Sunteți pe pagina 1din 2

Pentru că a venit vorba într-un articol precedent despre compost şi compostor şi am rămas datoare cu nişte explicaţii, m-am

gândit să dedic un articol special acestui subiect. Poate va fi de folos şi altor… ţărani ecologici.

În primul rând, ce este, cum este, ce face şi ce se spune despre compost.

Compostul este un îngrăşământ natural, fabricat din resturi organice. Procedeul e simplu: la bucătărie, în loc să arunci la gunoi
tot ce înseamnă resturi de fructe şi de legume, le depozitezi separat (noi o facem într-o pungă de hârtie pentru a o arunca apoi cu
totul). Când punga se umple, se ia în braţe şi se duce la compostor.

Compostorul este locul de depozitare a compostului. Al nostru este cumpărat de la Hornbach şi arată aşa:

Desigur, nefiind nimic special, poate fi fabricat din câteva scânduri de oricine. Pe noi ne-a costat 40 ron.

Haideţi să vedem acum unde este cel mai bun loc de amplasare a compostorului:

 în grădină, la aer liber


 într-un loc umbros, la adăpost de vânt (pentru a nu se usca prea repede)
 direct pe pământ (astfel viermii si micro-organismele care descompun deşeurile pot trece din compost în pământ şi
invers)

Cum pregătim locul?

Înainte de instalare, solul trebuie curăţat de plante şi afânat, pentru a înlesni “comunicarea” dintre compost şi pământ.

Ce dimensiuni are compostorul?

Practica a demonstrat că dimenisunile ideale sunt cele ale unui cub cu latutra de 1 m. Acest format furnizează condiţiile optime
de viaţă pentru micro-organismele din interiorul compostului.

Ce punem în compostor?

 resturi organice menajere: legume, fructe (coji , cotoare, resturi), zaţ de cafea, coji de alune, coji de ouă, pâine, pliculeţe
de ceai.
 resturi organice din grădină: frunze, crengi, paie, iarbă, buruieni înaintea formării seminţelor, scoarţă de copac.
 materii bogate în carbon: bălegar de grajd, rumeguş, talaş de lemn, ace de brad, cenuşă, pene de pasăre, păr sau alte
produse biodegradabile (paste, orez, etc.)

Ce NU punem în compostor?

 carne, oase, resturi animale - atrag şobolanii.


 cenuşă, cărbune, metal, sticlă, plastic, coji de nucă - nu se descompun.
 excremente de la animalele de casă.
 plante bolnave sau infectate.

Sfaturi pentru un compost de calitate:

1. mărunţire: înainte de a arunca ceva la compostor, este important să fie făcut bucăţi cât mai mici.

2. umezire: compostul trebuie să fie umed pentru un mediu adecvat dezvoltării micro-organismelor.

3. aerisire: compostul trebuie întors cu furca o dată la 3 săptămâni.


4. alternare: amestecă resturile de bucătărie cu cele din grădină: verde + brun.

5. protejare: acoperă compostorul cu o bucata de plastic închisă la culoare (ajută amestecul să nu se usuce / umezească
excesiv).

5. accelerare: foloseşte o parte bălegar la 5 părţi resturi vegetale pentru a grăbi procesul de descompunere.

Când este gata compostul?

Atunci cand are culoarea si mirosul pamantului.

Atenţie:

 dacă îl foloseşti în grădină, este gata atunci când mai are bucăţi de frunze sau paie nedescompuse.
 dacă îl foloseşti pentru semănatul seminţelor, trebuie să fie foarte bine descompus, pentru că microbii din amestec pot
atacă şi seminţele încolţite.

De ce să compostăm?

 obţinem gratuit un îngrăşământ bogat în nutrienţi


 nu mai avem nevoie de îngrăşăminte chimice
 recilcam deşeurile menajere

Sper că am reuşit să va conving să încercaţi anul acesta o agricultură mai prietenoasă cu plantele din grădină, cu mediul şi, nu în
ultimul rând, cu propria noastră sănătate. Succes!

S-ar putea să vă placă și