P. 1
suport clasa 3 (1)

suport clasa 3 (1)

|Views: 3,221|Likes:
Published by instcris

More info:

Published by: instcris on Feb 06, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/27/2013

pdf

text

original

CREEAZĂ-ŢI MEDIUL !
Suport pentru elevii de clasa a III-a

Acest material face parte din proiectul educaţional „Creează-ţi Mediul!” iniţiat şi finanţat de derulat cu sprijinul Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi implementat de Fundaţia CONCEPT www.societatedurabila.ro

1

2

CREEAZĂ-ŢI MEDIUL !
Suport pentru elevii de clasa a III-a

Autori: Carmen Manuela Cazan Rodica Cherciu Mihai Manda Consultanţi de specialitate: Mediu: Oana Dicu Mihaela-Codruţa Nedelcu Comunicare: Luminiţa Oprea

3

Redactori: Oana Mateescu Lector şi corectură: Anda Moldovan Concept grafic şi DTP: Carmen Biriş Marius Zarafu Editor: Fundaţia CONCEPT Bucureşti 2006 4 .

fenomen ce cuprinde astăzi toate ţările şi continentele. dispariţia multor specii de plante şi animale.Acţionează local!” Vă invităm. Oamenii din toate colţurile lumii au înţeles necesitatea adoptării unui comportament responsabil faţă de natură. să găsiţi pasiunea pentru a proteja natura. asupra noastră. după cum spuneam. Implicarea noastră în viaţa comunităţii are diferite forme. Printre acestea se numără: cursuri de instruire. Din dorinţa de a avea o viaţă comodă. Dacă te bazezi pe putere. ducând la dispariţia sau provocând. ci a fiecăruia dintre noi. în paginile care urmează. dar cu ajutorul vostru îi vom face să se gândească la efectele activităţilor lor asupra vieţii planetei şi. De aici şi expresia „Gândeşte global . bineînţeles. mai mult sau mai puţin grav: solul. proiecte comunitare etc. În ultimul deceniu. Holcim îşi asumă o responsabilitate activă şi. performanţă şi pasiune. un comportament responsabil din partea noastră. ci una colectivă şi necesită sprijin reciproc. Cu toate acestea. la rândul lor. În calitate de membru al comunităţilor în care activează. Împreună vom înţelege că trăim pe aceeaşi planetă de care trebuie să avem grijă noi toţi! Viitorul planetei stă în mâinile noastre! Sunteţi pregătiţi să cunoaşteţi şi să protejaţi mediul înconjurător? Împreună putem să avem o planetă curată! Şi nu uitaţi: „Omul nu poate să supravieţuiască fără natură. oamenii au poluat. ocrotirea mediului nu este doar o problemă individuală. Însă protecţia mediului nu trebuie să fie doar preocuparea unei companii. măsuri de protecţie pentru toţi angajaţii şi colaboratorii noştri. încă de când am început activitatea noastră în România. chiar în acest moment.“Protejarea naturii înseamnă autoprotejarea omului. Ei nu sunt întotdeauna conştienţi de răul pe care îl fac. intervenţiile civilizaţiei au provocat mediului natural pagube mai mari decâ în ultimul mileniu. a tuturor. Dar. astfel încât se întrevede epuizarea unora dintre ele. Planeta noastră suferă din neglijenţa unor oameni. care poluează mediul. apa şi aerul. una din priorităţile noastre. în consecinţă. Manualul pe care vi-l propunem vă aduce în atenţie o problemă pe care suntem siguri că deja aţi observat-o în jurul vostru. comunitatea în mijlocul căreia trăieşti are doar de câştigat.” Dragi elevi. derulează numeroase programe în beneficiul acestor comunităţi. pe când natura poate exista şi fără prezenţa oamenilor!” AUTORII Dragi cititori. Resursele naturale ale planetei sunt pe zi ce trece tot mai puţine. Ce poate fi mai frumos decât să ai în jurul tău un mediu sănătos? Ce poate fi mai important decât să trăieşti într-o societate care protejează natura şi resursele ei? Am ales să susţinem realizarea şi publicarea unui manual de mediu deoarece protecţia mediului a fost. Veţi vedea cât de uşor este! HOLCIM ROMÂNIA 5 . poate aduce beneficii mari. Oamenii sunt confruntaţi. cu diferite boli cauzate de poluare. a tuturor.

Marte Terra Jupiter Venus Mercur Courtesy NASA/JPL-Caltech 6 .

AMERICA DE NORD ŞI DE SUD.7 miliarde de ani . Indian. Nu existau plante. alături de celelalte planete: Mercur. pe Terra a început să plouă.Neptun Uranus CUM S-A NĂSCUT PĂMÂNTUL? Saturn Istoria planetei noastre face parte din istoria Universului. Atlantic. 7 .Terra nu exista. fiecare devenind. dealuri. La începuturi. Uranus. Aceste două vechi continente sunt bunicile continentelor de astăzi: ASIA. decât o cunoaştem noi astăzi. PANTHALASA. Planeta Terra este una din cele opt planete cunoscute ale sistemului nostru solar. Acel nor s-a împărţit în mai mulţi nori mai mici. Acel continent s-a rupt în două blocuri de uscat: LAURASIA şi GONDWANA. Arctic sau Îngheţat. EUROPA. PANGEEA. Lecţie introductivă Aceste continenete sunt separate de către oceanele: Pacific. Terra arăta cu totul altfel. Jupiter. care înconjura primul continent. în timp. Venus. Studiile cercetătorilor au arătat că acum 4. Saturn. Exista doar un nor uriaş de praf şi gaze care se învârtea în jurul Soarelui. După câteva milioane de ani. câmpii. ANTARCTICA. AUSTRALIA. apărând primul ocean. ape. munţi. Era doar o planetă care se învârtea în jurul Soarelui. animale. Neptun. una din planetele de astăzi. Marte.

cei mai mari navigatori şi descoperitori de „noi pământuri” au fost: Marco Polo. pe 12 aprilie 1961. în jurul Pământului. Aceste continente au dispărut într-un timp foarte scurt. Niña. în noiembrie 1957. Teoria lui a fost susţinută. pentru că văzută din spaţiu are culoarea albastră. din cauza unei erupţii vulcanice care a declanşat cutremure puternice.). mai târziu. corabia lui Cristofor Columb Galileo Galilei 8 Cristofor Columb . Cristofor Columb. primul om care a afirmat că Pământul este rotund a fost Aristotel (384-322 î. timp de 108 minute. căţeluşa Laika a fost prima fiinţă vie care a călătorit în spaţiul cosmic.Ch. Bartolomeo Diaz. Magellan.Acum în lume: primul om lansat în spaţiu a fost rusul Iuri Alekseevici Gagarin. Nicolaus Copernic Nicolaus Copernic este primul care a afirmat că Pământul se roteşte în jurul Soarelui. o zi şi o noapte. legendele lumii povestesc despre două continente dispărute: Atlantida şi Pacifida. de Galileo Galilei. Terra mai este denumită şi Planeta Albastră.

Aplicaţii 1. sistemul nostru solar. 5. 3. Alcătuiţi rebusuri care să aibă cuvintele-cheie denumiri ale planetelor din sistemul nostru solar. 9 . cu ajutorul unor baloane. Activitate pe echipe: Desenaţi pe baloane continentele actuale de pe Terra şi oceanele. Realizaţi o expoziţie cu lucrările voastre. Alcătuiţi un portofoliu cu legende care explică denumirea planetelor. 4. 2. Activitate pe echipe: Desenaţi sau construiţi.

Mediul înconjurător MEDIILE DE VIAŢĂ 1. au scăzut suprafeţele împădurite. au dispărut de pe Terra mai multe specii de plante şi animale. grupuri de cuvinte puteţi asocia cu „Mediul înconjurător” . cuvinte. starea mediului înconjurător este tot mai îngrijorătoare: au apărut găuri în stratul de ozon. 10 . 2. cuvinte. s-a extins deşertul etc. Ce idei. Citiţi textul şi notaţi informaţiile pe care le ştiaţi. Pe an ce trece. pe care le-aţi aflat acum şi ce aţi vrea să mai ştiţi : Prin mediu înconjurător sau mediu ambiant se înţelege ansamblul de elemente şi fenomene naturale şi artificiale de la exteriorul Terrei. care condiţionează viaţa în general şi pe cea a omului în special.Mediul natural .Mediul antropic 3. Mediul înconjurător este alcătuit din : . Ce idei. grupuri de cuvinte puteţi asocia cu „Medii de viaţă” .

atingând 5-6 mii de ani. dar şi vieţuitoarele influenţează mediul înconjurător. Acest lucru este datorat factorilor de mediu care se găsesc aici: solul şi subsolul. aerul. lumina şi căldura. Planeta noastră este singura planetă din sistemul nostru solar pe care se găseşte viaţă. dar creşterea unui puiet. furnicile sunt adaptate pentru a se feri de ploaie.4. tăierea unui brad durează 1 minut. baobabul din Africa este arborele care trăieşte cel mai mult. Factorii de mediu influenţează viaţa vieţuitoarelor. Acum în lume: 1 mp de muşchi care acoperă solul pădurilor reţine după o ploaie puternică 1 kg de apă. ele îşi încetează activitatea exterioară. Atunci când simt că se apropie ploaia. durează 60 de ani. acvatic. aerian. subpământean. apa. 11 . pentru a ajunge la maturitate. Acestea pot fi: terestru. se retrag în furnicar şi blochează toate intrările. pe care le-aţi aflat acum şi ce aţi vrea să mai ştiţi: Rolul tău! • • • Respectă mediile de viaţă ale celorlalte vieţuitoare de pe Terra! Acest lucru va contribui la sănătatea planetei noastre! Ajută planeta să lupte împotriva poluării! Interesează-te care sunt problemele mediului din zona ta! Mediile de viaţă sunt locurile unde trăiesc vieţuitoarele. Citiţi textul şi notaţi informaţiile pe care le ştiaţi.

3. Completaţi-le cu informaţii despre mediile de viaţă. Ilustraţi mediul de viaţă ales cu ajutorul unor desene pe care să le prezentaţi colegilor. Alcătuiţi portofolii diferite pentru mediile de viaţă. plante şi animale. 12 . Alegeţi un mediu de viaţă şi prezentaţi-l.Zile importante 5 Iunie Ziua Mediului 23 Septembrie Ziua Mondială a Curăţeniei 29 Decembrie Ziua Biodiversităţii Aplicaţii 1. 2. activitatea omului.

La trecerea de la un anotimp la altul. . Pământul nu este. în funcţie de distanţa la care se află de acesta. pentru că. Astfel: 13 . toamna şi iarna. atât datorită mişcării de revoluţie. astfel. Acestea sunt: primăvara. încălzit la fel pe toată suprafaţa sa. Uranus.22 iunie este ziua în care Soarele se poate vedea pe cer. De miliarde de ani. Venus. câte o parte din suprafaţa sa către Soare. Ele le primesc de la Soare. cu cea mai scurtă durată din an (solstiţiul de iarnă). Marte. Planetele nu au nici lumină şi nici căldură proprie. Terra expune. Jupiter. existând regiuni unde este mereu cald (la Ecuator). . Această mişcare de rotaţie în jurul propriei axe duce la apariţia zilelor şi nopţilor. cu cea mai lungă durată din an (solstiţiul de vară). temperaturile variind odată cu aceste expuneri. regiuni în care este mereu frig (la poli) şi regiuni cu temperaturi blânde.pe 22 decembrie este ziua în care Soarele se poate vedea pe cer. Neptun şi Pluto. pe rând. Ţara noastră se află într-o zonă cu patru anotimpuri. deci. Citiţi textul şi notaţi informaţiile pe care le ştiaţi. iar pe partea opusă planetei este noapte. care este linia imaginară ce uneşte cei doi poli: Polul Nord şi Polul Sud. Saturn.23 septembrie. Pământul execută o rotaţie completă în jurul Soarelui în decursul unui an (mişcarea de revoluţie). pe care le-aţi aflat acum şi ce aţi vrea să mai ştiţi: Soarele este o stea pentru că are lumină şi căldură proprie. ziua este egală cu noaptea (echinocţiul de primăvară). Întocmiţi o listă cu ceea ce ştiţi despre lumină şi căldură. în momentul în care o parte a Terrei este expusă spre Soare. Pământul execută pe durata unei zile (24 de ore) o mişcare de rotaţie în jurul propriei axe. ziua este din nou egală cu noaptea (echinocţiul de toamnă). 2. există zile semnificative. acolo este zi. existând zone cu două anotimpuri şi zone cu patru anotimpuri. . Terra.21 martie. vara. el străluceşte neobosit dând lumină şi căldură celor nouă planete care se rotesc în jurul său: Mecur. .Factorii de mediu LUMINA ŞI CĂLDURA 1. acest lucru ducând la apariţia anotimpurilor. Pe glob anotimpurile nu au o răspândire uniformă.

văi. privit în trecut drept semn ceresc. galben. subţierea stratului de ozon duce la creşterea temperaturii pe Terra. este curcubeul. oranj. Când razele Soarelui trec prin picăturile limpezi de ploaie. dacă străluceşte Soarele. indigo. un curcubeu nu este altceva decât descompunerea luminii Soarelui la trecerea prin picăturile de ploaie. strălucitoare. Pe suprafaţa sa s-au observat cratere. albastru. 3. Are o atmosferă plină de gaze toxice şi relieful format doar din munţi şi vulcani. Acum în lume: planeta Venus îşi datorează numele strălucirii ei deosebite (Luceafărul). vulcani şi chiar gheaţă la poli. temperatura pe planeta Venus este de +450 grade Celsius şi nu permite viaţa. se separă în cele şapte culori. Pluton este planeta cea mai îndepărtată de Soare şi are o temperatură la suprafaţă de –210 grade Celsius. 14 . planeta Marte şi-a primit numele de la culoarea roşiatică pe care o are. sau imediat după ploaie. violet. care se aşază una după alta. El apare când plouă şi Soarele străluceşte.dar şi datorită mişcării de rotaţie. Lumina pe care Pământul o primeşte de la Soare este una din condiţiile de mediu. la condiţiile de mediu. de care au nevoie vieţuitoarele. Ele s-au adaptat. existând zone care se încălzesc ziua la lumina soarelui şi se răcesc noaptea. Un fenomen al naturii. Deci. Este planeta cea mai apropiată de Terra. atmosfera lăsând să treacă mai uşor razele ultraviolete. Toate aceste culori. în formele pe care le cunoaştem noi. amestecate. verde. în funcţie de locul în care trăiesc. În alcătuirea lui se pot vedea culorile care compun lumina Soarelui: roşu. Completează pe desenul următor orele din diferite ţări ale globului. dau o culoare albă.

Desenaţi sau construiţi machete care să ilustreze mişcarea de rotaţie a Pământului. dar nu tot ce este bun pentru tine este bun şi pentru mediu! Zile importante 21 Iunie Ziua Soarelui 22 Aprilie Ziua Pământului Aplicaţii 1.Rolul tău! • • • Sănătatea fiecărui om este influenţată de mediul în care trăieşte! Păstrează mediul înconjurător sănătos pentru a te putea bucura de sănătate! Ceea ce este bun pentru mediu este bun şi pentru tine. 2. Realizaţi o expoziţie cu desene care să ilustreze cele patru anotimpuri din ţara noastră. Desenaţi sau construiţi machete care să ilustreze mişcarea de revoluţie a Pământului. 15 . 3.

pâraielor. totalitatea apelor de pe glob. Pentru o planetă sănătoasă trebuie să avem grijă de apă şi de vieţuitoarele pentru care ea este un mediu de viaţă. unele dintre ele foarte grave. lacurile. La nivel mondial se înregistrează o cerere crescută de apă. incluzând oceanele. mările. reprezintă unul dintre cele mai importante elemente ale peisajului geografic. accelerării procesului de urbanizare şi ridicării confortului vieţii moderne. multe fluvii şi râuri din lume au fost îndiguite şi amenajate pentru a evita astfel de catastrofe. ea este prezentă în aer. fiind evident. Omul a folosit apa în diferite scopuri. de aceea se impune gospodărirea ei cu multă grijă şi acordarea unei importanţe deosebite asigurării unei bune calităţi a apei potabile. distrugerea gospodăriilor. La început a folosit apa izvoarelor. încă din cele mai vechi timpuri. La nivel planetar. Este datoria noastră să ne asigurăm ca apa să realizeze funcţiile sale de întreţinere a vieţii.APA 1. în pământ şi în corpul vieţuitoarelor. ploile. De aceea. 16 . Apa i-a dat omului şi resurse de trai: alge. Apa este unul dintre ele. ca planetă. râurile. Apa este un mare generator de oxigen atmosferic. de integrare cu alte resurse naturale. cu timpul a folosit apa pentru transport. ocupă 71% din suprafaţa totală a globului. peşti. a instalaţiilor electrice. prin algele care plutesc la suprafaţa sa. Toate aceste învelişuri se influenţează reciproc. prezintă mai multe straturi. Apa. cât şi pentru activitatea normală a vieţuitoarelor. dezvoltării activităţiilor economice. Puterea apei a folosit-o la început la morile cu apă şi acum la marile hidrocentrale. de materie primă şi de asigurare a confortului oamenilor. pentru a se spăla. care fie intră in constituţia lui. gheţarii etc. apele subterane. Citiţi textul şi notaţi informaţiile pe care le ştiaţi. a podurilor. resursele de apă sunt limitate. Dar apa are şi influenţe negative. sub multiplele ei forme. fie îl înconjoară. datorită creşterii populaţiei globului. mamifere acvatice. de căi de navigaţie. şi este cel mai mare absorbant şi emiţător de căldură. pentru a-şi prepara hrana. pescuitul fiind una din primele îndeletniciri ale omului primitiv. râurilor pentru a o bea. printre care se numără inundaţiile. atât pentru utilizarea directă de către om. pe care le-aţi aflat acum şi ce aţi vrea să mai ştiţi: Pământul. indispensabilă supravieţuirii şi traiului zilnic al oamenilor. având drept consecinţe pierderea de vieţi omeneşti. Hidrosfera.

având ca efect formarea fulgilor de nea şi deci. n-au acces la apa potabilă. apa este foarte preţioasă. cu propan sau cu zăpadă carbonică. nu faci risipă de apă ! Află cum mai poţi economisi apa! Udă plantele din jurul tău! Ele îţi dau oxigen! 17 . Rolul tău! • • • Economiseşte apa potabilă ! Închide robinetele atunci când nu ai nevoie de apă! Făcând duş.400 milioane km3. precum Kuweitul. din care doar 2. cantitatea fiind echivalentă cu debitul tuturor râurilor planetei pe o perioadă de 650 ani. în Antarctica se găseşte 90% din volumul total de gheaţă de pe glob. fiind importată la schimb cu petrolul. n-au acces la salubritate. se poate produce ploaie prin însămânţarea norilor cu zăpadă carbonică sau cu iodură de argint.Acum în lume: 1. adică peste două cincimi.6 miliarde. volumul total al apei existente pe Pământ este apreciat la 1. scumpă şi se foloseşte până la ultima picătură. se poate împrăştia ceaţa de pe aeroporturi. există sprayuri speciale.7% reprezintă apa dulce. cu ajutorul lor. adică un sfert din total.5 miliarde de locuitori ai planetei. iar 2. în statele arabe. apa dulce contaminată şi rezervele de apă ţinute în condiţii neigienice sunt cauza a 10% din totalul îmbolnăvirilor din ţările sărace.

Activitate pe echipe: Desenaţi „Circuitul apei în natură” . Organizaţi o expoziţie cu materialele realizate. Realizaţi unui rebus cu cuvântul-cheie APA.Zile importante 25 septembrie 22 martie Ziua Mondială a Apei Ziua Internaţională a Mediului Marin 31 octombrie 8 iunie Ziua Mondială a Oceanelor Ziua Internaţională a Mării Negre Aplicaţii 1. 4. Activitate pe echipe: „Povestea picăturii de apă” – închipuiţi-vă aventurile unei picături de apă. 2. 18 . în drumul său prin natură. 3. Ilustraţi compunerea şi cu desene.

sunt în cantităţi mari. norii şi precipitaţiile. au dat la iveală faptul că atmosfera este compusă din mai multe straturi. ea are aceeaşi formă ca aceasta. se găseşte în proporţie de aproape 21%. pământul ar fi gol.un disc de foc orbitor. cerul ar părea de culoare neagră. cel mai important având o grosime de 10-12 km la poli şi de 16-18 km la Ecuator. prin poluarea aerului cu diferiţi compuşi chimici. în atmosferă mai plutesc vapori de apă. numită şi forţă gravitaţională. Cercetările cu ajutorul sateliţilor artificiali. având o grosime mai mare la Ecuator şi fiind mai turtită la poli. după cum este: Aerul îmbracă Pământul sub forma unui înveliş numit atmosferă. Ce cuvinte puteţi asocia cu “AER”? 2. În atmosferă. iar Soarele . În afară de gaze. Oxigenul este gazul care întreţine viaţa. ca şi vaporii de apă. şi se află mai sus în atmosferă. în atmosfera situată imediat în vecinătatea suprafeţei Pământului. În acest strat se petrec cele mai importante fenomene pentru viaţa pe Terra. cristale de gheaţă. Atmosfera nu are o culoare a sa proprie.AERUL 1. pe care le-aţi aflat acum şi ce aţi vrea să mai ştiţi : gaz are proprietatea de a absorbi căldura. Deoarece atmosfera înconjoară Terra. cu deosebire jos. Acest 19 . În lipsa atmosferei şi. ploi. se află într-o proporţie foarte mică un gaz numit dioxid de carbon. Fără aceasta. Ea rămâne lângă suprafaţa pământului datorită forţei de atracţie a acestuia. Azotul se găseşte în proporţie mult mai mare. care are proprietatea de a absorbi radiaţiile ultraviolete emise de Soare. praf şi microorganisme. Aici se formează vânturile. şi conţinând 90% din toată cantitatea de aer a atmosferei. de 78%. Aerul este format dintr-un amestec de mai multe gaze. numai deşert şi stâncă. având rolul unui filtru. totuşi ea pare divers colorată. a oxigenului. În stratul superior (până la 50 km) se găseşte un gaz numit ozon. reduce protecţia naturală şi este un pericol pentru planeta noastră. în principal. În cantitate mai mare se găsesc azotul şi oxigenul. Praful şi microorganismele. Citiţi textul şi notaţi informaţiile pe care le ştiaţi. în apropierea pământului. Nu am mai avea nori. Subţierea stratului de ozon. permiţând astfel încălzirea aerului. ninsori etc. fiind situat la suprafaţa pământului.

ozonul. apare albicioasă sau cenuşie. Pentru studierea vânturilor se înregistrează: direcţia din care bat. atmosfera se încălzeşte de jos în sus. Aerul cald de la suprafaţa Pământului se ridică spre straturile înalte ale atmosferei. Razele Soarelui aduc lumină şi căldură pe Pământ. şi numai prin mijlocirea suprafeţei Pământului. Deci. aşa se formează vânturile. Aceste gaze. Nivelul de vapori de apă creşte ca efect al încălzirii atmosferei. microorganisme. ea pare albastră. După ploaie. Razele Soarelui străbat însă atmosfera Terrei fără a o încălzi. toate celelalte gaze apar şi în mod natural. intensitatea (tăria) şi durata. iar când este încărcată cu praf poate avea nuanţe de roşu. pe cele care se află deasupra. iar acestea încălzesc la rândul lor păturile de aer din partea de jos a atmosferei cu care vin în contact. gălbui sau violet. la rândul lor. Acum în lume: principalele gaze cu efect de seră sunt: vaporii de apă. Ele asigură păstrarea echilibrului între căldura care intră în atmosferă şi cea care iese în spaţiu. dioxidul de carbon. Păturile de jos ale aerului le încălzesc. dar impiedică împrăştierea în spaţiu a căldurii reflectate de suprafaţa terestră.mai curată sau încărcată cu vapori de apă. când atmosfera este curată. nu direct de la Soare. Când conţine mari cantităţi de vapori de apă. ca efect al activităţilor umane. ceea ce duce la o şi mai mare creştere a temperaturii. în afară de gazele industriale. O parte din gazele atmosferei lasă radiaţia solară să treacă spre Pământ. în principal dioxidul de carbon şi vaporii de apă. Acest echilibru este ameninţat de activităţile umane. sunt cunoscute sub denumirea de gaze cu efect de seră. 20 . metanul şi gazele industriale. Ajungând la suprafaţa Pământului. Acest fapt duce la o schimbare a modului în care atmosfera absoarbe energia solară. Rezultatul este cunoscut sub denumirea de efect de seră accelerat. nivelul tuturor gazelor cu efect de seră este în creştere. care influenţează creşterea temperaturii atmosferei Pământului până la niveluri periculoase pentru toate vieţuitoarele. ele încălzesc suprafaţa uscatului şi pe cea a mărilor şi oceanelor. praf. locul lui fiind luat de aerul rece. fără efectul de seră natural planeta noastră ar fi cu circa 30ºC mai rece. Fără acestea nu ar exista viaţă pe planeta noastră.

în fiecare pauză. Elaboraţi un rebus cu cuvântul-cheie AER. 2. camera în care dormi! Vei inspira o cantitate mai mare de oxigen! Aeriseşte. 3. clasa în care înveţi! Lipsa de oxigen poate provoca dureri de cap! Zile importante 23 martie Ziua Internaţională a Meteorologiei 21 iunie Ziua Soarelui 16 septembrie Ziua Internaţională a Stratului de Ozon Aplicaţii 1. Construiţi o giruetă. direcţia şi viteza vântului. pentru a observa mişcarea aerului. dimineaţa şi seara.Rolul tău! • • • Ocroteşte şi îngrijeşte plantele din jurul tău! Vei avea mai mult oxigen! Aeriseşte. Confecţionaţi unui afiş în care să arătaţi importanţa menţinerii aerului curat. Fişă de observaţie: Completaţi pe durata unei săptămâni o fişă în care să înregistraţi culoarea atmosferei în localitate. 21 . 4. în fiecare zi.

El este alcătuit din materie organică şi anorganică. Solul este şi suport pentru plante. andezitul şi bazaltul). Solurile sunt alcătuite şi din resturile vegetale şi animale. Rocile sunt alcătuite din minerale. un rol important îl au nişte organisme mici numite bacterii. Ce cuvinte puteţi asocia cu „SOL şi SUBSOL“? 2. Rocile sedimentare s-au format prin depunerea (sedimentarea) materialelor rezultate în procesul de erodare din scoarţa terestră. praf. nisip. gresie) şi metamorfică (şisturi şi marmură). Fiecare mineral are anumite însuşiri ca formă. dar şi pentru încolţirea seminţelor. Solurile s-au format într-o lungă perioadă de timp. în urma unor procese de dezagregare. adică însuşirea de a pune la dispoziţia plantelor apa şi substanţele hrănitoare necesare creşterii şi dezvoltării lor. Aceste particule reprezintă materialul ce intră în compoziţia solului. Cele mai cunoscute roci sunt de origine vulcanică (granitul. şi care este necesar pentru „aerisirea solului”. Rocile de la suprafaţa. Acest strat se numeşte sol. Citiţi textul şi notaţi informaţiile pe care le ştiaţi. pe care le-aţi aflat acum şi ce aţi vrea să mai ştiţi: Învelişul solid de la suprafaţa Pământului este acoperit de un strat afânat. mări sau oceane. Rădăcinile plantelor absorb odată cu apa substanţele hrănitoare. argilă. deoarece acestea îşi fixează în sol rădăcinile. argilă. cauzate de diferenţele de temperatură şi îngheţ. care transformă resturile vegetale şi animale în humus. pietriş. Acesta este partea organică ce conţine substanţe hrănitoare ce dau fertilitate solului. precum şi a unor procese de descompunere chimică. nisipuri. datorită apelor de infiltraţie. Aceste materiale 22 . La formarea solurilor. transparenţă. în lacuri. petrol. Principala lui însuşire este fertilitatea. duritate. se află un strat mai dur care este alcătuit din roci. care este influenţat de condiţiile de mediu în care s-a format.SOLUL ŞI SUBSOLUL 1. care provine din atmosferă. o contribuţie mare o are şi apa de infiltraţie. Sub acest strat afânat. se fărâmiţează în particule mai mari sau mai mici: pietriş. În transformarea acestor resturi vegetale şi animale. numit subsol. care sunt solide şi s-au format din scoarţa terestră. sedimentară (calcar. care dizolvă anumite substanţe hrănitoare din sol. În compoziţia solului intră şi aerul.

despăduririle au loc din mai multe cauze. biodiversitatea. Alte roci. pe care-l aşterne cu grijă. În asemenea condiţii s-au format cărbunii de pământ şi petrolul. De asemenea. omul îndreaptă ţărmuri. cea mai importantă fiind exploatarea lemnului. Acum în lume: tăierea pădurilor este o problemă cu consecinţe serioase asupra planetei. prin exploatarea resurselor minerale şi materialelor necesare traiului zilnic. vânturi. numite fosile.au fost purtate de ape curgătoare. o atenţie deosebită se acordă împăduririi zonelor degradate. s-au format în urma unor evaporări puternice ale apelor sărate din lacuri sau din apele mărilor puţin adânci de lângă ţărmuri. construieşte plaje. Unele roci s-au format îndeosebi prin depunerea cochiliilor şi scheletelor calcaroase ale unor vieţuitoare în mări şi oceane. omul construieşte drumuri. în perioade îndelungate de timp. Omul contribuie în mare măsură la transformarea scoarţei terestre. dar şi stării actuale a pădurilor. influenţează clima. 23 . Ca să procure hrana. şi apoi depuse în ape. Pentru a-şi uşura transporturile. Pe terenurile neproductive aduce pământ roditor. pe coastele dealurilor şi chiar ale munţilor. În aceste roci găsim şi urme de vieţuitoare. aşa s-a format calcarul. ca sarea. În unele zone sapă terase. în unele locuri. căi ferate. omul ară pământul pe suprafeţe întinse. canale pentru navigaţie. s-au ridicat diguri. combate inundaţiile şi seceta. Ca să apere pământul de valurile năvalnice ale mărilor. omul reuşeşte din ce în ce mai mult să schimbe faţa pământului după voinţa lui. sapă tuneluri pe sub munţi şi pe sub strâmtorile mărilor. creează lacuri etc. Ajutat de mijloace tehnice mereu mai perfecţionate. ameninţând chiar supravieţuirea populaţiei umane. la nivel mondial. O altă categorie de roci s-a format prin descompunerea resturilor de plante şi animale în mări sau lacuri. pierderii fertilităţii solului şi eroziunii avansate a acestuia. valuri. creându-şi ogoare pentru agricultură. metrouri pe sub oraşe. ce se înrăutăţeşte datorită ploilor acide.

construiţi machete din materiale refolosibile. . . . Alcătuiţi un rebus cu cuvintele-cheie SOL şi SUBSOL.realizaţi colecţii cu roci din zona în care locuiţi. resturile la coşul de gunoi! Învaţă să le sortezi întâi! Participă la amenajarea unor spaţii verzi în curtea şcolii! Mai multe plante înseamnă mai mult oxigen! Protejează pădurea plămânul verde al planetei! Ea este un habitat pentru multe vieţuitoare! Pădurea oferă omului remedii medicinale! Află ce plante medicinale poţi culege din pădure! Zile importante 22 aprilie Ziua Pământului 17 iunie Ziua Mondială pentru Combaterea Deşertificării 18 septembrie Ziua Mondială a Geologilor Aplicaţii 1. Desenaţi un afiş cu plante din zona în care locuiţi.realizaţi colecţii cu diferite tipuri de sol din zona în care locuiţi. 24 .Rolul tău! • • • • Aruncă. 3. Activitate practică: .construiţi un mic terariu cu roci şi sol din zona în care locuiţi 2. întotdeauna.

Uneşte animalele şi plantele cu mediile de viaţă potrivite: 2.Evaluare 1. Desenează în fiecare mediu de viaţă animalele şi plantele potrivite: aerian terestru acvatic subteran 25 .

Fără lumină. Relieful determină condiţii deosebite pentru vegetaţie. Ele contribuie astfel la extinderea sau la restrângerea suprafeţelor ocupate de plante şi animale. precipitaţiile. relieful. Vieţuitoarele trăiesc în partea de jos a atmosferei. cât şi prin celelalte activităţi ale sale: vânătoarea. În funcţie de nevoia de apă. În zonele uscate. În funcţie de solul pe care îl întâlnesc. construcţiile. plantele ierboase se usucă. În ceea ce priveşte animalele. vegetaţia este sărăcăcioasă şi adaptată la condiţiile grele de aici. vânturile. Plantele. El ajută şi la polenizare. transporturile. în hidrosferă şi în partea superioară a litosferei. Ce cuvinte puteţi asocia cu „PLANTE“? 2. împrăştiind unele seminţe. În lipsa căldurii. pe care le-aţi aflat acum şi ce aţi vrea să mai ştiţi : puternice usucă vegetaţia. Solul este stratul de la suprafaţa pământului pe care se dezvoltă plantele. Temperatura aerului joacă un rol important. atât prin plantele pe care le cultivă şi animalele pe care le creşte. gradul de înclinare a pantelor şi expunerea lor faţă de razele solare. prin care a contribuit la distrugerea unor habitate şi dispariţia unor plante şi animale. Vânturile 26 . unele dintre ele hibernează sau pleacă. Vântul contribuie în mare măsură la răspândirea plantelor. migrează. solul şi omul. în zone unde este mai cald. adică în locul unde aceste învelişuri se întrepătrund. Factorii importanţi care condiţionează răspândirea vieţuitoarelor sunt: lumina. Omul are un rol important în răspândirea vieţuitoarelor. prin altitudine. temperatura. Vântul poate avea şi o influenţă negativă. mai ales când sunt în număr foarte Plantele şi animalele de pe Pământ constituie învelişul numit biosferă. plantele nu s-ar putea hrăni. Lumina este absolut necesară majorităţii plantelor.Lumea vie PLANTE 1. unele plante se pot adapta. plantele se pot adapta sau seminţele vor căuta alte zone prielnice în care să încolţească. altele nu. industria. apleacă arborii şi chiar îi dezrădăcinează. Citiţi textul şi notaţi informaţiile pe care le ştiaţi. Precipitaţiile asigură nevoia de apă atât pentru plante cât şi pentru animale. iar cele lemnoase îşi încetează periodic activitatea.

la fabricarea mobilei. care apără scoarţa Pământului împotriva acţiunii de distrugere a altor agenţi externi. anual. În regiunile acoperite cu dune de nisip. rădăcinile ajută la fixarea şi la întărirea lor. De exemplu. precum şi versanţii dealurilor de alunecări de teren. Ea contribuie la împrospătarea aerului şi oferă adăpost şi hrană multor vieţuitoare. a hârtiei. iar la vârsta de exploatare mai rămân doar 600 de exemplare. Rădăcinile copacilor fixează solul. în acelaşi timp. a instrumentelor muzicale. lucrătorii forestieri plantează puieţi. o reţea subterană. Tăierea necontrolată a pădurilor duce la modificarea climei şi face natura mai săracă. zilnic.000 de puieţi. 25-30 tone de oxigen. pădurea apără muntele de furia torenţilor sau a vântului. împreună cu colegii tăi. un colţ viu în clasă! Îngrijeşte. completând golurile din păduri. De aceea. împiedicând alunecările de teren. Rolul tău! • • Organizează.mare. la plantarea unui hectar de pădure se folosesc 8. 27 . colţul viu din clasa ta! Protejează plantele şi animalele pe cale de dispariţie! Află care sunt aceste în zona în care trăieşti! Acum în lume: pădurea are un rol foarte important în păstrarea echilibrului din natură. formează. un hectar de pădure de conifere captează anual 50 de tone de dioxid de carbon şi eliberează. Lemnul este o materie primă de mare valoare. prin rădăcinile lor multiple şi ramificate. El este folosit în construcţii.

Zile importante 15 martie – 15 aprilie Luna Pădurii 10 mai Ziua Internaţională a Păsărilor şi Arborilor 17 iunie Ziua Mondială pentru Combaterea Deşertificării 9 august Ziua Internaţională a Grădinilor Zoologice şi Parcurilor Aplicaţii 1. 4. 28 . 3. Alcătuiţi rebusuri care să aibă cuvântul-cheie PLANTE. Realizaţi un afiş cu titlul „Protejarea plantelor pe cale de dispariţie din zona noastră“. 2. Scrieţi o compunere cu titlul: „Copilul şi floarea” . Activitate pe echipe: Realizaţi un ierbar cu plante din zona în care locuiţi.

din ea s-au dezvoltat pe o parte. Aceste înotătoare li s-au modificat în membre şi li s-au dezvoltat plămânii. în acelaşi timp cele mai vechi animale care trăit pe Terra.). Cele mai vechi animale pluricelulare au fost spongierii. Acestea dovedesc că animalele care au trăit în timpurile străvechi se deosebesc de cele de astăzi. Ca şi protozoarele. musculare etc. care a devenit solzoasă. cea mai simplă alcătuire o au protozoarele. În straturile care alcătuiesc scoarţa terestră sau găsit nenumărate resturi şi urme de animale (fosile). Aceştia au putut să respire oxigenul din aer şi. precum şi organele specifice fiecărui aparat. Cele dintâi vertebrate au fost peştii. Cele cunoscute celenterate sunt coralii. Şi unele mamifere păstrează asemănări cu reptilele: ornitorincul se înmulţeşte prin ouă. s-au putut târî pe uscat. Citiţi textul şi notaţi informaţiile pe care le ştiaţi. Moluştele sunt tot animale nevertebrate. Alte reptile trăiesc şi astăzi: şopârle. Celenteratele reprezintă treapta superioară a evoluţiei. la ei apărând aparatul digestiv. iar pe de altă parte. având diferenţieri ale celulelor 29 . Păsările mai păstrează încă unele asemănări cu reptilele: pielea de pe picioare şi ouăle cu aceeaşi alcătuire ca la reptile. ca reptilele. Unele dintre cele mai vechi reptile au fost dinozaurii. Cel mai cunoscut protozor este euglena. având o dezvoltare complexă. care au corpul format din mai multe celule. ca şi artropodele. au apărut animalele pluricelulare. broaşte ţestoase şi crocodili. Animalele străvechi aveau o alcătuire simplă. după o lungă perioadă de secetă din istoria Terrei.ANIMALE 1. pe care le-aţi aflat acum şi ce aţi vrea să mai ştiţi : Tot dintre nevertebrate fac parte şi viermii. plantele verzi. Reptilele au apărut din amfibieni. care îşi prepară hrana cu ajutorul fotosintezei. iar şobolanul şi castorul au solzi pe coadă. mai 2. cu ajutorul înotătoarelor modificate. animalele ce se hrănesc cu substanţe organice gata pregătite. spongierii nu pot trăi decât în apă. care sunt. fiind formate dintr-o singură celulă. aparatul respirator. Acestea au apărut din protozoarele care trăiau în colonii. aparatul excretor. Dintre animalele care trăiesc astăzi. care. înrudite cu viermii. şi-au modificat pielea. aparatul circulator. şerpi. dar nu au organe diferenţiate. Din unele reptile s-au dezvoltat păsările şi mamiferele. Treptat. Ce cuvinte puteţi asocia cu „ANIMALE“? (nervoase. din care s-au dezvoltat amfibienii. de-a lungul a milioane de ani. Vertebratele au apărut pe Terra ca urmaşi ai moluştelor şi artropodelor.

în anul 1841. din Bucureşti. poţi creşte un animal. se află scheletul unui dinozar. Avea pene. ARCHAEOPTERYX era jumătate păsăre.Cele mai evoluate mamifere sunt oamenii. neputându-se adapta. jumătate reptilă. Richard Owen. aripi dar şi degete cu gheare la membrele superioare şi gura cu dinţi puternici. Are înălţimea de 9.50 metri. la Muzeul de Istorie Naturală„Grigore Antipa“. unicat în lume. pentru a-i studia comportamentul! Protejează animalele pe cale de dispariţie! Află care sunt acestea în zona în care trăieşti! • • ryx pte aeo rch A 30 .a fost folosită pentru prima dată de către dr. A fost descoperit în anul 1893 de geologul şi paleontologul român Gregoriu Ştefănescu. Ai grijă de animale! Cel mai bun prieten al omului este câinele! Animalele sunt sensibile la schimbările de vreme şi la cutremure! Dacă vrei să fi primul informat. la un muzeu din New York se conservă un ou de dinozar. multe animale din cele care au trăit în diferite perioade ale Terrei au dispărut. Această evoluţie a animalelor a fost în decursul a milioane de ani şi s-a făcut sub influenţa condiţiilor variate de mediu. Datorită schimbărilor factorilor de mediu. Rolul tău! • Acum în lume: denumirea de dinozaur – care înseamnă în limba greacă „şopârlă înfiorătoare“ . a cărui vechime este apreciată la 120 de milioane de ani.

Activitate pe echipe: Realizaţi un portofoliu cu imagini ale animalelor din zona în care locuiţi. Realizaţi un afiş cu titlul „Protejarea animalelor pe cale de dispariţie din zona noastră“.Zile importante 1 aprilie Ziua Internaţională a Păsărilor 24 mai 10 mai Ziua Internaţională a Păsărilor şi Arborilor Ziua Europeană a Păsărilor 9 august Ziua Internaţională a Grădinilor Zoologice şi Parcurilor 4 octombrie Ziua Mondială a Animalelor 29 decembrie Ziua Internaţională a Biodiversităţii Aplicaţii 1. 5. 2. 4. 31 . Scrieţi o compunere cu titlul: „Animalul preferat” . Alcătuiţi rebusuri care să aibă cuvîntul-cheie ANIMALE.

Ce cuvinte puteţi asocia cu OMUL? 3. Aceştia erau înalţi de circa 1. Mai harnici. devenind stăpânul lumii. Cu mult timp în urmă. după forma feţei. Căprioarele. lupii. dar şi râşii cei iuţi. Etapa umană în această evoluţie începe odată cu producerea uneltelor.rasa mongoloidă (rasa galbenă) – oamenii au faţa lată. . şoarecii şi şopârlele au ajuns în câmpii. crabi. vieţuitoarele au pornit spre muntele din depărtare. Multe au rămas însă în apele mării: scoici. acela va fi stăpânul nostru. Mongoloizii sunt răspândiţi în Asia. piele de culoare galbenă. dinţi. vieţuitoarele au hotărât să-şi aleagă un împărat. mistreţii şi vulpile s-au oprit în zona dealurilor. Puternicii urşi şi cerbii. Au nasul lat. am putea 32 . Ei se deosebesc după culoarea pielii. au zis: . pietre) pentru a se apăra sau pentru a vâna au fost australopitecii. beţe. Oamenii din toate rasele fac parte din specia Homo sapiens sapiens. părul creţ. iar o parte au fost strămutaţi în America. 2. Se crede că primele fiinţe care au folosit diferite obiecte (oase. în perioada când au fost luaţi sclavi. meduze. Numai OMUL a reuşit să ajungă în vârful munţilor. Citiţi textul şi notaţi informaţiile pe care le ştiaţi. au ajuns la poalele munţilor şi acolo au rămas. broaşte. Cele mai asemănătoare animale de pe planetă cu omul sunt maimuţele antropoide (mai ales. .rasa negroidă (rasa neagră) – oamenii care fac parte din această rasă sunt răspândiţi în Africa. Adunate în apele mării. iar ochii lor par oblici.OMUL 1.10 m. Citiţi legenda : observa că nu toţi sunt la fel. Această rasă este cea mai numeroasă şi mai răspândită pe glob. şerpi. pe care le-aţi aflat acum şi ce aţi vrea să mai ştiţi : Toţi oamenii de pe pământ formează specia umană. Există trei rase umane: . cimpanzeul şi gorila). părul negru şi drept. buze groase şi piele de culoare foarte închisă. cu care se presupune că omul are un strămoş comun. La răsăritul soarelui. piele de culoare deschisă şi au părul şi ochii de culoare deschisă.Cine va ajunge în vârful cel mai înalt al munţilor. căluţi de mare. nas îngust. Altele au reuşit să iasă pe uscat: raci. aveau o poziţie verticală imperfectă şi mersul biped. Din studiul fosilelor s-a constatat că evoluţia omului s-a desfăşurat în mai multe etape succesive. peşti mai mari sau mai mici.rasa europoidă (rasa albă) – oamenii au o faţă cu trăsături bine conturate. Dacă am putea cuprinde cu privirea toţi oamenii care trăiesc pe Terra. după limba vorbită.

pescar. care avea o înfăţişare asemănătoare omului actual. tulburări de vedere. la care poziţia verticală s-a perfecţionat. 2) agricultura ecologică. preocupată. Ulterior. echilibrul din natură era dictat de legi naturale. Ea foloseşte metode care refac. în principal. îndeosebi prin activitatea de procurare a hranei. utilizând pietre de pe malul apelor. uneori. Mediul natural transformat de om a devenit mediu antropic. În această perioadă. în faza de culegător. care este preocupată de căutarea unor soluţii pentru rezolvarea necesarului de hrană pentru populaţie. care confecţionau unelte din piatră. erau vânători şi se îmbrăcau în piei de animale. cărora omul li se supunea. Din Homo erectus a apărut Homo sapiens şi apoi Omul de Neanderthal. picturi care reprezentau mai ales animale. Transformările pe care omul le produce în natură acţionează. dar şi cu dezvoltarea posibilităţilor de a modifica natura. dar modificând structura genetică a plantelor şi animalelor. 33 . Talia a crescut (în jur de 1. care nu au afectat echilibrul natural. protejând mediul înconjurător.60 m) şi a învăţat să folosească focul. omul a produs schimbări în mediu. Acesta îşi confecţiona unelte. să domesticească şi să crească animale. ceea ce duce la ameninţarea vieţii. Era înalt (180 cm) şi era un artist. prin care unele păduri au fost înlocuite cu terenuri arabile. omul a produs modificări lente. în peşteri. probleme cardio-vasculare. Evoluţia omului s-a produs într-o perioadă de 2 milioane de ani. Pe scara evoluţiei au urmat Omul de Cro-Magnon. să o adapteze la nevoile lui. Încă din prima perioadă a dezvoltării sale. trăia în colectivităţi. astfel a început să cultive plante. Nu cunoştea focul. menţin şi intensifică dezvoltarea naturală a plantelor şi animalelor. Homo habilis Acum în lume: există două orientări contradictorii: 1) ingineria genetică.Unii oameni de ştiinţă admit că din australopiteci a derivat Homo habilis. Din Homo habilis a descins Homo erectus. poluarea aerului provoacă oamenilor probleme de sănătate ca astmul bronşic. rolul său în modificarea echilibrului natural s-a schimbat. Prima activitate umană care a afectat în mod deosebit mediul a fost agricultura. unde îşi amenaja locuinţe. dar nu avea o vorbire articulată. chiar împotriva lui însuşi. La început. odată cu începerea creşterii populaţiei umane. prin picturile rupestre pe care le avem din acea vreme. de promovarea biodiversităţii. Omul a încercat să transforme natura. prin unele activităţi ale sale. a tăiat păduri etc. vânător. Omul a devenit principalul factor care are efecte negative asupra naturii.

3. 34 . 2.Rolul tău! • • • Mersul pe jos nu costă nimic şi face bine organismului! În acest fel petreci mai mult timp în aer liber! Mersul pe bicicletă este. Activitate pe echipe: Alcătuiţi un jurnal cu dublă intrare. Alcătuiţi un rebus cu cuvântul-cheie OMUL. 4. în care să arătaţi care sunt principalele activităţi ale omului în zona în care locuiţi şi cum influenţează aceste activităţi mediul. de asemenea. Confecţionaţi un puzzle cu tema „Omul şi activităţile sale“. Activitate pe echipe: Alcătuiţi un album cu imagini şi fotografii din zona în care locuiţi. sănătos! Poţi să-ţi inviţi prietenii şi colegii la o plimbare cu bicicletele! Organizează excursii împreună cu colegii sau familia ta şi descoperă frumuseţile naturii şi aerul curat! Zile importante 11 iulie Ziua Mondială a Populaţiei 16 octombrie Ziua Internaţională a Alimentaţiei 8 noiembrie Ziua Internaţională a Zonelor Urbane Aplicaţii 1.

PLANTELE.. că mulţi din supuşii ei erau nemulţumiţi. AERUL. creaţi şi daţi viaţă unor personaje ca Împărăteasa NATURĂ şi supuşii ei: OMUL. Împărăteasa NATURĂ îi chemă la ea la palat pentru a le asculta nemulţumirile. că doar el era cel cei supărase pe toţi! . dar toţi supuşii săi răspunseră că vor veni doar dacă vine şi OMUL.. Rezolvă labirintul şi găseşte un loc curat şi sănătos. Trimise vorbă în întreaga împărăţie. Confecţionaţi-vă costume din materiale reciclabile! „Văzând. Cunoşti şi alte astfel de locuri? Numeşte-le şi desenează-le! 2. APA. de la o vreme.Evaluare 1. SOLUL. Activitate pe grupe: HAI SĂ FACEM UN SPECTACOL ! Pornind de la ideea următoare. ANIMALELE etc.“ 35 .

prin care este transportat. sau prin conductele fisurate. identificaţi principalele tipuri de poluare. lipsa poftei de mâncare. uneori. provocând oamenilor tulburări de auz. de echilibru. Poluarea radioactivă dispare de pe suprafaţa solului în câteva zeci de ani. unde are acelaşi efect nociv asupra vieţii. El se scurge. precum şi dezvoltarea algelor. Pornind de la desene. Acum în lume: 3. 36 . Ce cuvinte puteţi asocia cuvântului POLUARE? 2. dar coboară în subsol. Poluarea sonică este una dintre cele mai periculoase.Protecţia mediului înconjurător POLUAREA ŞI TIPURILE DE POLUARE 1. Care sunt elementele poluante din imaginile de mai sus? poluarea cu petrol este o problemă mondială. atunci când este extras. la suprafaţa solului. de exemplu. Poluarea sonică deranjează lumea vie sălbatică. între delfini. zgomotele navelor maritime şi ale submarinelor afectează comunicarea între balene.

Rolul tău! • Ai grijă de locul în care arunci gunoiul! Respectă-te pe tine şi pe cei din jurul tău! Împreună respectaţi mediul în care trăiţi! Fii preocupat de soarta mediului înconjurător! Sprijină orice iniţiativă de protejare a mediului înconjurător! Mănâncă.cauzele care produc această poluare. .căi de diminuare sau de înlăturare ale acestei poluări. . Proiectul va fi însoţit de imagini. fotografii pentru a fi concret.efectele negative ale acestei poluări. . legume şi fructe proaspete! Spală bine orice fruct înainte de a-l consuma! • • Zile importante 14 decembrie Ziua Internaţională de Protest Împotriva Reactoarelor Nucleare 8 octombrie Ziua Mondială pentru Reducerea Dezastrelor Naturale Aplicaţii Studiu de caz: Poluarea în zona noastră: Alcătuiţi un proiect care să cuprindă: .locul unde se manifestă. 37 . . în fiecare zi. desene.tipul de poluare.

Deşeurile generate de industrie şi impresionanta cantitate de gunoi din centrele urbane (deşeuri menajere şi municipale) sunt numai două aspecte ale acestui fenomen nociv. iar deteriorarea mediului nu poate continua în ritmul actual. şi-a modificat serios conţinutul. Întâlnim gunoaie. De aceea se impune atât o schimbare de concepţie. dar şi menţinerea vieţii pe pământ. în gropi existente sau pe locuri virane. ce se consuma aproape la fel şi în perimetrul oraşelor. Gunoi a existat dintotdeauna. Cu totul altfel stau lucrurile într-o lume a industrializării şi urbanizării vertiginoase. şi în poienile munţilor. Între dezvoltarea societăţii omeneşti şi protecţia mediului există o contradicţie care devine din ce în ce mai accentuată. din păcate. cât şi găsirea unor soluţii pentru ca protecţia mediului să fie unul din obiectivele principale ale dezvoltării. Şi mai grav este că o parte din aceste gunoaie. poluând solul. provenite din diversele procese tehnologice. de tot felul. îndeosebi materialele plastice. Pentru gospodăriile ţărăneşti tradiţionale şi deci pentru localităţile rurale. finite sau intermediare şi au o compoziţie foarte variată. Ţinând cont de provenienţa lor. rezultate din activitatea zilnică a oamenilor în locuinţe şi locuri publice. nu se reciclează pe cale naturală. Societatea actuală produce enorme cantităţi de deşeuri.deşeuri menajere. cam peste tot unde „orăşeanul” evadează în sânul naturii. şi pe malul râurilor. şi pe litoralul marin. Citiţi textul şi notaţi informaţiile pe care le ştiaţi. care putrezeau în câteva luni. sunt posibile numai cu condiţia reducerii impactului distructiv al omului asupra naturii.deşeuri industriale. urâţind peisajul. practic.DEŞEURILE ŞI RECICLAREA LOR 1. care pot fi formate din reziduuri de materii brute. pe care le-aţi aflat acum şi ce aţi vrea să mai ştiţi : Satisfacerea necesităţilor şi supravieţuirea generaţiilor umane prezente şi viitoare. dar noţiunea aceasta. gunoiul însemna aproape exclusiv resturi vegetale nefolosite de animale. apa şi aerul. pentru ca iarna sau primăvara să fie împrăştiate pe câmp pentru fertilizare. sunt extrem de rezistente la acţiunea bacteriilor şi. deşeurile pot fi clasificate în: . unde se acumulează în grămezi imense. ale căror periferii nu se deosebeau de stilul de viaţă de la sate. în funcţie de ramura industrială şi de tehnologia utilizată (în industria alimentară – 38 . fără a renunţa măcar pentru scurt timp la comodităţile locuinţei şi la gestul reflex de a arunca resturile. De obicei. . Exista practic o reciclare naturală completă. Dezvoltarea societăţii umane nu se poate opri. drumul gunoiului sfârşeşte la periferia oraşului. ca multe altele.

incinerarea (arderea) deşeurilor cu conţinut energetic (deşeuri petroliere. Într-o fabrică de sticlă. deşeurile să nu polueze. implicând soluţii de pretratare. sunt refolosite deşeurile. Gestionarea deşeurilor se face pe baza principiilor de mai sus în vederea asigurării că până la eliminarea deşeurilor acestea poluează cât mai puţin. textile. hârtie.principiul prevenirii – minimalizarea generării deşeurilor. ca sursă de energie. legate îndeosebi de creşterea şi îngrijirea animalelor.eficientizarea procesului de producţie încât să rezulte cât mai puţine deşeuri. gaz. Într-o fabrică de hârtie deşeurile de hârtie. care presupune recuperarea şi valorificarea conţinutului material util al deşeurilor.poluatorul plăteşte – generatorii deşeurilor plătesc toate costurile transportului.reciclarea. metalurgică. siderurgică. .predominant componente organice. la obţinerea altor produse finite.deşeuri agro-zootehnice. această metodă ajută şi la conservarea resurselor naturale (combustibili: cărbune.principiul de precauţie – anticipează dificultăţile. în cazul incineratoarelor şi termocentralelor prin cantităţile mari de cenuşă sau zgură rezultate.revoluţionarea tehnicilor de fabricare a produselor. . astfel încât atunci când se încheie ciclul de viaţă.valorificarea termoenergetică – atunci când deşeurile au un anumit conţinut energetic. Metodele de gestionare a deşeurilor sunt: prevenirea generării de deşeuri. De exemplu. La nivel mondial sunt respectate mai multe principii ale managementului deşeurilor: . prin arderea acestor deşeuri şi recuperarea căldurii rezultate. Pe lângă avantajul eliminării. cauciuc etc. aceste recipiente se colectează. . după consumarea sucurilor ambalate în recipiente de sticlă. . prelucrării şi/sau valorificării deşeurilor. colectării. deşeurile sunt retopite şi transformate în produse finite. . .principiul de proximitate – are în vedere situaţia deşeurilor încă de la sursa generatoare. eliminare cât mai aproape de sursă etc. cu recuperarea căldurii rezultate şi utilizarea ei ulterioară. de exemplu. rezultând o hârtie reciclată. bucăţile de lemn care au rezultat în procesul de producţie. lemn. de plastic.refolosirea deşeurilor în acelaşi proces din care au rezultat.reducerea consumului. se 39 . sterilizează şi se utilizează pentru ambalarea altor sucuri (se reintroduc în circuit). care este utilizată în diferite procese tehnologice. De exemplu. pe când în industria chimică. în condiţii de deplină siguranţă a deşeurilor. petrol) care ar fi fost folosite pentru generarea cantităţii de căldură necesare procesului. cu recuperarea integrală a căldurii rezultate şi utilizarea ei în procesul de producţie a cimentului. până la eliminarea acestora. Într-o fabrică de mobilă. Valorificarea termoenergetică se poate face şi prin incinerarea (arderea) deşeurilor în incineratoare construite special sau în termocentrale. sunt retopite. . . . Această metodă poate polua însă. minieră – predominant substanţe chimice organice sau anorganice). .) în fabricile de ciment. care trebuie apoi depozitate.

terenuri inundate. unde nu există legi privitoare la condiţiile de mediu. Din cauza sărăciei. sunt închise şi prevăzute cu un sistem de colectare a biogazului rezultat din descompunerea deşeurilor. . .rampele de gunoi – denumite şi rampe ecologice sau rampe sanitare. Depozitarea deşeurilor se poate face în mod ecologic sau neecologic. a plantelor şi animalelor din zonă. . căutându-se alte terenuri unde se pot amenaja noi rampe ecologice. muştelor.depozitarea deşeurilor. iar populaţia nu cunoaşte riscurile deşeurilor acceptate.îngroparea în foste mine sau exploatări subterane cu risc de prăbuşire. 40 . care sunt spaţii de depozitare a deşeurilor adaptate şi controlate.exportarea deşeurilor – se face către ţări subdezvoltate. mulţi oameni identifică aceste mormane de gunoi cu propriile case şi îşi petrec viaţa căutând printre resturi alimente comestibile şi materiale reciclabile. . Exemple de metode de depozitare a deşeurilor în mod ecologic sunt: . ce le reduc şi chiar anulează toxicitatea. Contribuie la prevenirea eventualelor alunecări de teren sau surpări de pământ. dar care nu mai sunt folosite în prezent.incinerarea (arderea) fără recuperarea de căldură. pe care încearcă să le vândă la firmele reciclatoare.depozitarea deşeurilor solide în oceane duce uneori la poluarea plajelor. râuri.gropile deschise – deşeurile se află sub acţiunea directă a vântului. Exemple de metode de depozitare a deşeurilor în mod neecologic sunt: . şobolanilor.Metodele de eliminare a deşeurilor sunt: . . angajaţilor rampei li se cere zilnic să strângă resturile şi să le acopere cu un strat de pământ.se aplică. unde deşeurile care nu pot fi reciclate sau valorificate termoenergetic sunt neutralizate cu ajutorul altor substanţe. Pentru a reduce mirosul şi scurgerile şi pentru a împiedica creşterea numărului de rozătoare şi insecte.tratarea chimică şi biologică . După umplere. în industria chimică şi în industria alimentaţiei. îndeosebi. ploii. Rampele se construiesc departe de lacuri.

în prezent. ca un substituent sintetic al sticlei. iar perioada de descompunere a acesteia durează între 1.000. fier vechi) şi valorificaţi-le la centrele de colectare! Nu uita.Acum în lume: 2 din 5 locuitori ai planetei locuiesc în oraşe.000 de produse din hârtie. plastic.. Rolul tău! • Economiseşte foile caietelor şi ale blocului de desen! Fiecare arbore tăiat reduce cantitatea de oxigen a planetei! Aruncă ambalajele de plastic şi cele de hârtie întotdeauna în coşul de gunoi! Curăţenia oraşului începe de la fiecare dintre noi! Împreună cu colegii. iar azi există peste 3.5 kg de gunoi pe zi. există 3R! RECUPERARE! REFOLOSIRE! RECICLARE! Căută acest semn pe produse! 41 • • • . pe tot globul.000 de tone de hârtie în lume.000 de locuitori este. hârtia a fost inventată acum 2.000 de ani. sticle. numărul oraşelor cu peste 1.000-10. de peste 200.C. colectează deşeuri (hârtie. din care 500 de tone sunt nefolosibile şi sunt înlăturate. fiecare locuitor produce mai bine de 1.000 de ani în China.000 Î. zilnic se produc 650. sticla a fost inventată în jurul anului 3. plasticul a fost inventat în anul 1860 de către Alexander Parkes.

Organizaţi un concurs şi premiaţi cele mai reuşite lucrări 3.Aflaţi ce puteţi face pentru a reduce cantitatea de deşeuri! . Activitate pe grupe: Colectaţi deşeuri în vederea confecţionării unor obiecte (exemplu: recipiente de plastic. 42 .vaze. 2.Obiecte uzate – Cumpăraţi de preferinţă obiecte solide. cutii de carton-machete etc.Îmbrăcăminte – Atenţie! Se află sub influenţa mereu schimbătoare a modei! . diferite podoabe. 4. Ilustraţi fiecare îndemn de mai jos cu desene sau colaje făcute de voi şi alcătuiţi un pliant! MAI PUŢINE DEŞEURI! . Ilustraţi cu desene şi colaje CIRCUITUL DEŞEURILOR.).Alimente – cumpăraţi de preferinţă produse ambalate sumar sau neambalate! Planificaţi-vă cumpărăturile! Folosiţi ambalaje care se pot folosi de mai multe ori! . cu durată lungă de utilizare şi uşor de reparat! Evitaţi obiectele de unică folosinţă! Ce este mai ieftin nu este întotdeauna cu durată lungă de utilizare şi uşor de reparat! . cu atât mai bine! Preferaţi ambalajele de hârtie şi sticlă în locul celor din materiale plastice şi metalice! .suport pentru creioane. cutii de aluminiu.Aplicaţii 1.Ambalaje – ţineţi cont de natura ambalajului! Căutaţi semnul de reciclare! Cu cât utilizaţi mai puţine ambalaje.Stă în puterea noastră să reducem cantitate de deşeuri! . Activitate individuală: Completaţi pe durata unei săptămâni o fişă de observaţie care să cuprindă date asupra resturilor menajere pe care le produce familia voastră. periculoase – evitaţi utilizarea lor! Cumpăraţi-le în cantităţi mici şi numai dacă sunt strict necesare! 5. Confecţionaţi şi distribuiţi către comunitatea locală fluturaşi pornind de la îndemnurile: Colectaţi selectiv deşeurile! Păstraţi curăţenia oraşului! Protejaţi spaţiul verde! Mai multe plante – mai mult oxigen! 6.Substanţe toxice. ghivece mici pentru flori. Confecţionaţi obiecte din deşeuri şi arătaţi-le şi altora cum s-o facă.

Este necesară aşadar luarea unor măsuri energice de protecţie a planetei. respectiv atunci când omul a cucerit întregul spaţiu al Terrei. GREENPEACE etc. iar unele condiţii esenţiale vieţii. interesele oamenilor trebuie corelate cu legile naturii. judeţean. mediului înconjurător şi demonstrând responsabilitate socială (fiind un bun cetăţean pentru comunităţile din care fac parte). Formele de poluare sunt foarte diverse şi afectează multe aspecte ale Terrei. Ele acţionează activ atât în vederea dezvoltării economice.MĂSURI DE PROTECŢIE A MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR 1. Oamenii trebuie să ia măsuri pentru prevenirea şi înlăturarea poluării sau pentru diminuarea efectelor poluării asupra mediului înconjurător. Cu timpul. Din cauza exploatării masive. a aerului. consecinţele majore vor afecta întreaga planetă şi în acelaşi timp şi pe cel care dă naştere acestei situaţii: OMUL. valorificarea sau eliminarea controlată. în acelaşi timp. ci o dezvoltare durabilă. Oamenii au început să înţeleagă necesitatea adoptării unui comportament responsabil faţă de natură. În lume există numeroase organizaţii de acest tip. Însă responsabilitatea omului pentru ocrotirea mediului înconjurător 43 . Citiţi textul şi notaţi informaţiile pe care le ştiaţi. însă. a solului. Organizaţii nonguvernamentale au luat fiinţă la nivel local. prin protejarea. prielnic vieţii. protecţia naturii angajează colaborare şi sprijin pe plan local. motivele care au impus ocrotirea naturii s-au diversificat. îndepărtarea organizată şi la perioade cât mai scurte a deşeurilor colectate. naţional şi internaţional. poluarea apelor. Prin înfiinţarea WBCSD. dar mai ales colectivă. reciclarea. ploile acide. dau semne de otrăvire. dintre care se disting: FEEE (Fundaţia Europeană de Educaţie pentru Mediu). naţional şi internaţional pentru combaterea poluării din întreaga lume. Primele iniţiative de ocrotire a mediului au apărut acum aproximativ 200 de ani. ca apa sau aerul. Protecţia mediului înconjurător a apărut ca problemă a omenirii numai în zilele noastre. în timp. Industria a acţionat şi ea în acelaşi sens. pe cât posibil colectarea selectivă pe tipuri de deşeuri. din necesitatea salvării unor specii pe cale de dispariţie. Începând din 1970. Unele din efectele devastatoare ale poluanţilor nu pot fi observate în momentul poluării. companiile membre s-au angajat să aibă nu o dezvoltare economică. Pentru ca Pământul să rămână o planetă vie. au apărut semne clare de îmbolnăvire a planetei: subţierea stratului de ozon. Măsuri de prevenire şi combatere a poluării solului sunt: colectarea igienică a deşeurilor menajere în recipiente speciale. bogăţiile şi resursele de energie au fost afectate în aşa măsură încât se întrevede epuizarea rapidă a unora dintre ele. pe care le-aţi aflat acum şi ce aţi vrea să mai ştiţi : este atât individuală. încălzirea globală.

refolosire. care ar putea polua apa. dreptul de a declanşa proceduri legale şi de a cere plata daunelor asupra mediului. construirea de staţii sau sisteme de epurare specifice pentru apele reziduale ale întreprinderilor industriale. reglarea corespunzătoare a arderilor la autovehicule pentru reducerea eliminării poluanţilor. amenajarea a cât mai multe spaţii verzi. înlocuirea combustibilului inferior cu cel superior. construirea de staţii de epurare a apei uzate. adoptată în 2003. astfel încât substanţele nocive să nu se infiltreze în pânza freatică. eliminarea lor prin depozitarea în rampe ecologice. în probleme de mediu. tratarea prealabilă a combustibilului folosit sau a unor materii prime pentru reducerea concentraţiei de poluanţi. dreptul la mediu cuprinde următoarele drepturi. a fost adoptată Convenţia privind accesul la informaţie.Măsuri de prevenire a poluării apei sunt: interzicerea îndepărtării la întâmplare a deşeurilor de orice fel. asigurarea unor arderi complete a combustibililor utilizaţi în industrie. controlul depozitării deşeurilor solide. sau. în Danemarca. înzestrarea întreprinderilor industriale cu instalaţii de reţinere a poluanţilor. Acum în lume: în anul 1998. reciclarea şi valorificarea deşeurilor. organizarea corectă a sistemelor de canalizare şi a instalaţiilor locale. reciclare. la Aarhus. când acestea nu mai sunt posibile. la participarea publicului în procesul de luare a deciziilor şi accesul la justiţie. confiinţeşte dreptul omului la mediu. dreptul de a comenta şi de a participa la procesul de decizie asupra acestor planuri şi proiecte. aplicându-se principiul celor 3R: recuperare. transportul. înzestrarea cu sisteme de reţinere şi colectare a substanţelor radioactive din apele reziduale ale unităţilor unde se produc sau se utilizează astfel de substanţe. 44 . Măsurile cele mai importante pentru împiedicarea poluării masive a atmosferei sunt: construirea de întreprinderi în afara zonelor de locuit. În vederea prevenirii poluării solului se iau următoarele măsuri: folosirea raţională a îngrăşămintelor şi pesticidelor în agricultură şi silvicultură. Constituţia României. mai puţin poluant. dreptul unui individ de a fi informat despre planurile sau proiectele care ar putea ameninţa mediul său. colectarea (recuperarea).

2. pliante) prin care să aduceţi la cunoştinţă colegilor. Activitate pe echipe: Realizaţi materiale prin care să lansaţi o campanie publicitară. fluturaşi. 45 . referitoare la unul din aspectele specifice zonei în care locuiţi (poate fi un aspect pozitiv sau. cât şi pentru generaţiile viitoare! Economiseşte apa şi lumina! Se economisesc în acest fel bani. altor oameni! Astfel o parte din bunuri pot fi refolosite de cei care au nevoie! • • Aplicaţii 1. Activitate pe echipe: Realizaţi materiale (afişe.Rolul tău! • Mediul sănătos este şi responsabilitatea ta! Protejează mediul înconjurător atât pentru tine. dar care sunt în bună stare. părinţilor şi întregii comunităţi locale necesitatea protecţiei mediului. dar se protejează şi mediul înconjurător! Donează lucrurile de care nu mai ai nevoie. din contră. să tragă un semnal de alarmă referitor la o problemă locală).

la nivel internaţional au fost stabilite unele zile pentru a fi dedicate mediului înconjurător: 2 februarie – Ziua Mondială a Zonelor Umede 15 martie-15 aprilie – Luna Pădurii 22 martie – Ziua Internaţională a Protecţiei Mediului 23 martie – Ziua Mondială a Meteorologiei 27 martie – Ziua Internaţională a Apei 1 aprilie – Ziua Internaţională a Păsărilor 15 aprilie – Ziua Pădurii 17 aprilie .Ziua Mondială a Sănătăţii 22 aprilie – Ziua Pământului 24 aprilie – Ziua Mondială a Protecţiei Animalelor de Laborator 10 mai – Ziua Păsărilor şi a Arborilor 15 mai – Ziua Internaţională de Acţiune pentru Climă 24 mai – Ziua Parcurilor Naţionale 31 mai – Ziua Mondială Împotriva Fumatului 5 iunie – Ziua Internaţională a Mediului 8 iunie – Ziua Mondială a Oceanelor Mediul înconjurător ne asigură condiţiile necesare vieţii. şi nepoluat. Convingerea că această problemă este doar a specialiştilor şi a forurilor internaţionale. fiecare om trebuie să-şi asume această responsabilitate. Poluarea planetei se agravează pe zi ce trece şi se pare că populaţia nu acordă interes acestui proces nociv. Lupta împotriva poluării întregii planete solicită colaborare şi cooperare internaţională şi de aceea depinde de noi dacă vom trăi întrun mediu curat. 46 . când distrugerea echilibrului natural al întregii planete este iminent. Citiţi textul şi notaţi informaţiile pe care le ştiaţi. reprezintă o realitate tristă în zilele noastre. Trecerea ecologiei de la stadiul de simplă disciplină ştiinţifică la cea de problemă a conştiinţei comune. Ocrotirea planetei este o problemă mondială şi. tocmai de aceea. sănătos. naţională şi internaţională. însă depinde de noi dacă dorim să folosim aceste elemente esenţiale în mod util sau dacă vrem să ocolim acest aspect al vieţii noastre.GHIDUL ECOLOGISTULUI 1. pe care le-aţi aflat acum şi ce aţi vrea să mai ştiţi : Acum în lume: Întrucât mediul ne oferă condiţiile de trai de care avem nevoie. Stă în puterea omului să ia măsuri eficiente şi să găsească soluţii pentru a opri continuarea şi agravarea acestui proces dăunător. este eronată şi gravă.

cei din jurul tău şi generaţiile următoare! Participă la acţiuni de ecologizare a mediului în care trăieşti! Fă acest lucru cunoscut şi celor din jurul tău şi cerele să ţi se alăture! Informează-i pe cei din jurul tău despre problemele de mediu pe care le observi! Poţi sugera luarea anumitor măsuri şi te poţi implica direct în această activitate! • • 47 .Ziua Dunării 11 iulie – Ziua Mondială a Populaţiei 9 august – Ziua Internaţională a Grădinilor Zoologice şi Parcurilor 6 septembrie – Ziua Internaţională a Stratului de Ozon 18 septembrie – Ziua Mondială a Geologilor 23 septembrie – Ziua Mondială a Curăţeniei 25 septembrie – Ziua Internaţională a Mediului Marin 26 septembrie – Ziua Mondială a Munţilor Curaţi 1 octombrie – Ziua Mondială a Habitatului 4 octombrie – Ziua Internaţională a Protecţiei Animalelor 8 octombrie – Ziua Internaţională pentru Reducerea Dezastrelor Naturale. 16 octombrie – Ziua Internaţională a Alimentaţiei 31 octombrie – Ziua Internaţională a Mării Negre 8 noiembrie – Ziua Internaţională a Zonelor Urbane 5 decembrie – Ziua Voluntariatului 14 decembrie – Ziua Internaţională de Protest Împotriva Reactoarelor Nucleare 29 decembrie – Ziua Internaţională a Biodiversităţii Rolul tău! • Protejează mediul în care trăieşti! Asigură o viaţă sănătoasă pentru tine.17 iunie – Ziua Mondială pentru Combaterea Deşertificării 21 iunie – Ziua Soarelui 29 iunie .

4. 3.Ce faceţi pentru protejarea mediului? . Activitate pe echipe: Realizaţi materiale prin care să popularizaţi principalele date din CALENDARUL ECOLOGISTULUI.Cum s-ar putea realiza acest lucru în zona noastră? . Activitate pe echipe: Realizaţi materiale prin care să arătaţi avantajul unei preocupări permanente pentru sănătatea planetei.Ce le recomandaţi celorlalţi cetăţeni ai oraşului/ satului? 48 . avantajul unei atitudini ecologice.Ce reprezintă pentru voi mediul înconjurător? . îndemnuri etc. legate de problema protecţiei mediului. părinţilor.Aplicaţii 1. persoanelor din comunitatea locală.Cum vă implicaţi în împiedicarea poluării naturii? . Exemplu de chestionar: . Activitate pe echipe: Confecţionaţi materiale care să prezinte comportamente ecologice în opoziţie cu cele neecologice.Cunoaşteţi astfel de programe ecologice în zona noastră? Participaţi la ele? Cum? . 2.Credeţi că plantele şi animalele trebuie protejate? . Realizaţi un punct de informare sub forma unei expoziţii cu aceste materiale. precum şi recomandări. reflectate în scurte interviuri luate colegilor. Activitate pe echipe: Realizaţi o revistă care să prezinte punctele de vedere.

Evaluare 1. Pornind de la următoarele modele. creaţi şi voi noi indicatoare: Viitorul e al tău! Protejează plaja! Viaţa e una! Respectă-ţi aproapele! NU RUPETI FLORILE! Fii european! Reciclează(-te)! Indiferenţa distruge! Arunc-o la coş! 49 .

50 .

..36 Poluarea şi tipurile de poluare...............................................................................................................................................................32 Evaluare.....49 51 ..................................................................................................................................................................................26 Animale .......................................................................................................................................... Mediul înconjurător ....26 Plante .................................................Cuprins Lecţie introductivă.............................................................................................................46 Evaluare........................................................................................ Lumea vie ....13 Lumina şi căldura.................................................................................................................13 Apa.........................................................................................16 Aerul ...........................................................................................................................25 4........................................................................................................................................7 2.................................43 Ghidul ecologistului ................................10 Mediile de viaţă ....38 Măsuri de protecţie a mediului înconjurător .............. Cum s-a născut Pământul? ...............................................................................................19 Solul şi subsolul ...................................................................................29 Omul .................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................. Protecţia mediului înconjurător ........................................................................ Factorii de mediu ........................................................................7 1.............................................................................................................................................................................................................................................................................................35 5....................22 Evaluare........36 Deşeurile şi reciclarea lor .................10 3..............................................................................................................................................................

52 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->