Sunteți pe pagina 1din 5

REFERAT

ORGANIZATII ECONOMICE INTERNATIONALE

Realizator: Margean Bogdan Alexandru


Afaceri internationale, seria A, grupa 1

EFECTELE NEGATIVE ALE GLOBALIZARII


Conform unui raport al CE: Romania se numara printre tarile din Uniunea
Europeana care sunt cele mai vulnerabile la globalizare pentru ca fabrica produse
cu valoare adaugata scazuta si are o forta de munca slab calificata.
Cele doua caracteristici ale economiei romanesti ar putea genera dificultati in
atragerea de investitii, dar si in ce priveste crearea si mentinerea locurilor de
munca, potrivit raportului "Regiunile in 2020" publicat marti de Comisia
Europeana.

Nesiguranţa privind sănătatea. Creşterea călătoriilor şi a migraţiei au contribuit


la răspândirea HIV. De cînd a fost identificat virusul HIV/SIDA, acum peste 20 de
ani, acesta a ucis 20 de milioane de oameni şi a infestat alţi 40 de milioane. Unii
experţi consideră că acest număr se va dubla pînă în 2010.

Prin libelarizarea şi globalizarea pieţelor financiare şi spălarea de bani a ajuns să


facă parte din cadrul problemelor foarte importante ce care apar în cadrul
procesului de globalizare.
Evenimentele de la 11 septembrie 2001 au demonstrat că globalizarea a cuprins nu
numai zona economicului, a comerţului şi finanţelor, a culturii şi mediului, ci şi a
violenţei, a terorii, a crimei organizate.
Reţeaua teroristă globală este cu atât mai periculoasă cu cât este puternic sprijinită
financiar, logistic şi uman de lideri politici, state cu regimuri dictatoriale, oameni
de afaceri cu vederi de extremă dreaptă sau extremă stângă.
infractorii pot investi în sectoarele economiei în care activele pot fi utilizate
ulterior ca maşini de spălare a banilor. În plus, într-o economie în care tehnologia
avansată şi globalizarea permit transferul rapid de fonduri, lipsa de control asupra
acestui fenomen infracţional poate submina stabilitatea financiară. Într-o ţară cu o
situaţie financiară precară, scoaterea a milioane sau miliarde de dolari anual din
procesul normal de creştere economică reprezintă un real pericol pentru
credibilitatea, stabilitatea economica şi securitatea sa naţională.
Atentatele teroriste de la New York au demonstrat că pieţele financiare
internaţionale nu trebuie analizate doar din prisma bunăstării pe care o produc.
Folosirea pieţelor financiare internaţionale de către crima organizată şi de reţelele
teroriste au dus la concluzia că pieţele financiare trebuie supuse unui control mai
riguros şi analizate toate tranzacţiile care se diferenţiază de cele normale. Astfel
lupta împotriva spălării banilor prin intermediul pieţelor financiare devine o
problemă foarte importantă.
Prin spălarea de bani se poate fi influenţa şi natura dacă modul de spălare de bani
are ca mijloc comerţul cu blănuri de animale, plante, acestea fiind cumpărate ca
apoi să fie revandute.
Prin intermadiul spălării de bani taxele ce ar trebui să fie percepute de stat lipsesc
cu desăvârşire.
Spălarea de bani induce în rândul politic un efect negativ ( coruperea funcţionarilor
statului ).

Globalizarea economiei mondiale are loc pe fondul distrugerii diversităţii


biologice. Problema nu este doar cea a dispariţiei speciilor ci şi cea a distrugerii
diversităţii genetice şi a ecosistemelor.
Animalele şi plantele nu au doar un rol reglator a diferitelor fenomene naturale ci
reprezintă, sub forma de resurse naturale foarte, multe produse economice
importante nouă cum ar fi : hrana, medicamentele, materiile prime.

Problema actuală a apei este de o amploare îngrijorătoare deoarece existenţa


noastră depinde de aceasta. Lipsa apei şi calitatea ei devine pentru sute de milioane
de oameni – în special pentru păturile sociale sărace – o problemă foarte serioasă.
Milioane de locuitori ai planetei au deja o problema cu lipsa apei. Situatia se
intalneste mai ales in Africa, sudul Asiei si alte tari din “lumea a treia”. Problema
accesului la surse de apa curata tine mai degraba de lipsa infrastructurii locale si nu
de o epuizare a resurselor in aceste zone.
Creşterea din ce în ce mai mare a consumului de apă ( în gospodării, industrie, etc.)
poate duce la schimbări climatice locale sau regionale nedorite, distrugerea solului,
scăderea pânzei freatice şi la dispariţia unor specii de animale şi de plante.

O altă problemă ce ţine de mediu este efectul de seră cauzat de omenire şi care un
efect negativ asupra stratului de ozon stratosferic ducând la o răcire a stratosferei
ce accentuează acest proces.
În ultimii 20 de ani stratul de ozon s-a subţiat deasupra intregii suprafeţe a
pamântului dar cele mai afectate zone sunt cele polare. Stratul de ozon nu mai este
în măsură să protejeze împotriva radiaţiilor cu U.V. Şi deasupra Europei s-a subţiat
stratul de ozon din stratosferă şi ca urmare a vut loc creşterea radiaţiilor solare cu
U.V.
Oamenii de ştiinţă încearcă să rezolve această problemă prin crearea unor
combstibili ecologici, surse naturale de energie, precum cea solară şi eoliană, care
va salva Planeta, atât de încălzirea globală cât şi de lipsa tot mai accentuată a
acestor surse vitale.

Diferente intre bogati si saraci. Cu siguranţă că salariaţii din India câştigă mai
puţin decât cei din Europa şi că în această privinţă nu se va schimba mai nimic în
viitorul apropiat. Acest lucru conferă întreprinderilor un potenţial considerabil de
ameninţare: ei ar putea să ameninţe cu mutarea în „ţările mai ieftine“. Dar nici
acest raport aparent clar nu ţine în faţa unei analize mai detaliate. Deciziile cu
privire la alegerea locaţiei nu sunt luate numai pe baza cheltuielilor salariale.
Acestea existau încă cu mult înainte de a începe discuţiile despre globalizare.
Aceste probleme s-au acutizat din pricina globalizării. Asupra acestui fapt încearcă
să ne atragă atenţia şi mişcarea criticilor globalizării, care a reuşit să-şi atragă între
timp un număr considerabil de susţinători.
Investitorii îşi investesc capitalul acolo unde se aşteaptă să obţină cel mai mare
venit, şi în general aceasta înseamnă acolo unde salariile sunt cele mai mari şi nu
cele mai mici. Mai mult, întreprinderile înfiinţate de investitori străini tind să
plătească salarii mai mari decât cele domestice pentru că investitorii doresc să îi
atragă şi să îi angajeze pe cei mai buni lucrători.
Capitalul este exportat din ţările bogate către cele din lumea a treia, creând astfel
întreprinderi care exploatează angajaţii şi care apoi export numeroase bunuri
ieftine către naţiunile mai bogate şi generează surplusuri comerciale şi afectează
producţia în statele bogate.