ZALL KARIN BSLLR ANUL II

Religia ca unitate centrală a caracteristicilor civilizaţiilor în lucrarea lui Samuel Hungtinton Ciocnirea civilizaţiilor şi refacerea ordinii mondiale

Întrebările care apar în mintea cititorului care se opreşte asupra titlului lucrării lui Samuel P. Huntington sunt: de ce se vor ciocni civilizaţiile? care civilizaţii se vor ciocni? Lucrarea de faţă îşi propune să dezvolte răspunsurile la aceste întrebări şi să dezbată în special problema culturală a viziunii răului în diversele culturi, deoarece nu se poate discuta despre politica globală fără o politică a civilizaţiilor care include religia. Urmând ramura construcţionistă a teoriei politice internationale, Huntington susţine că în lumea de după Războiul Rece, cele mai importante distincţii dintre oameni nu sunt de natura ideologică, politică sau economică. Ele sunt de natură culturală. În timp ce statele naţionale vor rămâne principalele unităţi de analiză în afacerile internaţionale, comportarea lor va fi influeţată decisiv nu de goana dupa putere şi bogăţie (aşa cum ar sugera realismul), ci de preferinţele, asemănările şi deosebirile culturale. Huntington defineşte civilizaţia ca fiind cel mai larg nivel de recunoaştere cu care o persoană se poate identifica, una care se referă la valorile, normele sociale şi instituţiile care conduc societatea. Huntington este atent în realizarea diferenţelor dintre rasă şi civilizaţie: rasa nu este influentată de istorie, norme sociale şi valori aşa cum poate fi influenţată civilizaţia, aşadar fiind posibil ca indivizi apartinând aceleiaşi rase să fie adânc diferenţiaţi de civilizaţie, sau ca indivizi din rase diferite să fie uniţi de civilizaţie. Huntington admite că civilizaţiile sunt flexibile, fără începuturi sau sfârşituri precise, concrete. În Ciocnirea Civilizaţiilor Samuel Huntington susţine religia ca o unitate centrală a caracteristicilor civilizaţiilor şi o foloseşte ca o variabilă în identificarea câtorva din cele mai puternice civilizaţii : japoneze, hinduse, islamice, vestice, latin-americane şi chiar africane. Într-adevăr, dacă stăm să ne gândim, o caracteristică a tuturor religiilor este prezenţa răului, căci căutarea omului tuturor culturilor se află între bine şi rău, este o pendulare care ne înalţă sau ne prăbuşeşte în funcţie de propria alegere. De la Ahriman până la Lucifer şi de la dorinţa răului de a-l ispiti pe om (în religiile monoteiste) şi până la dorinţa răului de a ne distruge definitiv, toate nu fac decât să ne demonstreze că totul are un trunchi comun. Reprezentările

ci mai degrabă o stare de unicitate ultimă. de asemenea. Pentru a face asta. ei vor avea probleme mari în viaţa de acum. ca şi în cazul altora. iar budiştii resping noţiunea de putere supranaturală. potrivit concluziilor unui autor a peste o mie de studii culturale comparative. ci seet mai mult o autodisciplină. găzduit de Huntington în paginile lucrării sale. Viaţa este văzută ca o serie de experienţe dureroase.sau concentrrea atenţiei asupra lui Dumnezeu. atitudinea refractară a culturilor faţă de schimbările rapide. În cazul în care comportamentul lor a fost unul rău. să renunţe la orice plăcere. Budiştii nu se închină nici unui Dumnezeu. Hindusă. Printre îndatoririle religioase ale unui budist se numără: să nu ucidă nici o creatură. Brahman nu este un zeu. De aceea. constituţionalism. Poziţia pe care hinduşii o adoptă în viaţă se bazează pe faptele din viaţa lor anterioară. Majoritatea budiştilor cred că o persoană trece prin mii de reîncarnări. Islamică. budiştii trebuie să respecte o listă de principii religioase şi să practice meditaţia profundă. Interesant este un studio comparative al religiilor pe care voi încerca să îl realizez în această lucrare. Chiar dorinţa de fericire provoacă reîncarnarea unei persoane. Beneficiul acestei religii este. liberalism. egalitate. a bolii. o stare de renunţare totală la orice dorinţă. piaţă liberă – sunt cele mai puţin preţuite de celelalte culturi. experienţa naşterii. Latin-Americană şi “posibil” Africană. oamenii cred că budiştii se închină lui Budha. Meditaţia budistă nu este acelaşi lucru cu rugăciunea.distincte despre lume şi viaţă. Universul operează în conformitate cu legile naturale. Confucianistă. comprimarea spaţiului prin creşterea interacţiunilor dintre oameni ca o consecinţă a tehnologiilor şi mijloacelor de transport caracteristice erei globale. fiecare aducând cu ea durere. la orice viciu sau obicei rău şi. Însă axul central al politicii mondiale va fi reprezentat de relaţia Occidentului cu alteritatea. scopul unui budist este să-şi purifice inima şi să dea la o parte oricedorinţă. Hindusul are libertatea să aleagă o cale proprie de a ajunge la perfecţiune spirituală. Un alt lucru demn de menţionat este faptul că hinduismul are o explicaţie pentru suferinţa şi răul . a unor valori şi direcţii în viaţă pentru persoana care doreşte să şi le însuşescă. Acesta însă nu a afirmat niciodată că are o natură divină. stabilirea unor principii de disciplină. să renunţe la stările de bucurie şi tristeţe. SlavOrtodoxă. acestora adăugandu-se nesfârşite perioade de tristeţe şi disperare. Toţi aceşti zei converg către un spirit universal numit Ultima Realitate sau Brahman. un Occident aflat în culmea puterii sale. secularism. Prin meditaţie intensă o persoană poate atinge Nirvana. dezechilibrele de dezvoltare produse de un comerţ cu fundament cultural sunt motivele care vor învrăjbi cele opt civilizaţii identificate de Huntington: Occidentală. dar ale cărui valori predominante – individualism. Japoneză. a morţii. în jur de 300. În general.000. drepturile omului. Majoritatea hinduşilor se închină la o mulţime de zei şi zeiţe.

New Age cuprinde o gamă largă de învăţături preluate din misticismul oriental şi spiritual . constă în experimentarea bucuriei şi a unei vieţi împlinite. îşi crează propria realitate. Iisus nu S-a descoperit ca fiind un profet care arată către calea spre Dumnezeu sau ca un învăţător al iluminării. ci se referă la el însuşi. Tot ce se intâmplă este voia lui Alah. Însă deasupra tuturor se află sinele. Lucrul cel mai important în hinduism este sufletul. un cosmos. Iisus a pretins este Dumnezeu întrupat. care va arăta milă celor ce-l urmează în funcţie de faptele lor bune şi devotamentu religios. Sinele este dumnezeul tuturor lucrurilor. În creştinism atenţia nu este îndreptată spre ritualurile religioase sau spre săvârşirea de fapte bune. Nu există o realitate în afara celei create de persoana respectivă. nimic din existenţa lui nu este greşit. Credinţa în Iisus Hristos. el nu se referă la un dumnezeu personal care a creat universul. Alah este văzut ca şi creator al univresului şi sursa oricărui bine şi rău. El a făcut minuni. care într-o zi va fi liber prin ciclul de renaşteri. la o conştientizare de sine mai înaltă. În timpul vieţii Sale pe pământ. simte sau îşi imaginează este considerat divin. exerciţiile de respiraţie. zeitate. devenind un dumnezeu. punând în evidenţă divinitatea fiecărei persoane. Beneficiul acestei religii este că orice experienţă negativă este considerată o iluzie. Pământul este văzut ca sursă a spiritualităţii ce îşi are propria inteligenţă. învăţături ce contribuie la dezvoltarea unei conştiinţe de sine alterate. Creştinii cred într-un Dumnezeu iubitor care S-a revelat şi poate fi cunoscut în această viaţă.. De fapt. tot ceea ce o persoană vede. ci spre trăirea unei relaţii cu Dumnezeu şi spre o cunoaştere tot mai profundă a Lui. Un adept al New Age se consideră a fi el însuşi un dumnezeu. Recunoaşte mulţi zei şi zeiţe ca şi hinduismul. meditaţia etc. O persoană. şi propriile emoţii. aude. De fapt.din lume. rău sau dureros. Relaţia unui musulman cu Alah este una de slujire.Când un adept al New Age vorbeşte despre Dumnezeu. Islamul propăvăduieşte un singur Dumnezeu măreţ care este venerat prin fapte bune şi îndeplinirea ritualurilor religioase. Musulmanii venerează câţiva profeţi. considerat ultimul dintre ei. Omul se consideră suveran peste viaţa lui. tehnici metafizice şi psihice cum ar fi incantaţiile. respingând astfel orice realitate obiectivă. După moarte o persoană este răsplătită sau pedepsităconform cu devotamentul ei religios. Musulmanii cred că este un singur Dumnezeu. nu doar învăţăturile Sale. a acordat iertare oamenilor şi a spus că cei ce . New Age promovează idee de dezvoltare a puterii şi divinităţii existente în fiecare persoană. un univers. New Age se prezintă ca o colecţie de de tradiţii spirituale. În hinduism experienţele dureroase prin care trece cineva sunt cauzate de faptele rele comise de persoana respectivă în viaţa sa anterioară. El este un judecător puternic şi aspru. printre care se numără şi Mohamed. Cuvintele şi felul lui de viaţă constituie o autoritate pentru musulmani. numit Alah. care este infinit superior existenţei umane.

