P. 1
inmultirea artificiala a matcilor

inmultirea artificiala a matcilor

|Views: 1,607|Likes:

More info:

Published by: Motoescu Dana Ruxandra on Feb 06, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/14/2013

pdf

text

original

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA CLUJMAPOCA FCULTATEA: ZOOTEHNIE SI BIOTEHNOLOGII DISCIPLINA:TEHNOLOGIA PRODUCTIILOR APICOLE SO SRICICOLE

INMULTIREA ARTIFICIALA A MATCILOR

MOTOESCU DANA RUXANDRA

-2009-

Obtinerea artificiala a matcilor

Cresterea artificiala in familiile orfanizate Cand puietul ajunge pe 8-10 faguri bine umpluti si musca s-a inmultit: - Cautam matca si facem cu ea un nucleu de rezerva, sau formam un roi artificial: - pe 1 fagure cu miere, - unul cu pastura si - alti 8 goi, stupul cu matca fiind asezat in locul altui stup care se muta pe un alt loc. - Pe fagurii cu oua adusi din familiile recordiste, amplasati in mijlocul cuibului (unde caldura este mai mare), din loc in loc, stricam cate 2-3 celule. - Dupa 3-4 zile, marcam fiecare botca aparuta pe acesti faguri (4-20) si distrugem botcile necorespunzatoare aparute pe ceilalti faguri. - Botcile nemarcate vor fi distruse la urmatorul control. In cazul in care vom folosi botci cu larve transvazate nu vom depasi numarul de 50-60 pe serie.

Cresterea artificiala in familii indelung orfanizate In practica apiculturii moderne apare necesitatea cresterii unui numar foarte mare de matci ca urmare a folosirii metodelor intensive de productie, ca: - stuparitul pastoral, - folosirea familiilor ajutatoare (permanente, vremelnice etc.). Cresterea matcilor, in mai multe serii, in familii indelung orfanizate se poate face cu conditia improspatarii periodice cu faguri cu puiet capacit si faguri cu oua. In aceasta varianta

cresterea are un randament ridicat, sunt luate in crestere un numar mare de botci, iar calitatea matcilor nu este afectata.

Cresterea matcilor in familiile cu matca Prezenta matcii prin feromonul ei are influenta numai asupra inceperii cladirii botcilor nu si asupra cresterii lor in continuare. Botcile sunt asezate intr-un compartiment (separat cu gratie), intre 2 rame cu puiet tanar, matca cu restul puietului aflandu-se in cealalta parte a stupului. In compartimentul de crestere (dupa gratia despartitoare de matca), puietul foarte tanar va atrage in exces albinele doici. Pentru a da randament optim nu trebuie sa crestem mai mult de 30 de botci - la fiecare serie de crestere.

Cresterea matcilor in stupul orizontal Colonia crescatoare se stimuleaza continuu astfel incat la momentul potrivit sa atinga pragul de roire. In stupul orizontal se pune o diafragma etansa, avand la mijloc o portiune de gratie Hannemann, formand dincolo de ea un compartiment de crestere ca si la metoda Joe Smith. In compartimentul mic, langa gratie se aduc 2 faguri cu puiet capacit, langa ei se aseaza rama port-botci (care are sub speteaza superioara o fasie de fagure artificial, iar la 6 cm sub ea - sipci port-botci cu larve), urmata de 1 fagure cu puiet necapacit si 1 fagure cu miere si pastura (in rama hranitor cu jgheab). In compartimentul mare cuibul se aseaza langa gratie, urmat de fagurii cu miere. Ambele compartimente se servesc de urdinisul compartimentului mare.

Cresterea in orizontalul cu doua matci Luam un orizontal pe 20-24 rame, in care sunt crescute 2 matci si-l compartimentam diferit. Compartimentul A (compartimentul cu matca)

Este situat in partea stanga a orizontalului, are urdinis, 2 rame (una cu puiet capacit si alta cu celule goale), 1 hranitor cu miere si una din matci. Cele doua compartimente vor fi despartite cu o diafragma etansa, prevazuta cu o portiune de gratie Hanemann. Compartimentul B (compartimentul de crestere si imbatranire) Este prevazut cu urdinis si va avea 6-7 rame cu puietul familiei, o alta matca aflata intr-un izolator de rama si un hranitor uluc de 0,5 litri (cu miere), marginit de o diafragma etansa si mobila. Din 5 in 5 zile in acest compartiment vor fi adusi fagurii insamantati de cele doua matci, carora li se vor da - la schimb faguri buni de ouat. Compartimentul B devine compartimentul de crestere al intregului complex (intre 10 iunie si 19 august). - Dupa 15 zile de la inceperea operatiunilor compartimentul B se orfanizeaza prin scoaterea izolatorului cu matca. Familia orfanizata nu mai are puiet necapacit si dupa 24 de ore de la orfanizare poate primi rama de crestere cu materialul biologic in golul ramas in locul izolatorului scos. Fiind creata aceasta stare, albinele doici din compartimentul de crestere percep mai putin substanta de matca si se creeaza in randul lor dorinta de schimbare linistita a matcii, aceasta devenind in mod aparent necorespunzatoare pentru ele. Situatia fiind creata se introduc larvele, la inceput mai putine, apoi mai multe, pe masura ce procentul de acceptare creste. Pentru stimularea luarii in crestere a larvelor, in cele 2 hranitoare ale compartimentelor A si B se administreaza miere sau sirop . - Mutarea ramelor capacite din compartimentul A in compartimentul B (nu totdeauna este necesara mutarea) poate coincide cu ridicarea botcilor "mature" gata de eclozionare pentru a fi puse in custi de eclozionare. - Din 10 in zile botcile pot fi considerate mature. Dupa ridicarea lor mai e nevoie de 2-3 zile pentru eclozionarea matcilor din custi. Timpul necesar pentru "modelarea" inceputurilor de botci este de circa 1 zi. In total 14 zile pentru fiecare generatie de matci luate in crestere. - Aceasta perioada poate fi scurtata mult daca botcile imediat dupa capacire, sunt date altor familii pana la maturizarea lor, eliberandu-se familia de crestere pentru o noua operatiune. - In cazul cresterilor succesive, botcile crescute, dar inca necapacite, se pot pune intr-o rama izolator si aceasta se

introduce intr-o familie puternica cu matca. Pentru o buna reusita este nevoie de o stricta evidenta a lucrarilor si programarilor la date fixe. La terminarea cresterii, ce le doua familii pot fi refacute in vederea iernarii.

Cresterea matcilor in stupii verticali La stupii verticali compartimentul B va fi situat in partea de sus. Rama cu botci va fi amplasata intotdeauna intre un fagure cu puiet tanar si un fagure cu pastura, acest aranjament determinand albinele tinere, care merg sa se aprovizioneze cu pastura, sa se opreasca si sa hraneasca larvele din botci. Aranjamentul este urmatorul: - miere, - polen, - larve de varsta 4-5, - larve de varsta 1-2, - rama cu botci, - polen, - larve de varsta 6-7, - miere, - hranitor. Matcile obtinute pe aceasta cale sunt de buna calitate, cantitativ mai multe si pot fi valorificate in diferite scopuri. Din cuibul de jos, despartit de corpul superior cu o gratie Hannemann, in parte acoperita cu carton, dar lasand un spatiu liber la mijloc, se ridica 2 faguri cu puiet capacit. Se lasa loc pentru rama port-botci dupa care urmeaza o rama cu puiet larvar, si fagurii cu provizii. Stupul pregatit astfel se lasa 24 ore, timp in care multe albine din cuib urca in corpul de sus. Dupa 24 ore izolam cele 2 corpuri cu un separator dublu tip podisor Snelgrove, timp de 1 ora (seara) dupa care se introduce rama port-botci care va fi luata in crestere. Dupa o ora se scoate separatorul dublu si se inlocuieste cu aceeasi gratie Hannemann obturata si totul intra in normal, albinele continuand sa hraneasca botcile

Tehnica cresterii artificiale a matcilor

Impune folosirea a 4 categorii de familii de albine: FPM, FPT, FPS si FPC. Cresterea in functie de pregatirea larvelor sau oualor Diferitele metode de obtinere a matcilor se practica in functie de: - nivelul de pregatire profesionala, - nivelul dotarii materiale si - numarul necesar a fi realizat. In functie de pregatirea larvelor sau oualor, sunt folosite mai multe variante:

Cresterea matcilor direct din ou (metoda Örösi Pall Zoltan) Pentru obtinere oualor de varsta precisa este utilizata mai intai Joe Smith. Cresterea matcilor va fi inceputa cu transvazarea simpla, botcile fiind incredintate unei colonii pornitoare. Dupa 24 de ore de la acceptare, larvele sunt eliminate din botci (cu ajutorul unei pensete fine) si inlocuite cu oua gata de eclozionare. Cresterea matcilor din oua transvazate in ultimul lor stadiu are o deosebita importanta, intrucat daca se intarzie cu eclozionarea laptisorul se va invechi. Fiecare ou se transvazeaza impreuna cu rondela lui, cu putin inainte de transformarea in larva de o zi. Pentru luarea in crestere a oualor transvazate cu foarte putin timp inainte de a vira spre larva de o zi se folosesc starteri sau familii crescatoare orfanizate pentru cateva ore. Matcile obtinute prin aceasta metoda sunt de foarte buna calitate dar metoda cere o foarte buna pregatire profesionala. Simplificarea acestei metode se face prin fortarea albinelor sa ia in crestere ouale in pragul eclozionarii larvelor.

Varianta transvazarii larvelor Transvazarea se recomanda a se face imediat dupa fasonarea botcilor. Inainte de a planta larvele sa avem grija sa introducem in fiecare botca o mica cantitate de laptisor de matca. Aceasta operatie va usura desprinderea larvei de pe spatula si prinderea ei de fundul botcii artificiale, asigurand o amorsare sigura. Transvazarea larvelor se face cu o spatula confectionata din sarma otelita cu diametrul de 1,5 mm, lunga de 20 cm, avand varful subtire pana la 0,2 mm si indoit intr-un unghi de 100 o. Operatia trebuie sa se faca intr-o camera luminoasa, la minimum 20 oC, iar umiditatea relativa sa fie destul de ridicata, pentru a nu se usca larvele. Pe masura transvazarii, botcile cu larve se aseaza cu gura in jos pe o panza flanelata umezita cu apa calda pana la completarea tuturor celor 30-60 de botci. Dupa completare, rama se duce la stupul dinainte pregatit invelita intr-un prosop pentru a se feri in timpul transportului de curentii reci si de soare.

Metoda Doolittle-Pratt (mutatia larvei in botci artificiale) Botcile facute cu sablonul special modelator de botci se lipesc pe mici suporturi de lemn (degetare) ce stau in suspensie intr-o rama portbotci. Inainte de introducerea larvelor in aceste botci artificiale ele se dau 2-3 ore coloniei crescatoare, care se obisnuiesc cu ele, le curata cu saliva, fiind apoi mai bine acceptate. Cu 4-5 zile inainte de inceperea lucrarilor de crestere orfanizam provizoriu un nucleu din stupina, pastrand provizoriu matca intr-o colivie cu cateva albine. Stimuland nucleul orfan albinele vor cladi botci. Dupa 3 zile eliminam botcile, recoltam laptisorul si redam nucleului matca, introducand concomitent cea mai buna matca din stupina in izolator. Timp de 36 de ore ea va depune acolo oua, intr-un fagure curatat in prealabil de catre albine. Dupa 3 zile, atunci cand larvele incep sa eclozioneze din oua, apicultorul dilueaza cu putina apa distilata laptisorul, punand pe fundul fiecarei botci artificiale o picatura

cat un bob de mei. Apoi, din celulele fagurelui, cu ajutorul unei spatule fine din sarma de otel, scoate larve abia eclozionate din oua si le pune cate una in fiecare botca. Rama port-botci va fi asezata in mijlocul cuibului coloniei crescatoare, orfanizata total inainte cu 2 ore (lasata fara matca si fara puiet). Albinele orfanizate vor lua in crestere botcile artificiale, hranindu-le pana la maturitate etc.

Metoda W. Coffey (S.U.A.) Este o metoda mai expeditiva, orfanizand temporar colonia de crestere doar cu 30 de minute inaintea primirii botcilor, colonia fiind stimulata puternic cu 4 zile inainte cu miere si pastura. Matca va fi izolata cu puietul in corpul de jos, peste acesta aflandu-se inca un corp care, la momentul orfanizarii va fi mutat cu 30 cm in spatele corpului cu matca. Fagurii cu provizii din acest corp vor fi scosi intr-o ladita portativa, locul lor fiind luat de fagurii cu matca si puietul din corpul de jos. In acest fel, stupul mutat va avea matca, puiet, miere si albina tanara. Stupul ramas va avea toata albina zburatoare, care se intoarce la vechiul loc si fagurii cu provizii. Pana sa observe noua situatie, stupul ramas pe vechiul loc va mai fi intarit cu albina tanara scuturata de pe inca 5-6 faguri cu puiet larvar (luati de la alti stupi din stupina, ale caror matci au fost izolate). Asezarea fagurilor in acest stup se face mai distantat, pentru ca intre faguri sa incapa cat mai multa albina, lasand loc pentru 2-3 rame port-botci cu larve transvazate care vor fi introduse in stup dupa 30 de minute, fiecare bara portbotci avand maxim 20 de botci, colonia fiind stimulata permanent pana la capacirea botcilor. Daca avem nevoie de cat mai multe botci, putem folosi tot aceasta familie pentru crestere, dupa 24 de ore scotand ramele port-botci acceptate si impartindu-le pe la diferite familii puternice, botcile fiind crescute in prezenta matcilor izolate cu gratie in corpul de jos. Pentru ca larvele botcilor sa fie cat mai bine ingrijite, din corpul de jos se ridica in corpul de sus cate 2 faguri cu puiet larvar, intre care vom incadra rama port-botci. Coloniile gazde vor fi hranite tot timpul cu sirop si polen.

Metoda Heyrand Consta in mutarea larvei o data cu celula ei. Fagurele introdus in familia donatoare va fi stropit cu sirop diluat, fiind ridicat la eclozionarea larvelor din oua. Celulele cu larve vor fi decupate cu o preducea si vor fi lipite pe suporturi cilindrice de lemn, care au la una din extremitati cate un triunghi de tabla fixat cu un cui mic. Celulele cu larve vor fi scurtate la jumatate cu ajutorul unui cutit incalzit, apoi vor fi largite. Pana triunghiulara de tabla cu suportul respectiv si celula lipita se infige pe un fagure vechi gol, care are deasupra un hranitor jgheab, pe fiecare fata a unui astfel de fagure plantandu-se cate 10 botci cu suporti. Fagurele port-botci se introduce in mijlocul cuibului coloniei crescatoare, orfanizata cu 2 ore inainte. Cand botcile ajung la maturitate se retrag cu suportul lor si se folosesc in functie de necesitati.

Metoda Romanescu Se fixeaza un fagure artificial pe suprafata unei placi de lemn formate din cuburi imbinate, care pot fi apoi dezmembrate. Placa cu fagurele pe ea, dupa ce a fost cladit bine, se introduce in mijlocul cuibului cu matca pentru a fi insamantat. Dupa ecloziunea larvelor din oua, suprafata fagurelui este aranjata astfel incat pentru fiecare cub sa ramana o celula cu larva. Placa cu micile cuburi se intoarce astfel incat celulele sa vina cu fata in jos si se introduce deasupra cuibului familiei crescatoare. Metoda are avantajul rapiditatii si a faptului ca larvele nu sunt scoase din mediul lor natural. Pentru practicarea ei avem nevoie insa de unelte speciale, destul de complicate, metoda detaliata fiind descrisa in lucrarea intitulata "Sistematizarea cresterii reproducatorilor de albine", N. Romanescu, Bucuresti, 1948.

Metoda simplificata de transferare a larvelor Manuirea diverselor scule cu care aceste larve urmeaza sa fie scoase din celule si depuse in botcile artificiale nu este chiar simpla. Transvazarea poate fi executata insa si fara ajutorul spatulei, cu ajutorul unui tub de plastic flexibil de aspirare cu gura (cu diametrul de 4 mm, lung de 10-15 cm), la capatul caruia se fixeaza, cu ajutorul unui colier confectionat dintr-o pana de gasca (guler, inel de 7-8 mm lungime si 5 mm diametru), o sita fina provenita dintr-un ciorap de matase (2 mm din lungimea colierului depasind capatul tubului). Larvele care urmeaza sa fie transferate se identifica cu ajutorul unei lupe, iar celulele in care se afla se inseamna printr-o mica crestatura. Se introduce dupa aceea tubul pana in fundul acestor celule si se suge usor larva (astfel incat sa se lipeasca de sita), care apoi, printr-o simpla suflare, va fi pusa in botca artificiala, peste o picatura de laptisor diluat. Pentru ca larva sa nu ramana agatata in unghiul format intre colier si sita, este bine ca acest unghi sa fie nivelat cu propolis moale, ceea ce permite dirijarea larvei aspirate spre centrul sitei. Folosind acest dispozitiv, transferarea larvelor poate fi executata chiar si de apicultorii fara experienta, sau de cei cu vederea mai slaba.

Metoda R. Jordan-Volosyevici Superioritatea matcilor crescute natural se datoreaza faptului ca pe fundul botcilor de roire, dupa eclozionarea matcilor ramane o cantitate de 3 ori mai mare de laptisor decat in cazul botcilor artificiale crescute prin transvazare simpla. S-a constatat, de asemenea, ca de multe ori, botcile crescute prin transvazare sunt luate in crestere abia dupa 4-6 ore de la transvazare, flamanzirea temporara fiind in detrimentul bunei dezvoltari. Aceste dezavantaje sunt eliminate prin metoda dublei transvazari. Larvele acceptate, dupa 24 de ore, sunt inlocuite cu altele abia eclozionate, crescute intr-o familie donatoare de

elita. Astfel de larve, cu alimentatie abundenta sunt bine primite de coloniile crescatoare, fara ca botcile sa mai fie incredintate coloniilor pornitoare. Cu toate acestea nici prin aceasta metoda nu s-a ajuns sa se obtina matci la fel de bune cu cele crescute de coloniile ce roiesc.

Analizandu-se aceste rezultate s-a constatat urmatoarele: 1. laptisorul dat larvelor cu destinatia initiala de a fi viitoare matci are in componenta sa mult acid pantotenic (cel mai activ aminoacid ce ajuta cresterii si dezvoltarii corporale si a ovarelor, precum si a hormonilor sexuali); 2. larvele de 24 de ore sunt hranite cu o hrana diferita ce nu corespunde intru totul viitoarelor matci; 3. oricat de repede s-ar face transvazarea, este nevoie sa treaca o perioada de acomodare si adaptare a larvelor la noul mediu (10 minute - 5-7 ore); 4.daca se face dubla transvazare, noua larva gaseste in botca un laptisor a carui dozare nu este corespunzatoare chimic si calitativ varstei si starii de larva viitoare matca, adeseori albine inlocuind aceasta hrana cu alta corespunzatoare, timp in care larva nu se alimenteaza corespunzator.

Finalizarea lucrarilor pana la imperecherea matcii - In ziua a 14 dopul cu botca se introduce in colivia de eclozionare. - In ziua a 15-a nimfa incepe sa inmoaie cu saliva capacelul botcii. - In a 16-a zi nimfa roade capacelul si eclozioneaza. - In zilele 17-19 matca se hraneste si se maturizeaza. Este indicat a nu se deranja. - In zilele 20-21 matca face zboruri de recunoastere (se imperecheaza de la 8 pana la 12 ori). A nu se deranja.

- In zilele 22-25 matca face zboruri de imperechere. Controlul imperecherii se face numai dupa orele 17. - In zilele 26-27 matca incepe a fi hranita cu laptisor de matca in vederea inceperii ovulatiei. - In zilele 28-31 matca depune oua, iar dupa capacirea larvelor se da unei noi familii de productie, iar in nucleu se incepe o noua serie de botci capacite sau matci eclozionate.

Metoda Joe Smith Aceasta metoda industriala de crestere, presupune existenta in stupina a cel putin 4-5 stupi bine populati (pe cel putin 2 corpuri fiecare), care sa furnizeze, cat timp tin operatiile de crestere, albina tanara necesara. La aplicarea acestei metode sunt folosite: 1. o colonie de selectie, producatoare de oua de varsta precisa, intretinuta intr-un stup tip Dadant in pat cald, avand in peretele din spate un orificiu de hranire cu un hranitor exterior; 2. o colonie pornitoare orfanizata cu 2 ore inainte, pentru fiecare colonie pornitoare avand rezervate 2-3 colonii furnizoare de albina tanara, care se schimba periodic (pe masura inaintarii in varsta); 3. o colonie crescatoare foarte puternica cu gratie Hannemann la urdinis. Toate aceste colonii sunt stimulate continuu, iar cei 4-5 stupi furnizori le alimenteaza permanent cu albina tanara dupa necesitati. Tehnica metodei La inceput se pregatesc ramele speciale de ouat. Se iau rame obisnuite, completand golul lor cu o scandura groasa de 20 mm, in mijlocul careia taiem cate un dreptunghi cu latura orizontala de 210 mm, iar inaltimea de 130 mm. Golul ramas in aceasta scandura va fi ocupat de un mic fagure artificial lipit cu ceara pe margini. In luna aprilie se introduc 2 astfel de rame langa cuibul unei colonii pentru a fi cladite. Dupa cladire se retrag si vor fi folosite la inceperea lucrarilor de crestere, fiecare colonie crescatoare avand pregatite cate 2 rame de acest fel. Se desfac

din cuie cateva rame de stup, ale caror speteze superioare au pe fata interioara cate un jgheab longitudinal de 3 mm (nut). In acest nut se introduce marginea unei fasii de fagure artificial lata de 60 mm, fasia fiind consolidata cu ceara topita. Spetezele cu fasii se dau albinelor, alaturi de cuib, pentru a fi cladite, dupa care se retrag si se pastreaza intr-un stup gol. Organizarea coloniei crescatoare. Cu cel putin 2 saptamani inainte de inceperea lucrarilor, colonia crescatoare trebuie sa aiba cel putin 3,5 kg albina, si matca cea mai buna din stupina. Ramele stau in stup in pat cald, colonia alimentandu-se prin orificiul facut in peretele din spate cu cate 100 g sirop bogat in proteine, oferit in hranitorul exterior. Cand dam siropul stupul se ciocaneste putin, pentru ca albinele sa-si formeze un reflex conditionat de hranire. Cu 3-4 zile inainte de a porni cresterea matcilor, stupul se imparte in 2 compartimente neegale, cu ajutorul unei diafragme etanse prevazute in partea de jos cu o gratie Hannemann lata de 3 cm, pin care albinele celor 2 compartimente pot sa circule si sa transporte in compartimentul mare hrana din hranitorul exterior. Compartimentul de la peretele din spate va avea un spatiu de 3 rame, ce stau in larg, iar cel de-al doilea va avea 8 rame. Dupa 3-4 zile, cand albinele s-au obisnuit cu cele 2 compartimente, se prinde matca coloniei cu tubul de sticla si se tine provizoriu la caldura corpului intr-un buzunar. Compartimentul mic se goleste de rame, albinele scuturandu-se in spatiul ramas liber, se mai scutura apoi albinele tinere de pe 3-4 faguri cu puiet larvar si se introduce la mijloc 1 rama cu puiet capacit cu albina insotitoare, incadrand-o cu 2 rame bune de ouat, di cele completate cu scandura, dar cu fagurasii claditi mai de mult. Eliberam apoi matca in compartimentul mic, care se acopera cu un podisor etans, tip PFL. Neavand alt loc disponibil, matca va umplea cu oua ramele infundate. Stupul se hraneste in continuare de 2 ori pe zi ciocanindu-l. Dupa 3 zile se retrage fagurele cu puiet din mijloc, indepartand incet albinele si matca de pe el, acestea ramanand in continuare in acelasi compartiment mic. Fagurele retras este inlocuit cu o speteaza cu fasie de fagure nou lata de 60 mm, cladita mai de mult. Pe speteaza se scrie data introducerii acestei fasii. Dupa 24 de ore ridicam speteaza cu fasia cu oua proaspete si o introducem in compartimentul cel mare, in mijlocul cuibului, in locul ei introducandu-se pentru ouat o alta

fasie de fagure cladit. Aceasta operatie se repeta in fiecare zi. Cand s-au implinit 3 zile de la insamantarea primei fasii care se afla acum in compartimentul mare, se trece in stupul pornitor, orfanizat cu 2 ore inainte. Dupa trecerea celor 2 ore, se deschide stupul cu familia donatoare, se scot fasiile cu larve in eclozionare din oua, se duc intr-o camera incalzita si fiecare fasie se taie de-a lungul in cel putin 4 fasii inguste care se lipesc cu ceara topita turnata pe sipci subtiri. Se scurteaza pana la jumatate inaltimea celulelor, iar cu o mica spatula se elimina larvele din 4 in 4 celule, pentru ca albinele sa formeze botci numai din larvele ramase. Intr-o rama goala port-botci se pun numai 2 astfel de sipci cu larve in eclozionare, asezate la o distanta de 6 cm una fata de alta. Golul de sub speteaza superioara a ramei port-botci cat si golul de sub cea de-a doua sipca, se completeaza cu cate 2 fasii de placaj.

Varianta fasiilor decupate cu oua sau larve Metoda Miller Se alege cea mai buna familie, se scot toti fagurii cu puiet (fara albina), mai putin 2 faguri cu puiet in eclozionare, intre care se introduce "rama de crestere" cu fagurii tip Miller de forma triunghiulara cu baza de 5 cm (cca 4-5 bucati). Lateral, de o parte si de alta se aseaza fagurii cu hrana, polen si miere. Fagurii ramasi trebuie sa fie acoperiti din abundenta cu albinele familiei. Familia fiind hranita din abundenta, cu rezerve suficiente de pastura si polen, cu albina in excedent si cu o matca capabila sa-si desfasoare activitatea (dar lipsita de spatiu de ouat), in cca 3-5 zile rama "de crestere" va fi luata in lucru. In momentul in care au fost depuse suficiente oua, rama cu fagurele respectiv se va ridica si se va introduce intr-o familie pornitoare (puternica), orfana complet si cu abundente rezerve de pastura si miere. Dupa 9-10 zile, cele mai frumoase botci se deprind usor de pe fagure si se folosesc in scopurile dorite. Metoda poate fi folosita si pentru obtinerea mai multor serii de matci, cu conditia ca familiile donatoare, pornitoare si crescatoare sa fie asigurate in permanenta cu faguri cu puiet la eclozionare si cu hrana din abundenta.

Metoda Alley Se da o rama cu fagure artificial (numai cu 2-3 sarme orizontale) spre a fi cladita (unei colonii bune) fiind plasata in mijlocul cuibului. Dupa 48 de ore este retrasa si introdusa in mijlocul cuibului celei mai bune colonii din stupina. Aceasta va fi stimulata cu sirop iar rama va fi insamantata cu oua. Preferinta albinelor de a creste matci in faguri noi se datoreaza faptului ca ele pot modela cu usurinta botci bune, spatioase, cu fundul bombat si adancit asa cum trebuie pentru dezvoltarea normala a larvei si matcii. Cand din oua incep sa apara larve abia vizibile, cu un cutit foarte bine ascutit (a carei lama se introduce in apa fierbinte, se scoate si se sterge cu un prosop) se taie 1-2 fasii cu celule ce contin larve, taind 5-6 mm din inaltimea celulelor, cu capatul rotund al unui chibrit strivind cate 2 larve vecine, lasand neatinsa in celula ei larva a 3-a, largind celula cu larva pentru ca albinele sa poata cladi usor botci spatioase. Dupa terminatia operatiei de mai sus fasia cu larve se lipeste in partea inferioara a unui fagure gol, cald, scurtat pana la jumatate din inaltimea lui. In celulele fagurelui se toarna putina apa indulcita cu miere, de care vor avea nevoie albinele doici la elaborarea bogata a laptisorului, in momentul in care vor hrani larvele din celule. Rama cu fasia lipita se introduce apoi in mijlocul cuibului familiei pornitoare puternice, orfanizata de matca si puiet cu 23 ore inainte, familia pornitoare putand deveni si crescatoare in cazul in care nu vom muta fagurele in alta familie crescatoare.

Metoda Caillas Simplifica metoda Alley, introducand in cea mai buna colonie 1 fagure artificial. Dupa cresterea si insamantarea fagurelui, la aparitia primelor larve acesta se decupeaza in partea de jos, largeste din loc peretii celulelor cu larve din marginea taieturii,

colonia orfanizata de matca cladind botci acolo unde gasesc celulele largite cu larve.

Varianta cresterii matcilor fara grefaj Se alege o familie cu matca recordista careia i se da un fagure gol si bine cladit, de preferinta alb, pentru depunere oualor. Cand ouale incep sa eclozioneze (dupa circa 3 zile) acest fagure este transferat in familia crescatoare pregatita cu 9 zile mai inainte (distrugandu-i toate botcile). Dupa 2 zile controlam botcile trase, pe care le insemnam cu o tinta deasupra lor. O saptamana mai tarziu, fagurele e controlat iarasi si toate botcile nemarcate sunt distruse.

Metoda poloneza Utilizeaza 3 colonii fruntase (1 donatoare, 1 crescatoare mama, 1 crescatoare tata) pregatite din primavara prin stimulari, astfel ca la inceputul lucrarilor de crestere aceste colonii sa fie pline pana la refuz de albine si puiet. Colonia donatoare Va primi la timpul oportun un fagure gol gata cladit, in care cu un an inainte, spre sfarsitul verii, albinele au crescut 1-2 generatii puiet (avand grija ca acesta sa nu aiba miros strain). Fagurele sa fie cald, fie ca a stat in acelasi cuib, dincolo de cel cu pastura (langa diafragma) albinele curatindu-l partial, fie ca a fost tinut in casa langa soba 2-3 zile.

Familia donatoare Inainte de a fi introdus in mijlocul cuibului fagurele se stropeste cu putina apa. Incepand cu a 2-a zi fagurele va fi verificat pentru a sti cu precizie varsta oualor. Pentru usurarea acestei operatii pentru acest fagure se lasa un interval putin

mai mare pentru a putea fi scos cu usurinta, fara a deranja prea mult cuibul, pe spatiul in excedent adunandu-se cat mai multa albina tanara.

Familia crescatoare Se organizeaza odata cu inceperea eclozionarii primelor larve din oua. Se ridica de acolo matca, tot puietul necapacit si fagurii cu oua, formand un nucleu in stupina care primeste de la alti stupi faguri cu provizii. Fagurii cu puiet se matura de albina acoperitoare in propriul lor stup si se dau provizoriu altor familii din stupina, in familia crescatoare ramanand toti fagurii cu puiet capacit, miere si pastura, lasand in mijlocul cuibului un spatiu pentru introducerea fagurelui pregatit special pentru cresterea matcilor, hranind din belsug colonia orfana. Cu cat matcile crescute vor fi mai putine cu atat vor fi mai bune. Prelucrarea fagurelui Dupa trecerea a 2 ore de la orfanizare, scoatem din familia donatoare fagurele cu larve tinere, il periem de albine, il invelim cu un prosop si il ducem intr-o camera calda, unde, cu ajutorul unui cutit caldut taiem doua ferestre orizontale lungi aproape cat lungimea fagurelui si late de cate 50 mm fiecare, intre ferestre lasand un interval de 80 mm. Celulele cu larve, din partea de sus a fiecarei ferestre, vor fi scurtate la jumatate din inaltimea lor (cu un cutitas foarte taios si cald), dar numai pe una din fetele fagurelui. Cu ajutorul unui bat de chibrit, distrugem cate 3-4 larve in sir, lasand intacta pe cea de-a 4-a sau 5-a (in functie de numarul de botci de care avem nevoie). Celulele taiate ale caror larve au fost lasate se largesc cu ajutorul unui largitor de celule pentru a inlesni albinelor claditul botcilor. Larvele crescute pe marginea opusa a ferestrelor taiate pentru a nu fi luate in crestere sunt strivite pe 2-3 randuri de celule. Fagurele astfel prelucrat va fi dat coloniei pornitoarecrescatoare care va fi zilnic stimulata cu sirop de cea mai buna calitate (cu miere si polen). In felul acesta coloniile vor lua in

crestere 30-40 de botci din care vor iesi peste 12-13 zile matci superioare, bine conformate si prolifice. Altoirea botcilor naturale In momentul in care varful botcilor prinde o culoare putin mai deschisa, botcile cele mai mari si mai frumoase (care nu au fost lovite sau turtite lateral - mai ales la varf) vor fi altoite in cea de-a 14-a zi de la depunerea oualor, in stupii orfanizati cu 1 ora inainte, unde vor mai sta pana la eclozionare inca 2 zile. Botcile se decupeaza cu o mica portiune de fagure in jurul lor, ce le serveste drept suport. Altoirea pe locul ales se face vertical, decupand din fagurele cu puiet o portiune de forma si marimea botcii (putin mai mare) si a suportului ce se introduce acolo. Locul cel mai bun este intre coroana de miere si elipsa cu puiet, suportul protejand fundul botcii de atacul albinelor. Este indicat a se altoi deodata 2 botci pentru ca albinele sa o aleaga pe cea mai buna, botcile fiind protejate si cu cate un manson de protectie (din plastic sau colivie spiralata din sarma), avand liber doar varful. In acest caz, introducerea botcii se poate face concomitent cu orfanizarea, mai ales daca matca va ecloziona curand.

Introducerea botcilor fara protectie Unii apicultori introduc botcile fara protectie dupa o orfanizare prealabila de 6 zile distrugand toate botcile formate si ridicand laptisorul din ele (pentru ca albinele sa nu dea de gustul laptisorului ce le deschide pofta). In momentul introducerii botcii albinele coloniei primitoare vor fi hranite cu sirop. Dupa introducerea botcilor stupul nu va mai fi deranjat, dar vom privi urdinisul cu atentie cateva zile la rand. Albinele care nu au botca sau matca atunci cand ies din stup se intorc din zbor privind urdinisul ca si cum au pierdut ceva, se urca pe peretele frontal si au o usoara ezitare, daca sa intre sau nu in stup atunci cand vin in zbor spre casa. In cazul in care avem mai multe botci vom introduce surplusul de botci in coloniile cu matci, avand grija ca altoirea lor sa se faca spre marginea cuibului protejate cu un tub de plastic mai larg. Altoirea consta in suspendarea botcilor in pozitie putin oblica (pentru ca sa poata fi observata cu usurinta iesirea

matcilor), in partea de sus, intre spetezele superioare a 2 faguri, lipindu-le cu ceara framantata bine intre degete si amestecata cu putin propolis moale de speteaza superioara a unei rame. Rama invecinata se indeparteaza putin pentru ca albinele sa nu lipeasca varful botcii de ea. Coloniilor care nu accepta asemenea botci si le rod lateral li se aplica alte botci. Introducerea botcilor in coloniile neorfanizate reuseste in prezenta unui bun cules. Dupa 10 zile colonia va fi verificata, deschizand stupul foarte incet, fara zgomot si fara fum, ridicand rama pe care a fost altoita botca. Daca aceasta va fi gasita roasa lateral se va da o noua botca sau matca.

Pastrarea botcilor disponibile Cand vom incepe operatia altoirii vom scoate o data mai mute botci din stupul crescator ca sa nu-l deschidem mereu pentru fiecare altoire. Botcile vor fi tinute numai cu varful in jos, ferite de raceala si razele solare, intr-o cutie cu rumegus de lemn incalzit. Adancim degetul aratator in rumegus, in adancitura formata introducand un cornet ca un degetar facut din hartie cerata infasurata in jurul degetului. In cutie vor exista mai multe compartimente pregatite in acest fel, fiecare compartiment primind cate o botca ce va sta la caldura si intuneric. Unii apicultori folosesc vata care insa se lipeste de varful botcilor si irita albinele coloniilor in care se altoiesc. Cutia cu botci va fi dusa intr-o camera calda, unde se face altoirea pe fagurii stupilor orfani sau se lipesc pe dispozitive mobile pentru a putea fi puse cu usurinta acolo unde dorim. Daca numarul botcilor crescute este mare se pot forma nuclee sau micronuclee pentru imperecherea matcilor eclozionate, formate in acest scop. Dac tot mai raman botci aceste se introduc in colivii de pastrare prevazute cu gratii Hannemann, prin care albinele unei colonii orfanizate anume, pot sa patrunda ajutand la eclozionarea si intretinere tinerelor matci timp de 2-3 zile pana la folosire.

Reguli de baza in cresterea artificiala a matcilor

Perioada optima de crestere a matcilor corespunde perioadei de roire naturala (mai-iulie). Cu toate acestea, este de dorit sa fie inceputa cat mai timpuriu (cu cel putin 30 de zile inainte de inflorirea salcamului). - Atat familiile mama si tata cat si familiile pornitoare si crescatoare sa fie mentinute cat mai active. - De la data capacirii primei botci vom lua masuri de populare a nucleelor de imperechere, iar cu 48 de ore mai inainte de eclozionarea primei matci, vom distribui matcile nucleelor de imperechere. - La 9-10 zile de la formarea botcilor, acestea sunt mutate in familiile pastratoare sau in nucleele de fecundare - Dupa terminarea distribuirii botcilor, nucleul cu matca si familia orfanizata crescatoare vor fi unificate (in vederea unificarii mirosurilor folosind salicilatul de metil, punand 4-5 picaturi pe o bucata de vata cu care se vor tampona cele 2 adaposturi de albine).

Pentru reusita operatiei: - se vor indeparta diafragmele familiei orfane; - ramele vor fi impartite in doua, catre peretii stupului; - in intervalul astfel format se vor introduce ramele nucleului (cu matca pe rama din mijloc); - nucleul cu matca, adus pentru unificare, va fi incadrat de ramele cu puiet (periate de albine) care la orfanizare erau necapacite (date spre crestere altor familii); - stupul se inchide si nu va mai fi deranjat decat dupa 2-3 zile; - atunci cand sunt amplasate pe fagurii cu puiet, botcile trebuiesc decupate cu multa ceara la baza, pentru a permite fixarea in ramele de nucleu, imediat deasupra puietului (pentru ca matca sa iasa direct pe puiet), la de 5-8 cm de leatul superior (fiind protejate de eventuale raciri); - daca botcile necesita un transport mai lung, se recomanda a fi asezate in cutii tapetate cu vata sau introduse in buret (in pozitie verticala), cu orificii special confectionate, ferite de expunerea la soare si de mirosurile toxice. Larvele sunt mai rezistente decat se admite in general; in laborator 50-90% din larve pot sa traiasca la temperatura camerei 24 de ore. In practica se estimeaza ca larvele se dezvolta normal chiar daca sunt tinute 5 ore in afara familiei,

mai ales daca temperatura exterioara este putin mai ridicata. Nu trebuie insa expuse la soare pentru a nu se usca laptisorul. Cresterea se poate prelungi si in luna august cu conditia folosirii la crestere a unor familii imputernicite cu faguri cu puiet si hranite suplimentar cu turte de miere si sirop.

Familiile de prasila donatoare (mame) Sunt familiile de albine (alese pentru furnizarea larvelor) din lotul de prasila (LP), depistate cu insusirile cele mai bune.

Familiile de prasila tata Se recomanda sa existe 1 familie crescatoare de trantori pentru fiecare 50-100 de matci. In cazul inceperii lucrarilor extratimpurii, cresterea trantorilor se demareaza cu 15 zile mai devreme (in cazul in care matcile ocolesc fagurii de trantori pusi in mijlocul cuibului, acestea se izoleaza pe fagurii respectivi cu gratii despartitoare iar coloniile se stimuleaza puternic).

Starterii Sunt familiile pornitoare orfanizate total (cu cel putin 2-3 ore inainte de introducerea botcilor). In centru familiei pornitoare orfanizate se aseaza 1 fagure gata cladit cu apa indulcita in celule. In dreapta si stanga acestui fagure se lasa loc ca sa incapa cate o rama, dincolo de acest spatiu asezandu-se, de o parte si de alta 1 rama cu miere si 1 rama cu pastura (total 3 rame - 2 spatii goale). Spatiile laterale se marginesc cu 2 diafragme. Popularea cu albina a starterului, in cazul in care nu este destul de puternic, se face scotand disponibilul de albina tanara din stupii furnizori (care au matcile izolate in corpurile de jos), apicultorul luand orice fagure din corpul de sus, aflat deasupra gratiei izolatoare de matca. Pentru a asigura albina tanara in corpurile de sus ale stupilor furnizori se va ridica zilnic in corpul de sus cate 1 fagure cu puiet capacit in eclozionare, punand in loc 1 fagure pregatit pentru ponta matcii. In cazul in care

starterului i se va da spre pornire 50 de botci va trebui sa aiba cel putin 2 kg de albina tanara (popularea starterului facanduse in functie de numarul de botci luat in pornire). Urdinisul se va tine inchis timp de 2 ore iar albinele scuturate, provenite de la 2-3 familii furnizoare, se naclaiesc cu miere in vederea infratirii prin lingere reciproca. Cele 2 rame port-botci vor fi introduse in spatiile lasate libere in starter, unde raman 24 de ore, dupa care sunt trecute in familiile crescatoare (pentru continuarea cresterii pana la eclozionarea matcilor). Familiile pornitoare nu pot fi folosite decat pentru 6 cresteri consecutive, cand se schimba cu altele noi formate, sau, in cazul folosirii permanente, acestea primesc din 4 in 4 zile rame cu puiet capacit gata de eclozionare.

Familiile crescatoare doici (de finisare) trebuie sa aiba: - insusiri valoroase, - multa miere necapacita, - multe albine tinere, - multa pastura si polen. Pentru a fi siguri ca familiile de finisare au suficienta albina tanara, le intarim zilnic cu cate 2 faguri cu puiet capacit si albina insotitoare ridicati din stupii furnizori, pe o perioada de 4 zile, dupa o stropire cu sirop parfumat. In fiecare stup crescator se introduce zilnic numai cate 1 rama cu 2 sipci port-botci cu larve, ridicata din starter, retragandu-se din margine 1 fagure cu hrana. Atunci cand larvele cu botci sunt capacite putem introduce cea de-a doua rama port-botci scoasa din starter. Botcile vor fi verificate din 24 in 24 de ore, cele mici si botite fiind eliminate. Rama port-botci va trebui sa aiba (pe speteaza superioara) notata pozitia ei fata de mijlocul cuibului, pozitie care nu va fi niciodata schimbata, indiferent de cate ori va fi scoasa rama. Manuirea ramelor port-botci se va face cu toata atentia, fara lovituri, zdruncinaturi, evitand verificarile in zilele cu vant, soare puternic, mai ales daca botcile nu sunt capacite. Cu 1-2 zile inaintea eclozionarii (cand nu mai pot apare transformari negative ireversibile), botcile sunt transferate in custile de eclozionare (tip Zander), in vederea implantarii in nuclee de imperechere suficient de puternice (pentru a asigura temperatura optima).

Finisarea botcilor in corpul al doilea al stupului despartit cu gratie nu da rezultate bune. Colonia de finisare trebuie sa fie independenta, puternica si orfana, cu albine care circula in stup fara intermitente si alimentata mereu cu hrana si cu puiet capacit. De aceea este indicat ca ramele port-botci sa fie puse intotdeauna in corpul inferior, stupii de crestere fiind totdeauna bine impachetati pentru a feri botcile de variatiile bruste de temperatura (acestea fiind foarte sensibile).

Izolarea botcilor in colivii de protectie Botcile lasate in familiile crescatoare, fara protectie, pot fi atacate de prima matca eclozionata. Pentru preintampinarea pierderilor ele se pun cu 2 zile inainte de eclozionare, in cate o colivie de protectie, unde, dupa eclozionare, intr-o mica scobitura de la fundul coliviei matcile gasesc cateva picaturi de miere amestecata cu hrana proteica. Prin plasa de sarma a coliviilor matcile sunt hranite de albinele doici. Coliviile de pastrare sunt asezate intr-o rama speciala, denumita rama portcolivii cu 2 stelaje basculante, unde ele stau insirate pe 2 randuri. Coliviile de pastrare raman in coloniile crescatoare cel mult 34 zile pana la amplasarea in nucleele de imperechere, coloniile pastratoare fiind hranite din abundenta cu hrana proteica. Pentru introducerea in nucleele de imperechere se recomanda scoaterea matcilor din coliviile de pastrare si introducerea lor in colivii automate de introducere a matcilor, respectand regulile de introducere si inlocuire a matcilor.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->