P. 1
Clasificarea legilor- Referat 1

Clasificarea legilor- Referat 1

|Views: 954|Likes:
Published by dannyhagar

More info:

Published by: dannyhagar on Feb 04, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/18/2013

pdf

text

original

CUPRINS

:

Introducere……………………………………………………………..………. pag.3

Noţiuni generale despre managementul resurselor umane…………………. pag.4 Asigurarea resurselor umane…………………………………………….……..pag.5 Dezvoltarea resurselor umane……………………………………………..….. pag.6 Structura organizatorică……………………………………………………….. pag.7 Managementul oamenilor………………………………………..……………. pag. 8

Bibliografie…………………………………………………………………….. pag.12

Legea - actul normativ cu valoare juridică superioară, cel mai important izvor al dreptului, ce emană de la Parlament, organul suprem al puterii de stat, exponent al puterii suverane a poporului. Clasificarea legilor: a) constituţionale sau fundamentale; b) ordinare şi celelalte legi Conţinutul tuturor legilor trebuie să fie conform cu Constituţia, cu prevederile acesteia. Nici o dispoziţie dintr-o lege sau din alte acte normative sau izvoare de drept nu

Noua Constituţie a României prevede că Parlamentul adoptă trei categorii de legi: constituţionale. Ele se adoptă cu votul majorităţii membrilor fiecărei Camere parlamentare ( majoritatea absolută). Constituţia franceză din 1958 a dispus că anumite materii vor fi obligatoriu reglementate de legile organice. se adoptă după o anumită procedură precis stabilită şi a cărei respectare este obligatorie. Cele ordinare se adoptă cu votul membrilor prezenţi ai majorităţii fiecărei camere. în general vorbind.poate contraveni în nici un fel Constituţiei. Bucureşti. pag. iar procedura de elaborare a acestora diferă de a legilor ordinare. ________________________________________________________ 1 I MURARU. 2 din Constituţie.Edit. Drept constituţional şi instituţii politice. Drept Constituţional şi Instituţii politice. Legea.463 CLASIFICAREA LEGILOR Majoritatea sistemelor de drept clasifică legile în constituţionale. Conform dispoziţiilor art. 2004. Astfel prin lege organică se reglementează: a) sistemul electoral. Proarcadia. „Lumina lex”. pct. organice ordinare. Legile organice reglementează anumite domenii prevăzute de Constituţie în mod limitativ. Bucuresti . legile constituţionale sunt cele de revizuire a legii fundamentale. organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente. 73. organice şi ordinare Astfel.pag. .128 2 I RUSU. Edit.

funcţionarea şi finanţarea partidelor politice. la: asigurarea garanţiilor executării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor. a teritoriului. a autorităţilor administrative şi a funcţionarilor acestora.precum şi protecţia socială. d) organizarea şi desfăşurarea referendumului. j) statutul funcţionarilor publici. e) organizarea Guvernului şi a Consiliului Suprem de Apărare a ţării. apărarea siguranţei naţionale şi întărirea suveranităţii statului. k) contenciosul administrativ.3 Magistraturii. h) infracţiunile.asigurarea pluralismului politic. r) regimul general al cultelor. sindicatele. f) regimul stării de mobilizare parţială sau totală a forţelor armate şi al stării de război. asigurarea ordinei interne.a legalităţii.a Ministerului Public şi a Curţii de Conturi. Relaţiile sociale de importanţă deosebită cad în reglementarea legilor organice. n) organizarea generală a învăţământului . g) regimul stării de asediu şi al stării de urgenţă.patronatele. protecţia proprietăţii. pedepsele şi regimul executării acestora.b) organizarea. s) celelalte domenii pentru care în Constituţie se prevede adoptarea de legi organice. i) acordarea amnistiei sau a graţierii colective. precum şi regimul general privind autonomia locală.răspunderea tuturor structurilor. stabilirea indemnizaţiei şi a celorlalte drepturi ale acestora. l) organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al judecătoreşti . q) statutul minorităţilor naţionale în România. o) organizarea administraţiei publice locale. c) statutul deputaţilor şi al senatorilor.a instanţelor . p) regimul general privind raporturile de muncă. etc. m) regimul juridic general al proprietăţii şi al moştenirii.cele care se referă.de exemplu.

s) regimul general al cultelor. m) regimul juridic general al proprietăţii şi al moştenirii. (2) Legile constituţionale sunt cele de revizuire a Constituţiei. 74 . a teritoriului. 73 Categorii de legi (1) Parlamentul adoptă legi constituţionale.Este necesar ca fiecare cameră să existe cvorumul legal. b) organizarea. organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente. d) organizarea şi desfăşurarea referendumului. o) organizarea administraţiei publice locale. cit.465 În toate celelalte domenii ale vieţii sociale. c) statutul deputaţilor şi al senatorilor. fără de care nu se pot adopta acte juridice. (3) Prin lege organică se reglementează: a) sistemul electoral. a instanţelor judecătoreşti. patronatele şi protecţia socială. pedepsele şi regimul executării acestora. SECŢIUNEA a 3-a Legiferarea ART. k) contenciosul administrativ. i) acordarea amnistiei sau a graţierii colective. p) regimul general privind raporturile de muncă. op. legi organice şi legi ordinare. pag.cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare Cameră (majoritate simplă). a Ministerului Public şi a Curţii de Conturi. t) celelalte domenii pentru care în Constituţie se prevede adoptarea de legi organice. n) organizarea generală a învăţământului. funcţionarea şi finanţarea partidelor politice. g) regimul stării de asediu şi al stării de urgenţă. h) infracţiunile. precum şi regimul general privind autonomia locală. r) statutul minorităţilor naţionale din România. e) organizarea Guvernului şi a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. j) statutul funcţionarilor publici. Parlamentul adoptă legi ordinare.. f) regimul stării de mobilizare parţială sau totală a forţelor armate şi al stării de război. ART. l) organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii. stabilirea indemnizaţiei şi a celorlalte drepturi ale acestora._____________________________________________________________ 3 ION RUSU. sindicatele. adică să fie prezenţi majoritatea membrilor.

cele cu caracter internaţional. 76 Adoptarea legilor şi a hotărârilor (1) Legile organice şi hotărârile privind regulamentele Camerelor se adoptă cu votul majorităţii membrilor fiecărei Camere. ca primă Cameră sesizată. (5) Dispoziţiile alineatului (4) referitoare la întoarcerea legii se aplică în mod corespunzător şi în cazul în care Camera decizională adoptă o prevedere pentru care competenţa decizională aparţine primei Camere. precum şi proiectele legilor organice prevăzute la articolul 31 alineatul (5). amnistia şi graţierea. Cetăţenii care îşi manifestă dreptul la iniţiativă legislativă trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării. articolul 126 alineatele (4) şi (5) şi articolul 142 alineatul (5). . potrivit alineatului (1). k). după caz. numai pentru prevederea respectivă. (4) Deputaţii. În caz contrar. proiectele de legi şi propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internaţionale şi a măsurilor legislative ce rezultă din aplicarea acestor tratate sau acorduri. Guvernului. ca primă Cameră sesizată. (4) În cazul în care prima Cameră sesizată adoptă o prevedere care.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative. (5) Propunerile legislative se supun dezbaterii mai întâi Camerei competente să le adopte.Iniţiativa legislativă (1) Iniţiativa legislativă aparţine. articolul 73 alineatul (3) literele e). senatorilor sau unui număr de cel puţin 100. prevederea este definitiv adoptată dacă şi cea de-a doua Cameră este de acord. (2) Legile ordinare şi hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare Cameră. o). În cazul depăşirii acestor termene se consideră că proiectele de legi sau propunerile legislative au fost adoptate. iar în fiecare din aceste judeţe. ca primă Cameră sesizată. (3) După adoptare sau respingere de către prima Cameră sesizată. proiectul sau propunerea legislativă se trimite celeilalte Camere care va decide definitiv. ART. articolul 117 alineatul (3). articolul 118 alineatele (2) şi (3). articolul 55 alineatul (2). articolul 105 alineatul (2). articolul 102 alineatul (3). n). intră în competenţa sa decizională. (3) Guvernul îşi exercită iniţiativa legislativă prin transmiterea proiectului de lege către Camera competentă să îl adopte. senatorii şi cetăţenii care exercită dreptul la iniţiativă legislativă pot prezenta propuneri legislative numai în forma cerută pentru proiectele de legi. ca primă Cameră sesizată. 75 Sesizarea Camerelor (1) Se supun spre dezbatere şi adoptare Camerei Deputaţilor. legea se întoarce la prima Cameră sesizată. articolul 79 alineatul (2). l). articolul 120 alineatul (2). Celelalte proiecte de legi sau propuneri legislative se supun dezbaterii şi adoptării. articolul 40 alineatul (3). ART. trebuie să fie înregistrate cel puţin 5. deputaţilor.000 de cetăţeni cu drept de vot. Senatului. Pentru coduri şi alte legi de complexitate deosebită termenul este de 60 de zile. (2) Prima Cameră sesizată se pronunţă în termen de 45 de zile. respectiv în municipiul Bucureşti. (2) Nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor problemele fiscale. care va decide definitiv în procedură de urgenţă. articolul 58 alineatul (3).

la intrarea în vigoare devine parte integrantă a Constituţiei. prin referendum. 79 Consiliul Legislativ (1) Consiliul Legislativ este organ consultativ de specialitate al Parlamentului. adică să se regăsească în relaţiile sociale care se dezvoltă între cetăţeni. ceea ce înseamnă că se exercită puterea politică a cetăţenilor.3 din Constituţie. promulgarea legii se face în cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate după reexaminare sau de la primirea deciziei Curţii Constituţionale. Parlamentul poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative cu procedură de urgenţă. Legea îvăţământului care reprezintă o aplicare a valorii sociale constând în dreptul fundamental al educaţiei fiecărui individ). stabilită potrivit regulamentului fiecărei Camere. act juridic adoptat de parlamentari-reprezentaţii cetăţenilor-şi care are o forţă juridică inferioară constituţiei. • organizarea şi funcţionarea partidelor politice. care avizează proiectele de acte normative în vederea sistematizării. După adoptarea ei de către Parlament. Astfel prin lege organică se reglementează: • sistemul electoral. Pentru ca statul să funcţioneze. reexaminarea legii. ART. (2) Înfiinţarea. o singură dată. b) Legile organice sunt cele adoptate de Parlament în domeniile de importanţă vitală pentru funcţionarea statului şi care sunt strict enumerate în art. ART. Preşedintelui României. unificării şi coordonării întregii legislaţii. este necesar ca valorile sociale să aibă o exprimare practică. • organizarea şi desfăşurarea referendumului.(3) La cererea Guvernului sau din proprie iniţiativă. Relaţiile sociale derivând din valori sociale fundamentale se dezvoltă având ca temei legea. (2) Înainte de promulgare. investite cu forţă juridică inferioară constituţiei însă superioară celorlalte norme juridice şi care reglementează relaţii sociale ce decurg din valorile sociale fundamentale (ex. se supune aprobării cetăţenilor. El ţine evidenţa oficială a legislaţiei României. spre promulgare. Legea este actul normativ. (3) Dacă Preşedintele a cerut reexaminarea legii ori dacă s-a cerut verificarea constituţionalităţii ei. 78 Intrarea în vigoare a legii Legea se publică în Monitorul Oficial al României şi intră în vigoare la 3 zile de la data publicării sau la o dată ulterioară prevăzută în textul ei. Preşedintele poate cere Parlamentului. Promulgarea legii se face în termen de cel mult 20 de zile de la primire. format din norme juridice. . a) Legile constituţionale sunt cele care privesc revizuirea Constituţiei. 77 Promulgarea legii (1) Legea se trimite. prin care i s-a confirmat constituţionalitatea. Există trei tipuri de legi: • legi constituţionale • legi organice • legi ordinare.72 alin. ART. organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ se stabilesc prin lege organică.

. a Ministerului Public şi a Curţii de Conturi. • regimul juridic general al proprietăţii şi moştenirii. a instanţelor judecătoreşti. a teritorului. • modul de stabilire a zonelor economice exclusive. • statutul funcţionarilor publici. pedepsele şi regimul de executare a acestora. Legea ordinară se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi la şedinţa fiecărei camere legislative. • infracţiunile. • regimul general privind raporturile de muncă. c) Legea ordinară. sindicatele şi protecţia socială. • contenciosul administrative. • oraganizarea administraţiei locale. Legea organică se adoptă prin votul majorităţii membrilor fiecărei camere legislative-Camera Deputaţilor şi Camera Senatului. se prevede adoptarea de legi ordinare. • organizarea generală a învăţământului. • regimul general al cultelor.• organizarea Guvernului şi a Consilului Suprem de Apărare al Ţării. precum şi regimul general privind autonomia locală. în Constituţie. • regimul stării de asediu şi al celui de urgenţă. • celelalte domenii pentru care.este adoptată de Parlament pentru a reglementa domenii sociale de importanţă mai redusă pentru care nu este necesară adoptarea unei legi organice. • acordarea amnistiei sau a graţierii collective. • organizarea şi fincţionarea Consilului Superior al Magistaturii.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->