CREEAZĂ-ŢI MEDIUL !
Suport pentru elevii de clasa a III-a

Acest material face parte din proiectul educaţional „Creează-ţi Mediul!” iniţiat şi finanţat de derulat cu sprijinul Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi implementat de Fundaţia CONCEPT www.societatedurabila.ro

1

2

CREEAZĂ-ŢI MEDIUL !
Suport pentru elevii de clasa a III-a

Autori: Carmen Manuela Cazan Rodica Cherciu Mihai Manda Consultanţi de specialitate: Mediu: Oana Dicu Mihaela-Codruţa Nedelcu Comunicare: Luminiţa Oprea

3

Redactori: Oana Mateescu Lector şi corectură: Anda Moldovan Concept grafic şi DTP: Carmen Biriş Marius Zarafu Editor: Fundaţia CONCEPT Bucureşti 2006 4 .

” Dragi elevi. Implicarea noastră în viaţa comunităţii are diferite forme. De aici şi expresia „Gândeşte global . cu diferite boli cauzate de poluare. Veţi vedea cât de uşor este! HOLCIM ROMÂNIA 5 .“Protejarea naturii înseamnă autoprotejarea omului. chiar în acest moment.Acţionează local!” Vă invităm. Printre acestea se numără: cursuri de instruire. ducând la dispariţia sau provocând. astfel încât se întrevede epuizarea unora dintre ele. a tuturor. Dar. să găsiţi pasiunea pentru a proteja natura. pe când natura poate exista şi fără prezenţa oamenilor!” AUTORII Dragi cititori. dar cu ajutorul vostru îi vom face să se gândească la efectele activităţilor lor asupra vieţii planetei şi. Holcim îşi asumă o responsabilitate activă şi. în consecinţă. ci una colectivă şi necesită sprijin reciproc. În calitate de membru al comunităţilor în care activează. bineînţeles. proiecte comunitare etc. una din priorităţile noastre. măsuri de protecţie pentru toţi angajaţii şi colaboratorii noştri. ci a fiecăruia dintre noi. intervenţiile civilizaţiei au provocat mediului natural pagube mai mari decâ în ultimul mileniu. un comportament responsabil din partea noastră. Ce poate fi mai frumos decât să ai în jurul tău un mediu sănătos? Ce poate fi mai important decât să trăieşti într-o societate care protejează natura şi resursele ei? Am ales să susţinem realizarea şi publicarea unui manual de mediu deoarece protecţia mediului a fost. Din dorinţa de a avea o viaţă comodă. Însă protecţia mediului nu trebuie să fie doar preocuparea unei companii. comunitatea în mijlocul căreia trăieşti are doar de câştigat. ocrotirea mediului nu este doar o problemă individuală. derulează numeroase programe în beneficiul acestor comunităţi. fenomen ce cuprinde astăzi toate ţările şi continentele. asupra noastră. În ultimul deceniu. la rândul lor. apa şi aerul. poate aduce beneficii mari. mai mult sau mai puţin grav: solul. Manualul pe care vi-l propunem vă aduce în atenţie o problemă pe care suntem siguri că deja aţi observat-o în jurul vostru. după cum spuneam. a tuturor. Resursele naturale ale planetei sunt pe zi ce trece tot mai puţine. Planeta noastră suferă din neglijenţa unor oameni. care poluează mediul. încă de când am început activitatea noastră în România. în paginile care urmează. Împreună vom înţelege că trăim pe aceeaşi planetă de care trebuie să avem grijă noi toţi! Viitorul planetei stă în mâinile noastre! Sunteţi pregătiţi să cunoaşteţi şi să protejaţi mediul înconjurător? Împreună putem să avem o planetă curată! Şi nu uitaţi: „Omul nu poate să supravieţuiască fără natură. Cu toate acestea. Oamenii din toate colţurile lumii au înţeles necesitatea adoptării unui comportament responsabil faţă de natură. Oamenii sunt confruntaţi. oamenii au poluat. Ei nu sunt întotdeauna conştienţi de răul pe care îl fac. performanţă şi pasiune. Dacă te bazezi pe putere. dispariţia multor specii de plante şi animale.

Marte Terra Jupiter Venus Mercur Courtesy NASA/JPL-Caltech 6 .

munţi. Marte. Lecţie introductivă Aceste continenete sunt separate de către oceanele: Pacific. Planeta Terra este una din cele opt planete cunoscute ale sistemului nostru solar.Terra nu exista. Atlantic. Acel continent s-a rupt în două blocuri de uscat: LAURASIA şi GONDWANA. După câteva milioane de ani. Jupiter. Arctic sau Îngheţat. una din planetele de astăzi. Terra arăta cu totul altfel. La începuturi.7 miliarde de ani . animale. Exista doar un nor uriaş de praf şi gaze care se învârtea în jurul Soarelui. apărând primul ocean. Venus. pe Terra a început să plouă. fiecare devenind. ape. AUSTRALIA. alături de celelalte planete: Mercur. Studiile cercetătorilor au arătat că acum 4. Aceste două vechi continente sunt bunicile continentelor de astăzi: ASIA. PANGEEA. dealuri. Nu existau plante. decât o cunoaştem noi astăzi. care înconjura primul continent. câmpii. Uranus. 7 .Neptun Uranus CUM S-A NĂSCUT PĂMÂNTUL? Saturn Istoria planetei noastre face parte din istoria Universului. Indian. Acel nor s-a împărţit în mai mulţi nori mai mici. ANTARCTICA. Neptun. EUROPA. Era doar o planetă care se învârtea în jurul Soarelui. Saturn. AMERICA DE NORD ŞI DE SUD. în timp. PANTHALASA.

în noiembrie 1957. legendele lumii povestesc despre două continente dispărute: Atlantida şi Pacifida. timp de 108 minute. căţeluşa Laika a fost prima fiinţă vie care a călătorit în spaţiul cosmic. primul om care a afirmat că Pământul este rotund a fost Aristotel (384-322 î.). Aceste continente au dispărut într-un timp foarte scurt. mai târziu. corabia lui Cristofor Columb Galileo Galilei 8 Cristofor Columb . de Galileo Galilei. Bartolomeo Diaz.Ch. Magellan.Acum în lume: primul om lansat în spaţiu a fost rusul Iuri Alekseevici Gagarin. pentru că văzută din spaţiu are culoarea albastră. din cauza unei erupţii vulcanice care a declanşat cutremure puternice. Cristofor Columb. Teoria lui a fost susţinută. Nicolaus Copernic Nicolaus Copernic este primul care a afirmat că Pământul se roteşte în jurul Soarelui. Niña. pe 12 aprilie 1961. Terra mai este denumită şi Planeta Albastră. o zi şi o noapte. cei mai mari navigatori şi descoperitori de „noi pământuri” au fost: Marco Polo. în jurul Pământului.

sistemul nostru solar. 5.Aplicaţii 1. Alcătuiţi rebusuri care să aibă cuvintele-cheie denumiri ale planetelor din sistemul nostru solar. cu ajutorul unor baloane. Activitate pe echipe: Desenaţi pe baloane continentele actuale de pe Terra şi oceanele. 9 . 4. 2. 3. Realizaţi o expoziţie cu lucrările voastre. Alcătuiţi un portofoliu cu legende care explică denumirea planetelor. Activitate pe echipe: Desenaţi sau construiţi.

2. grupuri de cuvinte puteţi asocia cu „Medii de viaţă” . Mediul înconjurător este alcătuit din : . starea mediului înconjurător este tot mai îngrijorătoare: au apărut găuri în stratul de ozon. Pe an ce trece. Ce idei. pe care le-aţi aflat acum şi ce aţi vrea să mai ştiţi : Prin mediu înconjurător sau mediu ambiant se înţelege ansamblul de elemente şi fenomene naturale şi artificiale de la exteriorul Terrei. Ce idei. cuvinte. Citiţi textul şi notaţi informaţiile pe care le ştiaţi. au scăzut suprafeţele împădurite. s-a extins deşertul etc.Mediul antropic 3. au dispărut de pe Terra mai multe specii de plante şi animale.Mediul înconjurător MEDIILE DE VIAŢĂ 1. grupuri de cuvinte puteţi asocia cu „Mediul înconjurător” .Mediul natural . cuvinte. 10 . care condiţionează viaţa în general şi pe cea a omului în special.

4. durează 60 de ani. Atunci când simt că se apropie ploaia. acvatic. aerul. aerian. baobabul din Africa este arborele care trăieşte cel mai mult. atingând 5-6 mii de ani. se retrag în furnicar şi blochează toate intrările. Acum în lume: 1 mp de muşchi care acoperă solul pădurilor reţine după o ploaie puternică 1 kg de apă. pentru a ajunge la maturitate. tăierea unui brad durează 1 minut. dar şi vieţuitoarele influenţează mediul înconjurător. subpământean. Acestea pot fi: terestru. pe care le-aţi aflat acum şi ce aţi vrea să mai ştiţi: Rolul tău! • • • Respectă mediile de viaţă ale celorlalte vieţuitoare de pe Terra! Acest lucru va contribui la sănătatea planetei noastre! Ajută planeta să lupte împotriva poluării! Interesează-te care sunt problemele mediului din zona ta! Mediile de viaţă sunt locurile unde trăiesc vieţuitoarele. Planeta noastră este singura planetă din sistemul nostru solar pe care se găseşte viaţă. ele îşi încetează activitatea exterioară. Factorii de mediu influenţează viaţa vieţuitoarelor. 11 . Acest lucru este datorat factorilor de mediu care se găsesc aici: solul şi subsolul. dar creşterea unui puiet. lumina şi căldura. furnicile sunt adaptate pentru a se feri de ploaie. apa. Citiţi textul şi notaţi informaţiile pe care le ştiaţi.

activitatea omului. plante şi animale. Completaţi-le cu informaţii despre mediile de viaţă. Alegeţi un mediu de viaţă şi prezentaţi-l. 12 . 2. 3.Zile importante 5 Iunie Ziua Mediului 23 Septembrie Ziua Mondială a Curăţeniei 29 Decembrie Ziua Biodiversităţii Aplicaţii 1. Ilustraţi mediul de viaţă ales cu ajutorul unor desene pe care să le prezentaţi colegilor. Alcătuiţi portofolii diferite pentru mediile de viaţă.

acolo este zi. în funcţie de distanţa la care se află de acesta. atât datorită mişcării de revoluţie. .22 iunie este ziua în care Soarele se poate vedea pe cer. toamna şi iarna. Pământul execută o rotaţie completă în jurul Soarelui în decursul unui an (mişcarea de revoluţie). există zile semnificative. Pământul execută pe durata unei zile (24 de ore) o mişcare de rotaţie în jurul propriei axe. De miliarde de ani. încălzit la fel pe toată suprafaţa sa. regiuni în care este mereu frig (la poli) şi regiuni cu temperaturi blânde. în momentul în care o parte a Terrei este expusă spre Soare. acest lucru ducând la apariţia anotimpurilor. el străluceşte neobosit dând lumină şi căldură celor nouă planete care se rotesc în jurul său: Mecur. Ţara noastră se află într-o zonă cu patru anotimpuri. deci. ziua este egală cu noaptea (echinocţiul de primăvară).pe 22 decembrie este ziua în care Soarele se poate vedea pe cer. cu cea mai lungă durată din an (solstiţiul de vară). Astfel: 13 . cu cea mai scurtă durată din an (solstiţiul de iarnă). existând regiuni unde este mereu cald (la Ecuator).21 martie. pe care le-aţi aflat acum şi ce aţi vrea să mai ştiţi: Soarele este o stea pentru că are lumină şi căldură proprie. ziua este din nou egală cu noaptea (echinocţiul de toamnă). Neptun şi Pluto. Citiţi textul şi notaţi informaţiile pe care le ştiaţi. Ele le primesc de la Soare. Întocmiţi o listă cu ceea ce ştiţi despre lumină şi căldură. Uranus. Planetele nu au nici lumină şi nici căldură proprie. Pe glob anotimpurile nu au o răspândire uniformă. existând zone cu două anotimpuri şi zone cu patru anotimpuri. vara. Terra expune. Saturn.23 septembrie. 2. pe rând. Marte. Terra. iar pe partea opusă planetei este noapte. Această mişcare de rotaţie în jurul propriei axe duce la apariţia zilelor şi nopţilor. . astfel. pentru că. .Factorii de mediu LUMINA ŞI CĂLDURA 1. câte o parte din suprafaţa sa către Soare. care este linia imaginară ce uneşte cei doi poli: Polul Nord şi Polul Sud. Pământul nu este. . temperaturile variind odată cu aceste expuneri. Venus. Jupiter. Acestea sunt: primăvara. La trecerea de la un anotimp la altul.

planeta Marte şi-a primit numele de la culoarea roşiatică pe care o are. dau o culoare albă. la condiţiile de mediu. albastru. Lumina pe care Pământul o primeşte de la Soare este una din condiţiile de mediu. subţierea stratului de ozon duce la creşterea temperaturii pe Terra. amestecate. dacă străluceşte Soarele. în funcţie de locul în care trăiesc. În alcătuirea lui se pot vedea culorile care compun lumina Soarelui: roşu. Toate aceste culori. Acum în lume: planeta Venus îşi datorează numele strălucirii ei deosebite (Luceafărul). de care au nevoie vieţuitoarele. indigo. văi. Ele s-au adaptat. care se aşază una după alta. sau imediat după ploaie. se separă în cele şapte culori. Are o atmosferă plină de gaze toxice şi relieful format doar din munţi şi vulcani. vulcani şi chiar gheaţă la poli. Când razele Soarelui trec prin picăturile limpezi de ploaie. Este planeta cea mai apropiată de Terra. privit în trecut drept semn ceresc. violet. El apare când plouă şi Soarele străluceşte. temperatura pe planeta Venus este de +450 grade Celsius şi nu permite viaţa. Pe suprafaţa sa s-au observat cratere. strălucitoare. este curcubeul. Deci. atmosfera lăsând să treacă mai uşor razele ultraviolete. oranj. existând zone care se încălzesc ziua la lumina soarelui şi se răcesc noaptea. Completează pe desenul următor orele din diferite ţări ale globului. Un fenomen al naturii. 3. Pluton este planeta cea mai îndepărtată de Soare şi are o temperatură la suprafaţă de –210 grade Celsius. 14 . verde. galben. un curcubeu nu este altceva decât descompunerea luminii Soarelui la trecerea prin picăturile de ploaie. în formele pe care le cunoaştem noi.dar şi datorită mişcării de rotaţie.

Realizaţi o expoziţie cu desene care să ilustreze cele patru anotimpuri din ţara noastră. 15 . Desenaţi sau construiţi machete care să ilustreze mişcarea de revoluţie a Pământului. dar nu tot ce este bun pentru tine este bun şi pentru mediu! Zile importante 21 Iunie Ziua Soarelui 22 Aprilie Ziua Pământului Aplicaţii 1. Desenaţi sau construiţi machete care să ilustreze mişcarea de rotaţie a Pământului.Rolul tău! • • • Sănătatea fiecărui om este influenţată de mediul în care trăieşte! Păstrează mediul înconjurător sănătos pentru a te putea bucura de sănătate! Ceea ce este bun pentru mediu este bun şi pentru tine. 2. 3.

multe fluvii şi râuri din lume au fost îndiguite şi amenajate pentru a evita astfel de catastrofe. La nivel mondial se înregistrează o cerere crescută de apă. ploile. de aceea se impune gospodărirea ei cu multă grijă şi acordarea unei importanţe deosebite asigurării unei bune calităţi a apei potabile. reprezintă unul dintre cele mai importante elemente ale peisajului geografic. De aceea.APA 1. atât pentru utilizarea directă de către om. fiind evident. în pământ şi în corpul vieţuitoarelor. mările. Este datoria noastră să ne asigurăm ca apa să realizeze funcţiile sale de întreţinere a vieţii. Pentru o planetă sănătoasă trebuie să avem grijă de apă şi de vieţuitoarele pentru care ea este un mediu de viaţă. datorită creşterii populaţiei globului. accelerării procesului de urbanizare şi ridicării confortului vieţii moderne. şi este cel mai mare absorbant şi emiţător de căldură. ocupă 71% din suprafaţa totală a globului. distrugerea gospodăriilor. peşti. pentru a-şi prepara hrana. fie îl înconjoară. Puterea apei a folosit-o la început la morile cu apă şi acum la marile hidrocentrale. Apa. care fie intră in constituţia lui. pâraielor. de căi de navigaţie. Apa i-a dat omului şi resurse de trai: alge. având drept consecinţe pierderea de vieţi omeneşti. Hidrosfera. râurilor pentru a o bea. Citiţi textul şi notaţi informaţiile pe care le ştiaţi. mamifere acvatice. a podurilor. Omul a folosit apa în diferite scopuri. Toate aceste învelişuri se influenţează reciproc. a instalaţiilor electrice. indispensabilă supravieţuirii şi traiului zilnic al oamenilor. dezvoltării activităţiilor economice. cât şi pentru activitatea normală a vieţuitoarelor. râurile. apele subterane. prin algele care plutesc la suprafaţa sa. lacurile. de integrare cu alte resurse naturale. ca planetă. pescuitul fiind una din primele îndeletniciri ale omului primitiv. incluzând oceanele. La nivel planetar. resursele de apă sunt limitate. ea este prezentă în aer. încă din cele mai vechi timpuri. de materie primă şi de asigurare a confortului oamenilor. 16 . Dar apa are şi influenţe negative. pentru a se spăla. Apa este unul dintre ele. unele dintre ele foarte grave. Apa este un mare generator de oxigen atmosferic. gheţarii etc. La început a folosit apa izvoarelor. pe care le-aţi aflat acum şi ce aţi vrea să mai ştiţi: Pământul. printre care se numără inundaţiile. totalitatea apelor de pe glob. sub multiplele ei forme. prezintă mai multe straturi. cu timpul a folosit apa pentru transport.

în Antarctica se găseşte 90% din volumul total de gheaţă de pe glob. se poate împrăştia ceaţa de pe aeroporturi. având ca efect formarea fulgilor de nea şi deci. nu faci risipă de apă ! Află cum mai poţi economisi apa! Udă plantele din jurul tău! Ele îţi dau oxigen! 17 . Rolul tău! • • • Economiseşte apa potabilă ! Închide robinetele atunci când nu ai nevoie de apă! Făcând duş. apa dulce contaminată şi rezervele de apă ţinute în condiţii neigienice sunt cauza a 10% din totalul îmbolnăvirilor din ţările sărace. apa este foarte preţioasă.6 miliarde. n-au acces la salubritate.5 miliarde de locuitori ai planetei. precum Kuweitul. cu propan sau cu zăpadă carbonică. cu ajutorul lor.7% reprezintă apa dulce. adică peste două cincimi. volumul total al apei existente pe Pământ este apreciat la 1. în statele arabe. se poate produce ploaie prin însămânţarea norilor cu zăpadă carbonică sau cu iodură de argint. adică un sfert din total. din care doar 2. iar 2. n-au acces la apa potabilă. există sprayuri speciale.400 milioane km3.Acum în lume: 1. fiind importată la schimb cu petrolul. cantitatea fiind echivalentă cu debitul tuturor râurilor planetei pe o perioadă de 650 ani. scumpă şi se foloseşte până la ultima picătură.

Organizaţi o expoziţie cu materialele realizate. în drumul său prin natură. Ilustraţi compunerea şi cu desene. Activitate pe echipe: „Povestea picăturii de apă” – închipuiţi-vă aventurile unei picături de apă. 4. 3. 2. Activitate pe echipe: Desenaţi „Circuitul apei în natură” . Realizaţi unui rebus cu cuvântul-cheie APA. 18 .Zile importante 25 septembrie 22 martie Ziua Mondială a Apei Ziua Internaţională a Mediului Marin 31 octombrie 8 iunie Ziua Mondială a Oceanelor Ziua Internaţională a Mării Negre Aplicaţii 1.

În afară de gaze. reduce protecţia naturală şi este un pericol pentru planeta noastră. Subţierea stratului de ozon. de 78%. şi se află mai sus în atmosferă. ea are aceeaşi formă ca aceasta. În stratul superior (până la 50 km) se găseşte un gaz numit ozon. numai deşert şi stâncă. sunt în cantităţi mari. Oxigenul este gazul care întreţine viaţa. cu deosebire jos. Cercetările cu ajutorul sateliţilor artificiali. Ce cuvinte puteţi asocia cu “AER”? 2. Aerul este format dintr-un amestec de mai multe gaze. Praful şi microorganismele. ca şi vaporii de apă. în apropierea pământului.un disc de foc orbitor. a oxigenului. după cum este: Aerul îmbracă Pământul sub forma unui înveliş numit atmosferă. Fără aceasta. Nu am mai avea nori. în principal. Aici se formează vânturile. având rolul unui filtru. se găseşte în proporţie de aproape 21%. norii şi precipitaţiile. în atmosferă mai plutesc vapori de apă. în atmosfera situată imediat în vecinătatea suprafeţei Pământului. Acest 19 . se află într-o proporţie foarte mică un gaz numit dioxid de carbon. praf şi microorganisme. În lipsa atmosferei şi. ninsori etc. fiind situat la suprafaţa pământului. iar Soarele . Citiţi textul şi notaţi informaţiile pe care le ştiaţi. Atmosfera nu are o culoare a sa proprie. pământul ar fi gol. numită şi forţă gravitaţională. Deoarece atmosfera înconjoară Terra. şi conţinând 90% din toată cantitatea de aer a atmosferei. totuşi ea pare divers colorată.AERUL 1. prin poluarea aerului cu diferiţi compuşi chimici. În acest strat se petrec cele mai importante fenomene pentru viaţa pe Terra. care are proprietatea de a absorbi radiaţiile ultraviolete emise de Soare. permiţând astfel încălzirea aerului. Azotul se găseşte în proporţie mult mai mare. cristale de gheaţă. În atmosferă. Ea rămâne lângă suprafaţa pământului datorită forţei de atracţie a acestuia. ploi. au dat la iveală faptul că atmosfera este compusă din mai multe straturi. cel mai important având o grosime de 10-12 km la poli şi de 16-18 km la Ecuator. cerul ar părea de culoare neagră. având o grosime mai mare la Ecuator şi fiind mai turtită la poli. În cantitate mai mare se găsesc azotul şi oxigenul. pe care le-aţi aflat acum şi ce aţi vrea să mai ştiţi : gaz are proprietatea de a absorbi căldura.

O parte din gazele atmosferei lasă radiaţia solară să treacă spre Pământ. Când conţine mari cantităţi de vapori de apă. nu direct de la Soare. Fără acestea nu ar exista viaţă pe planeta noastră. praf. apare albicioasă sau cenuşie. iar când este încărcată cu praf poate avea nuanţe de roşu. şi numai prin mijlocirea suprafeţei Pământului. dioxidul de carbon. iar acestea încălzesc la rândul lor păturile de aer din partea de jos a atmosferei cu care vin în contact. Aerul cald de la suprafaţa Pământului se ridică spre straturile înalte ale atmosferei. fără efectul de seră natural planeta noastră ar fi cu circa 30ºC mai rece. ele încălzesc suprafaţa uscatului şi pe cea a mărilor şi oceanelor. Rezultatul este cunoscut sub denumirea de efect de seră accelerat. Ele asigură păstrarea echilibrului între căldura care intră în atmosferă şi cea care iese în spaţiu. microorganisme. 20 . Acest echilibru este ameninţat de activităţile umane. intensitatea (tăria) şi durata. sunt cunoscute sub denumirea de gaze cu efect de seră. locul lui fiind luat de aerul rece. ceea ce duce la o şi mai mare creştere a temperaturii. dar impiedică împrăştierea în spaţiu a căldurii reflectate de suprafaţa terestră. Acum în lume: principalele gaze cu efect de seră sunt: vaporii de apă. atmosfera se încălzeşte de jos în sus. ea pare albastră. ca efect al activităţilor umane. în afară de gazele industriale. Acest fapt duce la o schimbare a modului în care atmosfera absoarbe energia solară. pe cele care se află deasupra. nivelul tuturor gazelor cu efect de seră este în creştere. la rândul lor. După ploaie. Razele Soarelui străbat însă atmosfera Terrei fără a o încălzi. gălbui sau violet. toate celelalte gaze apar şi în mod natural. în principal dioxidul de carbon şi vaporii de apă. Aceste gaze. Păturile de jos ale aerului le încălzesc. Pentru studierea vânturilor se înregistrează: direcţia din care bat. Nivelul de vapori de apă creşte ca efect al încălzirii atmosferei. Deci.mai curată sau încărcată cu vapori de apă. care influenţează creşterea temperaturii atmosferei Pământului până la niveluri periculoase pentru toate vieţuitoarele. ozonul. aşa se formează vânturile. metanul şi gazele industriale. când atmosfera este curată. Razele Soarelui aduc lumină şi căldură pe Pământ. Ajungând la suprafaţa Pământului.

camera în care dormi! Vei inspira o cantitate mai mare de oxigen! Aeriseşte. în fiecare pauză. Construiţi o giruetă. 21 . dimineaţa şi seara. clasa în care înveţi! Lipsa de oxigen poate provoca dureri de cap! Zile importante 23 martie Ziua Internaţională a Meteorologiei 21 iunie Ziua Soarelui 16 septembrie Ziua Internaţională a Stratului de Ozon Aplicaţii 1.Rolul tău! • • • Ocroteşte şi îngrijeşte plantele din jurul tău! Vei avea mai mult oxigen! Aeriseşte. 4. 3. 2. Confecţionaţi unui afiş în care să arătaţi importanţa menţinerii aerului curat. în fiecare zi. Elaboraţi un rebus cu cuvântul-cheie AER. Fişă de observaţie: Completaţi pe durata unei săptămâni o fişă în care să înregistraţi culoarea atmosferei în localitate. pentru a observa mişcarea aerului. direcţia şi viteza vântului.

nisip. În transformarea acestor resturi vegetale şi animale. Rocile de la suprafaţa. care transformă resturile vegetale şi animale în humus. precum şi a unor procese de descompunere chimică. Rocile sedimentare s-au format prin depunerea (sedimentarea) materialelor rezultate în procesul de erodare din scoarţa terestră. în urma unor procese de dezagregare. datorită apelor de infiltraţie. un rol important îl au nişte organisme mici numite bacterii. Citiţi textul şi notaţi informaţiile pe care le ştiaţi. care dizolvă anumite substanţe hrănitoare din sol. mări sau oceane. Solurile sunt alcătuite şi din resturile vegetale şi animale. gresie) şi metamorfică (şisturi şi marmură). argilă. nisipuri. petrol. La formarea solurilor. argilă. în lacuri. El este alcătuit din materie organică şi anorganică. În compoziţia solului intră şi aerul. Principala lui însuşire este fertilitatea. care este influenţat de condiţiile de mediu în care s-a format. dar şi pentru încolţirea seminţelor. Solurile s-au format într-o lungă perioadă de timp. pietriş. Aceste particule reprezintă materialul ce intră în compoziţia solului. şi care este necesar pentru „aerisirea solului”. pe care le-aţi aflat acum şi ce aţi vrea să mai ştiţi: Învelişul solid de la suprafaţa Pământului este acoperit de un strat afânat. Sub acest strat afânat. Rocile sunt alcătuite din minerale. sedimentară (calcar.SOLUL ŞI SUBSOLUL 1. Solul este şi suport pentru plante. duritate. se află un strat mai dur care este alcătuit din roci. Cele mai cunoscute roci sunt de origine vulcanică (granitul. o contribuţie mare o are şi apa de infiltraţie. deoarece acestea îşi fixează în sol rădăcinile. Acesta este partea organică ce conţine substanţe hrănitoare ce dau fertilitate solului. care sunt solide şi s-au format din scoarţa terestră. andezitul şi bazaltul). Fiecare mineral are anumite însuşiri ca formă. transparenţă. numit subsol. Rădăcinile plantelor absorb odată cu apa substanţele hrănitoare. se fărâmiţează în particule mai mari sau mai mici: pietriş. Acest strat se numeşte sol. praf. Ce cuvinte puteţi asocia cu „SOL şi SUBSOL“? 2. care provine din atmosferă. adică însuşirea de a pune la dispoziţia plantelor apa şi substanţele hrănitoare necesare creşterii şi dezvoltării lor. cauzate de diferenţele de temperatură şi îngheţ. Aceste materiale 22 .

aşa s-a format calcarul. omul îndreaptă ţărmuri. Ajutat de mijloace tehnice mereu mai perfecţionate. sapă tuneluri pe sub munţi şi pe sub strâmtorile mărilor. s-au ridicat diguri. în perioade îndelungate de timp. ca sarea. cea mai importantă fiind exploatarea lemnului. Pentru a-şi uşura transporturile. ameninţând chiar supravieţuirea populaţiei umane. În aceste roci găsim şi urme de vieţuitoare. pe coastele dealurilor şi chiar ale munţilor. omul reuşeşte din ce în ce mai mult să schimbe faţa pământului după voinţa lui. creându-şi ogoare pentru agricultură. şi apoi depuse în ape. ce se înrăutăţeşte datorită ploilor acide. canale pentru navigaţie. dar şi stării actuale a pădurilor. biodiversitatea. Omul contribuie în mare măsură la transformarea scoarţei terestre. s-au format în urma unor evaporări puternice ale apelor sărate din lacuri sau din apele mărilor puţin adânci de lângă ţărmuri. valuri. omul construieşte drumuri. omul ară pământul pe suprafeţe întinse.au fost purtate de ape curgătoare. Alte roci. În unele zone sapă terase. prin exploatarea resurselor minerale şi materialelor necesare traiului zilnic. Ca să apere pământul de valurile năvalnice ale mărilor. pierderii fertilităţii solului şi eroziunii avansate a acestuia. numite fosile. combate inundaţiile şi seceta. o atenţie deosebită se acordă împăduririi zonelor degradate. influenţează clima. construieşte plaje. vânturi. în unele locuri. despăduririle au loc din mai multe cauze. la nivel mondial. Unele roci s-au format îndeosebi prin depunerea cochiliilor şi scheletelor calcaroase ale unor vieţuitoare în mări şi oceane. creează lacuri etc. Ca să procure hrana. Pe terenurile neproductive aduce pământ roditor. O altă categorie de roci s-a format prin descompunerea resturilor de plante şi animale în mări sau lacuri. 23 . De asemenea. În asemenea condiţii s-au format cărbunii de pământ şi petrolul. metrouri pe sub oraşe. Acum în lume: tăierea pădurilor este o problemă cu consecinţe serioase asupra planetei. căi ferate. pe care-l aşterne cu grijă.

3. întotdeauna. Activitate practică: .Rolul tău! • • • • Aruncă. resturile la coşul de gunoi! Învaţă să le sortezi întâi! Participă la amenajarea unor spaţii verzi în curtea şcolii! Mai multe plante înseamnă mai mult oxigen! Protejează pădurea plămânul verde al planetei! Ea este un habitat pentru multe vieţuitoare! Pădurea oferă omului remedii medicinale! Află ce plante medicinale poţi culege din pădure! Zile importante 22 aprilie Ziua Pământului 17 iunie Ziua Mondială pentru Combaterea Deşertificării 18 septembrie Ziua Mondială a Geologilor Aplicaţii 1.construiţi un mic terariu cu roci şi sol din zona în care locuiţi 2.realizaţi colecţii cu roci din zona în care locuiţi. Desenaţi un afiş cu plante din zona în care locuiţi. . 24 .realizaţi colecţii cu diferite tipuri de sol din zona în care locuiţi. . Alcătuiţi un rebus cu cuvintele-cheie SOL şi SUBSOL.construiţi machete din materiale refolosibile. .

Evaluare 1. Desenează în fiecare mediu de viaţă animalele şi plantele potrivite: aerian terestru acvatic subteran 25 . Uneşte animalele şi plantele cu mediile de viaţă potrivite: 2.

Relieful determină condiţii deosebite pentru vegetaţie. Ele contribuie astfel la extinderea sau la restrângerea suprafeţelor ocupate de plante şi animale. mai ales când sunt în număr foarte Plantele şi animalele de pe Pământ constituie învelişul numit biosferă. Temperatura aerului joacă un rol important. Vânturile 26 . Factorii importanţi care condiţionează răspândirea vieţuitoarelor sunt: lumina. În lipsa căldurii. Plantele. plantele nu s-ar putea hrăni.Lumea vie PLANTE 1. Ce cuvinte puteţi asocia cu „PLANTE“? 2. Solul este stratul de la suprafaţa pământului pe care se dezvoltă plantele. Vântul contribuie în mare măsură la răspândirea plantelor. Vântul poate avea şi o influenţă negativă. prin altitudine. industria. adică în locul unde aceste învelişuri se întrepătrund. Lumina este absolut necesară majorităţii plantelor. iar cele lemnoase îşi încetează periodic activitatea. El ajută şi la polenizare. în hidrosferă şi în partea superioară a litosferei. vânturile. în zone unde este mai cald. cât şi prin celelalte activităţi ale sale: vânătoarea. atât prin plantele pe care le cultivă şi animalele pe care le creşte. migrează. împrăştiind unele seminţe. Precipitaţiile asigură nevoia de apă atât pentru plante cât şi pentru animale. transporturile. construcţiile. În funcţie de nevoia de apă. unele plante se pot adapta. unele dintre ele hibernează sau pleacă. Fără lumină. temperatura. vegetaţia este sărăcăcioasă şi adaptată la condiţiile grele de aici. plantele ierboase se usucă. În zonele uscate. Vieţuitoarele trăiesc în partea de jos a atmosferei. În funcţie de solul pe care îl întâlnesc. pe care le-aţi aflat acum şi ce aţi vrea să mai ştiţi : puternice usucă vegetaţia. plantele se pot adapta sau seminţele vor căuta alte zone prielnice în care să încolţească. În ceea ce priveşte animalele. Citiţi textul şi notaţi informaţiile pe care le ştiaţi. prin care a contribuit la distrugerea unor habitate şi dispariţia unor plante şi animale. solul şi omul. precipitaţiile. relieful. altele nu. Omul are un rol important în răspândirea vieţuitoarelor. apleacă arborii şi chiar îi dezrădăcinează. gradul de înclinare a pantelor şi expunerea lor faţă de razele solare.

un hectar de pădure de conifere captează anual 50 de tone de dioxid de carbon şi eliberează. rădăcinile ajută la fixarea şi la întărirea lor. De exemplu. Lemnul este o materie primă de mare valoare. Ea contribuie la împrospătarea aerului şi oferă adăpost şi hrană multor vieţuitoare. El este folosit în construcţii. o reţea subterană. completând golurile din păduri.mare. 27 . care apără scoarţa Pământului împotriva acţiunii de distrugere a altor agenţi externi. precum şi versanţii dealurilor de alunecări de teren. iar la vârsta de exploatare mai rămân doar 600 de exemplare. la plantarea unui hectar de pădure se folosesc 8. formează. colţul viu din clasa ta! Protejează plantele şi animalele pe cale de dispariţie! Află care sunt aceste în zona în care trăieşti! Acum în lume: pădurea are un rol foarte important în păstrarea echilibrului din natură. un colţ viu în clasă! Îngrijeşte.000 de puieţi. la fabricarea mobilei. Rădăcinile copacilor fixează solul. prin rădăcinile lor multiple şi ramificate. Rolul tău! • • Organizează. lucrătorii forestieri plantează puieţi. 25-30 tone de oxigen. Tăierea necontrolată a pădurilor duce la modificarea climei şi face natura mai săracă. în acelaşi timp. împreună cu colegii tăi. pădurea apără muntele de furia torenţilor sau a vântului. De aceea. a hârtiei. În regiunile acoperite cu dune de nisip. zilnic. anual. a instrumentelor muzicale. împiedicând alunecările de teren.

2.Zile importante 15 martie – 15 aprilie Luna Pădurii 10 mai Ziua Internaţională a Păsărilor şi Arborilor 17 iunie Ziua Mondială pentru Combaterea Deşertificării 9 august Ziua Internaţională a Grădinilor Zoologice şi Parcurilor Aplicaţii 1. 3. Realizaţi un afiş cu titlul „Protejarea plantelor pe cale de dispariţie din zona noastră“. 4. Activitate pe echipe: Realizaţi un ierbar cu plante din zona în care locuiţi. Alcătuiţi rebusuri care să aibă cuvântul-cheie PLANTE. 28 . Scrieţi o compunere cu titlul: „Copilul şi floarea” .

Cel mai cunoscut protozor este euglena. Acestea dovedesc că animalele care au trăit în timpurile străvechi se deosebesc de cele de astăzi. aparatul respirator. Vertebratele au apărut pe Terra ca urmaşi ai moluştelor şi artropodelor. Moluştele sunt tot animale nevertebrate. la ei apărând aparatul digestiv. Unele dintre cele mai vechi reptile au fost dinozaurii. şi-au modificat pielea. Şi unele mamifere păstrează asemănări cu reptilele: ornitorincul se înmulţeşte prin ouă. Cele dintâi vertebrate au fost peştii. În straturile care alcătuiesc scoarţa terestră sau găsit nenumărate resturi şi urme de animale (fosile). Cele cunoscute celenterate sunt coralii. iar pe de altă parte. Ca şi protozoarele. de-a lungul a milioane de ani. cea mai simplă alcătuire o au protozoarele. care sunt. care. s-au putut târî pe uscat. Acestea au apărut din protozoarele care trăiau în colonii. după o lungă perioadă de secetă din istoria Terrei. Cele mai vechi animale pluricelulare au fost spongierii.). animalele ce se hrănesc cu substanţe organice gata pregătite. în acelaşi timp cele mai vechi animale care trăit pe Terra. care a devenit solzoasă. iar şobolanul şi castorul au solzi pe coadă. plantele verzi. care îşi prepară hrana cu ajutorul fotosintezei. Dintre animalele care trăiesc astăzi. din ea s-au dezvoltat pe o parte. musculare etc. din care s-au dezvoltat amfibienii. ca reptilele. spongierii nu pot trăi decât în apă. aparatul excretor. Citiţi textul şi notaţi informaţiile pe care le ştiaţi. înrudite cu viermii. pe care le-aţi aflat acum şi ce aţi vrea să mai ştiţi : Tot dintre nevertebrate fac parte şi viermii.ANIMALE 1. aparatul circulator. Alte reptile trăiesc şi astăzi: şopârle. cu ajutorul înotătoarelor modificate. având diferenţieri ale celulelor 29 . ca şi artropodele. Reptilele au apărut din amfibieni. dar nu au organe diferenţiate. precum şi organele specifice fiecărui aparat. şerpi. fiind formate dintr-o singură celulă. mai 2. Celenteratele reprezintă treapta superioară a evoluţiei. Treptat. Aceştia au putut să respire oxigenul din aer şi. Aceste înotătoare li s-au modificat în membre şi li s-au dezvoltat plămânii. au apărut animalele pluricelulare. care au corpul format din mai multe celule. Din unele reptile s-au dezvoltat păsările şi mamiferele. Animalele străvechi aveau o alcătuire simplă. Ce cuvinte puteţi asocia cu „ANIMALE“? (nervoase. Păsările mai păstrează încă unele asemănări cu reptilele: pielea de pe picioare şi ouăle cu aceeaşi alcătuire ca la reptile. broaşte ţestoase şi crocodili. având o dezvoltare complexă.

din Bucureşti.Cele mai evoluate mamifere sunt oamenii. A fost descoperit în anul 1893 de geologul şi paleontologul român Gregoriu Ştefănescu. Richard Owen.a fost folosită pentru prima dată de către dr. unicat în lume. Această evoluţie a animalelor a fost în decursul a milioane de ani şi s-a făcut sub influenţa condiţiilor variate de mediu. Datorită schimbărilor factorilor de mediu. Ai grijă de animale! Cel mai bun prieten al omului este câinele! Animalele sunt sensibile la schimbările de vreme şi la cutremure! Dacă vrei să fi primul informat. Are înălţimea de 9. pentru a-i studia comportamentul! Protejează animalele pe cale de dispariţie! Află care sunt acestea în zona în care trăieşti! • • ryx pte aeo rch A 30 . Rolul tău! • Acum în lume: denumirea de dinozaur – care înseamnă în limba greacă „şopârlă înfiorătoare“ . a cărui vechime este apreciată la 120 de milioane de ani. la un muzeu din New York se conservă un ou de dinozar. se află scheletul unui dinozar. ARCHAEOPTERYX era jumătate păsăre. aripi dar şi degete cu gheare la membrele superioare şi gura cu dinţi puternici. jumătate reptilă. la Muzeul de Istorie Naturală„Grigore Antipa“. Avea pene.50 metri. neputându-se adapta. în anul 1841. multe animale din cele care au trăit în diferite perioade ale Terrei au dispărut. poţi creşte un animal.

Scrieţi o compunere cu titlul: „Animalul preferat” . Alcătuiţi rebusuri care să aibă cuvîntul-cheie ANIMALE. 2. 4. 31 . Activitate pe echipe: Realizaţi un portofoliu cu imagini ale animalelor din zona în care locuiţi. Realizaţi un afiş cu titlul „Protejarea animalelor pe cale de dispariţie din zona noastră“. 5.Zile importante 1 aprilie Ziua Internaţională a Păsărilor 24 mai 10 mai Ziua Internaţională a Păsărilor şi Arborilor Ziua Europeană a Păsărilor 9 august Ziua Internaţională a Grădinilor Zoologice şi Parcurilor 4 octombrie Ziua Mondială a Animalelor 29 decembrie Ziua Internaţională a Biodiversităţii Aplicaţii 1.

pe care le-aţi aflat acum şi ce aţi vrea să mai ştiţi : Toţi oamenii de pe pământ formează specia umană.rasa europoidă (rasa albă) – oamenii au o faţă cu trăsături bine conturate. Altele au reuşit să iasă pe uscat: raci. Citiţi textul şi notaţi informaţiile pe care le ştiaţi. beţe. şoarecii şi şopârlele au ajuns în câmpii. . căluţi de mare. Puternicii urşi şi cerbii. vieţuitoarele au hotărât să-şi aleagă un împărat. Citiţi legenda : observa că nu toţi sunt la fel. iar o parte au fost strămutaţi în America.Cine va ajunge în vârful cel mai înalt al munţilor. Această rasă este cea mai numeroasă şi mai răspândită pe glob. cu care se presupune că omul are un strămoş comun. Aceştia erau înalţi de circa 1. Multe au rămas însă în apele mării: scoici.OMUL 1. Cele mai asemănătoare animale de pe planetă cu omul sunt maimuţele antropoide (mai ales. mistreţii şi vulpile s-au oprit în zona dealurilor. lupii.10 m.rasa negroidă (rasa neagră) – oamenii care fac parte din această rasă sunt răspândiţi în Africa. piele de culoare galbenă. am putea 32 . broaşte. au ajuns la poalele munţilor şi acolo au rămas. Din studiul fosilelor s-a constatat că evoluţia omului s-a desfăşurat în mai multe etape succesive. peşti mai mari sau mai mici. meduze. Au nasul lat. Căprioarele. pietre) pentru a se apăra sau pentru a vâna au fost australopitecii. părul creţ. Numai OMUL a reuşit să ajungă în vârful munţilor. Adunate în apele mării. dar şi râşii cei iuţi. Există trei rase umane: . Ei se deosebesc după culoarea pielii. Se crede că primele fiinţe care au folosit diferite obiecte (oase. Oamenii din toate rasele fac parte din specia Homo sapiens sapiens. acela va fi stăpânul nostru. 2. au zis: . după limba vorbită. după forma feţei. dinţi. buze groase şi piele de culoare foarte închisă. şerpi. în perioada când au fost luaţi sclavi. cimpanzeul şi gorila). Dacă am putea cuprinde cu privirea toţi oamenii care trăiesc pe Terra. vieţuitoarele au pornit spre muntele din depărtare. piele de culoare deschisă şi au părul şi ochii de culoare deschisă. iar ochii lor par oblici.rasa mongoloidă (rasa galbenă) – oamenii au faţa lată. părul negru şi drept. . La răsăritul soarelui. crabi. nas îngust. Ce cuvinte puteţi asocia cu OMUL? 3. Cu mult timp în urmă. Mongoloizii sunt răspândiţi în Asia. Etapa umană în această evoluţie începe odată cu producerea uneltelor. devenind stăpânul lumii. Mai harnici. aveau o poziţie verticală imperfectă şi mersul biped.

utilizând pietre de pe malul apelor. chiar împotriva lui însuşi. Nu cunoştea focul.Unii oameni de ştiinţă admit că din australopiteci a derivat Homo habilis. dar modificând structura genetică a plantelor şi animalelor. Evoluţia omului s-a produs într-o perioadă de 2 milioane de ani. a tăiat păduri etc. trăia în colectivităţi. poluarea aerului provoacă oamenilor probleme de sănătate ca astmul bronşic. în principal. cărora omul li se supunea. de promovarea biodiversităţii. dar şi cu dezvoltarea posibilităţilor de a modifica natura. tulburări de vedere. Pe scara evoluţiei au urmat Omul de Cro-Magnon. să domesticească şi să crească animale. La început. erau vânători şi se îmbrăcau în piei de animale. protejând mediul înconjurător. 33 . Acesta îşi confecţiona unelte. unde îşi amenaja locuinţe. prin picturile rupestre pe care le avem din acea vreme. îndeosebi prin activitatea de procurare a hranei.60 m) şi a învăţat să folosească focul. omul a produs modificări lente. care nu au afectat echilibrul natural. să o adapteze la nevoile lui. prin care unele păduri au fost înlocuite cu terenuri arabile. care avea o înfăţişare asemănătoare omului actual. pescar. dar nu avea o vorbire articulată. Ea foloseşte metode care refac. probleme cardio-vasculare. preocupată. în peşteri. omul a produs schimbări în mediu. Omul a devenit principalul factor care are efecte negative asupra naturii. care este preocupată de căutarea unor soluţii pentru rezolvarea necesarului de hrană pentru populaţie. rolul său în modificarea echilibrului natural s-a schimbat. Din Homo habilis a descins Homo erectus. vânător. Transformările pe care omul le produce în natură acţionează. Încă din prima perioadă a dezvoltării sale. Din Homo erectus a apărut Homo sapiens şi apoi Omul de Neanderthal. odată cu începerea creşterii populaţiei umane. care confecţionau unelte din piatră. uneori. menţin şi intensifică dezvoltarea naturală a plantelor şi animalelor. Homo habilis Acum în lume: există două orientări contradictorii: 1) ingineria genetică. picturi care reprezentau mai ales animale. 2) agricultura ecologică. la care poziţia verticală s-a perfecţionat. prin unele activităţi ale sale. Talia a crescut (în jur de 1. Omul a încercat să transforme natura. Ulterior. Era înalt (180 cm) şi era un artist. ceea ce duce la ameninţarea vieţii. Mediul natural transformat de om a devenit mediu antropic. echilibrul din natură era dictat de legi naturale. Prima activitate umană care a afectat în mod deosebit mediul a fost agricultura. în faza de culegător. astfel a început să cultive plante. În această perioadă.

Activitate pe echipe: Alcătuiţi un album cu imagini şi fotografii din zona în care locuiţi. de asemenea. Alcătuiţi un rebus cu cuvântul-cheie OMUL. sănătos! Poţi să-ţi inviţi prietenii şi colegii la o plimbare cu bicicletele! Organizează excursii împreună cu colegii sau familia ta şi descoperă frumuseţile naturii şi aerul curat! Zile importante 11 iulie Ziua Mondială a Populaţiei 16 octombrie Ziua Internaţională a Alimentaţiei 8 noiembrie Ziua Internaţională a Zonelor Urbane Aplicaţii 1. Confecţionaţi un puzzle cu tema „Omul şi activităţile sale“. Activitate pe echipe: Alcătuiţi un jurnal cu dublă intrare. 2. 4. 34 .Rolul tău! • • • Mersul pe jos nu costă nimic şi face bine organismului! În acest fel petreci mai mult timp în aer liber! Mersul pe bicicletă este. 3. în care să arătaţi care sunt principalele activităţi ale omului în zona în care locuiţi şi cum influenţează aceste activităţi mediul.

Trimise vorbă în întreaga împărăţie. dar toţi supuşii săi răspunseră că vor veni doar dacă vine şi OMUL.Evaluare 1. Confecţionaţi-vă costume din materiale reciclabile! „Văzând. Activitate pe grupe: HAI SĂ FACEM UN SPECTACOL ! Pornind de la ideea următoare. că mulţi din supuşii ei erau nemulţumiţi.. de la o vreme. creaţi şi daţi viaţă unor personaje ca Împărăteasa NATURĂ şi supuşii ei: OMUL.. PLANTELE. Rezolvă labirintul şi găseşte un loc curat şi sănătos. AERUL. că doar el era cel cei supărase pe toţi! . Cunoşti şi alte astfel de locuri? Numeşte-le şi desenează-le! 2. ANIMALELE etc.“ 35 . APA. SOLUL. Împărăteasa NATURĂ îi chemă la ea la palat pentru a le asculta nemulţumirile.

atunci când este extras. de exemplu. dar coboară în subsol. uneori. Poluarea sonică este una dintre cele mai periculoase. între delfini. provocând oamenilor tulburări de auz. precum şi dezvoltarea algelor. 36 . Pornind de la desene. sau prin conductele fisurate. Poluarea sonică deranjează lumea vie sălbatică. Ce cuvinte puteţi asocia cuvântului POLUARE? 2. de echilibru.Protecţia mediului înconjurător POLUAREA ŞI TIPURILE DE POLUARE 1. zgomotele navelor maritime şi ale submarinelor afectează comunicarea între balene. unde are acelaşi efect nociv asupra vieţii. identificaţi principalele tipuri de poluare. El se scurge. Acum în lume: 3. Poluarea radioactivă dispare de pe suprafaţa solului în câteva zeci de ani. lipsa poftei de mâncare. prin care este transportat. Care sunt elementele poluante din imaginile de mai sus? poluarea cu petrol este o problemă mondială. la suprafaţa solului.

Proiectul va fi însoţit de imagini. .tipul de poluare.locul unde se manifestă. fotografii pentru a fi concret.efectele negative ale acestei poluări. desene.Rolul tău! • Ai grijă de locul în care arunci gunoiul! Respectă-te pe tine şi pe cei din jurul tău! Împreună respectaţi mediul în care trăiţi! Fii preocupat de soarta mediului înconjurător! Sprijină orice iniţiativă de protejare a mediului înconjurător! Mănâncă. 37 .căi de diminuare sau de înlăturare ale acestei poluări. . în fiecare zi. . legume şi fructe proaspete! Spală bine orice fruct înainte de a-l consuma! • • Zile importante 14 decembrie Ziua Internaţională de Protest Împotriva Reactoarelor Nucleare 8 octombrie Ziua Mondială pentru Reducerea Dezastrelor Naturale Aplicaţii Studiu de caz: Poluarea în zona noastră: Alcătuiţi un proiect care să cuprindă: . .cauzele care produc această poluare.

Întâlnim gunoaie. drumul gunoiului sfârşeşte la periferia oraşului. sunt posibile numai cu condiţia reducerii impactului distructiv al omului asupra naturii. urâţind peisajul. ale căror periferii nu se deosebeau de stilul de viaţă de la sate. ce se consuma aproape la fel şi în perimetrul oraşelor. Societatea actuală produce enorme cantităţi de deşeuri.deşeuri industriale. nu se reciclează pe cale naturală.DEŞEURILE ŞI RECICLAREA LOR 1. şi în poienile munţilor. cam peste tot unde „orăşeanul” evadează în sânul naturii. rezultate din activitatea zilnică a oamenilor în locuinţe şi locuri publice. sunt extrem de rezistente la acţiunea bacteriilor şi. Exista practic o reciclare naturală completă. Ţinând cont de provenienţa lor. în gropi existente sau pe locuri virane. care pot fi formate din reziduuri de materii brute. şi-a modificat serios conţinutul. fără a renunţa măcar pentru scurt timp la comodităţile locuinţei şi la gestul reflex de a arunca resturile. Cu totul altfel stau lucrurile într-o lume a industrializării şi urbanizării vertiginoase. pentru ca iarna sau primăvara să fie împrăştiate pe câmp pentru fertilizare. gunoiul însemna aproape exclusiv resturi vegetale nefolosite de animale. Şi mai grav este că o parte din aceste gunoaie. poluând solul. Între dezvoltarea societăţii omeneşti şi protecţia mediului există o contradicţie care devine din ce în ce mai accentuată. Dezvoltarea societăţii umane nu se poate opri. îndeosebi materialele plastice.deşeuri menajere. pe care le-aţi aflat acum şi ce aţi vrea să mai ştiţi : Satisfacerea necesităţilor şi supravieţuirea generaţiilor umane prezente şi viitoare. Pentru gospodăriile ţărăneşti tradiţionale şi deci pentru localităţile rurale. De aceea se impune atât o schimbare de concepţie. . şi pe malul râurilor. iar deteriorarea mediului nu poate continua în ritmul actual. în funcţie de ramura industrială şi de tehnologia utilizată (în industria alimentară – 38 . ca multe altele. dar noţiunea aceasta. de tot felul. Citiţi textul şi notaţi informaţiile pe care le ştiaţi. din păcate. provenite din diversele procese tehnologice. deşeurile pot fi clasificate în: . apa şi aerul. Deşeurile generate de industrie şi impresionanta cantitate de gunoi din centrele urbane (deşeuri menajere şi municipale) sunt numai două aspecte ale acestui fenomen nociv. unde se acumulează în grămezi imense. practic. finite sau intermediare şi au o compoziţie foarte variată. cât şi găsirea unor soluţii pentru ca protecţia mediului să fie unul din obiectivele principale ale dezvoltării. care putrezeau în câteva luni. şi pe litoralul marin. Gunoi a existat dintotdeauna. dar şi menţinerea vieţii pe pământ. De obicei.

se 39 . colectării. minieră – predominant substanţe chimice organice sau anorganice). . în cazul incineratoarelor şi termocentralelor prin cantităţile mari de cenuşă sau zgură rezultate. La nivel mondial sunt respectate mai multe principii ale managementului deşeurilor: . . care presupune recuperarea şi valorificarea conţinutului material util al deşeurilor. . sterilizează şi se utilizează pentru ambalarea altor sucuri (se reintroduc în circuit). rezultând o hârtie reciclată. lemn. deşeurile sunt retopite şi transformate în produse finite. de exemplu. . Într-o fabrică de mobilă. această metodă ajută şi la conservarea resurselor naturale (combustibili: cărbune. cu recuperarea căldurii rezultate şi utilizarea ei ulterioară.valorificarea termoenergetică – atunci când deşeurile au un anumit conţinut energetic. prin arderea acestor deşeuri şi recuperarea căldurii rezultate. până la eliminarea acestora. Într-o fabrică de hârtie deşeurile de hârtie.predominant componente organice. care este utilizată în diferite procese tehnologice.) în fabricile de ciment. deşeurile să nu polueze. De exemplu. hârtie. petrol) care ar fi fost folosite pentru generarea cantităţii de căldură necesare procesului. metalurgică. astfel încât atunci când se încheie ciclul de viaţă. pe când în industria chimică. textile. eliminare cât mai aproape de sursă etc. legate îndeosebi de creşterea şi îngrijirea animalelor.refolosirea deşeurilor în acelaşi proces din care au rezultat. aceste recipiente se colectează.eficientizarea procesului de producţie încât să rezulte cât mai puţine deşeuri. . sunt refolosite deşeurile. implicând soluţii de pretratare. Pe lângă avantajul eliminării.reciclarea. în condiţii de deplină siguranţă a deşeurilor.principiul prevenirii – minimalizarea generării deşeurilor.poluatorul plăteşte – generatorii deşeurilor plătesc toate costurile transportului. . gaz. Această metodă poate polua însă. Valorificarea termoenergetică se poate face şi prin incinerarea (arderea) deşeurilor în incineratoare construite special sau în termocentrale. siderurgică. .reducerea consumului. ca sursă de energie. incinerarea (arderea) deşeurilor cu conţinut energetic (deşeuri petroliere. care trebuie apoi depozitate.deşeuri agro-zootehnice. după consumarea sucurilor ambalate în recipiente de sticlă.principiul de precauţie – anticipează dificultăţile. Metodele de gestionare a deşeurilor sunt: prevenirea generării de deşeuri. . Gestionarea deşeurilor se face pe baza principiilor de mai sus în vederea asigurării că până la eliminarea deşeurilor acestea poluează cât mai puţin.revoluţionarea tehnicilor de fabricare a produselor. . sunt retopite.principiul de proximitate – are în vedere situaţia deşeurilor încă de la sursa generatoare. De exemplu. cauciuc etc. . de plastic. la obţinerea altor produse finite. prelucrării şi/sau valorificării deşeurilor. bucăţile de lemn care au rezultat în procesul de producţie. Într-o fabrică de sticlă. cu recuperarea integrală a căldurii rezultate şi utilizarea ei în procesul de producţie a cimentului.

depozitarea deşeurilor. căutându-se alte terenuri unde se pot amenaja noi rampe ecologice. unde deşeurile care nu pot fi reciclate sau valorificate termoenergetic sunt neutralizate cu ajutorul altor substanţe. . a plantelor şi animalelor din zonă. în industria chimică şi în industria alimentaţiei. ploii. angajaţilor rampei li se cere zilnic să strângă resturile şi să le acopere cu un strat de pământ.exportarea deşeurilor – se face către ţări subdezvoltate. terenuri inundate.rampele de gunoi – denumite şi rampe ecologice sau rampe sanitare. iar populaţia nu cunoaşte riscurile deşeurilor acceptate. Pentru a reduce mirosul şi scurgerile şi pentru a împiedica creşterea numărului de rozătoare şi insecte. . pe care încearcă să le vândă la firmele reciclatoare. Exemple de metode de depozitare a deşeurilor în mod neecologic sunt: . Din cauza sărăciei.depozitarea deşeurilor solide în oceane duce uneori la poluarea plajelor. şobolanilor. . . dar care nu mai sunt folosite în prezent. Rampele se construiesc departe de lacuri.incinerarea (arderea) fără recuperarea de căldură. Contribuie la prevenirea eventualelor alunecări de teren sau surpări de pământ. muştelor. . Depozitarea deşeurilor se poate face în mod ecologic sau neecologic. îndeosebi. ce le reduc şi chiar anulează toxicitatea.îngroparea în foste mine sau exploatări subterane cu risc de prăbuşire. 40 . care sunt spaţii de depozitare a deşeurilor adaptate şi controlate. După umplere.se aplică.gropile deschise – deşeurile se află sub acţiunea directă a vântului.tratarea chimică şi biologică . unde nu există legi privitoare la condiţiile de mediu.Metodele de eliminare a deşeurilor sunt: . sunt închise şi prevăzute cu un sistem de colectare a biogazului rezultat din descompunerea deşeurilor. mulţi oameni identifică aceste mormane de gunoi cu propriile case şi îşi petrec viaţa căutând printre resturi alimente comestibile şi materiale reciclabile. Exemple de metode de depozitare a deşeurilor în mod ecologic sunt: . râuri.

numărul oraşelor cu peste 1. în prezent. fiecare locuitor produce mai bine de 1. pe tot globul. plasticul a fost inventat în anul 1860 de către Alexander Parkes.000 de locuitori este.000. ca un substituent sintetic al sticlei. iar perioada de descompunere a acesteia durează între 1. Rolul tău! • Economiseşte foile caietelor şi ale blocului de desen! Fiecare arbore tăiat reduce cantitatea de oxigen a planetei! Aruncă ambalajele de plastic şi cele de hârtie întotdeauna în coşul de gunoi! Curăţenia oraşului începe de la fiecare dintre noi! Împreună cu colegii. din care 500 de tone sunt nefolosibile şi sunt înlăturate.000 de ani. sticla a fost inventată în jurul anului 3.000 de tone de hârtie în lume. există 3R! RECUPERARE! REFOLOSIRE! RECICLARE! Căută acest semn pe produse! 41 • • • . iar azi există peste 3.Acum în lume: 2 din 5 locuitori ai planetei locuiesc în oraşe.000 de produse din hârtie. fier vechi) şi valorificaţi-le la centrele de colectare! Nu uita. plastic.C.000-10.000 de ani în China.5 kg de gunoi pe zi.000 Î.. de peste 200. zilnic se produc 650. colectează deşeuri (hârtie. hârtia a fost inventată acum 2. sticle.

Ambalaje – ţineţi cont de natura ambalajului! Căutaţi semnul de reciclare! Cu cât utilizaţi mai puţine ambalaje.Aflaţi ce puteţi face pentru a reduce cantitatea de deşeuri! .Aplicaţii 1. Activitate individuală: Completaţi pe durata unei săptămâni o fişă de observaţie care să cuprindă date asupra resturilor menajere pe care le produce familia voastră.). periculoase – evitaţi utilizarea lor! Cumpăraţi-le în cantităţi mici şi numai dacă sunt strict necesare! 5.vaze. Activitate pe grupe: Colectaţi deşeuri în vederea confecţionării unor obiecte (exemplu: recipiente de plastic. 4.Îmbrăcăminte – Atenţie! Se află sub influenţa mereu schimbătoare a modei! . cutii de aluminiu. 2. Organizaţi un concurs şi premiaţi cele mai reuşite lucrări 3. diferite podoabe. cu atât mai bine! Preferaţi ambalajele de hârtie şi sticlă în locul celor din materiale plastice şi metalice! .Alimente – cumpăraţi de preferinţă produse ambalate sumar sau neambalate! Planificaţi-vă cumpărăturile! Folosiţi ambalaje care se pot folosi de mai multe ori! . 42 . Ilustraţi fiecare îndemn de mai jos cu desene sau colaje făcute de voi şi alcătuiţi un pliant! MAI PUŢINE DEŞEURI! .Stă în puterea noastră să reducem cantitate de deşeuri! .Substanţe toxice.suport pentru creioane. cu durată lungă de utilizare şi uşor de reparat! Evitaţi obiectele de unică folosinţă! Ce este mai ieftin nu este întotdeauna cu durată lungă de utilizare şi uşor de reparat! . Confecţionaţi obiecte din deşeuri şi arătaţi-le şi altora cum s-o facă. Ilustraţi cu desene şi colaje CIRCUITUL DEŞEURILOR. ghivece mici pentru flori.Obiecte uzate – Cumpăraţi de preferinţă obiecte solide. cutii de carton-machete etc. Confecţionaţi şi distribuiţi către comunitatea locală fluturaşi pornind de la îndemnurile: Colectaţi selectiv deşeurile! Păstraţi curăţenia oraşului! Protejaţi spaţiul verde! Mai multe plante – mai mult oxigen! 6.

protecţia naturii angajează colaborare şi sprijin pe plan local. Oamenii trebuie să ia măsuri pentru prevenirea şi înlăturarea poluării sau pentru diminuarea efectelor poluării asupra mediului înconjurător. încălzirea globală. ploile acide. a aerului. interesele oamenilor trebuie corelate cu legile naturii. Din cauza exploatării masive. Oamenii au început să înţeleagă necesitatea adoptării unui comportament responsabil faţă de natură. consecinţele majore vor afecta întreaga planetă şi în acelaşi timp şi pe cel care dă naştere acestei situaţii: OMUL. Primele iniţiative de ocrotire a mediului au apărut acum aproximativ 200 de ani. judeţean. ca apa sau aerul. companiile membre s-au angajat să aibă nu o dezvoltare economică. naţional şi internaţional pentru combaterea poluării din întreaga lume. în acelaşi timp. Industria a acţionat şi ea în acelaşi sens. prielnic vieţii. În lume există numeroase organizaţii de acest tip. Ele acţionează activ atât în vederea dezvoltării economice. Pentru ca Pământul să rămână o planetă vie. a solului. Începând din 1970. poluarea apelor. Citiţi textul şi notaţi informaţiile pe care le ştiaţi. Prin înfiinţarea WBCSD. respectiv atunci când omul a cucerit întregul spaţiu al Terrei. Protecţia mediului înconjurător a apărut ca problemă a omenirii numai în zilele noastre.MĂSURI DE PROTECŢIE A MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR 1. reciclarea. Este necesară aşadar luarea unor măsuri energice de protecţie a planetei. Măsuri de prevenire şi combatere a poluării solului sunt: colectarea igienică a deşeurilor menajere în recipiente speciale. dau semne de otrăvire. dar mai ales colectivă. motivele care au impus ocrotirea naturii s-au diversificat. au apărut semne clare de îmbolnăvire a planetei: subţierea stratului de ozon. în timp. valorificarea sau eliminarea controlată. Unele din efectele devastatoare ale poluanţilor nu pot fi observate în momentul poluării. Cu timpul. îndepărtarea organizată şi la perioade cât mai scurte a deşeurilor colectate. pe care le-aţi aflat acum şi ce aţi vrea să mai ştiţi : este atât individuală. Organizaţii nonguvernamentale au luat fiinţă la nivel local. naţional şi internaţional. dintre care se disting: FEEE (Fundaţia Europeană de Educaţie pentru Mediu). însă. Însă responsabilitatea omului pentru ocrotirea mediului înconjurător 43 . pe cât posibil colectarea selectivă pe tipuri de deşeuri. Formele de poluare sunt foarte diverse şi afectează multe aspecte ale Terrei. GREENPEACE etc. din necesitatea salvării unor specii pe cale de dispariţie. bogăţiile şi resursele de energie au fost afectate în aşa măsură încât se întrevede epuizarea rapidă a unora dintre ele. iar unele condiţii esenţiale vieţii. mediului înconjurător şi demonstrând responsabilitate socială (fiind un bun cetăţean pentru comunităţile din care fac parte). prin protejarea. ci o dezvoltare durabilă.

dreptul la mediu cuprinde următoarele drepturi. la Aarhus. sau. Acum în lume: în anul 1998. refolosire. reciclarea şi valorificarea deşeurilor. Constituţia României. amenajarea a cât mai multe spaţii verzi. În vederea prevenirii poluării solului se iau următoarele măsuri: folosirea raţională a îngrăşămintelor şi pesticidelor în agricultură şi silvicultură. aplicându-se principiul celor 3R: recuperare. reglarea corespunzătoare a arderilor la autovehicule pentru reducerea eliminării poluanţilor. în probleme de mediu. 44 . construirea de staţii sau sisteme de epurare specifice pentru apele reziduale ale întreprinderilor industriale. asigurarea unor arderi complete a combustibililor utilizaţi în industrie. înzestrarea întreprinderilor industriale cu instalaţii de reţinere a poluanţilor. astfel încât substanţele nocive să nu se infiltreze în pânza freatică. eliminarea lor prin depozitarea în rampe ecologice.Măsuri de prevenire a poluării apei sunt: interzicerea îndepărtării la întâmplare a deşeurilor de orice fel. a fost adoptată Convenţia privind accesul la informaţie. tratarea prealabilă a combustibilului folosit sau a unor materii prime pentru reducerea concentraţiei de poluanţi. controlul depozitării deşeurilor solide. când acestea nu mai sunt posibile. reciclare. la participarea publicului în procesul de luare a deciziilor şi accesul la justiţie. înzestrarea cu sisteme de reţinere şi colectare a substanţelor radioactive din apele reziduale ale unităţilor unde se produc sau se utilizează astfel de substanţe. dreptul de a declanşa proceduri legale şi de a cere plata daunelor asupra mediului. dreptul de a comenta şi de a participa la procesul de decizie asupra acestor planuri şi proiecte. adoptată în 2003. dreptul unui individ de a fi informat despre planurile sau proiectele care ar putea ameninţa mediul său. înlocuirea combustibilului inferior cu cel superior. în Danemarca. transportul. colectarea (recuperarea). Măsurile cele mai importante pentru împiedicarea poluării masive a atmosferei sunt: construirea de întreprinderi în afara zonelor de locuit. care ar putea polua apa. construirea de staţii de epurare a apei uzate. mai puţin poluant. organizarea corectă a sistemelor de canalizare şi a instalaţiilor locale. confiinţeşte dreptul omului la mediu.

Activitate pe echipe: Realizaţi materiale (afişe. pliante) prin care să aduceţi la cunoştinţă colegilor. referitoare la unul din aspectele specifice zonei în care locuiţi (poate fi un aspect pozitiv sau. 45 . Activitate pe echipe: Realizaţi materiale prin care să lansaţi o campanie publicitară. părinţilor şi întregii comunităţi locale necesitatea protecţiei mediului. din contră. cât şi pentru generaţiile viitoare! Economiseşte apa şi lumina! Se economisesc în acest fel bani. 2. să tragă un semnal de alarmă referitor la o problemă locală). altor oameni! Astfel o parte din bunuri pot fi refolosite de cei care au nevoie! • • Aplicaţii 1. dar care sunt în bună stare.Rolul tău! • Mediul sănătos este şi responsabilitatea ta! Protejează mediul înconjurător atât pentru tine. fluturaşi. dar se protejează şi mediul înconjurător! Donează lucrurile de care nu mai ai nevoie.

pe care le-aţi aflat acum şi ce aţi vrea să mai ştiţi : Acum în lume: Întrucât mediul ne oferă condiţiile de trai de care avem nevoie. Convingerea că această problemă este doar a specialiştilor şi a forurilor internaţionale. şi nepoluat. 46 . Citiţi textul şi notaţi informaţiile pe care le ştiaţi. fiecare om trebuie să-şi asume această responsabilitate. Trecerea ecologiei de la stadiul de simplă disciplină ştiinţifică la cea de problemă a conştiinţei comune. este eronată şi gravă.Ziua Mondială a Sănătăţii 22 aprilie – Ziua Pământului 24 aprilie – Ziua Mondială a Protecţiei Animalelor de Laborator 10 mai – Ziua Păsărilor şi a Arborilor 15 mai – Ziua Internaţională de Acţiune pentru Climă 24 mai – Ziua Parcurilor Naţionale 31 mai – Ziua Mondială Împotriva Fumatului 5 iunie – Ziua Internaţională a Mediului 8 iunie – Ziua Mondială a Oceanelor Mediul înconjurător ne asigură condiţiile necesare vieţii. la nivel internaţional au fost stabilite unele zile pentru a fi dedicate mediului înconjurător: 2 februarie – Ziua Mondială a Zonelor Umede 15 martie-15 aprilie – Luna Pădurii 22 martie – Ziua Internaţională a Protecţiei Mediului 23 martie – Ziua Mondială a Meteorologiei 27 martie – Ziua Internaţională a Apei 1 aprilie – Ziua Internaţională a Păsărilor 15 aprilie – Ziua Pădurii 17 aprilie . sănătos. când distrugerea echilibrului natural al întregii planete este iminent. Poluarea planetei se agravează pe zi ce trece şi se pare că populaţia nu acordă interes acestui proces nociv.GHIDUL ECOLOGISTULUI 1. însă depinde de noi dacă dorim să folosim aceste elemente esenţiale în mod util sau dacă vrem să ocolim acest aspect al vieţii noastre. tocmai de aceea. reprezintă o realitate tristă în zilele noastre. naţională şi internaţională. Stă în puterea omului să ia măsuri eficiente şi să găsească soluţii pentru a opri continuarea şi agravarea acestui proces dăunător. Lupta împotriva poluării întregii planete solicită colaborare şi cooperare internaţională şi de aceea depinde de noi dacă vom trăi întrun mediu curat. Ocrotirea planetei este o problemă mondială şi.

17 iunie – Ziua Mondială pentru Combaterea Deşertificării 21 iunie – Ziua Soarelui 29 iunie . cei din jurul tău şi generaţiile următoare! Participă la acţiuni de ecologizare a mediului în care trăieşti! Fă acest lucru cunoscut şi celor din jurul tău şi cerele să ţi se alăture! Informează-i pe cei din jurul tău despre problemele de mediu pe care le observi! Poţi sugera luarea anumitor măsuri şi te poţi implica direct în această activitate! • • 47 . 16 octombrie – Ziua Internaţională a Alimentaţiei 31 octombrie – Ziua Internaţională a Mării Negre 8 noiembrie – Ziua Internaţională a Zonelor Urbane 5 decembrie – Ziua Voluntariatului 14 decembrie – Ziua Internaţională de Protest Împotriva Reactoarelor Nucleare 29 decembrie – Ziua Internaţională a Biodiversităţii Rolul tău! • Protejează mediul în care trăieşti! Asigură o viaţă sănătoasă pentru tine.Ziua Dunării 11 iulie – Ziua Mondială a Populaţiei 9 august – Ziua Internaţională a Grădinilor Zoologice şi Parcurilor 6 septembrie – Ziua Internaţională a Stratului de Ozon 18 septembrie – Ziua Mondială a Geologilor 23 septembrie – Ziua Mondială a Curăţeniei 25 septembrie – Ziua Internaţională a Mediului Marin 26 septembrie – Ziua Mondială a Munţilor Curaţi 1 octombrie – Ziua Mondială a Habitatului 4 octombrie – Ziua Internaţională a Protecţiei Animalelor 8 octombrie – Ziua Internaţională pentru Reducerea Dezastrelor Naturale.

Cum s-ar putea realiza acest lucru în zona noastră? . Activitate pe echipe: Realizaţi o revistă care să prezinte punctele de vedere.Ce le recomandaţi celorlalţi cetăţeni ai oraşului/ satului? 48 . Activitate pe echipe: Realizaţi materiale prin care să popularizaţi principalele date din CALENDARUL ECOLOGISTULUI.Credeţi că plantele şi animalele trebuie protejate? . Exemplu de chestionar: .Ce faceţi pentru protejarea mediului? . părinţilor. precum şi recomandări. îndemnuri etc. Activitate pe echipe: Confecţionaţi materiale care să prezinte comportamente ecologice în opoziţie cu cele neecologice.Ce reprezintă pentru voi mediul înconjurător? . reflectate în scurte interviuri luate colegilor.Cum vă implicaţi în împiedicarea poluării naturii? . 3.Cunoaşteţi astfel de programe ecologice în zona noastră? Participaţi la ele? Cum? .Aplicaţii 1. 2. 4. avantajul unei atitudini ecologice. persoanelor din comunitatea locală. Activitate pe echipe: Realizaţi materiale prin care să arătaţi avantajul unei preocupări permanente pentru sănătatea planetei. Realizaţi un punct de informare sub forma unei expoziţii cu aceste materiale. legate de problema protecţiei mediului.

Evaluare 1. Pornind de la următoarele modele. creaţi şi voi noi indicatoare: Viitorul e al tău! Protejează plaja! Viaţa e una! Respectă-ţi aproapele! NU RUPETI FLORILE! Fii european! Reciclează(-te)! Indiferenţa distruge! Arunc-o la coş! 49 .

50 .

..36 Deşeurile şi reciclarea lor ...........................................................................................................................43 Ghidul ecologistului ........................................................................................... Protecţia mediului înconjurător .............................................................25 4..............7 2................................................................................................................................................................................................................... Factorii de mediu ..........10 3...............................................................................................................................26 Plante ...... Cum s-a născut Pământul? .............35 5..............................................................................................................................................................................................................................................................16 Aerul ........................................................................................................................13 Apa..........29 Omul ..............46 Evaluare..................10 Mediile de viaţă .................................................................................................. Lumea vie ................................................................................................................................................................................................................49 51 .......22 Evaluare.................................................19 Solul şi subsolul ...............................................................................................................................................................................7 1...................................................................................................................26 Animale ....................32 Evaluare...........................................................................................................................................................................................13 Lumina şi căldura............................................................................................................................................................................................38 Măsuri de protecţie a mediului înconjurător ...........................................................................................................................................................36 Poluarea şi tipurile de poluare................................... Mediul înconjurător ..............................................................................Cuprins Lecţie introductivă.......................................................................................................................................

52 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful