MARIA PETRESCU, Subiective sau circumstantiale subordonate introduse prin dacă, unde, când

SUBIECTIVE SAU CIRCUMSTANTIALE

SUBORDONATE INTRODUSE PRIN DACĂ, UNDE, CÂND

Asist. univ. MARIA PETRESCU

Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia

Nous avons analysé ci-dessous les propositions subordonnées introduites par dacă, unde
când, dont le régent est un verbe unipersonnel, en tâchant à trouver des arguments pour leur
qualité de propositions subordonnées sujet ou de propositions subordonnées circonstancielles.

0. Preliminarii

Această analiză are ca punct de plecare necesitatea unor discutii de seminar privind unele
structuri de tipul:
Nu-i deloc plăcut └ când esti somer ┘.1, unde subordonata este interpretată ca fiind CT.2
Aceste tipuri de structuri nefiind date în gramaticile traditionale, am încercat un studiu
asupra procedeelor de identificare si de definire a subiectivei, căutând si posibile argumente în
favoarea interpretării de mai sus.3

1. Definitie si criterii

Criteriile de care vom tine seama în analiza subordonatelor sunt:

• natura regentului;
• echivalarea cu partea de propozitie corespunzătoare;
• elementul introductiv;
• corelativul subordonatei în regentă;
• întrebarea.
Primele două criterii sunt cel mai des invocate/folosite în definirea si în recunoasterea
subiectivei (mai ales când e vorba de confuzia SB/CD, SB/circumstantială). Definitia subiectivei
din GLR II vizează, de altfel, faptul că „îndeplineste functiunea de subiect al propozitiei regente” si
că elementul regent este un predicat (verbal sau nominal, exprimat prin verb personal sau
unipersonal).4 Pentru recunoasterea subiectivei, G.G. Neamtu (vorbind despre distinctia
subiectivă/completivă directă) subliniază importanta principiului echivalentei functionale:
„subiectul si subiectiva ocupă ALTERNATIV aceeasi pozitie fată de verb”, bazându-se pe faptul că
„propozitiile subordonate se si definesc prin echivalentă functională cu părtile de propozitie.”5
C. Dimitriu, însă, precizează de la început că „propozitia subiectivă NU îndeplineste
functia sintactică de subiect la nivelul frazei”, considerând că asemănările dintre subiect si
subiectivă sunt de natură semantică si nu formală (făcând referire la controversata problemă a
raportului subiect/ predicat, SB/regentă). Admite, astfel, în unele situatii, proba contragerii
subiectivei într-un subiect6, de care vom vedea că se foloseste atunci când discută problema
subordonatelor introduse prin când, unde, cum.

237
MARIA PETRESCU, Subiective sau circumstantiale subordonate introduse prin dacă, unde, când

Deoarece ultimul criteriu, întrebarea, nu este eficient,creând confuzii, se recurge tot la

primele două. Este vorba mai ales de punerea întrebării ce?, cu ajutorul căreia pot fi identificate
subiective, completive directe, predicative si în mod gresit chiar completive indirecte. Vasile Serban
recomandă, pentru analiza corectă a subordonatelor din această categorie, analiza verbului regent:
tranzitivitate/intranzitivitate; caracter personal/impersonal; caracter copulativ/semicopulativ;
specificul părtii nominale din locutiunile verbale. Prin urmare, o propozitie care răspunde la
întrebarea ce? si „are ca regent fie o expresie verbală unipersonală, fie un adverb predicativ” 7 este
neîndoielnic subiectivă.
Stefan Gencărău recomandă si el, ca mijloc de recunoastere a subiectivei, analiza verbului
regent, la care adaugă încă două din criteriile prezentate de noi si potrivite pentru tipul de
subordonate care ne interesează aici (cu verb regent unipersonal): elementul de relatie si
contragerea.8 Nicolae Felecan subliniază, de asemenea, importanta verbului regent în identificarea
acestei subordonate.9
Elementul introductiv nu reprezintă, pentru analiza de fată, un element de distinctie, întrucât
dacă, unde, când pot introduce si subiective, si circumstantiale. Pentru situatia când aceste
conective introduc subordonate cu verb regent unipersonal, GLR le recunoaste numai valoarea
subiectivă. Prezentăm, în continuare, si exemplele date (pentru a da si un caracter aplicativ acestei
analize, care ar putea dovedi utilitate cel putin pentru studenti).
DACĂ
(1) – „└Si dac-a fost petită des┘,
E lucru tare cu-nteles.”10
(2) – „Se va vedea în curând └dacă tu ai avut dreptate┘”.11
(3) – „Să nu fie cu supărare └dacă înstiintăm pe cinstita gazdă┘ să nu treacă slujitori ai săi prin
tinda asta.”12
UNDE
GLR13 nu specifică, printre valorile adverbului unde, posibilitatea de-a apărea ca subiectiv.
Bineînteles, nu apare nici în exemple în care să introducă subordonate al căror regent să fie un verb
unipersonal. Dar se presupune, desigur, că face si el parte din adverbele relativ-interogative despre
care se spune că pot introduce subiectivă; dovadă este faptul că el apare specificat în exemplele
altor gramatici traditionale.
CÂND
(4) – „Se stie └ când se dă vacanta.┘”14

Prin urmare, din criteriile prezentate la început, se vede că ultimul (întrebarea) nu este
functional, dând nastere la confuzii. Primele două (regentul si contragerea) sunt foarte des folosite
în identificarea subiectivei. Elementele introductive nu pot fi un criteriu de delimitare a subiectivei
de circumstantiale, dar tocmai ele generează această discutie. Corelativul subordonatei, poate fi,
însă, folosit drept criteriu pentru distingerea celor două tipuri de propozitii, alături de alte argumente
pe care le vom vedea mai jos.

2. Structuri în care apar subiective introduse prin dacă, unde, cum. tipuri de subiective.
Structuri:
• R + SB
(5) – Nu se stie └când/dacă/ unde va sosi┘.
(6) – […] tot atât era └dacă ar fi udat ploaia┘ ori └ar fi ars soarele o piatră┘.15
(7) – E important └unde merge┘.16
• SB + R (mai frecvente sunt cele introduse prin conjunctia dacă)
(8) – └Peste dacă visezi┘, e femeie.17

238
MARIA PETRESCU, Subiective sau circumstantiale subordonate introduse prin dacă, unde, când

Remarcăm aici si structurile:

SB +R + PR
(9) └Când măriti o fată┘ e └parcă ti-ar arde casa┘.18
(10) – └Dacă te invită┘ înseamnă └că tine la tine┘.19
SB +R + CZ
(11) – └Dacă te ceartă┘ este └pentru că te iubeste┘.20
(12) – └Dacă […] am stăruit cam mult timp┘ e └pentru că nu am obiceiul să ratez o ocazie
[…].┘21
(13) – └Dacă vine┘ e └pentru că te place┘.22
SB + R + CS
(14) └Dacă vine┘ e └ca să meargă la mare┘.23
Am observat o frecventă a acestor tipuri de structuri (la care se adaugă acelea în care
subiectiva este urmată de o regentă care contine un complement circumstantial de scop) la
concursurile de admitere în învătământul superior. Acest lucru dovedeste posibilitatea de confuzie a
subiectivei cu o circumstantială, datorată în special elementului introductiv.24
Tipuri:
În privinta tipurilor ne-am propus să prezentăm numai diferentierea care se face între
subiective propriu-zise si interogative indirecte:
• subiective propriu-zise sunt toate cele prezentate în cadrul relatiei SB + R (exemplele de la
(8) la (14)) si exemplele (6) si (7) de la relatia R + SB;
• interogativele indirecte reprezintă un tip special de „propozitie încastrată”25 si sunt cerute
„de verbe care înseamnă «a se interesa», «a cunoaste», «a se gândi» etc. (cu un cuvânt,
verbe de informare)”26
 când sunt introduse prin dacă, ele corespund interogativelor totale:
Nu se stie └dacă va merge cineva acolo┘.27, Se va vedea └dacă va reusi┘.;
 când sunt introduse prin când, unde (sau alte adverbe, pronume sau adjective
pronominale interogative), ele corespund interogativelor partiale:
Nu se stie […] └unde vor pleca la vară┘.28

3. Subordonate introduse prin dacă, unde, când interpretate ca fiind circumstantiale.

Argumente

Prezentăm, în continuare, exemple pe care le-am găsit în bibliografia consultată, unde aceste
subordonate cu regent unipersonal sunt interpretate ca fiind circumstantiale:
(15) – E plăcut └când vezi un film┘.29 – CT
(16) – De ce nu-ti place deloc └unde te-ai mutat┘?30 – CL
(17) – Ne place să credem că va fi bine └unde s-a mutat┘.31 – CL
(18) – Nu-i prea bine └când răcesti┘.32 – CT
(19) – Nu-i prea bine └unde te duci┘.33 – CL
(20) – Rău e └când plâng părintii┘.34 – CT
(21) – E destul de rău, └dacă n-ai lucrul tău┘.35 – CT
(22) – └Unde-i bine┘, nu-i de mine.36 – CL
(23) – Ar fi bine └dacă ai veni┘.37 – CT
(24) – E bine └unde mergi┘.38 – CL
(25) – Nu-i deloc plăcut └când esti somer┘.39 – CT

Asa cum am precizat deja (vezi nota 3), în afară de comentariul lui Corneliu Dimitriu, pe care
îl vom aminti mai jos, singurul argument in favoarea acestei interpretări pe care l-am găsit în cărtile

239
MARIA PETRESCU, Subiective sau circumstantiale subordonate introduse prin dacă, unde, când

sau în articolele consultate îi apartine lui Adrian Chircu. E vorba de o notă din articolul său apărut
într-o revistă destinată în primul rând elevilor: „ În situatii de acest tip semantismul e mai
puternic.”40
În privinta semantismului, presupunem că e vorba de acela al elementului jonctional
(dacă, unde, când). Nu stim, însă, ce înseamnă „situatii de acest tip”. Din exemplele pe care le-am
prezentat, deducem că ar fi vorba de „expresiile impersonale”, de fapt predicate nominale alcătuite
din verbul copulativ a fi unipersonal si numele predicativ exprimat printr-un adverb: (nu) e bine,
(nu) e rău, (nu) e plăcut si de unipersonalul a-i plăcea.
Prin urmare, subiectivele cu regent impersonal cu care s-ar confunda aceste
circumstantiale s-ar reduce la un singur tip - propriu-zise, dintre care se selectează numai cele al
căror regent este predicat nominal, mai mult, în structura acestui predicat să fie un adverb, plus
verbul a plăcea folosit unipersonal.
Corneliu Dimitriu, pe de altă parte, dă exemple de subiective propriu-zise, dar si de
interogative-indirecte, despre care spune că pot fi interpretate si drept circumstantiale. El porneste
de la criteriul elementelor introductive si face deosebirea între:
 jonctive care „introduc în mod cert” subiective;
 jonctive „discutabile”, despre care se poate spune că introduc si subiective, si alte
tipuri de subordonate.
Plasează, astfel, în prima categorie, si conjunctia dacă, însă vorbeste despre adverbele
pronominale cum, unde, când ca fiind „discutabile”, introducând sau subiective, sau
circumstantiale. Criteriul la care apelează este acela al contragerii în partea de propozitie
corespunzătoare, criteriu pe care-l consideră sub aspect semantic:
(26) – nu-i └cum gândeste omul┘ = nu-i asta – SB
(26/) – nu-i └cum gândeste omul┘ =nu-i asa / în felul acesta – CM
(27) – nu se stie └când va veni┘ = nu se stie asta – SB
(27/) – nu se stie └când va veni┘ = nu se stie în ce zi – CT
(28) – nu se stie └de unde sare iepurele┘ = nu se stie asta – SB
(28/) – nu se stie └de unde sare iepurele┘ = nu se stie din ce loc - CT41

Fără a fi împotriva acestor interpretări, considerăm că argumentele pot fi îmbogătite si

facem acest lucru, bazându-ne pe afirmatiile pe care profesorul D.D. Drasveanu le făcea în cursul
său citat la bibliografie.42

Alte argumente pentru interpretarea subordonatelor introduse prin dacă, unde, când
si cerute de verb unipersonal ca fiind circumstantiale:
1) Existenta unui corelator care poate fi recuperat:
(Acolo) e bine └unde plouă┘. – CL
(Atunci) e bine └când plouă┘.43 – CT
2) Paralelismul cu alte situatii, când, în aceeasi structură, avem de-a face tot cu o
circumstantială, fapt care dovedeste că jonctivul, cu semantismul său, impune felul
subordonatei (atunci când si celelalte conditii sunt împlinite).
E bine └când/unde/dacă plouă┘.
E bine └desi/chiar dacă plouă┘. – CV
3) Adăugăm, la aceste argumente, posibilitatea ca subiectiva să fie o altă propozitie,
neexprimată în context:
E bine └să trăiesti/ să locuiesti / să practici agricultura (=SB)┘└ unde plouă
(=CL)┘.

4. Concluzie

240
MARIA PETRESCU, Subiective sau circumstantiale subordonate introduse prin dacă, unde, când

Dacă structurilor de la punctul 3. li s-ar fi aplicat doar primul criteriu, al naturii regentului, si
al doilea, al contragerii în partea de propozitie corespunzătoare, ele (structurile) ar fi interpretate ca
subiective. Asa cum arată mare parte din lucrările citate (consultate), dar si practica studentilor din
primii ani (e vorba de cei mai buni dintre ei), se vede că aceste criterii rămân (alături de punerea
întrebării) singurele argumente pentru analiza unor astfel de structuri.
Însă, după cum s-a văzut, există si alte argumente, care pot contrazice această interpretare.
Ba mai mult, corespondenta dintre subordonată si partea de propozitie corespunzătoare poate, ea
însăsi, să se constituie în argument pentru o circumstantială (vezi Corneliu Dimitriu).
Desigur, nu avem pretentia de-a fi elaborat un studiu complex si exhaustiv al acestei
probleme, dar intentia noastră a fost de a pune la un loc niste informatii care ar putea-o lămuri.

BIBLIOGRAFIE:

1. Avram, Mioara, Gramatica pentru toti, Editia a III-a, Bucuresti, Ed. Humanitas, 2001.
2. Bejan, Dumitru, Gramatica limbii române, Compendiu, Editia a III-a, Cluj-Napoca, Ed.
Echinox, 2001.
3. Chircu, Adrian, Subordonatele introduse prin „dacă”. Necircumstantialele, în LLR, Anul
XXVIII, nr. 3, 1999.
4. Chircu, Adrian, Subordonatele introduse prin „dacă”. Circumstantialele, în LLR, Anul XXIX,
nr. 2, 2000.
5. Chircu-Buftea, Adrian, Limba română. Teste-grilă pentru examene, capacitate, bacalaureat,
admitere în învătământul superior, Ed. Hiparion, 2000.
6. Dimitru, Corneliu, Tratat de gramatică a limbii române. 2. Sintaxa, [Iasi], Institutul European,
2003.
7. Drasoveanu, D.D., Curs sintaxă a limbii române contemporane, tinut la Facultatea de Istorie si
Filologie a Universitătii „1 Decembrie 1918” Alba Iulia, anii univ. 1997-1998, 1998-1999.
8. DSL = Angela Bidu-Vrănceanu, Cristina Călărasu, Liliana Ionescu-Ruxăndoiu, Mihaela
Mancas, Gabriela Pană Dindelegan, Dictionar de stiinte ale limbii, Bucuresti, Ed. Nemira, 2001.
9. ELR = Marius Sala (coord.), Enciclopedia limbii române, Univers Enciclopedic, 2001.
10. „Excelsior”, Revistă de aspiratii si cultură pentru învătământul preuniversitar, Anul XI, nr. 15,
Cluj-Napoca, 2002.
11. Felecan, Nicolae, Sintaxa limbii române. Teorie. Sistem. Constructie, Cluj-Napoca, Ed. Dacia,
2002.
12. Gencărău, Stefan, Sintaxa limbii române. Fraza. Exercitii. De la analiză la grilă, Iasi, Ed.
Polirom, 2000.
13. Goga, Mircea, Teste de limba română pentru admiterea în licee si facultăti. Exercitii fonetice,
lexicale, gramaticale si stilistice, Cluj-Napoca, Ed. Cartimpex, 1998.
14. GLR I = Gramatica limbii române, vol. I, editia a II-a revăzută si adăugită, Bucuresti, Ed.
Academiei, 1966.
15. GLR II = Gramatica limbii române, vol. II, editia a II-a revăzută si adăugită, Bucuresti, Ed.
Academiei, 1966.
16. Hristea, Theodor (coord.), Sinteze de limba română, Bucuresti, Ed. Albatros, 1984.
17. Irimia, Dumitru, Gramatica limbii română, Iasi, Ed. Polirom, 2000.
18. Ivănus, Dumitru; Toma, Ion, Limba română. Subiecte date la admiterea în învătământul
superior în anii 1990, 1991, 1992 si 1993. Rezolvări integrale si îndrumări, Bucuresti, E.D.P.,
R.A.- 1994.
19. Neamtu, G.G., Teoria si practica analizei gramaticale. Distinctii si … distinctii, Cluj-Napoca,
Ed. Excelsior, 1999.

241
MARIA PETRESCU, Subiective sau circumstantiale subordonate introduse prin dacă, unde, când

20. Pană Dindelegan, Gabriela, Sintaxa transformatională a grupului verbal în limba română,
Bucuresti, Ed. Academiei, 1974.
21. Serban, Vasile, Sintaxa limbii române. Curs practic, editia a II-a, Revizuită si completată,
Bucuresti, E.D.P., 1970.
22. Trandafir, Gheorghe D., Probleme controversate de gramatică a limbii române actuale,
Craiova, Scrisul românesc, 1982.

NOTE:

242
1
Frază dată la concursul de admiterea la Facultatea de Litere, Universitatea „Babes-Bolyai”, iulie 2001 si publicată în
revista „Excelsior”, Anul XI, nr. 15, Cluj-Napoca, 2002, p. 18-20
2
Prescurtări: CT – circumstantială de timp, CT – Circumstantială conditională, CL – circumstantială de loc, CM –
circumstantială de mod, CV – Circumstantială concesivă, SB – subiectivă, PR – predicativă, R – regentă.
3
Precizăm de la început că, din bibliografia studiată, am găsit această interpretare doar în subiecte date la concursurile de
admitere de la Universitatea „Babes-Bolyai” (vezi si nota 1), în articolul lui Adrian Chircu si în cartea sa (vezi 3 si 5 la
bibliografie). Reproducem informatia, aflată la notele de subsol ale articolului citat:
„Atentie la fraze de tipul: Ar fi bine dacă ai veni, în care subordonata introdusă prin dacă trebuie interpretată ca fiind
o conditională sau E bine unde mergi, circumstantială de loc”, iar singura explicatie care se dă este „ În situatii de acest fel
semantismul e mai puternic” (3, p. 16, sublinierea noastră).
Interpretare asemănătoare am găsit si la C. Dimitriu (5), însă cu un comentariu mai larg (după cum se va vedea în
cuprinsul acestui studiu) si în cursul lui D.D. Drasoveanu, de unde putem extrage mai multe argumente.
4
Unii autori au făcut deja completarea necesară, conform căreia regentul subiectivei poate fi si un verb la mod nepredicativ
(sau expresie verbală cu verb la mod nepredicativ) (16, p. 302-303). Un argument este că tot Laura Vasiliu, care tratează
propozitia subiectivă în GLR II, admite, în acelasi volum, că „gerunziul si infinitivul pot avea subiect”: „Vine vremea de a
pricepe omul ce-i bine si ce-i rău” (p. 87-88). De asemenea, aceeasi autoare recunoaste numele predicativ care stă pe lângă
un verb copulativ la mod nepredicativ.
[Ne permitem să prezentăm, la acest punct, si opinia lui Stefan Hazy (Predicativitatea: Determinare contextuală
analitică, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, p. 20), care consideră că dacă subiectul este prezentat ca parte secundară de propozitie,
aceasta este pentru a demonstra că el este subordonat unui complement: mergând el prea încet, a pierdut trenul. Solutia sa
este să se admită că verbele la gerunziu si la infinitiv primesc calitate predicativă „tocmai datorită prezentei subiectului”,
deci că subiectul este supraordonat verbului (predicatului).]
5
19, p. 334
6
6, p. 1277-1278, Extragem din exemplele sale: „Cine stie să le-nvete” = Cunoscătorul…
7
21, p. 225
8
12, p. 58
9
Autorul începe paragraful intitulat „Identificarea propozitiei subiective” prin fraza: „Propozitia subordonată subiectivă se
identifică întotdeauna prin regent, stiind că verbele impersonale, expresiile verbale impersonale, adverbele predicative cer,
în planul frazei, o propozitie subiectiva.” [11, p. 60]
10
14, p. 406 [marcarea subordonatei ne apartine]
11
15, p. 269 [subliniere noastră]
12
ibidem
13
14, p. 413-414 si 15, p. 266-270
14
14, p. 401
15
21, p. 133
16
2, p. 354
17
3, p. 16
18
15, p. 238
19
3, p. 16
20
13, p. 16 – Admiterea din 1991
21
13, p. 32 – Admiterea din 1993
22
13, p. 82 – Admiterea din 1997
23
3, p. 16
24
vezi, pentru aceasta si 2, p. 263, unde D. Bejan tratează confuziile SB/CT, SB/circumstantiale
25
8, p. 511
26
15, p. 269
27
9, p. 540
28
ibidem
29
5, p. 30 [marcarea subordonatelor si sublinierea ne apartin]
30
5, p. 35
31
5, p. 68
32
5, p. 75
33
5, p. 83
34
5, p. 84
35
5, p. 91
36
5, p. 99
37
3, p. 16
38
ibidem
39
10, p. 18-20
40
3, p. 16. Am fost surprinsi că în articolul său care trata circumstantialele introduse prin dacă (4) nu prezenta situatii de
acest fel si nu dădea lămuriri în plus cu privire la aceasta problema.
41
6, p. 1282-1283
42
Acest curs nu a fost publicat, el nu există, practic, decât în însemnările celor care au asistat la cursurile domniei sale de
sintaxă. Dar îl cităm din respect si din datoria de-a specifica sursa unor opinii care nu ne apartin, însă pe care, precum multi
alti studenti ai domniei sale, ni le-am însusit.
43
Deoarece GLR consideră structurile acolo unde, atunci când drept locutiuni, s-a preferat plasarea corelativului la
începutul regentei (în structura R – circumstantială). De asemenea, astfel se evită si interpretarea subordonatei ca apozitivă,
asa cum face Corneliu Dimitriu în exemple de felul Se duce acolo └unde vrea┘. (6, p. 1414].