P. 1
STUDIU la Termotehnica Avansata

STUDIU la Termotehnica Avansata

|Views: 211|Likes:
Published by Dulhaz Dorin

More info:

Published by: Dulhaz Dorin on Feb 06, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/23/2015

pdf

text

original

Universitatea Tehnic de Construc ii Bucure ti Facultatea de Instala ii An Univ.

2010-2011

Studiu la Termotehnica Avansata
Instalatie de producere ACCM cu panouri solare

Coordonator studiu : Dr.Ing.Florin Baltaretu

Student : Dulhaz Ionel Dorin An I Master Gr 1
1

Cuprins :

Cap.1 Introducere Cap.2 Captarea energiei solare Cap2.1. Sisteme de producere ACCM cu aport de energie solara

.3 .6 .7

Cap2.2.Colectori solari.....................................................................8 Cap.2.3 Randamentul captatoarelor solare....................................11 Cap2.4. Pozitionarea colectoarelor solare......................................13 Cap.2.4.1 Pozitionarea colectoarelor solare pe terasa.........................................14 Cap.3 Transferul de caldura si stocarea ACCM.................................14

Cap4.Sarcina termic necesar incalzirii apei..............................................17 Cap5.Imbunatatirea performantelor instalatiilor de producere ACCM ..18

Cap.6. Bibliografie.........................................................................................20 Anexe : Anexa 1. Certificate SRCC pentru diverse tipuri de colectori solari Anexa 2. Calcul cu TecSol pentru 18mp de colectori de diferite tipuri Anexa 3. Simulare la 18 mp de collector,pentru THERMOMAX Anexa 3. Calcul economic cu CalSol

2

radia ie infrarosie: 55% cu = 0. Energia solar este nepoluant .28 .38 .78 m .38 m . Aceasta faciliteaz economisirea resurselor energetice.Radia iei difuze. care poate fi redus prin folosirea energiei solare.cu o pondere 20%.Radia iei directe.radia ie ultravioleta : 3% cu = 0. iar tehnologia este deja bine cunoscut i fiabil .in jurul pranzului. Mai presus de problemele polu rii i de impactul gazelor de ser .0. Radiatia solara isi are originea in procesul de fuziune nucleara a H in He.radia ie vizibila: 42% cu = 0.Radiatia solara globala in straturile superioafe ale atmosferei are constanta solara de 1350w/mp si urmatoarele componente si participatii din totalul radiatiei: .7MeV). Principiul de func ionare al sistemului de încalc lzire a apei cu energie solar este simplu.2. ecologic i sigur . Introducere Utilizarea energiei solare pentru furnizarea apei calde menajere s-a dovedit a fi o solu ie perfect viabil . cu eliberarea unei mari cantitati de energie radianta(26. inepuizabil . f r a produce de euri sau a emite gaze poluante.78 .0. La nivelul solului radiatia directa si difuza are un maxim de 1000 w/mp pentru regiunea noastra . precum dioxidul de carbon. furnizarea de ap cald menajer reprezint o parte considerabil a facturii la energie a cl dirilor. care depinde de orientarea suprafetei receptoare .Instalatia solara pentru producerea ACCM Cap1. 3 .50 m Radia ia global pe o suprafata plana la nivelul solului este suma: . reflectata de nori.

în special de p mânt. 4 . Din figura de mai sus se observa ca in radiatia solara .avand o pondere mai mare decat cea directa.Radiatia difuza si radiatia directa pe parcursul unui an O suprfa a expus prime te atât radia ii directe si difuze.1.cât i o parte din radia iile reflectate de obiectele din apropiere. pentru care coeficientul de reflexie este denumit albedo .ponderea cea mai mare este detinuta de radiatia infrarosie si ca radiatia difuza.este posibil sa obtinem energie si pe timp friguros sau cand cerul nu este perfect senin.Fig. Intensitatea radiatiei solare totale si difuze se monitorizeaza cu un aparat numit piranometru.

ca: -inaltimea unghiului solar -unghiul de inclinare al axei pamantului -latitudinea geografica a locului 5 .2.Fig. Harta zonala a radia iei solare pentru Romania Radia ia solar este influen at de modificarea permanent a unor parametrii.

cu panouri fotovoltaice (PV) -cu centrale solare cu efect de semineu -cu centrale de concentrare cu turn si oglinda -cu centrale cu captatori parabolici independenti si turn 6 .Cap2.prin colectori solari denumiti panouri solare ce pot fi: -plate -cu tuburi vidate -cu tuburi termice Fig.3. Captarea energiei solare Energia solara este captata si convertita in : -energie termica .Pierderi de c ldur panourile solare cauzate de convec ie i de radia ie in -energie electrica .

Schema bloc pentru sistemul de producere a ACCM 7 . Sisteme de producere ACCM cu aport de energie solara Un sistem de producere a apei calde menajere folosind energia solar se compune din 5 subsisteme: .Un sub-sistem de distribu ie.Un sub-sistem de transfer de energie (schimbator de caldura SC) .-cu centrale cu captatori cilindro-parabolici De fapt.Un sub-sistem de energie auxiliar (electric sau cu combustibili fosili) pentru a acoperi necesarul de energie pentru producerea ACCM pe timpul iernii sau in zilele cu o insorire mai redusa .nu si radiatia termica.Un sub-sistem colector (captatorii solari) . Cap2.Un sub-sistem de stocare (rezervor acumulare RA) . Fig.4. totul coordonat de un sistem de control ce cuprinde aparate de masura.control si conducere automata a instalatiei de la un panou central de comanda.1.numai radiatia solara electromagnetica(lumina)se transforma in energie termica sau electrica.

pentru a economisi combustibilul.2.i. dimensiunea sistemului i necesarul de caldura în faza de design a proiectului a.Fig.Caseta trebuie sa aiba o buna rezistenta 8 .5.Colectori plani Un colector plan consta dintr-o folie subtire de absorbtie a radiatiei(polimer stabil termic.totul intr-o caseta izolata.pentru a facilita patrunderea radiatiei in incinta si a mari efectul de sera ce apare intre suprafata vitrata si folia absorbanta. -Energia solar sa fie folosit cu prioritate. -Sursa de energie auxiliar sa fie folosit complementar .: -Colectarea i stocarea energiei solare sa fie optim . -Sursele de energie solar i de energie auxiliar sa fie disociate. Schema simplificata a unei instalatii solare Este esen ial s se g seasc cel mai bun raport între costuri. ca surs de energie Cap2.acoperita cu sticla borosilicata sau policarbonat.Colectori solari A.aluminiu sau cupru pe care se aplica o vopsea selectiva absorbanta)pe care se gaseste o tubulatura prin care circula fluid.

vor fi dispuse în partea inferioar a acestuia. în func ie de densitate. Alcatuirea colectorului plan B. va curge prin tuburile vidate.6. în care se monteaz tuburile vidate. unde se va ridica în partea superioar a acestuia.mecanica si sa fie bine izolata termic cu vata minerala si spuma poliuretanica pentru a micsora pierderile de caldura prin convectie . se va înc lzi datorit radia iei solare i prin efect de termosifon. din sticl . Apa rece. construit din metal i izolat termic. pentru a capta cât mai eficient radia ia solar . acumulându-se în vederea utiliz rii ulterioare.Colectori cu tuburi vidate Apa este stocat într-un rezervor cilindric orizontal. Acestea sunt realizate cu pere i dubli. pentru a reduce pierderile termice în mediul ambiant. Pere ii exteriori ai tuburilor de sticl din interior. Fig.Intre pere ii din sticl ai tuburilor se realizeaz vid (ca în termosuri). 9 . se va întoarce în rezervor. Straturile cele mai calde vor fi dispuse în partea superioar a cilindrului. Apa din rezervorul cilindric se va stratifica. sunt acoperiti cu un strat din material absobant. datorit diferen ei de densitate. iar cele mai reci.

care se g se te în contact termic cu agentul caloportor din instala ia solar . 10 . se monteaz un tub termic etan . denumit condensator. Vaporii astfel forma i.Colectori cu tuburi termice În interiorul unui tub de sticl cu pere i dubli. între care se realizeaz vid pentru diminuarea pierderilor termice în mediul ambiant.Fig. Schema de principiu a colectorului cu tuburi vidate -Avantaje:absorbtia directa a radiatiei. se ridic în partea superioar a tubului termic.7.fara SC (pierderi termice mici) -Dezavantaje:-Tub de sticla fragil -Circulatia nu se poate realiza sub presiune -Umplerea lenta a sistemului cu apa -Rezervor de stocare montat deasupra panourilor C. înc rcat cu o substan care vaporizeaz sub ac iunea radia iei solare.

unde de caldura utila acumulata in agentul fluxului Iq=densitatea fluxului radiatiei globale 11 . r ce te cap tul superior al tubului termic i determin astfel condensarea vaporilor din tubul termic. =qu/Ig=q0/Ig-qp/Ig= qu=densitatea termic din colectori 0 .Pentru a diminua pierderile termice. contribuie la înc lzirea agentului termic din instala ia solar . Schema de principiu a colectorului cu tuburi termice Acest agent.3. care curge prin conducta colectoare. astfel înc t cap tul superior al tubului termic.8. C ldura latent de condensare a agentului din tubul termic. conducta colectoare se izoleaz termic.Fig. poart denumirea de condensator. Cap2. Randamentul captatoarelor solare Randamentul captatoarelor solare reprezinta eficienta de transformare a radiatiei solare in caldura.qp/Ig cu o variatie liniara. în care se monteaz mai multe tuburi termice.

9.cu o variatie parabolica(de gr. Variatia liniara a randamentului colectorilor solari Conform prevederilor EN 12975 1-2.situat intre 0.aprox.60ºC 12 .se foloseste varianta modificata a randamentului colectorilor solari.II) n = n0 ± U1 x (Tmf ±Te) / G* .8260.U2 x (Tmf ±Te)2 / G* unde: n0 ± randamentul optic(eficacitatea)al captatorului.837 Tmf ± temperatura medie a fluidului caloportor.0=randament optic= qp=densitatea fluxului ternic pierdut in mediu (k* T) = factor de transmisie al sticlei = factor de absorbtie al materialului absorbant de acoperire k=coeficient global de transfer termic intre colector si mediu (2-4 w/mpxºK) T=temperatura medie intre colector-temperatura mediu ambient Fig.

.functie de temperatura(variatie parabolica) tipuri de Cap2.4.Te ± temperatura exterioara in proximitatea colectorului U1.011 0.colectoarele se pot pozitiona astfel: 13 .suma pe care vrem sa o investim pentru producerea ACCM s.Valori ale coeficientilor de pierderi termice in captatoare Captator Plan Cu tuburi vidate U1 3. Pozitionarea colectoarelor solare In functie de tipul colectoarelor.10.Variatiile randamentului pentru diferite captatoare.7 1.U2 ± coeficienti de pierderi termice prin conductie si convectie ale captatoarelor. suprafata disponibila pentru pozitionare.furnizati de producator G* .008 Fig.radiatia globala(directa+difuza) Tabel1.8 U2 0.a.

se mareste temperatura apei calde produse -legare paralel .mai ales în ceea ce prive te pierderile de presiune de circula ie.vegetatie etc) Legarea panourilor se va face serie sau paralel. 14 .4. -legare serie .trebuie sa se tina cont de urmatorii factori: -unghiul de inclinare al captatorilor fata de orizontala locului -unghiul azimutal (orientarea fata de directia Sud) -evitarea fenomenului de umbrire reciproca.datorita efectului de termosifon(cu rezervorul de acumulare asezat obligatoriu deasupra panourilor) Toate colectoarele trebuie s aib caracteristici fizice similare. Transferul de caldura si stocarea ACCM Circulatia agentului caloportor din colectoare înspre rezervorul de stocare are loc în dou moduri diferite: A. Prin circula ia for at . utilizând o pomp de comand ac ionat de un sistem automat B.precum si a umbririlor provocate de diverse obstacole(cladiri vecine.de prescriptiile tehnice ale producatorilor si de indicatiile proiectantului instalatiei de producere ACCM. Prin circula ia natural .Pozitionarea colectoarelor solare pe terasa In cazul pozitionarii colectoarelor pe terasa.se mareste debitul de apa calda obtinut Cap3. Acesta este un factor important deoarece reprezint cauza problemelor de echilibru hidraulic din seria de colectoare solare.-pe terasa -pe acoperis ±aplicate sau ingropate -pe peretii fatadelor etc Cap2.1.functie de necesitati.

dar au pierderi locale de sarcina mai mici.ci de geometria schimb torului i de debitul de c ldur transportat de agentul termic.una inferior pozitionata in RA(treimea inferioara a RA) pentru circuitul solar si cealalta superior pozitionata(treimea superioara a RA) pentru circuitul clasic de producere ACCM .care foloseste combustibili fosili pentru producerea energiei termice necesare.6-0. În practic . Tot la panouri. Stocarea ACCM are loc in RA de diverse tipuri si capacitati. . Randamentul unui schimb tor de c ldur nu depinde de temperatura fluidelor. 15 .pentru a se micsora pierderile de caldura prin transfer termic la mediul inconjurator.Ca regul general . circuitul Tickelman pentru echilibrarea pierderilor pe tur si retur poate fi folosit pentru leg turile dintre colectoare i conductele principale de leg tur ale circuitului solar si se pozitioneaza pe conducta de intrare in panouri.8 Categorii de schimb toare de c ldur : .Schimb toarele de c ldur exterioare rezervorului de stocare. De obicei se foloseste un schimbator integrat bivalent cu doua serpentine. Transferul de caldura are loc in schimbatoare de caldura(SC). Acestea au o mai mare pierdere de caldura decat cele integrate in RA.schimbatoare de caldura in contracurent numite si schimbatoare de caldura in placi.se calculeaza un reglaj fix de echilibrare. 5 cm grosime de izolator termic pentru minimizarea pierderilor de caldura ale energiei termice stocate si pentru mentinerea ACCM din RA la o valoare cat mai apropiata de cea calculata si necesara introducerii in sistemul de distributie.realizat cu diafragme.dar foarte bine izolate termic cu un strat de min.Schimb toarele de c ldur integrate în rezervorul de stocare si care sunt asa numitele schimbatoare de caldura cu serpentina imersata in rezervorul de stocare.randamentul schimb toarelor de c ldur se situeaz între 0.

12.VSC= 500 l permite o productivitate de aproximativ 400 kWh/an(-25%) Fig. Stratificarea apei dupa temperatura in RA rece jos. în mic Totu i.Fig. productivitatea scade: .cald sus 16 .VSC=2000 l permite o productivitate de aproximativ 500 kWh/an .11.VSC=1000 l permite o productivitate de aproximativ 475 kWh/an(-5%) .000 litri. Tipuri de schimbatoare de caldura folosite SC extern tip lamelar sau in placi SC integrat in RA Varia iile de dimensiuni ale rezervorului de stocare influen eaz m sur un volum de peste 2. dac volumul de stocare este prea mic.

Cap4.considerata foarte buna.obtinand o medie anuala de 45-65%.tb [°C] este temperatura apei din boiler (intre 45-60 C) . m rime care variaz cu temperatura.circuitul in bucla inchisa al captatorului solar va fi legat la RA in treimea sa inferioara.Apa calda urca in partea superioara a RA datorita densitatii ei mai mici in raport cu apa rece.c [kJ/kgK] este c ldura specific a apei.marindu-se astfel inaltimea RA echivalent.prin efect de termosifon.Sarcina termic necesar incalzirii apei Sarcina termic necesar pentru înc lzirea apei calde menajere Q.atunci cand ziua este mai lunga si radiatia luminosa mai intensa. se poate calcula cu rela ia: Q=n*m*c(tb-tr)/T*3600 unde : .m [kg] este cantitatea de ap zilnic(50l/pers) cald menajer considerat ca i consum .186kJ/kgK.aceasta sarcina va scadea la un minim de 15-20% in ianuarie. La instalatiile existente. RA solar se leaga in serie cu cel clasic.T[h] este durata perioadei de înc lzire a apei calde considerate(in jur de 8h) Aceasta sarcina termica maxima va fi furnizata de captatorii solari (maxim 95-98% din necesar)in luna iulie. 17 .n este num rul de persoane ce folosesc ACCM din locuinta . dar pentru care se poate considera valoarea c = 4.tr [°C] este temperatura apei reci.care aveau un RA. la intrarea în boiler(8-12 C) . .cu o inaltime suficienta pentru a permite o stratificare mai buna.iar RA e bine sa fie vertical.pentru restul anului. Din aceasta cauza.

independenta fata de pozitia de montaj(orizontal sau vertical) . Vom cauta sa minimizam aceste pierderi.Cap5.fabricate din materiale de calitate superioara.ce absoarbe pana la 90% din radiatia incidenta.Cu si otel Inox) ce dau siguranta in exploatare si care prelungesc durata de exploatare a instalatiei .sunt insensibile la murdarie.care datorita fenomenelor de vaporizare/condensare pot ceda mai multa caldura apei din tuburi(aici intervine caldura latenta de condensare cedata AR.datorita unei articulatii ce permite rotirea si orientarea tubului dupa soare.ceea ce duce la cresterea eficienteilor(randamentului) 18 .de preferinta cu tuburi termice.3.suprafata absorbanta cu pelicula de Sol-Titan.tuburile pot fi inlocuite individual.ceea ce duce la posibilitatea utilizarii unei radiatii difuze reduse.suprafetele de captare.pentru o orientare optima spre razele solare.transformand-o in caldura dupa legea lui Planck .Imbunatatirea performantelor instalatiilor de producere ACCM cu captatori solari Dupa cum se observa din fig.Folosirea unor captatoare solare perfectionate.similar cu fenomenul de condensatie de la centralele termice in condensatie) si care asigura: .vidul din tuburi asigura o termoizolare eficienta.astfel: 1.o circulatie directa a AR in jurul condensatorului .fiecare tub colector din panou poate fi rotit axial.in caz de necesitate .integrate in tuburile vidate.mai ales in timpul iernii .evitandu-se pierderile prin convectie dintre tuburile de sticla si captator.la schimbarea anotimpului .rezistente la socuri si la coroziune(sticla tip borosilicat.pierderile de caldura cele mai insemnate au loc in captatorii solari.

Bronz *Nickel-Argint.la aceeasi grosime de material.aliaje Cupru-Nickel *Monel Otel Inox MEDIU PROTEJAT(CATODIC) materialele * sunt considerate inerte Pe partea de conducte se va avea in vedere izolarea lor cu tuburi ArmaFlex sau Tubolit.se va asigura izolarea termica a RA si a racordurilor cu un strat de 5-10cm grosime din spuma poliuretanica.Pe panouri se poate monta o unitate anti-stagnare ASE 100 ce previne stagnarea apei fierbinti in colectoare si oboseala fizica a materialului din care sunt ele confectionate.termometru si o V3C care la 130ºC inchide circuitul solar si dirijaza apa spre un SC cu aripioare si 19 .strat ce va produce un efect de sera radiatiei incidente.La partea de SC integrat in RA.Otel galvanizat Aluminiu Otel moale. Tot in SC se monteaza un anod de magneziu pentru a preveni coroziunea prematura a acestuia.Am facut o simulare cu TecSol pentru a vedea care izolatie este mai eficienta si am ajuns la concluzia ca spuma poliuretanica este mai eficienta decat vata minerala cu5%..ventilator. Cositor *Alama.Unitatea e formata din SC cu aripioare.micsorand si pierderile prin convectie de la suprafata de separare 3. 4. Scara potentialelor electrolitice: MEDIU CORODAT(ANODIC) Magneziu Zinc.Fonta Plumb.Coturile si vanele se vor izola cu cochilii bazaltice tip RockWool. Cupru. Pierderile optice se micsoreaza prin adaugarea unui strat suplimentar de sticla la partea superioara a panourilor .Pierderile termice prin conductie de la partea inferioara a carcasei panourilor se diminueaza prin izolarea acestora cu spuma poliuretanica.2.

fr -www.simsol.Panou automatizare care coordoneaza functionarea instalatiei solare in functie de presetarile facute. Controlerul solar diferential lucreaza in regim de urmarire(marimea de intrare nu este constanta in timp) cu 2 senzori de temperatura.unul la baza rezervorului de acumulare(temperatura cea mai rece din sistem). Cap. 6.pe tubulatura colectaore de dupa panouri.fr -www.Springer 20 .6 Bibliografie : -Chase Powers(1999).Installations solaires thermiques-Ed. 5.fr -Zekai Sen(2008)Solar energy fundamentals and modeling techniques-Ed.Instalatii de incalzire-Ed.Artecno -Ken Olson(2001)Solar hot water for cold climate-Ed.tecsol.Home Power -Solar Rating and Certification Corporation(SRCC-USA) -www. Cand diferenta de temperatura dintre cei 2 senzori atinge 6-8ºC.calsol.Heating handbook-Ed McGraw-Hill -Felix Peuser(2004).un ventilator ce poate introduce aer cald intr-o zona agreata.In functie de caracteristicile sistemului.setarile temperaturii diferentiale se pot selecta din panoul de automatizare.21mCA.controlerul porneste pompa solara si o opreste atunci cand se masoara o diferenta de temperatura de1-2ºC.Solarpraxis -Ilina.iar celalalt in vecinatatea celui mai fierbinte punct al instalatiei.Pierderea interna de presiune=21 mbar=0. Vintila si colectiv(2002)Manualul de instalatii.Pe circuitul in bucla inchisa al instalatiei solare se vor monta un filtru Y si un dedurizator pentru a preveni depunerea de saruri in interiorul conductelor de Cu in scopul de a impiedica micsorarea coeficientului de transfer termic in SC si implicit micsorarea randamentului acestuia.dupa ce primeste informatii de la senzori.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->