Sunteți pe pagina 1din 25

CONCEPTUL DE ORGANIZARE SI CONDUCERE AL ACTIVITATII DE PRODUCTIE DE CONSTRUCTIE.

Conceptele de organizare si conducere a activitatii de productie au existat din cele mai vechi timpuri fiind legate de
modul de organizare a activitatii umane. Instrumente de activizare, dinamizare, armonizare si eficientizare a productiei au
aparut ca urmare a dorintei tuturor celor angrenati in activitate de a gasi solutii, cai si mijloace care sa conduca la limitarea
sau chiar anularea risipei si a ineficientei muncii.

Organizarea si conducerea constituie 2 laturi distincte ale procesului productiv.

Organizarea =ansamblu de masuri privind stabilirea, asigurarea ai coordonarea mijloacelor de productie si a


fortei de munca in vederea desfasurarii productiei cu maximum de eficienta.
- se refera la aspectele de structura a unui sistem;
- pune in evidenta anatomia sistemului;
- reprezinta statica unui sistem.
Organizarea activitatilor productive - trateaza rezolvarea problemelor legate de ansamblul factorilor de productie;
Organizarea activitatii de conducere – se refera la stabilirea si dimensionarea structurii organizatorice, la repartizarea si
concretizarea sarcinilor, responsabilitatilor si atributiilor, precum si la asigurarea unui cadru ordonat in care sa se manifeste
factorii de productie.

Conducerea =a organiza si dirija ansamblul tuturor resurselor impicate in procesul de productie, cu


preponderenta a resurselor umane, pentru realizarea obiectivelor propuse, purtand intreaga responsabilitate in
domeniu.
- se refera la aspectele functionale ale sistemului;
- pune in evidenta fiziologia sistemului;
- reprezinta dinamica unui sistem;

CONCEPTUL DE MANAGEMENT

Managementul=stiinta si arta organizarii si conducerii, ce are la baza legitati , metode si tehnici specifice care,
impletite cu cele de natura economica si de marketing, contribuie la realizarea obiectivelor prestabilite in conditii de
eficienta sporita.

Managerul este persoana care are cunostintele si talentul necesar pentru a valorifica profitabil resursele umane, financiare
si materiale ale unei activitatii.

Managementul este o stiinta pluridisciplinara. Ea parcurge, ca urmare a naturii conceptelor, mai multe scoli:
1. Scoala clasica - viziune profund economica;
2. Scoala sociologica - considera managementul la nivelul viziunii relatiilor social umane;
3. Scoala cantitativa - viziune profund matematico-statistica;
4. Scoala sistematica - viziune globala.
5. Scoala contextuala (oponentii scolii sistematice)-sustine ca nu exista o solutie buna de conducere pentru
toate situatiile;
6. Scoala romaneasca
CONCEPTUL DE SISTEM

Sistemul =multime de elemente ce interactioneaza intre ele formand un tot organizat cu caracteristici proprii

Pentru a avea un sistem trebuie sa existe cele doua componente:


1.- elementele - trebuie sa aiba caracteristici proprii dar care nu confera neaparat caracterisitici sistemului.

Elementele la randul lor pot fi considerate sisteme cu caracteristici proprii, fiind pentru sistemul integrator subsisteme.

2.- relatiile intre elemente = legaturile sau rapoartele dintre elementele componente ale sistemului.
- definesc si delimiteaza sistemul in raport cu alte sisteme;
- pot fi: directe, inverse, succesive, simultane.
- are o serie de caracteristici:
1. Integralitatea - caracteristicile sistemului de a avea proprietati proprii;
2. Autocorectarea - capacitatea sistemului de reglare permanenta a comportamentului
propriu in vederea pastrarii caracteristicilor stabilite;
3. Auto-organizarea - capacitatea de a-si crea noi stari stabile in cadrul schimbarilor de mediu.
PARTICULARITATIILE SISTEMULUI PRODUCTIV DE CONSTRUCTII

Procesul productiv de constructii prezinta o serie de particularitati, in raport cu procesele industriale, ceea ce ii atesta si
caracterul de activitate si ramura distinctiva intr-o economie nationala.

1. Procesul productiv este mobil – produsul este fix

Procesul productiv in constructii se manifesta in diferitele faze de executie a lucrarilor prin deplasarea muncitorilor,
utilajelor si a materialelor, atat pe orizontala cat si pe verticala, de la un obiect de constructii la altul, de la un santier la
altul.
Pentru diminuarea efectelor nedorite ale mobilitatii se pot lua o serie de masuri specifice:
- organizarea de santier proprie fiecarui obiect si locatie;
- planificarea executiei lucrarilor;
- dotarea masinilor si utilajelor cu sisteme care sa permita deplasarea, demontarea si remontarea;
- aprovizionarea tehnico-materiala;
- structura diferita a cheltuielilor (organizare de santier, materiale, transport, forta de munca,samd).

2. Complexitatea – generata de :
- diversitatea meseriilor;
- gama mare de tipuri si capacitati de mijloace mecanice;
- gama mare de sorto-tipo-dimensiuni ale materialelor.
- diversitatea solutiilor constuctive si a tehnologiilor de executie;
Acest caracter complex genereaza probeleme legate de:
- atestarea si agrementarea produselor materiale si mecanice;
- solutii tehnice si tehnologii de executie optime.

3. Caracterul unicat al produselor de constructii, chiar si in cazul tipizarii.

Unicitatea este data, in primul rand, de caracteristicile geofizice ale amplasamentului constructiei.
Problemele ce apar sunt:
- alegerea amplasamentului pe baza unei analize;
- proiectare distincta pentru fiecare constructie;
- autorizare distincta pentru fiecare constructie;
- asigurarea finantarii pentru fiecare constructie;
- documentatii proprii pentru fiecare constructie;
- organizare de santier distincta pentru fiecare constructie.

4. Influentele factorilor atmosferici


Procesul productiv de constructii este desfasurat preponderent in aer liber. Aceasta impune realizarea unor sisteme de
conservare si protejare a materialelor, de protectie a personalului si a utilajelor.

5. Durata relativ mare

Durata relativ mare de executare a lucrarilor de constructie impune luarea unor masuri:
- planificarea executiei lucrarilor;
- efecte nedorite datorate blocarii fondurilor.

6. Greutatea mare a produselor inglobate in constructii – presupun consumuri mari de combustibil, manopera si utilaje.
7. Lucrarile de extindere/modernizare/renovare/reparatii/consolidari ridica probleme de ordin tehnic, organizatoric si
economic.

SECTORUL DE CONSTRUCTII CA SISTEM

-este vizualizat prin prisma activitatii de productie.

Sectorul de constructii se considera in abordarea sa sistematica ca:


- sistem deschis - pentru ca are legaturi multiple si interactiuni permanente cu mediul
exterior, din care primeste resurse materiale, umane, mecanice, financiare,
informationale, energetice, factori atmosferici s.a.m.d.;
- sistem dinamic; - capacitatea de a-si modifica in timp legaturile cu mediul pastrandu-si
integrabilitatea;
- sistem social-economic - pentru ca reuneste mijloacele de munca si obiectele muncii cu forta de
munca prin intermediul careia isi realizeaza functionarea.

PRODUSUL CONSTRUCTIE CA SISTEM COMPLEX

Produsul constructie luat in ansamblu este un sistem complex atat sub aspectul structurii diverselor componente,
cerintelor conceptuale, tehnice si functionale, dar si sub aspectul organizarii procesului productiv
de construire.
- ca sistem complex cuprinde doua subsisteme intercorelate, ce pot la randul lor sa fie considerate
sisteme:
o Produsul constructie ca sistem tehnic

Produsul constructie apreciat in totalitatea sa este unul tehnic pentru ca prezinta mai multe nivele
ierarhice de structurare, cuprinzand subdiviziuni fizice si subsisteme functionale ce se pot defini astfel:
1.Obiect de investitie = ansamblul de obiecte de constructie grupate dupa functiuni si
servicii, pe care le desfasoara in comun pentru a asigura
functionalitatea obiecivului proiectat.
2.Obiect de constructie = este o constructie delimitata spatial, distincta, independenta din
punct de vedere al utilizarii ei.
3.Parte de obiect de c-tie = orice componenta a unui obiect de constructie delimitata
spatial, executabila in una sau mai multe etape in timpul procesului
de productie, avand o functie precisa, si care impreuna cu celalalte
parti de obiect de constructie ii asigura acesteia integritatea fizica
si functionala proiectata.
4.Stadiu fizic = partea de obiect de constructie realizata de executant, masurabila intr-o
unitate de masura convenabila, cu un anumit grad de independenta.
5.Ansamblul de constructie = gruparea de subansambluri sau elemente cu functii omogene
sau cu continut similar de lucrari, ce se identifica cu o categorie de
lucrari sau cu o specialitate.
6.Subansamblul de c-tie = reprezinta o parte de obiect de constructie alcatuita din gruparea
elementelor similarece se realizeaza de o anumita specialitate sau
care se incadreaza intr-o anumita categorie de lucrari, si care poate
fi executata intr-o singura etapa tehnologica de executie;
- pot fi elemente de constructie propriu-zis, de instalatii, de izolatii
si de finisaj.
7.1.Elemente de c-tie = este cea mai mica parte componenta a unui obiect de constructie,
cu forma geometrica si dimensiuni specifice, caracterizata de un
rol functional bine determinat;
- contine articole analitice de lucrari realizabile cu continuitate
intr-un anumit stadiu fizic;
- cuprind mai multe componente numite articole de lucrari;
7.2.Elemente de instalatie = orice parte componenta a unei instalatii de profil;
- cuprind mai multe componente numite articole de lucrari;
7.3.Elemente de finisaj = este o componenta a finisajelor de profil, reprezentand un
element de acoperire a elementelor de constructie, de instalatii sau
de izolatii, cu scop de protectie sau de imbunatatire a calitatii, scop
decorativ sau imbunatatirea confortului.
- cuprind mai multe componente numite articole de lucrari;

o Produsul constructie ca subsistem de lucrari

1.Categorie de lucrari = cuprinde ansamblurile de lucrari din cadrul unui obiect de


constructie care au acelasi specific de executie si care, de regula,
sunt cuprinse in acelasi indicator de norme de deviz;
- sunt organizare pe capitole de lucrari;
2.Capitol de lucrari = grupeaza mai multe articole de lucrari astfel:
- capitole de lucrari ce contin toate articolele de deviz
corespunzatoare unui singur articol de lucrare;
- capitole de lucrari ce contin toate articolele de deviz
corespunzatoare unui singur articol de lucrare dar si articolele
de deviz corespunzatoare unor procese tehnologice
ajutatoare;
- capitole de lucrari ce contin toate articolele de deviz
corespunzatoare la doua sau mai multe articole de lucrari
apropiate.
3.Articole de lucrare - se defineste in doua maniere pornind de la cele 2 subsistem:
= reprezinta o parte componenta distincta ce intra in
alcatuirea unui element de constructie care are un rol
functional determinat in cadrul acestuia;
= reprezinta o lucrare elementara simpla de constructie, ce
cuprinde operatii ce se executa de catre muncitori de aceiasi
meserie, imbracand factorii de productie pe un anumit loc de
munca, dotat cu mijloace de munca adecvate si urmarind o
tehnologie specifica.
- se defineste printr-o unitate de masura fizica;

Indicatoarele de norme de deviz seria 1981, reeditate si completate in 2000, sunt subgrupate in 41 de volume + 8volume de indicatoare ajutatoare pentru completarea operatiilor
tehnologice necuprinse in indicatoarele de baza. Fiecarui indicator de norme de deviz, corespunzator categoriei de lucrari, ii revine un cod format dintr-o litera sau un grup de litere.

Capitolele de lucrari sunt codificate in indicatoarele de norme corespunzatoare categoriei de lucrari din care fac parte printr-o litera, de la A la Z, ce insoteste codul categoriei.

Fiecarui articol de lucrare ii corespunde un cod format din doua cifre, de la 01 la 99, ce insoteste codul categoriei si capitolului unde se incadreaza.

Varianta de lucrare se codifica printr-o litera, de la A la Z, ce insoteste codul categoriei, capitolului si articolului in care se gaseste. Uneori codul variantei poate fi insotit si de o
cifra, de la 1 la 9, ce diferentiaza calitatea materialului sau uneori chiar dimensiunea.

Exemplu: TsA02C2

TRAIECTORIA ONTOGENETICA A PRODUSULUI CONSTRUCTIE PE FAZE


I. Faza de proiectare

1. Studiu de prefezabilitate = documentul care cuprinde datele tehnice si economice prin care autoritatea
contractanta fundamenteaza necesitatea si oprotunitatea realizarii lucrarilor;
- contine: A. Parti scrise:
a. Date generale;
b. Evaluari privind eleborarea studiului de pre si de fezabilitate;
c. Date tehnice ale lucrari;
d. Finantarea investitiei.
B. Piese desenate:
a. Plan de amplasare in zona;
b. Plan general.
- este supus avizarii si aprobarii.
2. Studiul de fezabilitate = documentul ce cuprinde caracteristicile principale si indicatorii tehnico-economici
a investitiei prin care se aigura utilizarea rationala si eficienta a cheltuielilor de
capital si materiale pentru satisfacerea cerintelor economice si sociale prin
prin realizarea produsului.
- contine: A. Parti scrise:
a. Date generale;
b. Date tehnice ale lucrari;
c. Date privind forta de munca ocupata dupa terminarea investitiei;
d. Deviz general – estimarea valorii totale a obiectului de investitie;
e. Indicatori tehnico-economici;
f. Finantarea investitiei;
g. Avize si acorduri.
B. Piese desenate:
a. Plan de amplasare in zona;
b. Plan general;
c. Planuri de arhitectura.
- fundamenteaza proiectul ce va fi trimis in faza de avizare si aprobare.

3. Proiectul tehnic si caietele de sarcini = documentatia scrisa si desenata pe baza careia se vor desfasura lucrarile
de constructii.
- trebuie sa fie complet si suficient de clar;

- contine: A. Parti scrise:


a. Date generale;
b. Caiete de sarcini pe specialitati;
c. Lista cuprinzand cantitatile de lucrari;
d. Graficul de executie al lucrarilor.
B. Piese desenate:
a. Planuri generale;
b. Planse principale ale obiectelor;
c. Arhitectura;
d. Structura;
e. Instalatii;
f. Dotari tehnologice;
g. Dotari de mobilier.
- trebuie in mod obligatoriu avizat si aprobat atat intern cat si extern.

4. Faza de licitatie-ofertare
Licitatie = concurs prin care investitorul invita ofertantii, pe baza metodologiei si a documentelor
licitatiei, sa-si prezinte ofertele in scopul adjudecarii executiei lucrarilor in favoarea celui
mai competitiv ofertant.

Modalitati privind ofertarea:


- licitatie - pentru valori mai mari de 750.000E;
- poate fi: - deschisa - pentru orice ofertant;
- restransa - preselectie pentru licitatia propriu-zisa.
- negociere - pentru valori intre 100.000-750.000E;
- poate fi: - competitiva - cu mai multi participanti;
- cu o singura sursa - cu un singur participant.
- cerere de oferta- pentru valori mai mici de 100.000E.
- concurs de solutii
- cumparare directa – pentru valori mai mici de 1500E.

Principiile unei licitatii sunt:


- principiul concurentei libere;
- Principiul eficientei utilizarii fondurilor publice;
- Principiul transparentei;
- Principiul tratamentului egal;
- Principiul confidentialitatii.

Ofertarea = angajament ferm al ofertantului, reprezinta vointa acestuia, ca in conformitate cu


documentele licitatiei si cu cerintele proiectului tehnic, a caietului de sarcini si a legii 10
privind calitatea in constructii, sa execute lucrarile cu pricina.

- se oferteaza preturi unitare pe categorii de lucrari;


- are la baza principiile liberei concurente, transparentei, tratamentului egal si confidentialitatii.

La ofertare sunt prevazute:


- proiectul propriu de organizare de santier;
- programul de control privind sistemul de asigurare al calitatii;
- conditii de protectie a muncii;
- durata de executie.

Evaluarea si compararea de oferte are la baza:


- oferta cea mai avantajoasa tehnico-economica stabilita pentru oferta ce acumuleaza punctajul
maxim. Punctajul este realizat in functie de capacitatea tehnica, capacitatea economico-financiara,
cuantificari privind durata de executie, calitatea executiei;
- pretul cel mai scazut.

Dupa clasament se trece la adjudecarea ofertei si semnarea contractului, respectiv, depunerea unei garantii
de buna executie de 5-10%.

5. Faza de executie - consta in materializarea produsului constructie in conformitate cu cerintele proiectului


si a caietelor de sarcini;
- se desfasoara sub directa supraveghere a dirigintilor de santier atestati cat si a
responsabililor tehnici cu executia atestati. Acestia sunt reprezentantii investitorului pe fiecare specialitate.

Documente necesare:
o autorizatia de cconstruire;
o proiect tehnic;
o caiete de sarcini pe specialitati;
o documentatie contractuala;
o proiectul de organizare de santier;
o sistemul de control privind conducerea si asigurarea calitartii in constructii;
o graficul de executie aprobat;
o avizele si acordurile incheiate cu administratia publica.

Decontarea executiei lucrarilor se realizeaza pe baza de masuratori, situatii de lucrari, a caietelor cu


dispozitii de santier, respectiv pe baza situatiilor de plata.

Receptia lucrarilor- constituie certificarea realizarii produsului constructie pe baza examinarii


nemijlocite a acestuia in conformitate cu proiectul tehnic si a caietelor de sarcini;
- constituie o componenta a certificarii calitatii – este actul prin care beneficiarul
declara ca accepta sa preia lucrarea, cu sau fara rezerve, si ca aceasta poate fi data in folosinta – certifica faptul ca
executantul si-a indeplinit obligatiile;
- receptia se face de catre o comisie numita de investitor, formata din minim cinci
membrii (investitorul, un reprezentant al administratiei publice, persoane de specialitate, proiectantul si
executantul);
- se face in doua etape: - receptia la finalizarea lucrarilor;
- receptia finala – la expirarea perioadei de garantie;
- se incheie printr-un proces verbal de receptie in care se consemneaza observatiile
si concluziile comisiei de receptie.

La receptie se prezinta si cartea tehnica a constructiei.


Cartea tehnica a constructiei contine:
1. Fisa de date sintetice
2. Cap.A: Documentatia privind proiectarea;
3. Cap.B: Documentatia privind executia;
4. Cap.C: Documentatia privind exploatarea;
5. Jurnalul evenimentelor

6. Faza de utilizare – are rolul de mentinere a calitatii in timp (exploatare, intretinere, reparatii)

7. Faza de post utilizare – se refera la lucrarile de dezafectare, demolare/demontare, recuperare produse,


reintegrare deseuri in mediu. Aceste lucrari se realizeaza pe baza unui proiect, pe baza
caruia se emite de catre primarie o autorizatie de Dezafectare-Demolare.
DOCUMENTATIA ECONOMICA DE DEVIZ

= documentatia tehnico-economica prin care se estimeaza costul produsului constructie.

-se compune dintr-un ansamblu de piese scrise:


o antemasuratori;
o devize;
o liste cuprinzand consumurile de resurse;
o liste cuprinzand utilajele si echipamentele tehnice necesare.

Parametrii utilizati in elaborarea documentatiei de deviz sunt:

1.Articolul de deviz - in functie sistemul la care ne raportam (tehnic sau de lucrari) are doua definitii:
=Incadrarea articolului de lucrare in indicatoare de norme de deviz corespunzator
categoriei de lucrari, precum si in liste de preturi unitare pe articole de deviz aferente,
transforma articolul de lucrare in articol de deviz. (unui articol de lucrare ii pot
corespunde unul sau mai multe articole de deviz)
=Atasarea la articolul de lucrare a consumurilor specifice de resurse corespunzatoare
normei de deviz pentru realizarea sa, precum si a preturilor unitare de deviz ale acestora,
transforma articolul de lucrare in articol de deviz.
Stadiul fizic (02 – Fundatii)
Pozitia articolului in cadrul stadiului fizic, stabilita pe criterii tehnologice (04 – Turnare b.a. in cuzinet)
Categoria de lucrari in care se incadreaza articolul (C – Constructii)
Capitolul de lucrari in care se incadreaz articolul (A – Turnari betoane)
Articolul de lucrare (02 – Turnari)
Denumirea articolului de deviz rezulta prin copierea completa si exacta
a textului din indicatorul de norme de deviz corespunzator
02.04. CA 02 C1. Varianta adoptata pentru realizarea lucrarii ( C1 – Fundatii continue)
791 252 01.03.00 Cod numeric utilizat in sistemele computerizate

Turnarea betonul armat clasa … in elementel constructiilor, exclus cele


executate in cofraje glisante, in fundatii continue.
UM:mc cantitatea de lucrare aferenta unitatii de articol de deviz

V02.04=Qi=Σ hci* bci* Lci=12.576mc


Rotund=12.60mc rotunjirea se realizeaza intotdeauna in plus asupra celei de-
a
treia cifra numerotata de la stanga la dreapta

Volumul de lucrare – se obtine pe baza masurarilor planseulor de profil din proiectul tehnic

2.Norma de deviz = specificatie tehnico-economica aferenta unui proces de lucru elementar, articol de lucrare sau
pentru operatii simple, punand in evidenta consumurile specifice medii de resurse necesare
executarii unei unitati de masura din articolul de deviz aferent lucrarii considerate.
- sunt grupate in Indicatoarele de norme de deviz corespunzator categoriilor de lucrari, fiind
defalcate pe capitole, articole si varianta de lucrari;

Consumurile specifice medii de resurse se refera la consumurile de materiale, manopera si de utilaje.

o Consumurile specifice de materiale – cuprind materialele necesare executarii unitatii de masura a


articolului de deviz, considerate dupa:
- consumul net;
- pierderi tehnologoce- rezultate prin prelucrare si punere in opera;
- pierderi netehnologice– cauzate de transport/manipulare/depozitare
- sunt apreciate la valori medii, pe baza de scenarii in cadrul aceleasi
tehnologii.
o Consumurile specifice de forta de munca – cuprind consumul integral de manopera necesar efectuarii
operatiilor ce intervin in procesul tehnologic de executie al lucrarii, fiind
exprimat in ore si fractiuni centezimale, defalcate pe:
- meserii;
- categorii de calificare;
- trepte de salarizare,
pentru fiecare membru component al formatiei normate ce participa la
realizarea unitatii de masura a lucrarii;
- se exprima si sub forma unei valori toatale ce exprima timpii de participare
ai tuturor membrilor formatiei normate ce executa unitatea de lucrare – NTi
- sunt stabilite pe baza normelor de munca aferente activitatii de constuctii si
adoptate corespunzator posibilitatilor fiecarei firme executante.

o Consumul specific de ore-utilaj – se stabileste pe baza executiei lucrarilor la nivelul normelor de utilizare
a utilajelor din constructii, considerandu-se utilaje medii conventionale;
- este exprimat in ore sau fractiuni centezimale pe functionare efectiva a
utilajului.

3. Pretul unitar pe articolul de deviz - reprezinta pretul executarii unei unitati de masura dintr-un articol de deviz stabilit
pe baza normei de deviz.

PUi= consumurile specifice medii de resurse X preturile de deviz ofertate [lei/UM articol]
conform normei de deviz aferente ale acestor resurse

Nu exista nici o impunere privind elaborarea preturilor unitare pe articol de


deviz. Acestea se stabilesc printr-o analiza de pret intocmite de ofertant.
Documentele aferente documentatiei de aviz sunt:

1. Antemasuratoarea = piesa scrisa prin care se stabilesc cantitatile de lucrari pentru fiecare articol de
lucrare ce urmeaza a se executa la o categorie de lucrari din cadrul unui obiect de
constructie.
- reprezinta piesa scrisa ce sta la baza elaborarii documentatiei de deviz.

- cuprinde articole ce se refera la:


- articole de deviz propriu-zise;
- articole de diferente;
- articole de procurare.

- prin antemasuratoare se precizeaza si alte elemente necesare intocmirii


documentatie de aviz, ca:
- nominalizarea variantelor de articole de deviz;
- completarea unor articole cu preturi incomplete;
- stabilirea unor diferente si elemente de calcul la cheltuielile de
transport si manipulare;
- stabilirea unor sporuri la manopera si la ore functionare utilaj.

- se intocmeste de catre proiectant pe parti de obiect de constructie, corespunzator


stadiilor fizice si in ordinea etapelor tehnologice si organizatorice de realizare;
- se realizeaza pe baza analizarii si masurarii proiectului tehnic;

Calitatea antemasuratorii depinde foarte mult de incadrarea articolelor de


lucrare in indicatoarele de norme de deviz aferente si de corecta evaluare/masurare
a cantitatilor de lucrari.

2. Liste cu consum de resurse


In activitatea de constructii resursele constituie totalitatea mijloacelor
necesare realizarii lucrarilor in vedere obtinerii produsului constructie. Aceste
resurse sunt:
- materiale;
- umane;
- mecanice;
- financiare;
- diverse.
- se elaboreaza pe parti de obiect de constructie de catre proiectant.
- se determina pe baza cantitatilor de lucrari evaluate in antemasuratori.
Lista cuprinzand consumurile de resurse materiale:

Nr. Denumirea UM Consumurile Pret Valoarea Furnizorul Grutatea


Crt. resursei cuprinse in unitar (fara TVA) [tone]
materiale oferta (fara TVA) Lei
Lei/UM (3x4)
0 1 2 3 4 5 6 7
i
TOTAL Σ(M) Mii lei Σ( )
Euro Σ( )

Lista cuprinzand consumurile de resurse umane:

Nr. Denumirea Consumurile Tariful orar Valoarea Procentul


Crt. meseriei Om-ore cu (fara TVA)
manopere Lei
directe Lei/ora (2x3)
0 1 2 3 4 5
i
TOTAL Σ(m) Mii lei Σ( )
Euro Σ( )

Lista cuprinzand consumurile de resurse umane:

Nr. Denumirea Consumurile Tariful orar Valoarea


Crt. utilajului de ore (fara TVA)
functionare Lei
utilaj Lei/ora (2x3)
0 1 2 3 4
i
TOTAL Σ(U) Mii lei Σ( )
Euro Σ( )
Lista cuprinzand consumurile de resurse materiale:

Nr. Tipul de Tone Kilometrii Ore de Tariful unitar Valoare Valoare


Crt. transport de parcursi functionare a) lei/(t*km) (fara TVA) (fara TVA)
transport b) lei/ora functionare (C2xC3xC5a) (C4xC5b)
0 1 2 3 4 5 6a 6b
i
TOTAL Σ( t) Mii lei Σ( ) Σ( )
Euro Σ( ) Σ( )
DEVIZUL GENERAL
=documentatie economica prin care se stabileste valoarea totala estimativa a cheltuielilor necesare
realizarii obiectelor de investitii sau a cheltuielilor asimilitate investitiilor, necesare realizarii
lucrarilor de interventii la constructii sau instalatii.

- se intocmeste in faza de proiectare – studiu de fezabilitate si se actualizeaza dupa incheierea contractelor


de achizitie publica;
- este structurat pe capitole si subcapitole de cheltuieli, precinzandu-se cele care, conform legii, sunt
supuse unei proceduri de achizitie publica. In cadrul fiecarui capitol sau subcapitol de cheltuieli se inscriu
obiectele de investitie si natura cheltuielilor.
- valuarea cheltuielilor din capitole si subcapitole se exprima in mii lei si in euro, cu specificarea datei la
care au fost elaborate;

Totalul general al devizului reprezinta suma cheltuielilor investitiei, cu precizarea cotei aferente lucrarilor
de constructii-montaj.

Compensarea cheltuielilor intre capitolele/subcapitolele de cheltuieli cuprinse in devizul general, pe


parcursul derularii investitiei, se face prin actualizarea devizului general, cu avizul autoritatii contractante
si cu respectarea legislatiei in vigoare.

Structura devizului general:

PARTEA 1
Capitolul 1: Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului
1.1. Obtinerea terenului - cuprinde cheltuieli pentru: cumpararea terenului, plata concesiunii pe
durata lucrarilor, exproprieri, despagubiri, scoaterea temporara sau
definitiva din circuitul agricol, alte cheltuieli de aceasi natura;
1.2. Amenajarea terenului- cuprinde cheltuieli facute la inceputul lucrarilor pentru pregatirea
amplasamentului (demolari, defrisari, dernari, epuismente, etc.);

Capitolul 2: Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului

Capitolul 3: Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica


3.1. Studii de teren - geotehnice, geologice, hidrologice, hidrogeotehnice, topografice, de
stabilitate, fotogrammetrice.
3.2. Obtinerea de avize, acorduri si autorizatii
-certificatul de urbanism;
- avize si acorduri pentru racorduri si bransamente la retelele publice;
- obtinerea certificatului de nomenclatura stradala si adresa;
- obtinerea numarului cadastral provizoriu si inregistrarea terenului in
cartea funciara;
- obtinerea avizului PSI;
- altele;
3.3. Proiectare si inginerie- elaborarea tuturor fazelor de proiectare;
- verificarea tehnica a proiectelor;
- elaborarea documentatiei necesare obtinerii acordurilor, avizelor si
autorizatiilor;
- expertiza tehnica (daca este cazul).
3.4. Organizarea procedurilor de achizitie publica
- cheltuieli pentru intocmirea documentatiei pentru elaborarea si
prezentarea ofertei;
- cheltuielile cu membrii desemnati in comisiile de evaluare;
- cheltuielile in legatura cu procedurile de organizare de achizitie publica

3.5. Consultanta
3.6. Asistenta tehnica - cheltuieli cu asigurarea supravegherii executiei prin inspectori de
santier;
- cheltuieli cu plata specialistilor pe baza de contract conform
HG906/2001.

Capitolul 4: Cheltuieli pentru investitia de baza


4.1. Constructii si instalatii - cheltuieli aferente executiei tuturor obiectelor cuprinse in
obiectivul de investitie;

4.2. Montaj utilaj tehnologic - cheltuieli aferente montajului utilajelor tehnologice si a utilajelor
incluse in instaltiile functionale, inclusiv retelele aferente;

4.3. Utilaje, echipamente tehnologice si functionale cu montaj;

4.4. Utilaje fara montaj si echipamente de transport

4.5. Dotari - cheltuieli pentru procurarea de bunuri care, conform legii, intra in
categoria mijloacelor fixe sau a obiectelor de inventar (mobilier, dotari
PSI, etc.);

Capitolul 5: Alte cheltuieli


5.1. Organizare de santier - lucrari de constructii si instalatii aferente organizarii de santier;
- cheltuieli conexe organizarii santierului (obtinerea autorizatiei de
executie a lucrarilor de organizare de santier, taxa de amplasament,
contracte de utilitati, etc.);
5.2. Comisioane, taxe legale, cote legale, costuri de finantare
- comisioane, taxe legale, cote legale, costuri de finantare;
- costul creditului.
5.3. Cheltuieli diverse si neprevazute – estimarea acestora se face procentual la
capitolele/subcapitolele 1.2, 2, 3 si 4 ale devizului general, in functie
de natura si complexitatea lucrarilor:
- constructii noi, reparatii capitale, extinderi, modificari <5%
- lucrari de consolidare <15%

Capitolul 6: Cheltuieli pentru darea in exploatare


6.1. Pregatirea personalului de exploatare
6.2. Probe tehnologice

PARTEA 2
VALOAREA RAMASA ACTUALIZATA A MIJLOACELOR FIXE EXISTENTE INCLUSE IN
CADRUL OBIECTIVULUI CE SE CONSTRUIESTE

- este o evaluare de patrimoniu si se face de catre investitor;


- este o valuare care nu se finanteaza si serveste la stabilirea indicatorilor de eficienta economica din
cadrul studiului de prefezabilitate.

PARTEA 3
FONDUL DE RULMENT NECESAR PENTRU PRIMUL CICLU DE PRODUCTIE

- asigurarea stocurilor necesare de materiale si materii prime;


- energie;
- transporturi;
- salariile personalului direct productiv;
- piese de schimb.
DEVIZ GENERAL
Conform HG nr.1179/2002
Privind cheltuielile necesare realizarii………………..
in RON si Euro, Euro la data de…………
Nr. DENUMIREA CAPITOLELOR SI SUBCAPITOLELOR DE CHELTUIELI Valoarea (Inclusiv TVA)
din care
Crt.     TOTAL supusa
proc.de
          achizitie
          publica
       
      RON EURO RON EURO
PARTEA 1        
  Capitolul 1: Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului  
1.1. Obtinerea terenului        
1.2. Amenajarea terenului        
  Capitolul 2: Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului  
  Capitolul 3: Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica  
3.1. Studii de teren.        
3.2. Obtinerea de avize, acorduri si autorizatii        
3.3. Proiectare si inginerie        
3.4. Organizarea procedurilor de achizitie publica        
3.5. Consultanta        
3.6. Asistenta tehnica        
  Capitolul 4: Cheltuieli pentru investitia de baza  
4.1. Constructii si instalatii        
4.2. Montaj utilaj tehnologic        
4.3. Utilaje, echipamente tehnologice si functionale cu montaj        
4.4. Utilaje fara montaj si echipamente de transport        
4.5. Dotari        
  Capitolul 5: Alte cheltuieli  
5.1. Organizare de santier        
5.1.1. Lucrari de constructii si instalatii aferente organizarii de santier;        
5.1.2Cheltuieli conexe organizarii santierului        
5.2. Comisioane, taxe legale, cote legale, costuri de finantare        
5.2.1. Comisioane, taxe legale, cote legale, costuri de finantare        
5.2.2 Costul creditului        
5.3. Cheltuieli diverse si neprevazute        
  Capitolul 6: Cheltuieli pentru darea in exploatare  
6.1. Pregatirea personalului de exploatare        
6.2. Probe tehnologice        
TOTAL
       
din care C+M
       
PARTEA 2  
VALOAREA RAMASA ACTUALIZATA A MIJLOACELOR FIXE        
EXISTENTE INCLUSE IN CADRUL OBIECTIVULUI CE SE CONSTRUIESTE        
PARTEA 3  
FONDUL DE RULMENT NECESAR PENTRU PRIMUL CICLU DE
PRODUCTIE        
             
TOTAL GENERAL        
din care C+M        

Devizul oferta a obiectului de investitii


Nr. Grupa de Valoarea din care din care (dupa caz)…
Crt. obiecte a C+M
(fara
contractantul asociatul i subcontractantul i
    TVA)  
       
    [RON]   Total C+M Total C+M Total C+M
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
1 Proiectare                  
  (doar daca executantul                
  lucrarii a contractat si                
  partea de proiectare)                
2 Amenajarea terenului                
3 Amenajari pentru                
  protectia mediului                
Realizarea
4 infrastructurii                
Investitia de
5 baza                  
6 Organizare de santier                
Total valuare RON      
(fara TVA) Euro      
TVA 24% RON     Procentul…….
Total RON     Lucrarea se incadreaza in grupa….

Proiectant Ofertant

CHELTUIELILE
Cheltuielile directe
1. Cheltuielile pentru materiale – M -
= cheltuielile aferente consumurilor cu resurse materiale, in care se cuprinde
valoarea materialelor calculata cu preturile de la furnizor fara TVA;
2. Cheltuielile cu manopera – m-
= cheltuielile aferete consumurilor cu mana de lucru, in care se cuprinde
valoarea manoperei muncitorilor direct productivi;
- din acesti bani se platesc salariile muncitorilor;
3. Cheltuielile pentru utilaj – U -
= cheltuielile aferente consumurilor cu utilajele de constructie;
- rezulta din totalul orelor de functionare a utilajelor, respectiv din tariful
mediu orar corespunzatoare acestora pentru ora de functionare;
4. Cheltuielile cu transportul – t –
= cheltuielile aferente consumurilor privind transportul;
- se structureaza astfel:
- valoarea transporturilor auto-cai ferate- navale ale
materialelor, de la furnizor la depozitul intermediar si de la
depozitul intermediar la locul de punere in opera, inclusiv
taxele aferente acestor transporturi.
- valoarea transportului cu utilajele de constructie de la
baza la santier si retur;
- valoarea transporturilor tehnologice (daca nu sunt
prevazute in articole distincte).
5. Alte cheltuieli - acestea sunt reglementate prin prevederi guvernamentale.
CAS – contributia la asigurarile sociale;
SOMAJ – contributia la bugetul asigurarilor de somaj;
CASS – contributia la asigurarile sociale de sanatate;
FONDUL DE RISC – contributia la asigurarile pentru accidente de munca si
boli profesionale
6. Alte cheltuieli conform prevederilor legale

Cheltuieli indirecte
1. Cheltuieli de interes general si de executare a lucrarilor
- plata salariilor personalului de conducere, inclusiv impozitul si contributile
- cheltuieli cu protectia muncii;
- cheltuieli cu normele PSI;
- cheltuieli cu amortizarea mijloacelor fixe de interes general;
- cheltuieli privind transportul muncitorilor;
- cheltuieli pentru situatii speciale (calamitati, …);
- cheltuieli pentru costurile de intretinere (deratizari, …);
- cheltuieli pentru intretinerea santierului;
- s.a.m.d.
2. Cheltuieli administrativ-gospodaresti
- cheltuieli cu produsele de birou;
- cheltuieli cu mijloacele de comunicare;
- cheltuieli pentru utilitati;
- cheltuieli cu mentenanta cladirilor.
3. Cheltuieli neproductive
- cheltuieli pentru intreruperi;
- cheltuieli pentru lipsurile din inventar.
4. Cheltuieli privind asigurarea lucrarilor de constructii

DECONTAREA EXECUTIEI LUCRARILOR SI REACTUALIZAREA ACESTORA


Decontarea executiei lucrarilor se realizeaza pe baza urmatoarelor documente:

1. Situatii de lucrari = masuratori efectuate pe lucrare, punand in evidenta cantitatile de lucrari reale
evidentiate;
- au forma antemasuratorilor dar sunt completate cu cantitatile executate;
- se elaboreaza lunar, o data cu decontarea executiei lucrarilor de constructii
privind plata salariilor.

2. Situatii de plata =devize elaborate pe baza cantitatilor de lucrari incrise in situatiilr de lucrari;
- au o structura identica cu cea a devizelor analitice pe stadii fizice sau categorii
de lucrari.

3. Devizele oferta pentru preluarea preturilor ofertate

Toate documentele emise privind decontarea executiei lucrarilor sunt vizate de dirigintele de santier autorizat.

Actualizarea situatiilor de plata in vederea decontarii acestora

Formulele de actualizare sunt stabilite de catre autoritatea contractanta si au rolul de a aduce la zi


cheltuielile de productie in raport cu cheltuielile de la data ofertarii.

Modelul 1 V=V0*KA , unde: V0 – valoarea situatiei de plata intocmita la nivelul preturilor


declarate in oferta;
KA=E/ E0 – raportul intre cursul Euro de
la data decontarii lucrarilor si cel de la data ofertarii
lucrarii.

Modelul 2 V=V 0*KA , unde: V0 – valoarea situatiei de plata intocmita la nivelul


preturilor declarate in oferta;
KA= a1*k1+ a2*k2+ a3*k3+ a4*k4

a1=Mo/To To – valoarea totala a cheltuielilor directe declarate in


a2=mo/To oferta;
a3=Uo/To Mo,mo,Uo,to- valoarea resurselor din oferta;
a4=to/To
a1+a2+a3+a4=1

k1=M SP/ M`o M SP – valoarea cheltuielilor cu materialele din situatia de


plata cu preturile unitare din luna de decontare;
M`o – valoarea corespunzatoare aceleasi situatii de plata, la
nivelul preturilor declarate in oferta;
k2=S/ So S – salariu mediu brut la data decontari
S0 – salariu mediu brut la ofertare.
k3=0.8*(U2/U1)+0.2*(S/ So) Ui – valoarea cheltuielilor cu utilajele termice si electrice;
U2=(Vut.termice*C+Vut.electrice*E)/( Vut.termice+Vut.electrice)
U1=(Vut.termice*Co+Vut.electrice*Eo)/( Vut.termice+Vut.electrice)
C – pret carburant in luna de decontare;
Co- pret carburant in luna ofertarii;
E – pret energie electrica in luna de decontare;
Eo- pret energie electrica in luna ofertarii;
K4=0.8*(C/Co)+0.2*(S/ So)

Datele se preiau din Buletinul lunar al Institutului National de Statistica


PLANIFICAREA SI ORGANIZAREA EXECUTIEI LUCRARILOR DE CONSTRUCTII
Planificarea executiei lucrarilor de constructii privind executia produsului constructie reprezinta un proces de
proiectare a desfasurarii lucrarilor de constructii in timp si spatiu , in baza unor principii si parametrii ce fundamenteaza
metode, tehnici si proceduri specifice.

Principii utilizate in sistemele de planificare:

1. Principiul continuitatii – considera ca executia si desfasurarea proceselor productive de constructii trebuie sa


se faca continuu in timp si spatiu, fara intreruperi sau asteptari la nivelul fortei de
munca, a mijloacelor de munca, cat si a obiectelor muncii.

2. Principiul uniformitatii - presupune ca realizarea productiei de constructii trebuie sa se realizeze printr-o


solicitare si o utilizare cat mai uniforma a factorilor de productie, evitandu-se
variabilitatea in timp a acestora;
- incearca sa evite varfurile si golurile in utilizarea resurselor;

Datorita particularitatii procesului de constructii, principiul uniformitatii este greu de


respectat, drept pentru care se abordeaza o realizare mai flexibila a cerintelor
principiului. Astfel, in constructii se recomanda, prin procese de optimizare, obtinerea
unor profile a resurselor cat mai uniforme pe perioade determinate de timp.

3. Principiul ritmicitatii - reprezinta o modalitate de desfasurare in timp a fiecarui proces de constructii pe


succesiunea de sector care sa asigure executia si predarea lucrarilor la intervale de
timp egale si in cantitati pe cat posibil constante.

Pentru respectarea principiului se urmareste structurarea obiectului de constructie in


sectoare de lucru cu volume de lucrari si implicit de munca egale, obtinandu-se pentru
fiecare proces durate de timp egale pe succesiunea sectoarelor.

4. Principiul sincronizarii - asigura executia pe sectoare succesive, in mod simultan, a cat mai multor procese
constructive, fiecare realisandu-se pe alt sector;
- incearca sa evite doua situatii nedorite:
- inversarea tehnologica in derularea executiei proceselor;
- suprapunerea formatiilor de lucru pe acelasi sector.
- incearca sa asigure ocuparea cat mai rapida a fiecarui front de lucru liber.

In activitatea de constructii respectarea celor 4 principii este dificil de realizat. Astfel se merge pe valori curente
si prin iterarii succesive se ajunge la un optim.

Parametrii utilizati in planificarea si organizarea executiei lucrarilor de constructii se pot grupa astfel:
1. Parametrii organizatorici cantitativi

1.1. Volumul de lucrari pe obiect pentru procesul “i" – Qi -


= cantitatea de lucrari pe obiectul de constructie pentru procesul “i”
stabilita prin antemasuratoarea proiectului de executie, pe articole de
deviz, exprimata in unitati de masura naturale procesului “i” analizat.

1.2. Volumul de lucrari pe sectorul “λ” pentru procesul “i" – Qi λ -


= cantitatea de lucrari pentru procesul “i” existenta pe un sector
oarecare λ.
- se determina in doua feluri:
a) Obiect de constructie structurat in sectoare asemanatoare
Qi λ =Qi /n , unde n – numarul de sectoare
asemanatoare sau egale din
punct de vedere al volumului
de lucru si al cantitatilor de
lucrari;
b) Obiect de constructie structurat in sectoare diferentiate
Qi λ – se determina prin antemasuratoarea proiectului
de executie aferent sectorului “λ” si procesului “i”.

1.3. Volumul de munca pe obiect pentru procesul “i” – V i -


= reprezinta cantitatea de manopera ce se consuma pentru executarea
volumului de lucrari pe obiect - Qi
- se exprima in om-ore sau om-zile.

Trecerea de la Qi la Vi se face prin intermediul normelor de timp - NTi - si a normelor de


productie - NPi - aferente produselor.
Norma de timp pentru executia procesului "i" reprezinta volumul de munca necesar executarii
unui volum unitar de lucrari din cadrul procesului "i" sau reprezinta timpul necesar unei formatiuni
normate pentru a realiza unitatea de masura a procesului "i".
Norma de productie pentru procesul "i" reprezinta volumul de lucrari ce se realizeaza in urma
consumarii in procesului "i" a unui volum unitar de munca sau reprezinta cantitatea de lucrare ce se
executa in unitatea de timp.

- pentru procese manuale avem:


Vi= Qi* NTi
Vi= Qi/ NPi

- pentru procese mecanice avem:


Vi= Qi* NTUi
Vi= Qi/ NPUi

1.4. Volumul de munca pe sector pentru procesul “i” – Viλ -


= reprezinta cantitatea de manopera necesara pentru executarea
volumului limitat de lucrari Qi λ
- pentru procese manuale avem:
Viλ= Qiλ* NTi
Viλ= Qiλ/ NPi

- pentru procese mecanice avem:


Viλ= Qiλ* NTUi
Viλ= Qiλ/ NPUi
1.5. Numarul de muncitori din formatia de lucru ce executa procesul "i" pe un sector oarecare "λ" - riλ
Viλ= riλ * tiλ * pi , unde: pi = 0.90...1.20 - indice mediu planificat de realizare a normei;
tiλ - durata de executie a procesului "i" pe sectorul "λ" - ritmul;
=> riλ, nec= Viλ /(tiλ, ales * pi ,max) , unde: Viλ= Qiλ* NTi
pi ,max=1.20
tiλ, ales - ii atribuim valori
λ, nec
=> ri - se rotunjeste superior la numar intreg => riλ, efectiv
=> piefectiv= Viλ /(tiλ, ales * riλ, efectiv)

riλ, efectiv ≤ ri, max = Sli/ loi


, unde Sli - sectorul de lucru pentru procesul "i"
loi - loc optim de lucru pentru un muncitor ce isi desfasoara activitatea de executie in
cadrul procesului "i", in conditii de randament maxim si deplina protectie a muncii.

2. Parametrii de organizare in spatiu

2.1. Zona de lucru a santierului - Zli = spatiul pe care se desfasoara lucrarile de executie a
obiectului constructie;
- este spatiul imprejmuit, semnalat si semnalizat, aflat la
dispozitia santierului.

2.2. Frontul de lucru pentru procesul "i" - Fli = spatiul din cadrul santierului pe care sunt create
conditii constructive, tehnologice si de protectie a muncii
pentru desfasurarea normala a executiei procesului
- Fli total - spatiul total pentru procesul "i" pentru care sunt
create conditii constructive, tehnologice si de protectie a
muncii pentru realizarea intregii cantitati de lucrari Qi, in
conformitate cu proiectul de executie;
- Fli partial - spatiul din cadrul spatiului total aferent
procesului "i" pe care sunt create conditii constructive,
tehnologice si de protectie a muncii necesare realizarii unui
volum limitat de lucrari Qiλ din procesul considerat.

2.3. Sectorul de lucru - Sli = spatiul dintr-un obiect de constructie stabilit pe


considerente constructive si organizatorice, pe care o
formatie de lucru ataca si executa un volum limitat de lucrari
Qiλ dintr-un proces "i", intr-un interval de timp tiλ;
Structurarea in sectoare este la aprecierea analistului de sistem planificator.
Marirea sectorului de lucru duce la reducerea duratei de executie, nu prin reducerea duratelor aferente proceselor,
ci prin eliberarea mai devreme a frontului de lucru, permitand formatiei urmatoare sa intre in functiune.
In general se urmareste sectorizarea unei constructii in sectoare pe cat posibil asemanatoare.

2.4. Nivelul de lucru - Nli = diviziunea pe veticala dintr-un obiect de constructie ce


corespunde unui sector pe care un proces "i" se poate executa
fara a fi necesara schimbarea conditiilor tehnologice si
organizatorice de lucru;

2.5. Marimea locului de lucru pentru executia procesului "i" - Lli


= spatiul limitat dintr-un sector unde isi desfasoara activitatea
o formatie de lucru pentru a executa procesul "i".
Lli= (ri * NPi * pi * ts)/ qi [mp/zi] [ml/zi] , unde: ri - numar de muncitori in formatie;
ts - durata schimbului de lucru pe zi (8..10ore);
qi - cantitatea de lucrari din procesul "i" ce revine pe
unitatea de masura a frontului de lucru.
Lli= ri *loi , unde: loi - marimea locului optim de lucru [mp/om-zi]
3. Parametrii de organizare in timp

3.1. Ritmul de lucru - tiλ =durata de executie a procesului "i" pe un sector oarecare "λ"
Viλ= riλ * tiλ * pi
, unde riλ- ales in raport cu marimea locului optim de lucru,
cu suprafata sectorului si cu unele recomandari;

tiλ= Viλ /(riλ,ales * pi)

tiλ, nec=Viλ/(riλ,ales * pi, max)=>rotunjire superior la intreg=> tiλ,ef

=> piefectiv= Viλ /(tiλ, ef * riλ, ales)

3.2. Pasul lantului -Kiλ = intervalul de timp intre inceperea a doua procese succesive
"i" si "i+1" pe acelasi sector "λ";
- se gaseste in trei ipostaze:
a) executie cu continuitate - Kiλ= tiλ ;
b) executie cu decalare - Kiλ= tiλ +diλ ;
b) executie cu suprapunere - Kiλ= tiλ -siλ ;

3.3. Modulul de ritmicitate = intervalul de timp intre inceperea respectiv terminarea


aceluiasi proces "i"

METODE DE PLANIFICARE SI ORGANIZARE A PROCESELOR DE PRODUCTIE IN CONSTRUCTII

Prin folosirea metodelor de organizare a proceselor de producţie în construcţii-montaj se urmăreşte luarea unor
măsuri distincte de determinare, asigurare şi coordonare a mijloacelor de muncă, a obiectelor muncii şi a forţei de muncă,
în scopul realizării lucrărilor la timp, în cantitatea şi calitatea prevăzută în documentaţia de execuţie şi cu o eficienţă
economică maximă.

În construcţii-montaj se folosesc următoarele metode de organizare a proceselor de producţie:

1.Metoda succesiva - presupune executarea tuturor lucrărilor în aşa fel încât trecerea formaţiei de
muncă şi a utiliajului la in proces simplu sau complex următor, de pe un sector
pe altul, să se facă numai după executarea integrală a procesului simplu sau
complex anterior.

Trecerea se face fără întrerupere, ceea ce presupune existenţa unei singure


formaţii de muncă şi a unui singur utilaj, asigurând continuitatea execuţiei şi
uniformitatea realizării sarcinilor de producţie.

- pot fi cu executare: - ritmica: tiλ= tiλ+1 ;


- neritmica: tiλ≠ tiλ+1 ;
Avantaje : - continuitatea şi uniformitatea desfăşurării procesului de producţie ;
- solicită fronturi mici de lucru ;
- necesită un număr mic de muncitori şi utilaje, ceeea ce reduce spaţiile pentru
servirea personalului, pentru păstrarea şi înterţinerea utilajelor, pentru păstrarea
materialelor, micşorează puterea electrică instalată pe şantier şi cea a
transformatoarelor electrice, debitele de apă, căldură, aer comprimat etc.
Dezavantaj:- aplicarea ei duce la realizarea celei mai mari durate de execuţie, în comparaţie cu
celelalte metode de organizare a producţiei de construcţii-montaj.

2. Metoda paralelă - presupune organizarea proceselor simple sau complexe în aşa fel încât toate
lucrările, de pe toate sectoarele de lucru, să înceapă în acelaşi moment şi să se
desfăşoare concomitent.

Aplicarea metodei implică respectarea anumitor restricţii şi anume, în cazul


proceselor simple, existenţa unui număr de fomaţii de muncă sau de utilaje egal
cu numărul de sectoare, precum şi existenţa fronturilor de lucru libere pe toate
sectoarele. Metoda nu poate fi aplicată la construcţiile ce se desfăşoară pe
înălţime, din cauza imposibilităţii creării fronturilor de lucru libere pe toate
sectoarele deodată (cele mai multe sectoare de lucru se crează în timp), însă
metoda poate fi aplicată cu succes la lucrările liniare (căi ferate, drumuri, reţele
etc).

Dezavantaje: - solicită, încă de la deschiderea lucrărilor, toate fronturile de lucru libere;


- aglomerarea şantierul cu forţă de muncă, utilaje şi materiale;
- amplifică lucrările şi cheltuielile de organizare de şantier;
- împiedică desfăşurarea normală a fluxurilor de materiale şi de forţă de muncă;
- amplifică activităţile de condudere, organizare, planificare, programare etc.

3. Metoda combinată - presupune organizarea proceselor simple sau complexe în condiţiile existenţei
unui număr de formaţii de muncă sau de utilaje mai mic decât numărul
sectoarelor, sau în cazul imposibilităţii asigurării tuturor fronturilor de lucru
libere, concomitent.

În aceste condiţii, se urmăreşte să se repartizeze formaţiilor volume de


muncă aproximativ egale.

Metoda combinată de organizare a proceselor de producţie în construcţii-


montaj atenuează dezavantajele celorlalte două metode de organizare, însă
diminuează şi avantajele acestora. Această metodă este cel mai frecvent folosită
în practică.
4. Metoda de organizare în lanţ - este specifică proceselor de producţie complexe şi asigură o organizare
în flux continuu şi o bună folosire în timp a tuturor resurselor, permiţând
specializarea formaţiilor de muncă şi a utilajelor.

Pentru organizarea în lanţ, proceselor complexe urmează să fie împărţite


în procese simple ce pot fi repatizate formaţiilor specializate. De modul în care
se realizează împărţirea proceselor complexe în procese simple, cu ritmuri de
lucru egale sau inegale, depinde dacă lanţul proiectat va fi ritmic sau neritmic.

În practică, lanţurile ritmice se obţin destul de greu, fie datorită volumelor de lucrări diferite de la un
proces la altul, fie datorită volumelor de lucrări diferite de la un sector la altul pentru acelaşi proces
simplu.
Pentru proiectarea unui lanţ ritmic trebuie să se respecte simultan următoarele trei principii
fundamentale :
1. Continuitatea activităţii formaţiilor de lucru
- se poate asigura prin creare, în permanenţă , a fronturilor de lucru libere pentru
formaţiile demuncă ce termină un proces simplu pe un sector. Conform acestui
principiu, o formaţie de muncă urmează să treacă fără întrerupere de la un
sector la altul, până la epuizarea sectoarelor cuprinse în organizarea în lanţ,
după care formaţia de muncă va fi antrenată la o altă lucrare.
2. Uniformitatea realizării sarcinilor de producţie
- presupune realizarea unui volum constant de lucrări în unitatea de timp.
Uniformitatea realizării sarcinilor de producţie se poate asigura prin menţinerea
efectivului formaţiei de muncă în condiţiile aceleaşi productivităţi a muncii, sau
micşorarea acestuia - în cazul creşterii productivităţii muncii.
3. Sincronizarea proceselor de lucru
- (în condiţiile organizării lucrărilor de construcţii-montaj în lanţ) presupune
ocuparea imediată a tuturor fronturilor de lucru create. Acest principiu nu poate
fi respectat decât la organizarea în lanţ ritmic (cu ritmuri de lucru egale) sau în
lanţ modulat. La organizarea în lanţ neritmic acest principiu se realizează cel
puţin un sector şi pe cel meul "n-1" sectoare.

METODE DE PLANIFICARE SI ORGANIZARE A PROCESELOR SIMPLE

Procesul simplu = aceea parte a precesului de productie din constructii care:


- se executa intr-un intervar de timp;
- se executa de catre un executant individual sau un grup;
- se executa pe un anumit loc de munca, prevazut cu mijloace de munca adecvate;
- se executa actionand asupra unor obiecte ale muncii caracterisitice, in cadrul unor tehnologii
specifice.

- pot fi cu executare: - ritmica: tiλ= tiλ+1 ;


- neritmica: tiλ≠ tiλ+1 ;

1. Metoda succesiunii - consta in faptul ca procesul simplu se realizeaza prin trecerea formatiei de lucru in mod
succesiv si continuu pe toate sectoarele, de la primul la ultimul.

Pentru procesele simple ce sunt cu executare: - ritmica: tiλ= tiλ+1 => tli= n*tiλ ;
- neritmica: tiλ≠ tiλ+1 => tli=Σtiλ ;

Avantaje: - asigura continuitatea executiei productiei;


- asigura uniformitatea procesului la nivelul procesului ritmic;
- numar redus de muncitori;

Dezavantaje: - durata mare de executie;


- cheltuieli indirecte mari;
- efecte nedorite privind mobilitatea fondurilor;

2. Metoda in paralel - executia procesului simplu are loc concomitent pe mai multe sectoare;

Pentru procesele simple ce sunt cu executare: - ritmica: tiλ= tiλ+1 => tli= tiλ ;
- neritmica: tiλ≠ tiλ+1 => tli=max(tiλ );

Avantaje: - scurtarea duratei de executie a lucrarilor;


- reducerea cheltuielilor indirecte;
- micsorarea efectului imobilizarii fondurilor;

Dezavantaje: - folosirea unui numar mare de formatii de lucru;


- numar mare de muncitori;
- cresterea cheltuielilor cu organizarea de santier;

3. Metoda combinata = metoda lantului elementar divizat ritmic;

tli= (n/bi)* tiλ ;

METODE DE PLANIFICARE SI ORGANIZARE A PROCESELOR COMPLEXE

Procesele complexe de constructii - sunt procese alcatuite din mai multe procese simple legate pe considerente tehnice sau
organizatorice
Procesul simplu se poate identifica cu o lucrare elementara (tamplarii, tencuieli, etc.)
Procesul complex este un ciclu de lucrari (fundatii, subsol, etc.)