ZALL KARIN BSLLR ANUL II

Religia ca unitate centrală a caracteristicilor civilizaţiilor în lucrarea lui Samuel Hungtinton Ciocnirea civilizaţiilor şi refacerea ordinii mondiale

Întrebările care apar în mintea cititorului care se opreşte asupra titlului lucrării lui Samuel P. Huntington sunt: de ce se vor ciocni civilizaţiile? care civilizaţii se vor ciocni? Lucrarea de faţă îşi propune să dezvolte răspunsurile la aceste întrebări şi să dezbată în special problema culturală a viziunii răului în diversele culturi, deoarece nu se poate discuta despre politica globală fără o politică a civilizaţiilor care include religia. Urmând ramura construcţionistă a teoriei politice internationale, Huntington susţine că în lumea de după Războiul Rece, cele mai importante distincţii dintre oameni nu sunt de natura ideologică, politică sau economică. Ele sunt de natură culturală. În timp ce statele naţionale vor rămâne principalele unităţi de analiză în afacerile internaţionale, comportarea lor va fi influeţată decisiv nu de goana dupa putere şi bogăţie (aşa cum ar sugera realismul), ci de preferinţele, asemănările şi deosebirile culturale. Huntington defineşte civilizaţia ca fiind cel mai larg nivel de recunoaştere cu care o persoană se poate identifica, una care se referă la valorile, normele sociale şi instituţiile care conduc societatea. Huntington este atent în realizarea diferenţelor dintre rasă şi civilizaţie: rasa nu este influentată de istorie, norme sociale şi valori aşa cum poate fi influenţată civilizaţia, aşadar fiind posibil ca indivizi apartinând aceleiaşi rase să fie adânc diferenţiaţi de civilizaţie, sau ca indivizi din rase diferite să fie uniţi de civilizaţie. Huntington admite că civilizaţiile sunt flexibile, fără începuturi sau sfârşituri precise, concrete. În Ciocnirea Civilizaţiilor Samuel Huntington susţine religia ca o unitate centrală a caracteristicilor civilizaţiilor şi o foloseşte ca o variabilă în identificarea câtorva din cele mai puternice civilizaţii : japoneze, hinduse, islamice, vestice, latin-americane şi chiar africane. Într-adevăr, dacă stăm să ne gândim, o caracteristică a tuturor religiilor este prezenţa răului, căci căutarea omului tuturor culturilor se află între bine şi rău, este o pendulare care ne înalţă sau ne prăbuşeşte în funcţie de propria alegere. De la Ahriman până la Lucifer şi de la dorinţa răului de a-l ispiti pe om (în religiile monoteiste) şi până la dorinţa răului de a ne distruge definitiv, toate nu fac decât să ne demonstreze că totul are un trunchi comun. Reprezentările

000. secularism. Beneficiul acestei religii este. Islamică. atitudinea refractară a culturilor faţă de schimbările rapide. ci seet mai mult o autodisciplină. Viaţa este văzută ca o serie de experienţe dureroase. iar budiştii resping noţiunea de putere supranaturală. la orice viciu sau obicei rău şi. Printre îndatoririle religioase ale unui budist se numără: să nu ucidă nici o creatură. Acesta însă nu a afirmat niciodată că are o natură divină. a unor valori şi direcţii în viaţă pentru persoana care doreşte să şi le însuşescă. dezechilibrele de dezvoltare produse de un comerţ cu fundament cultural sunt motivele care vor învrăjbi cele opt civilizaţii identificate de Huntington: Occidentală. În general. de asemenea. ci mai degrabă o stare de unicitate ultimă. stabilirea unor principii de disciplină. constituţionalism. drepturile omului. Majoritatea hinduşilor se închină la o mulţime de zei şi zeiţe. să renunţe la orice plăcere. Pentru a face asta. Universul operează în conformitate cu legile naturale. o stare de renunţare totală la orice dorinţă. Însă axul central al politicii mondiale va fi reprezentat de relaţia Occidentului cu alteritatea. oamenii cred că budiştii se închină lui Budha. piaţă liberă – sunt cele mai puţin preţuite de celelalte culturi. să renunţe la stările de bucurie şi tristeţe. potrivit concluziilor unui autor a peste o mie de studii culturale comparative. Toţi aceşti zei converg către un spirit universal numit Ultima Realitate sau Brahman. egalitate. Poziţia pe care hinduşii o adoptă în viaţă se bazează pe faptele din viaţa lor anterioară. liberalism. experienţa naşterii. Hindusul are libertatea să aleagă o cale proprie de a ajunge la perfecţiune spirituală.sau concentrrea atenţiei asupra lui Dumnezeu. fiecare aducând cu ea durere. un Occident aflat în culmea puterii sale. comprimarea spaţiului prin creşterea interacţiunilor dintre oameni ca o consecinţă a tehnologiilor şi mijloacelor de transport caracteristice erei globale. a morţii. Budiştii nu se închină nici unui Dumnezeu.distincte despre lume şi viaţă. SlavOrtodoxă. a bolii. ca şi în cazul altora. Prin meditaţie intensă o persoană poate atinge Nirvana. Hindusă. în jur de 300. Confucianistă. Latin-Americană şi “posibil” Africană. găzduit de Huntington în paginile lucrării sale. budiştii trebuie să respecte o listă de principii religioase şi să practice meditaţia profundă. ei vor avea probleme mari în viaţa de acum. Japoneză. scopul unui budist este să-şi purifice inima şi să dea la o parte oricedorinţă. Chiar dorinţa de fericire provoacă reîncarnarea unei persoane. Interesant este un studio comparative al religiilor pe care voi încerca să îl realizez în această lucrare. Meditaţia budistă nu este acelaşi lucru cu rugăciunea. dar ale cărui valori predominante – individualism. Brahman nu este un zeu. acestora adăugandu-se nesfârşite perioade de tristeţe şi disperare. De aceea. În cazul în care comportamentul lor a fost unul rău. Un alt lucru demn de menţionat este faptul că hinduismul are o explicaţie pentru suferinţa şi răul . Majoritatea budiştilor cred că o persoană trece prin mii de reîncarnări.

exerciţiile de respiraţie. New Age cuprinde o gamă largă de învăţături preluate din misticismul oriental şi spiritual . zeitate. nimic din existenţa lui nu este greşit. nu doar învăţăturile Sale. a acordat iertare oamenilor şi a spus că cei ce . Musulmanii venerează câţiva profeţi. Pământul este văzut ca sursă a spiritualităţii ce îşi are propria inteligenţă. printre care se numără şi Mohamed. respingând astfel orice realitate obiectivă. ci spre trăirea unei relaţii cu Dumnezeu şi spre o cunoaştere tot mai profundă a Lui. Creştinii cred într-un Dumnezeu iubitor care S-a revelat şi poate fi cunoscut în această viaţă. Musulmanii cred că este un singur Dumnezeu. care va arăta milă celor ce-l urmează în funcţie de faptele lor bune şi devotamentu religios. După moarte o persoană este răsplătită sau pedepsităconform cu devotamentul ei religios. tot ceea ce o persoană vede. Nu există o realitate în afara celei create de persoana respectivă. şi propriile emoţii. Omul se consideră suveran peste viaţa lui.din lume. Tot ce se intâmplă este voia lui Alah. constă în experimentarea bucuriei şi a unei vieţi împlinite. un univers. New Age se prezintă ca o colecţie de de tradiţii spirituale. un cosmos. rău sau dureros. Iisus nu S-a descoperit ca fiind un profet care arată către calea spre Dumnezeu sau ca un învăţător al iluminării. Cuvintele şi felul lui de viaţă constituie o autoritate pentru musulmani. tehnici metafizice şi psihice cum ar fi incantaţiile. aude. îşi crează propria realitate. meditaţia etc. Un adept al New Age se consideră a fi el însuşi un dumnezeu. Iisus a pretins este Dumnezeu întrupat. Însă deasupra tuturor se află sinele. În creştinism atenţia nu este îndreptată spre ritualurile religioase sau spre săvârşirea de fapte bune. În timpul vieţii Sale pe pământ.Când un adept al New Age vorbeşte despre Dumnezeu. numit Alah. simte sau îşi imaginează este considerat divin. devenind un dumnezeu. considerat ultimul dintre ei. Relaţia unui musulman cu Alah este una de slujire. ci se referă la el însuşi. Beneficiul acestei religii este că orice experienţă negativă este considerată o iluzie. Sinele este dumnezeul tuturor lucrurilor. El este un judecător puternic şi aspru. care este infinit superior existenţei umane. Recunoaşte mulţi zei şi zeiţe ca şi hinduismul. New Age promovează idee de dezvoltare a puterii şi divinităţii existente în fiecare persoană. la o conştientizare de sine mai înaltă. O persoană. Credinţa în Iisus Hristos. învăţături ce contribuie la dezvoltarea unei conştiinţe de sine alterate. De fapt. el nu se referă la un dumnezeu personal care a creat universul. De fapt. În hinduism experienţele dureroase prin care trece cineva sunt cauzate de faptele rele comise de persoana respectivă în viaţa sa anterioară.. Islamul propăvăduieşte un singur Dumnezeu măreţ care este venerat prin fapte bune şi îndeplinirea ritualurilor religioase. Alah este văzut ca şi creator al univresului şi sursa oricărui bine şi rău. Lucrul cel mai important în hinduism este sufletul. El a făcut minuni. care într-o zi va fi liber prin ciclul de renaşteri. punând în evidenţă divinitatea fiecărei persoane.

hinduismului îi cere islamului să renunţe la Dumnezeu. Astfel. Fiecare din aceste religii este unică. Confuzia lui Huntington nu este însă întâmplătoare. ne descoperă persoana lui Dumnezeu. Socotită un complex de caracteristici comune – limbă.vor crede în El vor avea viaţă veşnică. după moarte. el poate veni cu încredere înaintea unui Dumnezeu înţelept şi atotputernic care îl iubeşte cu adevărat. istoria comună cu care Huntington identifică civilizaţia. aşa încât celelalte spaţii. Civilizaţia japoneză. nu va umblaîn întuneric. dar în acelaşi timp un Dumnezeu personal. ea vorbeşte despre viaţa lui Iisus Hristos şi minunile făcute e El. Creştinul crede că Dumnezeu răspunde rugăciunilor lui şi că viaţa unui om capătă înţeles dacă Îl glorifică pe El. În budism se impune o totală renunţare la dorinţe. este axul istoriei. civilizaţia ar însemna cel mai larg palier identitar posibil. care poate fi cunoscut în această viaţă . În mişcarea New Age o persoană caută sa-şi dezvolte divinitatea. El este un Dumnezeu atotputernic. religie. un om poate primi mântuirea de păcatele sale şi veşnicia alături de Dumnezeu. Civilizaţia înseamnă complexul descoperiririlor tehnice care uşurează adaptarea omului la mediul înconjurător. A făcut afirmaţii de felul: . Suntem martorii unei imprecise definiri a civilizaţiei. Aici ar fi prima scăpare a analizei lui Huntington.Eu sunt Lumina lumii. interesat de fiecare persoană în parte. În creştinism o personă poate avea o relaţie personală cu Dumenzeu. Iar prin încredere în jertfa supremă a lui Iisus Hristos. Creştinismul vorbeşte dspre un Dumnezeu care ne cheamă la o relaţie cu El. Mişcarea New Age se centreaza asupra unei conştiinţe cosmice. Hinduismul afirmă că o personaă poate scăpa de karma ei prin eforturi proprii. plin de dragoste. cine Mă urmează pe Mine. care doreşte să ne ajute şi să ne sfătuiască. înlesnesc adaptarea omului la mediul său de viaţă. limba. obiceiurile. Beneficiul creştinismului constă în faptul că. ci va avea lumina vieţii”. hinduismului îi cere să renunţe la toţi zeii şi budismului să recunoască faptul că există un Dumnezeu.. istorie. ca întrupare a destinului umanităţii. indiferent de circumstanţele prin care trece un creştin de-a lungul vieţii. de dragul câştigării unui loc în paradis. Creştinii consideră Biblia ca fiind Cuvântul lui Dumnezeu pentru omenire. aşa cum spune Simion Mehedinţi. toate aceste religii venerează acelaşi Dumnezeu? Să vedem. Religia. una singură afirmă ca există un Dumnezeu personal şi plin de dragoste. latin-americană şi . Într-o evaluare împănată cu reperele istorismului – Occidentul. ce permite aglutinarea oamenilor pe criterii culturale. Vestul şi civilizaţia sa seculară este unic. obiceiuri. Vorbim deci de cultură. În plus. culturi şi popoare care nu au fost penetrate de valorile liberalismului nu contează –. sunt pentru noi tot atâtea creaţii spirituale care. instituţii. În islam omul trebuie să urmeze nişte reguli. adevărul şi dragostea Lui şi felul în care cineva poate avea o relaţie cu El. dar cere islamului să renunţe la Dumnezeu. Şi dintre ele. nu de civilizaţie.

Editura Ştiinţifică. Bibliografie: Hungtinton. dar şi o operă de istorie. Bucureşti .Mircea Eliade. 1999 . sociologie şi psihologie. Astfel. hindusă şi slav-ortodoxă. este ameninţarea crescândă ce rezultă din acutizarea conflictelor dintre ţări şi culturi care se fondează pe credinţă religioasă şi pe dogmă. islamică. Huntington manevrează cu succes prin cele mai importante probleme ale relaţiilor internaţionale din ziua de astăzi. Istoria credinţelor şi ideilor religioase. Bucureşti . teza acestei cărţi. Prin promovarea şi utilizarea culturii drept unitatea de bază în construirea civilizaţiei. Ciocnirea civilizaţiilor şi refacerea ordinii mondiale. în vreme ce etnia şi religia sunt considerate liniile directoare ale celorlalte civilizaţii. 2007 Eliade.Samuel Hungtinton. Ciocnirea civilizatiilor este nu numai o carte de ştiinţe politice.africană sunt concepute în termeni geografici. extrem de provocatoare. Editura Antet.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful