ZALL KARIN BSLLR ANUL II

Religia ca unitate centrală a caracteristicilor civilizaţiilor în lucrarea lui Samuel Hungtinton Ciocnirea civilizaţiilor şi refacerea ordinii mondiale

Întrebările care apar în mintea cititorului care se opreşte asupra titlului lucrării lui Samuel P. Huntington sunt: de ce se vor ciocni civilizaţiile? care civilizaţii se vor ciocni? Lucrarea de faţă îşi propune să dezvolte răspunsurile la aceste întrebări şi să dezbată în special problema culturală a viziunii răului în diversele culturi, deoarece nu se poate discuta despre politica globală fără o politică a civilizaţiilor care include religia. Urmând ramura construcţionistă a teoriei politice internationale, Huntington susţine că în lumea de după Războiul Rece, cele mai importante distincţii dintre oameni nu sunt de natura ideologică, politică sau economică. Ele sunt de natură culturală. În timp ce statele naţionale vor rămâne principalele unităţi de analiză în afacerile internaţionale, comportarea lor va fi influeţată decisiv nu de goana dupa putere şi bogăţie (aşa cum ar sugera realismul), ci de preferinţele, asemănările şi deosebirile culturale. Huntington defineşte civilizaţia ca fiind cel mai larg nivel de recunoaştere cu care o persoană se poate identifica, una care se referă la valorile, normele sociale şi instituţiile care conduc societatea. Huntington este atent în realizarea diferenţelor dintre rasă şi civilizaţie: rasa nu este influentată de istorie, norme sociale şi valori aşa cum poate fi influenţată civilizaţia, aşadar fiind posibil ca indivizi apartinând aceleiaşi rase să fie adânc diferenţiaţi de civilizaţie, sau ca indivizi din rase diferite să fie uniţi de civilizaţie. Huntington admite că civilizaţiile sunt flexibile, fără începuturi sau sfârşituri precise, concrete. În Ciocnirea Civilizaţiilor Samuel Huntington susţine religia ca o unitate centrală a caracteristicilor civilizaţiilor şi o foloseşte ca o variabilă în identificarea câtorva din cele mai puternice civilizaţii : japoneze, hinduse, islamice, vestice, latin-americane şi chiar africane. Într-adevăr, dacă stăm să ne gândim, o caracteristică a tuturor religiilor este prezenţa răului, căci căutarea omului tuturor culturilor se află între bine şi rău, este o pendulare care ne înalţă sau ne prăbuşeşte în funcţie de propria alegere. De la Ahriman până la Lucifer şi de la dorinţa răului de a-l ispiti pe om (în religiile monoteiste) şi până la dorinţa răului de a ne distruge definitiv, toate nu fac decât să ne demonstreze că totul are un trunchi comun. Reprezentările

stabilirea unor principii de disciplină. Un alt lucru demn de menţionat este faptul că hinduismul are o explicaţie pentru suferinţa şi răul . constituţionalism. secularism. Hindusul are libertatea să aleagă o cale proprie de a ajunge la perfecţiune spirituală. Brahman nu este un zeu. Acesta însă nu a afirmat niciodată că are o natură divină. găzduit de Huntington în paginile lucrării sale. De aceea. comprimarea spaţiului prin creşterea interacţiunilor dintre oameni ca o consecinţă a tehnologiilor şi mijloacelor de transport caracteristice erei globale. dezechilibrele de dezvoltare produse de un comerţ cu fundament cultural sunt motivele care vor învrăjbi cele opt civilizaţii identificate de Huntington: Occidentală. Japoneză. ei vor avea probleme mari în viaţa de acum. Pentru a face asta. Poziţia pe care hinduşii o adoptă în viaţă se bazează pe faptele din viaţa lor anterioară. Islamică. în jur de 300.distincte despre lume şi viaţă. iar budiştii resping noţiunea de putere supranaturală. În general. egalitate. să renunţe la stările de bucurie şi tristeţe. liberalism. Toţi aceşti zei converg către un spirit universal numit Ultima Realitate sau Brahman. de asemenea. În cazul în care comportamentul lor a fost unul rău. Viaţa este văzută ca o serie de experienţe dureroase. scopul unui budist este să-şi purifice inima şi să dea la o parte oricedorinţă. Însă axul central al politicii mondiale va fi reprezentat de relaţia Occidentului cu alteritatea. dar ale cărui valori predominante – individualism. atitudinea refractară a culturilor faţă de schimbările rapide. la orice viciu sau obicei rău şi. a morţii. potrivit concluziilor unui autor a peste o mie de studii culturale comparative. un Occident aflat în culmea puterii sale. a unor valori şi direcţii în viaţă pentru persoana care doreşte să şi le însuşescă. experienţa naşterii. Chiar dorinţa de fericire provoacă reîncarnarea unei persoane. Confucianistă. piaţă liberă – sunt cele mai puţin preţuite de celelalte culturi. Meditaţia budistă nu este acelaşi lucru cu rugăciunea. acestora adăugandu-se nesfârşite perioade de tristeţe şi disperare. o stare de renunţare totală la orice dorinţă.sau concentrrea atenţiei asupra lui Dumnezeu. Hindusă. fiecare aducând cu ea durere. Prin meditaţie intensă o persoană poate atinge Nirvana. Majoritatea hinduşilor se închină la o mulţime de zei şi zeiţe.000. Beneficiul acestei religii este. ca şi în cazul altora. ci seet mai mult o autodisciplină. Majoritatea budiştilor cred că o persoană trece prin mii de reîncarnări. budiştii trebuie să respecte o listă de principii religioase şi să practice meditaţia profundă. Universul operează în conformitate cu legile naturale. Budiştii nu se închină nici unui Dumnezeu. Interesant este un studio comparative al religiilor pe care voi încerca să îl realizez în această lucrare. a bolii. drepturile omului. să renunţe la orice plăcere. Printre îndatoririle religioase ale unui budist se numără: să nu ucidă nici o creatură. SlavOrtodoxă. ci mai degrabă o stare de unicitate ultimă. Latin-Americană şi “posibil” Africană. oamenii cred că budiştii se închină lui Budha.

New Age se prezintă ca o colecţie de de tradiţii spirituale. Tot ce se intâmplă este voia lui Alah. Lucrul cel mai important în hinduism este sufletul. ci se referă la el însuşi. constă în experimentarea bucuriei şi a unei vieţi împlinite. Însă deasupra tuturor se află sinele. Iisus a pretins este Dumnezeu întrupat. Cuvintele şi felul lui de viaţă constituie o autoritate pentru musulmani. În creştinism atenţia nu este îndreptată spre ritualurile religioase sau spre săvârşirea de fapte bune. El a făcut minuni. Creştinii cred într-un Dumnezeu iubitor care S-a revelat şi poate fi cunoscut în această viaţă. Islamul propăvăduieşte un singur Dumnezeu măreţ care este venerat prin fapte bune şi îndeplinirea ritualurilor religioase. zeitate. ci spre trăirea unei relaţii cu Dumnezeu şi spre o cunoaştere tot mai profundă a Lui. el nu se referă la un dumnezeu personal care a creat universul. Musulmanii venerează câţiva profeţi. un univers.Când un adept al New Age vorbeşte despre Dumnezeu. devenind un dumnezeu. Pământul este văzut ca sursă a spiritualităţii ce îşi are propria inteligenţă. O persoană. tot ceea ce o persoană vede. care într-o zi va fi liber prin ciclul de renaşteri. învăţături ce contribuie la dezvoltarea unei conştiinţe de sine alterate. Iisus nu S-a descoperit ca fiind un profet care arată către calea spre Dumnezeu sau ca un învăţător al iluminării. Credinţa în Iisus Hristos. punând în evidenţă divinitatea fiecărei persoane. În timpul vieţii Sale pe pământ. printre care se numără şi Mohamed.din lume. De fapt. aude. numit Alah. exerciţiile de respiraţie. respingând astfel orice realitate obiectivă. a acordat iertare oamenilor şi a spus că cei ce . considerat ultimul dintre ei. simte sau îşi imaginează este considerat divin. Un adept al New Age se consideră a fi el însuşi un dumnezeu. îşi crează propria realitate. rău sau dureros. tehnici metafizice şi psihice cum ar fi incantaţiile. la o conştientizare de sine mai înaltă. nu doar învăţăturile Sale. şi propriile emoţii. Musulmanii cred că este un singur Dumnezeu. Sinele este dumnezeul tuturor lucrurilor.. După moarte o persoană este răsplătită sau pedepsităconform cu devotamentul ei religios. De fapt. Recunoaşte mulţi zei şi zeiţe ca şi hinduismul. nimic din existenţa lui nu este greşit. Omul se consideră suveran peste viaţa lui. Relaţia unui musulman cu Alah este una de slujire. În hinduism experienţele dureroase prin care trece cineva sunt cauzate de faptele rele comise de persoana respectivă în viaţa sa anterioară. Alah este văzut ca şi creator al univresului şi sursa oricărui bine şi rău. Nu există o realitate în afara celei create de persoana respectivă. New Age promovează idee de dezvoltare a puterii şi divinităţii existente în fiecare persoană. New Age cuprinde o gamă largă de învăţături preluate din misticismul oriental şi spiritual . care este infinit superior existenţei umane. care va arăta milă celor ce-l urmează în funcţie de faptele lor bune şi devotamentu religios. El este un judecător puternic şi aspru. un cosmos. Beneficiul acestei religii este că orice experienţă negativă este considerată o iluzie. meditaţia etc.

de dragul câştigării unui loc în paradis. În plus. limba. Socotită un complex de caracteristici comune – limbă.. latin-americană şi . hinduismului îi cere islamului să renunţe la Dumnezeu. În islam omul trebuie să urmeze nişte reguli. cine Mă urmează pe Mine. dar cere islamului să renunţe la Dumnezeu. Fiecare din aceste religii este unică. Civilizaţia înseamnă complexul descoperiririlor tehnice care uşurează adaptarea omului la mediul înconjurător. sunt pentru noi tot atâtea creaţii spirituale care.vor crede în El vor avea viaţă veşnică. aşa cum spune Simion Mehedinţi. Într-o evaluare împănată cu reperele istorismului – Occidentul. culturi şi popoare care nu au fost penetrate de valorile liberalismului nu contează –. indiferent de circumstanţele prin care trece un creştin de-a lungul vieţii. Creştinul crede că Dumnezeu răspunde rugăciunilor lui şi că viaţa unui om capătă înţeles dacă Îl glorifică pe El. Creştinismul vorbeşte dspre un Dumnezeu care ne cheamă la o relaţie cu El. toate aceste religii venerează acelaşi Dumnezeu? Să vedem. ne descoperă persoana lui Dumnezeu. Vorbim deci de cultură. În mişcarea New Age o persoană caută sa-şi dezvolte divinitatea. hinduismului îi cere să renunţe la toţi zeii şi budismului să recunoască faptul că există un Dumnezeu. obiceiuri. Mişcarea New Age se centreaza asupra unei conştiinţe cosmice. Hinduismul afirmă că o personaă poate scăpa de karma ei prin eforturi proprii. înlesnesc adaptarea omului la mediul său de viaţă. adevărul şi dragostea Lui şi felul în care cineva poate avea o relaţie cu El. care poate fi cunoscut în această viaţă . aşa încât celelalte spaţii. un om poate primi mântuirea de păcatele sale şi veşnicia alături de Dumnezeu. Religia. istoria comună cu care Huntington identifică civilizaţia. ce permite aglutinarea oamenilor pe criterii culturale. Beneficiul creştinismului constă în faptul că. Şi dintre ele. religie. Creştinii consideră Biblia ca fiind Cuvântul lui Dumnezeu pentru omenire. Confuzia lui Huntington nu este însă întâmplătoare. Iar prin încredere în jertfa supremă a lui Iisus Hristos. Aici ar fi prima scăpare a analizei lui Huntington. ci va avea lumina vieţii”. instituţii. dar în acelaşi timp un Dumnezeu personal. Civilizaţia japoneză. este axul istoriei. după moarte. Suntem martorii unei imprecise definiri a civilizaţiei. el poate veni cu încredere înaintea unui Dumnezeu înţelept şi atotputernic care îl iubeşte cu adevărat. Vestul şi civilizaţia sa seculară este unic. interesat de fiecare persoană în parte. care doreşte să ne ajute şi să ne sfătuiască. ca întrupare a destinului umanităţii. nu de civilizaţie. civilizaţia ar însemna cel mai larg palier identitar posibil. plin de dragoste. A făcut afirmaţii de felul: . În creştinism o personă poate avea o relaţie personală cu Dumenzeu. Astfel. În budism se impune o totală renunţare la dorinţe.Eu sunt Lumina lumii. nu va umblaîn întuneric. El este un Dumnezeu atotputernic. ea vorbeşte despre viaţa lui Iisus Hristos şi minunile făcute e El. obiceiurile. una singură afirmă ca există un Dumnezeu personal şi plin de dragoste. istorie.

islamică. Huntington manevrează cu succes prin cele mai importante probleme ale relaţiilor internaţionale din ziua de astăzi. hindusă şi slav-ortodoxă. Bibliografie: Hungtinton. 1999 . Editura Antet. Bucureşti . Bucureşti . extrem de provocatoare.Samuel Hungtinton. 2007 Eliade. este ameninţarea crescândă ce rezultă din acutizarea conflictelor dintre ţări şi culturi care se fondează pe credinţă religioasă şi pe dogmă. sociologie şi psihologie. Editura Ştiinţifică. Prin promovarea şi utilizarea culturii drept unitatea de bază în construirea civilizaţiei.africană sunt concepute în termeni geografici. Istoria credinţelor şi ideilor religioase. Astfel. Ciocnirea civilizatiilor este nu numai o carte de ştiinţe politice.Mircea Eliade. teza acestei cărţi. dar şi o operă de istorie. Ciocnirea civilizaţiilor şi refacerea ordinii mondiale. în vreme ce etnia şi religia sunt considerate liniile directoare ale celorlalte civilizaţii.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful