CURS OFTALMOLOGIE

2/6/2011

1

PATOLOGIA RETINEI
AFECTIUNILE VASCULARE ALE RETINEI
OBSTRUCIA ARTERIALA RETINIANA OBSTRUCTIA TRUNCHIULUI ARTEREI CENTRALE debut brusc, dramatic prin cecitate unilaterala AV = 0 pupila este in midriaza cu abolirea reflexului fotomotor Oftalmoscopic: papila palida, campul retinian edematos, alb laptos. La nivelul maculei se observa o pata rosie ³cireasa maculara´.

2/6/2011

2

Trei mecanisme diferite pot prduce obliterarea arterei centrale a retinei (sau a unui ram arterial): - spasmul - embolia - tromboza Spasmul arterial: -subiecti tineri cu semne de iritabilitatea neurovegetativa - uneori pasagera ² amauroza fugace - in cursul episoadelor migrenoase - subiectii care prezinta o afectiune vasculara:HTA, arterioscleroza Spasmele pot fi declansate uneori de interventii terapeutice (inj. Retrobulbara) sau de diverse intoxicatii. Embolia arteriala- poate avea originea in leziuni ateromatoase ale inimii sau aortei, emboli. Tromboza arterei- prin endarterita obliteranta + spasm supraadaugat. PROGNOSTIC: in general nefavorabil TRATAMENTUL: Scop: - indepartarea obstacolului - favorizarea formarii colateralelor - protejarea straturilor retiniene in asteptarea restabilirii circulatiei arteriale. * trombolitice: streptokinaza, urokinaza urmat de tratament cu anticoagulant cu heparina si trombostop. * spasmolitice si vasodilatatoare, inj retrobulbare cu atropina 1%, papaverina. pt reducerea edemului retinian * perfuzii cu manitol 2. Obstrutia venoasa = intreruperea circulatiei retiniene de intoarcere. Apare cel mai adesea pe un teren vascular: aterioscleroza, stenoza si ocluzie a carotidelor interne, HTA, hiperlipidemie, flebite si periflebite. Simptomatologie: - scaderea acuitatii vizuale la valori de 0,1 sau 0,2 in general brusc. 2/6/2011 3

Oftalmoscopic: papila edematoasa, hiperemica si cu hemoragii de toate tipurile la suprafata, vene foarte dilatate, tortuoase. In evolutie apar exudate albe vatoase. Daca obstructia intereseaza numai o ramura venoasa, simptomatologia depinde de sediul vasului obstruat. EVOLUTIA: edemul si hemoragiile se resorb treptat si lent si venele isi reiau calibrul normal. COMPLICATII: neovascularizatia retiniana care favorizeaza hemoragiile recidivante retiniene si vitreene. - glaucom secundar hemoragic TRATAMENT: se adreseaza in primul rand terenului, tratamentul corect al bolilor generale : boala hipertensiva, diabetul zaharat, ateroscleroza, etc. Local: - vasoldilatatie - dizolvarea trombusului - anticoagulante - scaderea vascozitatii sangvine si prevenirea agregarii trombocitelor - influentarea modificarilor inflamatorii ale peretilor vasculari cu ajutorul corticoizilor. - fotocoagulare retiniana pt vasele de neoformatie AFECTIUNI DEGENERATIVE ALE RETINEI proces degenerativ al neuronilor retinieni. scaderea AV discromatopsie in ax rosu-verde modificari ERG 1. RETINOPATIA PIGMENTARA SAU DEGENERESCENTA TAPETOPERIFERICA - frecventa crescuta - caracte ereditar - evolutie cronica cecitate CLINIC: hemeralopie, hesperanopie in primul stadiu AV ziua se mentine normala Campul vizual se stramteaza treptat (scotom inelar) 5-10 grd discromatopsie Oftalmoscopie: - migrari pigmentare din epiteliul pigmentar cu aspect de osteoblaste. - stramtorarea calibrului vaselor retiniene - decolorarea papilei NO (galben ceros) - flocoane in corpul vitros - modificari degenerative maculare Prognostic: rezervat cecitate 4

2/6/2011

TRATAMENT: . Degenerescentele maculare -simetrice si duc la scaderea treptata a AV.corticosteroizi. Semnele functionale sunt polimorfe in functie de varsta la care apar.terapia vasculara: vasodilatatoare retrobulbar . Retinopatia pigmentara Degenerescenta maculara 2/6/2011 5 . hormoni melanofori 2.vitaminoterapie .

Tratament: -in dezlipirile secundare se face tratament etiologic . tumori coroidiene.deformarea obiectelor .maligne SIMPTOMATOLOGIE: -50% ³ochi amaurotic de pisica´ -50% -strabism convergent unilateral la copil sub 2 ani . * dezlipire de retina primitiva: aparuta pe un teren particular: miopie forte. valurita si mobila.muste zburatoare ( eventuala hemoragie vitreeana) . uveite posterioare. Intre cele 2 foite se insinueaza un lichid subretinian determinand bombarea acesteia.hipertensiune intraoculara .cataracta unilaterala .scaderea AV in momentul decolarii regiunii maculare Oftalmoscopie: in zona dezlipirii o proeminenta retiniana cenusie.modificari de camp vizual .benigne . SIMPTOMATOLOGIE: . degenerari periferice ale retinei. .DEZLIPIREA DE RETINA separarea printr-un proces patologic a celor 2 foite embrionare a retinei.in dezlipirile primare tratamantul e chirurgical Prognostic:rezervat 2/6/2011 TUMORILE RETINEI .sunt tumori primitive care se dezvolta din celulele nervoase ale retinei. Clasificare: * dezlipire de retina secundara: traumetisme.hipema unilaterala 6 . afakie.

sectionare NO. . vene ceva mai dilatate. Vena are traiectul modificat (tortuoasa). . IV este depasit d.hemoragii in flacara perivascular . Boselata.in std. Vena poate aparea comprimata si cu lumenul ingustat. .in std.p.stadiul IV de neuroretinopatie hipertensiva = apar simptome de suferinta a capului nervului optic cu edem papilar si peripapilar. Arterele au reflex parietal accentuat. TRATAMENT: in caz de retinoblastom unilateral std. alba. cu vase neoformatie.I si II ±enucleatia globului ocular.exudate dure . terapeutic. incrucisarea arterei cu vena. Uneori tumora este mascata de o dezlipire de retina totala. -stadiul III de retinopatie hipertensiva = se asociaza complicatii ale tesultului retinian .stea maculara pacientul prezinta in acest stadiu de regula leziuni renale si cardiace 2/6/2011 7 .Oftalmoscopie: prezenta unei mase tumorale. Peretele arterial este sclerozat si nu permite vizualizarea venei dedesubtul ei.angiopatie retiniana hipertensiva = usoara reducere a calibrului arterelor.v. hemoragii striate la suprafata papilei. MANIFESTARI RETINIENE IN BOALA HIPERTENSIVA stadiul I. stadiul II ± angioscleroza retiniana = semnul Salus-Gunn.d. III ± exenteratia orbitei. PROGNOSTIC: depinde de precocitatea diagnosticului si tratamentului adecvat.exudate albe vatoase .

exudate uscate .hemoragii intraretiniene Stadiul III Retinopatia proliferativa .proliferarea fibrovasculara .vene dilatate .exudate vatoase.neovase prepapilare . *medicametos: tarosin.edem papilar Stadiul II Retinopatia preproliferativa .dezlipire de retina prin tractiune .neovase preretiniene .RETINOPATIA DIABETICA Stadiul I Retinopatia neproliferativa : .anomali microvasculare intraretiniene . dobesilat de Ca.hemoragi intraretiniene punctiforme .hemoragii intravitreene .microanevrisme . inhibitori ai agregabilitatii plachetare * chirurgical: fotocoagularea vitrectomie in hemoragiile vitreene 2/6/2011 8 . ischemie periferica .neovascularizatie iriana TRATAMENTUL: atenuarea evolutiei.

delimiteaza fanta palpebrala .Subsistemul periferic ±de receptie. . Axul orbitei este oblic dinainte inapoi si din afara inauntru si face un unghi de 23grd cu axul globului ocular.18.19 ale lui Brodman Globul ocular este o formatiune aproape sferica situata in partea anterioara a orbitei .pe marginea libera anterior se insera genele sau cilii iar posterior se gasesc orificiile de deschidere a glandelor Meibomius.marginea libera a pleoapelor prezinta in unghiul intern cate o proeminenta numita tuberculul lacrimal in varful caruia se afla punctul lacrimal .ANATOMIA ANALIZATORULUI VIZUAL Analizatorul vizual e un sistem multifunctional complex format din 3 subsisteme: 1.format din globul ocular si anexele acestuia 2.Subsistemul de transmitere a imaginii vizuale: -n. Anexate cililor se gasesc in tegumentele pleoapelor glande sebacee (Zeiss) si sudoripare (Moll).campurile 17.2 margini si 2 unghiuri .Subsistemul de integrare a imaginii vizuale-aria corticala . 2/6/2011 9 . PLEOAPE = formatiuni musculo-membranoase care inchid anterior orbita si protejeaza astfel globul ocular.optic incrucisat partial la nivelul chiasmei optice -radiatiile optice 3.

punctele lacrimale .canaliculele lacrimale .STRUCTURA PLOEAPELOR Stratul superficial -la suprafata un strat de piele fina si elastica -gld sudoripare -tesut celular subcutanat lax -stratul muscular alcatuit din 2 muschi striati: ORBICULARUL PLEOPAELOR e un muschi circular inervat de n. CAILE LACRIMALE Alcatuite din: . GLANDA LACRIMALA e asezata in foseta lacrimala situata in unghiul supero-extern al orbitei. 2/6/2011 10 .gld lacrimala si o parte excretorie-caile lacrimale.sacul lacrimal . oculomotor comun Stratul profund -tarsul care alcatuieste un adevarat schelet al pleoapelor format din tesut fibros gros si rezistent -muschiul capsulotarsal inervat de fibre din simpaticul cervical si controleaza marimea fantei palpebrale. In afara glandei lacrimale principale mai exista un numar de glande lacrimale accesorii situate in fundul de sac superior al conjunctivei. facial cu rol in inchiderea ochiului RIDICATORUL PLEOAPEI SUPERIOARE inervat de n.canalul lacrimo-nazal Punctele lacrimale sunt doua mici orificii aflate pe tuberculul lacrimal in 1/3 interna a pleoapei lipsita de cili. Ca structura glanda lacrimala principala e o glanda acinoasa asemanatoare parotidei. -conjunctiva palpebrala e foarte aderenta de tars si la fiecare clipit distribuie uniform secretiile glandulare si lacrimile pe suprafata conjunctivei bulbare si cornee ARTERELE pleoapelor sunt ramuri ale arterei oftalmice si faciale VENELE se varsa in venele oftalmice temporale superficiale si faciale. LIMFATICELE se indreapta catre ganglionii preauriculari si parotidieni iar o parte catre ggl submandibulari/ APARATUL LACRIMAL e alcatuit dintr-o parte secretorie. Punctele lacrimale se continua cu canaliculele lacrimale care dupa un traiect vertical de 2-3 mm se indreapta orizontal paralel cu marginea libera a pleoapei si se deschid in sacul lacrimal.

mb subtire. realizata de glandele lacrimale accesorii. ggl maxilari 11 . alungita. abducens VI asigura inervatia *drept extern CONJUNCTIVA . secretie ce dispare noaptea si secretia de baza constanta.Sacul lacrimal e situat in loja lacrimala. Rol: -de protectie si aparare -de retinere si stabilitate a filmului lacrimal Artere: doua origini-palpebrala si ciliara. mucoasa. cu portiunea superioara rotunjita numita domul sacului lacrimal. oculomotor comun III asigura inervatia m. stralucitoare ce captuseste fata posterioara a pleoapelor iar apoi se rasfrange trecand pe partea anterioara a globului ocular si tapeteaza fata anterioara a scleroticii. Are forma ovalara. lacrimala principala. extrinseci *drept intern *drept superior *drept inferior *oblic mic N. APARATUL OCULOMOTOR 4 muschi drepti 2 muschi oblici N. Secretia lacrimala apare din prima zi de viata dar este redusa. Topografic conjunctiva prezinta 3 portiuni: CONJUNCTIVA PALPEBRALA SAU TARSALA CONJUNCTIVA FUNDULUI DE SAC CONJUNCTIVA BULBARA 2/6/2011 Secretia lacrimala cuprinde secretia reflexa produsa de gld. Vene: vene palpebrale si vene ciliare anterioare Limfatice:ggl preauriculari si parotidieni. trohlear IV asigura inervatia *oblicului mare N. Partea inferioara a sacului lacrimal se ingusteaza si se continua cu canalul lacrimo-nazal ce se deschide in meatul inferior al foselor nazale.

Membrana Descemet e cea mai rezistenta si elastica. Fata externa convexa.d. In grosimea lui se afla elementele anatomice cu rol de drenaj a umorii apoase. D.6mm Zona de trecere intre cornee si sclera se numeste limb sclero-corneean. Neavand vase. reflexia si refractia luminii 2. ciliari care la randul lor sunt ramuri ale oftalmicului FUNCTII 1. Are culoare alb sidefie si nu poate fi strabatuta de razele de soare. 2/6/2011 12 . FUNCTIA DE CRESTERE SI REPARARE TISULARA difera in functie de fiecare strat corneean. dur. asigurata de n.p. la nivelul ei se insera muschii oculomotori Fata interna concava. 3.CORNEEA = partea anterioara transparenta a tunicii externe E constituita din lame de tesut conjunctiv fibros asemanatoare scleroticii insa corneea e transparenta datorita dispozitiei regulate a fibrelor si cantitatii constante a lichidelor interstitiale. E o componenta importanta a dioptrului ocular: +43d din cele +60D ale ochiului.v. inextensibil la adult. vine in contact cu coroida. FUNCTIE OPTICA -corneea asigura transmiterea. O leziune la nivelul stromei se va cicatriza lent cu pierderea transparentei. histologic corneea e compusa din 5 straturi: a) Epiteliul corneean anterior b) Membrana Bowman c) Stroma corneeana d) Membrana Descemet e) Endoteliul VASCULARIZATIA: corneea normala e lipsita de vase. difuziunea.5-0. Epiteliul corneean lezat cu pastrarea mb bazale se reface prin migrarea celulelor active din marginea plagii. sportul energetic si metabolic se face de la nivelul umorii apoase si lacrimilor INERVATIA: inervatia senzitiva e foarte bogata. Anterior sclera intalneste corneea Posterior e canalul scleral al nervului optic si are forma de trunchi de con. SCLERA = tunica externa a globului ocular reprezentand 4/5 post ale sale E formata dintr-un tesut fibros. FUNCTIA MECANICA -impreuna cu sclerotica formeaza tunica externa cea mai rezistenta a globului ocular. Grosimea corneei la periferie e de 1mm si se ingusteaza spre centru pana la 0. Endoteliul corneean nu se regenereaza.

ciliari. parasimpatic si simpatic. UVEEA e tunica medie a globului ocular compusa din 3 parti anatomice si functionale distincte: irisul. Sclerotica e perforata de numeroase orificii de intrare sau iesire.Canalul scleral e partial inchis de lama criblata care se aseamana cu o sita ce ocupa 2/3 externe ale canalului scleral. Daca se face o sectiune sagitala a ochiului corpul ciliar are o forma triunghiulara cu fata anterioara spre iris. Irisul e o membrana bogat vascularizata. Prin perforatiile lamei trec fibrele n. E un diafragm subtire prevazut in centru cu un orificiu numit pupila. Inervat de parasimpatic. Nu exista limfatice la nivelul irisului. m. la ecuator petru venele vorticoase si la polul posterior pentru vasele si nervii ciliari scurti si lungi. La acest nivel trec vasele centrale ale retinei inconjurate de teaca lor perivasculara. o fata externa sclerala si una posterioara in raport cu corpul vitros. Venele urmeaza traiectul arterelor si ajung in venele proceselor ciliare de unde merg in spatiul supracoroidian pentru a se drena in venele vorticoase. trage zonula spre centru permitand cristalnului sa isi mareasca convexitatea in vederea de aproape.Rouget-Muller e constituit din fibre circulare si are rol de sfincter. Brucke-Wallace constituit din fibre longitudinale. IRISUL: reprezinta partea anterioara a tractului uveal. CORPUL CILIAR e format din procesele ciliare si muschiul ciliar. corpul ciliar. inervat de simpatic si intervine in vederea de aproape. Sclera e o membrana foarte putin vascularizata ea fiind nutrita prin imbibitie din straturile vecine. Se intinde de la radacina irisului pana la ora serata. Ei contin fibre venite din trigemen. coroida. El imparte compartimentul anterior in camera anterioara situata intre cornee si iris si camera posterioara intre iris cristalin Culoarea irisului stabilita genetic e determinata de cantitatea de pigment prezent. Inervatia sclerei e asigurata de n. Nervii irisului provin din n. anterior pentru arterele si venele ciliare anterioare. Arterele provin din ciliarele lungi pusterioare. ciliari scurti.o. care pierd mielinizarea la nivelul lamei. MUSCHIUL CILIAR are doua portiuni: m. 2/6/2011 13 .

VASCULARIZATIE: Arterele provin din marele cerc arterial al irisului ce iriga muschiul ciliar si procesele ciliare. La nivelul marginii pupilare cristalinul vine in contact cu irisul de care se indeparteaza in periferie datorita convexitatii sale. 3. Fata anterioara si cea posterioara se intalnesc la ecuator. m. Sunt formate din ghemuri vasculare anastomozate intre ele.o. merg la plexul venos intrascleral si de aici la venele musculare ale m. Venele Venele proceselor ciliare sub denumirea de vene ciliare posterioare ajung in supracoroida. E un organ unic lipsit de vascularizatie. E bogat vascularizata si intens pigmentata. ciliar sunt vene ciliare anterioare. Stratul intermediar format din artere si vene. Arterele sunt situate pe un plan mai profund si provin din arterele ciliare scurte posterioare. Nervii motori musculari provin din parasimpaticul mezencefalic pe calea n. COROIDA . Corpul ciliar nu are vase limfatice. Stratul supracoroidian sau lamina fusca alcatuit dintr-un tesut conjunctiv usor pigmentat 2.PROCESELE CILARE au rol in secretia umorii apoase. Fata anterioara vine in raport cu irisul si orificiul pupilar. aplatizata anterior. oculomotor comun pt m.tapeteaza sclera de la papila n. E formata din mai multe straturi: 1. Vasele sunt cuprinse intr-un tesut conjunctiv in care se afla numeroase celule pigmentare. Venele sunt situate superficial si se unesc in patru trunchiuri mari numite vene vorticoase care perforeaza sclera inapoia ecuatorului si se varsa in vena oftalmica. Rouget\muller si din simpaticul cervical pentru m. Cristalinul e mentinut in pozitia sa printr-un sistem de fibre care alcatuiesc ligamentul suspensor sau zonula lui Zinn. pana la ora serata. Fata posterioara vine in raport cu hialoida anterioara a corpului vitros. Stratul corio-capilar e format din capilare mai numeroase in zona maculara. de unde se dreneaza printrun sistem trabecular la nivelul canalului lui Schlemm. trece prin orificiul pupilar in camera ant. Nervii provin din nervii ciliari care in majoritate provin ggl oftalmic (ciliarii scurti) iar cateva ramuri direct din nazal (ciliarii lungi) CRISTALINUL e o lentila biconvexa. 2/6/2011 14 . Nervii senzitivi au originea in trigemen. Umoarea apoasa e secretata in camera post. Aceasta se intinde intre fata interna a corpului ciliar si ecuatorul cristalinului. Brucke si vase. drepti.

corpul ciliar.o. optic a fost impartit in 4 segmente.o. -tunica nervoasa.Portiunea intracanaliculara corespunde traiectului intraosos al canalului optic. In zona centrala papila prezinta o usoara depresiune denumita excavatie fiziologica.locului de intrare si iesire a arterei si venei centrale a ochiului.Portiunea intraorbitara se intinde de la marginea orbitara a canalului optic pana la globul ocular 3.o. locul de emergenta a vaselor centrale ale retinei 2. Capul nervulu optic e transparent si alcatuieste la fundul de ochi discul optic sau papila n. E un tesut conjunctiv avascular.Portiunea intracraniana se intinde de la orificiul cranian al canalului optic pana la unghiul antero-lateral al chiasmei optice. Portiunea intrabulbara . NERVUL OPTIC D. are in aceasta portiune raporturi stranse cu celulele etmoidale si sinusul sfenoidal. Trunchiurile vasculare centrale la emergenta in papila se divid in 4 ramuri: temporale (sup si inf) si nazale (sup si inf) pentru a asigura vascularizatia retinei in totalitatea ei.ele asigura vederea diurna. zona de acuitate vizuala maxima. Pe masura ce ne indepartam de macula spre periferie numarul celulelor cu conuri scade si creste numarul celulelor cu bastonase aici existand cantitatea maxima a vederii nocturne. Retina are 10 straturi din care stratul functional cu conuri si bastonase. retina si papila. Exista o reprezentare simetrica a acestora pe suprafata retinei. care apreciaza diferente de alb.CORPUL VITROS Vitrosul e un gel transparent. 2/6/2011 15 . Vitrosul se muleaza pe structurile ce limiteaza cavitatea vitreana: fata posterioara a cristalinului. N. neomogen care contine 99% apa. adera intim de peretele osos facand loc doar arterei oftalmice care il insoteste. al raporturilor pe care le are traiectul n. fascicolul posterior a fibrelor zonulare. 1.sau capul nervului optic strabate membranele oculare si se ingusteaza luand forma unui con cu baza la intrare si varful in papila la nivelul lamei ciuruite. ora serata.se insera la nivelul orei serata de corpul ciliar. colorata. Temporal de papila se afla macula lutea.v. De-a lungul acestui canal n. RETINA Raporturile se fac prin intermediul hialoidei anterioare si posterioare.d. conurile fiind maxim concentrate la nivelul maculei lutea (pata galbena) .negru.p. 4.cenusiu La nivelul retinei in partea centrala= papila nervului optic care corspunde locului de intrare a acestuia.

Uneori e necesara ablatia chirurgicala a glandei. Clinic . Diagnosticul diferential: . mobila. nedureroasa. . chistului sebaceu. glandei. circumscrisa.impastarea Bolnavul poate prezenta o usoara alterare a starii generale. Tratamentul e etiologic. sarcoidoza. Aspectul clinic e foarte inselator constatandu-se o constatandutumora lobulata.tumefierea pleoapei .inflamatiile glandelor pleoapei -abcesul palpebral -abcesul orbitar -tumorile pleoapei si gld lacrimale Tratament: *antibiotic *AINS *inj subconj.congestia superioare . adenopatie preauriculara hiperemia si chemozisul conjunctivei Evolutia:-vindecare in 1-2 sapt sau-spre supuratie constituindu-se un abces care se deschide spre conj. Foarte rar survine datorita unei infectii exogene in urma unui traumatism deschis. 16 . se mai poate apela la radioterapie in doze antiinflamatorii. chistului dermoid si a tumorilor glandei lacrimale.APARATUL LACRIMAL AFECTIUNILE GLANDEI LACRIMALE INFLAMATIILE GLANDEI LACRIMALE 1.senzatie de apasare in reg.ptoza palpebrala . DACRIOADENITA ACUTA Etiologia e legata in genral de infectia sistemica sau de vecinatate. lues.senzatie dureroasa . cu antibiotice *instilatii cu solutii antibiotice Complicatiile: atrofia glandei cu lacrimare insuficienta chistul glandei lacrimale fistula lacrimala 2/6/2011 2. insotita de: . DACRIOADENITA CRONICA se intalnesc foarte rar etiologia lor fiind legata de tuberculoza.uscaciunea ochiului In acest caz diagnosticul e dificil fiind obligatorieexcluderea tarsitei.

prin propagarea infectiei la zonele invecinate Tratament: Daca obstructia e incompleta se practica sondajul si spalatura cailor lacrimale cu solutii antibiotice.conjunctivita cataral angulara rezistenta la tratament Daca in acest stadiu survine si obstructia conductului lacrimal peretii sacului se destind datorita stagnarii si acumularii secretiilor si se constituie mucocelul sacului lacrimal. 2/6/2011 17 .inflamatiile odontogene. -pneumococul. secundar obstructiei cronice a canalului nazolacrimal. Daca prin aceste masuri nu se obtine permeabilizarea cailor lacrimale.lacrimare cronica stadiul .AFECTIUNILE INFLAMATORII ALE CAILOR LACRIMALE DACRIOCISTITA ACUTA =inflamatiile sacului lacrimal Se datoreaza cel mai frecvent stazei lacrimilor si suprainfectarii lor. Prin compresia energica a mucocelului se elimina prin punctul lacrimal o secretie gelatinoasa sau laptoasa. candida. haemophilus. klebsiella. Debutul bolii bolii: . Evolutia : fistulizare la tegument-fistula lacrimala externa fistulizare spre conjunctiva-fistula lacrimala interna flegmon al sacului lacrimal-durere locala foarte accentuata peridacriocistita. se va trece la tratamentul chirurgical dacriocistorinostomie. Cauzele obstructiei lacrimale sunt: inflamatiile cronice ale cavitatii nazale si sinusurilor paranazale. Mai rar originea infectiei e conjunctivala sau nazosinusala. mai rar tumorile.

transparenta sau usor galbuie.stare de discomfort ocular . Alte manifestari obiective . prurit.AV nu e modificata cu exceptia cazurilor complicate cu keratita MANIFESTARI OBIECTIVE Hiperemia: congestie periferica conjunctivala superficiala mai marcata spre fundurile de sac. Forma extrema a edemului conjunctival este chemozisul. hexagonale. .secretia purulenta certifica infectia bacteriana.PATOLOGIA CONJUNCTIVEI CONJUNCTIVITELE CONJUNCTIVITELE MANIFESTARI SUBIECTIVE: . situate la nivelul conjunctivei tarsale si a fundurilor de sac.arsura. -falsa ptoza palpebrala DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL -keratita -iridociclita -glaucomul acut -sclerite 2/6/2011 18 -episclerite -celulita orbitara . Foliculii ± formatiuni proeminente rotunjite. Se diferentiaza de foliculi prin faptul ca sunt centrate de un vas. Modificarile de relief ale conjunctivei Edemul ±clinic conjunctiva apare umflata. nisip in ochi. intepatura.secretia seroasa consecinta hiperproductiei de lacrimi ne orienteaza spre etiologie virala sau alergica. homolaterala pledeaza pentru o conj. Prezenta fibrinei faciliteaza suprainfectia bacteriana. usturime.apar ca structuri reliefate. Papilele.microhemoragiile apar in conjunctivitele produse de Echo si Coxakie -adenopatia preauriculara. corp strain .Cand cantitatea de fibrina e mare se formeaza membrane sau pseudomembrane. . Virala -edemul palpebral moale mai accentuat matinal apare in conjunctivitele alergice si foliculare virale. Secretia: . translucide. Diminua pana la disparitie dupa instilarea de adrenalina 1Å.secretia fibroasa are ca prototip conjunctivita difterica.

Conjunctivitele catarale a) acute. Manifestari clinice minore. Majoritatea lor au o cauza fie alergica fie iritativa. c) cronica. foliculi. O forma clinica particulara e cea alergica: hiperemie conjunctivala.bacilul Morax-Axenfeld. secretie seroasa si abundenta.ochiul cu conjunctivita nu se panseaza niciodata -eliminarea secretiilor patologice din sacul conjunctival prin instilatii de solutii slab antiseptice -medicatia activa adaptata etiologiei conjunctivitei CLASIFICARE ETIOLOGICA traumatice infectioase alergice CLASIFICARE ANATOMO-CLINICA 1. secretie abundenta mucoasa b) subacute. Evolutie indelungata cu remisiuni si exacerbari. de la simple eroziuni pana la ulcer corneean cu posibila perforatie si extinderea consecutiva a infectiei la uveea anterioara sau chiar la intregul glob ocular -blefaroconjunctivite PRINCIPII DE PROFILAXIE SI TRATAMENT procedeul Crede aplicat tuturor nou-nascutilor pentru prevenirea conjunctivitei gonococice.poate apare ca o stare reziduala dupa forma acuta sau subacuta. conjunctiva mai hiperemiata in unghiuri. masuri de igiena TRATAMENTUL Principii generale .eozinofilie 2/6/2011 19 . El consta in instilarea unei picaturi de nitrat de Ag 1% in sacul conjunctival imediat dupa nastere.pneumococ.COMPLICATIILE CONJUNCTIVITELOR -intereseaza in principal corneea. congestie palpebrala mai accentuata dimineata. Diagnosticul se pune prin examenul de laborator al secretiei conjunctivale: .absenta germenilor . edem conjunctival si palpebral.virusuri au un grd mare de contagiozitate manifestarile clinice brusc instalate.

2/6/2011 20 .coliruri cu antibiotice cu spectru larg. de formare a membranelor care apar pe pe conjunctiva palpebrala.Conjunctivite purulente a) Conjunctivita gonococica a nou-nascutului . sunt albe-gri. trichiazis. TRATAMENT: *profilaxie *penicilina b) Conjunctivita gonococica a adultului -infectarea se produce pe cale exogena (maini murdare.incubatie 2-4 zile . de cicatrizare in care apare tesut de granulatie dar vindecarea poate fi defectuoasa: sinblefaron.Conjunctivitele pseudomembranoase si membranoase -se caracterizeaza prin aparitia unui exudat fibrinos care acopera epiteliul conjunctival (pseudomembranoase) si care apare in epiteliu (cele membranoase) CONJUNCTIVITA DIFTERICA -azi e cu totul exceptionala datorita vaccinarii antidifterice. edem palpebral accentuat. ectropion. std. . chemozis.2. obiecte) sau endogena (adultulgonoreic) -complicatiile corneene sunt mai precoce si mai grave 3. se detaseaza greu lasand ulceratii si se refac rapid. Prezinta 3 stadii: std. Diagnosticul ±examenul clinic si bactereologic Tratament.hiperemie conjunctivala. secretie purulenta alb-galbuie. de infiltratie=cel mai dramatic -hiperemie conj.Inocularea germenului se face la trecerea fatului prin filiera pelvi-genitala. Intensa -secretie seroasa putin abundenta -edem palpebral std.

pe un fond hipereminc se constata prezenta de foliculi mici roz situati mai ales in fundul de sac inferior. Conjunctivitele nodulare cuprind acele afectiuni inflamatorii ale conjunctivei care au ca element comun prezenta de noduli: foliculi sau papile. Complicatiile sunt rare. Conjunctivita foliculara tip piscina survine in epidemii sau sporadic la cei care frecventeaza bazinele de inot dupa o perioada de 8-10 zile. Tratament: instilatii cu nitrat de Ag si colir cu antibiotice cu spectru larg.pe baza aspectelor clinice Pognosticul depinde de precocitatea diagnosticului 2/6/2011 21 . Trahomul .contagiozitatea e mare 4 stadii: a) trahomul incipient-manifestari subiective minime si pe fondul usor congestiv al conjunctivei apar foliculi laptosi. Manifestarile clinice subiective se remit in 3. Conjunctivita foliculara acuta -se presupune ca ar fi produsa de un adenovirus -debut brusc unilateral.4.sapt.foliculii se inmultesc si se matureaza iar la presiune se sparg si elibereaza un continut gelatinos.e considerata o boala a mizeriei . dupa 3-5 zile se bilateralizeaza. . b) trahomul florid. 2.conjunctivita foliculara cronica produsa de Chlamydia trachomatis. Secretia e moderata iar adenopatia preauriculara usor sensibila. 1. . -adenopatia preauriculara nedureroasa e intotdeauna prezenta. -se produce invadarea corneei sub forma panusului trachomatos care are aspect de perdea ce coboara pe suprafata anterioara a corneei c) trahomul precicatriceal d) trahomul cicatriceal marcheaza sfarsitul evolutiei bolii Complicatiile sunt datorate procesului cicatriceal Diagnostic. Tratament: colir cu antibiotice 3.

urticarie. Cronica. * forma limbica in care se produce o hipertrofie a conjunctivei bulbare perilimbice * forma mixta Tratament: colir cu cortizon. prurit. cu aspect de pavaj. 3 forme clinice: * forma palpebrala: pe conj palpebrala mai ales superioara se observa papile plate. edem angioneurotic.5. general cu antihistaminice de sinteza. Conjunctivita bacteriana Conjunctivita cu pneumocistis carini Conjunctivita cu streptococ Conjunctivita alergica Conjunctivi ta virala Conjunctivita primavaratica Conjunctivita cu haemophilus Conjunctivita gonococica 2/6/2011 22 . cromoglicat de sodiu. Simptome: senzatie de usturime. calciu. fotofobie. cortizon. Conjunctivita primavaratica apartine grupului de conjunctivite alergice -eozinofilie in secretia conjunctivala -nivel crescut de Ig E in sange -aparitia in contextul altor manifestari alergice: astm. E manifestarea unei hipersensibilitati locale la alergeni. AINS. E bilaterala. In formele trenante se aplica trat.

lipsa completa a pleoapelor. Suprafata corneo-conjunctivala descoperita se usuca. cu baza la nivelul marginii libere.PATOLOGIA PLEOPELOR AFECTIUNI CONGENITALE ALE PLEOAPELOR A. microftalmia sau microblefaria.COLOBOMUL PALPEBRAL e o lipsa de substanta triunghiulara interesand toate straturile pleoapei. In criptoftalmie spre deosebire de ablefarie exista o organizare structurala a pleoapei.deschidere insuficienta a fantei palpebrale. unghiurile palpebrale parand sudate. structura pleoapelor este normala. Se asociaza frcvent cu epicantul. ABLEFARIA. 3. 2. CRIPTOFTALMIA ±e lipsa deschiderii palpebrale. ANOMALII ALE DESCHIDERII PALPEBRALE 1. Este o cuta de piele semilunara verticala care coboara de la pleoapa superioara la cea inferioara.acoperind unghiul intern al fantei palpebrale. Tratamentul :-umectarea corneei si conjunctivei pana la efectuarea interventiei chirurgicale -lacrimi 2.MICROBLEFARIA. cele doua pleoape se continua fara demarcatie.normal la populatia mongoloida. lasa descoperita o mare parte a segmentului anterior al globului ocular. B. 2/6/2011 23 . In ablefarie pleoapa e inlocuita cu o membrana tegumentara. Daca afectiunea e marcanta apare imposibilitatea de inchidere a fantei palpebrale. Ele sunt inlocuite cu un plan membranos care inchide anterior orbita. chiar si rudimentara. EPICANTUL. Fiind situat in mijlocul pleoapei. ANOMALII ALE MORFOLOGIEI PLEOAPELOR 1. 3. BLEFAROFIMOZA. deci lagoftalmia. Se poate confunda cu ptoza palpebrala dar o examinare mai atenta a ridicatorului pleoapei elimina aceasta confuzie.dimensiunile mici ale pleoapelor.

ANOMALII ALE CILILOR DistichiazaDistichiaza. Cauze locale: fum. 2. 2/6/2011 24 . Factori generali: tulburari endocrine. INFECTIILE PLEOAPELOR INFECTIILE VIROTICE ALE PLEOAPELOR Zona zoster oftalmica -virusul varicelozosterian dureri frontale intense. cosmetice. ECTROPIONUL CONGENITAL -rasucirea inspre exterior a marginii libere palpebrale. ce respecta teritotiul nervului oftalmic asociata cu adenopatie regionala.existenta mai multor randuri de cili TrichiazaTrichiaza-deviatia cilior spre globul ocular ce irita corneea ducand la aparitia ulcerelor corneene. Placardele eritematoase initiale se transforma in vezicule cu lichid clar care ulterior devine tulbure.C. caldura.combaterea infectiei . ANOMALII ALE MARGINILOR LIBERE 1.eruptie veziculoasa. boli infectioase. nevrite optice . episclerite. medicamente. stari alergice. D. unilaterala. TRATAMENT: . febra. varsaturi. frig. iridociclite.stimularea imunitatii .calmarea durerilor INFECTIILE MARGINILOR LIBERE A PLEOAPELOR Blefaritele-inflamatii ale marginii libere palpebrale. praf. producand contactul si deci abraziunea cililor asupra corneei. ENTROPIONUL CONGENITAL -rasfrangerea marginii pleoapei inferioare spre globul ocular. Dupa uscarea continutului se formeaza o crusta. complicatii oculare: keratite.

cortison -scuamoasa-dupa indepartarea scuamelor cu comprese cu borat de sodiu.cilii fiind orientati catre conjunctiva bulbara si cornee pe care le irita in permanenta. *spastic *cicatricial ECTROPIONUL-rasfrangerea in afara a marginilor ciliare ale pleoapelor de asa maniera incat conjunctiva tarsala este mai mult sau mai putin aerului. Tratament: Local:-eritematoasa-colire astringente -rezorcina . Blefarita scuamoasa-marginile libere ale pleoapelor sunt acoperite cu niste pelicule sau scuame.Se intalnesc 3 forme clinice: -blefarita eritematoasa -blefarita scuamoasa -blefarita ulceroasa Blefarita eritematoasa se manifesta printr-o hiperemie si edem discret al marginii libere a pleoapelor. Blefarita ulceroasa se caracterizeaza prin localizarea unei infectii de natura stafilococica.Dupa indepartarea scuamelor care se refac repede. Tratament:*local.inflamatia cronica a glandelor lui MEIBOMIUS DEVIATIILE PLEOAPELOR ENTROPIONUL-rasfrangerea inauntru a marginii palpebrale.unguent cu oxid galben de Hg.iritata. -ulceroasa-dupa indepartarea crustelor se aplica unguent antibiotic Orgeletul ±inflamatia de natura stafilococica a glandelor sebacee ale lui ZEISS. Se manifesta prin ulceratii si microabcese ciliare. Bolnavul acuza senzatie de prurit sau usturime.pielea regiunii ramane rosie.cortison.conjunctiva expusa agentilor iritanti se ingroasa si capata aspectul unui epiteliu pavimentos 2/6/2011 25 .coliruri cu antibiotice *general: antibiotic Chalazionul.

*spastic *cicatricial *paralitic *senil TUMORILE PLEOAPELOR TUMORI BENIGNE a. Epiteliomul glandular (adenocarcinomul) -rar dar extrem de malign poate proveni din oricare dintre glandele palpebrale dar cel mai frecvent din gld. 2. Chisturile b.keratoza seboreica) -melanice benigne (plate sau nevi) -tumorile glandelor sebacee -tumorile glandelor sudoripare -tumorile foliculilor pilosi -hemangiomul TUMORI MALIGNE 1.Lipoame . .Xantelasma 2/6/2011 26 . formele spinocelulare si mixte sunt mai rare si mai maligne putand determina metastaze limfoganglionare . Tumorile benigne solide -epiteliale (papilomul. Epiteliomul cutanat -structura bazocelulara majoritatea. Meibomius. Se localizeaza mai frecvent la nivelul pleoapei superioare putand fi confundat cu salazionul. Ulterior ia un aspect muriform apoi se exulcereaza acoperindu-se de cruste.nodul brun cenusiu situat in vecinatatea marginii ciliare.

3. Melanomul malign (nevocarcinomul) . are tendinta la exulcerare si invazie limfoganglionara 4.leziunea e pruriginoasa.tumora maligna conjunctivala care se dezvolta sub forma unui nodul -evolutia e rapida -are tendinta la invadare si diseminare limfatica si hematogena . Sarcomul palpebral .radioterapie Papiloma scuamos Keratoza seboreica Nev Hemangiom Xantelasma Carcinom cu celule bazale Melanom malign Carcinom glande sebacee Carcinom cu celule bazale 2/6/2011 27 .prognostic foarte grav Tratament: -excizie chirurgicala .chimioterapie .e o tumora rara care poate lua nastere fie dintr-un nev congenital fie dintr-o melanoza castigata -apare ca un nodul pigmentat sau roz inconjurat de un halou rosu cu vascularizatie anormala. .

infiltratia straturilor profunde ale parenchimului corneean MODIFICARI ANATOMOPATOLOGICE .congestie conjunctivala de tip perikeratic . fotofobie. edem palpebral MECANISMUL ETIOPATOGENIC CHERATITE EXOGENE . perioculare . procesul patologic fiind infiltrativ 2/6/2011 28 .PATOLOGIA CORNEEI CHERATITELE = leziuni inflamatorii ale corneei SIMPTOMATOLOGIE SUBIECTIVA .agentii patogeni ating corneea pe cale circulatorie.fenomene reactionale de vecinatate: chemozis.leziuni corneene .scaderea AV in functie de sediul. nervoasa sau umorala SEDIUL LEZIUNII CHERATITE SUPERFICIALE .consecinta unui traumatism ocular sau infectii primare.mb Bowman si lamele superficiale ale parenchimului corneean CHERATITELE PROFUNDE . primitive corneene CHERATITE ENDOGENE .dureri oculare. extinderea si densitatea tulburarii transparentei corneei SIMPTOMATOLOGIE OBIECTIVA . blefarospasm .fenomene de iritatie reflexa: lacrimare.CHERATITELE ULCERATIVE caracterizate prin pierderi de substanta superficiale -CHERATITE INFILTRATIVE epiteliul corneean este intact.reactii ale uveei anterioare .

CHERATITELE EXOGENE 1.congestie perikeratica intensa . ulcerul cu hipopion SIMPTOMATOLOGIE . indispozitie generala OBIECTIV .mb lui Descemet care proemina. Fara tratament in cateva zile duce la perforatia corneei.ULCERUL CORNEEAN SERPIGINOS = ulcerul pneumococic.in cateva ore apare hipopionul EVOLUTIA e grava.ulceratie corneeana galbuie cu fondul si conturul infiltrate si acoperite de o secretie purulenta -reactie intensa a uveei anterioare * iris congestionat * pupila miotica * tendinta la sinechii . fotofobie. Premergator perforatiei apare in centrul ulceratiei sub forma unei perle transparente contrastand puternic cu fondul purulent murdar descemetocelul.afectiunea debuteaza la cateva ore dupa un microtraumatism prin dureri oculare. 2/6/2011 29 .

inj subconjunctivale de 2 ori pe zi .panoftalmia. Etiologia e virala TRATAMENT Se vindeca de regula fara sa lase cicatrici .congestie conjunctivala perikeratica . piocianic.In cateva ore se produce perforatia. micoze.senzatie de nisip in ochi .picaturi cu antibiotice cu spectru larg . COMPLICATII TARDIVE .leucomul corneean aderent perturba circulatia normala a umorului apos si determina cresterea tensiunii intraoculare = glaucomului secundar. stafilococ.pansament Cheratoplastie general: antibiotice. CHERATITA PUNCTATA SUPERFICIALA SIMPTOME SUBIECTIVE: . ETIOLOGIE .epitelizant . TRATAMENT local: antiinfectios . AINS.infiltrate epiteliale punctiforme situate in straturile superficiale.epitelizante . streptococ.antibiotice . vitamine 2.midriatic 2/6/2011 30 . cu o durere paroxistica dupa care pacinetul semnaleaza scurgerea unui lichid caldut pe obraz. In orificiul de perforatie se inclaveaza irisul. Durerea dispare.midriatice . In 10-15 zile ulcerul se vindeca prin constituirea unei cicatrici in care irisul ramane inclavat: leucom corneean aderent In cazuri mult mai grave perforatia e urmata inflamatia supurativa a globului ocular.pneumococ.fotofobie -moderate tulburari de vedere SIPTOME OBIECTIVE: .

B. sedative. o baza infiltrata.corneea prezita o eroziune cu caracter polimorf ca o crenguta de brad.suprainfectarea leziunii cu piogeni . trigemen de unde pe calea nervilor ciliari ajunge la cornee .Local: -virustatice: aciclovir .C aciclovir tablete HERPESUL ZOSTER CORNEEAN TRATAMENT apare in cadrul herpesului zoster oftalmic Local: antivirale.nu lasa imunitate recidive COMPLICATII . Leziunile corneene apar intre a 3-a si a 12-a zi dupa epitelizant. midriatic. 2/6/2011 31 . vit.congestie de tip perikeratic .lacrimare SIMPTOME OBIECTIVE .dureri vii nevralgice . antibiotic. Herpes Zoster da imunitate.pansament .General: vit gr. General: vitamine. pansament. ETIOLOGIE familia herpes virusurilor ectodermo-neurotrope.senzatie de corp strain . debutul eruptiei cutanate.rezervorul de virus herpetic poate fi ganglionul n. Leziunile se pot prezenta ca mici vezicule situate pe calmante.primoinfectia se produce prin contaminare interumana . antibiotice. .atropina .fotofobie .CHERATITELE ENDOGENE HERPESUL SIMPLU CORNEEAN monocular stari de scadere a imunitatii organismului SIPTOME SUBIECTIVE .irita TRATAMENT .

curand. Tratamentul : se adreseaza mai ales starii de nutritie. .in zona centrala a corneei apare o opacifiere difuza. superficiala .se intalneste la copii cu distrofie grava. leziuni dentare caracteristice = triada Hutchinson CHERATITA PARENCHIMATOASA TBC DISTROFIILE CORNEENE = afectiuni corneene degenerative CHERATOMALACIA datorata unei tulburari de nutritie generala a organismului . Patogenia: alterarea metabolismului corneean. local eficient este blefarorafia. . .se produce un proces ulcerativ lent .CHERATITA PARENCHIMATOASA LUETICA . Local: atropina antibiotic vit. singurul tratament lichidului precorneean viscos uscarea ei.afectiunea evolueaza bilateral . . de avitaminoza A.apare ca o consecinta a pierderii sensibilitatii corneei in urma intreruperii continuitatii trigemenului prin lezarea patologica sau traumatica a trunchiului nervului.survine in cadrul sdr. Tratament: Blefarorafia 2/6/2011 32 . Tratament: CHERATITA LAGOFTALMICA .cand s-a produs cheratita.e o manifestare a luesului congenital.alterarea corneei ce apare in lipsa protectiei asigurate de prezenta . in centrul opacitatii apare o ulceratie .se produce o descuamare epiteliala fina care duce in scurt timp la ulceratie. facial.apare intre 5-15 ani alaturi de otoscleroza. ectropion cicatriceal. colobom palpebral.apare in paralizia n. A uleioasa epitelizant CHERATITA NEUROPARALITICA .cel al afectiunii in cauza . exoftalmie pronuntata.

oreion. Dobandite 1. PATOLOGIA CRISTALINULUI TULBURARI DE TRANSPARENTACATARACTE CLASIFICARE I. varicela. Nubecula Macula Leucom Cicatricile corneene nu sunt insotite de fenomene iritative. patologica 5. constatate la nasterea copilului sau mai tarziu. hipo/hiperglicemia. Acesti factori pot sa fie: infectiosi: infectii virale materne (rubeola. gripa. complicata 4. secundara I. avitamonioze toxici: medicamente.CICATRICILE CORNEENE = modificari definitive ale transparentei corneei survenite in urma unor procese distructive ce ai interesat mai mult decat epiteliul corneean. radiatii incompatibilitatea materno-fetala Rh locali: inflamatii locale intrauterine prezenta unor resturi embrionare 2/6/2011 33 . Cataractele congenitale = opacitati care apara in cursul vietii intrauterine. Etiopatogenie: . diabetul zaharat.factorii peristatici ce pot actiona asupra produsului de conceptie intre ziua a 14. la suprafata lor epiteliul corneean e intact si lucios.factorul ereditar cu transmitere autosomal dominanata .si luna a 3a de gestatie dand embriopatii sau peste luna a 4-a dand fetopatii. infestari parazitare) metabolici: galactozemie. Congenitale II. primitiva 2. zona zoster. rujeola. traumatica 3.

strabism.persistenta vitrosului primitiv . p.faza incipienta: scaderea lenta a AV miodezopsii diplopie monoculara miopie tranzitorie ce duce la diminuarea presbiopiei Obiectiv : opacitati cuneiforme sau spiculiforme .p. Obiectiv: pupila alb cenusie iar cristalinul opacifiat are aspect ghetos. Cataractele primitive * juvenile < 45 ani * presenila 45-65 ani * senila > 65 ani Etiopatogenia: incerta Clinic: simptomele depind de forma clinica a cataractei si de faza evolutiva: Exista 3 forme clinice evolutive: cataracta corticala cataracta nucleara cataracta subcapsulara posterioara a) Cataracta senila corticala evolueaza in 4 stadii: . CATARACTELE DOBANDITE 1. . uneori pana la n. bombat.m.faza de intumescenta: datorita imbibarii cu apa cristalinul devine intumescent. 2/6/2011 34 Cristalinul e complet opacifiat .d.extractia extracapsulara II.l.m.gliomul TRATAMENTUL .opacifierea tuturor straturilor cristaliniene. AV. DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL .CLINIC subiectiv: scaderea AV obiectiv: in campul pupilar se observa o pata alba limitata / cuprinde tot campul pupilar semne asociate: imposibilitatea de fixare.faza de maturitate. surplusul de apa este eliminat si cristalinul revine la volumul normal. nistagmus.chirurgical. semnul oculodigital la copii nascuti orbi. AV e mult diminuata.

faza de hipermaturitate (cataracta morganiana): cristalinul are un aspect alb laptos.flocoane in vitros manifestate clinic prin miodezopsii Evolutia cataractelor spre opacifiere completa= 2-3 ani in cazul cataractei corticale si 8-10 ani in cazul cataractei nucleare.. Nucleul cade in jumatatea decliva a cristalinului. Apare miopia cristaliniana care poate ajunge pana la 6-10 dioptrii.fragmentarea cristalinului prin energie ultrasonica Ochiul fara cristalin devine hipermetrop de aproximativ 10d si poarta denumirea de ochi afak. Pregatirea preoperatorie: -prgatirea psihologica -examenul general pe aparate si sisteme -examenul ocular functional biomicroscopie oftalmoscopie tonometrie .examinari de laborator Hipotonizarea.secluzia. Intunericul prin midriaza pe care o produce amelioreaza AV. straturile corticale ramanand transparente. AV e scazuta mai ales la lumina intensa. c) Cataracta subcapsulara poate fi anterioara. Diagnosticul diferential trebuie efectuat mai ales de catre medicii specialisti cu: . 2/6/2011 35 Corectia: lentile aeriene. b) Cataractele nucleare= opacitati in nucleul cristalinului. lentile de contact. Midriaza preoperatorie. Capsula cristalinului devine permeabila si permite trecerea proteinelor in afara cristalinului cu aparitia uneori a glaucomului secundar facolitic. Exista 3 tipuri de tehnici intraoperatorii: Crioextractia intracapsulara a cristalinului Extractia extracapsulara a cristalinului Fakoemulsificarea.ocluzia pupilara . Tratamentul chirurgical e singurul eficace: indepartarea cristalinului opacifiat.glaucomul cronic simplu . implant de cristalin artificial . dar mai frecvent posterioara.opacitatile corneene . La biomicroscop nucleul apare cenusiu sau cu reflex brun-roscat.

hemoragia subarahnoidiana .patogenic (corticoterapie) . asanarea focarelor de infectie) .dureri in special la miscarile globului ocular Obiectiv: papila hiperemica cu margini estompate devine tumefiata si edematoasa..tromboza sinusului cavernos . .eclipse vizuale Etiologia:.hipertensiune intracraniana .scaderea de la inceput a AV . De obicei pacientul isi recupereaza functiile vizuale. Vene dilatate. Papila proemina cu 2-3 dioptrii.etiologic NEUROPATIA OPTICA ANTERIOARA SAU JUXTABULBARA Functional: .PATOLOGIA NERVULUI OPTIC 1. sinuoase.edemul cuprinde intreaga suprafata a discului care are o culoare rosie cu marginile sterse . Evolutia: in functie de etiologie si de varsta bolnavului. NEUROPATIA OPTICA DE STAZA Tablou clinic: -staza vasculara a papilei n.exudate papilo-retiniene Functional: AV se mentine mult timp .o.hemoragii in forma de flacara .hipertensiunea arteriala maligna Tratament.campul vizual reduc concentric Subiectiv: .simptomatic 2/6/2011 36 . Tratament: -etiologic (antibiotice. total sau partial.

EXUDATE IN CAMERA ANT cu aspect de fulgi de nea. ALTERAREA RELIEFULUI SI CULORII IRIENE 8. Purulente Hemoragice Fibrinoase 6. BLEFAROSPASM 3. Simptome subiective: 1. . FO normal Etiologie: scleroza in placi.EDEM CORNEEAN ENDOTELIAL 3. viroze. PRECIPITATELE RETROCORNEENE.CONGESTIE CONJUNCTIVALA PERIKERATICA 2.sinechiile cuprind toata circumferinta pupilei *secluzie + membrana fibroasa ce ocupa toata aria pupilara= secluzie-ocluzie pupilara > glaucom secundar 2/6/2011 37 . De obicei lele evolueaza concomitent ±IRIDOCICLITE. SINECHII IRIENE ANTERIOARE / POSTERIOARE * secluzie pupilara.MIOZA sau IREGULARITATE PUPILARA 4.scotom central absolut . DURERI OCULARE 2. NEUROPATIA OPTICA RETROBULBARA UVEITELE ANTERIOARE Inflamatia irisului=IRITA iar inflamatia corpului ciliar = CICLITA. 7.in functie de tipul exudatelor prezente.scaderea precoce a AV putandu-se ajunge lacecitate completa cu disparitia perceptiei luminoase.. 5.dureri spontane in regiunea orbitara.FOTOFOBIE. TULBURAREA UMORII APOASE . LACRIMARE.celule inflamatorii localizate pe fata posterioara a corneei.VEDERE INCETOSATA SEMNE OBIECTIVE 1. periorbitara Obiectiv: in afara de starea de midriaza a pupilei nu se constata nimic.

cataracta complicata -atrofia progresiva a G. Infectii de focar *cronice 3.p.v evolutiv boli manifeste sau latente ce afecteaza organismul respectiv *acute 1.d.pr) -d.lues) *subacute 2.p. subconjunctivale sau parabulbare General . Boli de colagen (les. subconjunctivale sau parabulbare .Acetazolamida in uveitele hipertensive Iridociclita acuta Uveita anterioara cu sinechii cronice posterioare Precipitate 2/6/2011 38 .antibiotice instilatii sau inj. Local.Antibiotic . Boli SN *difuze-negranulomatoase 5. Boli de piele (acnee rozacee.cortizon instilatii sau inj. Boli reumatismale degenerative 7.d.eritem nodos) *nodulare-granulomatoase 6.v anatomo-patolgic: 4.Antiinflamator . Sarcoidoza TRATAMENT COMPLICATII -propagarea lor in intreaga uvee -panuveite/ panoftalmie -sinechiile iriene -glaucomul secundar .O. Boli infectioase cronice (tbc.midriatice .-CONJUNCTIVITE -GLAUCOM ACUT DIAGNOSTIC DIFERENTIAL ETIOPATOGENIE FORME CLINICE Uveitele anterioare endogene apar in cadrul unei -d.

stafilococ TRATAMENTUL: tot pe baza de antibiotice local si general AINS. sedative. exoftalm Tratament: Local: .antiinfectios local si general .antalgice.cataracta complicata subcapsulara posterioara .antibioatice cu spectru larg .scaderea acuitatii vizuale c) spre panoftalmie dureri vii SEMNE OBIECTIVE chemozis ce herniaza printre pleoape .stafilococ.UVEITELE POSTERIOARE cand procesul inflamator afecteaza coroida vorbim despre uveita posterioara sau coroidita.antiiflamator .durere oculara accentuata la palpare si la miscarile globului ocular b) subacut complicandu-se cu secluzie.artrita septica.antialergic Complicatii: .pneumococ.edem si spasm palpebral cornee tulbure -congestie ciliara accentuata hipopion abundent -plaga (daca exista) cu buze infiltrate exudat galbui in pupila -hipopion vitros cu reflex galbui.dermatite. escherichia Tablou clinic Evolutie: SEMNE SUBIECTIVE a) spre vindecare sub tratament . meningite. pneumococ.pierderea nervului optic realizan o neurocorioretinita 2/6/2011 FO: COROIDITELE EXOGENE sunt metastatice de la o leziune extraoculara.flocoane in vitros = exudate inflamatorii noduli albi galbui cu contur sters zone alb galbui marginite sau presarate cu pigment negru peste care vasele retiniene trec nemodificate. nu se -sinechii posterioare.. ETIOLOGIE: streptococul. pseudomonas. . chirurgia abdominala. Acest aspect indica o leziune cicatriceala si se datoreaza atrofiei coroidiene Tratament: .antibiotice in doze mari . orbitele. midriatice 39 COROIDITELE ENDOGENE SUPURATIVE . . Se recomanda evisceratia. Focare infectioase in organism: .midriatice General: . exudat pupilar vizualizeaza fundul de ochi glob ocular dur. AINS Chirurgical in cazul panoftalmiei in care ochiul e pierdut functional si dezorganizat anatomic.Ochiul este alb fara congestie conjunctivala .ocluzie SEMNE FUNCTIONALE pupilara . se datoreaza patrunderii agentului patogen in interiorul ochiului printr-o plaga perforanta accidentala sau chirurgicala. streptococ.

fie datorita ocuparii ei cu sange sau vitros. 2/6/2011 40 .TRAUMATOLOGIE OCULARA 1.cute sau rupturi ale mb.HEMORAGIE SUBCONJUNCTIVALA 3.keratita postraumatica . Contuziile inchise ² Sindromul traumatic al segmentului anterior Simptome subiective: durere. Bowman (biomicroscop) . CONTUZIILE GLOBULUI OCULAR A.emfizem palpebral Hematocorneea 2. Descemet .are nivel variabil.CHEMOZIS. Corneea eate colorata brun.escoriatii .poate fi mai profunda datorita subluxatiei/ luxatiei cristalinului in vitros. tulburare vizuala Simptome obiective: in functie de structurile lezate: Corneea. uneori poate ocupa intreaga camera anterioara.hematoame palpebrale . a unei hipertensiuni oculare si a unor discrete leziuni endoteliale. HIPEMA.fine rupturi ale mb.echimoe .impregnari punctiforme hematice endoteliale Infiltratia hematica a corneei apare in conditiile unei hipeme persistente. CONTUZIILE CONJUNCTIVEI intereseaza mai ales conjunctiva bulbara. CONTUZIILE OCULARE CONTUZIILE PLEOAPELOR . Camera anterioara.

anterioara.rupturi .masele cristaliniene opacifiate herniaza in camera anterioara. Cataracta contuziva cu ruperea cristaloidei anterioare. In ambele situatii apare glauomul secundar. hipertensiune intraoculara durere.in functie de rezistenta zonulei lui Zinn..separarea straturilor anterioare de cele posterioare ale irisului (rar) hemoragiile iriene reactii inflamatorii ale irisului Irisul . Cristalinula) Deplasarea cristalinului. Mioza traumatica. Hipertonia poate fi provocata de: prezenta hipemei modifcarile contuzive ale unghiului camerular modificarile de pozitie ale cristalinului Hipotonia oculara este mai rara. preseaza irisul si blocheaza unghiul camerular iar cea posterioara este insotita de recesul unghiului. c) Luxatia cristalinului poate avea loc in camera anterioara sau in vitros. AV = percepe miscarile mainii.hemoragii -reactii inflamatorii rupturi iriene radiare iridodializa-ruptura partiala a radacinii irisului aniridia traumatica iridoschizisul . b) Subluxatia cristalinului. e) Hipertonia oculara poate sa apara imediat dupa contuzie sau la cateva zile/ saptamani dupa. Dispare reflexul fotomotor. apare fie prin stopul secretor postcontuzional fie prin leziuni ale unghiului camerular care scad rezistenta la scurgere. cefalee. d) Cataracta ² datorita zdruncinarii arhitecturii fibrelor cristaliniene sau unor microleziuni capsulare posterioare. 2/6/2011 41 .mai rara. are caracter pasager.poate prezenta: PupilaMidriaza traumatica: lezarea fibrelor parasimpatice prin ruptura sfincterului irian.

Plaga a perforat sau nu ochiul? . poate fi lezata si papila NO. corioretinopatii. taiate. 2/6/2011 42 . 3. rupturi.edem. . b)Plagile sclerale nepeforante sunt lipsite de gravitate dar necesita explorarea lor chirurgicala intrucat pot fi mascate de hemoragia subconjunctivala. distructii tisulare. Vitrosul. Contuziile deschise sau cu rupturi ale globului ocular PLAGILE PALPEBRO-OCULARE 1. Include leziuni la nivelul retinei. hemoragii. dezlipire.accentuarea profunzimii camerei anterioare .hemoragii Contuzia deschis a sclerei fara interesarea conjunctivei apare cand forta contuziva este violenta si depaseste rezistenta peretelui scleral. Frecvent e lezat sectorul sup-nazal ca urmare unei lovituri in sectorul temporal (partea cea mai expusa a globului ocular) In buzele rupturii se observa hernirea de tesut iridociliar si/sau de vitros. SINDROMUL TRAUMATIC AL SEGMENTULUI POSTERIOR B. Plagile globului ocular . Retina. Conjunctiva daca sunt mici nu necesita sutura.hipema importanta . smulse. coroidei si vitrosului. Coroida.hipotonie marcata .hemoftalmia Ruptura la nivelul segmentului anterior se produce de obicei in sectorul opus celui traumatizat. Ruptura la nivelul segmentului posterior e mai rara si mult mai grava. Plagi orizontale Plagi verticale si oblice Plagi smulse 2. Pleoape pot fi intepate.cauzat de o forta contuziva violenta aplicata in zona retroecuatoriala a globului ocular.Exista sau nu corp strain intraocular? a) Plagile corneene neperforante Diagnostic cu: -coloratie cu floresceina examenul cu fanta ingusta a biomicroscopului Pot fi punctul de plecare a unui ulcer corneean sau a unei reactii iridociliare.hemoragii.

scaderea AV Tratament chirurgical.daca e o plaga punctiforma sau liniara cu buzele coaptate se aplica o lentila de contact terapeutica si se administreaza tratament medicametos similar cu cel din keratite.camera ant.hipotonie oculara .d) Plagi corneene perforante. CORPII STRAINI INTRAOCULARI Examinarea Examenul obiectiv al polului anterior Examenul polului Posterior (oftalmoscopie. Tratament:. -daca buzele sunt neregulate sutura e) Plagile sclerale perforante .biomicroscopie) Examenul radiografic 2/6/2011 Examenul echografic Corpi straini in camera anterioara Corpi straini infipti in iris/cristalin Corpii straini pot fi mascati de sange sau exudat fibros 43 . umorul apos patrunde in interiorul cristalinului declansand cataracta traumatica directa.cele mai frecvente durere oculara vie scurgerea unui lichid caldut (umoare apoasa) pe fata reducerea profunzimii camerei anterioare inclavarea irisului intre buzele plagii hipotonie oculara scaderea acuitatii vizuale Daca agentul perforant lezeaza capsula anterioara a cristalinului. Mai profunda .

.simblefaroame. 1. conjunctiva necrotica. varul. corneean se vindeca cu leucoame dense.general: antibiotice si antiinflamatoare . prevenirea hipertensiunii intraoculare. TRATAMENT . fara modificari de transparenta.asigurarea nutritiei tesuturilor suferinde . Vindecarea se face cu cicatrici. dezepitelizari conjunctivale si corneene cu scaderea moderata a transparentei corneei.amoniacul. . Arsurile oculare fizice Clasificare: .au actiune extinsa. cicatrici palpebrale. vascularizate. uneori atrofia globului ocular. -arsuri grd.indepartarea cat mai rapida a causticului . false pterigioame.leziunile cele mai grave se produc la pH > 11. mortarul. Uneori poate perfora corneea sau sclera.faza intermediara = risc de infectie. II :flictene la nivelul tegumentelor palpebrale. . Exemple de baze periculoase: soda caustica.extractia chirurgicala. Arsurile cu substante bazice .calmarea bolnavului -dezinfectante oculare .provoaca necroza de coagulare prin distrugerea proteinelor si formarea unei escare uscate care limiteaza patrunderea substantei in profunzimea tesuturilor.asigurarea unei cicatrizari suple 2. hipertensiune intraoculara. se extrag cu magnetul dupa o localizare radiografica prealabila .atropina -autohemoterapie . .la nivelul pleoapelor prezinta leziuni profunde necrotice.faza imediata accidentului = lezarea tesuturilor oculare. 2/6/2011 .faza cronica = leucoame corneene vascularizate. III . corneea lipsita de transparenta si dezepitelizata. cimentul. Arsurile oculare chimice Arsuri cu substante acide.unguente cu antibiotice in sacul conjunctival . reactii inflamatorii importante.arsura grd. I : hiperemia tegumentelor palpebrale. Se vindeca fara sechele.rup bariera epiteliala si patrund rapid in profunzimea tesuturilor ajungand la ivelul camerei anterioare. dezepitelizata. . simblefaroame.urmat de tratament general cu antibiotice si antiinflamatorii. . durabila in timp ACID . Sclera poate prezenta leziuni necrotice. hiperemie conjunctivala si eventuale dezepitelizari corneene.TRATAMENT: .arsura grd. Evolutia arsurilo= 3 faze: . Daca sunt magnetici. Sunt considerate mai benigne decat cele cu baze.acetazolamida sau picaturi cu betablocant pt.debridare zilnica ARSURILE OCULARE Tratament: ALCALINA 44 .evitarea suprainfectiilor .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful