilor

• Companiile de asigurari ar trebui sa platesca, in

caz de seism cu magnitudine ridicata, peste 105
miliarde de euro celor care si-
si-ar incheia o polita
pentru asigurarea obligatorie a locuintei
• Populatia va fi obligata sa plateasca anual o prima
de 10 sau 20 de euro, pentru a-a-si asigura locuinta in
cazul unor catastrofe naturale. Este vorba de
cutremur, alunecare de teren sau inundatie. Polita
va fi lovita de nulitate daca locuinta este distrusa
din alte cauze
• Proprietarii care nu respecta reglementarea vor fi
penalizati cu 100 pana la 500 de lei.
• Actul da dreptul CSA sa modifice anual sumele
maxime de asigurate si implicit primele platite de
asigurati.
• Borbely Laszlo, ministrul Locuintelor, a declarat
ca Bucurestiul se afla pe locul al 2-
2-lea, dupa
Lisabona, in topul capitalelor cu risc seismic
ridicat.
• 400 de cladiri din capitala au gradul intai de risc
seismic. Statul a alocat bani pentru consolidarea
cladirilor pe punctul de a se prabusi la primul
cutremur, insa, se pare ca firmele de constructie
nu participa la licitatii.
 Seism 29 nov.2008

magnitudinea de 3,5 pe scara Richter. Intensitate de 3 pe scara Mercalli in zona de

epicentru si s-a produs la o adancime de 15 km
• Cutremurele, ca si alte hazarduri naturale,
nu au toate caracteristicile riscurilor
asigurabile
• Pierderile ce se pot produce in viitor nu pot
fi anticipate suficient de acoperitor
• ”Selectia adversa“-
adversa“- distribuire
"neavantajoasa" a riscului, prime de
asigurare necorespunzatoare, cu rate
inaccesibile
• Potentialul de pierderi catastrofice este principala
problema (la cutremure), in timp ce selectia
adversa constituie principala dificultate in
asigurari la inundatii, alunecari de teren etc.
• Cutremurele pot fi de asemenea supuse selectiei
adverse, dar o mai buna cunoastere a zonelor,
legilor de producere a cutremurelor, a
vulnerabilitatii, poate duce la o identificare mai
precisa a cladirilor la risc.
 Ideal pentru asiguratori
• Asigurarile pentru cladiri vulnerabile seismic costa
mai mult
• Asigurarea cladirilor rezistente seismic costa mai
putin
• Stimulent pentru o mai buna intretinere a cladirilor
si inlocuirea celor vulnerabile.
• Eventuala combinare a predictiei unui cutremur cu
identificarea cladirilor vulnerabile ar face, probabil,
sa nu mai poata fi asigurate cladirile vulnerabile,
deoarece riscul de pierdere ar deveni aproape o
certitudine.
• Pentru a-
a-si proteja investitiile si efectua corect aceste
calcule, societatile de asigurari din tarile avansate sunt
cele care:
solicita si angajeaza pe posturi foarte bine platite
pe cei mai buni specialisti in risc seismic (de
regula ingineri cu pregatirea de baza in inginerie
civila)

• ofera granturi de studii pentru evaluari de pierderi

si risc, pentru a asigura baza probabilistica
adecvata, stimuleaza noile metode de protectie
antiseismica si preocuparile populatiei de a
reabilita cladirile existente
• Societatea GENERALA - singura societate
de asigurare care tine seama de zonarea
seismica-- 4 zone-
seismica zone-, in functie de care,
despagubirile se platesc in limita a 80% din
suma asigurata pentru zona A, 75% pentru
B, 70% pentru C si 60% pentru D;
 Utilizarea despagubirilor de la
asigurari ???
• daca nu sunt asigurati toti locatarii nu se poate
consolida cladirea…
O oferta de succes este asigurarea pe tronsoane
de bloc.
• Pentru firmele comerciale, si chiar pentru
persoane fizice deductibiltatea cheltuielilor de
asigurari sau consolidari ar fi un sprijin dat vietii
economice a tarii.
• exista riscul ca unii locatari sa cheltuie
sumele pana la inceperea lucrarilor propriu-
propriu-
zise, ori sa nu contracteze creditele din lipsa
de resurse pentru rambursare, iar cladirea sa
ramana avariata, ceea ce in cazul blocurilor
de locuinte ar mari potentialul de pierderi
viitoare.