P. 1
Ciocnirea Civilizatiilor de Samuel Huntington

Ciocnirea Civilizatiilor de Samuel Huntington

5.0

|Views: 4,003|Likes:
Published by karizall

More info:

Published by: karizall on Feb 06, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/11/2015

pdf

text

original

ZALL KARIN BSLLR ANUL II

Religia ca unitate centrală a caracteristicilor civilizaţiilor în lucrarea lui Samuel Hungtinton Ciocnirea civilizaţiilor şi refacerea ordinii mondiale

Întrebările care apar în mintea cititorului care se opreşte asupra titlului lucrării lui Samuel P. Huntington sunt: de ce se vor ciocni civilizaţiile? care civilizaţii se vor ciocni? Lucrarea de faţă îşi propune să dezvolte răspunsurile la aceste întrebări şi să dezbată în special problema culturală a viziunii răului în diversele culturi, deoarece nu se poate discuta despre politica globală fără o politică a civilizaţiilor care include religia. Urmând ramura construcţionistă a teoriei politice internationale, Huntington susţine că în lumea de după Războiul Rece, cele mai importante distincţii dintre oameni nu sunt de natura ideologică, politică sau economică. Ele sunt de natură culturală. În timp ce statele naţionale vor rămâne principalele unităţi de analiză în afacerile internaţionale, comportarea lor va fi influeţată decisiv nu de goana dupa putere şi bogăţie (aşa cum ar sugera realismul), ci de preferinţele, asemănările şi deosebirile culturale. Huntington defineşte civilizaţia ca fiind cel mai larg nivel de recunoaştere cu care o persoană se poate identifica, una care se referă la valorile, normele sociale şi instituţiile care conduc societatea. Huntington este atent în realizarea diferenţelor dintre rasă şi civilizaţie: rasa nu este influentată de istorie, norme sociale şi valori aşa cum poate fi influenţată civilizaţia, aşadar fiind posibil ca indivizi apartinând aceleiaşi rase să fie adânc diferenţiaţi de civilizaţie, sau ca indivizi din rase diferite să fie uniţi de civilizaţie. Huntington admite că civilizaţiile sunt flexibile, fără începuturi sau sfârşituri precise, concrete. În Ciocnirea Civilizaţiilor Samuel Huntington susţine religia ca o unitate centrală a caracteristicilor civilizaţiilor şi o foloseşte ca o variabilă în identificarea câtorva din cele mai puternice civilizaţii : japoneze, hinduse, islamice, vestice, latin-americane şi chiar africane. Într-adevăr, dacă stăm să ne gândim, o caracteristică a tuturor religiilor este prezenţa răului, căci căutarea omului tuturor culturilor se află între bine şi rău, este o pendulare care ne înalţă sau ne prăbuşeşte în funcţie de propria alegere. De la Ahriman până la Lucifer şi de la dorinţa răului de a-l ispiti pe om (în religiile monoteiste) şi până la dorinţa răului de a ne distruge definitiv, toate nu fac decât să ne demonstreze că totul are un trunchi comun. Reprezentările

sau concentrrea atenţiei asupra lui Dumnezeu. Universul operează în conformitate cu legile naturale. a unor valori şi direcţii în viaţă pentru persoana care doreşte să şi le însuşescă. găzduit de Huntington în paginile lucrării sale. Confucianistă. atitudinea refractară a culturilor faţă de schimbările rapide. În cazul în care comportamentul lor a fost unul rău. Brahman nu este un zeu. Viaţa este văzută ca o serie de experienţe dureroase. scopul unui budist este să-şi purifice inima şi să dea la o parte oricedorinţă. secularism. Latin-Americană şi “posibil” Africană. Chiar dorinţa de fericire provoacă reîncarnarea unei persoane. de asemenea. oamenii cred că budiştii se închină lui Budha. Interesant este un studio comparative al religiilor pe care voi încerca să îl realizez în această lucrare. drepturile omului. piaţă liberă – sunt cele mai puţin preţuite de celelalte culturi. Însă axul central al politicii mondiale va fi reprezentat de relaţia Occidentului cu alteritatea. acestora adăugandu-se nesfârşite perioade de tristeţe şi disperare. în jur de 300. constituţionalism. un Occident aflat în culmea puterii sale. potrivit concluziilor unui autor a peste o mie de studii culturale comparative. Acesta însă nu a afirmat niciodată că are o natură divină. să renunţe la orice plăcere. ei vor avea probleme mari în viaţa de acum. Japoneză. dar ale cărui valori predominante – individualism. fiecare aducând cu ea durere. o stare de renunţare totală la orice dorinţă. În general. Un alt lucru demn de menţionat este faptul că hinduismul are o explicaţie pentru suferinţa şi răul . stabilirea unor principii de disciplină. Toţi aceşti zei converg către un spirit universal numit Ultima Realitate sau Brahman. Hindusă. Pentru a face asta. Meditaţia budistă nu este acelaşi lucru cu rugăciunea. experienţa naşterii. budiştii trebuie să respecte o listă de principii religioase şi să practice meditaţia profundă. Majoritatea hinduşilor se închină la o mulţime de zei şi zeiţe. Poziţia pe care hinduşii o adoptă în viaţă se bazează pe faptele din viaţa lor anterioară.distincte despre lume şi viaţă. ci mai degrabă o stare de unicitate ultimă. SlavOrtodoxă. comprimarea spaţiului prin creşterea interacţiunilor dintre oameni ca o consecinţă a tehnologiilor şi mijloacelor de transport caracteristice erei globale. a morţii. Islamică. Majoritatea budiştilor cred că o persoană trece prin mii de reîncarnări. la orice viciu sau obicei rău şi. liberalism. Prin meditaţie intensă o persoană poate atinge Nirvana. ca şi în cazul altora. Hindusul are libertatea să aleagă o cale proprie de a ajunge la perfecţiune spirituală. egalitate. a bolii. dezechilibrele de dezvoltare produse de un comerţ cu fundament cultural sunt motivele care vor învrăjbi cele opt civilizaţii identificate de Huntington: Occidentală. să renunţe la stările de bucurie şi tristeţe. Budiştii nu se închină nici unui Dumnezeu. De aceea. Beneficiul acestei religii este. Printre îndatoririle religioase ale unui budist se numără: să nu ucidă nici o creatură.000. iar budiştii resping noţiunea de putere supranaturală. ci seet mai mult o autodisciplină.

Musulmanii cred că este un singur Dumnezeu. care este infinit superior existenţei umane. Iisus a pretins este Dumnezeu întrupat. De fapt. New Age se prezintă ca o colecţie de de tradiţii spirituale. îşi crează propria realitate. un univers. el nu se referă la un dumnezeu personal care a creat universul. El este un judecător puternic şi aspru. aude. meditaţia etc. printre care se numără şi Mohamed. a acordat iertare oamenilor şi a spus că cei ce . O persoană. nu doar învăţăturile Sale. Nu există o realitate în afara celei create de persoana respectivă. New Age cuprinde o gamă largă de învăţături preluate din misticismul oriental şi spiritual . Tot ce se intâmplă este voia lui Alah. Recunoaşte mulţi zei şi zeiţe ca şi hinduismul. Omul se consideră suveran peste viaţa lui. respingând astfel orice realitate obiectivă. Islamul propăvăduieşte un singur Dumnezeu măreţ care este venerat prin fapte bune şi îndeplinirea ritualurilor religioase. Cuvintele şi felul lui de viaţă constituie o autoritate pentru musulmani. zeitate. New Age promovează idee de dezvoltare a puterii şi divinităţii existente în fiecare persoană. nimic din existenţa lui nu este greşit. Iisus nu S-a descoperit ca fiind un profet care arată către calea spre Dumnezeu sau ca un învăţător al iluminării. Sinele este dumnezeul tuturor lucrurilor. De fapt. considerat ultimul dintre ei. Credinţa în Iisus Hristos.din lume. care într-o zi va fi liber prin ciclul de renaşteri. exerciţiile de respiraţie.Când un adept al New Age vorbeşte despre Dumnezeu. Musulmanii venerează câţiva profeţi. punând în evidenţă divinitatea fiecărei persoane.. În hinduism experienţele dureroase prin care trece cineva sunt cauzate de faptele rele comise de persoana respectivă în viaţa sa anterioară. devenind un dumnezeu. Beneficiul acestei religii este că orice experienţă negativă este considerată o iluzie. la o conştientizare de sine mai înaltă. Relaţia unui musulman cu Alah este una de slujire. În timpul vieţii Sale pe pământ. Un adept al New Age se consideră a fi el însuşi un dumnezeu. învăţături ce contribuie la dezvoltarea unei conştiinţe de sine alterate. constă în experimentarea bucuriei şi a unei vieţi împlinite. un cosmos. rău sau dureros. numit Alah. Creştinii cred într-un Dumnezeu iubitor care S-a revelat şi poate fi cunoscut în această viaţă. tehnici metafizice şi psihice cum ar fi incantaţiile. tot ceea ce o persoană vede. ci se referă la el însuşi. Pământul este văzut ca sursă a spiritualităţii ce îşi are propria inteligenţă. În creştinism atenţia nu este îndreptată spre ritualurile religioase sau spre săvârşirea de fapte bune. ci spre trăirea unei relaţii cu Dumnezeu şi spre o cunoaştere tot mai profundă a Lui. După moarte o persoană este răsplătită sau pedepsităconform cu devotamentul ei religios. El a făcut minuni. Alah este văzut ca şi creator al univresului şi sursa oricărui bine şi rău. şi propriile emoţii. Însă deasupra tuturor se află sinele. care va arăta milă celor ce-l urmează în funcţie de faptele lor bune şi devotamentu religios. simte sau îşi imaginează este considerat divin. Lucrul cel mai important în hinduism este sufletul.

Suntem martorii unei imprecise definiri a civilizaţiei. Vorbim deci de cultură. Creştinii consideră Biblia ca fiind Cuvântul lui Dumnezeu pentru omenire. interesat de fiecare persoană în parte. latin-americană şi . Mişcarea New Age se centreaza asupra unei conştiinţe cosmice. El este un Dumnezeu atotputernic. Într-o evaluare împănată cu reperele istorismului – Occidentul. Beneficiul creştinismului constă în faptul că. limba. Aici ar fi prima scăpare a analizei lui Huntington. Confuzia lui Huntington nu este însă întâmplătoare. ci va avea lumina vieţii”. Şi dintre ele. dar în acelaşi timp un Dumnezeu personal. religie. Astfel.Eu sunt Lumina lumii. dar cere islamului să renunţe la Dumnezeu. este axul istoriei. În creştinism o personă poate avea o relaţie personală cu Dumenzeu. Fiecare din aceste religii este unică. instituţii. În budism se impune o totală renunţare la dorinţe. civilizaţia ar însemna cel mai larg palier identitar posibil. Religia. cine Mă urmează pe Mine. ea vorbeşte despre viaţa lui Iisus Hristos şi minunile făcute e El. nu de civilizaţie. adevărul şi dragostea Lui şi felul în care cineva poate avea o relaţie cu El. aşa încât celelalte spaţii.vor crede în El vor avea viaţă veşnică. În plus. În mişcarea New Age o persoană caută sa-şi dezvolte divinitatea. Iar prin încredere în jertfa supremă a lui Iisus Hristos. istorie. culturi şi popoare care nu au fost penetrate de valorile liberalismului nu contează –. una singură afirmă ca există un Dumnezeu personal şi plin de dragoste. sunt pentru noi tot atâtea creaţii spirituale care. obiceiuri. care poate fi cunoscut în această viaţă .. după moarte. un om poate primi mântuirea de păcatele sale şi veşnicia alături de Dumnezeu. Creştinismul vorbeşte dspre un Dumnezeu care ne cheamă la o relaţie cu El. obiceiurile. ce permite aglutinarea oamenilor pe criterii culturale. Civilizaţia japoneză. plin de dragoste. el poate veni cu încredere înaintea unui Dumnezeu înţelept şi atotputernic care îl iubeşte cu adevărat. Hinduismul afirmă că o personaă poate scăpa de karma ei prin eforturi proprii. Vestul şi civilizaţia sa seculară este unic. A făcut afirmaţii de felul: . În islam omul trebuie să urmeze nişte reguli. Socotită un complex de caracteristici comune – limbă. hinduismului îi cere să renunţe la toţi zeii şi budismului să recunoască faptul că există un Dumnezeu. istoria comună cu care Huntington identifică civilizaţia. Creştinul crede că Dumnezeu răspunde rugăciunilor lui şi că viaţa unui om capătă înţeles dacă Îl glorifică pe El. toate aceste religii venerează acelaşi Dumnezeu? Să vedem. ca întrupare a destinului umanităţii. nu va umblaîn întuneric. ne descoperă persoana lui Dumnezeu. înlesnesc adaptarea omului la mediul său de viaţă. aşa cum spune Simion Mehedinţi. care doreşte să ne ajute şi să ne sfătuiască. Civilizaţia înseamnă complexul descoperiririlor tehnice care uşurează adaptarea omului la mediul înconjurător. indiferent de circumstanţele prin care trece un creştin de-a lungul vieţii. hinduismului îi cere islamului să renunţe la Dumnezeu. de dragul câştigării unui loc în paradis.

1999 . Bucureşti .Mircea Eliade. islamică. Astfel. 2007 Eliade. Editura Antet. dar şi o operă de istorie. Ciocnirea civilizaţiilor şi refacerea ordinii mondiale. Bucureşti .africană sunt concepute în termeni geografici. Bibliografie: Hungtinton. sociologie şi psihologie.Samuel Hungtinton. este ameninţarea crescândă ce rezultă din acutizarea conflictelor dintre ţări şi culturi care se fondează pe credinţă religioasă şi pe dogmă. Huntington manevrează cu succes prin cele mai importante probleme ale relaţiilor internaţionale din ziua de astăzi. Prin promovarea şi utilizarea culturii drept unitatea de bază în construirea civilizaţiei. Ciocnirea civilizatiilor este nu numai o carte de ştiinţe politice. hindusă şi slav-ortodoxă. extrem de provocatoare. Editura Ştiinţifică. teza acestei cărţi. Istoria credinţelor şi ideilor religioase. în vreme ce etnia şi religia sunt considerate liniile directoare ale celorlalte civilizaţii.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->