CUPRINS

:

Introducere……………………………………………………………..………. pag.3

Noţiuni generale despre managementul resurselor umane…………………. pag.4 Asigurarea resurselor umane…………………………………………….……..pag.5 Dezvoltarea resurselor umane……………………………………………..….. pag.6 Structura organizatorică……………………………………………………….. pag.7 Managementul oamenilor………………………………………..……………. pag. 8

Bibliografie…………………………………………………………………….. pag.12

Legea - actul normativ cu valoare juridică superioară, cel mai important izvor al dreptului, ce emană de la Parlament, organul suprem al puterii de stat, exponent al puterii suverane a poporului. Clasificarea legilor: a) constituţionale sau fundamentale; b) ordinare şi celelalte legi Conţinutul tuturor legilor trebuie să fie conform cu Constituţia, cu prevederile acesteia. Nici o dispoziţie dintr-o lege sau din alte acte normative sau izvoare de drept nu

organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente. Legile organice reglementează anumite domenii prevăzute de Constituţie în mod limitativ. organice ordinare. „Lumina lex”. Bucureşti. Drept constituţional şi instituţii politice. Constituţia franceză din 1958 a dispus că anumite materii vor fi obligatoriu reglementate de legile organice. iar procedura de elaborare a acestora diferă de a legilor ordinare. Noua Constituţie a României prevede că Parlamentul adoptă trei categorii de legi: constituţionale.pag. 73. organice şi ordinare Astfel. în general vorbind. 2004.poate contraveni în nici un fel Constituţiei. Cele ordinare se adoptă cu votul membrilor prezenţi ai majorităţii fiecărei camere. . se adoptă după o anumită procedură precis stabilită şi a cărei respectare este obligatorie. Drept Constituţional şi Instituţii politice. Conform dispoziţiilor art.463 CLASIFICAREA LEGILOR Majoritatea sistemelor de drept clasifică legile în constituţionale.128 2 I RUSU. 2 din Constituţie. Proarcadia. Bucuresti . Astfel prin lege organică se reglementează: a) sistemul electoral.Edit. pct. pag. Legea. legile constituţionale sunt cele de revizuire a legii fundamentale. Ele se adoptă cu votul majorităţii membrilor fiecărei Camere parlamentare ( majoritatea absolută). Edit. ________________________________________________________ 1 I MURARU.

a teritoriului. h) infracţiunile. protecţia proprietăţii.patronatele. pedepsele şi regimul executării acestora. stabilirea indemnizaţiei şi a celorlalte drepturi ale acestora. d) organizarea şi desfăşurarea referendumului. i) acordarea amnistiei sau a graţierii colective. sindicatele. j) statutul funcţionarilor publici.de exemplu. etc.b) organizarea. s) celelalte domenii pentru care în Constituţie se prevede adoptarea de legi organice. e) organizarea Guvernului şi a Consiliului Suprem de Apărare a ţării. f) regimul stării de mobilizare parţială sau totală a forţelor armate şi al stării de război. l) organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al judecătoreşti . r) regimul general al cultelor. la: asigurarea garanţiilor executării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor. m) regimul juridic general al proprietăţii şi al moştenirii. asigurarea ordinei interne. Relaţiile sociale de importanţă deosebită cad în reglementarea legilor organice.asigurarea pluralismului politic.a instanţelor . k) contenciosul administrativ. precum şi regimul general privind autonomia locală. funcţionarea şi finanţarea partidelor politice. apărarea siguranţei naţionale şi întărirea suveranităţii statului. a autorităţilor administrative şi a funcţionarilor acestora.a legalităţii. q) statutul minorităţilor naţionale în România.3 Magistraturii. p) regimul general privind raporturile de muncă.răspunderea tuturor structurilor. c) statutul deputaţilor şi al senatorilor.cele care se referă. o) organizarea administraţiei publice locale. g) regimul stării de asediu şi al stării de urgenţă.a Ministerului Public şi a Curţii de Conturi.precum şi protecţia socială. n) organizarea generală a învăţământului .

f) regimul stării de mobilizare parţială sau totală a forţelor armate şi al stării de război. l) organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii. a instanţelor judecătoreşti. Parlamentul adoptă legi ordinare. adică să fie prezenţi majoritatea membrilor. (2) Legile constituţionale sunt cele de revizuire a Constituţiei. a Ministerului Public şi a Curţii de Conturi. k) contenciosul administrativ. a teritoriului.465 În toate celelalte domenii ale vieţii sociale. g) regimul stării de asediu şi al stării de urgenţă. pedepsele şi regimul executării acestora. fără de care nu se pot adopta acte juridice. m) regimul juridic general al proprietăţii şi al moştenirii.cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare Cameră (majoritate simplă). precum şi regimul general privind autonomia locală. 73 Categorii de legi (1) Parlamentul adoptă legi constituţionale. sindicatele. i) acordarea amnistiei sau a graţierii colective. c) statutul deputaţilor şi al senatorilor.. stabilirea indemnizaţiei şi a celorlalte drepturi ale acestora. cit. op. patronatele şi protecţia socială. funcţionarea şi finanţarea partidelor politice. o) organizarea administraţiei publice locale. SECŢIUNEA a 3-a Legiferarea ART. ART. r) statutul minorităţilor naţionale din România. b) organizarea. j) statutul funcţionarilor publici. e) organizarea Guvernului şi a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. s) regimul general al cultelor. 74 . d) organizarea şi desfăşurarea referendumului. legi organice şi legi ordinare.Este necesar ca fiecare cameră să existe cvorumul legal. organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente. n) organizarea generală a învăţământului. pag._____________________________________________________________ 3 ION RUSU. p) regimul general privind raporturile de muncă. t) celelalte domenii pentru care în Constituţie se prevede adoptarea de legi organice. h) infracţiunile. (3) Prin lege organică se reglementează: a) sistemul electoral.

(2) Legile ordinare şi hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare Cameră. k). Guvernului. Celelalte proiecte de legi sau propuneri legislative se supun dezbaterii şi adoptării. care va decide definitiv în procedură de urgenţă. 75 Sesizarea Camerelor (1) Se supun spre dezbatere şi adoptare Camerei Deputaţilor. numai pentru prevederea respectivă. (3) Guvernul îşi exercită iniţiativa legislativă prin transmiterea proiectului de lege către Camera competentă să îl adopte. articolul 105 alineatul (2). n). după caz. ca primă Cameră sesizată. o). articolul 79 alineatul (2). Cetăţenii care îşi manifestă dreptul la iniţiativă legislativă trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării. (2) Prima Cameră sesizată se pronunţă în termen de 45 de zile. potrivit alineatului (1). (4) Deputaţii. respectiv în municipiul Bucureşti. articolul 58 alineatul (3). Senatului. intră în competenţa sa decizională. prevederea este definitiv adoptată dacă şi cea de-a doua Cameră este de acord. articolul 117 alineatul (3). ca primă Cameră sesizată. legea se întoarce la prima Cameră sesizată. amnistia şi graţierea. . iar în fiecare din aceste judeţe. ART. articolul 55 alineatul (2). proiectele de legi şi propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internaţionale şi a măsurilor legislative ce rezultă din aplicarea acestor tratate sau acorduri. l). ca primă Cameră sesizată. deputaţilor.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative. (4) În cazul în care prima Cameră sesizată adoptă o prevedere care. Pentru coduri şi alte legi de complexitate deosebită termenul este de 60 de zile. ca primă Cameră sesizată.Iniţiativa legislativă (1) Iniţiativa legislativă aparţine. (5) Dispoziţiile alineatului (4) referitoare la întoarcerea legii se aplică în mod corespunzător şi în cazul în care Camera decizională adoptă o prevedere pentru care competenţa decizională aparţine primei Camere. senatorilor sau unui număr de cel puţin 100. (5) Propunerile legislative se supun dezbaterii mai întâi Camerei competente să le adopte. proiectul sau propunerea legislativă se trimite celeilalte Camere care va decide definitiv.000 de cetăţeni cu drept de vot. (2) Nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor problemele fiscale. În cazul depăşirii acestor termene se consideră că proiectele de legi sau propunerile legislative au fost adoptate. articolul 120 alineatul (2). trebuie să fie înregistrate cel puţin 5. articolul 126 alineatele (4) şi (5) şi articolul 142 alineatul (5). senatorii şi cetăţenii care exercită dreptul la iniţiativă legislativă pot prezenta propuneri legislative numai în forma cerută pentru proiectele de legi. cele cu caracter internaţional. articolul 73 alineatul (3) literele e). articolul 40 alineatul (3). (3) După adoptare sau respingere de către prima Cameră sesizată. În caz contrar. ART. 76 Adoptarea legilor şi a hotărârilor (1) Legile organice şi hotărârile privind regulamentele Camerelor se adoptă cu votul majorităţii membrilor fiecărei Camere. articolul 102 alineatul (3). articolul 118 alineatele (2) şi (3). precum şi proiectele legilor organice prevăzute la articolul 31 alineatul (5).

Relaţiile sociale derivând din valori sociale fundamentale se dezvoltă având ca temei legea. ART. 78 Intrarea în vigoare a legii Legea se publică în Monitorul Oficial al României şi intră în vigoare la 3 zile de la data publicării sau la o dată ulterioară prevăzută în textul ei. b) Legile organice sunt cele adoptate de Parlament în domeniile de importanţă vitală pentru funcţionarea statului şi care sunt strict enumerate în art. (2) Înainte de promulgare. reexaminarea legii. o singură dată. 79 Consiliul Legislativ (1) Consiliul Legislativ este organ consultativ de specialitate al Parlamentului. act juridic adoptat de parlamentari-reprezentaţii cetăţenilor-şi care are o forţă juridică inferioară constituţiei. 77 Promulgarea legii (1) Legea se trimite. spre promulgare. Astfel prin lege organică se reglementează: • sistemul electoral.3 din Constituţie. Pentru ca statul să funcţioneze. unificării şi coordonării întregii legislaţii. adică să se regăsească în relaţiile sociale care se dezvoltă între cetăţeni. Preşedintelui României. Promulgarea legii se face în termen de cel mult 20 de zile de la primire. promulgarea legii se face în cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate după reexaminare sau de la primirea deciziei Curţii Constituţionale. investite cu forţă juridică inferioară constituţiei însă superioară celorlalte norme juridice şi care reglementează relaţii sociale ce decurg din valorile sociale fundamentale (ex. prin referendum. Există trei tipuri de legi: • legi constituţionale • legi organice • legi ordinare. Parlamentul poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative cu procedură de urgenţă. prin care i s-a confirmat constituţionalitatea. Preşedintele poate cere Parlamentului.la intrarea în vigoare devine parte integrantă a Constituţiei. este necesar ca valorile sociale să aibă o exprimare practică. format din norme juridice. (3) Dacă Preşedintele a cerut reexaminarea legii ori dacă s-a cerut verificarea constituţionalităţii ei. După adoptarea ei de către Parlament. organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ se stabilesc prin lege organică. Legea îvăţământului care reprezintă o aplicare a valorii sociale constând în dreptul fundamental al educaţiei fiecărui individ). El ţine evidenţa oficială a legislaţiei României.(3) La cererea Guvernului sau din proprie iniţiativă. a) Legile constituţionale sunt cele care privesc revizuirea Constituţiei. . • organizarea şi funcţionarea partidelor politice. se supune aprobării cetăţenilor. ART. care avizează proiectele de acte normative în vederea sistematizării. ceea ce înseamnă că se exercită puterea politică a cetăţenilor. ART. • organizarea şi desfăşurarea referendumului.72 alin. stabilită potrivit regulamentului fiecărei Camere. (2) Înfiinţarea. Legea este actul normativ.

sindicatele şi protecţia socială. a Ministerului Public şi a Curţii de Conturi. • organizarea generală a învăţământului. • regimul general al cultelor. • oraganizarea administraţiei locale. . pedepsele şi regimul de executare a acestora. Legea organică se adoptă prin votul majorităţii membrilor fiecărei camere legislative-Camera Deputaţilor şi Camera Senatului. • modul de stabilire a zonelor economice exclusive. • contenciosul administrative. • infracţiunile. a instanţelor judecătoreşti. • acordarea amnistiei sau a graţierii collective. • celelalte domenii pentru care. • regimul stării de asediu şi al celui de urgenţă. • organizarea şi fincţionarea Consilului Superior al Magistaturii. a teritorului. Legea ordinară se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi la şedinţa fiecărei camere legislative. în Constituţie.• organizarea Guvernului şi a Consilului Suprem de Apărare al Ţării. precum şi regimul general privind autonomia locală. c) Legea ordinară. • regimul general privind raporturile de muncă. se prevede adoptarea de legi ordinare. • statutul funcţionarilor publici. • regimul juridic general al proprietăţii şi moştenirii.este adoptată de Parlament pentru a reglementa domenii sociale de importanţă mai redusă pentru care nu este necesară adoptarea unei legi organice.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful