MODALITĂŢI DE ALCĂTUIRE A PORTOFOLIULUI PROFESIONAL,

ASTFEL ÎNCÂT ACESTA SĂ OGLINDEASCĂ NIVELUL PREGĂTIRII

PROFESIONALE, COMPLEXITATEA ACTIVITĂŢII DIDACTICE,
ACTIVITATEA METODICĂ, PREOCUPĂRILE, INTERESELE ŞI
PREGĂTIREA ZILNICĂ A CADRULUI DIDACTIC DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL
PREŞCOLAR

Ed. Sava Carmen, GPN Larga, structură

Pentru a putea vorbi de portofoliul educatoarei, ar trebui mai întâi să ştim ce trebuie
să conţină, apoi ca o consecinţă firească, la ce foloseşte acest portofoliu. Iată mai întâi
structura pe care trebuie să o aibă:

Partea I

1. Structura anului şcolar

2. Fişa postului
3. Curriculum Vitae
4. Raport de autoevaluare lunar / semestrial
5. Fişa de evaluare anuală

Partea a II-a : Activitatea la catedra

1. Programa şcolara
2. Programele pentru optionalele propuse
3. Planificarea materiei (planificarea anuală şi proiectarea pe unităţi de invăţare/ proiecte
tematice/ activitaţi integrate)
4. Proiecte didactice
5. Teste de evaluare (testele iniţiale, formative, testele sumative pentru fiecare unitate de
învăţare sau date la sfârşit de semestru sau an şcolar)
6. Titlurile portofoliilor intocmite de preşcolar
7. Caietul pentru înregistrarea rezultatelor preşcolarilor
8. Lista materialului didactic existent
9. Copii fişe de asistenţe la activităţi efectuate de către responsabilul comisiei metodice şi
de către membrii CEAC din grădiniţă/ şcoală

Partea a III-a : Performanţe ale preşcolarilor şi ale cadrului didactic

1. Calendarul concursurilor preşcolare

3. Tabel nominal cu copiii selectionaţi si pregătiţi pentru concursuri
4. Rezultatele obtinute la diferite faze (tabel)
5. Cărţi educaţionale, reviste şcolare, articole elaborate de către cadrul didactic în ultimii
ani (doar enumerarea acestora)

Partea a IV-a : Proiecte educaţionale desfăşurate şi în desfăşurare şi activităţi

extracuriculare
Partea a V-a: Perfectionare efectuată în ultimii 5 ani
Partea a VI-a : Alte materiale (scrisori metodice, regulamente, publicatii, adrese MECT,
ISJ etc.)

Portofoliul educatoarei este un instrument util de lucru, ce are drept scop

eficientizarea activităţii acesteia ca manager al grupei de preşcolari. Managementul clasei
poate fi definit ca fiind un domeniu de cercetare in stiintele educatiei care studiaza atat
perspectivele teoretice de abordare a clasei cat si structurile dimensional practice ale
acesteia (ergonomica, psihologica, sociala, normativa, operationala si inovatoare).
Scopul realizarii unui management de calitate este cel al facilitarii interventiilor cadrelor
didactice in situatiile educationale concrete.
Pentru a realiza managementul eficient al grupei de prescolari, trebuie ca educatoarea
sa considere grupa drept un microgrup, adica o formatie de mai multe persoane, care se
afla in relatii “ fata de fata” si care sunt implicate intr-o activitate comuna.
Ca manager al grupei, educatoarea indeplineste mai multe roluri :
• Rolul de planificare – prin care selecteaza activitatile cu caracter instructiv-
educativ, determina sarcinile si obiectivele pe nivele de varsta, isi structureaza
continuturile esentiale si alcatuieste orarul grupei.
• Rolul de organizare- atat al activitatilor si continuturilor, cat si al spatiului
ambiental al grupei.
• Rolul de comunicare – selecteaza informatiile stiintifice si le transmite copiilor pe
baza prelucrarilor; activitatea didactica implica un dialog permanent cu copiii,
ilustrat prin arta formularii intrebarilor dar si prin libertatea acordata copiilor in
structurarea raspunsurilor.
• Rolul de conducere- directioneaza procesul asimilarii dar si al formarii copiilor;
• Rolul de coordonare – realizarea unei sincronizari intre obiectivele individuale ale
copiilor si cele comune clasei, evitand suprapunerile ori risipa de timp;
• Rolul de motivare – stimuleaza activitatea copiilor prin forme de intarire pozitiva
utilizeaza aprecierile verbale dar si nonverbale in scopul consolidarii
comportamentelor pozitive; reduce tendintele negative identificate in conduitele
copiilor.
• Rolul de consiliere- are o atitudine suportiva fata de copii in activitatile scolare,
dar si fata de parintii acestora. Un rol important il are interventia educatorului in
orientarea scolara (trasee de activitate diferentiata conform aptitudinilor fiecaruia)
dar si in cazurile de patologie scolara( negativismul, incapacitatea de a parcurge
continuturile cognitive conform varstei cronologice, probleme de natura afectiva
care determina adaptarea ).
• Rolul de control –verifica stadiul in care se afla activitatea de realizare a
obiectivelor, nivelele de performanta atinse de copii, lacunele care exista pentru
permanenta ghidare a actiunilor urmatoare.
• Rolul de evaluare- masoara prin instrumente de evaluare formativa si sumativa,
prin prelucrari statistice ale datelor recoltate si prin elaborarea sintezei aprecierilor
finale,calitatea transferului obiectivelor in comportamente durabile.
Calitatile manageriale ale educatoarei :
Exista o serie de trasaturi de personalitate prin care o educatoare se evidentiaza :
- temperamentul echilibrat, dinamic;
- sociabilitate,
- consecventa, corectitudine, cinste,
- modestie, stapanire de sine,
- are un bun nivel al capacitatii de lucru, este echilibrata in tendinta de interiorizare
dar si exteriorizare;
- are o mare capacitate de prelucrare informationala,
- dovedeste integritate morala, vointa si caracter ferm,
- manifesta responsabilitate fata de destinele gradinitei,
- aflata intr-o continua perfectionare a propriilor componente
- dar, mai presus de toate iubeste copiii, indiferent de varsta lor, conditia sociala, rasa,
nationalitate, cultura.
Aptitudini manageriale :
- gandire critica ce presupune coordonate precum : planificare, organizare,
coordonare si evaluare aspecte ce duc la dezvoltarea copilului.
- simt organizational- atat in ce priveste grupa de prescolari, dar si parintii acestora,
- simt estetic- de reflectare a frumosului din natura si mediul inconjurator
- comunicare – permite si incurajeaza copilul sa isi exprime ganduri, opinii, rezolva
situatiile conflictuale inca din faza incipienta
- deschidere la nou – adaptarea la situatii nou ivite in activitatea desfasurata;
utilizarea concreta si coordonarea resurselor umane si materiale in vederea atingerii
obiectivelor propuse.
Consecinte ale unui management defectuos al grupei
• Oboseala,datorata in principal:
- activitatiilor si sarcinilor repetitive, monotone;
-motivarii limitate;
- durata si intensitatea inadecvata a activitatiilor de tip educational;
- interesul scazut al elevilor pentru activitati instructiv- educative, conduse
inoportun de catre cadrul didactic.
• Plictiseala apare adeseori fara o cauza obiectiva si poate concura la instaurarea
oboselii; un elev se poate simti plictisit inca de la inceputul lucrului, mai ales
daca sarcina de invatare nu il atrage sau are o atitudine negativa fata de
aceasta.
• Supraincarcarea atat de prezenta in timpurile moderne;
• Lipsa de motivare a copiilor – copiii invata in principal ce le place ce ii
atrage, ce ii intereseaza. Studiile asupra performantelor invatarii arata ca peste
93% dintre elevii cu rezultate foarte bune au realizat ceea ce au realizat
datorita propriilor demersuri de studiu individual insotite si sprijinite de
motivatie. De aceea copiii trebuie invatati sa-si faca cunoscute si sa-si
argumenteze parerile in public, sa participe activ la deciziile educationale, la
jocuri de rol. Copiii trebuie invatati sa-si puna intrebari, sa creada in
capacitatile lor. Cel mai grav lucru din punct de vedere al motivatiei este
nonimplicarea elevilor in interactiunile din clasa.
• Deprecierea climatului educational
Climatul educational indica atmosfera din grupa, moralul, starea afectiva a clasei
si este indicatorul “sanatatii” unui grup educational.
 O atmosfera calda, o ambianta placuta, un spatiu organizat ergonomic este
stimulativ. Una dintre consecintele cele mai frecvente ale unui climat deficitar
este abandonul scolar.
• Minciuna
Minciuna reprezinta un comportament verbal si nonverbal, care apare, de cele mai
multe ori ca urmare a unor greseli de tip managerial ale cadrului didactic.
• Agresivitatea
La nivel prescolar, copilul, nu de putine ori este impins la acte necugetate, care
nu-si au o explicatie rationala, de multe ori din lipsa discernamantului.Cu tact,
rabdare si dragoste, promovand modelele pozitive si dezvoltand aspectele bune
din personalitatile “ agresorilor” cadrul didactic poate apela la stategii
manageriale altruiste.
Agresivitatea se dezvolta in raport cu contraactiunea pedagogica si tactul
pedagogic. Multi educatori nu admit agresivitatea deschisa, insa neglijeaza
formele simbolice ale acesteia, care apar sub masca imbufnarii, dispozitiei rele
sau sub forma rezistentei motorii si verbale, exista deci posibilitatea aparitiei
conflictelor.
Cadrul didactic, prin arta sa de a produce schimbare, influentand, fara sa
atinga. Ca sa influenteze, el trebuie sa stie cum, trebuie sa intuiasca dorinte si
curiozitati, sa prevada reactii si comportamente si sa fie pregatit sa le
preintampine, ramanand fidel profesiunii sale de credinta.
Fiind model de competenta, de stapanire de sine, de echilibru psihic
educatorul devine un model educativ pentru elevii sai.