ZALL KARIN BSLLR ANUL II

Religia ca unitate centrală a caracteristicilor civilizaţiilor în lucrarea lui Samuel Hungtinton Ciocnirea civilizaţiilor şi refacerea ordinii mondiale

Întrebările care apar în mintea cititorului care se opreşte asupra titlului lucrării lui Samuel P. Huntington sunt: de ce se vor ciocni civilizaţiile? care civilizaţii se vor ciocni? Lucrarea de faţă îşi propune să dezvolte răspunsurile la aceste întrebări şi să dezbată în special problema culturală a viziunii răului în diversele culturi, deoarece nu se poate discuta despre politica globală fără o politică a civilizaţiilor care include religia. Urmând ramura construcţionistă a teoriei politice internationale, Huntington susţine că în lumea de după Războiul Rece, cele mai importante distincţii dintre oameni nu sunt de natura ideologică, politică sau economică. Ele sunt de natură culturală. În timp ce statele naţionale vor rămâne principalele unităţi de analiză în afacerile internaţionale, comportarea lor va fi influeţată decisiv nu de goana dupa putere şi bogăţie (aşa cum ar sugera realismul), ci de preferinţele, asemănările şi deosebirile culturale. Huntington defineşte civilizaţia ca fiind cel mai larg nivel de recunoaştere cu care o persoană se poate identifica, una care se referă la valorile, normele sociale şi instituţiile care conduc societatea. Huntington este atent în realizarea diferenţelor dintre rasă şi civilizaţie: rasa nu este influentată de istorie, norme sociale şi valori aşa cum poate fi influenţată civilizaţia, aşadar fiind posibil ca indivizi apartinând aceleiaşi rase să fie adânc diferenţiaţi de civilizaţie, sau ca indivizi din rase diferite să fie uniţi de civilizaţie. Huntington admite că civilizaţiile sunt flexibile, fără începuturi sau sfârşituri precise, concrete. În Ciocnirea Civilizaţiilor Samuel Huntington susţine religia ca o unitate centrală a caracteristicilor civilizaţiilor şi o foloseşte ca o variabilă în identificarea câtorva din cele mai puternice civilizaţii : japoneze, hinduse, islamice, vestice, latin-americane şi chiar africane. Într-adevăr, dacă stăm să ne gândim, o caracteristică a tuturor religiilor este prezenţa răului, căci căutarea omului tuturor culturilor se află între bine şi rău, este o pendulare care ne înalţă sau ne prăbuşeşte în funcţie de propria alegere. De la Ahriman până la Lucifer şi de la dorinţa răului de a-l ispiti pe om (în religiile monoteiste) şi până la dorinţa răului de a ne distruge definitiv, toate nu fac decât să ne demonstreze că totul are un trunchi comun. Reprezentările

comprimarea spaţiului prin creşterea interacţiunilor dintre oameni ca o consecinţă a tehnologiilor şi mijloacelor de transport caracteristice erei globale. ci mai degrabă o stare de unicitate ultimă.sau concentrrea atenţiei asupra lui Dumnezeu. Meditaţia budistă nu este acelaşi lucru cu rugăciunea. ei vor avea probleme mari în viaţa de acum. Poziţia pe care hinduşii o adoptă în viaţă se bazează pe faptele din viaţa lor anterioară. liberalism. acestora adăugandu-se nesfârşite perioade de tristeţe şi disperare. experienţa naşterii. budiştii trebuie să respecte o listă de principii religioase şi să practice meditaţia profundă. ca şi în cazul altora.000. Beneficiul acestei religii este. o stare de renunţare totală la orice dorinţă. scopul unui budist este să-şi purifice inima şi să dea la o parte oricedorinţă. Majoritatea hinduşilor se închină la o mulţime de zei şi zeiţe. Islamică. iar budiştii resping noţiunea de putere supranaturală. Un alt lucru demn de menţionat este faptul că hinduismul are o explicaţie pentru suferinţa şi răul . de asemenea. secularism. un Occident aflat în culmea puterii sale. a unor valori şi direcţii în viaţă pentru persoana care doreşte să şi le însuşescă. Majoritatea budiştilor cred că o persoană trece prin mii de reîncarnări. Latin-Americană şi “posibil” Africană. Interesant este un studio comparative al religiilor pe care voi încerca să îl realizez în această lucrare. să renunţe la orice plăcere. a morţii. Toţi aceşti zei converg către un spirit universal numit Ultima Realitate sau Brahman. SlavOrtodoxă. oamenii cred că budiştii se închină lui Budha. Brahman nu este un zeu. fiecare aducând cu ea durere. dar ale cărui valori predominante – individualism. la orice viciu sau obicei rău şi. Prin meditaţie intensă o persoană poate atinge Nirvana. Acesta însă nu a afirmat niciodată că are o natură divină. stabilirea unor principii de disciplină. potrivit concluziilor unui autor a peste o mie de studii culturale comparative. Chiar dorinţa de fericire provoacă reîncarnarea unei persoane. Confucianistă. atitudinea refractară a culturilor faţă de schimbările rapide. drepturile omului. Viaţa este văzută ca o serie de experienţe dureroase. în jur de 300. ci seet mai mult o autodisciplină. Printre îndatoririle religioase ale unui budist se numără: să nu ucidă nici o creatură. a bolii. Budiştii nu se închină nici unui Dumnezeu.distincte despre lume şi viaţă. piaţă liberă – sunt cele mai puţin preţuite de celelalte culturi. De aceea. Hindusă. egalitate. constituţionalism. Însă axul central al politicii mondiale va fi reprezentat de relaţia Occidentului cu alteritatea. să renunţe la stările de bucurie şi tristeţe. dezechilibrele de dezvoltare produse de un comerţ cu fundament cultural sunt motivele care vor învrăjbi cele opt civilizaţii identificate de Huntington: Occidentală. găzduit de Huntington în paginile lucrării sale. În cazul în care comportamentul lor a fost unul rău. Universul operează în conformitate cu legile naturale. Japoneză. În general. Pentru a face asta. Hindusul are libertatea să aleagă o cale proprie de a ajunge la perfecţiune spirituală.

În hinduism experienţele dureroase prin care trece cineva sunt cauzate de faptele rele comise de persoana respectivă în viaţa sa anterioară. ci spre trăirea unei relaţii cu Dumnezeu şi spre o cunoaştere tot mai profundă a Lui. îşi crează propria realitate. un cosmos. el nu se referă la un dumnezeu personal care a creat universul. care este infinit superior existenţei umane. Tot ce se intâmplă este voia lui Alah. În timpul vieţii Sale pe pământ. New Age se prezintă ca o colecţie de de tradiţii spirituale. punând în evidenţă divinitatea fiecărei persoane. New Age cuprinde o gamă largă de învăţături preluate din misticismul oriental şi spiritual . considerat ultimul dintre ei. Sinele este dumnezeul tuturor lucrurilor. Nu există o realitate în afara celei create de persoana respectivă. la o conştientizare de sine mai înaltă. constă în experimentarea bucuriei şi a unei vieţi împlinite. De fapt. Relaţia unui musulman cu Alah este una de slujire. Recunoaşte mulţi zei şi zeiţe ca şi hinduismul. simte sau îşi imaginează este considerat divin. devenind un dumnezeu. învăţături ce contribuie la dezvoltarea unei conştiinţe de sine alterate. care într-o zi va fi liber prin ciclul de renaşteri. Iisus nu S-a descoperit ca fiind un profet care arată către calea spre Dumnezeu sau ca un învăţător al iluminării. nu doar învăţăturile Sale. New Age promovează idee de dezvoltare a puterii şi divinităţii existente în fiecare persoană. Omul se consideră suveran peste viaţa lui. Însă deasupra tuturor se află sinele. şi propriile emoţii. exerciţiile de respiraţie. Credinţa în Iisus Hristos. zeitate. De fapt. rău sau dureros. Iisus a pretins este Dumnezeu întrupat. tehnici metafizice şi psihice cum ar fi incantaţiile. Musulmanii cred că este un singur Dumnezeu. aude. nimic din existenţa lui nu este greşit.. Pământul este văzut ca sursă a spiritualităţii ce îşi are propria inteligenţă. care va arăta milă celor ce-l urmează în funcţie de faptele lor bune şi devotamentu religios. O persoană. Creştinii cred într-un Dumnezeu iubitor care S-a revelat şi poate fi cunoscut în această viaţă. Musulmanii venerează câţiva profeţi. În creştinism atenţia nu este îndreptată spre ritualurile religioase sau spre săvârşirea de fapte bune. Lucrul cel mai important în hinduism este sufletul. respingând astfel orice realitate obiectivă. Beneficiul acestei religii este că orice experienţă negativă este considerată o iluzie. Alah este văzut ca şi creator al univresului şi sursa oricărui bine şi rău. numit Alah.din lume. meditaţia etc. Cuvintele şi felul lui de viaţă constituie o autoritate pentru musulmani. El este un judecător puternic şi aspru. El a făcut minuni. După moarte o persoană este răsplătită sau pedepsităconform cu devotamentul ei religios. tot ceea ce o persoană vede. printre care se numără şi Mohamed.Când un adept al New Age vorbeşte despre Dumnezeu. Islamul propăvăduieşte un singur Dumnezeu măreţ care este venerat prin fapte bune şi îndeplinirea ritualurilor religioase. a acordat iertare oamenilor şi a spus că cei ce . un univers. Un adept al New Age se consideră a fi el însuşi un dumnezeu. ci se referă la el însuşi.

Creştinul crede că Dumnezeu răspunde rugăciunilor lui şi că viaţa unui om capătă înţeles dacă Îl glorifică pe El. obiceiuri. Confuzia lui Huntington nu este însă întâmplătoare.. Vorbim deci de cultură. un om poate primi mântuirea de păcatele sale şi veşnicia alături de Dumnezeu. Creştinii consideră Biblia ca fiind Cuvântul lui Dumnezeu pentru omenire.Eu sunt Lumina lumii. Hinduismul afirmă că o personaă poate scăpa de karma ei prin eforturi proprii. Aici ar fi prima scăpare a analizei lui Huntington. el poate veni cu încredere înaintea unui Dumnezeu înţelept şi atotputernic care îl iubeşte cu adevărat. Într-o evaluare împănată cu reperele istorismului – Occidentul. Creştinismul vorbeşte dspre un Dumnezeu care ne cheamă la o relaţie cu El. El este un Dumnezeu atotputernic. A făcut afirmaţii de felul: . aşa cum spune Simion Mehedinţi. Vestul şi civilizaţia sa seculară este unic. ci va avea lumina vieţii”. dar cere islamului să renunţe la Dumnezeu. ea vorbeşte despre viaţa lui Iisus Hristos şi minunile făcute e El. adevărul şi dragostea Lui şi felul în care cineva poate avea o relaţie cu El. religie. În islam omul trebuie să urmeze nişte reguli. dar în acelaşi timp un Dumnezeu personal. Suntem martorii unei imprecise definiri a civilizaţiei. În plus. Iar prin încredere în jertfa supremă a lui Iisus Hristos. Fiecare din aceste religii este unică. Civilizaţia japoneză. ce permite aglutinarea oamenilor pe criterii culturale. hinduismului îi cere islamului să renunţe la Dumnezeu. În mişcarea New Age o persoană caută sa-şi dezvolte divinitatea. una singură afirmă ca există un Dumnezeu personal şi plin de dragoste. Socotită un complex de caracteristici comune – limbă. înlesnesc adaptarea omului la mediul său de viaţă. este axul istoriei. ne descoperă persoana lui Dumnezeu. nu de civilizaţie. de dragul câştigării unui loc în paradis. În budism se impune o totală renunţare la dorinţe. indiferent de circumstanţele prin care trece un creştin de-a lungul vieţii. plin de dragoste. Mişcarea New Age se centreaza asupra unei conştiinţe cosmice. nu va umblaîn întuneric. toate aceste religii venerează acelaşi Dumnezeu? Să vedem. În creştinism o personă poate avea o relaţie personală cu Dumenzeu.vor crede în El vor avea viaţă veşnică. Beneficiul creştinismului constă în faptul că. după moarte. care poate fi cunoscut în această viaţă . interesat de fiecare persoană în parte. instituţii. Astfel. Şi dintre ele. ca întrupare a destinului umanităţii. obiceiurile. Civilizaţia înseamnă complexul descoperiririlor tehnice care uşurează adaptarea omului la mediul înconjurător. istorie. sunt pentru noi tot atâtea creaţii spirituale care. culturi şi popoare care nu au fost penetrate de valorile liberalismului nu contează –. limba. care doreşte să ne ajute şi să ne sfătuiască. Religia. cine Mă urmează pe Mine. istoria comună cu care Huntington identifică civilizaţia. latin-americană şi . civilizaţia ar însemna cel mai larg palier identitar posibil. aşa încât celelalte spaţii. hinduismului îi cere să renunţe la toţi zeii şi budismului să recunoască faptul că există un Dumnezeu.

Bucureşti . Istoria credinţelor şi ideilor religioase. Astfel. Editura Ştiinţifică. în vreme ce etnia şi religia sunt considerate liniile directoare ale celorlalte civilizaţii. extrem de provocatoare. Ciocnirea civilizaţiilor şi refacerea ordinii mondiale. Bibliografie: Hungtinton. Editura Antet. 1999 . teza acestei cărţi. Prin promovarea şi utilizarea culturii drept unitatea de bază în construirea civilizaţiei. dar şi o operă de istorie.Mircea Eliade. este ameninţarea crescândă ce rezultă din acutizarea conflictelor dintre ţări şi culturi care se fondează pe credinţă religioasă şi pe dogmă.Samuel Hungtinton. sociologie şi psihologie. hindusă şi slav-ortodoxă. Huntington manevrează cu succes prin cele mai importante probleme ale relaţiilor internaţionale din ziua de astăzi. 2007 Eliade. Bucureşti .africană sunt concepute în termeni geografici. islamică. Ciocnirea civilizatiilor este nu numai o carte de ştiinţe politice.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful