CREEAZĂ-ŢI MEDIUL !
Suport pentru elevii de clasa a III-a

Acest material face parte din proiectul educaţional „Creează-ţi Mediul!” iniţiat şi finanţat de derulat cu sprijinul Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi implementat de Fundaţia CONCEPT www.societatedurabila.ro

1

2

CREEAZĂ-ŢI MEDIUL !
Suport pentru elevii de clasa a III-a

Autori: Carmen Manuela Cazan Rodica Cherciu Mihai Manda Consultanţi de specialitate: Mediu: Oana Dicu Mihaela-Codruţa Nedelcu Comunicare: Luminiţa Oprea

3

Redactori: Oana Mateescu Lector şi corectură: Anda Moldovan Concept grafic şi DTP: Carmen Biriş Marius Zarafu Editor: Fundaţia CONCEPT Bucureşti 2006 4 .

Manualul pe care vi-l propunem vă aduce în atenţie o problemă pe care suntem siguri că deja aţi observat-o în jurul vostru. ci a fiecăruia dintre noi. pe când natura poate exista şi fără prezenţa oamenilor!” AUTORII Dragi cititori. care poluează mediul. a tuturor. Împreună vom înţelege că trăim pe aceeaşi planetă de care trebuie să avem grijă noi toţi! Viitorul planetei stă în mâinile noastre! Sunteţi pregătiţi să cunoaşteţi şi să protejaţi mediul înconjurător? Împreună putem să avem o planetă curată! Şi nu uitaţi: „Omul nu poate să supravieţuiască fără natură. cu diferite boli cauzate de poluare. Oamenii din toate colţurile lumii au înţeles necesitatea adoptării unui comportament responsabil faţă de natură. asupra noastră. fenomen ce cuprinde astăzi toate ţările şi continentele. astfel încât se întrevede epuizarea unora dintre ele. ci una colectivă şi necesită sprijin reciproc. comunitatea în mijlocul căreia trăieşti are doar de câştigat. Resursele naturale ale planetei sunt pe zi ce trece tot mai puţine. ducând la dispariţia sau provocând. apa şi aerul. De aici şi expresia „Gândeşte global . la rândul lor. derulează numeroase programe în beneficiul acestor comunităţi. una din priorităţile noastre. să găsiţi pasiunea pentru a proteja natura. un comportament responsabil din partea noastră. Din dorinţa de a avea o viaţă comodă. în consecinţă. Oamenii sunt confruntaţi. după cum spuneam. intervenţiile civilizaţiei au provocat mediului natural pagube mai mari decâ în ultimul mileniu. Veţi vedea cât de uşor este! HOLCIM ROMÂNIA 5 . Ce poate fi mai frumos decât să ai în jurul tău un mediu sănătos? Ce poate fi mai important decât să trăieşti într-o societate care protejează natura şi resursele ei? Am ales să susţinem realizarea şi publicarea unui manual de mediu deoarece protecţia mediului a fost. bineînţeles. chiar în acest moment.Acţionează local!” Vă invităm. proiecte comunitare etc. performanţă şi pasiune. În calitate de membru al comunităţilor în care activează. dar cu ajutorul vostru îi vom face să se gândească la efectele activităţilor lor asupra vieţii planetei şi.“Protejarea naturii înseamnă autoprotejarea omului. poate aduce beneficii mari. Holcim îşi asumă o responsabilitate activă şi. în paginile care urmează. Implicarea noastră în viaţa comunităţii are diferite forme. Printre acestea se numără: cursuri de instruire. Planeta noastră suferă din neglijenţa unor oameni. a tuturor. Ei nu sunt întotdeauna conştienţi de răul pe care îl fac.” Dragi elevi. În ultimul deceniu. dispariţia multor specii de plante şi animale. ocrotirea mediului nu este doar o problemă individuală. Însă protecţia mediului nu trebuie să fie doar preocuparea unei companii. oamenii au poluat. Cu toate acestea. mai mult sau mai puţin grav: solul. încă de când am început activitatea noastră în România. Dar. Dacă te bazezi pe putere. măsuri de protecţie pentru toţi angajaţii şi colaboratorii noştri.

Marte Terra Jupiter Venus Mercur Courtesy NASA/JPL-Caltech 6 .

una din planetele de astăzi. La începuturi. PANGEEA. Atlantic. Uranus. decât o cunoaştem noi astăzi. Acel nor s-a împărţit în mai mulţi nori mai mici. Studiile cercetătorilor au arătat că acum 4. PANTHALASA. munţi. Marte.Neptun Uranus CUM S-A NĂSCUT PĂMÂNTUL? Saturn Istoria planetei noastre face parte din istoria Universului. fiecare devenind. dealuri. apărând primul ocean. animale.7 miliarde de ani . AUSTRALIA. Venus. După câteva milioane de ani. ape. Saturn. Arctic sau Îngheţat. Jupiter. Exista doar un nor uriaş de praf şi gaze care se învârtea în jurul Soarelui. Terra arăta cu totul altfel. alături de celelalte planete: Mercur. EUROPA.Terra nu exista. Planeta Terra este una din cele opt planete cunoscute ale sistemului nostru solar. Neptun. câmpii. Era doar o planetă care se învârtea în jurul Soarelui. care înconjura primul continent. 7 . pe Terra a început să plouă. Indian. AMERICA DE NORD ŞI DE SUD. Lecţie introductivă Aceste continenete sunt separate de către oceanele: Pacific. Nu existau plante. Acel continent s-a rupt în două blocuri de uscat: LAURASIA şi GONDWANA. ANTARCTICA. în timp. Aceste două vechi continente sunt bunicile continentelor de astăzi: ASIA.

căţeluşa Laika a fost prima fiinţă vie care a călătorit în spaţiul cosmic. pe 12 aprilie 1961. Aceste continente au dispărut într-un timp foarte scurt. cei mai mari navigatori şi descoperitori de „noi pământuri” au fost: Marco Polo. în jurul Pământului. timp de 108 minute. legendele lumii povestesc despre două continente dispărute: Atlantida şi Pacifida. primul om care a afirmat că Pământul este rotund a fost Aristotel (384-322 î. în noiembrie 1957. din cauza unei erupţii vulcanice care a declanşat cutremure puternice. Bartolomeo Diaz. Nicolaus Copernic Nicolaus Copernic este primul care a afirmat că Pământul se roteşte în jurul Soarelui. Cristofor Columb. pentru că văzută din spaţiu are culoarea albastră.Acum în lume: primul om lansat în spaţiu a fost rusul Iuri Alekseevici Gagarin.). Terra mai este denumită şi Planeta Albastră. Teoria lui a fost susţinută. mai târziu. o zi şi o noapte. de Galileo Galilei. Niña. corabia lui Cristofor Columb Galileo Galilei 8 Cristofor Columb . Magellan.Ch.

Activitate pe echipe: Desenaţi sau construiţi. 3. Alcătuiţi un portofoliu cu legende care explică denumirea planetelor. Activitate pe echipe: Desenaţi pe baloane continentele actuale de pe Terra şi oceanele. 5. Alcătuiţi rebusuri care să aibă cuvintele-cheie denumiri ale planetelor din sistemul nostru solar. 4. cu ajutorul unor baloane. Realizaţi o expoziţie cu lucrările voastre.Aplicaţii 1. 9 . sistemul nostru solar. 2.

Mediul antropic 3. 10 . grupuri de cuvinte puteţi asocia cu „Medii de viaţă” .Mediul natural . cuvinte. Ce idei. s-a extins deşertul etc. Citiţi textul şi notaţi informaţiile pe care le ştiaţi.Mediul înconjurător MEDIILE DE VIAŢĂ 1. cuvinte. pe care le-aţi aflat acum şi ce aţi vrea să mai ştiţi : Prin mediu înconjurător sau mediu ambiant se înţelege ansamblul de elemente şi fenomene naturale şi artificiale de la exteriorul Terrei. Mediul înconjurător este alcătuit din : . starea mediului înconjurător este tot mai îngrijorătoare: au apărut găuri în stratul de ozon. 2. au scăzut suprafeţele împădurite. Ce idei. grupuri de cuvinte puteţi asocia cu „Mediul înconjurător” . care condiţionează viaţa în general şi pe cea a omului în special. Pe an ce trece. au dispărut de pe Terra mai multe specii de plante şi animale.

Factorii de mediu influenţează viaţa vieţuitoarelor. subpământean. Acum în lume: 1 mp de muşchi care acoperă solul pădurilor reţine după o ploaie puternică 1 kg de apă. pe care le-aţi aflat acum şi ce aţi vrea să mai ştiţi: Rolul tău! • • • Respectă mediile de viaţă ale celorlalte vieţuitoare de pe Terra! Acest lucru va contribui la sănătatea planetei noastre! Ajută planeta să lupte împotriva poluării! Interesează-te care sunt problemele mediului din zona ta! Mediile de viaţă sunt locurile unde trăiesc vieţuitoarele. 11 . durează 60 de ani. pentru a ajunge la maturitate. acvatic. dar creşterea unui puiet. Citiţi textul şi notaţi informaţiile pe care le ştiaţi. tăierea unui brad durează 1 minut. Acest lucru este datorat factorilor de mediu care se găsesc aici: solul şi subsolul.4. dar şi vieţuitoarele influenţează mediul înconjurător. furnicile sunt adaptate pentru a se feri de ploaie. se retrag în furnicar şi blochează toate intrările. aerian. Acestea pot fi: terestru. atingând 5-6 mii de ani. aerul. baobabul din Africa este arborele care trăieşte cel mai mult. lumina şi căldura. Atunci când simt că se apropie ploaia. ele îşi încetează activitatea exterioară. apa. Planeta noastră este singura planetă din sistemul nostru solar pe care se găseşte viaţă.

Zile importante 5 Iunie Ziua Mediului 23 Septembrie Ziua Mondială a Curăţeniei 29 Decembrie Ziua Biodiversităţii Aplicaţii 1. Alcătuiţi portofolii diferite pentru mediile de viaţă. Alegeţi un mediu de viaţă şi prezentaţi-l. 3. plante şi animale. 12 . Ilustraţi mediul de viaţă ales cu ajutorul unor desene pe care să le prezentaţi colegilor. Completaţi-le cu informaţii despre mediile de viaţă. activitatea omului. 2.

Terra expune. toamna şi iarna. . Pământul nu este. în funcţie de distanţa la care se află de acesta. atât datorită mişcării de revoluţie.22 iunie este ziua în care Soarele se poate vedea pe cer. pentru că. Citiţi textul şi notaţi informaţiile pe care le ştiaţi. La trecerea de la un anotimp la altul. Ţara noastră se află într-o zonă cu patru anotimpuri. deci. vara. există zile semnificative. . ziua este din nou egală cu noaptea (echinocţiul de toamnă).21 martie. Venus. Neptun şi Pluto. câte o parte din suprafaţa sa către Soare. astfel. Planetele nu au nici lumină şi nici căldură proprie. iar pe partea opusă planetei este noapte.pe 22 decembrie este ziua în care Soarele se poate vedea pe cer. . Pământul execută pe durata unei zile (24 de ore) o mişcare de rotaţie în jurul propriei axe. Pământul execută o rotaţie completă în jurul Soarelui în decursul unui an (mişcarea de revoluţie). cu cea mai lungă durată din an (solstiţiul de vară). existând zone cu două anotimpuri şi zone cu patru anotimpuri. De miliarde de ani. Uranus. acest lucru ducând la apariţia anotimpurilor.23 septembrie. Terra. temperaturile variind odată cu aceste expuneri. Jupiter. încălzit la fel pe toată suprafaţa sa. el străluceşte neobosit dând lumină şi căldură celor nouă planete care se rotesc în jurul său: Mecur. . Pe glob anotimpurile nu au o răspândire uniformă. regiuni în care este mereu frig (la poli) şi regiuni cu temperaturi blânde. Astfel: 13 . acolo este zi. Întocmiţi o listă cu ceea ce ştiţi despre lumină şi căldură. în momentul în care o parte a Terrei este expusă spre Soare. Saturn. pe care le-aţi aflat acum şi ce aţi vrea să mai ştiţi: Soarele este o stea pentru că are lumină şi căldură proprie. Marte. care este linia imaginară ce uneşte cei doi poli: Polul Nord şi Polul Sud. Ele le primesc de la Soare. pe rând. 2. ziua este egală cu noaptea (echinocţiul de primăvară). cu cea mai scurtă durată din an (solstiţiul de iarnă). existând regiuni unde este mereu cald (la Ecuator). Acestea sunt: primăvara. Această mişcare de rotaţie în jurul propriei axe duce la apariţia zilelor şi nopţilor.Factorii de mediu LUMINA ŞI CĂLDURA 1.

strălucitoare. în formele pe care le cunoaştem noi. Un fenomen al naturii. violet. În alcătuirea lui se pot vedea culorile care compun lumina Soarelui: roşu. de care au nevoie vieţuitoarele. Toate aceste culori. privit în trecut drept semn ceresc. oranj. văi. care se aşază una după alta. sau imediat după ploaie. verde. existând zone care se încălzesc ziua la lumina soarelui şi se răcesc noaptea. Când razele Soarelui trec prin picăturile limpezi de ploaie. în funcţie de locul în care trăiesc. Este planeta cea mai apropiată de Terra. Acum în lume: planeta Venus îşi datorează numele strălucirii ei deosebite (Luceafărul). un curcubeu nu este altceva decât descompunerea luminii Soarelui la trecerea prin picăturile de ploaie. 14 . Deci. Pe suprafaţa sa s-au observat cratere. dau o culoare albă. este curcubeul.dar şi datorită mişcării de rotaţie. albastru. indigo. dacă străluceşte Soarele. planeta Marte şi-a primit numele de la culoarea roşiatică pe care o are. la condiţiile de mediu. subţierea stratului de ozon duce la creşterea temperaturii pe Terra. galben. Lumina pe care Pământul o primeşte de la Soare este una din condiţiile de mediu. 3. atmosfera lăsând să treacă mai uşor razele ultraviolete. temperatura pe planeta Venus este de +450 grade Celsius şi nu permite viaţa. se separă în cele şapte culori. Ele s-au adaptat. El apare când plouă şi Soarele străluceşte. Are o atmosferă plină de gaze toxice şi relieful format doar din munţi şi vulcani. amestecate. Completează pe desenul următor orele din diferite ţări ale globului. vulcani şi chiar gheaţă la poli. Pluton este planeta cea mai îndepărtată de Soare şi are o temperatură la suprafaţă de –210 grade Celsius.

Desenaţi sau construiţi machete care să ilustreze mişcarea de revoluţie a Pământului. 15 . Desenaţi sau construiţi machete care să ilustreze mişcarea de rotaţie a Pământului. 2. Realizaţi o expoziţie cu desene care să ilustreze cele patru anotimpuri din ţara noastră. 3. dar nu tot ce este bun pentru tine este bun şi pentru mediu! Zile importante 21 Iunie Ziua Soarelui 22 Aprilie Ziua Pământului Aplicaţii 1.Rolul tău! • • • Sănătatea fiecărui om este influenţată de mediul în care trăieşte! Păstrează mediul înconjurător sănătos pentru a te putea bucura de sănătate! Ceea ce este bun pentru mediu este bun şi pentru tine.

Este datoria noastră să ne asigurăm ca apa să realizeze funcţiile sale de întreţinere a vieţii. de integrare cu alte resurse naturale. a instalaţiilor electrice. Apa i-a dat omului şi resurse de trai: alge. multe fluvii şi râuri din lume au fost îndiguite şi amenajate pentru a evita astfel de catastrofe. apele subterane. 16 . de aceea se impune gospodărirea ei cu multă grijă şi acordarea unei importanţe deosebite asigurării unei bune calităţi a apei potabile. de căi de navigaţie. încă din cele mai vechi timpuri. indispensabilă supravieţuirii şi traiului zilnic al oamenilor. Dar apa are şi influenţe negative. fiind evident. Pentru o planetă sănătoasă trebuie să avem grijă de apă şi de vieţuitoarele pentru care ea este un mediu de viaţă. ploile. totalitatea apelor de pe glob. râurilor pentru a o bea. şi este cel mai mare absorbant şi emiţător de căldură. La nivel planetar. datorită creşterii populaţiei globului. prezintă mai multe straturi. ea este prezentă în aer. pentru a se spăla. mamifere acvatice. sub multiplele ei forme. resursele de apă sunt limitate. Puterea apei a folosit-o la început la morile cu apă şi acum la marile hidrocentrale. având drept consecinţe pierderea de vieţi omeneşti. printre care se numără inundaţiile. Hidrosfera. atât pentru utilizarea directă de către om. cu timpul a folosit apa pentru transport. Apa este unul dintre ele. râurile. incluzând oceanele.APA 1. La început a folosit apa izvoarelor. prin algele care plutesc la suprafaţa sa. în pământ şi în corpul vieţuitoarelor. reprezintă unul dintre cele mai importante elemente ale peisajului geografic. De aceea. Apa. Toate aceste învelişuri se influenţează reciproc. pâraielor. accelerării procesului de urbanizare şi ridicării confortului vieţii moderne. Citiţi textul şi notaţi informaţiile pe care le ştiaţi. unele dintre ele foarte grave. peşti. Omul a folosit apa în diferite scopuri. distrugerea gospodăriilor. ca planetă. pescuitul fiind una din primele îndeletniciri ale omului primitiv. gheţarii etc. pentru a-şi prepara hrana. La nivel mondial se înregistrează o cerere crescută de apă. mările. Apa este un mare generator de oxigen atmosferic. lacurile. fie îl înconjoară. de materie primă şi de asigurare a confortului oamenilor. care fie intră in constituţia lui. ocupă 71% din suprafaţa totală a globului. pe care le-aţi aflat acum şi ce aţi vrea să mai ştiţi: Pământul. a podurilor. cât şi pentru activitatea normală a vieţuitoarelor. dezvoltării activităţiilor economice.

apa dulce contaminată şi rezervele de apă ţinute în condiţii neigienice sunt cauza a 10% din totalul îmbolnăvirilor din ţările sărace.400 milioane km3. volumul total al apei existente pe Pământ este apreciat la 1. nu faci risipă de apă ! Află cum mai poţi economisi apa! Udă plantele din jurul tău! Ele îţi dau oxigen! 17 . cantitatea fiind echivalentă cu debitul tuturor râurilor planetei pe o perioadă de 650 ani. cu propan sau cu zăpadă carbonică. iar 2.Acum în lume: 1. în Antarctica se găseşte 90% din volumul total de gheaţă de pe glob.5 miliarde de locuitori ai planetei. adică un sfert din total. precum Kuweitul. există sprayuri speciale. fiind importată la schimb cu petrolul. Rolul tău! • • • Economiseşte apa potabilă ! Închide robinetele atunci când nu ai nevoie de apă! Făcând duş. n-au acces la apa potabilă. apa este foarte preţioasă. din care doar 2.6 miliarde. se poate produce ploaie prin însămânţarea norilor cu zăpadă carbonică sau cu iodură de argint. având ca efect formarea fulgilor de nea şi deci.7% reprezintă apa dulce. se poate împrăştia ceaţa de pe aeroporturi. n-au acces la salubritate. cu ajutorul lor. scumpă şi se foloseşte până la ultima picătură. în statele arabe. adică peste două cincimi.

3. Organizaţi o expoziţie cu materialele realizate. Realizaţi unui rebus cu cuvântul-cheie APA. Activitate pe echipe: „Povestea picăturii de apă” – închipuiţi-vă aventurile unei picături de apă. 18 . Ilustraţi compunerea şi cu desene. în drumul său prin natură. 4.Zile importante 25 septembrie 22 martie Ziua Mondială a Apei Ziua Internaţională a Mediului Marin 31 octombrie 8 iunie Ziua Mondială a Oceanelor Ziua Internaţională a Mării Negre Aplicaţii 1. Activitate pe echipe: Desenaţi „Circuitul apei în natură” . 2.

şi se află mai sus în atmosferă. iar Soarele . Subţierea stratului de ozon. sunt în cantităţi mari. a oxigenului. în atmosferă mai plutesc vapori de apă. Aici se formează vânturile. Fără aceasta. pe care le-aţi aflat acum şi ce aţi vrea să mai ştiţi : gaz are proprietatea de a absorbi căldura. ninsori etc. ploi. cu deosebire jos. cel mai important având o grosime de 10-12 km la poli şi de 16-18 km la Ecuator. în atmosfera situată imediat în vecinătatea suprafeţei Pământului. ca şi vaporii de apă. numită şi forţă gravitaţională. În stratul superior (până la 50 km) se găseşte un gaz numit ozon. cerul ar părea de culoare neagră. permiţând astfel încălzirea aerului.un disc de foc orbitor. În afară de gaze. se află într-o proporţie foarte mică un gaz numit dioxid de carbon. norii şi precipitaţiile. totuşi ea pare divers colorată. având o grosime mai mare la Ecuator şi fiind mai turtită la poli. se găseşte în proporţie de aproape 21%. cristale de gheaţă. Nu am mai avea nori. Praful şi microorganismele. În lipsa atmosferei şi.AERUL 1. Azotul se găseşte în proporţie mult mai mare. Cercetările cu ajutorul sateliţilor artificiali. de 78%. şi conţinând 90% din toată cantitatea de aer a atmosferei. Citiţi textul şi notaţi informaţiile pe care le ştiaţi. În cantitate mai mare se găsesc azotul şi oxigenul. prin poluarea aerului cu diferiţi compuşi chimici. Ea rămâne lângă suprafaţa pământului datorită forţei de atracţie a acestuia. Acest 19 . reduce protecţia naturală şi este un pericol pentru planeta noastră. în apropierea pământului. fiind situat la suprafaţa pământului. În acest strat se petrec cele mai importante fenomene pentru viaţa pe Terra. Atmosfera nu are o culoare a sa proprie. numai deşert şi stâncă. Ce cuvinte puteţi asocia cu “AER”? 2. pământul ar fi gol. care are proprietatea de a absorbi radiaţiile ultraviolete emise de Soare. au dat la iveală faptul că atmosfera este compusă din mai multe straturi. praf şi microorganisme. În atmosferă. Oxigenul este gazul care întreţine viaţa. în principal. după cum este: Aerul îmbracă Pământul sub forma unui înveliş numit atmosferă. având rolul unui filtru. Aerul este format dintr-un amestec de mai multe gaze. ea are aceeaşi formă ca aceasta. Deoarece atmosfera înconjoară Terra.

dar impiedică împrăştierea în spaţiu a căldurii reflectate de suprafaţa terestră. O parte din gazele atmosferei lasă radiaţia solară să treacă spre Pământ. ea pare albastră. în afară de gazele industriale. Deci. Nivelul de vapori de apă creşte ca efect al încălzirii atmosferei. Ele asigură păstrarea echilibrului între căldura care intră în atmosferă şi cea care iese în spaţiu. în principal dioxidul de carbon şi vaporii de apă. ceea ce duce la o şi mai mare creştere a temperaturii. fără efectul de seră natural planeta noastră ar fi cu circa 30ºC mai rece.mai curată sau încărcată cu vapori de apă. Ajungând la suprafaţa Pământului. nu direct de la Soare. intensitatea (tăria) şi durata. pe cele care se află deasupra. aşa se formează vânturile. Acum în lume: principalele gaze cu efect de seră sunt: vaporii de apă. dioxidul de carbon. iar acestea încălzesc la rândul lor păturile de aer din partea de jos a atmosferei cu care vin în contact. Aceste gaze. Acest fapt duce la o schimbare a modului în care atmosfera absoarbe energia solară. Fără acestea nu ar exista viaţă pe planeta noastră. După ploaie. Când conţine mari cantităţi de vapori de apă. Acest echilibru este ameninţat de activităţile umane. Pentru studierea vânturilor se înregistrează: direcţia din care bat. ele încălzesc suprafaţa uscatului şi pe cea a mărilor şi oceanelor. când atmosfera este curată. Razele Soarelui străbat însă atmosfera Terrei fără a o încălzi. atmosfera se încălzeşte de jos în sus. care influenţează creşterea temperaturii atmosferei Pământului până la niveluri periculoase pentru toate vieţuitoarele. Rezultatul este cunoscut sub denumirea de efect de seră accelerat. Razele Soarelui aduc lumină şi căldură pe Pământ. la rândul lor. Păturile de jos ale aerului le încălzesc. iar când este încărcată cu praf poate avea nuanţe de roşu. toate celelalte gaze apar şi în mod natural. Aerul cald de la suprafaţa Pământului se ridică spre straturile înalte ale atmosferei. ca efect al activităţilor umane. locul lui fiind luat de aerul rece. şi numai prin mijlocirea suprafeţei Pământului. sunt cunoscute sub denumirea de gaze cu efect de seră. microorganisme. praf. 20 . metanul şi gazele industriale. gălbui sau violet. nivelul tuturor gazelor cu efect de seră este în creştere. ozonul. apare albicioasă sau cenuşie.

Fişă de observaţie: Completaţi pe durata unei săptămâni o fişă în care să înregistraţi culoarea atmosferei în localitate. Confecţionaţi unui afiş în care să arătaţi importanţa menţinerii aerului curat. 3. 4. Construiţi o giruetă. Elaboraţi un rebus cu cuvântul-cheie AER. în fiecare zi. direcţia şi viteza vântului. dimineaţa şi seara.Rolul tău! • • • Ocroteşte şi îngrijeşte plantele din jurul tău! Vei avea mai mult oxigen! Aeriseşte. clasa în care înveţi! Lipsa de oxigen poate provoca dureri de cap! Zile importante 23 martie Ziua Internaţională a Meteorologiei 21 iunie Ziua Soarelui 16 septembrie Ziua Internaţională a Stratului de Ozon Aplicaţii 1. 21 . în fiecare pauză. 2. pentru a observa mişcarea aerului. camera în care dormi! Vei inspira o cantitate mai mare de oxigen! Aeriseşte.

Solurile sunt alcătuite şi din resturile vegetale şi animale. în lacuri. Principala lui însuşire este fertilitatea. Rocile sedimentare s-au format prin depunerea (sedimentarea) materialelor rezultate în procesul de erodare din scoarţa terestră. El este alcătuit din materie organică şi anorganică. Citiţi textul şi notaţi informaţiile pe care le ştiaţi. precum şi a unor procese de descompunere chimică. adică însuşirea de a pune la dispoziţia plantelor apa şi substanţele hrănitoare necesare creşterii şi dezvoltării lor. care dizolvă anumite substanţe hrănitoare din sol. datorită apelor de infiltraţie. duritate. Aceste particule reprezintă materialul ce intră în compoziţia solului.SOLUL ŞI SUBSOLUL 1. Acesta este partea organică ce conţine substanţe hrănitoare ce dau fertilitate solului. care transformă resturile vegetale şi animale în humus. Rocile sunt alcătuite din minerale. Fiecare mineral are anumite însuşiri ca formă. Rocile de la suprafaţa. cauzate de diferenţele de temperatură şi îngheţ. un rol important îl au nişte organisme mici numite bacterii. petrol. Solurile s-au format într-o lungă perioadă de timp. argilă. Aceste materiale 22 . mări sau oceane. pe care le-aţi aflat acum şi ce aţi vrea să mai ştiţi: Învelişul solid de la suprafaţa Pământului este acoperit de un strat afânat. În compoziţia solului intră şi aerul. nisipuri. care provine din atmosferă. în urma unor procese de dezagregare. argilă. andezitul şi bazaltul). dar şi pentru încolţirea seminţelor. se fărâmiţează în particule mai mari sau mai mici: pietriş. La formarea solurilor. În transformarea acestor resturi vegetale şi animale. Rădăcinile plantelor absorb odată cu apa substanţele hrănitoare. transparenţă. Sub acest strat afânat. praf. Cele mai cunoscute roci sunt de origine vulcanică (granitul. se află un strat mai dur care este alcătuit din roci. o contribuţie mare o are şi apa de infiltraţie. Solul este şi suport pentru plante. nisip. pietriş. care sunt solide şi s-au format din scoarţa terestră. sedimentară (calcar. Acest strat se numeşte sol. gresie) şi metamorfică (şisturi şi marmură). deoarece acestea îşi fixează în sol rădăcinile. numit subsol. care este influenţat de condiţiile de mediu în care s-a format. şi care este necesar pentru „aerisirea solului”. Ce cuvinte puteţi asocia cu „SOL şi SUBSOL“? 2.

omul îndreaptă ţărmuri. aşa s-a format calcarul.au fost purtate de ape curgătoare. numite fosile. omul ară pământul pe suprafeţe întinse. valuri. sapă tuneluri pe sub munţi şi pe sub strâmtorile mărilor. De asemenea. Omul contribuie în mare măsură la transformarea scoarţei terestre. În aceste roci găsim şi urme de vieţuitoare. Ca să apere pământul de valurile năvalnice ale mărilor. canale pentru navigaţie. pierderii fertilităţii solului şi eroziunii avansate a acestuia. Pentru a-şi uşura transporturile. dar şi stării actuale a pădurilor. combate inundaţiile şi seceta. vânturi. ameninţând chiar supravieţuirea populaţiei umane. Unele roci s-au format îndeosebi prin depunerea cochiliilor şi scheletelor calcaroase ale unor vieţuitoare în mări şi oceane. 23 . prin exploatarea resurselor minerale şi materialelor necesare traiului zilnic. Pe terenurile neproductive aduce pământ roditor. În asemenea condiţii s-au format cărbunii de pământ şi petrolul. omul construieşte drumuri. în unele locuri. biodiversitatea. Alte roci. În unele zone sapă terase. cea mai importantă fiind exploatarea lemnului. construieşte plaje. o atenţie deosebită se acordă împăduririi zonelor degradate. Acum în lume: tăierea pădurilor este o problemă cu consecinţe serioase asupra planetei. metrouri pe sub oraşe. în perioade îndelungate de timp. s-au format în urma unor evaporări puternice ale apelor sărate din lacuri sau din apele mărilor puţin adânci de lângă ţărmuri. Ca să procure hrana. influenţează clima. ce se înrăutăţeşte datorită ploilor acide. creează lacuri etc. Ajutat de mijloace tehnice mereu mai perfecţionate. creându-şi ogoare pentru agricultură. şi apoi depuse în ape. căi ferate. la nivel mondial. pe coastele dealurilor şi chiar ale munţilor. despăduririle au loc din mai multe cauze. O altă categorie de roci s-a format prin descompunerea resturilor de plante şi animale în mări sau lacuri. pe care-l aşterne cu grijă. ca sarea. omul reuşeşte din ce în ce mai mult să schimbe faţa pământului după voinţa lui. s-au ridicat diguri.

Rolul tău! • • • • Aruncă.realizaţi colecţii cu roci din zona în care locuiţi. Activitate practică: . Desenaţi un afiş cu plante din zona în care locuiţi. întotdeauna. resturile la coşul de gunoi! Învaţă să le sortezi întâi! Participă la amenajarea unor spaţii verzi în curtea şcolii! Mai multe plante înseamnă mai mult oxigen! Protejează pădurea plămânul verde al planetei! Ea este un habitat pentru multe vieţuitoare! Pădurea oferă omului remedii medicinale! Află ce plante medicinale poţi culege din pădure! Zile importante 22 aprilie Ziua Pământului 17 iunie Ziua Mondială pentru Combaterea Deşertificării 18 septembrie Ziua Mondială a Geologilor Aplicaţii 1.construiţi machete din materiale refolosibile. . 24 .realizaţi colecţii cu diferite tipuri de sol din zona în care locuiţi. . . 3.construiţi un mic terariu cu roci şi sol din zona în care locuiţi 2. Alcătuiţi un rebus cu cuvintele-cheie SOL şi SUBSOL.

Desenează în fiecare mediu de viaţă animalele şi plantele potrivite: aerian terestru acvatic subteran 25 . Uneşte animalele şi plantele cu mediile de viaţă potrivite: 2.Evaluare 1.

unele dintre ele hibernează sau pleacă. plantele se pot adapta sau seminţele vor căuta alte zone prielnice în care să încolţească. mai ales când sunt în număr foarte Plantele şi animalele de pe Pământ constituie învelişul numit biosferă. Lumina este absolut necesară majorităţii plantelor. relieful. împrăştiind unele seminţe. În lipsa căldurii. precipitaţiile. Plantele. În zonele uscate. El ajută şi la polenizare. cât şi prin celelalte activităţi ale sale: vânătoarea. Ele contribuie astfel la extinderea sau la restrângerea suprafeţelor ocupate de plante şi animale. Vieţuitoarele trăiesc în partea de jos a atmosferei. iar cele lemnoase îşi încetează periodic activitatea. industria. Vântul poate avea şi o influenţă negativă. Vântul contribuie în mare măsură la răspândirea plantelor. în zone unde este mai cald.Lumea vie PLANTE 1. construcţiile. plantele ierboase se usucă. gradul de înclinare a pantelor şi expunerea lor faţă de razele solare. Omul are un rol important în răspândirea vieţuitoarelor. Relieful determină condiţii deosebite pentru vegetaţie. apleacă arborii şi chiar îi dezrădăcinează. plantele nu s-ar putea hrăni. migrează. temperatura. prin care a contribuit la distrugerea unor habitate şi dispariţia unor plante şi animale. în hidrosferă şi în partea superioară a litosferei. Fără lumină. transporturile. Vânturile 26 . Factorii importanţi care condiţionează răspândirea vieţuitoarelor sunt: lumina. altele nu. pe care le-aţi aflat acum şi ce aţi vrea să mai ştiţi : puternice usucă vegetaţia. Temperatura aerului joacă un rol important. vânturile. unele plante se pot adapta. prin altitudine. atât prin plantele pe care le cultivă şi animalele pe care le creşte. Solul este stratul de la suprafaţa pământului pe care se dezvoltă plantele. solul şi omul. În ceea ce priveşte animalele. Ce cuvinte puteţi asocia cu „PLANTE“? 2. În funcţie de nevoia de apă. vegetaţia este sărăcăcioasă şi adaptată la condiţiile grele de aici. Precipitaţiile asigură nevoia de apă atât pentru plante cât şi pentru animale. În funcţie de solul pe care îl întâlnesc. adică în locul unde aceste învelişuri se întrepătrund. Citiţi textul şi notaţi informaţiile pe care le ştiaţi.

un hectar de pădure de conifere captează anual 50 de tone de dioxid de carbon şi eliberează. a hârtiei. rădăcinile ajută la fixarea şi la întărirea lor. completând golurile din păduri. formează.mare.000 de puieţi. un colţ viu în clasă! Îngrijeşte. 27 . zilnic. Tăierea necontrolată a pădurilor duce la modificarea climei şi face natura mai săracă. prin rădăcinile lor multiple şi ramificate. El este folosit în construcţii. În regiunile acoperite cu dune de nisip. la plantarea unui hectar de pădure se folosesc 8. Ea contribuie la împrospătarea aerului şi oferă adăpost şi hrană multor vieţuitoare. care apără scoarţa Pământului împotriva acţiunii de distrugere a altor agenţi externi. precum şi versanţii dealurilor de alunecări de teren. la fabricarea mobilei. în acelaşi timp. 25-30 tone de oxigen. împreună cu colegii tăi. a instrumentelor muzicale. împiedicând alunecările de teren. pădurea apără muntele de furia torenţilor sau a vântului. colţul viu din clasa ta! Protejează plantele şi animalele pe cale de dispariţie! Află care sunt aceste în zona în care trăieşti! Acum în lume: pădurea are un rol foarte important în păstrarea echilibrului din natură. anual. o reţea subterană. De aceea. lucrătorii forestieri plantează puieţi. Rolul tău! • • Organizează. iar la vârsta de exploatare mai rămân doar 600 de exemplare. Rădăcinile copacilor fixează solul. De exemplu. Lemnul este o materie primă de mare valoare.

Zile importante 15 martie – 15 aprilie Luna Pădurii 10 mai Ziua Internaţională a Păsărilor şi Arborilor 17 iunie Ziua Mondială pentru Combaterea Deşertificării 9 august Ziua Internaţională a Grădinilor Zoologice şi Parcurilor Aplicaţii 1. Realizaţi un afiş cu titlul „Protejarea plantelor pe cale de dispariţie din zona noastră“. 4. Activitate pe echipe: Realizaţi un ierbar cu plante din zona în care locuiţi. Alcătuiţi rebusuri care să aibă cuvântul-cheie PLANTE. 3. 2. 28 . Scrieţi o compunere cu titlul: „Copilul şi floarea” .

Şi unele mamifere păstrează asemănări cu reptilele: ornitorincul se înmulţeşte prin ouă. având diferenţieri ale celulelor 29 . Aceştia au putut să respire oxigenul din aer şi. după o lungă perioadă de secetă din istoria Terrei. În straturile care alcătuiesc scoarţa terestră sau găsit nenumărate resturi şi urme de animale (fosile). spongierii nu pot trăi decât în apă. Moluştele sunt tot animale nevertebrate. mai 2. Cele cunoscute celenterate sunt coralii. şi-au modificat pielea. aparatul circulator. iar şobolanul şi castorul au solzi pe coadă. Acestea dovedesc că animalele care au trăit în timpurile străvechi se deosebesc de cele de astăzi. fiind formate dintr-o singură celulă. Cel mai cunoscut protozor este euglena. ca reptilele. aparatul respirator. Alte reptile trăiesc şi astăzi: şopârle. din ea s-au dezvoltat pe o parte. Cele dintâi vertebrate au fost peştii. Păsările mai păstrează încă unele asemănări cu reptilele: pielea de pe picioare şi ouăle cu aceeaşi alcătuire ca la reptile. aparatul excretor. Aceste înotătoare li s-au modificat în membre şi li s-au dezvoltat plămânii. care sunt. care îşi prepară hrana cu ajutorul fotosintezei. la ei apărând aparatul digestiv. broaşte ţestoase şi crocodili. Cele mai vechi animale pluricelulare au fost spongierii. cea mai simplă alcătuire o au protozoarele. ca şi artropodele. Vertebratele au apărut pe Terra ca urmaşi ai moluştelor şi artropodelor. din care s-au dezvoltat amfibienii. pe care le-aţi aflat acum şi ce aţi vrea să mai ştiţi : Tot dintre nevertebrate fac parte şi viermii. Ca şi protozoarele. Dintre animalele care trăiesc astăzi. care. precum şi organele specifice fiecărui aparat. iar pe de altă parte. Celenteratele reprezintă treapta superioară a evoluţiei. şerpi.ANIMALE 1. musculare etc. care au corpul format din mai multe celule. Ce cuvinte puteţi asocia cu „ANIMALE“? (nervoase. Treptat. s-au putut târî pe uscat. dar nu au organe diferenţiate. plantele verzi. cu ajutorul înotătoarelor modificate. care a devenit solzoasă.). Acestea au apărut din protozoarele care trăiau în colonii. Din unele reptile s-au dezvoltat păsările şi mamiferele. în acelaşi timp cele mai vechi animale care trăit pe Terra. înrudite cu viermii. având o dezvoltare complexă. Reptilele au apărut din amfibieni. de-a lungul a milioane de ani. Unele dintre cele mai vechi reptile au fost dinozaurii. Citiţi textul şi notaţi informaţiile pe care le ştiaţi. animalele ce se hrănesc cu substanţe organice gata pregătite. Animalele străvechi aveau o alcătuire simplă. au apărut animalele pluricelulare.

jumătate reptilă. Are înălţimea de 9. Datorită schimbărilor factorilor de mediu.50 metri. a cărui vechime este apreciată la 120 de milioane de ani. ARCHAEOPTERYX era jumătate păsăre. Această evoluţie a animalelor a fost în decursul a milioane de ani şi s-a făcut sub influenţa condiţiilor variate de mediu. din Bucureşti. multe animale din cele care au trăit în diferite perioade ale Terrei au dispărut. la un muzeu din New York se conservă un ou de dinozar. poţi creşte un animal. pentru a-i studia comportamentul! Protejează animalele pe cale de dispariţie! Află care sunt acestea în zona în care trăieşti! • • ryx pte aeo rch A 30 . se află scheletul unui dinozar. Rolul tău! • Acum în lume: denumirea de dinozaur – care înseamnă în limba greacă „şopârlă înfiorătoare“ . în anul 1841.Cele mai evoluate mamifere sunt oamenii. la Muzeul de Istorie Naturală„Grigore Antipa“. Ai grijă de animale! Cel mai bun prieten al omului este câinele! Animalele sunt sensibile la schimbările de vreme şi la cutremure! Dacă vrei să fi primul informat. Richard Owen. aripi dar şi degete cu gheare la membrele superioare şi gura cu dinţi puternici. Avea pene. unicat în lume. A fost descoperit în anul 1893 de geologul şi paleontologul român Gregoriu Ştefănescu.a fost folosită pentru prima dată de către dr. neputându-se adapta.

Alcătuiţi rebusuri care să aibă cuvîntul-cheie ANIMALE. Activitate pe echipe: Realizaţi un portofoliu cu imagini ale animalelor din zona în care locuiţi. 2. 31 . 4. Realizaţi un afiş cu titlul „Protejarea animalelor pe cale de dispariţie din zona noastră“. Scrieţi o compunere cu titlul: „Animalul preferat” .Zile importante 1 aprilie Ziua Internaţională a Păsărilor 24 mai 10 mai Ziua Internaţională a Păsărilor şi Arborilor Ziua Europeană a Păsărilor 9 august Ziua Internaţională a Grădinilor Zoologice şi Parcurilor 4 octombrie Ziua Mondială a Animalelor 29 decembrie Ziua Internaţională a Biodiversităţii Aplicaţii 1. 5.

. crabi. au ajuns la poalele munţilor şi acolo au rămas. devenind stăpânul lumii. părul creţ. peşti mai mari sau mai mici. 2. după forma feţei. La răsăritul soarelui. după limba vorbită. dinţi. căluţi de mare. nas îngust. Etapa umană în această evoluţie începe odată cu producerea uneltelor. Au nasul lat. piele de culoare deschisă şi au părul şi ochii de culoare deschisă. au zis: . lupii. Numai OMUL a reuşit să ajungă în vârful munţilor. Se crede că primele fiinţe care au folosit diferite obiecte (oase. Oamenii din toate rasele fac parte din specia Homo sapiens sapiens. Citiţi legenda : observa că nu toţi sunt la fel. iar o parte au fost strămutaţi în America. mistreţii şi vulpile s-au oprit în zona dealurilor. şoarecii şi şopârlele au ajuns în câmpii. aveau o poziţie verticală imperfectă şi mersul biped. meduze. Citiţi textul şi notaţi informaţiile pe care le ştiaţi. Puternicii urşi şi cerbii. Această rasă este cea mai numeroasă şi mai răspândită pe glob. Adunate în apele mării.Cine va ajunge în vârful cel mai înalt al munţilor. broaşte.rasa europoidă (rasa albă) – oamenii au o faţă cu trăsături bine conturate. Căprioarele. cu care se presupune că omul are un strămoş comun. iar ochii lor par oblici. am putea 32 . cimpanzeul şi gorila). buze groase şi piele de culoare foarte închisă. Multe au rămas însă în apele mării: scoici. Altele au reuşit să iasă pe uscat: raci. în perioada când au fost luaţi sclavi.OMUL 1. piele de culoare galbenă.10 m. beţe. vieţuitoarele au pornit spre muntele din depărtare. Mai harnici. . Ei se deosebesc după culoarea pielii. acela va fi stăpânul nostru.rasa mongoloidă (rasa galbenă) – oamenii au faţa lată. Mongoloizii sunt răspândiţi în Asia. Cele mai asemănătoare animale de pe planetă cu omul sunt maimuţele antropoide (mai ales. Dacă am putea cuprinde cu privirea toţi oamenii care trăiesc pe Terra. dar şi râşii cei iuţi. Cu mult timp în urmă.rasa negroidă (rasa neagră) – oamenii care fac parte din această rasă sunt răspândiţi în Africa. părul negru şi drept. pietre) pentru a se apăra sau pentru a vâna au fost australopitecii. şerpi. Ce cuvinte puteţi asocia cu OMUL? 3. Există trei rase umane: . vieţuitoarele au hotărât să-şi aleagă un împărat. pe care le-aţi aflat acum şi ce aţi vrea să mai ştiţi : Toţi oamenii de pe pământ formează specia umană. Aceştia erau înalţi de circa 1. Din studiul fosilelor s-a constatat că evoluţia omului s-a desfăşurat în mai multe etape succesive.

la care poziţia verticală s-a perfecţionat. omul a produs schimbări în mediu. omul a produs modificări lente. cărora omul li se supunea. În această perioadă. prin care unele păduri au fost înlocuite cu terenuri arabile. Transformările pe care omul le produce în natură acţionează. erau vânători şi se îmbrăcau în piei de animale. Era înalt (180 cm) şi era un artist. care avea o înfăţişare asemănătoare omului actual. pescar. unde îşi amenaja locuinţe. menţin şi intensifică dezvoltarea naturală a plantelor şi animalelor. care confecţionau unelte din piatră. vânător. prin picturile rupestre pe care le avem din acea vreme. Din Homo habilis a descins Homo erectus. odată cu începerea creşterii populaţiei umane. Mediul natural transformat de om a devenit mediu antropic. Încă din prima perioadă a dezvoltării sale. 2) agricultura ecologică. 33 . prin unele activităţi ale sale. de promovarea biodiversităţii. La început. picturi care reprezentau mai ales animale. Talia a crescut (în jur de 1. echilibrul din natură era dictat de legi naturale. preocupată. probleme cardio-vasculare. Pe scara evoluţiei au urmat Omul de Cro-Magnon. care este preocupată de căutarea unor soluţii pentru rezolvarea necesarului de hrană pentru populaţie. Ulterior. poluarea aerului provoacă oamenilor probleme de sănătate ca astmul bronşic. uneori. Din Homo erectus a apărut Homo sapiens şi apoi Omul de Neanderthal. în peşteri. tulburări de vedere. Acesta îşi confecţiona unelte. Prima activitate umană care a afectat în mod deosebit mediul a fost agricultura. chiar împotriva lui însuşi. a tăiat păduri etc. Nu cunoştea focul. protejând mediul înconjurător. astfel a început să cultive plante. Evoluţia omului s-a produs într-o perioadă de 2 milioane de ani. Ea foloseşte metode care refac. dar nu avea o vorbire articulată. Homo habilis Acum în lume: există două orientări contradictorii: 1) ingineria genetică. în faza de culegător.Unii oameni de ştiinţă admit că din australopiteci a derivat Homo habilis. Omul a încercat să transforme natura. dar modificând structura genetică a plantelor şi animalelor. Omul a devenit principalul factor care are efecte negative asupra naturii. în principal. să domesticească şi să crească animale. rolul său în modificarea echilibrului natural s-a schimbat. care nu au afectat echilibrul natural. dar şi cu dezvoltarea posibilităţilor de a modifica natura.60 m) şi a învăţat să folosească focul. trăia în colectivităţi. ceea ce duce la ameninţarea vieţii. utilizând pietre de pe malul apelor. îndeosebi prin activitatea de procurare a hranei. să o adapteze la nevoile lui.

4. sănătos! Poţi să-ţi inviţi prietenii şi colegii la o plimbare cu bicicletele! Organizează excursii împreună cu colegii sau familia ta şi descoperă frumuseţile naturii şi aerul curat! Zile importante 11 iulie Ziua Mondială a Populaţiei 16 octombrie Ziua Internaţională a Alimentaţiei 8 noiembrie Ziua Internaţională a Zonelor Urbane Aplicaţii 1. 34 . de asemenea. în care să arătaţi care sunt principalele activităţi ale omului în zona în care locuiţi şi cum influenţează aceste activităţi mediul. Confecţionaţi un puzzle cu tema „Omul şi activităţile sale“. Activitate pe echipe: Alcătuiţi un jurnal cu dublă intrare.Rolul tău! • • • Mersul pe jos nu costă nimic şi face bine organismului! În acest fel petreci mai mult timp în aer liber! Mersul pe bicicletă este. Activitate pe echipe: Alcătuiţi un album cu imagini şi fotografii din zona în care locuiţi. 2. 3. Alcătuiţi un rebus cu cuvântul-cheie OMUL.

AERUL.. SOLUL. de la o vreme. PLANTELE. Activitate pe grupe: HAI SĂ FACEM UN SPECTACOL ! Pornind de la ideea următoare.“ 35 . ANIMALELE etc. că mulţi din supuşii ei erau nemulţumiţi. Rezolvă labirintul şi găseşte un loc curat şi sănătos. Împărăteasa NATURĂ îi chemă la ea la palat pentru a le asculta nemulţumirile.. APA. dar toţi supuşii săi răspunseră că vor veni doar dacă vine şi OMUL. Trimise vorbă în întreaga împărăţie. creaţi şi daţi viaţă unor personaje ca Împărăteasa NATURĂ şi supuşii ei: OMUL. că doar el era cel cei supărase pe toţi! .Evaluare 1. Confecţionaţi-vă costume din materiale reciclabile! „Văzând. Cunoşti şi alte astfel de locuri? Numeşte-le şi desenează-le! 2.

prin care este transportat. 36 . la suprafaţa solului. Care sunt elementele poluante din imaginile de mai sus? poluarea cu petrol este o problemă mondială. Poluarea sonică deranjează lumea vie sălbatică. identificaţi principalele tipuri de poluare. lipsa poftei de mâncare. unde are acelaşi efect nociv asupra vieţii. Poluarea sonică este una dintre cele mai periculoase. Ce cuvinte puteţi asocia cuvântului POLUARE? 2. precum şi dezvoltarea algelor. între delfini. atunci când este extras. dar coboară în subsol. uneori. Acum în lume: 3.Protecţia mediului înconjurător POLUAREA ŞI TIPURILE DE POLUARE 1. zgomotele navelor maritime şi ale submarinelor afectează comunicarea între balene. de echilibru. Poluarea radioactivă dispare de pe suprafaţa solului în câteva zeci de ani. El se scurge. de exemplu. Pornind de la desene. sau prin conductele fisurate. provocând oamenilor tulburări de auz.

.locul unde se manifestă.căi de diminuare sau de înlăturare ale acestei poluări. legume şi fructe proaspete! Spală bine orice fruct înainte de a-l consuma! • • Zile importante 14 decembrie Ziua Internaţională de Protest Împotriva Reactoarelor Nucleare 8 octombrie Ziua Mondială pentru Reducerea Dezastrelor Naturale Aplicaţii Studiu de caz: Poluarea în zona noastră: Alcătuiţi un proiect care să cuprindă: .cauzele care produc această poluare.Rolul tău! • Ai grijă de locul în care arunci gunoiul! Respectă-te pe tine şi pe cei din jurul tău! Împreună respectaţi mediul în care trăiţi! Fii preocupat de soarta mediului înconjurător! Sprijină orice iniţiativă de protejare a mediului înconjurător! Mănâncă. fotografii pentru a fi concret. .efectele negative ale acestei poluări. Proiectul va fi însoţit de imagini.tipul de poluare. desene. . în fiecare zi. . 37 .

Şi mai grav este că o parte din aceste gunoaie. Gunoi a existat dintotdeauna.deşeuri industriale. Întâlnim gunoaie. pe care le-aţi aflat acum şi ce aţi vrea să mai ştiţi : Satisfacerea necesităţilor şi supravieţuirea generaţiilor umane prezente şi viitoare.deşeuri menajere. şi în poienile munţilor. Exista practic o reciclare naturală completă. şi pe litoralul marin. practic. ce se consuma aproape la fel şi în perimetrul oraşelor. ca multe altele. De aceea se impune atât o schimbare de concepţie. dar noţiunea aceasta. iar deteriorarea mediului nu poate continua în ritmul actual. . Dezvoltarea societăţii umane nu se poate opri. Societatea actuală produce enorme cantităţi de deşeuri. în funcţie de ramura industrială şi de tehnologia utilizată (în industria alimentară – 38 . rezultate din activitatea zilnică a oamenilor în locuinţe şi locuri publice. urâţind peisajul. Ţinând cont de provenienţa lor. de tot felul. cam peste tot unde „orăşeanul” evadează în sânul naturii. Deşeurile generate de industrie şi impresionanta cantitate de gunoi din centrele urbane (deşeuri menajere şi municipale) sunt numai două aspecte ale acestui fenomen nociv. gunoiul însemna aproape exclusiv resturi vegetale nefolosite de animale. nu se reciclează pe cale naturală. drumul gunoiului sfârşeşte la periferia oraşului. poluând solul. care putrezeau în câteva luni. apa şi aerul. sunt posibile numai cu condiţia reducerii impactului distructiv al omului asupra naturii. unde se acumulează în grămezi imense. sunt extrem de rezistente la acţiunea bacteriilor şi. ale căror periferii nu se deosebeau de stilul de viaţă de la sate. provenite din diversele procese tehnologice. Pentru gospodăriile ţărăneşti tradiţionale şi deci pentru localităţile rurale. şi-a modificat serios conţinutul. în gropi existente sau pe locuri virane. finite sau intermediare şi au o compoziţie foarte variată. De obicei. cât şi găsirea unor soluţii pentru ca protecţia mediului să fie unul din obiectivele principale ale dezvoltării. care pot fi formate din reziduuri de materii brute. pentru ca iarna sau primăvara să fie împrăştiate pe câmp pentru fertilizare. din păcate. îndeosebi materialele plastice. dar şi menţinerea vieţii pe pământ. Cu totul altfel stau lucrurile într-o lume a industrializării şi urbanizării vertiginoase. fără a renunţa măcar pentru scurt timp la comodităţile locuinţei şi la gestul reflex de a arunca resturile. deşeurile pot fi clasificate în: . Citiţi textul şi notaţi informaţiile pe care le ştiaţi. Între dezvoltarea societăţii omeneşti şi protecţia mediului există o contradicţie care devine din ce în ce mai accentuată. şi pe malul râurilor.DEŞEURILE ŞI RECICLAREA LOR 1.

în condiţii de deplină siguranţă a deşeurilor. Într-o fabrică de mobilă. deşeurile să nu polueze. gaz. De exemplu. această metodă ajută şi la conservarea resurselor naturale (combustibili: cărbune. .principiul prevenirii – minimalizarea generării deşeurilor. incinerarea (arderea) deşeurilor cu conţinut energetic (deşeuri petroliere.reciclarea. sunt refolosite deşeurile. . . . hârtie. . aceste recipiente se colectează. care este utilizată în diferite procese tehnologice.revoluţionarea tehnicilor de fabricare a produselor. . metalurgică. Valorificarea termoenergetică se poate face şi prin incinerarea (arderea) deşeurilor în incineratoare construite special sau în termocentrale.) în fabricile de ciment. petrol) care ar fi fost folosite pentru generarea cantităţii de căldură necesare procesului. Într-o fabrică de sticlă. cu recuperarea integrală a căldurii rezultate şi utilizarea ei în procesul de producţie a cimentului. .reducerea consumului. rezultând o hârtie reciclată. siderurgică.predominant componente organice.eficientizarea procesului de producţie încât să rezulte cât mai puţine deşeuri. cu recuperarea căldurii rezultate şi utilizarea ei ulterioară. la obţinerea altor produse finite. sterilizează şi se utilizează pentru ambalarea altor sucuri (se reintroduc în circuit). lemn.deşeuri agro-zootehnice. minieră – predominant substanţe chimice organice sau anorganice). care trebuie apoi depozitate. sunt retopite.poluatorul plăteşte – generatorii deşeurilor plătesc toate costurile transportului. de plastic. legate îndeosebi de creşterea şi îngrijirea animalelor. textile. .principiul de proximitate – are în vedere situaţia deşeurilor încă de la sursa generatoare. bucăţile de lemn care au rezultat în procesul de producţie. prin arderea acestor deşeuri şi recuperarea căldurii rezultate. implicând soluţii de pretratare. în cazul incineratoarelor şi termocentralelor prin cantităţile mari de cenuşă sau zgură rezultate. De exemplu. pe când în industria chimică. se 39 . de exemplu. . colectării. eliminare cât mai aproape de sursă etc. Pe lângă avantajul eliminării. astfel încât atunci când se încheie ciclul de viaţă. ca sursă de energie. cauciuc etc. până la eliminarea acestora.refolosirea deşeurilor în acelaşi proces din care au rezultat. La nivel mondial sunt respectate mai multe principii ale managementului deşeurilor: . Într-o fabrică de hârtie deşeurile de hârtie.principiul de precauţie – anticipează dificultăţile. deşeurile sunt retopite şi transformate în produse finite. Metodele de gestionare a deşeurilor sunt: prevenirea generării de deşeuri. prelucrării şi/sau valorificării deşeurilor. după consumarea sucurilor ambalate în recipiente de sticlă.valorificarea termoenergetică – atunci când deşeurile au un anumit conţinut energetic. Această metodă poate polua însă. . Gestionarea deşeurilor se face pe baza principiilor de mai sus în vederea asigurării că până la eliminarea deşeurilor acestea poluează cât mai puţin. care presupune recuperarea şi valorificarea conţinutului material util al deşeurilor.

40 . . râuri. După umplere. muştelor. .gropile deschise – deşeurile se află sub acţiunea directă a vântului.exportarea deşeurilor – se face către ţări subdezvoltate.Metodele de eliminare a deşeurilor sunt: . a plantelor şi animalelor din zonă. care sunt spaţii de depozitare a deşeurilor adaptate şi controlate. Exemple de metode de depozitare a deşeurilor în mod neecologic sunt: .tratarea chimică şi biologică . ploii. terenuri inundate. Din cauza sărăciei. dar care nu mai sunt folosite în prezent.depozitarea deşeurilor. ce le reduc şi chiar anulează toxicitatea. . unde deşeurile care nu pot fi reciclate sau valorificate termoenergetic sunt neutralizate cu ajutorul altor substanţe. Rampele se construiesc departe de lacuri. angajaţilor rampei li se cere zilnic să strângă resturile şi să le acopere cu un strat de pământ. mulţi oameni identifică aceste mormane de gunoi cu propriile case şi îşi petrec viaţa căutând printre resturi alimente comestibile şi materiale reciclabile.depozitarea deşeurilor solide în oceane duce uneori la poluarea plajelor.rampele de gunoi – denumite şi rampe ecologice sau rampe sanitare. în industria chimică şi în industria alimentaţiei. . unde nu există legi privitoare la condiţiile de mediu. pe care încearcă să le vândă la firmele reciclatoare.incinerarea (arderea) fără recuperarea de căldură. îndeosebi. sunt închise şi prevăzute cu un sistem de colectare a biogazului rezultat din descompunerea deşeurilor.se aplică. Contribuie la prevenirea eventualelor alunecări de teren sau surpări de pământ. şobolanilor. Exemple de metode de depozitare a deşeurilor în mod ecologic sunt: . Pentru a reduce mirosul şi scurgerile şi pentru a împiedica creşterea numărului de rozătoare şi insecte. iar populaţia nu cunoaşte riscurile deşeurilor acceptate. căutându-se alte terenuri unde se pot amenaja noi rampe ecologice.îngroparea în foste mine sau exploatări subterane cu risc de prăbuşire. Depozitarea deşeurilor se poate face în mod ecologic sau neecologic. .

000 de locuitori este. în prezent.000 Î. colectează deşeuri (hârtie. numărul oraşelor cu peste 1.000. plastic. fiecare locuitor produce mai bine de 1. plasticul a fost inventat în anul 1860 de către Alexander Parkes.Acum în lume: 2 din 5 locuitori ai planetei locuiesc în oraşe. de peste 200. Rolul tău! • Economiseşte foile caietelor şi ale blocului de desen! Fiecare arbore tăiat reduce cantitatea de oxigen a planetei! Aruncă ambalajele de plastic şi cele de hârtie întotdeauna în coşul de gunoi! Curăţenia oraşului începe de la fiecare dintre noi! Împreună cu colegii.000 de ani. iar azi există peste 3. există 3R! RECUPERARE! REFOLOSIRE! RECICLARE! Căută acest semn pe produse! 41 • • • . iar perioada de descompunere a acesteia durează între 1. zilnic se produc 650. ca un substituent sintetic al sticlei.000 de ani în China. din care 500 de tone sunt nefolosibile şi sunt înlăturate. fier vechi) şi valorificaţi-le la centrele de colectare! Nu uita.5 kg de gunoi pe zi. sticla a fost inventată în jurul anului 3. sticle. hârtia a fost inventată acum 2. pe tot globul..000 de produse din hârtie.000 de tone de hârtie în lume.000-10.C.

cu durată lungă de utilizare şi uşor de reparat! Evitaţi obiectele de unică folosinţă! Ce este mai ieftin nu este întotdeauna cu durată lungă de utilizare şi uşor de reparat! . periculoase – evitaţi utilizarea lor! Cumpăraţi-le în cantităţi mici şi numai dacă sunt strict necesare! 5. cutii de carton-machete etc. Activitate individuală: Completaţi pe durata unei săptămâni o fişă de observaţie care să cuprindă date asupra resturilor menajere pe care le produce familia voastră. Confecţionaţi obiecte din deşeuri şi arătaţi-le şi altora cum s-o facă.vaze. ghivece mici pentru flori.Îmbrăcăminte – Atenţie! Se află sub influenţa mereu schimbătoare a modei! . Organizaţi un concurs şi premiaţi cele mai reuşite lucrări 3.Obiecte uzate – Cumpăraţi de preferinţă obiecte solide. Ilustraţi cu desene şi colaje CIRCUITUL DEŞEURILOR.Alimente – cumpăraţi de preferinţă produse ambalate sumar sau neambalate! Planificaţi-vă cumpărăturile! Folosiţi ambalaje care se pot folosi de mai multe ori! .suport pentru creioane. Activitate pe grupe: Colectaţi deşeuri în vederea confecţionării unor obiecte (exemplu: recipiente de plastic. cutii de aluminiu. Ilustraţi fiecare îndemn de mai jos cu desene sau colaje făcute de voi şi alcătuiţi un pliant! MAI PUŢINE DEŞEURI! .Substanţe toxice. Confecţionaţi şi distribuiţi către comunitatea locală fluturaşi pornind de la îndemnurile: Colectaţi selectiv deşeurile! Păstraţi curăţenia oraşului! Protejaţi spaţiul verde! Mai multe plante – mai mult oxigen! 6.Aflaţi ce puteţi face pentru a reduce cantitatea de deşeuri! .Stă în puterea noastră să reducem cantitate de deşeuri! .). 4.Aplicaţii 1. 2. cu atât mai bine! Preferaţi ambalajele de hârtie şi sticlă în locul celor din materiale plastice şi metalice! . diferite podoabe. 42 .Ambalaje – ţineţi cont de natura ambalajului! Căutaţi semnul de reciclare! Cu cât utilizaţi mai puţine ambalaje.

naţional şi internaţional. Este necesară aşadar luarea unor măsuri energice de protecţie a planetei. în acelaşi timp. naţional şi internaţional pentru combaterea poluării din întreaga lume. Măsuri de prevenire şi combatere a poluării solului sunt: colectarea igienică a deşeurilor menajere în recipiente speciale. Industria a acţionat şi ea în acelaşi sens. iar unele condiţii esenţiale vieţii. valorificarea sau eliminarea controlată. Oamenii au început să înţeleagă necesitatea adoptării unui comportament responsabil faţă de natură. Unele din efectele devastatoare ale poluanţilor nu pot fi observate în momentul poluării. reciclarea. prin protejarea. respectiv atunci când omul a cucerit întregul spaţiu al Terrei. din necesitatea salvării unor specii pe cale de dispariţie. Cu timpul. mediului înconjurător şi demonstrând responsabilitate socială (fiind un bun cetăţean pentru comunităţile din care fac parte). dintre care se disting: FEEE (Fundaţia Europeană de Educaţie pentru Mediu). consecinţele majore vor afecta întreaga planetă şi în acelaşi timp şi pe cel care dă naştere acestei situaţii: OMUL. Primele iniţiative de ocrotire a mediului au apărut acum aproximativ 200 de ani. Prin înfiinţarea WBCSD. judeţean. pe cât posibil colectarea selectivă pe tipuri de deşeuri. Formele de poluare sunt foarte diverse şi afectează multe aspecte ale Terrei. în timp. a solului. Pentru ca Pământul să rămână o planetă vie. Începând din 1970. ci o dezvoltare durabilă. ca apa sau aerul. interesele oamenilor trebuie corelate cu legile naturii. Din cauza exploatării masive. Protecţia mediului înconjurător a apărut ca problemă a omenirii numai în zilele noastre. În lume există numeroase organizaţii de acest tip. pe care le-aţi aflat acum şi ce aţi vrea să mai ştiţi : este atât individuală. GREENPEACE etc. au apărut semne clare de îmbolnăvire a planetei: subţierea stratului de ozon. motivele care au impus ocrotirea naturii s-au diversificat. încălzirea globală. dau semne de otrăvire. îndepărtarea organizată şi la perioade cât mai scurte a deşeurilor colectate. Oamenii trebuie să ia măsuri pentru prevenirea şi înlăturarea poluării sau pentru diminuarea efectelor poluării asupra mediului înconjurător. Citiţi textul şi notaţi informaţiile pe care le ştiaţi. poluarea apelor. prielnic vieţii. protecţia naturii angajează colaborare şi sprijin pe plan local. însă. ploile acide. Organizaţii nonguvernamentale au luat fiinţă la nivel local. dar mai ales colectivă.MĂSURI DE PROTECŢIE A MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR 1. bogăţiile şi resursele de energie au fost afectate în aşa măsură încât se întrevede epuizarea rapidă a unora dintre ele. Însă responsabilitatea omului pentru ocrotirea mediului înconjurător 43 . a aerului. Ele acţionează activ atât în vederea dezvoltării economice. companiile membre s-au angajat să aibă nu o dezvoltare economică.

mai puţin poluant. în Danemarca. asigurarea unor arderi complete a combustibililor utilizaţi în industrie.Măsuri de prevenire a poluării apei sunt: interzicerea îndepărtării la întâmplare a deşeurilor de orice fel. sau. controlul depozitării deşeurilor solide. confiinţeşte dreptul omului la mediu. 44 . în probleme de mediu. construirea de staţii de epurare a apei uzate. Acum în lume: în anul 1998. la Aarhus. reglarea corespunzătoare a arderilor la autovehicule pentru reducerea eliminării poluanţilor. tratarea prealabilă a combustibilului folosit sau a unor materii prime pentru reducerea concentraţiei de poluanţi. care ar putea polua apa. colectarea (recuperarea). reciclare. înzestrarea cu sisteme de reţinere şi colectare a substanţelor radioactive din apele reziduale ale unităţilor unde se produc sau se utilizează astfel de substanţe. amenajarea a cât mai multe spaţii verzi. dreptul de a comenta şi de a participa la procesul de decizie asupra acestor planuri şi proiecte. construirea de staţii sau sisteme de epurare specifice pentru apele reziduale ale întreprinderilor industriale. adoptată în 2003. dreptul unui individ de a fi informat despre planurile sau proiectele care ar putea ameninţa mediul său. Constituţia României. astfel încât substanţele nocive să nu se infiltreze în pânza freatică. înzestrarea întreprinderilor industriale cu instalaţii de reţinere a poluanţilor. reciclarea şi valorificarea deşeurilor. la participarea publicului în procesul de luare a deciziilor şi accesul la justiţie. înlocuirea combustibilului inferior cu cel superior. aplicându-se principiul celor 3R: recuperare. când acestea nu mai sunt posibile. Măsurile cele mai importante pentru împiedicarea poluării masive a atmosferei sunt: construirea de întreprinderi în afara zonelor de locuit. a fost adoptată Convenţia privind accesul la informaţie. transportul. În vederea prevenirii poluării solului se iau următoarele măsuri: folosirea raţională a îngrăşămintelor şi pesticidelor în agricultură şi silvicultură. eliminarea lor prin depozitarea în rampe ecologice. refolosire. dreptul la mediu cuprinde următoarele drepturi. organizarea corectă a sistemelor de canalizare şi a instalaţiilor locale. dreptul de a declanşa proceduri legale şi de a cere plata daunelor asupra mediului.

Activitate pe echipe: Realizaţi materiale (afişe. referitoare la unul din aspectele specifice zonei în care locuiţi (poate fi un aspect pozitiv sau. dar se protejează şi mediul înconjurător! Donează lucrurile de care nu mai ai nevoie. cât şi pentru generaţiile viitoare! Economiseşte apa şi lumina! Se economisesc în acest fel bani. dar care sunt în bună stare. din contră.Rolul tău! • Mediul sănătos este şi responsabilitatea ta! Protejează mediul înconjurător atât pentru tine. Activitate pe echipe: Realizaţi materiale prin care să lansaţi o campanie publicitară. să tragă un semnal de alarmă referitor la o problemă locală). altor oameni! Astfel o parte din bunuri pot fi refolosite de cei care au nevoie! • • Aplicaţii 1. părinţilor şi întregii comunităţi locale necesitatea protecţiei mediului. 2. fluturaşi. 45 . pliante) prin care să aduceţi la cunoştinţă colegilor.

şi nepoluat.GHIDUL ECOLOGISTULUI 1. naţională şi internaţională. Lupta împotriva poluării întregii planete solicită colaborare şi cooperare internaţională şi de aceea depinde de noi dacă vom trăi întrun mediu curat. Trecerea ecologiei de la stadiul de simplă disciplină ştiinţifică la cea de problemă a conştiinţei comune. Citiţi textul şi notaţi informaţiile pe care le ştiaţi. când distrugerea echilibrului natural al întregii planete este iminent.Ziua Mondială a Sănătăţii 22 aprilie – Ziua Pământului 24 aprilie – Ziua Mondială a Protecţiei Animalelor de Laborator 10 mai – Ziua Păsărilor şi a Arborilor 15 mai – Ziua Internaţională de Acţiune pentru Climă 24 mai – Ziua Parcurilor Naţionale 31 mai – Ziua Mondială Împotriva Fumatului 5 iunie – Ziua Internaţională a Mediului 8 iunie – Ziua Mondială a Oceanelor Mediul înconjurător ne asigură condiţiile necesare vieţii. Stă în puterea omului să ia măsuri eficiente şi să găsească soluţii pentru a opri continuarea şi agravarea acestui proces dăunător. pe care le-aţi aflat acum şi ce aţi vrea să mai ştiţi : Acum în lume: Întrucât mediul ne oferă condiţiile de trai de care avem nevoie. este eronată şi gravă. fiecare om trebuie să-şi asume această responsabilitate. Ocrotirea planetei este o problemă mondială şi. 46 . tocmai de aceea. sănătos. la nivel internaţional au fost stabilite unele zile pentru a fi dedicate mediului înconjurător: 2 februarie – Ziua Mondială a Zonelor Umede 15 martie-15 aprilie – Luna Pădurii 22 martie – Ziua Internaţională a Protecţiei Mediului 23 martie – Ziua Mondială a Meteorologiei 27 martie – Ziua Internaţională a Apei 1 aprilie – Ziua Internaţională a Păsărilor 15 aprilie – Ziua Pădurii 17 aprilie . Poluarea planetei se agravează pe zi ce trece şi se pare că populaţia nu acordă interes acestui proces nociv. însă depinde de noi dacă dorim să folosim aceste elemente esenţiale în mod util sau dacă vrem să ocolim acest aspect al vieţii noastre. reprezintă o realitate tristă în zilele noastre. Convingerea că această problemă este doar a specialiştilor şi a forurilor internaţionale.

17 iunie – Ziua Mondială pentru Combaterea Deşertificării 21 iunie – Ziua Soarelui 29 iunie .Ziua Dunării 11 iulie – Ziua Mondială a Populaţiei 9 august – Ziua Internaţională a Grădinilor Zoologice şi Parcurilor 6 septembrie – Ziua Internaţională a Stratului de Ozon 18 septembrie – Ziua Mondială a Geologilor 23 septembrie – Ziua Mondială a Curăţeniei 25 septembrie – Ziua Internaţională a Mediului Marin 26 septembrie – Ziua Mondială a Munţilor Curaţi 1 octombrie – Ziua Mondială a Habitatului 4 octombrie – Ziua Internaţională a Protecţiei Animalelor 8 octombrie – Ziua Internaţională pentru Reducerea Dezastrelor Naturale. 16 octombrie – Ziua Internaţională a Alimentaţiei 31 octombrie – Ziua Internaţională a Mării Negre 8 noiembrie – Ziua Internaţională a Zonelor Urbane 5 decembrie – Ziua Voluntariatului 14 decembrie – Ziua Internaţională de Protest Împotriva Reactoarelor Nucleare 29 decembrie – Ziua Internaţională a Biodiversităţii Rolul tău! • Protejează mediul în care trăieşti! Asigură o viaţă sănătoasă pentru tine. cei din jurul tău şi generaţiile următoare! Participă la acţiuni de ecologizare a mediului în care trăieşti! Fă acest lucru cunoscut şi celor din jurul tău şi cerele să ţi se alăture! Informează-i pe cei din jurul tău despre problemele de mediu pe care le observi! Poţi sugera luarea anumitor măsuri şi te poţi implica direct în această activitate! • • 47 .

Ce le recomandaţi celorlalţi cetăţeni ai oraşului/ satului? 48 .Ce reprezintă pentru voi mediul înconjurător? . 4. avantajul unei atitudini ecologice.Cum vă implicaţi în împiedicarea poluării naturii? .Aplicaţii 1. Activitate pe echipe: Realizaţi o revistă care să prezinte punctele de vedere. Exemplu de chestionar: . reflectate în scurte interviuri luate colegilor. îndemnuri etc.Credeţi că plantele şi animalele trebuie protejate? .Cum s-ar putea realiza acest lucru în zona noastră? . precum şi recomandări. persoanelor din comunitatea locală. 3.Cunoaşteţi astfel de programe ecologice în zona noastră? Participaţi la ele? Cum? .Ce faceţi pentru protejarea mediului? . Activitate pe echipe: Confecţionaţi materiale care să prezinte comportamente ecologice în opoziţie cu cele neecologice. legate de problema protecţiei mediului. Realizaţi un punct de informare sub forma unei expoziţii cu aceste materiale. 2. Activitate pe echipe: Realizaţi materiale prin care să arătaţi avantajul unei preocupări permanente pentru sănătatea planetei. Activitate pe echipe: Realizaţi materiale prin care să popularizaţi principalele date din CALENDARUL ECOLOGISTULUI. părinţilor.

creaţi şi voi noi indicatoare: Viitorul e al tău! Protejează plaja! Viaţa e una! Respectă-ţi aproapele! NU RUPETI FLORILE! Fii european! Reciclează(-te)! Indiferenţa distruge! Arunc-o la coş! 49 . Pornind de la următoarele modele.Evaluare 1.

50 .

........10 3.................................................................... Mediul înconjurător .38 Măsuri de protecţie a mediului înconjurător .................................................................22 Evaluare.................................................................................................................................................................................................26 Plante .......................................................................................................26 Animale .........................................................................................................................................................................................................................................13 Lumina şi căldura....................................29 Omul ....................................................................................................................................................................................... Factorii de mediu ..........................................................................49 51 .............................................................................................................35 5....................36 Poluarea şi tipurile de poluare...........................................................................................................46 Evaluare...7 1......................................................................................................................19 Solul şi subsolul ................................. Cum s-a născut Pământul? ....25 4...................................43 Ghidul ecologistului ...............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................36 Deşeurile şi reciclarea lor ... Lumea vie ..........10 Mediile de viaţă .............................................................................................................................................................13 Apa..................................................................... Protecţia mediului înconjurător .................................7 2.........................................................................................................16 Aerul .............................................................................................................................................................................................................................................................32 Evaluare...................................................................................................................................Cuprins Lecţie introductivă...

52 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful