Sunteți pe pagina 1din 8

Articulatiile membrului inferior

Art centurii pelvine si art mb inferior liber

In cadrul art centurii pelvine sunt incluse simfiza pubiana si art sacro-iliaca.

Simfiza pubiana este o simfiza(o art fibroasa) intre cele 2 oase pubiene ce prezinta fiecare cate
o fetisoara articulara elipsoidala cu axul mare orientat postero-inferior. Cele doua fete
articulare sunt taiate in sens postero-medial astfel incat spatiul dintre cele doua fetisoare
articulare este mai larg anterior decat posterior. Acest spatiu fiind implut de catre fibro-cartilaj
cu aspect cuneiform asemanator discurilor intervertebrale.

Suprafetele articulare sunt captusite de cartilaj hialin peste care se suprapune un strat de fibro-
cartilaj.

Mijloace de fixare la nivelul simfizei pubiene: ligamentul interosos face legatura dintre cele 2
suprafete articulare repr de fibro-cartilaj. Se insera in periferia suprafetelor articulare astfel
incat central prezinta o cavitate neregulata cu dimensiuni variabile. Aceasta este inconjurata de
un manson fibros ce se structureaza sub forma a 4 ligamente: anterior, posterior, superior si
inferior.

Cel anterior repr prelungirea fibrelor tendinoase ale tendoanelor muschilor cu insertie pubiana,
cum ar fi dreptul abdominal, piramidal, oblic extern etc.

Lig posterior este o lama fibroasa ce tapeteaza fata posterioara a simfizei pubiene.

Lig superior este un cordon fibros ce se insera pe cei 2 tuberculi pubieni.

Lig inferior sau lig arcuat se insera pe cele 2 ramuri ischio-pubiene. Formeaza ca o arcada ce are
concavitatea orientata posterior si inferior. Este mai gros in reg centrala, se efileaza in oeriferie.

Miscari: este o articulatie aproape imobila, prezinta usoare miscari de translatie si de departare
a suprafetelor articulare . La femeile insarcinate in ultimele 2 luni de sarcina cand se produce
inhibitia chimica ligamentara sub influenta hormonilor de sarcina.

Art sacro-iliaca:

Este o articulatie diartro-amfiartroza.


Suprafetele articulare sunt repr de suprafetele auriculare a sacrumului si osului iliac ce prezinta
o suprafata neregulata la adult si neteda la copilul mic.

Supr articulara sacrala prezinta o margine convexa, recurbata careia ii corespund santuri la
nivelul suprafetei iliace.

Supr articulare sunt acoperite de un strat fin de cartilaj hialin situat profund, care la randul lui
este acoperit de un strat de fibro-cartilaj.

Capsula articulara este un manson fibros ce se insera la periferia cartilajului. Ea este intarita de
ligamente ce se grupeaza in ligamente sacro-iliace ventrale si ligamente sacro-iliace dorsale.

Lig sacro-iliace ventrale se insera pe aripioara sacrala si fata pelvina a sacrumului pana la nivelul
lui S3. Fibrele se grupeaza sub forma a 2 ligamente, antero-superior si antero-inferior. Cel
antero-superior ajunge la nivelul aripii iliace, cel antero-inferior pe marginea posterioara a marii
incizuri ischiatice.

Lig sacro-iliace dorsale se dispun in 3 planuri: superficial, mijlociu si profund.

Cele din stratul superficial se intind de la tuberozitatea iliaca pana la creasta sacrata
intermediara sub forma a 2 pana la 4 fascicule.

Planul mijlociu : format din 5 fascicule dispuse etajat. Primul de la creasta iliaca la tuberculul
sacrat postero-lateral, mai poarta numele de lig ilio-transversal sacral. Cel de-al doilea fascicul
se mai numeste si primul ligament ilio-sacral conjugat, de la creasta iliaca la primul tubercul
conjugat(mai poarta numele de ligament axial deoarece reprezinta axul dupa care se
efectueaza miscarile de nutatie si contra-nutatie. Urmatoarele 3 ligamente sunt dispuse unul
sub celalalt acoperindu-se partial intre ele.

La stabilitatea acestei articulatii mai participa lig ilio-lombar de la creasta iliaca la procesul
transversal L4-L5.

Miscari: o articulatie relativ imobila dar in sarcina, datorita inhibitiei chimice se produce
relaxare ligamentara si sunt posibile miscarile de nutatie si contra-nutatie. Miscarea de nutatie
repr o miscare de basculare a sacrumului astfel baza sacrumului se duce spre anterior caytre
simfiza pubiana cu miscarea concomitenta a coccigelui catre posterior. Axul acestei miscari fiind
ligamentul axial. Miscarea de contra-nutatie este miscarea de sens opus.

La stabilitatea centurii pelvine mai participa o serie de ligamente sacro-ischiatice reprezentate


de ligamentul sacro-tuberalsi lig sacro-spinal.
Lig sacro-tuberal se insera pe spina iliaca postero-superioara, postero-inferioara, pe spatiul
cuprins intre ele, pe marginea laterala a sacrumului si a primelor 2 vertebre coccigiene. De aici
fibrele converg si se insera pe tuberozitatea ischiatica.

Lig sacro-spinal se insera pe marginea laterala a ultimelor 2 vertebre sacrate si primelor 3


coccigiene, fibrele converg se insera pe spina ischiatica.

In afara de ligaamentelor sacro-tuberale la stabilitatea pelvina participa si membrana


obturatorie ce se insera la nivelul gaurii obturate mai putin la nivelul ramului pubian unde are o
margine libera . La acets nivel, membr obturatorie este intarita lateral de lig subpubian. Intre
marginea libera a membranei obturatorii, lig subpubian si fata inferioara a ramului pubian pe
care gasim santul obturator se va forma canalul obturator, unde gasim pachetul vasc-nv
obturator.

Articulatiile membrului inferior liber

Articulatia coxo-femurala(a soldului) este o art sferoidala intre capul femural si cavitatea
acetabulara.

Supr articulare sunt repr de capul femuralce reprezinta aproximativ 2/3 dintr-o sfera si central
printr-o depresiune numita foseta capului femural sau foseta ligamentului rotund. Aceasta este
rugoasa antero-superior, nefiind acoperita de cartilaj pt a da insertie ligamentului rotund.

Cavitatea acetabulara(acetabululul) este rticular doar in portiunea perfierica unde prezinta o


supr semilunara ce este acoperita de cartilaj hialin, central prezinta foseta acetabulara ce va
adaposti o masa adipoasa.

Pentru a putea realiza congruenta dintre suprafata capului femural si suprafata acetabulara
care este redusa este necesara prezenta unui fibro-cartilaj ce poarta numele de burelet sau
labrumul acetabular. Acesta are o forma prismatica triunghiulara cu baza ce se insera pe
marginea acetabulului, o fata mediala articulara neteda si o fata externa aderenta la capsula
articulara. La trecerea fibro-cartilajului peste incizura acetabulara se formeaza ligamentul
transvers.

Mijloace de fixare : labrumul, capsula articulara, ligamentele periarticulare, ligamentul rotund,


muschii periarticulari si presiunea atmosferica.

Capsula articulara se prezinta ca un manson conoid cu baza mare la acetabulul si baza mica la
colul femural. Insertia se face pe marginea acetabulului iar de la nivelul femurului anterior pe
linia intertrohanteriana posterior la unirea a 2/3 mediale cu 1/3 laterala a colului femura
anatomic.

Ligamentele periarticulare se grupeaza in 3 mari ligamente: ilio-femural, pubo-femural si ischio-


femural.

Lig ilio-femural are o forma triunghiulara cu vf la spina iliaca antero-inferioara si baza la linia
intertrohanteriana. Acest lig este mai dens periferic unde se disting 2 fascicule distincte,
ligamenteul ilio-pretrohanterian care este superior si lig ilio-pretrohantinian inferior. Cele doua
ligamente formeaza ligamentul in Y intors al lui Bigelow.

Lig pubo-femural are o forma triunghiulara cu baza la coxal si varful la femur, se insera pe
eminenta ilio-pubiana, linia pectineala si ramul pubian superior. Se insera pe o depresiune
pretrohantiniana situata inaintea trohanterului mic.

Lig ischio-femural se insera de la nivelul santului subacetabular, portiunii ischiatice a


acetabulului fibrele ascensioneaza si se insera pe marginea anterioara a fosei trohanteriene.
Aceste fibre se numesc fascicule ischio-supracervical. Mai exista fibre ce se termina la nivelul
capsulei formand fasciculul ischio-capsular.

Fata de alte articulatii, capsulara articulara cuprinde si fibre circulare profunde ce formeaza
ligamentul inelar sau zona orbiculara in jurul colulul femural.

Ligamentul rotund sau lig capului femural: se insera la nivelul fosetei capului femural, distal la
nivelul canalului obturator sub forma a 3 fascicule, anterior, posterior si mijlociu ce ocupa
spatiul incizurii acetabulare.

Sinoviala tapeteaza fata profunda a capsulei articulare, ajunge la marg femurala, se inflecteaza
pe colul femural pt a se insera la marginea cartilajului. Astfel,m se creeaza recesuri sinoviale.

De aSEMENEA lig rotund si masa adipoasa acetabulara sunt acoperite de o membrana sinoviala
independenta de cea capsulara.

Miscari: articulatia coxo-femurala este o art cu mare grad de libertate, posibile miscari de flexie
extensie, flexia insemanand apropierea coapsei de peretele abdominal anterior iar extensia
miscarea de sens opus. Aceasta miscare se faca dupa un ax transversal. Miscarea de abductie si
adductie. M de abductie inseamna indepartarea laterala a coapsei fata de linia mediana iar
adductie este miscarea de sens opus( de paropiere a coapsei)., Se face dupa un ax antero-
posterior. Miscarea de rotatie exzterna si interna se face dupa un ax vertical. M de circumductie
este o miscare compusa de celelalte 3 miscari descrise anterior. Mai este posibila o miscare
pasiva de indepartare a suprafetelor articulare.
Art genunchiului

Este o art complexa, formata din 2 articulatii separate din trohle-artroza femuro-patelara si art
condiliana femuro-tibiala.

Suprafetele articulare. Fata posterioara a patelei ce este articulara in 2/3 superioare si


corespunde suprafetei trohleare femurale.

Epifiza distala femurala. Suprafata patelara formata din 2 versanti medial si lateral cu un sant
antero-posterior intre ele, versantul lateral fiind mai larg decat cel medial.

Suprafata condilara corespunde condililor femurali, anterior se prelungeste pana la supr


trohleara, posterior pana la fosa intercondilara. Exista diferente intre condilul medial si cel
lateral astfel cel lateral este situat apraoep in plan vertical fata de cel medial care este oblic-
postero-medial. Condilul lateral este mai larg si mai scurtt fata de condiulul medial cafre este
mai inalt si mai ingust.

Structura celor 2 condili are un aspect sfenoid, nu sferic .

Epifiza post a tibiei pe fata posterioara prezinta cele doua fose articulare sau cavitati glenoide
astfel cea mediala este concava atat in sens transversal cat si in sens antero-posterior, cea
laterala este concava transversal si convexa antero-posterior.

Cele dpua supr articulare au forma ovalara, cea mediala fiind mai lunga si mai ingusta decat cea
laterala.

Supr articulare sunt acoperite de cartilaj hialin pt a realiza congruenta dintrew condilii femurali
si cavitatile articulare tibiale este necesara prezenta unui nfibro-cartilaj ce poarta numele de
menisc articular(menisc medial si unul lateral). Au o forma relativ prismatica triunghiulara, fata
superioara concava, fata inferioara corespunde articulatiei, fata laterala sau baza aderenta la
capsula articulara. Cele doua meniscuri prezinta doua extremitati sub numele de coarne
anterior si posterior astfel meniscul medcial are forma literei C, cornul anterior se insera
imediat anterior tuberculului intercondilar lateral,in unghiul anterior al suprafetei nprespinale
……..(nu mai stiu) Cornul posterior se insera in portiunea posterioara a spinei tibiale posterior
cornului posterior al meniscului lateral.

Meniscul lateral are aprox forma literei O. Cornul ant se insera posterior ligamentului incrucisat
anterior, cornul posterior imediat posterior eminentei tibiale.

De pe meniscul medial se desrpind o serie de fibre ce ajung pe cornul anterior al meniscului


lateral, formand ligamentul jugal. Fibrele pe cornul posterior al meniscului lateral se despind,
insotesc lig incrucisat post formand lig menisco0femural sau lig lui Wrisberg.
Mijl de unire: capsula articulara se insera aprox la periferia cartilajului hialin, la nivel femural
este mai ascensionat anterior si posterior pe cand la nivel tibial coboara mia mult medial s
lateral, la periferia cartilajuli patelar ce acopera supr patelara.

Capsula art la nivel femural patraunde in fosa intercondilara si circumscrie ligamentele


incrucisate. La nivel tibial ajunge in zona dinaintea eminentei tibiale uneori existand un sept ce
separa cavitatea articulara la acest nivel.

Capsula articulara prezinta doua mari intreruperi, una anterioara corespunzatoare patelei si una
post ce corespunde lig incrucisate.

Ligamtenele se impart in 4 grupuri, ant, post med, si lat.

Cele anterioare sunt dispuse nin 3 planuri: un plan profund, repr de aripioarele patelare si
ligamentele menisco-patelare, aripioarele patelare sunt in nr de 2, mediala si lsterala, de pe
marginile patelei pe episoncidlul femural corespunzator.

Lig menisco patelare, median si lateral de pe fetele meniscurilor articulare pana la niovelul
calotelor condiliene.

Planul tendinos reprezentat de 3 structuri, tendonul sau lig patelar de la vf patelei la


tuberozitatea tibiala reprezinta o continuaree a tend comun al cvadricepsului.

Expansiunle tendinoase ale cvadricepsului de pe vastul medial si cel lateral se incruciseaza, se


insera tibial si retinaculele patelare sunt prelungiri tendinoase de pe vastul medial si lateral, pe
marginile laterale ale patelei cu insertie pe fetele corespunzatoare ale tibiei.

Un plan fascial repr de expansiunea prepatelara a fasciei lata.

Grupul medial repr de structuri, laba de gasca(tendoanele croiturului, gracilisului si


semitendinosulului) si lig colateral tibial.

Lig colateral tibial prezinta 2 portiuni: principala, de catre eoicondilii femurali mediali, epic
femurali laterali pana pe marg mediala(?) a tibiei. Si o port accesorie aderenta de meniscul
medial 2 contingete: femuro-meniscal si menisco-tibial.

Gr lateral repr de lig colateral-….. -> tuberozitatea tibiei lateral si varful fibulei.

Ligamentele posterioare repr de lig incrucisate anterior si posterior si planul fibros post sau lig
lui W……. MA ENERVEAZA!!!!!!!!(X(X(X(X(X((X(X(X(

Ligamentele popliteal oblic si popliteal arcuat.


Cel oblic se intinde de la tendonul semimembranosului la calota laterala, cel arcuat de la
tendonul semimembranosului la calota mediala si pe epifiza proximala a fibulei.

Ligamentele incrucisate : anterior de la aria intercondilara anterioara la fata intercondilara a


condilului lateral. Lig incrucisat posterior de la aria intercondlara post la fata intercondilara a
condilului femural medial astefel lig incrucisate se incruciseaza atat in plan sagital cat si frontal.

Fata anterioara a lig incrucisate ia contact cu membrana sinoviala.

Miscari: flexie si extensie(flexia= apropierea fetei posterioare a gambei pe fata posterioara a


coapsei, extensia= misc de sens opus).

Datorita formei condililor si supr articulare nu este o flexie si extensie pura, flexia ascociaza
rotatia laterala iar extensia rotatie interna. Sunt posibile usoare miscari de lateralitate. Permite
usoara alunecare a platoului tibial fata de condilii femurali.

Genunchiul mai prezinta 2 corpuri adipoase, unul infrapatelar intre liog patelar si articulatie cu
o prelungire pana in fosa intercondilara numita ligamentul adipos si mai este un corp adipos
posterior in jurul posterior lig incrucisate, rolul acestei mase este de a umple cav art in timpul
miscarilopr de flexie si extensie.

Art tibio-fibulara superioara este o art sinoviala planiforma intre fetele plane ale tibiei situata la
nivelul condilului lateral cu oriental infero-postero-lateral, supr articulara fibulara pe epifiza
proximala fibulara orientata supero-mediala si anterioara.

Mijl de fixare- capsula articulara, ligament anterior al capului fibulei si un lig posterior ilio-
fibular.

Miscari: usoare miscari de alunecare intre suprafetele articulare.

Art tibio-fibulara inf este o sindesmoza intre suprafata articulara tibial de forma aprox
triunghiulara concava, prezinta incizura fibulara. Fata fibulara apartinand maleolei laterale. Cele
2 supr articulare sunt in contact la nivelul marginilor, cu sp[atiu intre ele lasand loc pt
ligamente. Avem un lig tibio-fibular anterior si tibio-fibular posterior si un lig interosos ce
preliungeste inferior membrana interoasoasa. Prezinta sinoviala.

Miscarile sunt de departare transversala a suprafetelor articulare in raport cu trohleea talusului,


care este mai larga posterior nsi mai ingusta anterior.

Art talo-crurala: este o trohleartroza. Prezinta 3 fete articulare. Superior, fata inferioara a
epifizei distale tibiale, concav antero-posterior, o mica proeminenta pe linie mediana. O fata
maleolara mediala si o supr maleolara laterala de forma triunghiulara, toate cele 3 supr
formeaza impreuna scuaba crurala tibio-fibulara.
Suprafetele talare au o supr sup, trohleea talara, supr mediala in forma de virgula si o supr
laterala de forma triunghiulara.

Mijl de fixare: capsula articulara ce se insera la periferia cartilajului hialin, prezinta o ingrosare
anterioara numita ligament anterior aderent la muschii extensori. Ligamente: colateral lateral,
de la nivelul maleolei fibulkare la talus si calcaneu; prezinta 3 fascicule: lig talo-fibular anterior
intre marg ant a meleolei si colul talusului,………. Si lig fibulo-calcanean dupa vf maleolei pe
calcaneu. Lig colateral medial sau deltoid are forma triunghiulara cu vf fibular, superficial
format de lig deltoidian prin 4 fascicule:tibio-talar anterior, tibio-navicular tibio-calcanean si
tibio-talar posterior. Un plan profund, se insera pe fata mediala a talusului. -> flexie dorsala si
flexie plantara. In afara de acestea datorita laxitatii ligamantere-> alunecarea trohleei talare.

Art piciorului……………………………………………………………………………………………………………………………….