CREEAZĂ-ŢI MEDIUL !
Suport pentru elevii de clasa a III-a

Acest material face parte din proiectul educaţional „Creează-ţi Mediul!” iniţiat şi finanţat de derulat cu sprijinul Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi implementat de Fundaţia CONCEPT www.societatedurabila.ro

1

2

CREEAZĂ-ŢI MEDIUL !
Suport pentru elevii de clasa a III-a

Autori: Carmen Manuela Cazan Rodica Cherciu Mihai Manda Consultanţi de specialitate: Mediu: Oana Dicu Mihaela-Codruţa Nedelcu Comunicare: Luminiţa Oprea

3

Redactori: Oana Mateescu Lector şi corectură: Anda Moldovan Concept grafic şi DTP: Carmen Biriş Marius Zarafu Editor: Fundaţia CONCEPT Bucureşti 2006 4 .

De aici şi expresia „Gândeşte global . să găsiţi pasiunea pentru a proteja natura. pe când natura poate exista şi fără prezenţa oamenilor!” AUTORII Dragi cititori. Manualul pe care vi-l propunem vă aduce în atenţie o problemă pe care suntem siguri că deja aţi observat-o în jurul vostru. Ce poate fi mai frumos decât să ai în jurul tău un mediu sănătos? Ce poate fi mai important decât să trăieşti într-o societate care protejează natura şi resursele ei? Am ales să susţinem realizarea şi publicarea unui manual de mediu deoarece protecţia mediului a fost. cu diferite boli cauzate de poluare. ci a fiecăruia dintre noi. performanţă şi pasiune. fenomen ce cuprinde astăzi toate ţările şi continentele. Veţi vedea cât de uşor este! HOLCIM ROMÂNIA 5 .Acţionează local!” Vă invităm. Cu toate acestea. ocrotirea mediului nu este doar o problemă individuală. ducând la dispariţia sau provocând. încă de când am început activitatea noastră în România. oamenii au poluat. Holcim îşi asumă o responsabilitate activă şi. Ei nu sunt întotdeauna conştienţi de răul pe care îl fac. bineînţeles. Din dorinţa de a avea o viaţă comodă. un comportament responsabil din partea noastră. proiecte comunitare etc. intervenţiile civilizaţiei au provocat mediului natural pagube mai mari decâ în ultimul mileniu. Oamenii din toate colţurile lumii au înţeles necesitatea adoptării unui comportament responsabil faţă de natură. Împreună vom înţelege că trăim pe aceeaşi planetă de care trebuie să avem grijă noi toţi! Viitorul planetei stă în mâinile noastre! Sunteţi pregătiţi să cunoaşteţi şi să protejaţi mediul înconjurător? Împreună putem să avem o planetă curată! Şi nu uitaţi: „Omul nu poate să supravieţuiască fără natură.” Dragi elevi. în paginile care urmează. apa şi aerul. după cum spuneam. În ultimul deceniu. poate aduce beneficii mari. Dar. a tuturor.“Protejarea naturii înseamnă autoprotejarea omului. mai mult sau mai puţin grav: solul. dar cu ajutorul vostru îi vom face să se gândească la efectele activităţilor lor asupra vieţii planetei şi. Însă protecţia mediului nu trebuie să fie doar preocuparea unei companii. Implicarea noastră în viaţa comunităţii are diferite forme. Oamenii sunt confruntaţi. Resursele naturale ale planetei sunt pe zi ce trece tot mai puţine. ci una colectivă şi necesită sprijin reciproc. în consecinţă. comunitatea în mijlocul căreia trăieşti are doar de câştigat. dispariţia multor specii de plante şi animale. la rândul lor. astfel încât se întrevede epuizarea unora dintre ele. măsuri de protecţie pentru toţi angajaţii şi colaboratorii noştri. una din priorităţile noastre. Dacă te bazezi pe putere. În calitate de membru al comunităţilor în care activează. chiar în acest moment. asupra noastră. Printre acestea se numără: cursuri de instruire. a tuturor. care poluează mediul. derulează numeroase programe în beneficiul acestor comunităţi. Planeta noastră suferă din neglijenţa unor oameni.

Marte Terra Jupiter Venus Mercur Courtesy NASA/JPL-Caltech 6 .

Indian. AMERICA DE NORD ŞI DE SUD. Acel continent s-a rupt în două blocuri de uscat: LAURASIA şi GONDWANA. Jupiter. dealuri. Marte. Neptun. fiecare devenind.Terra nu exista. PANTHALASA. în timp. Exista doar un nor uriaş de praf şi gaze care se învârtea în jurul Soarelui. Planeta Terra este una din cele opt planete cunoscute ale sistemului nostru solar. una din planetele de astăzi. EUROPA. munţi. Arctic sau Îngheţat. Atlantic. câmpii. Venus. După câteva milioane de ani. Nu existau plante. pe Terra a început să plouă. AUSTRALIA. Studiile cercetătorilor au arătat că acum 4. 7 . Acel nor s-a împărţit în mai mulţi nori mai mici. Terra arăta cu totul altfel. Lecţie introductivă Aceste continenete sunt separate de către oceanele: Pacific. La începuturi. Uranus. ape. PANGEEA. Saturn. alături de celelalte planete: Mercur.7 miliarde de ani . apărând primul ocean. Aceste două vechi continente sunt bunicile continentelor de astăzi: ASIA. animale. ANTARCTICA.Neptun Uranus CUM S-A NĂSCUT PĂMÂNTUL? Saturn Istoria planetei noastre face parte din istoria Universului. Era doar o planetă care se învârtea în jurul Soarelui. care înconjura primul continent. decât o cunoaştem noi astăzi.

corabia lui Cristofor Columb Galileo Galilei 8 Cristofor Columb . Cristofor Columb.Ch. pe 12 aprilie 1961. din cauza unei erupţii vulcanice care a declanşat cutremure puternice. Bartolomeo Diaz. căţeluşa Laika a fost prima fiinţă vie care a călătorit în spaţiul cosmic. o zi şi o noapte. timp de 108 minute. Magellan. Aceste continente au dispărut într-un timp foarte scurt. legendele lumii povestesc despre două continente dispărute: Atlantida şi Pacifida. mai târziu. cei mai mari navigatori şi descoperitori de „noi pământuri” au fost: Marco Polo. în noiembrie 1957. Terra mai este denumită şi Planeta Albastră.Acum în lume: primul om lansat în spaţiu a fost rusul Iuri Alekseevici Gagarin. primul om care a afirmat că Pământul este rotund a fost Aristotel (384-322 î. Teoria lui a fost susţinută. de Galileo Galilei.). Nicolaus Copernic Nicolaus Copernic este primul care a afirmat că Pământul se roteşte în jurul Soarelui. pentru că văzută din spaţiu are culoarea albastră. în jurul Pământului. Niña.

cu ajutorul unor baloane. 4. 9 . Alcătuiţi rebusuri care să aibă cuvintele-cheie denumiri ale planetelor din sistemul nostru solar. Activitate pe echipe: Desenaţi sau construiţi. sistemul nostru solar. 5. Alcătuiţi un portofoliu cu legende care explică denumirea planetelor. Realizaţi o expoziţie cu lucrările voastre. Activitate pe echipe: Desenaţi pe baloane continentele actuale de pe Terra şi oceanele.Aplicaţii 1. 2. 3.

au dispărut de pe Terra mai multe specii de plante şi animale.Mediul natural . 2. Citiţi textul şi notaţi informaţiile pe care le ştiaţi. Ce idei. au scăzut suprafeţele împădurite. grupuri de cuvinte puteţi asocia cu „Medii de viaţă” . Pe an ce trece.Mediul antropic 3. pe care le-aţi aflat acum şi ce aţi vrea să mai ştiţi : Prin mediu înconjurător sau mediu ambiant se înţelege ansamblul de elemente şi fenomene naturale şi artificiale de la exteriorul Terrei. cuvinte. starea mediului înconjurător este tot mai îngrijorătoare: au apărut găuri în stratul de ozon. grupuri de cuvinte puteţi asocia cu „Mediul înconjurător” . Ce idei. 10 .Mediul înconjurător MEDIILE DE VIAŢĂ 1. Mediul înconjurător este alcătuit din : . care condiţionează viaţa în general şi pe cea a omului în special. s-a extins deşertul etc. cuvinte.

Atunci când simt că se apropie ploaia.4. Citiţi textul şi notaţi informaţiile pe care le ştiaţi. Planeta noastră este singura planetă din sistemul nostru solar pe care se găseşte viaţă. pentru a ajunge la maturitate. Factorii de mediu influenţează viaţa vieţuitoarelor. baobabul din Africa este arborele care trăieşte cel mai mult. Acestea pot fi: terestru. aerul. apa. durează 60 de ani. furnicile sunt adaptate pentru a se feri de ploaie. dar şi vieţuitoarele influenţează mediul înconjurător. ele îşi încetează activitatea exterioară. subpământean. 11 . se retrag în furnicar şi blochează toate intrările. acvatic. pe care le-aţi aflat acum şi ce aţi vrea să mai ştiţi: Rolul tău! • • • Respectă mediile de viaţă ale celorlalte vieţuitoare de pe Terra! Acest lucru va contribui la sănătatea planetei noastre! Ajută planeta să lupte împotriva poluării! Interesează-te care sunt problemele mediului din zona ta! Mediile de viaţă sunt locurile unde trăiesc vieţuitoarele. dar creşterea unui puiet. lumina şi căldura. atingând 5-6 mii de ani. tăierea unui brad durează 1 minut. aerian. Acest lucru este datorat factorilor de mediu care se găsesc aici: solul şi subsolul. Acum în lume: 1 mp de muşchi care acoperă solul pădurilor reţine după o ploaie puternică 1 kg de apă.

12 . Completaţi-le cu informaţii despre mediile de viaţă. plante şi animale. activitatea omului. Ilustraţi mediul de viaţă ales cu ajutorul unor desene pe care să le prezentaţi colegilor. Alegeţi un mediu de viaţă şi prezentaţi-l. 2. 3. Alcătuiţi portofolii diferite pentru mediile de viaţă.Zile importante 5 Iunie Ziua Mediului 23 Septembrie Ziua Mondială a Curăţeniei 29 Decembrie Ziua Biodiversităţii Aplicaţii 1.

pe rând. . Ţara noastră se află într-o zonă cu patru anotimpuri. Terra expune. încălzit la fel pe toată suprafaţa sa. ziua este din nou egală cu noaptea (echinocţiul de toamnă). astfel. 2. acolo este zi. Venus.22 iunie este ziua în care Soarele se poate vedea pe cer. ziua este egală cu noaptea (echinocţiul de primăvară).pe 22 decembrie este ziua în care Soarele se poate vedea pe cer. . . în momentul în care o parte a Terrei este expusă spre Soare. care este linia imaginară ce uneşte cei doi poli: Polul Nord şi Polul Sud. . Pământul execută o rotaţie completă în jurul Soarelui în decursul unui an (mişcarea de revoluţie). toamna şi iarna. Pământul nu este. există zile semnificative.23 septembrie.Factorii de mediu LUMINA ŞI CĂLDURA 1. câte o parte din suprafaţa sa către Soare. temperaturile variind odată cu aceste expuneri. vara. atât datorită mişcării de revoluţie. pentru că. Această mişcare de rotaţie în jurul propriei axe duce la apariţia zilelor şi nopţilor. La trecerea de la un anotimp la altul. Jupiter. Pământul execută pe durata unei zile (24 de ore) o mişcare de rotaţie în jurul propriei axe. iar pe partea opusă planetei este noapte. Citiţi textul şi notaţi informaţiile pe care le ştiaţi. existând zone cu două anotimpuri şi zone cu patru anotimpuri. De miliarde de ani. Uranus. Acestea sunt: primăvara. cu cea mai lungă durată din an (solstiţiul de vară). Pe glob anotimpurile nu au o răspândire uniformă. regiuni în care este mereu frig (la poli) şi regiuni cu temperaturi blânde. el străluceşte neobosit dând lumină şi căldură celor nouă planete care se rotesc în jurul său: Mecur. Marte. Neptun şi Pluto. în funcţie de distanţa la care se află de acesta. Întocmiţi o listă cu ceea ce ştiţi despre lumină şi căldură. Astfel: 13 . acest lucru ducând la apariţia anotimpurilor. pe care le-aţi aflat acum şi ce aţi vrea să mai ştiţi: Soarele este o stea pentru că are lumină şi căldură proprie. deci. existând regiuni unde este mereu cald (la Ecuator). Planetele nu au nici lumină şi nici căldură proprie. cu cea mai scurtă durată din an (solstiţiul de iarnă). Ele le primesc de la Soare.21 martie. Saturn. Terra.

Un fenomen al naturii. Este planeta cea mai apropiată de Terra. este curcubeul. Când razele Soarelui trec prin picăturile limpezi de ploaie. albastru. Completează pe desenul următor orele din diferite ţări ale globului. la condiţiile de mediu. Are o atmosferă plină de gaze toxice şi relieful format doar din munţi şi vulcani. strălucitoare. Lumina pe care Pământul o primeşte de la Soare este una din condiţiile de mediu. 14 . în funcţie de locul în care trăiesc. Pe suprafaţa sa s-au observat cratere. amestecate. un curcubeu nu este altceva decât descompunerea luminii Soarelui la trecerea prin picăturile de ploaie. 3. vulcani şi chiar gheaţă la poli. Ele s-au adaptat. Toate aceste culori.dar şi datorită mişcării de rotaţie. violet. care se aşază una după alta. indigo. oranj. subţierea stratului de ozon duce la creşterea temperaturii pe Terra. existând zone care se încălzesc ziua la lumina soarelui şi se răcesc noaptea. se separă în cele şapte culori. El apare când plouă şi Soarele străluceşte. planeta Marte şi-a primit numele de la culoarea roşiatică pe care o are. temperatura pe planeta Venus este de +450 grade Celsius şi nu permite viaţa. Acum în lume: planeta Venus îşi datorează numele strălucirii ei deosebite (Luceafărul). dacă străluceşte Soarele. Pluton este planeta cea mai îndepărtată de Soare şi are o temperatură la suprafaţă de –210 grade Celsius. atmosfera lăsând să treacă mai uşor razele ultraviolete. în formele pe care le cunoaştem noi. sau imediat după ploaie. văi. În alcătuirea lui se pot vedea culorile care compun lumina Soarelui: roşu. galben. Deci. verde. de care au nevoie vieţuitoarele. privit în trecut drept semn ceresc. dau o culoare albă.

Desenaţi sau construiţi machete care să ilustreze mişcarea de revoluţie a Pământului. 15 . dar nu tot ce este bun pentru tine este bun şi pentru mediu! Zile importante 21 Iunie Ziua Soarelui 22 Aprilie Ziua Pământului Aplicaţii 1. Desenaţi sau construiţi machete care să ilustreze mişcarea de rotaţie a Pământului.Rolul tău! • • • Sănătatea fiecărui om este influenţată de mediul în care trăieşte! Păstrează mediul înconjurător sănătos pentru a te putea bucura de sănătate! Ceea ce este bun pentru mediu este bun şi pentru tine. 3. 2. Realizaţi o expoziţie cu desene care să ilustreze cele patru anotimpuri din ţara noastră.

sub multiplele ei forme. prin algele care plutesc la suprafaţa sa. atât pentru utilizarea directă de către om. fiind evident. Citiţi textul şi notaţi informaţiile pe care le ştiaţi. având drept consecinţe pierderea de vieţi omeneşti. ca planetă. 16 . dezvoltării activităţiilor economice. reprezintă unul dintre cele mai importante elemente ale peisajului geografic. Apa este unul dintre ele. La început a folosit apa izvoarelor. cât şi pentru activitatea normală a vieţuitoarelor. Apa i-a dat omului şi resurse de trai: alge. Hidrosfera.APA 1. peşti. gheţarii etc. Puterea apei a folosit-o la început la morile cu apă şi acum la marile hidrocentrale. Pentru o planetă sănătoasă trebuie să avem grijă de apă şi de vieţuitoarele pentru care ea este un mediu de viaţă. de căi de navigaţie. prezintă mai multe straturi. de materie primă şi de asigurare a confortului oamenilor. pâraielor. indispensabilă supravieţuirii şi traiului zilnic al oamenilor. mările. Apa. distrugerea gospodăriilor. pentru a-şi prepara hrana. care fie intră in constituţia lui. fie îl înconjoară. datorită creşterii populaţiei globului. De aceea. pentru a se spăla. în pământ şi în corpul vieţuitoarelor. incluzând oceanele. apele subterane. Dar apa are şi influenţe negative. ploile. resursele de apă sunt limitate. lacurile. râurilor pentru a o bea. accelerării procesului de urbanizare şi ridicării confortului vieţii moderne. mamifere acvatice. pe care le-aţi aflat acum şi ce aţi vrea să mai ştiţi: Pământul. multe fluvii şi râuri din lume au fost îndiguite şi amenajate pentru a evita astfel de catastrofe. totalitatea apelor de pe glob. unele dintre ele foarte grave. cu timpul a folosit apa pentru transport. ea este prezentă în aer. Apa este un mare generator de oxigen atmosferic. a podurilor. Este datoria noastră să ne asigurăm ca apa să realizeze funcţiile sale de întreţinere a vieţii. La nivel planetar. şi este cel mai mare absorbant şi emiţător de căldură. râurile. printre care se numără inundaţiile. pescuitul fiind una din primele îndeletniciri ale omului primitiv. de integrare cu alte resurse naturale. a instalaţiilor electrice. ocupă 71% din suprafaţa totală a globului. Omul a folosit apa în diferite scopuri. de aceea se impune gospodărirea ei cu multă grijă şi acordarea unei importanţe deosebite asigurării unei bune calităţi a apei potabile. Toate aceste învelişuri se influenţează reciproc. încă din cele mai vechi timpuri. La nivel mondial se înregistrează o cerere crescută de apă.

cantitatea fiind echivalentă cu debitul tuturor râurilor planetei pe o perioadă de 650 ani.Acum în lume: 1.6 miliarde. cu propan sau cu zăpadă carbonică. iar 2. având ca efect formarea fulgilor de nea şi deci. precum Kuweitul. Rolul tău! • • • Economiseşte apa potabilă ! Închide robinetele atunci când nu ai nevoie de apă! Făcând duş. se poate împrăştia ceaţa de pe aeroporturi. există sprayuri speciale.400 milioane km3. adică un sfert din total. adică peste două cincimi. în statele arabe. n-au acces la apa potabilă.5 miliarde de locuitori ai planetei. cu ajutorul lor. în Antarctica se găseşte 90% din volumul total de gheaţă de pe glob. nu faci risipă de apă ! Află cum mai poţi economisi apa! Udă plantele din jurul tău! Ele îţi dau oxigen! 17 . apa este foarte preţioasă. din care doar 2. n-au acces la salubritate. fiind importată la schimb cu petrolul. scumpă şi se foloseşte până la ultima picătură. apa dulce contaminată şi rezervele de apă ţinute în condiţii neigienice sunt cauza a 10% din totalul îmbolnăvirilor din ţările sărace. volumul total al apei existente pe Pământ este apreciat la 1.7% reprezintă apa dulce. se poate produce ploaie prin însămânţarea norilor cu zăpadă carbonică sau cu iodură de argint.

Activitate pe echipe: „Povestea picăturii de apă” – închipuiţi-vă aventurile unei picături de apă. Organizaţi o expoziţie cu materialele realizate. 2. Activitate pe echipe: Desenaţi „Circuitul apei în natură” . 4. 3. Realizaţi unui rebus cu cuvântul-cheie APA.Zile importante 25 septembrie 22 martie Ziua Mondială a Apei Ziua Internaţională a Mediului Marin 31 octombrie 8 iunie Ziua Mondială a Oceanelor Ziua Internaţională a Mării Negre Aplicaţii 1. 18 . în drumul său prin natură. Ilustraţi compunerea şi cu desene.

În stratul superior (până la 50 km) se găseşte un gaz numit ozon. Deoarece atmosfera înconjoară Terra.AERUL 1. se află într-o proporţie foarte mică un gaz numit dioxid de carbon. Nu am mai avea nori. şi se află mai sus în atmosferă. în apropierea pământului. şi conţinând 90% din toată cantitatea de aer a atmosferei. ca şi vaporii de apă. cerul ar părea de culoare neagră. În afară de gaze. având rolul unui filtru. Aerul este format dintr-un amestec de mai multe gaze. Azotul se găseşte în proporţie mult mai mare.un disc de foc orbitor. numită şi forţă gravitaţională. Fără aceasta. reduce protecţia naturală şi este un pericol pentru planeta noastră. ninsori etc. norii şi precipitaţiile. având o grosime mai mare la Ecuator şi fiind mai turtită la poli. numai deşert şi stâncă. fiind situat la suprafaţa pământului. cu deosebire jos. Subţierea stratului de ozon. Ea rămâne lângă suprafaţa pământului datorită forţei de atracţie a acestuia. În cantitate mai mare se găsesc azotul şi oxigenul. Oxigenul este gazul care întreţine viaţa. Ce cuvinte puteţi asocia cu “AER”? 2. care are proprietatea de a absorbi radiaţiile ultraviolete emise de Soare. Citiţi textul şi notaţi informaţiile pe care le ştiaţi. ploi. iar Soarele . de 78%. În atmosferă. ea are aceeaşi formă ca aceasta. Atmosfera nu are o culoare a sa proprie. permiţând astfel încălzirea aerului. Acest 19 . pe care le-aţi aflat acum şi ce aţi vrea să mai ştiţi : gaz are proprietatea de a absorbi căldura. Cercetările cu ajutorul sateliţilor artificiali. se găseşte în proporţie de aproape 21%. sunt în cantităţi mari. totuşi ea pare divers colorată. în atmosfera situată imediat în vecinătatea suprafeţei Pământului. cristale de gheaţă. În lipsa atmosferei şi. au dat la iveală faptul că atmosfera este compusă din mai multe straturi. În acest strat se petrec cele mai importante fenomene pentru viaţa pe Terra. în atmosferă mai plutesc vapori de apă. a oxigenului. în principal. prin poluarea aerului cu diferiţi compuşi chimici. praf şi microorganisme. Praful şi microorganismele. Aici se formează vânturile. cel mai important având o grosime de 10-12 km la poli şi de 16-18 km la Ecuator. după cum este: Aerul îmbracă Pământul sub forma unui înveliş numit atmosferă. pământul ar fi gol.

După ploaie.mai curată sau încărcată cu vapori de apă. în principal dioxidul de carbon şi vaporii de apă. Ajungând la suprafaţa Pământului. Fără acestea nu ar exista viaţă pe planeta noastră. Razele Soarelui aduc lumină şi căldură pe Pământ. Ele asigură păstrarea echilibrului între căldura care intră în atmosferă şi cea care iese în spaţiu. Aerul cald de la suprafaţa Pământului se ridică spre straturile înalte ale atmosferei. ozonul. metanul şi gazele industriale. ele încălzesc suprafaţa uscatului şi pe cea a mărilor şi oceanelor. Aceste gaze. sunt cunoscute sub denumirea de gaze cu efect de seră. Pentru studierea vânturilor se înregistrează: direcţia din care bat. Păturile de jos ale aerului le încălzesc. care influenţează creşterea temperaturii atmosferei Pământului până la niveluri periculoase pentru toate vieţuitoarele. fără efectul de seră natural planeta noastră ar fi cu circa 30ºC mai rece. Acum în lume: principalele gaze cu efect de seră sunt: vaporii de apă. iar când este încărcată cu praf poate avea nuanţe de roşu. intensitatea (tăria) şi durata. Când conţine mari cantităţi de vapori de apă. Rezultatul este cunoscut sub denumirea de efect de seră accelerat. 20 . toate celelalte gaze apar şi în mod natural. iar acestea încălzesc la rândul lor păturile de aer din partea de jos a atmosferei cu care vin în contact. nivelul tuturor gazelor cu efect de seră este în creştere. O parte din gazele atmosferei lasă radiaţia solară să treacă spre Pământ. ca efect al activităţilor umane. şi numai prin mijlocirea suprafeţei Pământului. pe cele care se află deasupra. Acest fapt duce la o schimbare a modului în care atmosfera absoarbe energia solară. locul lui fiind luat de aerul rece. dioxidul de carbon. în afară de gazele industriale. gălbui sau violet. ceea ce duce la o şi mai mare creştere a temperaturii. Acest echilibru este ameninţat de activităţile umane. microorganisme. aşa se formează vânturile. Deci. la rândul lor. apare albicioasă sau cenuşie. Razele Soarelui străbat însă atmosfera Terrei fără a o încălzi. dar impiedică împrăştierea în spaţiu a căldurii reflectate de suprafaţa terestră. atmosfera se încălzeşte de jos în sus. praf. ea pare albastră. Nivelul de vapori de apă creşte ca efect al încălzirii atmosferei. nu direct de la Soare. când atmosfera este curată.

pentru a observa mişcarea aerului. clasa în care înveţi! Lipsa de oxigen poate provoca dureri de cap! Zile importante 23 martie Ziua Internaţională a Meteorologiei 21 iunie Ziua Soarelui 16 septembrie Ziua Internaţională a Stratului de Ozon Aplicaţii 1.Rolul tău! • • • Ocroteşte şi îngrijeşte plantele din jurul tău! Vei avea mai mult oxigen! Aeriseşte. direcţia şi viteza vântului. Elaboraţi un rebus cu cuvântul-cheie AER. 21 . Confecţionaţi unui afiş în care să arătaţi importanţa menţinerii aerului curat. 4. în fiecare pauză. 3. dimineaţa şi seara. camera în care dormi! Vei inspira o cantitate mai mare de oxigen! Aeriseşte. Construiţi o giruetă. în fiecare zi. Fişă de observaţie: Completaţi pe durata unei săptămâni o fişă în care să înregistraţi culoarea atmosferei în localitate. 2.

dar şi pentru încolţirea seminţelor. În compoziţia solului intră şi aerul. argilă. La formarea solurilor. Rocile de la suprafaţa. transparenţă. El este alcătuit din materie organică şi anorganică. sedimentară (calcar. Aceste particule reprezintă materialul ce intră în compoziţia solului. petrol. Acesta este partea organică ce conţine substanţe hrănitoare ce dau fertilitate solului. Rădăcinile plantelor absorb odată cu apa substanţele hrănitoare. care sunt solide şi s-au format din scoarţa terestră. adică însuşirea de a pune la dispoziţia plantelor apa şi substanţele hrănitoare necesare creşterii şi dezvoltării lor. Fiecare mineral are anumite însuşiri ca formă. în urma unor procese de dezagregare. în lacuri. nisip. se fărâmiţează în particule mai mari sau mai mici: pietriş. Citiţi textul şi notaţi informaţiile pe care le ştiaţi. pietriş. Rocile sedimentare s-au format prin depunerea (sedimentarea) materialelor rezultate în procesul de erodare din scoarţa terestră. cauzate de diferenţele de temperatură şi îngheţ. argilă. care transformă resturile vegetale şi animale în humus. mări sau oceane. Acest strat se numeşte sol. praf. Cele mai cunoscute roci sunt de origine vulcanică (granitul. nisipuri. Sub acest strat afânat. Ce cuvinte puteţi asocia cu „SOL şi SUBSOL“? 2. Rocile sunt alcătuite din minerale. un rol important îl au nişte organisme mici numite bacterii. Solul este şi suport pentru plante. care provine din atmosferă. Aceste materiale 22 . care dizolvă anumite substanţe hrănitoare din sol. pe care le-aţi aflat acum şi ce aţi vrea să mai ştiţi: Învelişul solid de la suprafaţa Pământului este acoperit de un strat afânat. În transformarea acestor resturi vegetale şi animale. datorită apelor de infiltraţie. duritate. şi care este necesar pentru „aerisirea solului”. Solurile sunt alcătuite şi din resturile vegetale şi animale. precum şi a unor procese de descompunere chimică. o contribuţie mare o are şi apa de infiltraţie.SOLUL ŞI SUBSOLUL 1. Solurile s-au format într-o lungă perioadă de timp. numit subsol. Principala lui însuşire este fertilitatea. deoarece acestea îşi fixează în sol rădăcinile. gresie) şi metamorfică (şisturi şi marmură). se află un strat mai dur care este alcătuit din roci. care este influenţat de condiţiile de mediu în care s-a format. andezitul şi bazaltul).

dar şi stării actuale a pădurilor. omul îndreaptă ţărmuri. Pentru a-şi uşura transporturile. prin exploatarea resurselor minerale şi materialelor necesare traiului zilnic. Pe terenurile neproductive aduce pământ roditor. numite fosile. şi apoi depuse în ape. canale pentru navigaţie. Ajutat de mijloace tehnice mereu mai perfecţionate. metrouri pe sub oraşe. pe coastele dealurilor şi chiar ale munţilor. ca sarea. influenţează clima. ce se înrăutăţeşte datorită ploilor acide. despăduririle au loc din mai multe cauze. cea mai importantă fiind exploatarea lemnului. combate inundaţiile şi seceta. aşa s-a format calcarul. în perioade îndelungate de timp. Unele roci s-au format îndeosebi prin depunerea cochiliilor şi scheletelor calcaroase ale unor vieţuitoare în mări şi oceane. s-au ridicat diguri. vânturi. Acum în lume: tăierea pădurilor este o problemă cu consecinţe serioase asupra planetei. De asemenea. construieşte plaje. pe care-l aşterne cu grijă. omul reuşeşte din ce în ce mai mult să schimbe faţa pământului după voinţa lui. la nivel mondial. omul ară pământul pe suprafeţe întinse. În aceste roci găsim şi urme de vieţuitoare. sapă tuneluri pe sub munţi şi pe sub strâmtorile mărilor. pierderii fertilităţii solului şi eroziunii avansate a acestuia. Alte roci.au fost purtate de ape curgătoare. În asemenea condiţii s-au format cărbunii de pământ şi petrolul. 23 . O altă categorie de roci s-a format prin descompunerea resturilor de plante şi animale în mări sau lacuri. valuri. biodiversitatea. s-au format în urma unor evaporări puternice ale apelor sărate din lacuri sau din apele mărilor puţin adânci de lângă ţărmuri. Omul contribuie în mare măsură la transformarea scoarţei terestre. Ca să apere pământul de valurile năvalnice ale mărilor. Ca să procure hrana. În unele zone sapă terase. în unele locuri. creându-şi ogoare pentru agricultură. creează lacuri etc. omul construieşte drumuri. o atenţie deosebită se acordă împăduririi zonelor degradate. ameninţând chiar supravieţuirea populaţiei umane. căi ferate.

. Activitate practică: . 3. întotdeauna.realizaţi colecţii cu roci din zona în care locuiţi. .construiţi machete din materiale refolosibile. resturile la coşul de gunoi! Învaţă să le sortezi întâi! Participă la amenajarea unor spaţii verzi în curtea şcolii! Mai multe plante înseamnă mai mult oxigen! Protejează pădurea plămânul verde al planetei! Ea este un habitat pentru multe vieţuitoare! Pădurea oferă omului remedii medicinale! Află ce plante medicinale poţi culege din pădure! Zile importante 22 aprilie Ziua Pământului 17 iunie Ziua Mondială pentru Combaterea Deşertificării 18 septembrie Ziua Mondială a Geologilor Aplicaţii 1. Desenaţi un afiş cu plante din zona în care locuiţi. .construiţi un mic terariu cu roci şi sol din zona în care locuiţi 2.Rolul tău! • • • • Aruncă. Alcătuiţi un rebus cu cuvintele-cheie SOL şi SUBSOL.realizaţi colecţii cu diferite tipuri de sol din zona în care locuiţi. 24 .

Uneşte animalele şi plantele cu mediile de viaţă potrivite: 2. Desenează în fiecare mediu de viaţă animalele şi plantele potrivite: aerian terestru acvatic subteran 25 .Evaluare 1.

temperatura. El ajută şi la polenizare. Vânturile 26 . plantele nu s-ar putea hrăni. cât şi prin celelalte activităţi ale sale: vânătoarea. iar cele lemnoase îşi încetează periodic activitatea. plantele se pot adapta sau seminţele vor căuta alte zone prielnice în care să încolţească. împrăştiind unele seminţe. Factorii importanţi care condiţionează răspândirea vieţuitoarelor sunt: lumina. În funcţie de nevoia de apă. migrează. Ele contribuie astfel la extinderea sau la restrângerea suprafeţelor ocupate de plante şi animale. precipitaţiile. atât prin plantele pe care le cultivă şi animalele pe care le creşte. Temperatura aerului joacă un rol important. adică în locul unde aceste învelişuri se întrepătrund. industria. Precipitaţiile asigură nevoia de apă atât pentru plante cât şi pentru animale. transporturile. pe care le-aţi aflat acum şi ce aţi vrea să mai ştiţi : puternice usucă vegetaţia. mai ales când sunt în număr foarte Plantele şi animalele de pe Pământ constituie învelişul numit biosferă. Fără lumină. altele nu. Ce cuvinte puteţi asocia cu „PLANTE“? 2. Vieţuitoarele trăiesc în partea de jos a atmosferei. În funcţie de solul pe care îl întâlnesc. Citiţi textul şi notaţi informaţiile pe care le ştiaţi. vegetaţia este sărăcăcioasă şi adaptată la condiţiile grele de aici. relieful. În ceea ce priveşte animalele. În zonele uscate. solul şi omul. vânturile. plantele ierboase se usucă. prin care a contribuit la distrugerea unor habitate şi dispariţia unor plante şi animale. unele dintre ele hibernează sau pleacă.Lumea vie PLANTE 1. construcţiile. Lumina este absolut necesară majorităţii plantelor. Omul are un rol important în răspândirea vieţuitoarelor. gradul de înclinare a pantelor şi expunerea lor faţă de razele solare. Vântul poate avea şi o influenţă negativă. apleacă arborii şi chiar îi dezrădăcinează. Solul este stratul de la suprafaţa pământului pe care se dezvoltă plantele. în hidrosferă şi în partea superioară a litosferei. prin altitudine. Plantele. Relieful determină condiţii deosebite pentru vegetaţie. Vântul contribuie în mare măsură la răspândirea plantelor. unele plante se pot adapta. în zone unde este mai cald. În lipsa căldurii.

la plantarea unui hectar de pădure se folosesc 8. iar la vârsta de exploatare mai rămân doar 600 de exemplare. rădăcinile ajută la fixarea şi la întărirea lor. pădurea apără muntele de furia torenţilor sau a vântului. un hectar de pădure de conifere captează anual 50 de tone de dioxid de carbon şi eliberează. El este folosit în construcţii. completând golurile din păduri.mare. 25-30 tone de oxigen. Rolul tău! • • Organizează. care apără scoarţa Pământului împotriva acţiunii de distrugere a altor agenţi externi. la fabricarea mobilei. De aceea. Tăierea necontrolată a pădurilor duce la modificarea climei şi face natura mai săracă. 27 . În regiunile acoperite cu dune de nisip. precum şi versanţii dealurilor de alunecări de teren. lucrătorii forestieri plantează puieţi. colţul viu din clasa ta! Protejează plantele şi animalele pe cale de dispariţie! Află care sunt aceste în zona în care trăieşti! Acum în lume: pădurea are un rol foarte important în păstrarea echilibrului din natură. un colţ viu în clasă! Îngrijeşte. prin rădăcinile lor multiple şi ramificate. anual. formează. Ea contribuie la împrospătarea aerului şi oferă adăpost şi hrană multor vieţuitoare. împreună cu colegii tăi. a hârtiei. o reţea subterană. în acelaşi timp. Lemnul este o materie primă de mare valoare. Rădăcinile copacilor fixează solul.000 de puieţi. a instrumentelor muzicale. De exemplu. zilnic. împiedicând alunecările de teren.

2. Activitate pe echipe: Realizaţi un ierbar cu plante din zona în care locuiţi. 28 . 4. Realizaţi un afiş cu titlul „Protejarea plantelor pe cale de dispariţie din zona noastră“. Scrieţi o compunere cu titlul: „Copilul şi floarea” . 3.Zile importante 15 martie – 15 aprilie Luna Pădurii 10 mai Ziua Internaţională a Păsărilor şi Arborilor 17 iunie Ziua Mondială pentru Combaterea Deşertificării 9 august Ziua Internaţională a Grădinilor Zoologice şi Parcurilor Aplicaţii 1. Alcătuiţi rebusuri care să aibă cuvântul-cheie PLANTE.

Animalele străvechi aveau o alcătuire simplă. animalele ce se hrănesc cu substanţe organice gata pregătite. Treptat. care îşi prepară hrana cu ajutorul fotosintezei. Ca şi protozoarele. care sunt.ANIMALE 1. Aceste înotătoare li s-au modificat în membre şi li s-au dezvoltat plămânii. cea mai simplă alcătuire o au protozoarele. iar şobolanul şi castorul au solzi pe coadă. în acelaşi timp cele mai vechi animale care trăit pe Terra. înrudite cu viermii. musculare etc. aparatul excretor. pe care le-aţi aflat acum şi ce aţi vrea să mai ştiţi : Tot dintre nevertebrate fac parte şi viermii. Dintre animalele care trăiesc astăzi. Aceştia au putut să respire oxigenul din aer şi. din ea s-au dezvoltat pe o parte. Cel mai cunoscut protozor este euglena. ca şi artropodele. care a devenit solzoasă. care au corpul format din mai multe celule. precum şi organele specifice fiecărui aparat. mai 2. Reptilele au apărut din amfibieni. de-a lungul a milioane de ani. dar nu au organe diferenţiate. la ei apărând aparatul digestiv. broaşte ţestoase şi crocodili. Moluştele sunt tot animale nevertebrate. În straturile care alcătuiesc scoarţa terestră sau găsit nenumărate resturi şi urme de animale (fosile). Acestea au apărut din protozoarele care trăiau în colonii. şerpi.). având diferenţieri ale celulelor 29 . iar pe de altă parte. s-au putut târî pe uscat. care. Vertebratele au apărut pe Terra ca urmaşi ai moluştelor şi artropodelor. aparatul respirator. Cele mai vechi animale pluricelulare au fost spongierii. Ce cuvinte puteţi asocia cu „ANIMALE“? (nervoase. Celenteratele reprezintă treapta superioară a evoluţiei. au apărut animalele pluricelulare. Şi unele mamifere păstrează asemănări cu reptilele: ornitorincul se înmulţeşte prin ouă. şi-au modificat pielea. fiind formate dintr-o singură celulă. Unele dintre cele mai vechi reptile au fost dinozaurii. spongierii nu pot trăi decât în apă. Cele dintâi vertebrate au fost peştii. Citiţi textul şi notaţi informaţiile pe care le ştiaţi. Din unele reptile s-au dezvoltat păsările şi mamiferele. Cele cunoscute celenterate sunt coralii. Alte reptile trăiesc şi astăzi: şopârle. ca reptilele. Păsările mai păstrează încă unele asemănări cu reptilele: pielea de pe picioare şi ouăle cu aceeaşi alcătuire ca la reptile. Acestea dovedesc că animalele care au trăit în timpurile străvechi se deosebesc de cele de astăzi. cu ajutorul înotătoarelor modificate. din care s-au dezvoltat amfibienii. după o lungă perioadă de secetă din istoria Terrei. aparatul circulator. având o dezvoltare complexă. plantele verzi.

neputându-se adapta.50 metri. pentru a-i studia comportamentul! Protejează animalele pe cale de dispariţie! Află care sunt acestea în zona în care trăieşti! • • ryx pte aeo rch A 30 . Richard Owen. Avea pene. în anul 1841. A fost descoperit în anul 1893 de geologul şi paleontologul român Gregoriu Ştefănescu. Rolul tău! • Acum în lume: denumirea de dinozaur – care înseamnă în limba greacă „şopârlă înfiorătoare“ . ARCHAEOPTERYX era jumătate păsăre.a fost folosită pentru prima dată de către dr. se află scheletul unui dinozar. poţi creşte un animal. Are înălţimea de 9.Cele mai evoluate mamifere sunt oamenii. la Muzeul de Istorie Naturală„Grigore Antipa“. a cărui vechime este apreciată la 120 de milioane de ani. Datorită schimbărilor factorilor de mediu. Ai grijă de animale! Cel mai bun prieten al omului este câinele! Animalele sunt sensibile la schimbările de vreme şi la cutremure! Dacă vrei să fi primul informat. Această evoluţie a animalelor a fost în decursul a milioane de ani şi s-a făcut sub influenţa condiţiilor variate de mediu. din Bucureşti. unicat în lume. aripi dar şi degete cu gheare la membrele superioare şi gura cu dinţi puternici. multe animale din cele care au trăit în diferite perioade ale Terrei au dispărut. jumătate reptilă. la un muzeu din New York se conservă un ou de dinozar.

Zile importante 1 aprilie Ziua Internaţională a Păsărilor 24 mai 10 mai Ziua Internaţională a Păsărilor şi Arborilor Ziua Europeană a Păsărilor 9 august Ziua Internaţională a Grădinilor Zoologice şi Parcurilor 4 octombrie Ziua Mondială a Animalelor 29 decembrie Ziua Internaţională a Biodiversităţii Aplicaţii 1. Scrieţi o compunere cu titlul: „Animalul preferat” . 5. 31 . 2. Activitate pe echipe: Realizaţi un portofoliu cu imagini ale animalelor din zona în care locuiţi. 4. Realizaţi un afiş cu titlul „Protejarea animalelor pe cale de dispariţie din zona noastră“. Alcătuiţi rebusuri care să aibă cuvîntul-cheie ANIMALE.

lupii. nas îngust. Există trei rase umane: .rasa negroidă (rasa neagră) – oamenii care fac parte din această rasă sunt răspândiţi în Africa.rasa europoidă (rasa albă) – oamenii au o faţă cu trăsături bine conturate.rasa mongoloidă (rasa galbenă) – oamenii au faţa lată. Aceştia erau înalţi de circa 1. Puternicii urşi şi cerbii.Cine va ajunge în vârful cel mai înalt al munţilor. beţe.10 m. vieţuitoarele au pornit spre muntele din depărtare. meduze. au ajuns la poalele munţilor şi acolo au rămas.OMUL 1. acela va fi stăpânul nostru. crabi. vieţuitoarele au hotărât să-şi aleagă un împărat. 2. pe care le-aţi aflat acum şi ce aţi vrea să mai ştiţi : Toţi oamenii de pe pământ formează specia umană. Din studiul fosilelor s-a constatat că evoluţia omului s-a desfăşurat în mai multe etape succesive. părul creţ. devenind stăpânul lumii. cu care se presupune că omul are un strămoş comun. aveau o poziţie verticală imperfectă şi mersul biped. Oamenii din toate rasele fac parte din specia Homo sapiens sapiens. piele de culoare galbenă. Dacă am putea cuprinde cu privirea toţi oamenii care trăiesc pe Terra. Etapa umană în această evoluţie începe odată cu producerea uneltelor. peşti mai mari sau mai mici. căluţi de mare. după limba vorbită. Numai OMUL a reuşit să ajungă în vârful munţilor. buze groase şi piele de culoare foarte închisă. Adunate în apele mării. Ei se deosebesc după culoarea pielii. Altele au reuşit să iasă pe uscat: raci. Căprioarele. iar o parte au fost strămutaţi în America. iar ochii lor par oblici. Mongoloizii sunt răspândiţi în Asia. au zis: . pietre) pentru a se apăra sau pentru a vâna au fost australopitecii. Ce cuvinte puteţi asocia cu OMUL? 3. Se crede că primele fiinţe care au folosit diferite obiecte (oase. Cu mult timp în urmă. . după forma feţei. Multe au rămas însă în apele mării: scoici. mistreţii şi vulpile s-au oprit în zona dealurilor. cimpanzeul şi gorila). dar şi râşii cei iuţi. Citiţi legenda : observa că nu toţi sunt la fel. părul negru şi drept. La răsăritul soarelui. broaşte. am putea 32 . dinţi. şoarecii şi şopârlele au ajuns în câmpii. piele de culoare deschisă şi au părul şi ochii de culoare deschisă. şerpi. Această rasă este cea mai numeroasă şi mai răspândită pe glob. în perioada când au fost luaţi sclavi. . Au nasul lat. Citiţi textul şi notaţi informaţiile pe care le ştiaţi. Mai harnici. Cele mai asemănătoare animale de pe planetă cu omul sunt maimuţele antropoide (mai ales.

să o adapteze la nevoile lui. În această perioadă. Talia a crescut (în jur de 1. vânător. probleme cardio-vasculare. în peşteri. uneori. îndeosebi prin activitatea de procurare a hranei. a tăiat păduri etc. în faza de culegător. cărora omul li se supunea. care nu au afectat echilibrul natural. Omul a devenit principalul factor care are efecte negative asupra naturii. dar şi cu dezvoltarea posibilităţilor de a modifica natura. care este preocupată de căutarea unor soluţii pentru rezolvarea necesarului de hrană pentru populaţie. care confecţionau unelte din piatră. tulburări de vedere. prin picturile rupestre pe care le avem din acea vreme. utilizând pietre de pe malul apelor. picturi care reprezentau mai ales animale.60 m) şi a învăţat să folosească focul. Omul a încercat să transforme natura. Mediul natural transformat de om a devenit mediu antropic. Prima activitate umană care a afectat în mod deosebit mediul a fost agricultura. menţin şi intensifică dezvoltarea naturală a plantelor şi animalelor. prin care unele păduri au fost înlocuite cu terenuri arabile. omul a produs schimbări în mediu.Unii oameni de ştiinţă admit că din australopiteci a derivat Homo habilis. poluarea aerului provoacă oamenilor probleme de sănătate ca astmul bronşic. de promovarea biodiversităţii. Pe scara evoluţiei au urmat Omul de Cro-Magnon. în principal. la care poziţia verticală s-a perfecţionat. dar modificând structura genetică a plantelor şi animalelor. Era înalt (180 cm) şi era un artist. pescar. Homo habilis Acum în lume: există două orientări contradictorii: 1) ingineria genetică. unde îşi amenaja locuinţe. protejând mediul înconjurător. Ulterior. Ea foloseşte metode care refac. Din Homo erectus a apărut Homo sapiens şi apoi Omul de Neanderthal. odată cu începerea creşterii populaţiei umane. chiar împotriva lui însuşi. La început. trăia în colectivităţi. 2) agricultura ecologică. să domesticească şi să crească animale. care avea o înfăţişare asemănătoare omului actual. astfel a început să cultive plante. Acesta îşi confecţiona unelte. Transformările pe care omul le produce în natură acţionează. omul a produs modificări lente. ceea ce duce la ameninţarea vieţii. erau vânători şi se îmbrăcau în piei de animale. dar nu avea o vorbire articulată. prin unele activităţi ale sale. Nu cunoştea focul. Evoluţia omului s-a produs într-o perioadă de 2 milioane de ani. preocupată. rolul său în modificarea echilibrului natural s-a schimbat. echilibrul din natură era dictat de legi naturale. Din Homo habilis a descins Homo erectus. 33 . Încă din prima perioadă a dezvoltării sale.

Confecţionaţi un puzzle cu tema „Omul şi activităţile sale“. Activitate pe echipe: Alcătuiţi un album cu imagini şi fotografii din zona în care locuiţi. în care să arătaţi care sunt principalele activităţi ale omului în zona în care locuiţi şi cum influenţează aceste activităţi mediul. sănătos! Poţi să-ţi inviţi prietenii şi colegii la o plimbare cu bicicletele! Organizează excursii împreună cu colegii sau familia ta şi descoperă frumuseţile naturii şi aerul curat! Zile importante 11 iulie Ziua Mondială a Populaţiei 16 octombrie Ziua Internaţională a Alimentaţiei 8 noiembrie Ziua Internaţională a Zonelor Urbane Aplicaţii 1. de asemenea. Activitate pe echipe: Alcătuiţi un jurnal cu dublă intrare. 3.Rolul tău! • • • Mersul pe jos nu costă nimic şi face bine organismului! În acest fel petreci mai mult timp în aer liber! Mersul pe bicicletă este. 4. 2. 34 . Alcătuiţi un rebus cu cuvântul-cheie OMUL.

SOLUL. dar toţi supuşii săi răspunseră că vor veni doar dacă vine şi OMUL. AERUL. Activitate pe grupe: HAI SĂ FACEM UN SPECTACOL ! Pornind de la ideea următoare. PLANTELE. de la o vreme. Trimise vorbă în întreaga împărăţie.Evaluare 1. că doar el era cel cei supărase pe toţi! . creaţi şi daţi viaţă unor personaje ca Împărăteasa NATURĂ şi supuşii ei: OMUL. Rezolvă labirintul şi găseşte un loc curat şi sănătos.. că mulţi din supuşii ei erau nemulţumiţi. Confecţionaţi-vă costume din materiale reciclabile! „Văzând. ANIMALELE etc. Împărăteasa NATURĂ îi chemă la ea la palat pentru a le asculta nemulţumirile. APA.“ 35 .. Cunoşti şi alte astfel de locuri? Numeşte-le şi desenează-le! 2.

El se scurge. Acum în lume: 3. sau prin conductele fisurate. la suprafaţa solului. precum şi dezvoltarea algelor. unde are acelaşi efect nociv asupra vieţii. prin care este transportat. Care sunt elementele poluante din imaginile de mai sus? poluarea cu petrol este o problemă mondială. între delfini.Protecţia mediului înconjurător POLUAREA ŞI TIPURILE DE POLUARE 1. Poluarea sonică deranjează lumea vie sălbatică. Poluarea radioactivă dispare de pe suprafaţa solului în câteva zeci de ani. identificaţi principalele tipuri de poluare. uneori. zgomotele navelor maritime şi ale submarinelor afectează comunicarea între balene. dar coboară în subsol. Ce cuvinte puteţi asocia cuvântului POLUARE? 2. Pornind de la desene. atunci când este extras. de echilibru. 36 . de exemplu. Poluarea sonică este una dintre cele mai periculoase. provocând oamenilor tulburări de auz. lipsa poftei de mâncare.

37 .căi de diminuare sau de înlăturare ale acestei poluări.locul unde se manifestă.tipul de poluare. fotografii pentru a fi concret. . legume şi fructe proaspete! Spală bine orice fruct înainte de a-l consuma! • • Zile importante 14 decembrie Ziua Internaţională de Protest Împotriva Reactoarelor Nucleare 8 octombrie Ziua Mondială pentru Reducerea Dezastrelor Naturale Aplicaţii Studiu de caz: Poluarea în zona noastră: Alcătuiţi un proiect care să cuprindă: . .Rolul tău! • Ai grijă de locul în care arunci gunoiul! Respectă-te pe tine şi pe cei din jurul tău! Împreună respectaţi mediul în care trăiţi! Fii preocupat de soarta mediului înconjurător! Sprijină orice iniţiativă de protejare a mediului înconjurător! Mănâncă. .cauzele care produc această poluare. .efectele negative ale acestei poluări. Proiectul va fi însoţit de imagini. desene. în fiecare zi.

poluând solul. urâţind peisajul. şi pe malul râurilor. nu se reciclează pe cale naturală. şi-a modificat serios conţinutul. iar deteriorarea mediului nu poate continua în ritmul actual. Citiţi textul şi notaţi informaţiile pe care le ştiaţi. Gunoi a existat dintotdeauna. sunt extrem de rezistente la acţiunea bacteriilor şi. ca multe altele. Societatea actuală produce enorme cantităţi de deşeuri. ce se consuma aproape la fel şi în perimetrul oraşelor. fără a renunţa măcar pentru scurt timp la comodităţile locuinţei şi la gestul reflex de a arunca resturile. Deşeurile generate de industrie şi impresionanta cantitate de gunoi din centrele urbane (deşeuri menajere şi municipale) sunt numai două aspecte ale acestui fenomen nociv. deşeurile pot fi clasificate în: . Ţinând cont de provenienţa lor. dar noţiunea aceasta. în gropi existente sau pe locuri virane.deşeuri industriale. îndeosebi materialele plastice. de tot felul. provenite din diversele procese tehnologice. Întâlnim gunoaie. Între dezvoltarea societăţii omeneşti şi protecţia mediului există o contradicţie care devine din ce în ce mai accentuată. în funcţie de ramura industrială şi de tehnologia utilizată (în industria alimentară – 38 . Dezvoltarea societăţii umane nu se poate opri. unde se acumulează în grămezi imense. Cu totul altfel stau lucrurile într-o lume a industrializării şi urbanizării vertiginoase. drumul gunoiului sfârşeşte la periferia oraşului. din păcate. Şi mai grav este că o parte din aceste gunoaie. şi pe litoralul marin. dar şi menţinerea vieţii pe pământ. şi în poienile munţilor. apa şi aerul. gunoiul însemna aproape exclusiv resturi vegetale nefolosite de animale. ale căror periferii nu se deosebeau de stilul de viaţă de la sate. cât şi găsirea unor soluţii pentru ca protecţia mediului să fie unul din obiectivele principale ale dezvoltării. cam peste tot unde „orăşeanul” evadează în sânul naturii. De obicei. . De aceea se impune atât o schimbare de concepţie. Exista practic o reciclare naturală completă. finite sau intermediare şi au o compoziţie foarte variată. sunt posibile numai cu condiţia reducerii impactului distructiv al omului asupra naturii. pe care le-aţi aflat acum şi ce aţi vrea să mai ştiţi : Satisfacerea necesităţilor şi supravieţuirea generaţiilor umane prezente şi viitoare. practic.deşeuri menajere. Pentru gospodăriile ţărăneşti tradiţionale şi deci pentru localităţile rurale.DEŞEURILE ŞI RECICLAREA LOR 1. care pot fi formate din reziduuri de materii brute. pentru ca iarna sau primăvara să fie împrăştiate pe câmp pentru fertilizare. rezultate din activitatea zilnică a oamenilor în locuinţe şi locuri publice. care putrezeau în câteva luni.

gaz.valorificarea termoenergetică – atunci când deşeurile au un anumit conţinut energetic. până la eliminarea acestora. rezultând o hârtie reciclată. siderurgică. Într-o fabrică de hârtie deşeurile de hârtie. prin arderea acestor deşeuri şi recuperarea căldurii rezultate.reciclarea. . De exemplu. Valorificarea termoenergetică se poate face şi prin incinerarea (arderea) deşeurilor în incineratoare construite special sau în termocentrale. astfel încât atunci când se încheie ciclul de viaţă. legate îndeosebi de creşterea şi îngrijirea animalelor. petrol) care ar fi fost folosite pentru generarea cantităţii de căldură necesare procesului.refolosirea deşeurilor în acelaşi proces din care au rezultat. minieră – predominant substanţe chimice organice sau anorganice). metalurgică. eliminare cât mai aproape de sursă etc. de plastic. .principiul de precauţie – anticipează dificultăţile. Gestionarea deşeurilor se face pe baza principiilor de mai sus în vederea asigurării că până la eliminarea deşeurilor acestea poluează cât mai puţin. sunt refolosite deşeurile. .revoluţionarea tehnicilor de fabricare a produselor. .deşeuri agro-zootehnice. Într-o fabrică de sticlă. Într-o fabrică de mobilă. . De exemplu. . Această metodă poate polua însă. în cazul incineratoarelor şi termocentralelor prin cantităţile mari de cenuşă sau zgură rezultate. . .poluatorul plăteşte – generatorii deşeurilor plătesc toate costurile transportului. sunt retopite. cu recuperarea căldurii rezultate şi utilizarea ei ulterioară. în condiţii de deplină siguranţă a deşeurilor. care trebuie apoi depozitate. La nivel mondial sunt respectate mai multe principii ale managementului deşeurilor: . bucăţile de lemn care au rezultat în procesul de producţie. colectării.predominant componente organice. pe când în industria chimică. deşeurile sunt retopite şi transformate în produse finite. textile. se 39 .principiul de proximitate – are în vedere situaţia deşeurilor încă de la sursa generatoare.reducerea consumului. implicând soluţii de pretratare. ca sursă de energie. la obţinerea altor produse finite. lemn. deşeurile să nu polueze. sterilizează şi se utilizează pentru ambalarea altor sucuri (se reintroduc în circuit). după consumarea sucurilor ambalate în recipiente de sticlă. care este utilizată în diferite procese tehnologice. Metodele de gestionare a deşeurilor sunt: prevenirea generării de deşeuri. cu recuperarea integrală a căldurii rezultate şi utilizarea ei în procesul de producţie a cimentului. Pe lângă avantajul eliminării.principiul prevenirii – minimalizarea generării deşeurilor.) în fabricile de ciment. care presupune recuperarea şi valorificarea conţinutului material util al deşeurilor. această metodă ajută şi la conservarea resurselor naturale (combustibili: cărbune. incinerarea (arderea) deşeurilor cu conţinut energetic (deşeuri petroliere. aceste recipiente se colectează. . de exemplu. prelucrării şi/sau valorificării deşeurilor. cauciuc etc.eficientizarea procesului de producţie încât să rezulte cât mai puţine deşeuri. hârtie. .

. a plantelor şi animalelor din zonă.depozitarea deşeurilor solide în oceane duce uneori la poluarea plajelor. unde nu există legi privitoare la condiţiile de mediu. angajaţilor rampei li se cere zilnic să strângă resturile şi să le acopere cu un strat de pământ. .rampele de gunoi – denumite şi rampe ecologice sau rampe sanitare. Exemple de metode de depozitare a deşeurilor în mod ecologic sunt: . ce le reduc şi chiar anulează toxicitatea. râuri. iar populaţia nu cunoaşte riscurile deşeurilor acceptate. . Depozitarea deşeurilor se poate face în mod ecologic sau neecologic. Contribuie la prevenirea eventualelor alunecări de teren sau surpări de pământ. . dar care nu mai sunt folosite în prezent. ploii.îngroparea în foste mine sau exploatări subterane cu risc de prăbuşire. Din cauza sărăciei. 40 . terenuri inundate.depozitarea deşeurilor.gropile deschise – deşeurile se află sub acţiunea directă a vântului. unde deşeurile care nu pot fi reciclate sau valorificate termoenergetic sunt neutralizate cu ajutorul altor substanţe. care sunt spaţii de depozitare a deşeurilor adaptate şi controlate. sunt închise şi prevăzute cu un sistem de colectare a biogazului rezultat din descompunerea deşeurilor. Rampele se construiesc departe de lacuri. în industria chimică şi în industria alimentaţiei. muştelor. mulţi oameni identifică aceste mormane de gunoi cu propriile case şi îşi petrec viaţa căutând printre resturi alimente comestibile şi materiale reciclabile.Metodele de eliminare a deşeurilor sunt: . . După umplere. şobolanilor. căutându-se alte terenuri unde se pot amenaja noi rampe ecologice.tratarea chimică şi biologică . pe care încearcă să le vândă la firmele reciclatoare. Pentru a reduce mirosul şi scurgerile şi pentru a împiedica creşterea numărului de rozătoare şi insecte.exportarea deşeurilor – se face către ţări subdezvoltate. Exemple de metode de depozitare a deşeurilor în mod neecologic sunt: .incinerarea (arderea) fără recuperarea de căldură. îndeosebi.se aplică.

de peste 200. Rolul tău! • Economiseşte foile caietelor şi ale blocului de desen! Fiecare arbore tăiat reduce cantitatea de oxigen a planetei! Aruncă ambalajele de plastic şi cele de hârtie întotdeauna în coşul de gunoi! Curăţenia oraşului începe de la fiecare dintre noi! Împreună cu colegii.000 de ani în China.Acum în lume: 2 din 5 locuitori ai planetei locuiesc în oraşe.000-10. sticle.000 de produse din hârtie.000 de tone de hârtie în lume. colectează deşeuri (hârtie. plastic. hârtia a fost inventată acum 2. fiecare locuitor produce mai bine de 1. sticla a fost inventată în jurul anului 3. iar azi există peste 3.5 kg de gunoi pe zi. ca un substituent sintetic al sticlei. numărul oraşelor cu peste 1. iar perioada de descompunere a acesteia durează între 1.000. din care 500 de tone sunt nefolosibile şi sunt înlăturate. există 3R! RECUPERARE! REFOLOSIRE! RECICLARE! Căută acest semn pe produse! 41 • • • .000 de ani.000 Î. plasticul a fost inventat în anul 1860 de către Alexander Parkes. fier vechi) şi valorificaţi-le la centrele de colectare! Nu uita..C. în prezent. pe tot globul.000 de locuitori este. zilnic se produc 650.

Confecţionaţi obiecte din deşeuri şi arătaţi-le şi altora cum s-o facă.Obiecte uzate – Cumpăraţi de preferinţă obiecte solide.Alimente – cumpăraţi de preferinţă produse ambalate sumar sau neambalate! Planificaţi-vă cumpărăturile! Folosiţi ambalaje care se pot folosi de mai multe ori! . 2.Ambalaje – ţineţi cont de natura ambalajului! Căutaţi semnul de reciclare! Cu cât utilizaţi mai puţine ambalaje. cutii de aluminiu. cu atât mai bine! Preferaţi ambalajele de hârtie şi sticlă în locul celor din materiale plastice şi metalice! . Activitate pe grupe: Colectaţi deşeuri în vederea confecţionării unor obiecte (exemplu: recipiente de plastic.suport pentru creioane. Ilustraţi cu desene şi colaje CIRCUITUL DEŞEURILOR. ghivece mici pentru flori.Aplicaţii 1. cu durată lungă de utilizare şi uşor de reparat! Evitaţi obiectele de unică folosinţă! Ce este mai ieftin nu este întotdeauna cu durată lungă de utilizare şi uşor de reparat! . Organizaţi un concurs şi premiaţi cele mai reuşite lucrări 3. Activitate individuală: Completaţi pe durata unei săptămâni o fişă de observaţie care să cuprindă date asupra resturilor menajere pe care le produce familia voastră. Confecţionaţi şi distribuiţi către comunitatea locală fluturaşi pornind de la îndemnurile: Colectaţi selectiv deşeurile! Păstraţi curăţenia oraşului! Protejaţi spaţiul verde! Mai multe plante – mai mult oxigen! 6. 4.Stă în puterea noastră să reducem cantitate de deşeuri! . diferite podoabe.).Aflaţi ce puteţi face pentru a reduce cantitatea de deşeuri! . Ilustraţi fiecare îndemn de mai jos cu desene sau colaje făcute de voi şi alcătuiţi un pliant! MAI PUŢINE DEŞEURI! .Îmbrăcăminte – Atenţie! Se află sub influenţa mereu schimbătoare a modei! .vaze. 42 . cutii de carton-machete etc.Substanţe toxice. periculoase – evitaţi utilizarea lor! Cumpăraţi-le în cantităţi mici şi numai dacă sunt strict necesare! 5.

a solului. însă. consecinţele majore vor afecta întreaga planetă şi în acelaşi timp şi pe cel care dă naştere acestei situaţii: OMUL. Oamenii trebuie să ia măsuri pentru prevenirea şi înlăturarea poluării sau pentru diminuarea efectelor poluării asupra mediului înconjurător. Protecţia mediului înconjurător a apărut ca problemă a omenirii numai în zilele noastre. Cu timpul. iar unele condiţii esenţiale vieţii. GREENPEACE etc. reciclarea.MĂSURI DE PROTECŢIE A MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR 1. îndepărtarea organizată şi la perioade cât mai scurte a deşeurilor colectate. dintre care se disting: FEEE (Fundaţia Europeană de Educaţie pentru Mediu). Industria a acţionat şi ea în acelaşi sens. a aerului. mediului înconjurător şi demonstrând responsabilitate socială (fiind un bun cetăţean pentru comunităţile din care fac parte). În lume există numeroase organizaţii de acest tip. Ele acţionează activ atât în vederea dezvoltării economice. Citiţi textul şi notaţi informaţiile pe care le ştiaţi. în acelaşi timp. prielnic vieţii. motivele care au impus ocrotirea naturii s-au diversificat. Organizaţii nonguvernamentale au luat fiinţă la nivel local. Pentru ca Pământul să rămână o planetă vie. Este necesară aşadar luarea unor măsuri energice de protecţie a planetei. poluarea apelor. naţional şi internaţional pentru combaterea poluării din întreaga lume. ci o dezvoltare durabilă. Măsuri de prevenire şi combatere a poluării solului sunt: colectarea igienică a deşeurilor menajere în recipiente speciale. din necesitatea salvării unor specii pe cale de dispariţie. respectiv atunci când omul a cucerit întregul spaţiu al Terrei. Începând din 1970. naţional şi internaţional. Primele iniţiative de ocrotire a mediului au apărut acum aproximativ 200 de ani. interesele oamenilor trebuie corelate cu legile naturii. pe care le-aţi aflat acum şi ce aţi vrea să mai ştiţi : este atât individuală. ca apa sau aerul. Oamenii au început să înţeleagă necesitatea adoptării unui comportament responsabil faţă de natură. pe cât posibil colectarea selectivă pe tipuri de deşeuri. prin protejarea. ploile acide. Din cauza exploatării masive. companiile membre s-au angajat să aibă nu o dezvoltare economică. Unele din efectele devastatoare ale poluanţilor nu pot fi observate în momentul poluării. încălzirea globală. în timp. au apărut semne clare de îmbolnăvire a planetei: subţierea stratului de ozon. Însă responsabilitatea omului pentru ocrotirea mediului înconjurător 43 . dau semne de otrăvire. judeţean. valorificarea sau eliminarea controlată. protecţia naturii angajează colaborare şi sprijin pe plan local. dar mai ales colectivă. bogăţiile şi resursele de energie au fost afectate în aşa măsură încât se întrevede epuizarea rapidă a unora dintre ele. Formele de poluare sunt foarte diverse şi afectează multe aspecte ale Terrei. Prin înfiinţarea WBCSD.

înzestrarea întreprinderilor industriale cu instalaţii de reţinere a poluanţilor. dreptul la mediu cuprinde următoarele drepturi. reciclare. la Aarhus. Măsurile cele mai importante pentru împiedicarea poluării masive a atmosferei sunt: construirea de întreprinderi în afara zonelor de locuit. dreptul de a declanşa proceduri legale şi de a cere plata daunelor asupra mediului. construirea de staţii de epurare a apei uzate. transportul. dreptul de a comenta şi de a participa la procesul de decizie asupra acestor planuri şi proiecte. tratarea prealabilă a combustibilului folosit sau a unor materii prime pentru reducerea concentraţiei de poluanţi. în probleme de mediu. înzestrarea cu sisteme de reţinere şi colectare a substanţelor radioactive din apele reziduale ale unităţilor unde se produc sau se utilizează astfel de substanţe. amenajarea a cât mai multe spaţii verzi. a fost adoptată Convenţia privind accesul la informaţie. confiinţeşte dreptul omului la mediu. Constituţia României. controlul depozitării deşeurilor solide. reglarea corespunzătoare a arderilor la autovehicule pentru reducerea eliminării poluanţilor. dreptul unui individ de a fi informat despre planurile sau proiectele care ar putea ameninţa mediul său. reciclarea şi valorificarea deşeurilor. Acum în lume: în anul 1998. eliminarea lor prin depozitarea în rampe ecologice. aplicându-se principiul celor 3R: recuperare. organizarea corectă a sistemelor de canalizare şi a instalaţiilor locale. colectarea (recuperarea). sau. care ar putea polua apa. mai puţin poluant. la participarea publicului în procesul de luare a deciziilor şi accesul la justiţie.Măsuri de prevenire a poluării apei sunt: interzicerea îndepărtării la întâmplare a deşeurilor de orice fel. refolosire. înlocuirea combustibilului inferior cu cel superior. construirea de staţii sau sisteme de epurare specifice pentru apele reziduale ale întreprinderilor industriale. asigurarea unor arderi complete a combustibililor utilizaţi în industrie. În vederea prevenirii poluării solului se iau următoarele măsuri: folosirea raţională a îngrăşămintelor şi pesticidelor în agricultură şi silvicultură. când acestea nu mai sunt posibile. 44 . în Danemarca. adoptată în 2003. astfel încât substanţele nocive să nu se infiltreze în pânza freatică.

2. pliante) prin care să aduceţi la cunoştinţă colegilor. 45 . referitoare la unul din aspectele specifice zonei în care locuiţi (poate fi un aspect pozitiv sau. cât şi pentru generaţiile viitoare! Economiseşte apa şi lumina! Se economisesc în acest fel bani. altor oameni! Astfel o parte din bunuri pot fi refolosite de cei care au nevoie! • • Aplicaţii 1. dar se protejează şi mediul înconjurător! Donează lucrurile de care nu mai ai nevoie. Activitate pe echipe: Realizaţi materiale prin care să lansaţi o campanie publicitară. fluturaşi. părinţilor şi întregii comunităţi locale necesitatea protecţiei mediului.Rolul tău! • Mediul sănătos este şi responsabilitatea ta! Protejează mediul înconjurător atât pentru tine. să tragă un semnal de alarmă referitor la o problemă locală). dar care sunt în bună stare. Activitate pe echipe: Realizaţi materiale (afişe. din contră.

este eronată şi gravă. reprezintă o realitate tristă în zilele noastre. fiecare om trebuie să-şi asume această responsabilitate. Convingerea că această problemă este doar a specialiştilor şi a forurilor internaţionale. Stă în puterea omului să ia măsuri eficiente şi să găsească soluţii pentru a opri continuarea şi agravarea acestui proces dăunător. tocmai de aceea. Poluarea planetei se agravează pe zi ce trece şi se pare că populaţia nu acordă interes acestui proces nociv. naţională şi internaţională. la nivel internaţional au fost stabilite unele zile pentru a fi dedicate mediului înconjurător: 2 februarie – Ziua Mondială a Zonelor Umede 15 martie-15 aprilie – Luna Pădurii 22 martie – Ziua Internaţională a Protecţiei Mediului 23 martie – Ziua Mondială a Meteorologiei 27 martie – Ziua Internaţională a Apei 1 aprilie – Ziua Internaţională a Păsărilor 15 aprilie – Ziua Pădurii 17 aprilie . sănătos. Citiţi textul şi notaţi informaţiile pe care le ştiaţi. Trecerea ecologiei de la stadiul de simplă disciplină ştiinţifică la cea de problemă a conştiinţei comune.GHIDUL ECOLOGISTULUI 1. 46 . când distrugerea echilibrului natural al întregii planete este iminent. pe care le-aţi aflat acum şi ce aţi vrea să mai ştiţi : Acum în lume: Întrucât mediul ne oferă condiţiile de trai de care avem nevoie. Lupta împotriva poluării întregii planete solicită colaborare şi cooperare internaţională şi de aceea depinde de noi dacă vom trăi întrun mediu curat.Ziua Mondială a Sănătăţii 22 aprilie – Ziua Pământului 24 aprilie – Ziua Mondială a Protecţiei Animalelor de Laborator 10 mai – Ziua Păsărilor şi a Arborilor 15 mai – Ziua Internaţională de Acţiune pentru Climă 24 mai – Ziua Parcurilor Naţionale 31 mai – Ziua Mondială Împotriva Fumatului 5 iunie – Ziua Internaţională a Mediului 8 iunie – Ziua Mondială a Oceanelor Mediul înconjurător ne asigură condiţiile necesare vieţii. Ocrotirea planetei este o problemă mondială şi. şi nepoluat. însă depinde de noi dacă dorim să folosim aceste elemente esenţiale în mod util sau dacă vrem să ocolim acest aspect al vieţii noastre.

16 octombrie – Ziua Internaţională a Alimentaţiei 31 octombrie – Ziua Internaţională a Mării Negre 8 noiembrie – Ziua Internaţională a Zonelor Urbane 5 decembrie – Ziua Voluntariatului 14 decembrie – Ziua Internaţională de Protest Împotriva Reactoarelor Nucleare 29 decembrie – Ziua Internaţională a Biodiversităţii Rolul tău! • Protejează mediul în care trăieşti! Asigură o viaţă sănătoasă pentru tine.17 iunie – Ziua Mondială pentru Combaterea Deşertificării 21 iunie – Ziua Soarelui 29 iunie . cei din jurul tău şi generaţiile următoare! Participă la acţiuni de ecologizare a mediului în care trăieşti! Fă acest lucru cunoscut şi celor din jurul tău şi cerele să ţi se alăture! Informează-i pe cei din jurul tău despre problemele de mediu pe care le observi! Poţi sugera luarea anumitor măsuri şi te poţi implica direct în această activitate! • • 47 .Ziua Dunării 11 iulie – Ziua Mondială a Populaţiei 9 august – Ziua Internaţională a Grădinilor Zoologice şi Parcurilor 6 septembrie – Ziua Internaţională a Stratului de Ozon 18 septembrie – Ziua Mondială a Geologilor 23 septembrie – Ziua Mondială a Curăţeniei 25 septembrie – Ziua Internaţională a Mediului Marin 26 septembrie – Ziua Mondială a Munţilor Curaţi 1 octombrie – Ziua Mondială a Habitatului 4 octombrie – Ziua Internaţională a Protecţiei Animalelor 8 octombrie – Ziua Internaţională pentru Reducerea Dezastrelor Naturale.

Aplicaţii 1.Ce reprezintă pentru voi mediul înconjurător? . 4. Exemplu de chestionar: . reflectate în scurte interviuri luate colegilor. Activitate pe echipe: Realizaţi o revistă care să prezinte punctele de vedere. persoanelor din comunitatea locală. precum şi recomandări.Cum vă implicaţi în împiedicarea poluării naturii? . Activitate pe echipe: Realizaţi materiale prin care să popularizaţi principalele date din CALENDARUL ECOLOGISTULUI. Activitate pe echipe: Confecţionaţi materiale care să prezinte comportamente ecologice în opoziţie cu cele neecologice. 3. Realizaţi un punct de informare sub forma unei expoziţii cu aceste materiale.Credeţi că plantele şi animalele trebuie protejate? .Ce le recomandaţi celorlalţi cetăţeni ai oraşului/ satului? 48 . îndemnuri etc. părinţilor. 2.Cum s-ar putea realiza acest lucru în zona noastră? . Activitate pe echipe: Realizaţi materiale prin care să arătaţi avantajul unei preocupări permanente pentru sănătatea planetei. avantajul unei atitudini ecologice. legate de problema protecţiei mediului.Cunoaşteţi astfel de programe ecologice în zona noastră? Participaţi la ele? Cum? .Ce faceţi pentru protejarea mediului? .

Evaluare 1. creaţi şi voi noi indicatoare: Viitorul e al tău! Protejează plaja! Viaţa e una! Respectă-ţi aproapele! NU RUPETI FLORILE! Fii european! Reciclează(-te)! Indiferenţa distruge! Arunc-o la coş! 49 . Pornind de la următoarele modele.

50 .

............................................................................................... Factorii de mediu .............38 Măsuri de protecţie a mediului înconjurător ..................16 Aerul .....36 Poluarea şi tipurile de poluare.....................................................................7 2.... Protecţia mediului înconjurător ....................................... Cum s-a născut Pământul? .....................................................................................................................................................13 Lumina şi căldura..................... Lumea vie .....................................................................................................Cuprins Lecţie introductivă...........................................................10 Mediile de viaţă ..........22 Evaluare.......29 Omul ......7 1.......................................32 Evaluare.........................26 Animale ................................................................................................................................................................................................................................. Mediul înconjurător ................10 3.............................................................................................43 Ghidul ecologistului ...................................................................................................................................................................................19 Solul şi subsolul ....35 5......................................................................................................................................................................................................................................................................36 Deşeurile şi reciclarea lor ............................................................49 51 .................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................46 Evaluare...................................................................................................................................................................................................................13 Apa...............................................................................................25 4.............................................26 Plante .................................................................................................

52 .