ZALL KARIN BSLLR ANUL II

Religia ca unitate centrală a caracteristicilor civilizaţiilor în lucrarea lui Samuel Hungtinton Ciocnirea civilizaţiilor şi refacerea ordinii mondiale

Întrebările care apar în mintea cititorului care se opreşte asupra titlului lucrării lui Samuel P. Huntington sunt: de ce se vor ciocni civilizaţiile? care civilizaţii se vor ciocni? Lucrarea de faţă îşi propune să dezvolte răspunsurile la aceste întrebări şi să dezbată în special problema culturală a viziunii răului în diversele culturi, deoarece nu se poate discuta despre politica globală fără o politică a civilizaţiilor care include religia. Urmând ramura construcţionistă a teoriei politice internationale, Huntington susţine că în lumea de după Războiul Rece, cele mai importante distincţii dintre oameni nu sunt de natura ideologică, politică sau economică. Ele sunt de natură culturală. În timp ce statele naţionale vor rămâne principalele unităţi de analiză în afacerile internaţionale, comportarea lor va fi influeţată decisiv nu de goana dupa putere şi bogăţie (aşa cum ar sugera realismul), ci de preferinţele, asemănările şi deosebirile culturale. Huntington defineşte civilizaţia ca fiind cel mai larg nivel de recunoaştere cu care o persoană se poate identifica, una care se referă la valorile, normele sociale şi instituţiile care conduc societatea. Huntington este atent în realizarea diferenţelor dintre rasă şi civilizaţie: rasa nu este influentată de istorie, norme sociale şi valori aşa cum poate fi influenţată civilizaţia, aşadar fiind posibil ca indivizi apartinând aceleiaşi rase să fie adânc diferenţiaţi de civilizaţie, sau ca indivizi din rase diferite să fie uniţi de civilizaţie. Huntington admite că civilizaţiile sunt flexibile, fără începuturi sau sfârşituri precise, concrete. În Ciocnirea Civilizaţiilor Samuel Huntington susţine religia ca o unitate centrală a caracteristicilor civilizaţiilor şi o foloseşte ca o variabilă în identificarea câtorva din cele mai puternice civilizaţii : japoneze, hinduse, islamice, vestice, latin-americane şi chiar africane. Într-adevăr, dacă stăm să ne gândim, o caracteristică a tuturor religiilor este prezenţa răului, căci căutarea omului tuturor culturilor se află între bine şi rău, este o pendulare care ne înalţă sau ne prăbuşeşte în funcţie de propria alegere. De la Ahriman până la Lucifer şi de la dorinţa răului de a-l ispiti pe om (în religiile monoteiste) şi până la dorinţa răului de a ne distruge definitiv, toate nu fac decât să ne demonstreze că totul are un trunchi comun. Reprezentările

Un alt lucru demn de menţionat este faptul că hinduismul are o explicaţie pentru suferinţa şi răul . budiştii trebuie să respecte o listă de principii religioase şi să practice meditaţia profundă. Beneficiul acestei religii este. la orice viciu sau obicei rău şi. De aceea. secularism. Islamică. ca şi în cazul altora. Interesant este un studio comparative al religiilor pe care voi încerca să îl realizez în această lucrare. piaţă liberă – sunt cele mai puţin preţuite de celelalte culturi.distincte despre lume şi viaţă. constituţionalism. ci mai degrabă o stare de unicitate ultimă. în jur de 300. Toţi aceşti zei converg către un spirit universal numit Ultima Realitate sau Brahman. Meditaţia budistă nu este acelaşi lucru cu rugăciunea. ci seet mai mult o autodisciplină. Chiar dorinţa de fericire provoacă reîncarnarea unei persoane. un Occident aflat în culmea puterii sale. Budiştii nu se închină nici unui Dumnezeu. Confucianistă. Însă axul central al politicii mondiale va fi reprezentat de relaţia Occidentului cu alteritatea. să renunţe la stările de bucurie şi tristeţe. să renunţe la orice plăcere. În general. egalitate. drepturile omului. oamenii cred că budiştii se închină lui Budha. Poziţia pe care hinduşii o adoptă în viaţă se bazează pe faptele din viaţa lor anterioară. stabilirea unor principii de disciplină. Majoritatea hinduşilor se închină la o mulţime de zei şi zeiţe.sau concentrrea atenţiei asupra lui Dumnezeu. experienţa naşterii. fiecare aducând cu ea durere. dezechilibrele de dezvoltare produse de un comerţ cu fundament cultural sunt motivele care vor învrăjbi cele opt civilizaţii identificate de Huntington: Occidentală. Japoneză. În cazul în care comportamentul lor a fost unul rău. iar budiştii resping noţiunea de putere supranaturală. potrivit concluziilor unui autor a peste o mie de studii culturale comparative. Prin meditaţie intensă o persoană poate atinge Nirvana. Printre îndatoririle religioase ale unui budist se numără: să nu ucidă nici o creatură. o stare de renunţare totală la orice dorinţă. Hindusă. de asemenea. Acesta însă nu a afirmat niciodată că are o natură divină. dar ale cărui valori predominante – individualism. SlavOrtodoxă. a unor valori şi direcţii în viaţă pentru persoana care doreşte să şi le însuşescă. a bolii. găzduit de Huntington în paginile lucrării sale. liberalism. Universul operează în conformitate cu legile naturale.000. acestora adăugandu-se nesfârşite perioade de tristeţe şi disperare. Pentru a face asta. ei vor avea probleme mari în viaţa de acum. comprimarea spaţiului prin creşterea interacţiunilor dintre oameni ca o consecinţă a tehnologiilor şi mijloacelor de transport caracteristice erei globale. atitudinea refractară a culturilor faţă de schimbările rapide. scopul unui budist este să-şi purifice inima şi să dea la o parte oricedorinţă. Viaţa este văzută ca o serie de experienţe dureroase. Latin-Americană şi “posibil” Africană. Brahman nu este un zeu. a morţii. Majoritatea budiştilor cred că o persoană trece prin mii de reîncarnări. Hindusul are libertatea să aleagă o cale proprie de a ajunge la perfecţiune spirituală.

O persoană. Beneficiul acestei religii este că orice experienţă negativă este considerată o iluzie. aude. punând în evidenţă divinitatea fiecărei persoane. Credinţa în Iisus Hristos. După moarte o persoană este răsplătită sau pedepsităconform cu devotamentul ei religios. Pământul este văzut ca sursă a spiritualităţii ce îşi are propria inteligenţă. Un adept al New Age se consideră a fi el însuşi un dumnezeu. New Age cuprinde o gamă largă de învăţături preluate din misticismul oriental şi spiritual . devenind un dumnezeu. respingând astfel orice realitate obiectivă. care este infinit superior existenţei umane. care într-o zi va fi liber prin ciclul de renaşteri. şi propriile emoţii. la o conştientizare de sine mai înaltă. Lucrul cel mai important în hinduism este sufletul. Alah este văzut ca şi creator al univresului şi sursa oricărui bine şi rău. În hinduism experienţele dureroase prin care trece cineva sunt cauzate de faptele rele comise de persoana respectivă în viaţa sa anterioară. Recunoaşte mulţi zei şi zeiţe ca şi hinduismul. În timpul vieţii Sale pe pământ. El este un judecător puternic şi aspru. ci se referă la el însuşi. Musulmanii venerează câţiva profeţi. Creştinii cred într-un Dumnezeu iubitor care S-a revelat şi poate fi cunoscut în această viaţă. Iisus nu S-a descoperit ca fiind un profet care arată către calea spre Dumnezeu sau ca un învăţător al iluminării. nu doar învăţăturile Sale. constă în experimentarea bucuriei şi a unei vieţi împlinite. În creştinism atenţia nu este îndreptată spre ritualurile religioase sau spre săvârşirea de fapte bune. considerat ultimul dintre ei. Însă deasupra tuturor se află sinele. Islamul propăvăduieşte un singur Dumnezeu măreţ care este venerat prin fapte bune şi îndeplinirea ritualurilor religioase. meditaţia etc. printre care se numără şi Mohamed.Când un adept al New Age vorbeşte despre Dumnezeu. îşi crează propria realitate. New Age promovează idee de dezvoltare a puterii şi divinităţii existente în fiecare persoană. ci spre trăirea unei relaţii cu Dumnezeu şi spre o cunoaştere tot mai profundă a Lui. Musulmanii cred că este un singur Dumnezeu. exerciţiile de respiraţie. De fapt. Relaţia unui musulman cu Alah este una de slujire. nimic din existenţa lui nu este greşit. Iisus a pretins este Dumnezeu întrupat. numit Alah.. tehnici metafizice şi psihice cum ar fi incantaţiile. a acordat iertare oamenilor şi a spus că cei ce . Sinele este dumnezeul tuturor lucrurilor. Tot ce se intâmplă este voia lui Alah. simte sau îşi imaginează este considerat divin. rău sau dureros. El a făcut minuni. Nu există o realitate în afara celei create de persoana respectivă. un univers. New Age se prezintă ca o colecţie de de tradiţii spirituale. Cuvintele şi felul lui de viaţă constituie o autoritate pentru musulmani. Omul se consideră suveran peste viaţa lui. el nu se referă la un dumnezeu personal care a creat universul. care va arăta milă celor ce-l urmează în funcţie de faptele lor bune şi devotamentu religios. zeitate. un cosmos. De fapt.din lume. învăţături ce contribuie la dezvoltarea unei conştiinţe de sine alterate. tot ceea ce o persoană vede.

indiferent de circumstanţele prin care trece un creştin de-a lungul vieţii. ca întrupare a destinului umanităţii. nu va umblaîn întuneric. Fiecare din aceste religii este unică. Astfel. Socotită un complex de caracteristici comune – limbă. după moarte. culturi şi popoare care nu au fost penetrate de valorile liberalismului nu contează –. istoria comună cu care Huntington identifică civilizaţia. În creştinism o personă poate avea o relaţie personală cu Dumenzeu. În islam omul trebuie să urmeze nişte reguli.vor crede în El vor avea viaţă veşnică. În mişcarea New Age o persoană caută sa-şi dezvolte divinitatea. hinduismului îi cere să renunţe la toţi zeii şi budismului să recunoască faptul că există un Dumnezeu. ce permite aglutinarea oamenilor pe criterii culturale.. Religia. adevărul şi dragostea Lui şi felul în care cineva poate avea o relaţie cu El. el poate veni cu încredere înaintea unui Dumnezeu înţelept şi atotputernic care îl iubeşte cu adevărat. care poate fi cunoscut în această viaţă . instituţii. interesat de fiecare persoană în parte. El este un Dumnezeu atotputernic. În plus. istorie. Creştinul crede că Dumnezeu răspunde rugăciunilor lui şi că viaţa unui om capătă înţeles dacă Îl glorifică pe El. obiceiuri. În budism se impune o totală renunţare la dorinţe. ne descoperă persoana lui Dumnezeu. de dragul câştigării unui loc în paradis. limba. civilizaţia ar însemna cel mai larg palier identitar posibil. toate aceste religii venerează acelaşi Dumnezeu? Să vedem. Iar prin încredere în jertfa supremă a lui Iisus Hristos. Civilizaţia înseamnă complexul descoperiririlor tehnice care uşurează adaptarea omului la mediul înconjurător. dar cere islamului să renunţe la Dumnezeu.Eu sunt Lumina lumii. plin de dragoste. Hinduismul afirmă că o personaă poate scăpa de karma ei prin eforturi proprii. hinduismului îi cere islamului să renunţe la Dumnezeu. Confuzia lui Huntington nu este însă întâmplătoare. una singură afirmă ca există un Dumnezeu personal şi plin de dragoste. Suntem martorii unei imprecise definiri a civilizaţiei. Şi dintre ele. Într-o evaluare împănată cu reperele istorismului – Occidentul. aşa încât celelalte spaţii. ci va avea lumina vieţii”. ea vorbeşte despre viaţa lui Iisus Hristos şi minunile făcute e El. este axul istoriei. Mişcarea New Age se centreaza asupra unei conştiinţe cosmice. obiceiurile. înlesnesc adaptarea omului la mediul său de viaţă. Vorbim deci de cultură. religie. cine Mă urmează pe Mine. Aici ar fi prima scăpare a analizei lui Huntington. Creştinismul vorbeşte dspre un Dumnezeu care ne cheamă la o relaţie cu El. latin-americană şi . care doreşte să ne ajute şi să ne sfătuiască. dar în acelaşi timp un Dumnezeu personal. A făcut afirmaţii de felul: . Civilizaţia japoneză. Vestul şi civilizaţia sa seculară este unic. aşa cum spune Simion Mehedinţi. sunt pentru noi tot atâtea creaţii spirituale care. Creştinii consideră Biblia ca fiind Cuvântul lui Dumnezeu pentru omenire. un om poate primi mântuirea de păcatele sale şi veşnicia alături de Dumnezeu. nu de civilizaţie. Beneficiul creştinismului constă în faptul că.

Mircea Eliade. dar şi o operă de istorie. Ciocnirea civilizatiilor este nu numai o carte de ştiinţe politice. islamică. Bucureşti . hindusă şi slav-ortodoxă.Samuel Hungtinton. Bucureşti . în vreme ce etnia şi religia sunt considerate liniile directoare ale celorlalte civilizaţii. Istoria credinţelor şi ideilor religioase. 1999 . Astfel. Editura Ştiinţifică. sociologie şi psihologie. teza acestei cărţi. Bibliografie: Hungtinton. 2007 Eliade. Ciocnirea civilizaţiilor şi refacerea ordinii mondiale. Prin promovarea şi utilizarea culturii drept unitatea de bază în construirea civilizaţiei. este ameninţarea crescândă ce rezultă din acutizarea conflictelor dintre ţări şi culturi care se fondează pe credinţă religioasă şi pe dogmă.africană sunt concepute în termeni geografici. extrem de provocatoare. Editura Antet. Huntington manevrează cu succes prin cele mai importante probleme ale relaţiilor internaţionale din ziua de astăzi.