latin-americană şi . istorie. ne descoperă persoana lui Dumnezeu. care doreşte să ne ajute şi să ne sfătuiască. Vestul şi civilizaţia sa seculară este unic. ci va avea lumina vieţii”. Confuzia lui Huntington nu este însă întâmplătoare. Astfel. În islam omul trebuie să urmeze nişte reguli. În plus. A făcut afirmaţii de felul: . obiceiuri. Beneficiul creştinismului constă în faptul că. una singură afirmă ca există un Dumnezeu personal şi plin de dragoste. În mişcarea New Age o persoană caută sa-şi dezvolte divinitatea. care poate fi cunoscut în această viaţă . dar cere islamului să renunţe la Dumnezeu. Şi dintre ele. este axul istoriei. înlesnesc adaptarea omului la mediul său de viaţă. Suntem martorii unei imprecise definiri a civilizaţiei. Creştinul crede că Dumnezeu răspunde rugăciunilor lui şi că viaţa unui om capătă înţeles dacă Îl glorifică pe El. el poate veni cu încredere înaintea unui Dumnezeu înţelept şi atotputernic care îl iubeşte cu adevărat. civilizaţia ar însemna cel mai larg palier identitar posibil. religie. obiceiurile. aşa cum spune Simion Mehedinţi. istoria comună cu care Huntington identifică civilizaţia. nu va umblaîn întuneric. nu de civilizaţie. după moarte. toate aceste religii venerează acelaşi Dumnezeu? Să vedem. Creştinismul vorbeşte dspre un Dumnezeu care ne cheamă la o relaţie cu El. cine Mă urmează pe Mine. culturi şi popoare care nu au fost penetrate de valorile liberalismului nu contează –. sunt pentru noi tot atâtea creaţii spirituale care. Civilizaţia înseamnă complexul descoperiririlor tehnice care uşurează adaptarea omului la mediul înconjurător. plin de dragoste. Creştinii consideră Biblia ca fiind Cuvântul lui Dumnezeu pentru omenire. hinduismului îi cere islamului să renunţe la Dumnezeu. În budism se impune o totală renunţare la dorinţe. interesat de fiecare persoană în parte. instituţii. un om poate primi mântuirea de păcatele sale şi veşnicia alături de Dumnezeu. Mişcarea New Age se centreaza asupra unei conştiinţe cosmice. adevărul şi dragostea Lui şi felul în care cineva poate avea o relaţie cu El. indiferent de circumstanţele prin care trece un creştin de-a lungul vieţii. hinduismului îi cere să renunţe la toţi zeii şi budismului să recunoască faptul că există un Dumnezeu. Religia. Fiecare din aceste religii este unică.vor crede în El vor avea viaţă veşnică. Într-o evaluare împănată cu reperele istorismului – Occidentul.Eu sunt Lumina lumii. aşa încât celelalte spaţii. de dragul câştigării unui loc în paradis. ce permite aglutinarea oamenilor pe criterii culturale. limba. Hinduismul afirmă că o personaă poate scăpa de karma ei prin eforturi proprii. ca întrupare a destinului umanităţii. Iar prin încredere în jertfa supremă a lui Iisus Hristos.. Socotită un complex de caracteristici comune – limbă. Civilizaţia japoneză. ea vorbeşte despre viaţa lui Iisus Hristos şi minunile făcute e El. Aici ar fi prima scăpare a analizei lui Huntington. dar în acelaşi timp un Dumnezeu personal. El este un Dumnezeu atotputernic. În creştinism o personă poate avea o relaţie personală cu Dumenzeu. Vorbim deci de cultură.

Editura Ştiinţifică. Bucureşti . Prin promovarea şi utilizarea culturii drept unitatea de bază în construirea civilizaţiei. Bucureşti . teza acestei cărţi.africană sunt concepute în termeni geografici. extrem de provocatoare. Ciocnirea civilizatiilor este nu numai o carte de ştiinţe politice. Editura Antet. hindusă şi slav-ortodoxă. Huntington manevrează cu succes prin cele mai importante probleme ale relaţiilor internaţionale din ziua de astăzi. Ciocnirea civilizaţiilor şi refacerea ordinii mondiale. Istoria credinţelor şi ideilor religioase. sociologie şi psihologie. Astfel. Bibliografie: Hungtinton. islamică.Samuel Hungtinton. 2007 Eliade. este ameninţarea crescândă ce rezultă din acutizarea conflictelor dintre ţări şi culturi care se fondează pe credinţă religioasă şi pe dogmă. dar şi o operă de istorie. 1999 . în vreme ce etnia şi religia sunt considerate liniile directoare ale celorlalte civilizaţii.Mircea Eliade.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful