CREEAZĂ-ŢI MEDIUL !
Suport pentru elevii de clasa a III-a

Acest material face parte din proiectul educaţional „Creează-ţi Mediul!” iniţiat şi finanţat de derulat cu sprijinul Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi implementat de Fundaţia CONCEPT www.societatedurabila.ro

1

2

CREEAZĂ-ŢI MEDIUL !
Suport pentru elevii de clasa a III-a

Autori: Carmen Manuela Cazan Rodica Cherciu Mihai Manda Consultanţi de specialitate: Mediu: Oana Dicu Mihaela-Codruţa Nedelcu Comunicare: Luminiţa Oprea

3

Redactori: Oana Mateescu Lector şi corectură: Anda Moldovan Concept grafic şi DTP: Carmen Biriş Marius Zarafu Editor: Fundaţia CONCEPT Bucureşti 2006 4 .

Dar. Resursele naturale ale planetei sunt pe zi ce trece tot mai puţine. pe când natura poate exista şi fără prezenţa oamenilor!” AUTORII Dragi cititori. Din dorinţa de a avea o viaţă comodă. Implicarea noastră în viaţa comunităţii are diferite forme. una din priorităţile noastre. astfel încât se întrevede epuizarea unora dintre ele. cu diferite boli cauzate de poluare. Împreună vom înţelege că trăim pe aceeaşi planetă de care trebuie să avem grijă noi toţi! Viitorul planetei stă în mâinile noastre! Sunteţi pregătiţi să cunoaşteţi şi să protejaţi mediul înconjurător? Împreună putem să avem o planetă curată! Şi nu uitaţi: „Omul nu poate să supravieţuiască fără natură. măsuri de protecţie pentru toţi angajaţii şi colaboratorii noştri. oamenii au poluat. ducând la dispariţia sau provocând. după cum spuneam. încă de când am început activitatea noastră în România. Ce poate fi mai frumos decât să ai în jurul tău un mediu sănătos? Ce poate fi mai important decât să trăieşti într-o societate care protejează natura şi resursele ei? Am ales să susţinem realizarea şi publicarea unui manual de mediu deoarece protecţia mediului a fost. Oamenii sunt confruntaţi.” Dragi elevi. a tuturor. Ei nu sunt întotdeauna conştienţi de răul pe care îl fac. să găsiţi pasiunea pentru a proteja natura. chiar în acest moment. ocrotirea mediului nu este doar o problemă individuală. Manualul pe care vi-l propunem vă aduce în atenţie o problemă pe care suntem siguri că deja aţi observat-o în jurul vostru. un comportament responsabil din partea noastră. a tuturor. intervenţiile civilizaţiei au provocat mediului natural pagube mai mari decâ în ultimul mileniu. în paginile care urmează. ci una colectivă şi necesită sprijin reciproc. care poluează mediul. bineînţeles. Planeta noastră suferă din neglijenţa unor oameni. Veţi vedea cât de uşor este! HOLCIM ROMÂNIA 5 . ci a fiecăruia dintre noi. dispariţia multor specii de plante şi animale. mai mult sau mai puţin grav: solul. Însă protecţia mediului nu trebuie să fie doar preocuparea unei companii. De aici şi expresia „Gândeşte global . Printre acestea se numără: cursuri de instruire. performanţă şi pasiune. Holcim îşi asumă o responsabilitate activă şi. proiecte comunitare etc. În ultimul deceniu. În calitate de membru al comunităţilor în care activează. dar cu ajutorul vostru îi vom face să se gândească la efectele activităţilor lor asupra vieţii planetei şi.“Protejarea naturii înseamnă autoprotejarea omului.Acţionează local!” Vă invităm. în consecinţă. Cu toate acestea. Oamenii din toate colţurile lumii au înţeles necesitatea adoptării unui comportament responsabil faţă de natură. derulează numeroase programe în beneficiul acestor comunităţi. poate aduce beneficii mari. asupra noastră. Dacă te bazezi pe putere. comunitatea în mijlocul căreia trăieşti are doar de câştigat. la rândul lor. apa şi aerul. fenomen ce cuprinde astăzi toate ţările şi continentele.

Marte Terra Jupiter Venus Mercur Courtesy NASA/JPL-Caltech 6 .

în timp. Atlantic. Arctic sau Îngheţat. Exista doar un nor uriaş de praf şi gaze care se învârtea în jurul Soarelui. Neptun. Uranus. PANTHALASA.Neptun Uranus CUM S-A NĂSCUT PĂMÂNTUL? Saturn Istoria planetei noastre face parte din istoria Universului. Planeta Terra este una din cele opt planete cunoscute ale sistemului nostru solar. PANGEEA. Nu existau plante. Jupiter. Indian. Aceste două vechi continente sunt bunicile continentelor de astăzi: ASIA. 7 . AMERICA DE NORD ŞI DE SUD. După câteva milioane de ani. animale. Studiile cercetătorilor au arătat că acum 4. munţi. Era doar o planetă care se învârtea în jurul Soarelui. fiecare devenind. apărând primul ocean. dealuri. AUSTRALIA. Acel nor s-a împărţit în mai mulţi nori mai mici. decât o cunoaştem noi astăzi. una din planetele de astăzi. care înconjura primul continent. Marte. La începuturi.7 miliarde de ani . alături de celelalte planete: Mercur. ape.Terra nu exista. ANTARCTICA. Lecţie introductivă Aceste continenete sunt separate de către oceanele: Pacific. câmpii. Saturn. pe Terra a început să plouă. EUROPA. Venus. Terra arăta cu totul altfel. Acel continent s-a rupt în două blocuri de uscat: LAURASIA şi GONDWANA.

Terra mai este denumită şi Planeta Albastră. cei mai mari navigatori şi descoperitori de „noi pământuri” au fost: Marco Polo. o zi şi o noapte. pe 12 aprilie 1961. corabia lui Cristofor Columb Galileo Galilei 8 Cristofor Columb . Teoria lui a fost susţinută. Aceste continente au dispărut într-un timp foarte scurt. în jurul Pământului. Cristofor Columb. Niña. de Galileo Galilei. Bartolomeo Diaz.). din cauza unei erupţii vulcanice care a declanşat cutremure puternice. pentru că văzută din spaţiu are culoarea albastră. timp de 108 minute. Nicolaus Copernic Nicolaus Copernic este primul care a afirmat că Pământul se roteşte în jurul Soarelui. mai târziu. legendele lumii povestesc despre două continente dispărute: Atlantida şi Pacifida. Magellan.Ch. căţeluşa Laika a fost prima fiinţă vie care a călătorit în spaţiul cosmic. în noiembrie 1957. primul om care a afirmat că Pământul este rotund a fost Aristotel (384-322 î.Acum în lume: primul om lansat în spaţiu a fost rusul Iuri Alekseevici Gagarin.

Activitate pe echipe: Desenaţi pe baloane continentele actuale de pe Terra şi oceanele. 3. Alcătuiţi rebusuri care să aibă cuvintele-cheie denumiri ale planetelor din sistemul nostru solar. Activitate pe echipe: Desenaţi sau construiţi. 5. 2. 4. cu ajutorul unor baloane. sistemul nostru solar. Realizaţi o expoziţie cu lucrările voastre.Aplicaţii 1. Alcătuiţi un portofoliu cu legende care explică denumirea planetelor. 9 .

pe care le-aţi aflat acum şi ce aţi vrea să mai ştiţi : Prin mediu înconjurător sau mediu ambiant se înţelege ansamblul de elemente şi fenomene naturale şi artificiale de la exteriorul Terrei. s-a extins deşertul etc. 2. starea mediului înconjurător este tot mai îngrijorătoare: au apărut găuri în stratul de ozon. Citiţi textul şi notaţi informaţiile pe care le ştiaţi.Mediul natural . au scăzut suprafeţele împădurite. care condiţionează viaţa în general şi pe cea a omului în special. grupuri de cuvinte puteţi asocia cu „Mediul înconjurător” . Ce idei. Pe an ce trece. Mediul înconjurător este alcătuit din : . Ce idei. cuvinte. grupuri de cuvinte puteţi asocia cu „Medii de viaţă” . cuvinte. 10 . au dispărut de pe Terra mai multe specii de plante şi animale.Mediul înconjurător MEDIILE DE VIAŢĂ 1.Mediul antropic 3.

apa. baobabul din Africa este arborele care trăieşte cel mai mult. dar şi vieţuitoarele influenţează mediul înconjurător. Atunci când simt că se apropie ploaia. Acum în lume: 1 mp de muşchi care acoperă solul pădurilor reţine după o ploaie puternică 1 kg de apă. Acest lucru este datorat factorilor de mediu care se găsesc aici: solul şi subsolul. lumina şi căldura. 11 . pe care le-aţi aflat acum şi ce aţi vrea să mai ştiţi: Rolul tău! • • • Respectă mediile de viaţă ale celorlalte vieţuitoare de pe Terra! Acest lucru va contribui la sănătatea planetei noastre! Ajută planeta să lupte împotriva poluării! Interesează-te care sunt problemele mediului din zona ta! Mediile de viaţă sunt locurile unde trăiesc vieţuitoarele. tăierea unui brad durează 1 minut. durează 60 de ani. ele îşi încetează activitatea exterioară. Factorii de mediu influenţează viaţa vieţuitoarelor. aerian. se retrag în furnicar şi blochează toate intrările. Citiţi textul şi notaţi informaţiile pe care le ştiaţi. atingând 5-6 mii de ani. furnicile sunt adaptate pentru a se feri de ploaie.4. acvatic. Acestea pot fi: terestru. subpământean. dar creşterea unui puiet. Planeta noastră este singura planetă din sistemul nostru solar pe care se găseşte viaţă. aerul. pentru a ajunge la maturitate.

plante şi animale. 12 . Alcătuiţi portofolii diferite pentru mediile de viaţă. Ilustraţi mediul de viaţă ales cu ajutorul unor desene pe care să le prezentaţi colegilor. 3. 2. Completaţi-le cu informaţii despre mediile de viaţă.Zile importante 5 Iunie Ziua Mediului 23 Septembrie Ziua Mondială a Curăţeniei 29 Decembrie Ziua Biodiversităţii Aplicaţii 1. activitatea omului. Alegeţi un mediu de viaţă şi prezentaţi-l.

pe care le-aţi aflat acum şi ce aţi vrea să mai ştiţi: Soarele este o stea pentru că are lumină şi căldură proprie.23 septembrie. există zile semnificative. ziua este din nou egală cu noaptea (echinocţiul de toamnă). Venus. deci. astfel. Planetele nu au nici lumină şi nici căldură proprie. De miliarde de ani. Jupiter. Această mişcare de rotaţie în jurul propriei axe duce la apariţia zilelor şi nopţilor. Pământul execută pe durata unei zile (24 de ore) o mişcare de rotaţie în jurul propriei axe. iar pe partea opusă planetei este noapte. toamna şi iarna. în momentul în care o parte a Terrei este expusă spre Soare. Ţara noastră se află într-o zonă cu patru anotimpuri. ziua este egală cu noaptea (echinocţiul de primăvară). . acest lucru ducând la apariţia anotimpurilor. Acestea sunt: primăvara. 2.22 iunie este ziua în care Soarele se poate vedea pe cer. regiuni în care este mereu frig (la poli) şi regiuni cu temperaturi blânde. acolo este zi. Citiţi textul şi notaţi informaţiile pe care le ştiaţi. existând regiuni unde este mereu cald (la Ecuator). el străluceşte neobosit dând lumină şi căldură celor nouă planete care se rotesc în jurul său: Mecur. Ele le primesc de la Soare. Astfel: 13 . . Pe glob anotimpurile nu au o răspândire uniformă. Terra expune. existând zone cu două anotimpuri şi zone cu patru anotimpuri. Saturn. Întocmiţi o listă cu ceea ce ştiţi despre lumină şi căldură. încălzit la fel pe toată suprafaţa sa. atât datorită mişcării de revoluţie. temperaturile variind odată cu aceste expuneri.Factorii de mediu LUMINA ŞI CĂLDURA 1.21 martie. Terra. cu cea mai scurtă durată din an (solstiţiul de iarnă). . . Neptun şi Pluto. La trecerea de la un anotimp la altul. pentru că. Pământul nu este. Marte. în funcţie de distanţa la care se află de acesta. care este linia imaginară ce uneşte cei doi poli: Polul Nord şi Polul Sud. Pământul execută o rotaţie completă în jurul Soarelui în decursul unui an (mişcarea de revoluţie). câte o parte din suprafaţa sa către Soare.pe 22 decembrie este ziua în care Soarele se poate vedea pe cer. vara. cu cea mai lungă durată din an (solstiţiul de vară). Uranus. pe rând.

strălucitoare. dacă străluceşte Soarele. amestecate. privit în trecut drept semn ceresc. care se aşază una după alta. El apare când plouă şi Soarele străluceşte. un curcubeu nu este altceva decât descompunerea luminii Soarelui la trecerea prin picăturile de ploaie. văi. 3. planeta Marte şi-a primit numele de la culoarea roşiatică pe care o are. dau o culoare albă. Pluton este planeta cea mai îndepărtată de Soare şi are o temperatură la suprafaţă de –210 grade Celsius. vulcani şi chiar gheaţă la poli. verde. Toate aceste culori. Ele s-au adaptat. la condiţiile de mediu. oranj. se separă în cele şapte culori. Acum în lume: planeta Venus îşi datorează numele strălucirii ei deosebite (Luceafărul). indigo. existând zone care se încălzesc ziua la lumina soarelui şi se răcesc noaptea. este curcubeul. galben. Este planeta cea mai apropiată de Terra. albastru. Deci. de care au nevoie vieţuitoarele. Completează pe desenul următor orele din diferite ţări ale globului. Pe suprafaţa sa s-au observat cratere. Un fenomen al naturii. violet. 14 . temperatura pe planeta Venus este de +450 grade Celsius şi nu permite viaţa. în funcţie de locul în care trăiesc.dar şi datorită mişcării de rotaţie. Când razele Soarelui trec prin picăturile limpezi de ploaie. atmosfera lăsând să treacă mai uşor razele ultraviolete. în formele pe care le cunoaştem noi. sau imediat după ploaie. subţierea stratului de ozon duce la creşterea temperaturii pe Terra. Are o atmosferă plină de gaze toxice şi relieful format doar din munţi şi vulcani. Lumina pe care Pământul o primeşte de la Soare este una din condiţiile de mediu. În alcătuirea lui se pot vedea culorile care compun lumina Soarelui: roşu.

2. Realizaţi o expoziţie cu desene care să ilustreze cele patru anotimpuri din ţara noastră. 3. Desenaţi sau construiţi machete care să ilustreze mişcarea de revoluţie a Pământului. 15 . dar nu tot ce este bun pentru tine este bun şi pentru mediu! Zile importante 21 Iunie Ziua Soarelui 22 Aprilie Ziua Pământului Aplicaţii 1. Desenaţi sau construiţi machete care să ilustreze mişcarea de rotaţie a Pământului.Rolul tău! • • • Sănătatea fiecărui om este influenţată de mediul în care trăieşte! Păstrează mediul înconjurător sănătos pentru a te putea bucura de sănătate! Ceea ce este bun pentru mediu este bun şi pentru tine.

cu timpul a folosit apa pentru transport. La nivel mondial se înregistrează o cerere crescută de apă. ca planetă. râurile. râurilor pentru a o bea. datorită creşterii populaţiei globului. Hidrosfera. apele subterane. ploile. şi este cel mai mare absorbant şi emiţător de căldură. prezintă mai multe straturi. peşti. La nivel planetar. a instalaţiilor electrice. pescuitul fiind una din primele îndeletniciri ale omului primitiv. indispensabilă supravieţuirii şi traiului zilnic al oamenilor. resursele de apă sunt limitate. în pământ şi în corpul vieţuitoarelor. multe fluvii şi râuri din lume au fost îndiguite şi amenajate pentru a evita astfel de catastrofe. 16 . Apa i-a dat omului şi resurse de trai: alge. Apa. atât pentru utilizarea directă de către om. de aceea se impune gospodărirea ei cu multă grijă şi acordarea unei importanţe deosebite asigurării unei bune calităţi a apei potabile. Dar apa are şi influenţe negative. fiind evident. La început a folosit apa izvoarelor. Omul a folosit apa în diferite scopuri. prin algele care plutesc la suprafaţa sa. mamifere acvatice. pentru a se spăla. având drept consecinţe pierderea de vieţi omeneşti. Toate aceste învelişuri se influenţează reciproc. incluzând oceanele.APA 1. reprezintă unul dintre cele mai importante elemente ale peisajului geografic. Citiţi textul şi notaţi informaţiile pe care le ştiaţi. Puterea apei a folosit-o la început la morile cu apă şi acum la marile hidrocentrale. Pentru o planetă sănătoasă trebuie să avem grijă de apă şi de vieţuitoarele pentru care ea este un mediu de viaţă. de integrare cu alte resurse naturale. mările. pe care le-aţi aflat acum şi ce aţi vrea să mai ştiţi: Pământul. Apa este unul dintre ele. distrugerea gospodăriilor. a podurilor. ocupă 71% din suprafaţa totală a globului. Apa este un mare generator de oxigen atmosferic. accelerării procesului de urbanizare şi ridicării confortului vieţii moderne. încă din cele mai vechi timpuri. ea este prezentă în aer. de căi de navigaţie. printre care se numără inundaţiile. fie îl înconjoară. lacurile. sub multiplele ei forme. Este datoria noastră să ne asigurăm ca apa să realizeze funcţiile sale de întreţinere a vieţii. pâraielor. cât şi pentru activitatea normală a vieţuitoarelor. unele dintre ele foarte grave. De aceea. totalitatea apelor de pe glob. pentru a-şi prepara hrana. dezvoltării activităţiilor economice. care fie intră in constituţia lui. de materie primă şi de asigurare a confortului oamenilor. gheţarii etc.

nu faci risipă de apă ! Află cum mai poţi economisi apa! Udă plantele din jurul tău! Ele îţi dau oxigen! 17 . în Antarctica se găseşte 90% din volumul total de gheaţă de pe glob.6 miliarde. se poate împrăştia ceaţa de pe aeroporturi. cantitatea fiind echivalentă cu debitul tuturor râurilor planetei pe o perioadă de 650 ani.Acum în lume: 1. cu propan sau cu zăpadă carbonică.7% reprezintă apa dulce.400 milioane km3. în statele arabe. precum Kuweitul. Rolul tău! • • • Economiseşte apa potabilă ! Închide robinetele atunci când nu ai nevoie de apă! Făcând duş. având ca efect formarea fulgilor de nea şi deci.5 miliarde de locuitori ai planetei. scumpă şi se foloseşte până la ultima picătură. volumul total al apei existente pe Pământ este apreciat la 1. apa dulce contaminată şi rezervele de apă ţinute în condiţii neigienice sunt cauza a 10% din totalul îmbolnăvirilor din ţările sărace. n-au acces la apa potabilă. din care doar 2. iar 2. se poate produce ploaie prin însămânţarea norilor cu zăpadă carbonică sau cu iodură de argint. apa este foarte preţioasă. există sprayuri speciale. n-au acces la salubritate. adică un sfert din total. fiind importată la schimb cu petrolul. cu ajutorul lor. adică peste două cincimi.

Zile importante 25 septembrie 22 martie Ziua Mondială a Apei Ziua Internaţională a Mediului Marin 31 octombrie 8 iunie Ziua Mondială a Oceanelor Ziua Internaţională a Mării Negre Aplicaţii 1. Activitate pe echipe: Desenaţi „Circuitul apei în natură” . Realizaţi unui rebus cu cuvântul-cheie APA. 18 . 2. Organizaţi o expoziţie cu materialele realizate. în drumul său prin natură. Activitate pe echipe: „Povestea picăturii de apă” – închipuiţi-vă aventurile unei picături de apă. Ilustraţi compunerea şi cu desene. 4. 3.

cel mai important având o grosime de 10-12 km la poli şi de 16-18 km la Ecuator. Aerul este format dintr-un amestec de mai multe gaze. pe care le-aţi aflat acum şi ce aţi vrea să mai ştiţi : gaz are proprietatea de a absorbi căldura. de 78%. numită şi forţă gravitaţională. în apropierea pământului. În lipsa atmosferei şi. ca şi vaporii de apă. ploi. În stratul superior (până la 50 km) se găseşte un gaz numit ozon. sunt în cantităţi mari. cerul ar părea de culoare neagră. se găseşte în proporţie de aproape 21%. Oxigenul este gazul care întreţine viaţa. în atmosfera situată imediat în vecinătatea suprafeţei Pământului. reduce protecţia naturală şi este un pericol pentru planeta noastră. În afară de gaze. prin poluarea aerului cu diferiţi compuşi chimici. Praful şi microorganismele. având o grosime mai mare la Ecuator şi fiind mai turtită la poli. Acest 19 . ninsori etc. Nu am mai avea nori. se află într-o proporţie foarte mică un gaz numit dioxid de carbon. totuşi ea pare divers colorată. Deoarece atmosfera înconjoară Terra. Ce cuvinte puteţi asocia cu “AER”? 2. În cantitate mai mare se găsesc azotul şi oxigenul. ea are aceeaşi formă ca aceasta. având rolul unui filtru. iar Soarele . au dat la iveală faptul că atmosfera este compusă din mai multe straturi. numai deşert şi stâncă. şi conţinând 90% din toată cantitatea de aer a atmosferei.un disc de foc orbitor. pământul ar fi gol. Atmosfera nu are o culoare a sa proprie. Fără aceasta. praf şi microorganisme. şi se află mai sus în atmosferă. care are proprietatea de a absorbi radiaţiile ultraviolete emise de Soare. Azotul se găseşte în proporţie mult mai mare. cu deosebire jos. în atmosferă mai plutesc vapori de apă. Subţierea stratului de ozon. Citiţi textul şi notaţi informaţiile pe care le ştiaţi. norii şi precipitaţiile. în principal. permiţând astfel încălzirea aerului. În acest strat se petrec cele mai importante fenomene pentru viaţa pe Terra. În atmosferă. după cum este: Aerul îmbracă Pământul sub forma unui înveliş numit atmosferă.AERUL 1. Ea rămâne lângă suprafaţa pământului datorită forţei de atracţie a acestuia. Cercetările cu ajutorul sateliţilor artificiali. a oxigenului. fiind situat la suprafaţa pământului. cristale de gheaţă. Aici se formează vânturile.

Nivelul de vapori de apă creşte ca efect al încălzirii atmosferei. toate celelalte gaze apar şi în mod natural. O parte din gazele atmosferei lasă radiaţia solară să treacă spre Pământ. ozonul. nivelul tuturor gazelor cu efect de seră este în creştere. metanul şi gazele industriale. la rândul lor. Deci. Rezultatul este cunoscut sub denumirea de efect de seră accelerat. care influenţează creşterea temperaturii atmosferei Pământului până la niveluri periculoase pentru toate vieţuitoarele. Fără acestea nu ar exista viaţă pe planeta noastră. Acum în lume: principalele gaze cu efect de seră sunt: vaporii de apă. Pentru studierea vânturilor se înregistrează: direcţia din care bat. praf. Când conţine mari cantităţi de vapori de apă. sunt cunoscute sub denumirea de gaze cu efect de seră. Razele Soarelui aduc lumină şi căldură pe Pământ. ca efect al activităţilor umane. intensitatea (tăria) şi durata. ceea ce duce la o şi mai mare creştere a temperaturii.mai curată sau încărcată cu vapori de apă. dioxidul de carbon. Aerul cald de la suprafaţa Pământului se ridică spre straturile înalte ale atmosferei. ele încălzesc suprafaţa uscatului şi pe cea a mărilor şi oceanelor. ea pare albastră. nu direct de la Soare. Ele asigură păstrarea echilibrului între căldura care intră în atmosferă şi cea care iese în spaţiu. apare albicioasă sau cenuşie. fără efectul de seră natural planeta noastră ar fi cu circa 30ºC mai rece. locul lui fiind luat de aerul rece. Aceste gaze. aşa se formează vânturile. în principal dioxidul de carbon şi vaporii de apă. dar impiedică împrăştierea în spaţiu a căldurii reflectate de suprafaţa terestră. iar acestea încălzesc la rândul lor păturile de aer din partea de jos a atmosferei cu care vin în contact. Acest echilibru este ameninţat de activităţile umane. Ajungând la suprafaţa Pământului. 20 . După ploaie. şi numai prin mijlocirea suprafeţei Pământului. atmosfera se încălzeşte de jos în sus. microorganisme. Acest fapt duce la o schimbare a modului în care atmosfera absoarbe energia solară. când atmosfera este curată. iar când este încărcată cu praf poate avea nuanţe de roşu. în afară de gazele industriale. Razele Soarelui străbat însă atmosfera Terrei fără a o încălzi. Păturile de jos ale aerului le încălzesc. pe cele care se află deasupra. gălbui sau violet.

Rolul tău! • • • Ocroteşte şi îngrijeşte plantele din jurul tău! Vei avea mai mult oxigen! Aeriseşte. Confecţionaţi unui afiş în care să arătaţi importanţa menţinerii aerului curat. Construiţi o giruetă. Elaboraţi un rebus cu cuvântul-cheie AER. camera în care dormi! Vei inspira o cantitate mai mare de oxigen! Aeriseşte. clasa în care înveţi! Lipsa de oxigen poate provoca dureri de cap! Zile importante 23 martie Ziua Internaţională a Meteorologiei 21 iunie Ziua Soarelui 16 septembrie Ziua Internaţională a Stratului de Ozon Aplicaţii 1. Fişă de observaţie: Completaţi pe durata unei săptămâni o fişă în care să înregistraţi culoarea atmosferei în localitate. pentru a observa mişcarea aerului. dimineaţa şi seara. în fiecare zi. 4. 3. în fiecare pauză. 2. direcţia şi viteza vântului. 21 .

Ce cuvinte puteţi asocia cu „SOL şi SUBSOL“? 2. În compoziţia solului intră şi aerul. argilă. Rădăcinile plantelor absorb odată cu apa substanţele hrănitoare. Sub acest strat afânat. datorită apelor de infiltraţie. adică însuşirea de a pune la dispoziţia plantelor apa şi substanţele hrănitoare necesare creşterii şi dezvoltării lor. duritate. Citiţi textul şi notaţi informaţiile pe care le ştiaţi. La formarea solurilor. o contribuţie mare o are şi apa de infiltraţie. mări sau oceane. Acest strat se numeşte sol. numit subsol. gresie) şi metamorfică (şisturi şi marmură).SOLUL ŞI SUBSOLUL 1. care dizolvă anumite substanţe hrănitoare din sol. Rocile sunt alcătuite din minerale. nisipuri. transparenţă. precum şi a unor procese de descompunere chimică. petrol. El este alcătuit din materie organică şi anorganică. Acesta este partea organică ce conţine substanţe hrănitoare ce dau fertilitate solului. se fărâmiţează în particule mai mari sau mai mici: pietriş. cauzate de diferenţele de temperatură şi îngheţ. pietriş. Principala lui însuşire este fertilitatea. în lacuri. şi care este necesar pentru „aerisirea solului”. dar şi pentru încolţirea seminţelor. pe care le-aţi aflat acum şi ce aţi vrea să mai ştiţi: Învelişul solid de la suprafaţa Pământului este acoperit de un strat afânat. Fiecare mineral are anumite însuşiri ca formă. argilă. un rol important îl au nişte organisme mici numite bacterii. Solul este şi suport pentru plante. Solurile sunt alcătuite şi din resturile vegetale şi animale. Solurile s-au format într-o lungă perioadă de timp. care este influenţat de condiţiile de mediu în care s-a format. care provine din atmosferă. andezitul şi bazaltul). care sunt solide şi s-au format din scoarţa terestră. Aceste materiale 22 . se află un strat mai dur care este alcătuit din roci. Rocile sedimentare s-au format prin depunerea (sedimentarea) materialelor rezultate în procesul de erodare din scoarţa terestră. sedimentară (calcar. deoarece acestea îşi fixează în sol rădăcinile. în urma unor procese de dezagregare. praf. Rocile de la suprafaţa. nisip. Cele mai cunoscute roci sunt de origine vulcanică (granitul. Aceste particule reprezintă materialul ce intră în compoziţia solului. În transformarea acestor resturi vegetale şi animale. care transformă resturile vegetale şi animale în humus.

În unele zone sapă terase. Pentru a-şi uşura transporturile. creându-şi ogoare pentru agricultură. s-au format în urma unor evaporări puternice ale apelor sărate din lacuri sau din apele mărilor puţin adânci de lângă ţărmuri. s-au ridicat diguri. În asemenea condiţii s-au format cărbunii de pământ şi petrolul. vânturi. În aceste roci găsim şi urme de vieţuitoare. metrouri pe sub oraşe. omul îndreaptă ţărmuri. Alte roci. prin exploatarea resurselor minerale şi materialelor necesare traiului zilnic. Ajutat de mijloace tehnice mereu mai perfecţionate. ca sarea. Acum în lume: tăierea pădurilor este o problemă cu consecinţe serioase asupra planetei. ameninţând chiar supravieţuirea populaţiei umane. De asemenea. căi ferate. Unele roci s-au format îndeosebi prin depunerea cochiliilor şi scheletelor calcaroase ale unor vieţuitoare în mări şi oceane. Ca să procure hrana. la nivel mondial. pe coastele dealurilor şi chiar ale munţilor. pe care-l aşterne cu grijă. şi apoi depuse în ape. cea mai importantă fiind exploatarea lemnului. omul reuşeşte din ce în ce mai mult să schimbe faţa pământului după voinţa lui. combate inundaţiile şi seceta. despăduririle au loc din mai multe cauze. construieşte plaje. în perioade îndelungate de timp. sapă tuneluri pe sub munţi şi pe sub strâmtorile mărilor. omul ară pământul pe suprafeţe întinse. omul construieşte drumuri. o atenţie deosebită se acordă împăduririi zonelor degradate. 23 . dar şi stării actuale a pădurilor. biodiversitatea. creează lacuri etc. în unele locuri. ce se înrăutăţeşte datorită ploilor acide. O altă categorie de roci s-a format prin descompunerea resturilor de plante şi animale în mări sau lacuri. canale pentru navigaţie. numite fosile. aşa s-a format calcarul. valuri. Pe terenurile neproductive aduce pământ roditor. Ca să apere pământul de valurile năvalnice ale mărilor. influenţează clima. Omul contribuie în mare măsură la transformarea scoarţei terestre.au fost purtate de ape curgătoare. pierderii fertilităţii solului şi eroziunii avansate a acestuia.

realizaţi colecţii cu roci din zona în care locuiţi. . întotdeauna.construiţi un mic terariu cu roci şi sol din zona în care locuiţi 2. .realizaţi colecţii cu diferite tipuri de sol din zona în care locuiţi. .Rolul tău! • • • • Aruncă. Desenaţi un afiş cu plante din zona în care locuiţi.construiţi machete din materiale refolosibile. Activitate practică: . resturile la coşul de gunoi! Învaţă să le sortezi întâi! Participă la amenajarea unor spaţii verzi în curtea şcolii! Mai multe plante înseamnă mai mult oxigen! Protejează pădurea plămânul verde al planetei! Ea este un habitat pentru multe vieţuitoare! Pădurea oferă omului remedii medicinale! Află ce plante medicinale poţi culege din pădure! Zile importante 22 aprilie Ziua Pământului 17 iunie Ziua Mondială pentru Combaterea Deşertificării 18 septembrie Ziua Mondială a Geologilor Aplicaţii 1. Alcătuiţi un rebus cu cuvintele-cheie SOL şi SUBSOL. 3. 24 .

Uneşte animalele şi plantele cu mediile de viaţă potrivite: 2.Evaluare 1. Desenează în fiecare mediu de viaţă animalele şi plantele potrivite: aerian terestru acvatic subteran 25 .

prin care a contribuit la distrugerea unor habitate şi dispariţia unor plante şi animale. plantele se pot adapta sau seminţele vor căuta alte zone prielnice în care să încolţească. adică în locul unde aceste învelişuri se întrepătrund. construcţiile. apleacă arborii şi chiar îi dezrădăcinează. În funcţie de solul pe care îl întâlnesc. în hidrosferă şi în partea superioară a litosferei. Relieful determină condiţii deosebite pentru vegetaţie. Ele contribuie astfel la extinderea sau la restrângerea suprafeţelor ocupate de plante şi animale. precipitaţiile. împrăştiind unele seminţe. relieful. plantele ierboase se usucă. Lumina este absolut necesară majorităţii plantelor. solul şi omul. El ajută şi la polenizare. temperatura. Plantele. industria. cât şi prin celelalte activităţi ale sale: vânătoarea. unele dintre ele hibernează sau pleacă. Solul este stratul de la suprafaţa pământului pe care se dezvoltă plantele. prin altitudine. vegetaţia este sărăcăcioasă şi adaptată la condiţiile grele de aici. Temperatura aerului joacă un rol important. Omul are un rol important în răspândirea vieţuitoarelor. În lipsa căldurii. plantele nu s-ar putea hrăni. mai ales când sunt în număr foarte Plantele şi animalele de pe Pământ constituie învelişul numit biosferă. altele nu. Citiţi textul şi notaţi informaţiile pe care le ştiaţi. În zonele uscate. Vieţuitoarele trăiesc în partea de jos a atmosferei. Vânturile 26 . iar cele lemnoase îşi încetează periodic activitatea. În funcţie de nevoia de apă. Fără lumină. atât prin plantele pe care le cultivă şi animalele pe care le creşte. pe care le-aţi aflat acum şi ce aţi vrea să mai ştiţi : puternice usucă vegetaţia. Vântul contribuie în mare măsură la răspândirea plantelor. gradul de înclinare a pantelor şi expunerea lor faţă de razele solare. unele plante se pot adapta. în zone unde este mai cald. În ceea ce priveşte animalele. transporturile. vânturile. Factorii importanţi care condiţionează răspândirea vieţuitoarelor sunt: lumina.Lumea vie PLANTE 1. Precipitaţiile asigură nevoia de apă atât pentru plante cât şi pentru animale. migrează. Vântul poate avea şi o influenţă negativă. Ce cuvinte puteţi asocia cu „PLANTE“? 2.

la fabricarea mobilei. Rădăcinile copacilor fixează solul. a hârtiei. pădurea apără muntele de furia torenţilor sau a vântului. o reţea subterană. De exemplu. De aceea. 27 . iar la vârsta de exploatare mai rămân doar 600 de exemplare.mare. un colţ viu în clasă! Îngrijeşte. împiedicând alunecările de teren. rădăcinile ajută la fixarea şi la întărirea lor. în acelaşi timp. Ea contribuie la împrospătarea aerului şi oferă adăpost şi hrană multor vieţuitoare. Lemnul este o materie primă de mare valoare. Tăierea necontrolată a pădurilor duce la modificarea climei şi face natura mai săracă. El este folosit în construcţii. anual. formează. completând golurile din păduri.000 de puieţi. 25-30 tone de oxigen. zilnic. Rolul tău! • • Organizează. lucrătorii forestieri plantează puieţi. care apără scoarţa Pământului împotriva acţiunii de distrugere a altor agenţi externi. la plantarea unui hectar de pădure se folosesc 8. un hectar de pădure de conifere captează anual 50 de tone de dioxid de carbon şi eliberează. colţul viu din clasa ta! Protejează plantele şi animalele pe cale de dispariţie! Află care sunt aceste în zona în care trăieşti! Acum în lume: pădurea are un rol foarte important în păstrarea echilibrului din natură. În regiunile acoperite cu dune de nisip. precum şi versanţii dealurilor de alunecări de teren. a instrumentelor muzicale. prin rădăcinile lor multiple şi ramificate. împreună cu colegii tăi.

Zile importante 15 martie – 15 aprilie Luna Pădurii 10 mai Ziua Internaţională a Păsărilor şi Arborilor 17 iunie Ziua Mondială pentru Combaterea Deşertificării 9 august Ziua Internaţională a Grădinilor Zoologice şi Parcurilor Aplicaţii 1. Alcătuiţi rebusuri care să aibă cuvântul-cheie PLANTE. 2. 3. Scrieţi o compunere cu titlul: „Copilul şi floarea” . 28 . Activitate pe echipe: Realizaţi un ierbar cu plante din zona în care locuiţi. 4. Realizaţi un afiş cu titlul „Protejarea plantelor pe cale de dispariţie din zona noastră“.

Ce cuvinte puteţi asocia cu „ANIMALE“? (nervoase. aparatul excretor. cea mai simplă alcătuire o au protozoarele. spongierii nu pot trăi decât în apă. Celenteratele reprezintă treapta superioară a evoluţiei. Moluştele sunt tot animale nevertebrate. Cel mai cunoscut protozor este euglena. Şi unele mamifere păstrează asemănări cu reptilele: ornitorincul se înmulţeşte prin ouă. Ca şi protozoarele. Reptilele au apărut din amfibieni. musculare etc. aparatul respirator. Din unele reptile s-au dezvoltat păsările şi mamiferele. care îşi prepară hrana cu ajutorul fotosintezei. animalele ce se hrănesc cu substanţe organice gata pregătite.ANIMALE 1. după o lungă perioadă de secetă din istoria Terrei. Treptat. fiind formate dintr-o singură celulă. Cele dintâi vertebrate au fost peştii. având o dezvoltare complexă. ca reptilele. precum şi organele specifice fiecărui aparat. aparatul circulator. În straturile care alcătuiesc scoarţa terestră sau găsit nenumărate resturi şi urme de animale (fosile). Acestea au apărut din protozoarele care trăiau în colonii. s-au putut târî pe uscat. mai 2. Păsările mai păstrează încă unele asemănări cu reptilele: pielea de pe picioare şi ouăle cu aceeaşi alcătuire ca la reptile. ca şi artropodele. broaşte ţestoase şi crocodili. Cele mai vechi animale pluricelulare au fost spongierii. în acelaşi timp cele mai vechi animale care trăit pe Terra. iar pe de altă parte. dar nu au organe diferenţiate. care. Citiţi textul şi notaţi informaţiile pe care le ştiaţi. cu ajutorul înotătoarelor modificate.). Unele dintre cele mai vechi reptile au fost dinozaurii. de-a lungul a milioane de ani. din care s-au dezvoltat amfibienii. pe care le-aţi aflat acum şi ce aţi vrea să mai ştiţi : Tot dintre nevertebrate fac parte şi viermii. care au corpul format din mai multe celule. din ea s-au dezvoltat pe o parte. Cele cunoscute celenterate sunt coralii. au apărut animalele pluricelulare. Dintre animalele care trăiesc astăzi. şerpi. care sunt. plantele verzi. Vertebratele au apărut pe Terra ca urmaşi ai moluştelor şi artropodelor. Alte reptile trăiesc şi astăzi: şopârle. Animalele străvechi aveau o alcătuire simplă. iar şobolanul şi castorul au solzi pe coadă. Acestea dovedesc că animalele care au trăit în timpurile străvechi se deosebesc de cele de astăzi. înrudite cu viermii. şi-au modificat pielea. la ei apărând aparatul digestiv. care a devenit solzoasă. având diferenţieri ale celulelor 29 . Aceştia au putut să respire oxigenul din aer şi. Aceste înotătoare li s-au modificat în membre şi li s-au dezvoltat plămânii.

aripi dar şi degete cu gheare la membrele superioare şi gura cu dinţi puternici. multe animale din cele care au trăit în diferite perioade ale Terrei au dispărut. poţi creşte un animal.Cele mai evoluate mamifere sunt oamenii. unicat în lume. Ai grijă de animale! Cel mai bun prieten al omului este câinele! Animalele sunt sensibile la schimbările de vreme şi la cutremure! Dacă vrei să fi primul informat. pentru a-i studia comportamentul! Protejează animalele pe cale de dispariţie! Află care sunt acestea în zona în care trăieşti! • • ryx pte aeo rch A 30 . Această evoluţie a animalelor a fost în decursul a milioane de ani şi s-a făcut sub influenţa condiţiilor variate de mediu. Datorită schimbărilor factorilor de mediu. din Bucureşti.50 metri. A fost descoperit în anul 1893 de geologul şi paleontologul român Gregoriu Ştefănescu.a fost folosită pentru prima dată de către dr. în anul 1841. Richard Owen. Avea pene. neputându-se adapta. Rolul tău! • Acum în lume: denumirea de dinozaur – care înseamnă în limba greacă „şopârlă înfiorătoare“ . se află scheletul unui dinozar. Are înălţimea de 9. ARCHAEOPTERYX era jumătate păsăre. jumătate reptilă. la Muzeul de Istorie Naturală„Grigore Antipa“. la un muzeu din New York se conservă un ou de dinozar. a cărui vechime este apreciată la 120 de milioane de ani.

4. 5. Scrieţi o compunere cu titlul: „Animalul preferat” . Activitate pe echipe: Realizaţi un portofoliu cu imagini ale animalelor din zona în care locuiţi. Alcătuiţi rebusuri care să aibă cuvîntul-cheie ANIMALE.Zile importante 1 aprilie Ziua Internaţională a Păsărilor 24 mai 10 mai Ziua Internaţională a Păsărilor şi Arborilor Ziua Europeană a Păsărilor 9 august Ziua Internaţională a Grădinilor Zoologice şi Parcurilor 4 octombrie Ziua Mondială a Animalelor 29 decembrie Ziua Internaţională a Biodiversităţii Aplicaţii 1. 2. 31 . Realizaţi un afiş cu titlul „Protejarea animalelor pe cale de dispariţie din zona noastră“.

meduze. pietre) pentru a se apăra sau pentru a vâna au fost australopitecii.10 m. . buze groase şi piele de culoare foarte închisă. piele de culoare galbenă.rasa mongoloidă (rasa galbenă) – oamenii au faţa lată. în perioada când au fost luaţi sclavi. nas îngust. Există trei rase umane: . au zis: . căluţi de mare. iar ochii lor par oblici.OMUL 1. Din studiul fosilelor s-a constatat că evoluţia omului s-a desfăşurat în mai multe etape succesive. Dacă am putea cuprinde cu privirea toţi oamenii care trăiesc pe Terra. aveau o poziţie verticală imperfectă şi mersul biped.rasa europoidă (rasa albă) – oamenii au o faţă cu trăsături bine conturate. La răsăritul soarelui. după limba vorbită. 2. şerpi. piele de culoare deschisă şi au părul şi ochii de culoare deschisă. Multe au rămas însă în apele mării: scoici. dinţi. au ajuns la poalele munţilor şi acolo au rămas. cimpanzeul şi gorila). Au nasul lat. am putea 32 . Etapa umană în această evoluţie începe odată cu producerea uneltelor.rasa negroidă (rasa neagră) – oamenii care fac parte din această rasă sunt răspândiţi în Africa. Mai harnici. Se crede că primele fiinţe care au folosit diferite obiecte (oase. broaşte. .Cine va ajunge în vârful cel mai înalt al munţilor. crabi. cu care se presupune că omul are un strămoş comun. Oamenii din toate rasele fac parte din specia Homo sapiens sapiens. Cele mai asemănătoare animale de pe planetă cu omul sunt maimuţele antropoide (mai ales. Puternicii urşi şi cerbii. Altele au reuşit să iasă pe uscat: raci. Această rasă este cea mai numeroasă şi mai răspândită pe glob. Mongoloizii sunt răspândiţi în Asia. lupii. vieţuitoarele au hotărât să-şi aleagă un împărat. Ce cuvinte puteţi asocia cu OMUL? 3. pe care le-aţi aflat acum şi ce aţi vrea să mai ştiţi : Toţi oamenii de pe pământ formează specia umană. devenind stăpânul lumii. Citiţi legenda : observa că nu toţi sunt la fel. Căprioarele. iar o parte au fost strămutaţi în America. beţe. după forma feţei. Cu mult timp în urmă. dar şi râşii cei iuţi. şoarecii şi şopârlele au ajuns în câmpii. peşti mai mari sau mai mici. acela va fi stăpânul nostru. Citiţi textul şi notaţi informaţiile pe care le ştiaţi. Numai OMUL a reuşit să ajungă în vârful munţilor. Aceştia erau înalţi de circa 1. părul negru şi drept. vieţuitoarele au pornit spre muntele din depărtare. Ei se deosebesc după culoarea pielii. Adunate în apele mării. părul creţ. mistreţii şi vulpile s-au oprit în zona dealurilor.

Încă din prima perioadă a dezvoltării sale. să o adapteze la nevoile lui. cărora omul li se supunea. poluarea aerului provoacă oamenilor probleme de sănătate ca astmul bronşic. Talia a crescut (în jur de 1. a tăiat păduri etc. Omul a devenit principalul factor care are efecte negative asupra naturii.Unii oameni de ştiinţă admit că din australopiteci a derivat Homo habilis. dar şi cu dezvoltarea posibilităţilor de a modifica natura. să domesticească şi să crească animale. 2) agricultura ecologică. dar modificând structura genetică a plantelor şi animalelor. Homo habilis Acum în lume: există două orientări contradictorii: 1) ingineria genetică. Din Homo habilis a descins Homo erectus. Ulterior. Mediul natural transformat de om a devenit mediu antropic. trăia în colectivităţi. care este preocupată de căutarea unor soluţii pentru rezolvarea necesarului de hrană pentru populaţie. Nu cunoştea focul. Pe scara evoluţiei au urmat Omul de Cro-Magnon. în peşteri. în faza de culegător. prin care unele păduri au fost înlocuite cu terenuri arabile. care avea o înfăţişare asemănătoare omului actual. În această perioadă. tulburări de vedere.60 m) şi a învăţat să folosească focul. uneori. rolul său în modificarea echilibrului natural s-a schimbat. Acesta îşi confecţiona unelte. care confecţionau unelte din piatră. Ea foloseşte metode care refac. prin unele activităţi ale sale. îndeosebi prin activitatea de procurare a hranei. Prima activitate umană care a afectat în mod deosebit mediul a fost agricultura. unde îşi amenaja locuinţe. prin picturile rupestre pe care le avem din acea vreme. de promovarea biodiversităţii. omul a produs modificări lente. Transformările pe care omul le produce în natură acţionează. vânător. utilizând pietre de pe malul apelor. chiar împotriva lui însuşi. erau vânători şi se îmbrăcau în piei de animale. Evoluţia omului s-a produs într-o perioadă de 2 milioane de ani. dar nu avea o vorbire articulată. preocupată. odată cu începerea creşterii populaţiei umane. Omul a încercat să transforme natura. menţin şi intensifică dezvoltarea naturală a plantelor şi animalelor. pescar. în principal. la care poziţia verticală s-a perfecţionat. echilibrul din natură era dictat de legi naturale. picturi care reprezentau mai ales animale. Era înalt (180 cm) şi era un artist. ceea ce duce la ameninţarea vieţii. astfel a început să cultive plante. Din Homo erectus a apărut Homo sapiens şi apoi Omul de Neanderthal. omul a produs schimbări în mediu. care nu au afectat echilibrul natural. 33 . La început. protejând mediul înconjurător. probleme cardio-vasculare.

4. de asemenea.Rolul tău! • • • Mersul pe jos nu costă nimic şi face bine organismului! În acest fel petreci mai mult timp în aer liber! Mersul pe bicicletă este. 2. Activitate pe echipe: Alcătuiţi un album cu imagini şi fotografii din zona în care locuiţi. sănătos! Poţi să-ţi inviţi prietenii şi colegii la o plimbare cu bicicletele! Organizează excursii împreună cu colegii sau familia ta şi descoperă frumuseţile naturii şi aerul curat! Zile importante 11 iulie Ziua Mondială a Populaţiei 16 octombrie Ziua Internaţională a Alimentaţiei 8 noiembrie Ziua Internaţională a Zonelor Urbane Aplicaţii 1. în care să arătaţi care sunt principalele activităţi ale omului în zona în care locuiţi şi cum influenţează aceste activităţi mediul. Activitate pe echipe: Alcătuiţi un jurnal cu dublă intrare. Alcătuiţi un rebus cu cuvântul-cheie OMUL. 3. 34 . Confecţionaţi un puzzle cu tema „Omul şi activităţile sale“.

APA. Rezolvă labirintul şi găseşte un loc curat şi sănătos. dar toţi supuşii săi răspunseră că vor veni doar dacă vine şi OMUL. creaţi şi daţi viaţă unor personaje ca Împărăteasa NATURĂ şi supuşii ei: OMUL.. Trimise vorbă în întreaga împărăţie. că mulţi din supuşii ei erau nemulţumiţi. Confecţionaţi-vă costume din materiale reciclabile! „Văzând. de la o vreme. că doar el era cel cei supărase pe toţi! . AERUL. Activitate pe grupe: HAI SĂ FACEM UN SPECTACOL ! Pornind de la ideea următoare.Evaluare 1. Cunoşti şi alte astfel de locuri? Numeşte-le şi desenează-le! 2.“ 35 . SOLUL. ANIMALELE etc. PLANTELE. Împărăteasa NATURĂ îi chemă la ea la palat pentru a le asculta nemulţumirile..

atunci când este extras. de exemplu. El se scurge. între delfini. la suprafaţa solului. de echilibru.Protecţia mediului înconjurător POLUAREA ŞI TIPURILE DE POLUARE 1. Acum în lume: 3. Poluarea sonică este una dintre cele mai periculoase. Ce cuvinte puteţi asocia cuvântului POLUARE? 2. dar coboară în subsol. 36 . Care sunt elementele poluante din imaginile de mai sus? poluarea cu petrol este o problemă mondială. Pornind de la desene. lipsa poftei de mâncare. prin care este transportat. uneori. sau prin conductele fisurate. precum şi dezvoltarea algelor. identificaţi principalele tipuri de poluare. Poluarea radioactivă dispare de pe suprafaţa solului în câteva zeci de ani. zgomotele navelor maritime şi ale submarinelor afectează comunicarea între balene. provocând oamenilor tulburări de auz. Poluarea sonică deranjează lumea vie sălbatică. unde are acelaşi efect nociv asupra vieţii.

căi de diminuare sau de înlăturare ale acestei poluări. Proiectul va fi însoţit de imagini. . .tipul de poluare.locul unde se manifestă. fotografii pentru a fi concret. . legume şi fructe proaspete! Spală bine orice fruct înainte de a-l consuma! • • Zile importante 14 decembrie Ziua Internaţională de Protest Împotriva Reactoarelor Nucleare 8 octombrie Ziua Mondială pentru Reducerea Dezastrelor Naturale Aplicaţii Studiu de caz: Poluarea în zona noastră: Alcătuiţi un proiect care să cuprindă: .efectele negative ale acestei poluări.Rolul tău! • Ai grijă de locul în care arunci gunoiul! Respectă-te pe tine şi pe cei din jurul tău! Împreună respectaţi mediul în care trăiţi! Fii preocupat de soarta mediului înconjurător! Sprijină orice iniţiativă de protejare a mediului înconjurător! Mănâncă.cauzele care produc această poluare. în fiecare zi. . 37 . desene.

apa şi aerul. sunt extrem de rezistente la acţiunea bacteriilor şi. De obicei.DEŞEURILE ŞI RECICLAREA LOR 1. ca multe altele. Dezvoltarea societăţii umane nu se poate opri. din păcate. unde se acumulează în grămezi imense. în gropi existente sau pe locuri virane. cam peste tot unde „orăşeanul” evadează în sânul naturii. care pot fi formate din reziduuri de materii brute. îndeosebi materialele plastice. dar şi menţinerea vieţii pe pământ. De aceea se impune atât o schimbare de concepţie. pe care le-aţi aflat acum şi ce aţi vrea să mai ştiţi : Satisfacerea necesităţilor şi supravieţuirea generaţiilor umane prezente şi viitoare. şi-a modificat serios conţinutul. Ţinând cont de provenienţa lor. şi în poienile munţilor. Întâlnim gunoaie. . gunoiul însemna aproape exclusiv resturi vegetale nefolosite de animale. sunt posibile numai cu condiţia reducerii impactului distructiv al omului asupra naturii. ale căror periferii nu se deosebeau de stilul de viaţă de la sate. finite sau intermediare şi au o compoziţie foarte variată. care putrezeau în câteva luni. rezultate din activitatea zilnică a oamenilor în locuinţe şi locuri publice. fără a renunţa măcar pentru scurt timp la comodităţile locuinţei şi la gestul reflex de a arunca resturile. Deşeurile generate de industrie şi impresionanta cantitate de gunoi din centrele urbane (deşeuri menajere şi municipale) sunt numai două aspecte ale acestui fenomen nociv. Între dezvoltarea societăţii omeneşti şi protecţia mediului există o contradicţie care devine din ce în ce mai accentuată. provenite din diversele procese tehnologice. de tot felul. poluând solul. şi pe litoralul marin. Gunoi a existat dintotdeauna. Exista practic o reciclare naturală completă. urâţind peisajul. Citiţi textul şi notaţi informaţiile pe care le ştiaţi. deşeurile pot fi clasificate în: . practic. cât şi găsirea unor soluţii pentru ca protecţia mediului să fie unul din obiectivele principale ale dezvoltării. ce se consuma aproape la fel şi în perimetrul oraşelor.deşeuri menajere. şi pe malul râurilor. drumul gunoiului sfârşeşte la periferia oraşului. Societatea actuală produce enorme cantităţi de deşeuri. iar deteriorarea mediului nu poate continua în ritmul actual. nu se reciclează pe cale naturală. pentru ca iarna sau primăvara să fie împrăştiate pe câmp pentru fertilizare. Şi mai grav este că o parte din aceste gunoaie. dar noţiunea aceasta. Cu totul altfel stau lucrurile într-o lume a industrializării şi urbanizării vertiginoase. în funcţie de ramura industrială şi de tehnologia utilizată (în industria alimentară – 38 .deşeuri industriale. Pentru gospodăriile ţărăneşti tradiţionale şi deci pentru localităţile rurale.

principiul de proximitate – are în vedere situaţia deşeurilor încă de la sursa generatoare. Într-o fabrică de mobilă. Într-o fabrică de sticlă. minieră – predominant substanţe chimice organice sau anorganice). rezultând o hârtie reciclată. . . astfel încât atunci când se încheie ciclul de viaţă. sunt refolosite deşeurile. sterilizează şi se utilizează pentru ambalarea altor sucuri (se reintroduc în circuit). Pe lângă avantajul eliminării. de exemplu.valorificarea termoenergetică – atunci când deşeurile au un anumit conţinut energetic. . siderurgică.principiul de precauţie – anticipează dificultăţile. . Valorificarea termoenergetică se poate face şi prin incinerarea (arderea) deşeurilor în incineratoare construite special sau în termocentrale. eliminare cât mai aproape de sursă etc.reducerea consumului. prin arderea acestor deşeuri şi recuperarea căldurii rezultate. cu recuperarea căldurii rezultate şi utilizarea ei ulterioară. lemn. această metodă ajută şi la conservarea resurselor naturale (combustibili: cărbune. . Într-o fabrică de hârtie deşeurile de hârtie. .deşeuri agro-zootehnice. în cazul incineratoarelor şi termocentralelor prin cantităţile mari de cenuşă sau zgură rezultate. prelucrării şi/sau valorificării deşeurilor. care trebuie apoi depozitate. .) în fabricile de ciment. pe când în industria chimică. textile.predominant componente organice. ca sursă de energie. deşeurile sunt retopite şi transformate în produse finite. de plastic. La nivel mondial sunt respectate mai multe principii ale managementului deşeurilor: . legate îndeosebi de creşterea şi îngrijirea animalelor.refolosirea deşeurilor în acelaşi proces din care au rezultat. aceste recipiente se colectează. gaz. deşeurile să nu polueze. incinerarea (arderea) deşeurilor cu conţinut energetic (deşeuri petroliere. hârtie. De exemplu.principiul prevenirii – minimalizarea generării deşeurilor.reciclarea. . metalurgică.eficientizarea procesului de producţie încât să rezulte cât mai puţine deşeuri. în condiţii de deplină siguranţă a deşeurilor. . Această metodă poate polua însă. se 39 . după consumarea sucurilor ambalate în recipiente de sticlă. până la eliminarea acestora. Gestionarea deşeurilor se face pe baza principiilor de mai sus în vederea asigurării că până la eliminarea deşeurilor acestea poluează cât mai puţin. care este utilizată în diferite procese tehnologice. implicând soluţii de pretratare. . colectării.poluatorul plăteşte – generatorii deşeurilor plătesc toate costurile transportului. cu recuperarea integrală a căldurii rezultate şi utilizarea ei în procesul de producţie a cimentului. cauciuc etc. care presupune recuperarea şi valorificarea conţinutului material util al deşeurilor. la obţinerea altor produse finite. Metodele de gestionare a deşeurilor sunt: prevenirea generării de deşeuri.revoluţionarea tehnicilor de fabricare a produselor. De exemplu. bucăţile de lemn care au rezultat în procesul de producţie. sunt retopite. petrol) care ar fi fost folosite pentru generarea cantităţii de căldură necesare procesului.

Exemple de metode de depozitare a deşeurilor în mod ecologic sunt: . Din cauza sărăciei. muştelor. Pentru a reduce mirosul şi scurgerile şi pentru a împiedica creşterea numărului de rozătoare şi insecte. iar populaţia nu cunoaşte riscurile deşeurilor acceptate. . ce le reduc şi chiar anulează toxicitatea. Exemple de metode de depozitare a deşeurilor în mod neecologic sunt: .gropile deschise – deşeurile se află sub acţiunea directă a vântului.tratarea chimică şi biologică . 40 . pe care încearcă să le vândă la firmele reciclatoare. îndeosebi. Depozitarea deşeurilor se poate face în mod ecologic sau neecologic.se aplică.rampele de gunoi – denumite şi rampe ecologice sau rampe sanitare.incinerarea (arderea) fără recuperarea de căldură. dar care nu mai sunt folosite în prezent.depozitarea deşeurilor solide în oceane duce uneori la poluarea plajelor. . sunt închise şi prevăzute cu un sistem de colectare a biogazului rezultat din descompunerea deşeurilor. care sunt spaţii de depozitare a deşeurilor adaptate şi controlate. şobolanilor. unde nu există legi privitoare la condiţiile de mediu. râuri. căutându-se alte terenuri unde se pot amenaja noi rampe ecologice.exportarea deşeurilor – se face către ţări subdezvoltate. După umplere. Contribuie la prevenirea eventualelor alunecări de teren sau surpări de pământ. în industria chimică şi în industria alimentaţiei. angajaţilor rampei li se cere zilnic să strângă resturile şi să le acopere cu un strat de pământ. a plantelor şi animalelor din zonă. Rampele se construiesc departe de lacuri. . terenuri inundate. mulţi oameni identifică aceste mormane de gunoi cu propriile case şi îşi petrec viaţa căutând printre resturi alimente comestibile şi materiale reciclabile. ploii.Metodele de eliminare a deşeurilor sunt: . .depozitarea deşeurilor.îngroparea în foste mine sau exploatări subterane cu risc de prăbuşire. unde deşeurile care nu pot fi reciclate sau valorificate termoenergetic sunt neutralizate cu ajutorul altor substanţe. .

000 de ani în China. ca un substituent sintetic al sticlei. plasticul a fost inventat în anul 1860 de către Alexander Parkes. din care 500 de tone sunt nefolosibile şi sunt înlăturate. de peste 200. hârtia a fost inventată acum 2.. Rolul tău! • Economiseşte foile caietelor şi ale blocului de desen! Fiecare arbore tăiat reduce cantitatea de oxigen a planetei! Aruncă ambalajele de plastic şi cele de hârtie întotdeauna în coşul de gunoi! Curăţenia oraşului începe de la fiecare dintre noi! Împreună cu colegii.C.Acum în lume: 2 din 5 locuitori ai planetei locuiesc în oraşe.5 kg de gunoi pe zi. fiecare locuitor produce mai bine de 1. iar azi există peste 3.000 de ani. există 3R! RECUPERARE! REFOLOSIRE! RECICLARE! Căută acest semn pe produse! 41 • • • . pe tot globul.000.000 de locuitori este. sticle. zilnic se produc 650. numărul oraşelor cu peste 1.000 de tone de hârtie în lume. colectează deşeuri (hârtie. iar perioada de descompunere a acesteia durează între 1. fier vechi) şi valorificaţi-le la centrele de colectare! Nu uita. plastic.000-10.000 de produse din hârtie.000 Î. sticla a fost inventată în jurul anului 3. în prezent.

4. ghivece mici pentru flori.Substanţe toxice. 42 . Confecţionaţi şi distribuiţi către comunitatea locală fluturaşi pornind de la îndemnurile: Colectaţi selectiv deşeurile! Păstraţi curăţenia oraşului! Protejaţi spaţiul verde! Mai multe plante – mai mult oxigen! 6.suport pentru creioane. Organizaţi un concurs şi premiaţi cele mai reuşite lucrări 3. cutii de carton-machete etc.Aplicaţii 1. Ilustraţi fiecare îndemn de mai jos cu desene sau colaje făcute de voi şi alcătuiţi un pliant! MAI PUŢINE DEŞEURI! . diferite podoabe. cutii de aluminiu. Confecţionaţi obiecte din deşeuri şi arătaţi-le şi altora cum s-o facă.Obiecte uzate – Cumpăraţi de preferinţă obiecte solide. Activitate pe grupe: Colectaţi deşeuri în vederea confecţionării unor obiecte (exemplu: recipiente de plastic. cu atât mai bine! Preferaţi ambalajele de hârtie şi sticlă în locul celor din materiale plastice şi metalice! . Ilustraţi cu desene şi colaje CIRCUITUL DEŞEURILOR.Alimente – cumpăraţi de preferinţă produse ambalate sumar sau neambalate! Planificaţi-vă cumpărăturile! Folosiţi ambalaje care se pot folosi de mai multe ori! .Îmbrăcăminte – Atenţie! Se află sub influenţa mereu schimbătoare a modei! . 2. Activitate individuală: Completaţi pe durata unei săptămâni o fişă de observaţie care să cuprindă date asupra resturilor menajere pe care le produce familia voastră. cu durată lungă de utilizare şi uşor de reparat! Evitaţi obiectele de unică folosinţă! Ce este mai ieftin nu este întotdeauna cu durată lungă de utilizare şi uşor de reparat! .).Ambalaje – ţineţi cont de natura ambalajului! Căutaţi semnul de reciclare! Cu cât utilizaţi mai puţine ambalaje. periculoase – evitaţi utilizarea lor! Cumpăraţi-le în cantităţi mici şi numai dacă sunt strict necesare! 5.Stă în puterea noastră să reducem cantitate de deşeuri! .vaze.Aflaţi ce puteţi face pentru a reduce cantitatea de deşeuri! .

a aerului. a solului. naţional şi internaţional. ca apa sau aerul. Protecţia mediului înconjurător a apărut ca problemă a omenirii numai în zilele noastre. GREENPEACE etc. Unele din efectele devastatoare ale poluanţilor nu pot fi observate în momentul poluării.MĂSURI DE PROTECŢIE A MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR 1. dintre care se disting: FEEE (Fundaţia Europeană de Educaţie pentru Mediu). naţional şi internaţional pentru combaterea poluării din întreaga lume. în timp. mediului înconjurător şi demonstrând responsabilitate socială (fiind un bun cetăţean pentru comunităţile din care fac parte). pe care le-aţi aflat acum şi ce aţi vrea să mai ştiţi : este atât individuală. Oamenii au început să înţeleagă necesitatea adoptării unui comportament responsabil faţă de natură. protecţia naturii angajează colaborare şi sprijin pe plan local. Industria a acţionat şi ea în acelaşi sens. Însă responsabilitatea omului pentru ocrotirea mediului înconjurător 43 . prin protejarea. dau semne de otrăvire. Este necesară aşadar luarea unor măsuri energice de protecţie a planetei. valorificarea sau eliminarea controlată. Începând din 1970. motivele care au impus ocrotirea naturii s-au diversificat. din necesitatea salvării unor specii pe cale de dispariţie. reciclarea. bogăţiile şi resursele de energie au fost afectate în aşa măsură încât se întrevede epuizarea rapidă a unora dintre ele. Pentru ca Pământul să rămână o planetă vie. în acelaşi timp. ci o dezvoltare durabilă. au apărut semne clare de îmbolnăvire a planetei: subţierea stratului de ozon. Oamenii trebuie să ia măsuri pentru prevenirea şi înlăturarea poluării sau pentru diminuarea efectelor poluării asupra mediului înconjurător. Din cauza exploatării masive. prielnic vieţii. pe cât posibil colectarea selectivă pe tipuri de deşeuri. poluarea apelor. În lume există numeroase organizaţii de acest tip. Prin înfiinţarea WBCSD. dar mai ales colectivă. Primele iniţiative de ocrotire a mediului au apărut acum aproximativ 200 de ani. consecinţele majore vor afecta întreaga planetă şi în acelaşi timp şi pe cel care dă naştere acestei situaţii: OMUL. Formele de poluare sunt foarte diverse şi afectează multe aspecte ale Terrei. încălzirea globală. Măsuri de prevenire şi combatere a poluării solului sunt: colectarea igienică a deşeurilor menajere în recipiente speciale. Organizaţii nonguvernamentale au luat fiinţă la nivel local. interesele oamenilor trebuie corelate cu legile naturii. Ele acţionează activ atât în vederea dezvoltării economice. judeţean. însă. iar unele condiţii esenţiale vieţii. îndepărtarea organizată şi la perioade cât mai scurte a deşeurilor colectate. respectiv atunci când omul a cucerit întregul spaţiu al Terrei. Citiţi textul şi notaţi informaţiile pe care le ştiaţi. companiile membre s-au angajat să aibă nu o dezvoltare economică. ploile acide. Cu timpul.

înzestrarea cu sisteme de reţinere şi colectare a substanţelor radioactive din apele reziduale ale unităţilor unde se produc sau se utilizează astfel de substanţe. controlul depozitării deşeurilor solide. asigurarea unor arderi complete a combustibililor utilizaţi în industrie. când acestea nu mai sunt posibile. eliminarea lor prin depozitarea în rampe ecologice. la participarea publicului în procesul de luare a deciziilor şi accesul la justiţie. organizarea corectă a sistemelor de canalizare şi a instalaţiilor locale. dreptul de a declanşa proceduri legale şi de a cere plata daunelor asupra mediului. care ar putea polua apa. Măsurile cele mai importante pentru împiedicarea poluării masive a atmosferei sunt: construirea de întreprinderi în afara zonelor de locuit. confiinţeşte dreptul omului la mediu. tratarea prealabilă a combustibilului folosit sau a unor materii prime pentru reducerea concentraţiei de poluanţi. înzestrarea întreprinderilor industriale cu instalaţii de reţinere a poluanţilor. colectarea (recuperarea). adoptată în 2003. În vederea prevenirii poluării solului se iau următoarele măsuri: folosirea raţională a îngrăşămintelor şi pesticidelor în agricultură şi silvicultură. construirea de staţii sau sisteme de epurare specifice pentru apele reziduale ale întreprinderilor industriale. Constituţia României. 44 . în probleme de mediu. dreptul de a comenta şi de a participa la procesul de decizie asupra acestor planuri şi proiecte.Măsuri de prevenire a poluării apei sunt: interzicerea îndepărtării la întâmplare a deşeurilor de orice fel. Acum în lume: în anul 1998. astfel încât substanţele nocive să nu se infiltreze în pânza freatică. reciclarea şi valorificarea deşeurilor. a fost adoptată Convenţia privind accesul la informaţie. dreptul unui individ de a fi informat despre planurile sau proiectele care ar putea ameninţa mediul său. la Aarhus. sau. aplicându-se principiul celor 3R: recuperare. în Danemarca. refolosire. reciclare. amenajarea a cât mai multe spaţii verzi. reglarea corespunzătoare a arderilor la autovehicule pentru reducerea eliminării poluanţilor. înlocuirea combustibilului inferior cu cel superior. dreptul la mediu cuprinde următoarele drepturi. transportul. mai puţin poluant. construirea de staţii de epurare a apei uzate.

fluturaşi. dar care sunt în bună stare. dar se protejează şi mediul înconjurător! Donează lucrurile de care nu mai ai nevoie.Rolul tău! • Mediul sănătos este şi responsabilitatea ta! Protejează mediul înconjurător atât pentru tine. Activitate pe echipe: Realizaţi materiale prin care să lansaţi o campanie publicitară. 45 . din contră. Activitate pe echipe: Realizaţi materiale (afişe. cât şi pentru generaţiile viitoare! Economiseşte apa şi lumina! Se economisesc în acest fel bani. referitoare la unul din aspectele specifice zonei în care locuiţi (poate fi un aspect pozitiv sau. pliante) prin care să aduceţi la cunoştinţă colegilor. părinţilor şi întregii comunităţi locale necesitatea protecţiei mediului. altor oameni! Astfel o parte din bunuri pot fi refolosite de cei care au nevoie! • • Aplicaţii 1. să tragă un semnal de alarmă referitor la o problemă locală). 2.

însă depinde de noi dacă dorim să folosim aceste elemente esenţiale în mod util sau dacă vrem să ocolim acest aspect al vieţii noastre. când distrugerea echilibrului natural al întregii planete este iminent. Trecerea ecologiei de la stadiul de simplă disciplină ştiinţifică la cea de problemă a conştiinţei comune. Citiţi textul şi notaţi informaţiile pe care le ştiaţi. Ocrotirea planetei este o problemă mondială şi. Convingerea că această problemă este doar a specialiştilor şi a forurilor internaţionale. pe care le-aţi aflat acum şi ce aţi vrea să mai ştiţi : Acum în lume: Întrucât mediul ne oferă condiţiile de trai de care avem nevoie.GHIDUL ECOLOGISTULUI 1. Lupta împotriva poluării întregii planete solicită colaborare şi cooperare internaţională şi de aceea depinde de noi dacă vom trăi întrun mediu curat.Ziua Mondială a Sănătăţii 22 aprilie – Ziua Pământului 24 aprilie – Ziua Mondială a Protecţiei Animalelor de Laborator 10 mai – Ziua Păsărilor şi a Arborilor 15 mai – Ziua Internaţională de Acţiune pentru Climă 24 mai – Ziua Parcurilor Naţionale 31 mai – Ziua Mondială Împotriva Fumatului 5 iunie – Ziua Internaţională a Mediului 8 iunie – Ziua Mondială a Oceanelor Mediul înconjurător ne asigură condiţiile necesare vieţii. Poluarea planetei se agravează pe zi ce trece şi se pare că populaţia nu acordă interes acestui proces nociv. este eronată şi gravă. sănătos. şi nepoluat. naţională şi internaţională. tocmai de aceea. fiecare om trebuie să-şi asume această responsabilitate. la nivel internaţional au fost stabilite unele zile pentru a fi dedicate mediului înconjurător: 2 februarie – Ziua Mondială a Zonelor Umede 15 martie-15 aprilie – Luna Pădurii 22 martie – Ziua Internaţională a Protecţiei Mediului 23 martie – Ziua Mondială a Meteorologiei 27 martie – Ziua Internaţională a Apei 1 aprilie – Ziua Internaţională a Păsărilor 15 aprilie – Ziua Pădurii 17 aprilie . reprezintă o realitate tristă în zilele noastre. Stă în puterea omului să ia măsuri eficiente şi să găsească soluţii pentru a opri continuarea şi agravarea acestui proces dăunător. 46 .

cei din jurul tău şi generaţiile următoare! Participă la acţiuni de ecologizare a mediului în care trăieşti! Fă acest lucru cunoscut şi celor din jurul tău şi cerele să ţi se alăture! Informează-i pe cei din jurul tău despre problemele de mediu pe care le observi! Poţi sugera luarea anumitor măsuri şi te poţi implica direct în această activitate! • • 47 . 16 octombrie – Ziua Internaţională a Alimentaţiei 31 octombrie – Ziua Internaţională a Mării Negre 8 noiembrie – Ziua Internaţională a Zonelor Urbane 5 decembrie – Ziua Voluntariatului 14 decembrie – Ziua Internaţională de Protest Împotriva Reactoarelor Nucleare 29 decembrie – Ziua Internaţională a Biodiversităţii Rolul tău! • Protejează mediul în care trăieşti! Asigură o viaţă sănătoasă pentru tine.Ziua Dunării 11 iulie – Ziua Mondială a Populaţiei 9 august – Ziua Internaţională a Grădinilor Zoologice şi Parcurilor 6 septembrie – Ziua Internaţională a Stratului de Ozon 18 septembrie – Ziua Mondială a Geologilor 23 septembrie – Ziua Mondială a Curăţeniei 25 septembrie – Ziua Internaţională a Mediului Marin 26 septembrie – Ziua Mondială a Munţilor Curaţi 1 octombrie – Ziua Mondială a Habitatului 4 octombrie – Ziua Internaţională a Protecţiei Animalelor 8 octombrie – Ziua Internaţională pentru Reducerea Dezastrelor Naturale.17 iunie – Ziua Mondială pentru Combaterea Deşertificării 21 iunie – Ziua Soarelui 29 iunie .

3. reflectate în scurte interviuri luate colegilor. persoanelor din comunitatea locală.Cum s-ar putea realiza acest lucru în zona noastră? . legate de problema protecţiei mediului. părinţilor. Activitate pe echipe: Confecţionaţi materiale care să prezinte comportamente ecologice în opoziţie cu cele neecologice. Activitate pe echipe: Realizaţi o revistă care să prezinte punctele de vedere. Activitate pe echipe: Realizaţi materiale prin care să arătaţi avantajul unei preocupări permanente pentru sănătatea planetei.Ce faceţi pentru protejarea mediului? .Cunoaşteţi astfel de programe ecologice în zona noastră? Participaţi la ele? Cum? .Cum vă implicaţi în împiedicarea poluării naturii? . 2. avantajul unei atitudini ecologice. Exemplu de chestionar: . 4. îndemnuri etc.Ce reprezintă pentru voi mediul înconjurător? . Realizaţi un punct de informare sub forma unei expoziţii cu aceste materiale. precum şi recomandări.Credeţi că plantele şi animalele trebuie protejate? .Ce le recomandaţi celorlalţi cetăţeni ai oraşului/ satului? 48 .Aplicaţii 1. Activitate pe echipe: Realizaţi materiale prin care să popularizaţi principalele date din CALENDARUL ECOLOGISTULUI.

Pornind de la următoarele modele.Evaluare 1. creaţi şi voi noi indicatoare: Viitorul e al tău! Protejează plaja! Viaţa e una! Respectă-ţi aproapele! NU RUPETI FLORILE! Fii european! Reciclează(-te)! Indiferenţa distruge! Arunc-o la coş! 49 .

50 .

...........29 Omul .............................................36 Poluarea şi tipurile de poluare...................................................................13 Lumina şi căldura........................... Lumea vie ....... Factorii de mediu ................................................................................................................................................................................................................49 51 .......................................................................................................................................................................................... Cum s-a născut Pământul? .......................................................32 Evaluare...........................................43 Ghidul ecologistului .............................................................38 Măsuri de protecţie a mediului înconjurător ............................................................................................................................................................................................................. Mediul înconjurător ......................................................................36 Deşeurile şi reciclarea lor ..........................................................................10 Mediile de viaţă .....26 Plante .............................................................................................................................................7 2....................................................26 Animale ...........35 5............................22 Evaluare.....................................................................13 Apa.........................................................................................................10 3....................................................................................................................................................................25 4......................Cuprins Lecţie introductivă............................................................................................................................................................................... Protecţia mediului înconjurător ..............................................................................................................................19 Solul şi subsolul ................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................7 1.........................46 Evaluare.......................................16 Aerul .......................................................

52 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful