suport clasa 3 (1)

CREEAZĂ-ŢI MEDIUL !
Suport pentru elevii de clasa a III-a

Acest material face parte din proiectul educaţional „Creează-ţi Mediul!” iniţiat şi finanţat de derulat cu sprijinul Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi implementat de Fundaţia CONCEPT www.societatedurabila.ro

1

2

CREEAZĂ-ŢI MEDIUL !
Suport pentru elevii de clasa a III-a

Autori: Carmen Manuela Cazan Rodica Cherciu Mihai Manda Consultanţi de specialitate: Mediu: Oana Dicu Mihaela-Codruţa Nedelcu Comunicare: Luminiţa Oprea

3

Redactori: Oana Mateescu Lector şi corectură: Anda Moldovan Concept grafic şi DTP: Carmen Biriş Marius Zarafu Editor: Fundaţia CONCEPT Bucureşti 2006 4 .

Planeta noastră suferă din neglijenţa unor oameni. Împreună vom înţelege că trăim pe aceeaşi planetă de care trebuie să avem grijă noi toţi! Viitorul planetei stă în mâinile noastre! Sunteţi pregătiţi să cunoaşteţi şi să protejaţi mediul înconjurător? Împreună putem să avem o planetă curată! Şi nu uitaţi: „Omul nu poate să supravieţuiască fără natură.” Dragi elevi. oamenii au poluat. De aici şi expresia „Gândeşte global . În ultimul deceniu. asupra noastră. Printre acestea se numără: cursuri de instruire. În calitate de membru al comunităţilor în care activează. performanţă şi pasiune. Dar. a tuturor. proiecte comunitare etc. Implicarea noastră în viaţa comunităţii are diferite forme. Holcim îşi asumă o responsabilitate activă şi. la rândul lor. astfel încât se întrevede epuizarea unora dintre ele. mai mult sau mai puţin grav: solul. ducând la dispariţia sau provocând. Oamenii sunt confruntaţi. cu diferite boli cauzate de poluare.Acţionează local!” Vă invităm. Manualul pe care vi-l propunem vă aduce în atenţie o problemă pe care suntem siguri că deja aţi observat-o în jurul vostru. pe când natura poate exista şi fără prezenţa oamenilor!” AUTORII Dragi cititori. una din priorităţile noastre. dar cu ajutorul vostru îi vom face să se gândească la efectele activităţilor lor asupra vieţii planetei şi. Ei nu sunt întotdeauna conştienţi de răul pe care îl fac. măsuri de protecţie pentru toţi angajaţii şi colaboratorii noştri. să găsiţi pasiunea pentru a proteja natura.“Protejarea naturii înseamnă autoprotejarea omului. Însă protecţia mediului nu trebuie să fie doar preocuparea unei companii. Veţi vedea cât de uşor este! HOLCIM ROMÂNIA 5 . Cu toate acestea. apa şi aerul. Oamenii din toate colţurile lumii au înţeles necesitatea adoptării unui comportament responsabil faţă de natură. în paginile care urmează. Dacă te bazezi pe putere. intervenţiile civilizaţiei au provocat mediului natural pagube mai mari decâ în ultimul mileniu. chiar în acest moment. în consecinţă. ocrotirea mediului nu este doar o problemă individuală. Din dorinţa de a avea o viaţă comodă. poate aduce beneficii mari. care poluează mediul. ci a fiecăruia dintre noi. după cum spuneam. dispariţia multor specii de plante şi animale. bineînţeles. ci una colectivă şi necesită sprijin reciproc. Ce poate fi mai frumos decât să ai în jurul tău un mediu sănătos? Ce poate fi mai important decât să trăieşti într-o societate care protejează natura şi resursele ei? Am ales să susţinem realizarea şi publicarea unui manual de mediu deoarece protecţia mediului a fost. a tuturor. încă de când am început activitatea noastră în România. Resursele naturale ale planetei sunt pe zi ce trece tot mai puţine. comunitatea în mijlocul căreia trăieşti are doar de câştigat. fenomen ce cuprinde astăzi toate ţările şi continentele. un comportament responsabil din partea noastră. derulează numeroase programe în beneficiul acestor comunităţi.

Marte Terra Jupiter Venus Mercur Courtesy NASA/JPL-Caltech 6 .

munţi.7 miliarde de ani . AUSTRALIA. Studiile cercetătorilor au arătat că acum 4. AMERICA DE NORD ŞI DE SUD. Aceste două vechi continente sunt bunicile continentelor de astăzi: ASIA. Neptun.Terra nu exista. Lecţie introductivă Aceste continenete sunt separate de către oceanele: Pacific. După câteva milioane de ani. câmpii. Terra arăta cu totul altfel. Saturn. Arctic sau Îngheţat. Marte. EUROPA. apărând primul ocean. alături de celelalte planete: Mercur. Uranus. Acel nor s-a împărţit în mai mulţi nori mai mici. fiecare devenind. PANGEEA. una din planetele de astăzi.Neptun Uranus CUM S-A NĂSCUT PĂMÂNTUL? Saturn Istoria planetei noastre face parte din istoria Universului. Acel continent s-a rupt în două blocuri de uscat: LAURASIA şi GONDWANA. Exista doar un nor uriaş de praf şi gaze care se învârtea în jurul Soarelui. dealuri. ANTARCTICA. în timp. pe Terra a început să plouă. Planeta Terra este una din cele opt planete cunoscute ale sistemului nostru solar. Atlantic. PANTHALASA. La începuturi. 7 . decât o cunoaştem noi astăzi. animale. ape. Nu existau plante. Indian. Venus. Era doar o planetă care se învârtea în jurul Soarelui. care înconjura primul continent. Jupiter.

Teoria lui a fost susţinută. în noiembrie 1957. Cristofor Columb.). căţeluşa Laika a fost prima fiinţă vie care a călătorit în spaţiul cosmic. cei mai mari navigatori şi descoperitori de „noi pământuri” au fost: Marco Polo. Niña. Nicolaus Copernic Nicolaus Copernic este primul care a afirmat că Pământul se roteşte în jurul Soarelui. Terra mai este denumită şi Planeta Albastră. pe 12 aprilie 1961. o zi şi o noapte. din cauza unei erupţii vulcanice care a declanşat cutremure puternice. pentru că văzută din spaţiu are culoarea albastră. Magellan. în jurul Pământului. Bartolomeo Diaz.Acum în lume: primul om lansat în spaţiu a fost rusul Iuri Alekseevici Gagarin. mai târziu. de Galileo Galilei.Ch. Aceste continente au dispărut într-un timp foarte scurt. timp de 108 minute. corabia lui Cristofor Columb Galileo Galilei 8 Cristofor Columb . primul om care a afirmat că Pământul este rotund a fost Aristotel (384-322 î. legendele lumii povestesc despre două continente dispărute: Atlantida şi Pacifida.

9 . Realizaţi o expoziţie cu lucrările voastre. 3. 2. sistemul nostru solar. Alcătuiţi rebusuri care să aibă cuvintele-cheie denumiri ale planetelor din sistemul nostru solar. 5.Aplicaţii 1. Activitate pe echipe: Desenaţi pe baloane continentele actuale de pe Terra şi oceanele. 4. Activitate pe echipe: Desenaţi sau construiţi. Alcătuiţi un portofoliu cu legende care explică denumirea planetelor. cu ajutorul unor baloane.

2. Ce idei. Ce idei.Mediul înconjurător MEDIILE DE VIAŢĂ 1. starea mediului înconjurător este tot mai îngrijorătoare: au apărut găuri în stratul de ozon. 10 . Citiţi textul şi notaţi informaţiile pe care le ştiaţi.Mediul antropic 3. care condiţionează viaţa în general şi pe cea a omului în special. grupuri de cuvinte puteţi asocia cu „Medii de viaţă” . cuvinte. Pe an ce trece. cuvinte. au scăzut suprafeţele împădurite. pe care le-aţi aflat acum şi ce aţi vrea să mai ştiţi : Prin mediu înconjurător sau mediu ambiant se înţelege ansamblul de elemente şi fenomene naturale şi artificiale de la exteriorul Terrei. au dispărut de pe Terra mai multe specii de plante şi animale.Mediul natural . Mediul înconjurător este alcătuit din : . s-a extins deşertul etc. grupuri de cuvinte puteţi asocia cu „Mediul înconjurător” .

dar şi vieţuitoarele influenţează mediul înconjurător. Acum în lume: 1 mp de muşchi care acoperă solul pădurilor reţine după o ploaie puternică 1 kg de apă. subpământean. atingând 5-6 mii de ani. durează 60 de ani. acvatic. tăierea unui brad durează 1 minut. lumina şi căldura. pe care le-aţi aflat acum şi ce aţi vrea să mai ştiţi: Rolul tău! • • • Respectă mediile de viaţă ale celorlalte vieţuitoare de pe Terra! Acest lucru va contribui la sănătatea planetei noastre! Ajută planeta să lupte împotriva poluării! Interesează-te care sunt problemele mediului din zona ta! Mediile de viaţă sunt locurile unde trăiesc vieţuitoarele. dar creşterea unui puiet. ele îşi încetează activitatea exterioară. pentru a ajunge la maturitate. aerul. Acest lucru este datorat factorilor de mediu care se găsesc aici: solul şi subsolul. Citiţi textul şi notaţi informaţiile pe care le ştiaţi.4. Atunci când simt că se apropie ploaia. baobabul din Africa este arborele care trăieşte cel mai mult. Acestea pot fi: terestru. Planeta noastră este singura planetă din sistemul nostru solar pe care se găseşte viaţă. apa. se retrag în furnicar şi blochează toate intrările. furnicile sunt adaptate pentru a se feri de ploaie. 11 . aerian. Factorii de mediu influenţează viaţa vieţuitoarelor.

2. activitatea omului. plante şi animale. Alegeţi un mediu de viaţă şi prezentaţi-l. Ilustraţi mediul de viaţă ales cu ajutorul unor desene pe care să le prezentaţi colegilor. 3. 12 . Alcătuiţi portofolii diferite pentru mediile de viaţă.Zile importante 5 Iunie Ziua Mediului 23 Septembrie Ziua Mondială a Curăţeniei 29 Decembrie Ziua Biodiversităţii Aplicaţii 1. Completaţi-le cu informaţii despre mediile de viaţă.

astfel. pe rând. La trecerea de la un anotimp la altul. Marte. Planetele nu au nici lumină şi nici căldură proprie. în momentul în care o parte a Terrei este expusă spre Soare.Factorii de mediu LUMINA ŞI CĂLDURA 1.23 septembrie. . Ţara noastră se află într-o zonă cu patru anotimpuri. câte o parte din suprafaţa sa către Soare. Terra expune. Pământul execută pe durata unei zile (24 de ore) o mişcare de rotaţie în jurul propriei axe. încălzit la fel pe toată suprafaţa sa. Acestea sunt: primăvara. vara. existând zone cu două anotimpuri şi zone cu patru anotimpuri. Neptun şi Pluto. Această mişcare de rotaţie în jurul propriei axe duce la apariţia zilelor şi nopţilor. Citiţi textul şi notaţi informaţiile pe care le ştiaţi. ziua este egală cu noaptea (echinocţiul de primăvară). Venus. Jupiter. Astfel: 13 . Pământul execută o rotaţie completă în jurul Soarelui în decursul unui an (mişcarea de revoluţie). toamna şi iarna.pe 22 decembrie este ziua în care Soarele se poate vedea pe cer. De miliarde de ani. care este linia imaginară ce uneşte cei doi poli: Polul Nord şi Polul Sud. în funcţie de distanţa la care se află de acesta. ziua este din nou egală cu noaptea (echinocţiul de toamnă). Pământul nu este. Întocmiţi o listă cu ceea ce ştiţi despre lumină şi căldură. deci. existând regiuni unde este mereu cald (la Ecuator). Terra. iar pe partea opusă planetei este noapte. pentru că. acolo este zi. Uranus. cu cea mai lungă durată din an (solstiţiul de vară). există zile semnificative. . Saturn. . regiuni în care este mereu frig (la poli) şi regiuni cu temperaturi blânde. pe care le-aţi aflat acum şi ce aţi vrea să mai ştiţi: Soarele este o stea pentru că are lumină şi căldură proprie. atât datorită mişcării de revoluţie. cu cea mai scurtă durată din an (solstiţiul de iarnă). Ele le primesc de la Soare. el străluceşte neobosit dând lumină şi căldură celor nouă planete care se rotesc în jurul său: Mecur. temperaturile variind odată cu aceste expuneri. Pe glob anotimpurile nu au o răspândire uniformă. acest lucru ducând la apariţia anotimpurilor.22 iunie este ziua în care Soarele se poate vedea pe cer. .21 martie. 2.

dar şi datorită mişcării de rotaţie. violet. la condiţiile de mediu. Când razele Soarelui trec prin picăturile limpezi de ploaie. în formele pe care le cunoaştem noi. Completează pe desenul următor orele din diferite ţări ale globului. Lumina pe care Pământul o primeşte de la Soare este una din condiţiile de mediu. atmosfera lăsând să treacă mai uşor razele ultraviolete. albastru. oranj. Este planeta cea mai apropiată de Terra. care se aşază una după alta. Toate aceste culori. 14 . dacă străluceşte Soarele. un curcubeu nu este altceva decât descompunerea luminii Soarelui la trecerea prin picăturile de ploaie. văi. El apare când plouă şi Soarele străluceşte. galben. verde. sau imediat după ploaie. Acum în lume: planeta Venus îşi datorează numele strălucirii ei deosebite (Luceafărul). existând zone care se încălzesc ziua la lumina soarelui şi se răcesc noaptea. indigo. 3. Un fenomen al naturii. În alcătuirea lui se pot vedea culorile care compun lumina Soarelui: roşu. Are o atmosferă plină de gaze toxice şi relieful format doar din munţi şi vulcani. Pluton este planeta cea mai îndepărtată de Soare şi are o temperatură la suprafaţă de –210 grade Celsius. temperatura pe planeta Venus este de +450 grade Celsius şi nu permite viaţa. subţierea stratului de ozon duce la creşterea temperaturii pe Terra. Deci. în funcţie de locul în care trăiesc. de care au nevoie vieţuitoarele. Pe suprafaţa sa s-au observat cratere. strălucitoare. privit în trecut drept semn ceresc. este curcubeul. dau o culoare albă. Ele s-au adaptat. se separă în cele şapte culori. amestecate. planeta Marte şi-a primit numele de la culoarea roşiatică pe care o are. vulcani şi chiar gheaţă la poli.

Desenaţi sau construiţi machete care să ilustreze mişcarea de rotaţie a Pământului. Realizaţi o expoziţie cu desene care să ilustreze cele patru anotimpuri din ţara noastră. Desenaţi sau construiţi machete care să ilustreze mişcarea de revoluţie a Pământului. 3. 15 .Rolul tău! • • • Sănătatea fiecărui om este influenţată de mediul în care trăieşte! Păstrează mediul înconjurător sănătos pentru a te putea bucura de sănătate! Ceea ce este bun pentru mediu este bun şi pentru tine. dar nu tot ce este bun pentru tine este bun şi pentru mediu! Zile importante 21 Iunie Ziua Soarelui 22 Aprilie Ziua Pământului Aplicaţii 1. 2.

multe fluvii şi râuri din lume au fost îndiguite şi amenajate pentru a evita astfel de catastrofe. a instalaţiilor electrice. fie îl înconjoară. de integrare cu alte resurse naturale. dezvoltării activităţiilor economice. Apa este un mare generator de oxigen atmosferic. pâraielor. datorită creşterii populaţiei globului. râurile. şi este cel mai mare absorbant şi emiţător de căldură. care fie intră in constituţia lui. prin algele care plutesc la suprafaţa sa. cât şi pentru activitatea normală a vieţuitoarelor. 16 . Apa i-a dat omului şi resurse de trai: alge. mamifere acvatice. La nivel planetar. încă din cele mai vechi timpuri. La început a folosit apa izvoarelor. având drept consecinţe pierderea de vieţi omeneşti. sub multiplele ei forme. distrugerea gospodăriilor. incluzând oceanele. Este datoria noastră să ne asigurăm ca apa să realizeze funcţiile sale de întreţinere a vieţii. Hidrosfera. Toate aceste învelişuri se influenţează reciproc. totalitatea apelor de pe glob. lacurile. atât pentru utilizarea directă de către om. De aceea. gheţarii etc. unele dintre ele foarte grave. Apa este unul dintre ele. mările. indispensabilă supravieţuirii şi traiului zilnic al oamenilor. Puterea apei a folosit-o la început la morile cu apă şi acum la marile hidrocentrale. cu timpul a folosit apa pentru transport. accelerării procesului de urbanizare şi ridicării confortului vieţii moderne. fiind evident. ocupă 71% din suprafaţa totală a globului. printre care se numără inundaţiile. apele subterane. resursele de apă sunt limitate. ploile. Omul a folosit apa în diferite scopuri. pescuitul fiind una din primele îndeletniciri ale omului primitiv. pentru a se spăla. a podurilor. La nivel mondial se înregistrează o cerere crescută de apă.APA 1. pe care le-aţi aflat acum şi ce aţi vrea să mai ştiţi: Pământul. de materie primă şi de asigurare a confortului oamenilor. râurilor pentru a o bea. Dar apa are şi influenţe negative. pentru a-şi prepara hrana. ea este prezentă în aer. de căi de navigaţie. Citiţi textul şi notaţi informaţiile pe care le ştiaţi. Apa. prezintă mai multe straturi. în pământ şi în corpul vieţuitoarelor. de aceea se impune gospodărirea ei cu multă grijă şi acordarea unei importanţe deosebite asigurării unei bune calităţi a apei potabile. reprezintă unul dintre cele mai importante elemente ale peisajului geografic. Pentru o planetă sănătoasă trebuie să avem grijă de apă şi de vieţuitoarele pentru care ea este un mediu de viaţă. peşti. ca planetă.

adică un sfert din total. cu propan sau cu zăpadă carbonică. n-au acces la apa potabilă. în statele arabe. se poate împrăştia ceaţa de pe aeroporturi. nu faci risipă de apă ! Află cum mai poţi economisi apa! Udă plantele din jurul tău! Ele îţi dau oxigen! 17 . adică peste două cincimi. n-au acces la salubritate. din care doar 2.7% reprezintă apa dulce. scumpă şi se foloseşte până la ultima picătură.5 miliarde de locuitori ai planetei. precum Kuweitul. cu ajutorul lor.6 miliarde. Rolul tău! • • • Economiseşte apa potabilă ! Închide robinetele atunci când nu ai nevoie de apă! Făcând duş. se poate produce ploaie prin însămânţarea norilor cu zăpadă carbonică sau cu iodură de argint. în Antarctica se găseşte 90% din volumul total de gheaţă de pe glob.400 milioane km3. apa dulce contaminată şi rezervele de apă ţinute în condiţii neigienice sunt cauza a 10% din totalul îmbolnăvirilor din ţările sărace. iar 2.Acum în lume: 1. apa este foarte preţioasă. există sprayuri speciale. cantitatea fiind echivalentă cu debitul tuturor râurilor planetei pe o perioadă de 650 ani. având ca efect formarea fulgilor de nea şi deci. fiind importată la schimb cu petrolul. volumul total al apei existente pe Pământ este apreciat la 1.

Activitate pe echipe: Desenaţi „Circuitul apei în natură” . Organizaţi o expoziţie cu materialele realizate. Activitate pe echipe: „Povestea picăturii de apă” – închipuiţi-vă aventurile unei picături de apă. 3. 2.Zile importante 25 septembrie 22 martie Ziua Mondială a Apei Ziua Internaţională a Mediului Marin 31 octombrie 8 iunie Ziua Mondială a Oceanelor Ziua Internaţională a Mării Negre Aplicaţii 1. 4. Realizaţi unui rebus cu cuvântul-cheie APA. în drumul său prin natură. Ilustraţi compunerea şi cu desene. 18 .

ca şi vaporii de apă.AERUL 1.un disc de foc orbitor. după cum este: Aerul îmbracă Pământul sub forma unui înveliş numit atmosferă. se află într-o proporţie foarte mică un gaz numit dioxid de carbon. ninsori etc. iar Soarele . Ea rămâne lângă suprafaţa pământului datorită forţei de atracţie a acestuia. în atmosfera situată imediat în vecinătatea suprafeţei Pământului. cristale de gheaţă. cerul ar părea de culoare neagră. de 78%. Praful şi microorganismele. Oxigenul este gazul care întreţine viaţa. sunt în cantităţi mari. Citiţi textul şi notaţi informaţiile pe care le ştiaţi. se găseşte în proporţie de aproape 21%. ea are aceeaşi formă ca aceasta. în atmosferă mai plutesc vapori de apă. cel mai important având o grosime de 10-12 km la poli şi de 16-18 km la Ecuator. Acest 19 . Atmosfera nu are o culoare a sa proprie. totuşi ea pare divers colorată. În cantitate mai mare se găsesc azotul şi oxigenul. Nu am mai avea nori. praf şi microorganisme. Ce cuvinte puteţi asocia cu “AER”? 2. care are proprietatea de a absorbi radiaţiile ultraviolete emise de Soare. în apropierea pământului. Subţierea stratului de ozon. Aerul este format dintr-un amestec de mai multe gaze. ploi. având rolul unui filtru. şi se află mai sus în atmosferă. prin poluarea aerului cu diferiţi compuşi chimici. În atmosferă. au dat la iveală faptul că atmosfera este compusă din mai multe straturi. permiţând astfel încălzirea aerului. a oxigenului. În acest strat se petrec cele mai importante fenomene pentru viaţa pe Terra. În stratul superior (până la 50 km) se găseşte un gaz numit ozon. Fără aceasta. În lipsa atmosferei şi. şi conţinând 90% din toată cantitatea de aer a atmosferei. având o grosime mai mare la Ecuator şi fiind mai turtită la poli. Deoarece atmosfera înconjoară Terra. reduce protecţia naturală şi este un pericol pentru planeta noastră. În afară de gaze. Aici se formează vânturile. numită şi forţă gravitaţională. pe care le-aţi aflat acum şi ce aţi vrea să mai ştiţi : gaz are proprietatea de a absorbi căldura. numai deşert şi stâncă. cu deosebire jos. norii şi precipitaţiile. pământul ar fi gol. Cercetările cu ajutorul sateliţilor artificiali. fiind situat la suprafaţa pământului. în principal. Azotul se găseşte în proporţie mult mai mare.

Rezultatul este cunoscut sub denumirea de efect de seră accelerat. Acest fapt duce la o schimbare a modului în care atmosfera absoarbe energia solară. ozonul. microorganisme. fără efectul de seră natural planeta noastră ar fi cu circa 30ºC mai rece. şi numai prin mijlocirea suprafeţei Pământului. Acum în lume: principalele gaze cu efect de seră sunt: vaporii de apă. atmosfera se încălzeşte de jos în sus. Aerul cald de la suprafaţa Pământului se ridică spre straturile înalte ale atmosferei. Aceste gaze. care influenţează creşterea temperaturii atmosferei Pământului până la niveluri periculoase pentru toate vieţuitoarele. ceea ce duce la o şi mai mare creştere a temperaturii. ea pare albastră. nu direct de la Soare. apare albicioasă sau cenuşie. în afară de gazele industriale. gălbui sau violet. Deci. iar când este încărcată cu praf poate avea nuanţe de roşu. nivelul tuturor gazelor cu efect de seră este în creştere. locul lui fiind luat de aerul rece. la rândul lor. O parte din gazele atmosferei lasă radiaţia solară să treacă spre Pământ. Pentru studierea vânturilor se înregistrează: direcţia din care bat. dar impiedică împrăştierea în spaţiu a căldurii reflectate de suprafaţa terestră. Când conţine mari cantităţi de vapori de apă. aşa se formează vânturile.mai curată sau încărcată cu vapori de apă. metanul şi gazele industriale. dioxidul de carbon. praf. iar acestea încălzesc la rândul lor păturile de aer din partea de jos a atmosferei cu care vin în contact. Fără acestea nu ar exista viaţă pe planeta noastră. Ele asigură păstrarea echilibrului între căldura care intră în atmosferă şi cea care iese în spaţiu. După ploaie. sunt cunoscute sub denumirea de gaze cu efect de seră. pe cele care se află deasupra. Razele Soarelui străbat însă atmosfera Terrei fără a o încălzi. când atmosfera este curată. în principal dioxidul de carbon şi vaporii de apă. toate celelalte gaze apar şi în mod natural. Nivelul de vapori de apă creşte ca efect al încălzirii atmosferei. ele încălzesc suprafaţa uscatului şi pe cea a mărilor şi oceanelor. intensitatea (tăria) şi durata. ca efect al activităţilor umane. Ajungând la suprafaţa Pământului. 20 . Acest echilibru este ameninţat de activităţile umane. Păturile de jos ale aerului le încălzesc. Razele Soarelui aduc lumină şi căldură pe Pământ.

4.Rolul tău! • • • Ocroteşte şi îngrijeşte plantele din jurul tău! Vei avea mai mult oxigen! Aeriseşte. dimineaţa şi seara. 21 . Confecţionaţi unui afiş în care să arătaţi importanţa menţinerii aerului curat. Fişă de observaţie: Completaţi pe durata unei săptămâni o fişă în care să înregistraţi culoarea atmosferei în localitate. Construiţi o giruetă. clasa în care înveţi! Lipsa de oxigen poate provoca dureri de cap! Zile importante 23 martie Ziua Internaţională a Meteorologiei 21 iunie Ziua Soarelui 16 septembrie Ziua Internaţională a Stratului de Ozon Aplicaţii 1. în fiecare pauză. pentru a observa mişcarea aerului. în fiecare zi. 3. 2. Elaboraţi un rebus cu cuvântul-cheie AER. direcţia şi viteza vântului. camera în care dormi! Vei inspira o cantitate mai mare de oxigen! Aeriseşte.

deoarece acestea îşi fixează în sol rădăcinile. o contribuţie mare o are şi apa de infiltraţie. argilă. care sunt solide şi s-au format din scoarţa terestră. în urma unor procese de dezagregare. Aceste materiale 22 . Solurile s-au format într-o lungă perioadă de timp. Solurile sunt alcătuite şi din resturile vegetale şi animale. datorită apelor de infiltraţie. Principala lui însuşire este fertilitatea. un rol important îl au nişte organisme mici numite bacterii. transparenţă. Rocile sedimentare s-au format prin depunerea (sedimentarea) materialelor rezultate în procesul de erodare din scoarţa terestră. Fiecare mineral are anumite însuşiri ca formă. Acesta este partea organică ce conţine substanţe hrănitoare ce dau fertilitate solului. şi care este necesar pentru „aerisirea solului”. El este alcătuit din materie organică şi anorganică. andezitul şi bazaltul). în lacuri. În transformarea acestor resturi vegetale şi animale. nisip. Solul este şi suport pentru plante. mări sau oceane. Aceste particule reprezintă materialul ce intră în compoziţia solului. praf. Acest strat se numeşte sol. care provine din atmosferă. care dizolvă anumite substanţe hrănitoare din sol. sedimentară (calcar. adică însuşirea de a pune la dispoziţia plantelor apa şi substanţele hrănitoare necesare creşterii şi dezvoltării lor. duritate. precum şi a unor procese de descompunere chimică. se află un strat mai dur care este alcătuit din roci. pietriş. numit subsol. pe care le-aţi aflat acum şi ce aţi vrea să mai ştiţi: Învelişul solid de la suprafaţa Pământului este acoperit de un strat afânat. dar şi pentru încolţirea seminţelor. În compoziţia solului intră şi aerul. se fărâmiţează în particule mai mari sau mai mici: pietriş. Rocile sunt alcătuite din minerale. La formarea solurilor. petrol. argilă. Cele mai cunoscute roci sunt de origine vulcanică (granitul. care transformă resturile vegetale şi animale în humus. Rădăcinile plantelor absorb odată cu apa substanţele hrănitoare. gresie) şi metamorfică (şisturi şi marmură). Ce cuvinte puteţi asocia cu „SOL şi SUBSOL“? 2. Sub acest strat afânat. Rocile de la suprafaţa.SOLUL ŞI SUBSOLUL 1. Citiţi textul şi notaţi informaţiile pe care le ştiaţi. cauzate de diferenţele de temperatură şi îngheţ. care este influenţat de condiţiile de mediu în care s-a format. nisipuri.

combate inundaţiile şi seceta. şi apoi depuse în ape. biodiversitatea. pierderii fertilităţii solului şi eroziunii avansate a acestuia. În aceste roci găsim şi urme de vieţuitoare. De asemenea. omul reuşeşte din ce în ce mai mult să schimbe faţa pământului după voinţa lui. aşa s-a format calcarul. în perioade îndelungate de timp. Ca să apere pământul de valurile năvalnice ale mărilor. ca sarea. ce se înrăutăţeşte datorită ploilor acide. pe coastele dealurilor şi chiar ale munţilor. Pe terenurile neproductive aduce pământ roditor. creându-şi ogoare pentru agricultură. o atenţie deosebită se acordă împăduririi zonelor degradate. sapă tuneluri pe sub munţi şi pe sub strâmtorile mărilor. canale pentru navigaţie. Unele roci s-au format îndeosebi prin depunerea cochiliilor şi scheletelor calcaroase ale unor vieţuitoare în mări şi oceane. metrouri pe sub oraşe. numite fosile. În unele zone sapă terase. influenţează clima. Pentru a-şi uşura transporturile. În asemenea condiţii s-au format cărbunii de pământ şi petrolul. căi ferate. ameninţând chiar supravieţuirea populaţiei umane. Alte roci. s-au format în urma unor evaporări puternice ale apelor sărate din lacuri sau din apele mărilor puţin adânci de lângă ţărmuri. s-au ridicat diguri. construieşte plaje. Acum în lume: tăierea pădurilor este o problemă cu consecinţe serioase asupra planetei. dar şi stării actuale a pădurilor. prin exploatarea resurselor minerale şi materialelor necesare traiului zilnic. omul construieşte drumuri. la nivel mondial. cea mai importantă fiind exploatarea lemnului. creează lacuri etc. vânturi.au fost purtate de ape curgătoare. O altă categorie de roci s-a format prin descompunerea resturilor de plante şi animale în mări sau lacuri. Ca să procure hrana. omul ară pământul pe suprafeţe întinse. valuri. despăduririle au loc din mai multe cauze. pe care-l aşterne cu grijă. 23 . Omul contribuie în mare măsură la transformarea scoarţei terestre. omul îndreaptă ţărmuri. în unele locuri. Ajutat de mijloace tehnice mereu mai perfecţionate.

Rolul tău! • • • • Aruncă.construiţi machete din materiale refolosibile. resturile la coşul de gunoi! Învaţă să le sortezi întâi! Participă la amenajarea unor spaţii verzi în curtea şcolii! Mai multe plante înseamnă mai mult oxigen! Protejează pădurea plămânul verde al planetei! Ea este un habitat pentru multe vieţuitoare! Pădurea oferă omului remedii medicinale! Află ce plante medicinale poţi culege din pădure! Zile importante 22 aprilie Ziua Pământului 17 iunie Ziua Mondială pentru Combaterea Deşertificării 18 septembrie Ziua Mondială a Geologilor Aplicaţii 1.realizaţi colecţii cu roci din zona în care locuiţi. 3. . întotdeauna. Desenaţi un afiş cu plante din zona în care locuiţi.construiţi un mic terariu cu roci şi sol din zona în care locuiţi 2. Activitate practică: .realizaţi colecţii cu diferite tipuri de sol din zona în care locuiţi. . . Alcătuiţi un rebus cu cuvintele-cheie SOL şi SUBSOL. 24 .

Evaluare 1. Uneşte animalele şi plantele cu mediile de viaţă potrivite: 2. Desenează în fiecare mediu de viaţă animalele şi plantele potrivite: aerian terestru acvatic subteran 25 .

unele plante se pot adapta. plantele nu s-ar putea hrăni. adică în locul unde aceste învelişuri se întrepătrund. El ajută şi la polenizare. Vântul poate avea şi o influenţă negativă. mai ales când sunt în număr foarte Plantele şi animalele de pe Pământ constituie învelişul numit biosferă. în zone unde este mai cald. Solul este stratul de la suprafaţa pământului pe care se dezvoltă plantele. Fără lumină. Ce cuvinte puteţi asocia cu „PLANTE“? 2. gradul de înclinare a pantelor şi expunerea lor faţă de razele solare. în hidrosferă şi în partea superioară a litosferei. Relieful determină condiţii deosebite pentru vegetaţie. În lipsa căldurii. prin care a contribuit la distrugerea unor habitate şi dispariţia unor plante şi animale. Precipitaţiile asigură nevoia de apă atât pentru plante cât şi pentru animale. atât prin plantele pe care le cultivă şi animalele pe care le creşte.Lumea vie PLANTE 1. Plantele. Factorii importanţi care condiţionează răspândirea vieţuitoarelor sunt: lumina. precipitaţiile. Lumina este absolut necesară majorităţii plantelor. transporturile. solul şi omul. industria. unele dintre ele hibernează sau pleacă. plantele se pot adapta sau seminţele vor căuta alte zone prielnice în care să încolţească. pe care le-aţi aflat acum şi ce aţi vrea să mai ştiţi : puternice usucă vegetaţia. migrează. construcţiile. plantele ierboase se usucă. În funcţie de solul pe care îl întâlnesc. vegetaţia este sărăcăcioasă şi adaptată la condiţiile grele de aici. În ceea ce priveşte animalele. temperatura. altele nu. Vieţuitoarele trăiesc în partea de jos a atmosferei. relieful. Citiţi textul şi notaţi informaţiile pe care le ştiaţi. iar cele lemnoase îşi încetează periodic activitatea. Temperatura aerului joacă un rol important. Omul are un rol important în răspândirea vieţuitoarelor. Ele contribuie astfel la extinderea sau la restrângerea suprafeţelor ocupate de plante şi animale. În funcţie de nevoia de apă. Vânturile 26 . cât şi prin celelalte activităţi ale sale: vânătoarea. În zonele uscate. vânturile. apleacă arborii şi chiar îi dezrădăcinează. împrăştiind unele seminţe. Vântul contribuie în mare măsură la răspândirea plantelor. prin altitudine.

De aceea. un colţ viu în clasă! Îngrijeşte. la fabricarea mobilei. o reţea subterană. De exemplu. Rădăcinile copacilor fixează solul. a hârtiei. Lemnul este o materie primă de mare valoare. zilnic. prin rădăcinile lor multiple şi ramificate. Rolul tău! • • Organizează. completând golurile din păduri. împreună cu colegii tăi. care apără scoarţa Pământului împotriva acţiunii de distrugere a altor agenţi externi. Tăierea necontrolată a pădurilor duce la modificarea climei şi face natura mai săracă. precum şi versanţii dealurilor de alunecări de teren. în acelaşi timp. iar la vârsta de exploatare mai rămân doar 600 de exemplare.mare. anual. lucrătorii forestieri plantează puieţi.000 de puieţi. 25-30 tone de oxigen. la plantarea unui hectar de pădure se folosesc 8. În regiunile acoperite cu dune de nisip. a instrumentelor muzicale. formează. Ea contribuie la împrospătarea aerului şi oferă adăpost şi hrană multor vieţuitoare. împiedicând alunecările de teren. un hectar de pădure de conifere captează anual 50 de tone de dioxid de carbon şi eliberează. colţul viu din clasa ta! Protejează plantele şi animalele pe cale de dispariţie! Află care sunt aceste în zona în care trăieşti! Acum în lume: pădurea are un rol foarte important în păstrarea echilibrului din natură. 27 . rădăcinile ajută la fixarea şi la întărirea lor. pădurea apără muntele de furia torenţilor sau a vântului. El este folosit în construcţii.

Activitate pe echipe: Realizaţi un ierbar cu plante din zona în care locuiţi. 2. 3. Scrieţi o compunere cu titlul: „Copilul şi floarea” . 28 . Realizaţi un afiş cu titlul „Protejarea plantelor pe cale de dispariţie din zona noastră“.Zile importante 15 martie – 15 aprilie Luna Pădurii 10 mai Ziua Internaţională a Păsărilor şi Arborilor 17 iunie Ziua Mondială pentru Combaterea Deşertificării 9 august Ziua Internaţională a Grădinilor Zoologice şi Parcurilor Aplicaţii 1. Alcătuiţi rebusuri care să aibă cuvântul-cheie PLANTE. 4.

aparatul excretor. musculare etc. Dintre animalele care trăiesc astăzi. iar pe de altă parte. aparatul respirator. având o dezvoltare complexă. Vertebratele au apărut pe Terra ca urmaşi ai moluştelor şi artropodelor. dar nu au organe diferenţiate. Ce cuvinte puteţi asocia cu „ANIMALE“? (nervoase. spongierii nu pot trăi decât în apă. Animalele străvechi aveau o alcătuire simplă.). Cele mai vechi animale pluricelulare au fost spongierii. după o lungă perioadă de secetă din istoria Terrei. Acestea dovedesc că animalele care au trăit în timpurile străvechi se deosebesc de cele de astăzi. cea mai simplă alcătuire o au protozoarele. Celenteratele reprezintă treapta superioară a evoluţiei. din ea s-au dezvoltat pe o parte. pe care le-aţi aflat acum şi ce aţi vrea să mai ştiţi : Tot dintre nevertebrate fac parte şi viermii. În straturile care alcătuiesc scoarţa terestră sau găsit nenumărate resturi şi urme de animale (fosile). Ca şi protozoarele.ANIMALE 1. animalele ce se hrănesc cu substanţe organice gata pregătite. care îşi prepară hrana cu ajutorul fotosintezei. Unele dintre cele mai vechi reptile au fost dinozaurii. Moluştele sunt tot animale nevertebrate. iar şobolanul şi castorul au solzi pe coadă. precum şi organele specifice fiecărui aparat. Cele dintâi vertebrate au fost peştii. din care s-au dezvoltat amfibienii. broaşte ţestoase şi crocodili. ca reptilele. Aceştia au putut să respire oxigenul din aer şi. înrudite cu viermii. plantele verzi. care a devenit solzoasă. Cel mai cunoscut protozor este euglena. Aceste înotătoare li s-au modificat în membre şi li s-au dezvoltat plămânii. şerpi. cu ajutorul înotătoarelor modificate. de-a lungul a milioane de ani. Acestea au apărut din protozoarele care trăiau în colonii. Reptilele au apărut din amfibieni. Alte reptile trăiesc şi astăzi: şopârle. aparatul circulator. Treptat. Şi unele mamifere păstrează asemănări cu reptilele: ornitorincul se înmulţeşte prin ouă. Cele cunoscute celenterate sunt coralii. şi-au modificat pielea. s-au putut târî pe uscat. având diferenţieri ale celulelor 29 . au apărut animalele pluricelulare. fiind formate dintr-o singură celulă. mai 2. care au corpul format din mai multe celule. ca şi artropodele. în acelaşi timp cele mai vechi animale care trăit pe Terra. Păsările mai păstrează încă unele asemănări cu reptilele: pielea de pe picioare şi ouăle cu aceeaşi alcătuire ca la reptile. la ei apărând aparatul digestiv. Citiţi textul şi notaţi informaţiile pe care le ştiaţi. care. Din unele reptile s-au dezvoltat păsările şi mamiferele. care sunt.

A fost descoperit în anul 1893 de geologul şi paleontologul român Gregoriu Ştefănescu.Cele mai evoluate mamifere sunt oamenii. Ai grijă de animale! Cel mai bun prieten al omului este câinele! Animalele sunt sensibile la schimbările de vreme şi la cutremure! Dacă vrei să fi primul informat. Rolul tău! • Acum în lume: denumirea de dinozaur – care înseamnă în limba greacă „şopârlă înfiorătoare“ . din Bucureşti. la Muzeul de Istorie Naturală„Grigore Antipa“.a fost folosită pentru prima dată de către dr. Datorită schimbărilor factorilor de mediu. se află scheletul unui dinozar. la un muzeu din New York se conservă un ou de dinozar. multe animale din cele care au trăit în diferite perioade ale Terrei au dispărut. în anul 1841. ARCHAEOPTERYX era jumătate păsăre.50 metri. Are înălţimea de 9. aripi dar şi degete cu gheare la membrele superioare şi gura cu dinţi puternici. Această evoluţie a animalelor a fost în decursul a milioane de ani şi s-a făcut sub influenţa condiţiilor variate de mediu. pentru a-i studia comportamentul! Protejează animalele pe cale de dispariţie! Află care sunt acestea în zona în care trăieşti! • • ryx pte aeo rch A 30 . Avea pene. a cărui vechime este apreciată la 120 de milioane de ani. poţi creşte un animal. jumătate reptilă. neputându-se adapta. unicat în lume. Richard Owen.

Zile importante 1 aprilie Ziua Internaţională a Păsărilor 24 mai 10 mai Ziua Internaţională a Păsărilor şi Arborilor Ziua Europeană a Păsărilor 9 august Ziua Internaţională a Grădinilor Zoologice şi Parcurilor 4 octombrie Ziua Mondială a Animalelor 29 decembrie Ziua Internaţională a Biodiversităţii Aplicaţii 1. 5. Activitate pe echipe: Realizaţi un portofoliu cu imagini ale animalelor din zona în care locuiţi. 4. 31 . Realizaţi un afiş cu titlul „Protejarea animalelor pe cale de dispariţie din zona noastră“. Alcătuiţi rebusuri care să aibă cuvîntul-cheie ANIMALE. 2. Scrieţi o compunere cu titlul: „Animalul preferat” .

beţe. Numai OMUL a reuşit să ajungă în vârful munţilor. Această rasă este cea mai numeroasă şi mai răspândită pe glob. vieţuitoarele au pornit spre muntele din depărtare. părul creţ. şoarecii şi şopârlele au ajuns în câmpii. crabi.rasa mongoloidă (rasa galbenă) – oamenii au faţa lată. cimpanzeul şi gorila). au zis: . iar ochii lor par oblici. Dacă am putea cuprinde cu privirea toţi oamenii care trăiesc pe Terra. iar o parte au fost strămutaţi în America. Mongoloizii sunt răspândiţi în Asia. Mai harnici. Ei se deosebesc după culoarea pielii. Se crede că primele fiinţe care au folosit diferite obiecte (oase. şerpi. peşti mai mari sau mai mici. Există trei rase umane: . Multe au rămas însă în apele mării: scoici. pe care le-aţi aflat acum şi ce aţi vrea să mai ştiţi : Toţi oamenii de pe pământ formează specia umană.Cine va ajunge în vârful cel mai înalt al munţilor. . în perioada când au fost luaţi sclavi. piele de culoare galbenă.rasa europoidă (rasa albă) – oamenii au o faţă cu trăsături bine conturate. buze groase şi piele de culoare foarte închisă. am putea 32 . Cele mai asemănătoare animale de pe planetă cu omul sunt maimuţele antropoide (mai ales. . Oamenii din toate rasele fac parte din specia Homo sapiens sapiens. Cu mult timp în urmă.10 m. pietre) pentru a se apăra sau pentru a vâna au fost australopitecii. broaşte.OMUL 1. meduze. 2. cu care se presupune că omul are un strămoş comun. Ce cuvinte puteţi asocia cu OMUL? 3. lupii. după limba vorbită. dinţi. piele de culoare deschisă şi au părul şi ochii de culoare deschisă. La răsăritul soarelui. Au nasul lat. aveau o poziţie verticală imperfectă şi mersul biped. Aceştia erau înalţi de circa 1. Puternicii urşi şi cerbii. Adunate în apele mării. mistreţii şi vulpile s-au oprit în zona dealurilor. vieţuitoarele au hotărât să-şi aleagă un împărat. au ajuns la poalele munţilor şi acolo au rămas. după forma feţei. acela va fi stăpânul nostru. Altele au reuşit să iasă pe uscat: raci. Din studiul fosilelor s-a constatat că evoluţia omului s-a desfăşurat în mai multe etape succesive. Căprioarele. devenind stăpânul lumii.rasa negroidă (rasa neagră) – oamenii care fac parte din această rasă sunt răspândiţi în Africa. Citiţi legenda : observa că nu toţi sunt la fel. nas îngust. părul negru şi drept. Citiţi textul şi notaţi informaţiile pe care le ştiaţi. căluţi de mare. Etapa umană în această evoluţie începe odată cu producerea uneltelor. dar şi râşii cei iuţi.

omul a produs schimbări în mediu. Ea foloseşte metode care refac. Din Homo erectus a apărut Homo sapiens şi apoi Omul de Neanderthal.60 m) şi a învăţat să folosească focul. care este preocupată de căutarea unor soluţii pentru rezolvarea necesarului de hrană pentru populaţie. prin unele activităţi ale sale. Din Homo habilis a descins Homo erectus. să o adapteze la nevoile lui. 33 . care avea o înfăţişare asemănătoare omului actual. Transformările pe care omul le produce în natură acţionează. Talia a crescut (în jur de 1. utilizând pietre de pe malul apelor. dar modificând structura genetică a plantelor şi animalelor. Ulterior. erau vânători şi se îmbrăcau în piei de animale. să domesticească şi să crească animale. Era înalt (180 cm) şi era un artist. În această perioadă. în faza de culegător. Nu cunoştea focul. Omul a încercat să transforme natura. chiar împotriva lui însuşi. dar şi cu dezvoltarea posibilităţilor de a modifica natura. Mediul natural transformat de om a devenit mediu antropic. de promovarea biodiversităţii. în peşteri. poluarea aerului provoacă oamenilor probleme de sănătate ca astmul bronşic. îndeosebi prin activitatea de procurare a hranei. picturi care reprezentau mai ales animale. unde îşi amenaja locuinţe. trăia în colectivităţi. tulburări de vedere. Prima activitate umană care a afectat în mod deosebit mediul a fost agricultura. care confecţionau unelte din piatră. în principal. echilibrul din natură era dictat de legi naturale. uneori. dar nu avea o vorbire articulată. Pe scara evoluţiei au urmat Omul de Cro-Magnon. Homo habilis Acum în lume: există două orientări contradictorii: 1) ingineria genetică. ceea ce duce la ameninţarea vieţii. odată cu începerea creşterii populaţiei umane. prin care unele păduri au fost înlocuite cu terenuri arabile. vânător. astfel a început să cultive plante. pescar. probleme cardio-vasculare. care nu au afectat echilibrul natural. omul a produs modificări lente. la care poziţia verticală s-a perfecţionat. 2) agricultura ecologică. menţin şi intensifică dezvoltarea naturală a plantelor şi animalelor. Omul a devenit principalul factor care are efecte negative asupra naturii. rolul său în modificarea echilibrului natural s-a schimbat. La început. preocupată. cărora omul li se supunea.Unii oameni de ştiinţă admit că din australopiteci a derivat Homo habilis. protejând mediul înconjurător. Acesta îşi confecţiona unelte. a tăiat păduri etc. Încă din prima perioadă a dezvoltării sale. prin picturile rupestre pe care le avem din acea vreme. Evoluţia omului s-a produs într-o perioadă de 2 milioane de ani.

sănătos! Poţi să-ţi inviţi prietenii şi colegii la o plimbare cu bicicletele! Organizează excursii împreună cu colegii sau familia ta şi descoperă frumuseţile naturii şi aerul curat! Zile importante 11 iulie Ziua Mondială a Populaţiei 16 octombrie Ziua Internaţională a Alimentaţiei 8 noiembrie Ziua Internaţională a Zonelor Urbane Aplicaţii 1. 3. Activitate pe echipe: Alcătuiţi un jurnal cu dublă intrare. 34 . de asemenea. Activitate pe echipe: Alcătuiţi un album cu imagini şi fotografii din zona în care locuiţi. Alcătuiţi un rebus cu cuvântul-cheie OMUL. Confecţionaţi un puzzle cu tema „Omul şi activităţile sale“.Rolul tău! • • • Mersul pe jos nu costă nimic şi face bine organismului! În acest fel petreci mai mult timp în aer liber! Mersul pe bicicletă este. 2. 4. în care să arătaţi care sunt principalele activităţi ale omului în zona în care locuiţi şi cum influenţează aceste activităţi mediul.

că mulţi din supuşii ei erau nemulţumiţi. PLANTELE.Evaluare 1. Trimise vorbă în întreaga împărăţie.. Activitate pe grupe: HAI SĂ FACEM UN SPECTACOL ! Pornind de la ideea următoare. că doar el era cel cei supărase pe toţi! . APA. Împărăteasa NATURĂ îi chemă la ea la palat pentru a le asculta nemulţumirile. Rezolvă labirintul şi găseşte un loc curat şi sănătos. dar toţi supuşii săi răspunseră că vor veni doar dacă vine şi OMUL. SOLUL. creaţi şi daţi viaţă unor personaje ca Împărăteasa NATURĂ şi supuşii ei: OMUL. Confecţionaţi-vă costume din materiale reciclabile! „Văzând. de la o vreme. AERUL. Cunoşti şi alte astfel de locuri? Numeşte-le şi desenează-le! 2..“ 35 . ANIMALELE etc.

Pornind de la desene. El se scurge. identificaţi principalele tipuri de poluare. Ce cuvinte puteţi asocia cuvântului POLUARE? 2. sau prin conductele fisurate. Poluarea sonică este una dintre cele mai periculoase. de echilibru. dar coboară în subsol. prin care este transportat. de exemplu. Care sunt elementele poluante din imaginile de mai sus? poluarea cu petrol este o problemă mondială. 36 . Poluarea sonică deranjează lumea vie sălbatică. atunci când este extras. între delfini.Protecţia mediului înconjurător POLUAREA ŞI TIPURILE DE POLUARE 1. unde are acelaşi efect nociv asupra vieţii. Poluarea radioactivă dispare de pe suprafaţa solului în câteva zeci de ani. la suprafaţa solului. Acum în lume: 3. uneori. precum şi dezvoltarea algelor. provocând oamenilor tulburări de auz. lipsa poftei de mâncare. zgomotele navelor maritime şi ale submarinelor afectează comunicarea între balene.

.efectele negative ale acestei poluări. . fotografii pentru a fi concret. în fiecare zi. desene.Rolul tău! • Ai grijă de locul în care arunci gunoiul! Respectă-te pe tine şi pe cei din jurul tău! Împreună respectaţi mediul în care trăiţi! Fii preocupat de soarta mediului înconjurător! Sprijină orice iniţiativă de protejare a mediului înconjurător! Mănâncă.tipul de poluare. legume şi fructe proaspete! Spală bine orice fruct înainte de a-l consuma! • • Zile importante 14 decembrie Ziua Internaţională de Protest Împotriva Reactoarelor Nucleare 8 octombrie Ziua Mondială pentru Reducerea Dezastrelor Naturale Aplicaţii Studiu de caz: Poluarea în zona noastră: Alcătuiţi un proiect care să cuprindă: . . Proiectul va fi însoţit de imagini. .locul unde se manifestă.căi de diminuare sau de înlăturare ale acestei poluări.cauzele care produc această poluare. 37 .

provenite din diversele procese tehnologice. De obicei. Societatea actuală produce enorme cantităţi de deşeuri. din păcate. ale căror periferii nu se deosebeau de stilul de viaţă de la sate. iar deteriorarea mediului nu poate continua în ritmul actual. Dezvoltarea societăţii umane nu se poate opri. Ţinând cont de provenienţa lor. unde se acumulează în grămezi imense. practic. şi pe litoralul marin. îndeosebi materialele plastice. . Exista practic o reciclare naturală completă. cam peste tot unde „orăşeanul” evadează în sânul naturii. sunt posibile numai cu condiţia reducerii impactului distructiv al omului asupra naturii. care pot fi formate din reziduuri de materii brute. urâţind peisajul. rezultate din activitatea zilnică a oamenilor în locuinţe şi locuri publice. ce se consuma aproape la fel şi în perimetrul oraşelor. de tot felul. şi-a modificat serios conţinutul. Cu totul altfel stau lucrurile într-o lume a industrializării şi urbanizării vertiginoase. cât şi găsirea unor soluţii pentru ca protecţia mediului să fie unul din obiectivele principale ale dezvoltării. finite sau intermediare şi au o compoziţie foarte variată. care putrezeau în câteva luni. De aceea se impune atât o schimbare de concepţie. Deşeurile generate de industrie şi impresionanta cantitate de gunoi din centrele urbane (deşeuri menajere şi municipale) sunt numai două aspecte ale acestui fenomen nociv. Citiţi textul şi notaţi informaţiile pe care le ştiaţi.deşeuri menajere. drumul gunoiului sfârşeşte la periferia oraşului. Întâlnim gunoaie. în funcţie de ramura industrială şi de tehnologia utilizată (în industria alimentară – 38 .DEŞEURILE ŞI RECICLAREA LOR 1. dar noţiunea aceasta. Şi mai grav este că o parte din aceste gunoaie. Între dezvoltarea societăţii omeneşti şi protecţia mediului există o contradicţie care devine din ce în ce mai accentuată. apa şi aerul. pe care le-aţi aflat acum şi ce aţi vrea să mai ştiţi : Satisfacerea necesităţilor şi supravieţuirea generaţiilor umane prezente şi viitoare. poluând solul. pentru ca iarna sau primăvara să fie împrăştiate pe câmp pentru fertilizare. gunoiul însemna aproape exclusiv resturi vegetale nefolosite de animale. deşeurile pot fi clasificate în: . nu se reciclează pe cale naturală.deşeuri industriale. sunt extrem de rezistente la acţiunea bacteriilor şi. Pentru gospodăriile ţărăneşti tradiţionale şi deci pentru localităţile rurale. fără a renunţa măcar pentru scurt timp la comodităţile locuinţei şi la gestul reflex de a arunca resturile. în gropi existente sau pe locuri virane. dar şi menţinerea vieţii pe pământ. ca multe altele. şi pe malul râurilor. Gunoi a existat dintotdeauna. şi în poienile munţilor.

valorificarea termoenergetică – atunci când deşeurile au un anumit conţinut energetic. Într-o fabrică de mobilă. prin arderea acestor deşeuri şi recuperarea căldurii rezultate. sunt retopite.reducerea consumului.) în fabricile de ciment. gaz. . . hârtie.eficientizarea procesului de producţie încât să rezulte cât mai puţine deşeuri. siderurgică.principiul de proximitate – are în vedere situaţia deşeurilor încă de la sursa generatoare. textile. colectării.principiul de precauţie – anticipează dificultăţile. această metodă ajută şi la conservarea resurselor naturale (combustibili: cărbune. astfel încât atunci când se încheie ciclul de viaţă. bucăţile de lemn care au rezultat în procesul de producţie. . La nivel mondial sunt respectate mai multe principii ale managementului deşeurilor: .revoluţionarea tehnicilor de fabricare a produselor. eliminare cât mai aproape de sursă etc. Valorificarea termoenergetică se poate face şi prin incinerarea (arderea) deşeurilor în incineratoare construite special sau în termocentrale. cu recuperarea căldurii rezultate şi utilizarea ei ulterioară. rezultând o hârtie reciclată. la obţinerea altor produse finite. care trebuie apoi depozitate. cauciuc etc. prelucrării şi/sau valorificării deşeurilor. Într-o fabrică de hârtie deşeurile de hârtie. lemn. petrol) care ar fi fost folosite pentru generarea cantităţii de căldură necesare procesului. sterilizează şi se utilizează pentru ambalarea altor sucuri (se reintroduc în circuit). deşeurile sunt retopite şi transformate în produse finite. care este utilizată în diferite procese tehnologice. incinerarea (arderea) deşeurilor cu conţinut energetic (deşeuri petroliere. implicând soluţii de pretratare. De exemplu. până la eliminarea acestora. . deşeurile să nu polueze. Într-o fabrică de sticlă. Metodele de gestionare a deşeurilor sunt: prevenirea generării de deşeuri. . în condiţii de deplină siguranţă a deşeurilor. se 39 . pe când în industria chimică. . de plastic. ca sursă de energie. .reciclarea. cu recuperarea integrală a căldurii rezultate şi utilizarea ei în procesul de producţie a cimentului. în cazul incineratoarelor şi termocentralelor prin cantităţile mari de cenuşă sau zgură rezultate.deşeuri agro-zootehnice. aceste recipiente se colectează.predominant componente organice. legate îndeosebi de creşterea şi îngrijirea animalelor.principiul prevenirii – minimalizarea generării deşeurilor. metalurgică.refolosirea deşeurilor în acelaşi proces din care au rezultat.poluatorul plăteşte – generatorii deşeurilor plătesc toate costurile transportului. . Această metodă poate polua însă. care presupune recuperarea şi valorificarea conţinutului material util al deşeurilor. minieră – predominant substanţe chimice organice sau anorganice). după consumarea sucurilor ambalate în recipiente de sticlă. Gestionarea deşeurilor se face pe baza principiilor de mai sus în vederea asigurării că până la eliminarea deşeurilor acestea poluează cât mai puţin. De exemplu. de exemplu. Pe lângă avantajul eliminării. sunt refolosite deşeurile. . .

depozitarea deşeurilor.îngroparea în foste mine sau exploatări subterane cu risc de prăbuşire. 40 . Exemple de metode de depozitare a deşeurilor în mod ecologic sunt: .gropile deschise – deşeurile se află sub acţiunea directă a vântului. căutându-se alte terenuri unde se pot amenaja noi rampe ecologice.rampele de gunoi – denumite şi rampe ecologice sau rampe sanitare.depozitarea deşeurilor solide în oceane duce uneori la poluarea plajelor. ploii. Exemple de metode de depozitare a deşeurilor în mod neecologic sunt: . . îndeosebi. a plantelor şi animalelor din zonă. Pentru a reduce mirosul şi scurgerile şi pentru a împiedica creşterea numărului de rozătoare şi insecte. . După umplere. dar care nu mai sunt folosite în prezent. terenuri inundate. .incinerarea (arderea) fără recuperarea de căldură. unde nu există legi privitoare la condiţiile de mediu.Metodele de eliminare a deşeurilor sunt: .tratarea chimică şi biologică . unde deşeurile care nu pot fi reciclate sau valorificate termoenergetic sunt neutralizate cu ajutorul altor substanţe. Contribuie la prevenirea eventualelor alunecări de teren sau surpări de pământ. sunt închise şi prevăzute cu un sistem de colectare a biogazului rezultat din descompunerea deşeurilor. şobolanilor. angajaţilor rampei li se cere zilnic să strângă resturile şi să le acopere cu un strat de pământ. râuri. în industria chimică şi în industria alimentaţiei. Rampele se construiesc departe de lacuri. Din cauza sărăciei. Depozitarea deşeurilor se poate face în mod ecologic sau neecologic. iar populaţia nu cunoaşte riscurile deşeurilor acceptate. care sunt spaţii de depozitare a deşeurilor adaptate şi controlate. ce le reduc şi chiar anulează toxicitatea.exportarea deşeurilor – se face către ţări subdezvoltate.se aplică. . muştelor. . mulţi oameni identifică aceste mormane de gunoi cu propriile case şi îşi petrec viaţa căutând printre resturi alimente comestibile şi materiale reciclabile. pe care încearcă să le vândă la firmele reciclatoare.

.000-10. există 3R! RECUPERARE! REFOLOSIRE! RECICLARE! Căută acest semn pe produse! 41 • • • . iar perioada de descompunere a acesteia durează între 1. din care 500 de tone sunt nefolosibile şi sunt înlăturate.000 de ani. fier vechi) şi valorificaţi-le la centrele de colectare! Nu uita. de peste 200. zilnic se produc 650. iar azi există peste 3.5 kg de gunoi pe zi. plasticul a fost inventat în anul 1860 de către Alexander Parkes.000 Î. sticle.Acum în lume: 2 din 5 locuitori ai planetei locuiesc în oraşe. hârtia a fost inventată acum 2. în prezent.C.000 de ani în China. numărul oraşelor cu peste 1. pe tot globul. colectează deşeuri (hârtie. sticla a fost inventată în jurul anului 3.000 de tone de hârtie în lume. Rolul tău! • Economiseşte foile caietelor şi ale blocului de desen! Fiecare arbore tăiat reduce cantitatea de oxigen a planetei! Aruncă ambalajele de plastic şi cele de hârtie întotdeauna în coşul de gunoi! Curăţenia oraşului începe de la fiecare dintre noi! Împreună cu colegii.000 de locuitori este.000 de produse din hârtie. plastic. ca un substituent sintetic al sticlei. fiecare locuitor produce mai bine de 1.000.

ghivece mici pentru flori. Confecţionaţi şi distribuiţi către comunitatea locală fluturaşi pornind de la îndemnurile: Colectaţi selectiv deşeurile! Păstraţi curăţenia oraşului! Protejaţi spaţiul verde! Mai multe plante – mai mult oxigen! 6.vaze. 42 .Obiecte uzate – Cumpăraţi de preferinţă obiecte solide. periculoase – evitaţi utilizarea lor! Cumpăraţi-le în cantităţi mici şi numai dacă sunt strict necesare! 5. Ilustraţi fiecare îndemn de mai jos cu desene sau colaje făcute de voi şi alcătuiţi un pliant! MAI PUŢINE DEŞEURI! . Ilustraţi cu desene şi colaje CIRCUITUL DEŞEURILOR. cu durată lungă de utilizare şi uşor de reparat! Evitaţi obiectele de unică folosinţă! Ce este mai ieftin nu este întotdeauna cu durată lungă de utilizare şi uşor de reparat! . diferite podoabe.Alimente – cumpăraţi de preferinţă produse ambalate sumar sau neambalate! Planificaţi-vă cumpărăturile! Folosiţi ambalaje care se pot folosi de mai multe ori! .Substanţe toxice.).Ambalaje – ţineţi cont de natura ambalajului! Căutaţi semnul de reciclare! Cu cât utilizaţi mai puţine ambalaje. cutii de carton-machete etc.Aplicaţii 1. 2.Aflaţi ce puteţi face pentru a reduce cantitatea de deşeuri! . cutii de aluminiu. Activitate pe grupe: Colectaţi deşeuri în vederea confecţionării unor obiecte (exemplu: recipiente de plastic. Confecţionaţi obiecte din deşeuri şi arătaţi-le şi altora cum s-o facă.suport pentru creioane.Stă în puterea noastră să reducem cantitate de deşeuri! . cu atât mai bine! Preferaţi ambalajele de hârtie şi sticlă în locul celor din materiale plastice şi metalice! . 4. Activitate individuală: Completaţi pe durata unei săptămâni o fişă de observaţie care să cuprindă date asupra resturilor menajere pe care le produce familia voastră.Îmbrăcăminte – Atenţie! Se află sub influenţa mereu schimbătoare a modei! . Organizaţi un concurs şi premiaţi cele mai reuşite lucrări 3.

Protecţia mediului înconjurător a apărut ca problemă a omenirii numai în zilele noastre. Unele din efectele devastatoare ale poluanţilor nu pot fi observate în momentul poluării. Însă responsabilitatea omului pentru ocrotirea mediului înconjurător 43 . mediului înconjurător şi demonstrând responsabilitate socială (fiind un bun cetăţean pentru comunităţile din care fac parte). Oamenii au început să înţeleagă necesitatea adoptării unui comportament responsabil faţă de natură. Cu timpul. încălzirea globală. naţional şi internaţional. Citiţi textul şi notaţi informaţiile pe care le ştiaţi. ploile acide. Pentru ca Pământul să rămână o planetă vie. bogăţiile şi resursele de energie au fost afectate în aşa măsură încât se întrevede epuizarea rapidă a unora dintre ele. pe care le-aţi aflat acum şi ce aţi vrea să mai ştiţi : este atât individuală. prielnic vieţii. însă. Din cauza exploatării masive. respectiv atunci când omul a cucerit întregul spaţiu al Terrei. dau semne de otrăvire. consecinţele majore vor afecta întreaga planetă şi în acelaşi timp şi pe cel care dă naştere acestei situaţii: OMUL. Este necesară aşadar luarea unor măsuri energice de protecţie a planetei. ci o dezvoltare durabilă. dintre care se disting: FEEE (Fundaţia Europeană de Educaţie pentru Mediu). companiile membre s-au angajat să aibă nu o dezvoltare economică. Oamenii trebuie să ia măsuri pentru prevenirea şi înlăturarea poluării sau pentru diminuarea efectelor poluării asupra mediului înconjurător. Începând din 1970. valorificarea sau eliminarea controlată. interesele oamenilor trebuie corelate cu legile naturii. a aerului. dar mai ales colectivă. În lume există numeroase organizaţii de acest tip. Prin înfiinţarea WBCSD. motivele care au impus ocrotirea naturii s-au diversificat. judeţean. poluarea apelor. Ele acţionează activ atât în vederea dezvoltării economice. Industria a acţionat şi ea în acelaşi sens. iar unele condiţii esenţiale vieţii. din necesitatea salvării unor specii pe cale de dispariţie. a solului. Măsuri de prevenire şi combatere a poluării solului sunt: colectarea igienică a deşeurilor menajere în recipiente speciale. Primele iniţiative de ocrotire a mediului au apărut acum aproximativ 200 de ani. prin protejarea. Organizaţii nonguvernamentale au luat fiinţă la nivel local. reciclarea.MĂSURI DE PROTECŢIE A MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR 1. ca apa sau aerul. Formele de poluare sunt foarte diverse şi afectează multe aspecte ale Terrei. îndepărtarea organizată şi la perioade cât mai scurte a deşeurilor colectate. în acelaşi timp. au apărut semne clare de îmbolnăvire a planetei: subţierea stratului de ozon. în timp. naţional şi internaţional pentru combaterea poluării din întreaga lume. protecţia naturii angajează colaborare şi sprijin pe plan local. GREENPEACE etc. pe cât posibil colectarea selectivă pe tipuri de deşeuri.

44 . Măsurile cele mai importante pentru împiedicarea poluării masive a atmosferei sunt: construirea de întreprinderi în afara zonelor de locuit. dreptul unui individ de a fi informat despre planurile sau proiectele care ar putea ameninţa mediul său. aplicându-se principiul celor 3R: recuperare. tratarea prealabilă a combustibilului folosit sau a unor materii prime pentru reducerea concentraţiei de poluanţi. construirea de staţii de epurare a apei uzate. Constituţia României. confiinţeşte dreptul omului la mediu. asigurarea unor arderi complete a combustibililor utilizaţi în industrie. amenajarea a cât mai multe spaţii verzi. astfel încât substanţele nocive să nu se infiltreze în pânza freatică. dreptul la mediu cuprinde următoarele drepturi. înzestrarea cu sisteme de reţinere şi colectare a substanţelor radioactive din apele reziduale ale unităţilor unde se produc sau se utilizează astfel de substanţe. reciclare. în Danemarca. în probleme de mediu. mai puţin poluant.Măsuri de prevenire a poluării apei sunt: interzicerea îndepărtării la întâmplare a deşeurilor de orice fel. dreptul de a comenta şi de a participa la procesul de decizie asupra acestor planuri şi proiecte. colectarea (recuperarea). reglarea corespunzătoare a arderilor la autovehicule pentru reducerea eliminării poluanţilor. controlul depozitării deşeurilor solide. adoptată în 2003. sau. organizarea corectă a sistemelor de canalizare şi a instalaţiilor locale. dreptul de a declanşa proceduri legale şi de a cere plata daunelor asupra mediului. care ar putea polua apa. înlocuirea combustibilului inferior cu cel superior. când acestea nu mai sunt posibile. transportul. înzestrarea întreprinderilor industriale cu instalaţii de reţinere a poluanţilor. eliminarea lor prin depozitarea în rampe ecologice. În vederea prevenirii poluării solului se iau următoarele măsuri: folosirea raţională a îngrăşămintelor şi pesticidelor în agricultură şi silvicultură. la Aarhus. Acum în lume: în anul 1998. a fost adoptată Convenţia privind accesul la informaţie. la participarea publicului în procesul de luare a deciziilor şi accesul la justiţie. refolosire. construirea de staţii sau sisteme de epurare specifice pentru apele reziduale ale întreprinderilor industriale. reciclarea şi valorificarea deşeurilor.

fluturaşi. să tragă un semnal de alarmă referitor la o problemă locală). pliante) prin care să aduceţi la cunoştinţă colegilor. altor oameni! Astfel o parte din bunuri pot fi refolosite de cei care au nevoie! • • Aplicaţii 1. referitoare la unul din aspectele specifice zonei în care locuiţi (poate fi un aspect pozitiv sau. părinţilor şi întregii comunităţi locale necesitatea protecţiei mediului. dar se protejează şi mediul înconjurător! Donează lucrurile de care nu mai ai nevoie.Rolul tău! • Mediul sănătos este şi responsabilitatea ta! Protejează mediul înconjurător atât pentru tine. 45 . cât şi pentru generaţiile viitoare! Economiseşte apa şi lumina! Se economisesc în acest fel bani. Activitate pe echipe: Realizaţi materiale prin care să lansaţi o campanie publicitară. Activitate pe echipe: Realizaţi materiale (afişe. 2. din contră. dar care sunt în bună stare.

sănătos. Convingerea că această problemă este doar a specialiştilor şi a forurilor internaţionale. Citiţi textul şi notaţi informaţiile pe care le ştiaţi. tocmai de aceea. fiecare om trebuie să-şi asume această responsabilitate. naţională şi internaţională. când distrugerea echilibrului natural al întregii planete este iminent. reprezintă o realitate tristă în zilele noastre. Poluarea planetei se agravează pe zi ce trece şi se pare că populaţia nu acordă interes acestui proces nociv. pe care le-aţi aflat acum şi ce aţi vrea să mai ştiţi : Acum în lume: Întrucât mediul ne oferă condiţiile de trai de care avem nevoie. şi nepoluat. Trecerea ecologiei de la stadiul de simplă disciplină ştiinţifică la cea de problemă a conştiinţei comune. 46 . la nivel internaţional au fost stabilite unele zile pentru a fi dedicate mediului înconjurător: 2 februarie – Ziua Mondială a Zonelor Umede 15 martie-15 aprilie – Luna Pădurii 22 martie – Ziua Internaţională a Protecţiei Mediului 23 martie – Ziua Mondială a Meteorologiei 27 martie – Ziua Internaţională a Apei 1 aprilie – Ziua Internaţională a Păsărilor 15 aprilie – Ziua Pădurii 17 aprilie . Lupta împotriva poluării întregii planete solicită colaborare şi cooperare internaţională şi de aceea depinde de noi dacă vom trăi întrun mediu curat. este eronată şi gravă.Ziua Mondială a Sănătăţii 22 aprilie – Ziua Pământului 24 aprilie – Ziua Mondială a Protecţiei Animalelor de Laborator 10 mai – Ziua Păsărilor şi a Arborilor 15 mai – Ziua Internaţională de Acţiune pentru Climă 24 mai – Ziua Parcurilor Naţionale 31 mai – Ziua Mondială Împotriva Fumatului 5 iunie – Ziua Internaţională a Mediului 8 iunie – Ziua Mondială a Oceanelor Mediul înconjurător ne asigură condiţiile necesare vieţii. Ocrotirea planetei este o problemă mondială şi. însă depinde de noi dacă dorim să folosim aceste elemente esenţiale în mod util sau dacă vrem să ocolim acest aspect al vieţii noastre.GHIDUL ECOLOGISTULUI 1. Stă în puterea omului să ia măsuri eficiente şi să găsească soluţii pentru a opri continuarea şi agravarea acestui proces dăunător.

17 iunie – Ziua Mondială pentru Combaterea Deşertificării 21 iunie – Ziua Soarelui 29 iunie .Ziua Dunării 11 iulie – Ziua Mondială a Populaţiei 9 august – Ziua Internaţională a Grădinilor Zoologice şi Parcurilor 6 septembrie – Ziua Internaţională a Stratului de Ozon 18 septembrie – Ziua Mondială a Geologilor 23 septembrie – Ziua Mondială a Curăţeniei 25 septembrie – Ziua Internaţională a Mediului Marin 26 septembrie – Ziua Mondială a Munţilor Curaţi 1 octombrie – Ziua Mondială a Habitatului 4 octombrie – Ziua Internaţională a Protecţiei Animalelor 8 octombrie – Ziua Internaţională pentru Reducerea Dezastrelor Naturale. cei din jurul tău şi generaţiile următoare! Participă la acţiuni de ecologizare a mediului în care trăieşti! Fă acest lucru cunoscut şi celor din jurul tău şi cerele să ţi se alăture! Informează-i pe cei din jurul tău despre problemele de mediu pe care le observi! Poţi sugera luarea anumitor măsuri şi te poţi implica direct în această activitate! • • 47 . 16 octombrie – Ziua Internaţională a Alimentaţiei 31 octombrie – Ziua Internaţională a Mării Negre 8 noiembrie – Ziua Internaţională a Zonelor Urbane 5 decembrie – Ziua Voluntariatului 14 decembrie – Ziua Internaţională de Protest Împotriva Reactoarelor Nucleare 29 decembrie – Ziua Internaţională a Biodiversităţii Rolul tău! • Protejează mediul în care trăieşti! Asigură o viaţă sănătoasă pentru tine.

avantajul unei atitudini ecologice. 3. părinţilor. 2.Aplicaţii 1. îndemnuri etc.Ce le recomandaţi celorlalţi cetăţeni ai oraşului/ satului? 48 . Activitate pe echipe: Confecţionaţi materiale care să prezinte comportamente ecologice în opoziţie cu cele neecologice. Activitate pe echipe: Realizaţi materiale prin care să popularizaţi principalele date din CALENDARUL ECOLOGISTULUI. persoanelor din comunitatea locală. Exemplu de chestionar: . Realizaţi un punct de informare sub forma unei expoziţii cu aceste materiale.Ce reprezintă pentru voi mediul înconjurător? . precum şi recomandări.Cum s-ar putea realiza acest lucru în zona noastră? . Activitate pe echipe: Realizaţi o revistă care să prezinte punctele de vedere.Cunoaşteţi astfel de programe ecologice în zona noastră? Participaţi la ele? Cum? .Cum vă implicaţi în împiedicarea poluării naturii? . legate de problema protecţiei mediului.Ce faceţi pentru protejarea mediului? . Activitate pe echipe: Realizaţi materiale prin care să arătaţi avantajul unei preocupări permanente pentru sănătatea planetei. 4.Credeţi că plantele şi animalele trebuie protejate? . reflectate în scurte interviuri luate colegilor.

Evaluare 1. creaţi şi voi noi indicatoare: Viitorul e al tău! Protejează plaja! Viaţa e una! Respectă-ţi aproapele! NU RUPETI FLORILE! Fii european! Reciclează(-te)! Indiferenţa distruge! Arunc-o la coş! 49 . Pornind de la următoarele modele.

50 .

...........................................................................................................................................35 5.........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................29 Omul ... Protecţia mediului înconjurător ....................................................................................................................49 51 .....................................38 Măsuri de protecţie a mediului înconjurător .......................................................................................7 2................................................................................................................. Mediul înconjurător ................................................................13 Apa..........................................7 1........................................................................Cuprins Lecţie introductivă............................................................................................................................................36 Poluarea şi tipurile de poluare..............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................10 3....................36 Deşeurile şi reciclarea lor ................................................................ Cum s-a născut Pământul? ...........................................................................................................................................................................16 Aerul ....................................................................................................................................................................................................................................................................................19 Solul şi subsolul .........22 Evaluare..........................................................................26 Animale ..... Lumea vie .............25 4.....................32 Evaluare...........................13 Lumina şi căldura.......................26 Plante ........................................................................................................................................................................46 Evaluare................................................................................................10 Mediile de viaţă ...........................................43 Ghidul ecologistului .................... Factorii de mediu ..................

52 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful