CURS OFTALMOLOGIE

2/6/2011

1

PATOLOGIA RETINEI
AFECTIUNILE VASCULARE ALE RETINEI
OBSTRUCIA ARTERIALA RETINIANA OBSTRUCTIA TRUNCHIULUI ARTEREI CENTRALE debut brusc, dramatic prin cecitate unilaterala AV = 0 pupila este in midriaza cu abolirea reflexului fotomotor Oftalmoscopic: papila palida, campul retinian edematos, alb laptos. La nivelul maculei se observa o pata rosie ³cireasa maculara´.

2/6/2011

2

Trei mecanisme diferite pot prduce obliterarea arterei centrale a retinei (sau a unui ram arterial): - spasmul - embolia - tromboza Spasmul arterial: -subiecti tineri cu semne de iritabilitatea neurovegetativa - uneori pasagera ² amauroza fugace - in cursul episoadelor migrenoase - subiectii care prezinta o afectiune vasculara:HTA, arterioscleroza Spasmele pot fi declansate uneori de interventii terapeutice (inj. Retrobulbara) sau de diverse intoxicatii. Embolia arteriala- poate avea originea in leziuni ateromatoase ale inimii sau aortei, emboli. Tromboza arterei- prin endarterita obliteranta + spasm supraadaugat. PROGNOSTIC: in general nefavorabil TRATAMENTUL: Scop: - indepartarea obstacolului - favorizarea formarii colateralelor - protejarea straturilor retiniene in asteptarea restabilirii circulatiei arteriale. * trombolitice: streptokinaza, urokinaza urmat de tratament cu anticoagulant cu heparina si trombostop. * spasmolitice si vasodilatatoare, inj retrobulbare cu atropina 1%, papaverina. pt reducerea edemului retinian * perfuzii cu manitol 2. Obstrutia venoasa = intreruperea circulatiei retiniene de intoarcere. Apare cel mai adesea pe un teren vascular: aterioscleroza, stenoza si ocluzie a carotidelor interne, HTA, hiperlipidemie, flebite si periflebite. Simptomatologie: - scaderea acuitatii vizuale la valori de 0,1 sau 0,2 in general brusc. 2/6/2011 3

Oftalmoscopic: papila edematoasa, hiperemica si cu hemoragii de toate tipurile la suprafata, vene foarte dilatate, tortuoase. In evolutie apar exudate albe vatoase. Daca obstructia intereseaza numai o ramura venoasa, simptomatologia depinde de sediul vasului obstruat. EVOLUTIA: edemul si hemoragiile se resorb treptat si lent si venele isi reiau calibrul normal. COMPLICATII: neovascularizatia retiniana care favorizeaza hemoragiile recidivante retiniene si vitreene. - glaucom secundar hemoragic TRATAMENT: se adreseaza in primul rand terenului, tratamentul corect al bolilor generale : boala hipertensiva, diabetul zaharat, ateroscleroza, etc. Local: - vasoldilatatie - dizolvarea trombusului - anticoagulante - scaderea vascozitatii sangvine si prevenirea agregarii trombocitelor - influentarea modificarilor inflamatorii ale peretilor vasculari cu ajutorul corticoizilor. - fotocoagulare retiniana pt vasele de neoformatie AFECTIUNI DEGENERATIVE ALE RETINEI proces degenerativ al neuronilor retinieni. scaderea AV discromatopsie in ax rosu-verde modificari ERG 1. RETINOPATIA PIGMENTARA SAU DEGENERESCENTA TAPETOPERIFERICA - frecventa crescuta - caracte ereditar - evolutie cronica cecitate CLINIC: hemeralopie, hesperanopie in primul stadiu AV ziua se mentine normala Campul vizual se stramteaza treptat (scotom inelar) 5-10 grd discromatopsie Oftalmoscopie: - migrari pigmentare din epiteliul pigmentar cu aspect de osteoblaste. - stramtorarea calibrului vaselor retiniene - decolorarea papilei NO (galben ceros) - flocoane in corpul vitros - modificari degenerative maculare Prognostic: rezervat cecitate 4

2/6/2011

corticosteroizi. hormoni melanofori 2.terapia vasculara: vasodilatatoare retrobulbar . Semnele functionale sunt polimorfe in functie de varsta la care apar. Retinopatia pigmentara Degenerescenta maculara 2/6/2011 5 .TRATAMENT: . Degenerescentele maculare -simetrice si duc la scaderea treptata a AV.vitaminoterapie .

cataracta unilaterala .maligne SIMPTOMATOLOGIE: -50% ³ochi amaurotic de pisica´ -50% -strabism convergent unilateral la copil sub 2 ani . Clasificare: * dezlipire de retina secundara: traumetisme.hipema unilaterala 6 .modificari de camp vizual .hipertensiune intraoculara . Intre cele 2 foite se insinueaza un lichid subretinian determinand bombarea acesteia. degenerari periferice ale retinei.in dezlipirile primare tratamantul e chirurgical Prognostic:rezervat 2/6/2011 TUMORILE RETINEI .deformarea obiectelor . afakie.muste zburatoare ( eventuala hemoragie vitreeana) . SIMPTOMATOLOGIE: . valurita si mobila.sunt tumori primitive care se dezvolta din celulele nervoase ale retinei. Tratament: -in dezlipirile secundare se face tratament etiologic . tumori coroidiene.benigne . .scaderea AV in momentul decolarii regiunii maculare Oftalmoscopie: in zona dezlipirii o proeminenta retiniana cenusie. uveite posterioare. * dezlipire de retina primitiva: aparuta pe un teren particular: miopie forte.DEZLIPIREA DE RETINA separarea printr-un proces patologic a celor 2 foite embrionare a retinei.

.hemoragii in flacara perivascular . Arterele au reflex parietal accentuat. cu vase neoformatie. TRATAMENT: in caz de retinoblastom unilateral std. Boselata.exudate albe vatoase . terapeutic. . PROGNOSTIC: depinde de precocitatea diagnosticului si tratamentului adecvat. Vena are traiectul modificat (tortuoasa).stadiul IV de neuroretinopatie hipertensiva = apar simptome de suferinta a capului nervului optic cu edem papilar si peripapilar.I si II ±enucleatia globului ocular. alba.in std. hemoragii striate la suprafata papilei. incrucisarea arterei cu vena.in std. sectionare NO. .v. vene ceva mai dilatate.Oftalmoscopie: prezenta unei mase tumorale.angiopatie retiniana hipertensiva = usoara reducere a calibrului arterelor. III ± exenteratia orbitei. MANIFESTARI RETINIENE IN BOALA HIPERTENSIVA stadiul I. Peretele arterial este sclerozat si nu permite vizualizarea venei dedesubtul ei.exudate dure .p. stadiul II ± angioscleroza retiniana = semnul Salus-Gunn. -stadiul III de retinopatie hipertensiva = se asociaza complicatii ale tesultului retinian .d.stea maculara pacientul prezinta in acest stadiu de regula leziuni renale si cardiace 2/6/2011 7 . Uneori tumora este mascata de o dezlipire de retina totala. Vena poate aparea comprimata si cu lumenul ingustat. IV este depasit d.

exudate uscate .anomali microvasculare intraretiniene .exudate vatoase.proliferarea fibrovasculara .edem papilar Stadiul II Retinopatia preproliferativa .neovase preretiniene .vene dilatate .microanevrisme . *medicametos: tarosin.RETINOPATIA DIABETICA Stadiul I Retinopatia neproliferativa : .dezlipire de retina prin tractiune .hemoragii intraretiniene Stadiul III Retinopatia proliferativa .hemoragii intravitreene .hemoragi intraretiniene punctiforme . inhibitori ai agregabilitatii plachetare * chirurgical: fotocoagularea vitrectomie in hemoragiile vitreene 2/6/2011 8 . ischemie periferica .neovase prepapilare .neovascularizatie iriana TRATAMENTUL: atenuarea evolutiei. dobesilat de Ca.

2/6/2011 9 . Anexate cililor se gasesc in tegumentele pleoapelor glande sebacee (Zeiss) si sudoripare (Moll). PLEOAPE = formatiuni musculo-membranoase care inchid anterior orbita si protejeaza astfel globul ocular.18.optic incrucisat partial la nivelul chiasmei optice -radiatiile optice 3.pe marginea libera anterior se insera genele sau cilii iar posterior se gasesc orificiile de deschidere a glandelor Meibomius.marginea libera a pleoapelor prezinta in unghiul intern cate o proeminenta numita tuberculul lacrimal in varful caruia se afla punctul lacrimal .ANATOMIA ANALIZATORULUI VIZUAL Analizatorul vizual e un sistem multifunctional complex format din 3 subsisteme: 1.format din globul ocular si anexele acestuia 2. .campurile 17.Subsistemul de transmitere a imaginii vizuale: -n.19 ale lui Brodman Globul ocular este o formatiune aproape sferica situata in partea anterioara a orbitei .delimiteaza fanta palpebrala .2 margini si 2 unghiuri .Subsistemul periferic ±de receptie. Axul orbitei este oblic dinainte inapoi si din afara inauntru si face un unghi de 23grd cu axul globului ocular.Subsistemul de integrare a imaginii vizuale-aria corticala .

punctele lacrimale . GLANDA LACRIMALA e asezata in foseta lacrimala situata in unghiul supero-extern al orbitei. LIMFATICELE se indreapta catre ganglionii preauriculari si parotidieni iar o parte catre ggl submandibulari/ APARATUL LACRIMAL e alcatuit dintr-o parte secretorie. Punctele lacrimale se continua cu canaliculele lacrimale care dupa un traiect vertical de 2-3 mm se indreapta orizontal paralel cu marginea libera a pleoapei si se deschid in sacul lacrimal. Ca structura glanda lacrimala principala e o glanda acinoasa asemanatoare parotidei. facial cu rol in inchiderea ochiului RIDICATORUL PLEOAPEI SUPERIOARE inervat de n.canaliculele lacrimale .STRUCTURA PLOEAPELOR Stratul superficial -la suprafata un strat de piele fina si elastica -gld sudoripare -tesut celular subcutanat lax -stratul muscular alcatuit din 2 muschi striati: ORBICULARUL PLEOPAELOR e un muschi circular inervat de n.sacul lacrimal . oculomotor comun Stratul profund -tarsul care alcatuieste un adevarat schelet al pleoapelor format din tesut fibros gros si rezistent -muschiul capsulotarsal inervat de fibre din simpaticul cervical si controleaza marimea fantei palpebrale. 2/6/2011 10 . CAILE LACRIMALE Alcatuite din: .gld lacrimala si o parte excretorie-caile lacrimale. In afara glandei lacrimale principale mai exista un numar de glande lacrimale accesorii situate in fundul de sac superior al conjunctivei.canalul lacrimo-nazal Punctele lacrimale sunt doua mici orificii aflate pe tuberculul lacrimal in 1/3 interna a pleoapei lipsita de cili. -conjunctiva palpebrala e foarte aderenta de tars si la fiecare clipit distribuie uniform secretiile glandulare si lacrimile pe suprafata conjunctivei bulbare si cornee ARTERELE pleoapelor sunt ramuri ale arterei oftalmice si faciale VENELE se varsa in venele oftalmice temporale superficiale si faciale.

alungita. secretie ce dispare noaptea si secretia de baza constanta. Are forma ovalara. Partea inferioara a sacului lacrimal se ingusteaza si se continua cu canalul lacrimo-nazal ce se deschide in meatul inferior al foselor nazale. stralucitoare ce captuseste fata posterioara a pleoapelor iar apoi se rasfrange trecand pe partea anterioara a globului ocular si tapeteaza fata anterioara a scleroticii. cu portiunea superioara rotunjita numita domul sacului lacrimal. trohlear IV asigura inervatia *oblicului mare N.Sacul lacrimal e situat in loja lacrimala. mucoasa. Vene: vene palpebrale si vene ciliare anterioare Limfatice:ggl preauriculari si parotidieni. Secretia lacrimala apare din prima zi de viata dar este redusa. oculomotor comun III asigura inervatia m. Rol: -de protectie si aparare -de retinere si stabilitate a filmului lacrimal Artere: doua origini-palpebrala si ciliara. Topografic conjunctiva prezinta 3 portiuni: CONJUNCTIVA PALPEBRALA SAU TARSALA CONJUNCTIVA FUNDULUI DE SAC CONJUNCTIVA BULBARA 2/6/2011 Secretia lacrimala cuprinde secretia reflexa produsa de gld. lacrimala principala. ggl maxilari 11 . realizata de glandele lacrimale accesorii.mb subtire. extrinseci *drept intern *drept superior *drept inferior *oblic mic N. APARATUL OCULOMOTOR 4 muschi drepti 2 muschi oblici N. abducens VI asigura inervatia *drept extern CONJUNCTIVA .

3. vine in contact cu coroida. ciliari care la randul lor sunt ramuri ale oftalmicului FUNCTII 1.p. Grosimea corneei la periferie e de 1mm si se ingusteaza spre centru pana la 0. E o componenta importanta a dioptrului ocular: +43d din cele +60D ale ochiului. Are culoare alb sidefie si nu poate fi strabatuta de razele de soare. histologic corneea e compusa din 5 straturi: a) Epiteliul corneean anterior b) Membrana Bowman c) Stroma corneeana d) Membrana Descemet e) Endoteliul VASCULARIZATIA: corneea normala e lipsita de vase. Fata externa convexa.CORNEEA = partea anterioara transparenta a tunicii externe E constituita din lame de tesut conjunctiv fibros asemanatoare scleroticii insa corneea e transparenta datorita dispozitiei regulate a fibrelor si cantitatii constante a lichidelor interstitiale. la nivelul ei se insera muschii oculomotori Fata interna concava. sportul energetic si metabolic se face de la nivelul umorii apoase si lacrimilor INERVATIA: inervatia senzitiva e foarte bogata.5-0.d. dur. D.6mm Zona de trecere intre cornee si sclera se numeste limb sclero-corneean. Neavand vase. difuziunea. Anterior sclera intalneste corneea Posterior e canalul scleral al nervului optic si are forma de trunchi de con. Endoteliul corneean nu se regenereaza. O leziune la nivelul stromei se va cicatriza lent cu pierderea transparentei. Membrana Descemet e cea mai rezistenta si elastica.v. FUNCTIA DE CRESTERE SI REPARARE TISULARA difera in functie de fiecare strat corneean. asigurata de n. reflexia si refractia luminii 2. FUNCTIE OPTICA -corneea asigura transmiterea. Epiteliul corneean lezat cu pastrarea mb bazale se reface prin migrarea celulelor active din marginea plagii. inextensibil la adult. 2/6/2011 12 . FUNCTIA MECANICA -impreuna cu sclerotica formeaza tunica externa cea mai rezistenta a globului ocular. In grosimea lui se afla elementele anatomice cu rol de drenaj a umorii apoase. SCLERA = tunica externa a globului ocular reprezentand 4/5 post ale sale E formata dintr-un tesut fibros.

la ecuator petru venele vorticoase si la polul posterior pentru vasele si nervii ciliari scurti si lungi. IRISUL: reprezinta partea anterioara a tractului uveal. Arterele provin din ciliarele lungi pusterioare. Se intinde de la radacina irisului pana la ora serata. Prin perforatiile lamei trec fibrele n. ciliari. trage zonula spre centru permitand cristalnului sa isi mareasca convexitatea in vederea de aproape.Rouget-Muller e constituit din fibre circulare si are rol de sfincter. Venele urmeaza traiectul arterelor si ajung in venele proceselor ciliare de unde merg in spatiul supracoroidian pentru a se drena in venele vorticoase. Inervat de parasimpatic.Canalul scleral e partial inchis de lama criblata care se aseamana cu o sita ce ocupa 2/3 externe ale canalului scleral. Daca se face o sectiune sagitala a ochiului corpul ciliar are o forma triunghiulara cu fata anterioara spre iris. Brucke-Wallace constituit din fibre longitudinale. Nu exista limfatice la nivelul irisului. Irisul e o membrana bogat vascularizata. o fata externa sclerala si una posterioara in raport cu corpul vitros. m. Nervii irisului provin din n.o. ciliari scurti. Sclerotica e perforata de numeroase orificii de intrare sau iesire. parasimpatic si simpatic. La acest nivel trec vasele centrale ale retinei inconjurate de teaca lor perivasculara. El imparte compartimentul anterior in camera anterioara situata intre cornee si iris si camera posterioara intre iris cristalin Culoarea irisului stabilita genetic e determinata de cantitatea de pigment prezent. inervat de simpatic si intervine in vederea de aproape. corpul ciliar. E un diafragm subtire prevazut in centru cu un orificiu numit pupila. UVEEA e tunica medie a globului ocular compusa din 3 parti anatomice si functionale distincte: irisul. Ei contin fibre venite din trigemen. Inervatia sclerei e asigurata de n. CORPUL CILIAR e format din procesele ciliare si muschiul ciliar. anterior pentru arterele si venele ciliare anterioare. MUSCHIUL CILIAR are doua portiuni: m. care pierd mielinizarea la nivelul lamei. 2/6/2011 13 . Sclera e o membrana foarte putin vascularizata ea fiind nutrita prin imbibitie din straturile vecine. coroida.

VASCULARIZATIE: Arterele provin din marele cerc arterial al irisului ce iriga muschiul ciliar si procesele ciliare. E bogat vascularizata si intens pigmentata. drepti. 3. Nervii provin din nervii ciliari care in majoritate provin ggl oftalmic (ciliarii scurti) iar cateva ramuri direct din nazal (ciliarii lungi) CRISTALINUL e o lentila biconvexa. Cristalinul e mentinut in pozitia sa printr-un sistem de fibre care alcatuiesc ligamentul suspensor sau zonula lui Zinn. ciliar sunt vene ciliare anterioare. Umoarea apoasa e secretata in camera post. Corpul ciliar nu are vase limfatice. Nervii motori musculari provin din parasimpaticul mezencefalic pe calea n. aplatizata anterior. Fata anterioara si cea posterioara se intalnesc la ecuator. 2/6/2011 14 . Aceasta se intinde intre fata interna a corpului ciliar si ecuatorul cristalinului.PROCESELE CILARE au rol in secretia umorii apoase. Arterele sunt situate pe un plan mai profund si provin din arterele ciliare scurte posterioare. m. Sunt formate din ghemuri vasculare anastomozate intre ele. COROIDA . merg la plexul venos intrascleral si de aici la venele musculare ale m. Fata anterioara vine in raport cu irisul si orificiul pupilar. Fata posterioara vine in raport cu hialoida anterioara a corpului vitros.o.tapeteaza sclera de la papila n. de unde se dreneaza printrun sistem trabecular la nivelul canalului lui Schlemm. Nervii senzitivi au originea in trigemen. pana la ora serata. Vasele sunt cuprinse intr-un tesut conjunctiv in care se afla numeroase celule pigmentare. Venele Venele proceselor ciliare sub denumirea de vene ciliare posterioare ajung in supracoroida. E formata din mai multe straturi: 1. Rouget\muller si din simpaticul cervical pentru m. Stratul intermediar format din artere si vene. Stratul corio-capilar e format din capilare mai numeroase in zona maculara. Brucke si vase. Venele sunt situate superficial si se unesc in patru trunchiuri mari numite vene vorticoase care perforeaza sclera inapoia ecuatorului si se varsa in vena oftalmica. trece prin orificiul pupilar in camera ant. Stratul supracoroidian sau lamina fusca alcatuit dintr-un tesut conjunctiv usor pigmentat 2. oculomotor comun pt m. La nivelul marginii pupilare cristalinul vine in contact cu irisul de care se indeparteaza in periferie datorita convexitatii sale. E un organ unic lipsit de vascularizatie.

corpul ciliar.Portiunea intracanaliculara corespunde traiectului intraosos al canalului optic. Vitrosul se muleaza pe structurile ce limiteaza cavitatea vitreana: fata posterioara a cristalinului. Trunchiurile vasculare centrale la emergenta in papila se divid in 4 ramuri: temporale (sup si inf) si nazale (sup si inf) pentru a asigura vascularizatia retinei in totalitatea ei.se insera la nivelul orei serata de corpul ciliar.o.cenusiu La nivelul retinei in partea centrala= papila nervului optic care corspunde locului de intrare a acestuia. conurile fiind maxim concentrate la nivelul maculei lutea (pata galbena) . NERVUL OPTIC D.Portiunea intracraniana se intinde de la orificiul cranian al canalului optic pana la unghiul antero-lateral al chiasmei optice. Pe masura ce ne indepartam de macula spre periferie numarul celulelor cu conuri scade si creste numarul celulelor cu bastonase aici existand cantitatea maxima a vederii nocturne. In zona centrala papila prezinta o usoara depresiune denumita excavatie fiziologica. fascicolul posterior a fibrelor zonulare. retina si papila. RETINA Raporturile se fac prin intermediul hialoidei anterioare si posterioare.d.sau capul nervului optic strabate membranele oculare si se ingusteaza luand forma unui con cu baza la intrare si varful in papila la nivelul lamei ciuruite.p. E un tesut conjunctiv avascular.o.o. Exista o reprezentare simetrica a acestora pe suprafata retinei. Capul nervulu optic e transparent si alcatuieste la fundul de ochi discul optic sau papila n. al raporturilor pe care le are traiectul n. Portiunea intrabulbara . locul de emergenta a vaselor centrale ale retinei 2. 2/6/2011 15 . ora serata.CORPUL VITROS Vitrosul e un gel transparent.v. adera intim de peretele osos facand loc doar arterei oftalmice care il insoteste. are in aceasta portiune raporturi stranse cu celulele etmoidale si sinusul sfenoidal.ele asigura vederea diurna. Retina are 10 straturi din care stratul functional cu conuri si bastonase. -tunica nervoasa. colorata. 4. care apreciaza diferente de alb. N. neomogen care contine 99% apa.Portiunea intraorbitara se intinde de la marginea orbitara a canalului optic pana la globul ocular 3. 1.locului de intrare si iesire a arterei si venei centrale a ochiului. De-a lungul acestui canal n. Temporal de papila se afla macula lutea.negru. optic a fost impartit in 4 segmente. zona de acuitate vizuala maxima.

tumefierea pleoapei .impastarea Bolnavul poate prezenta o usoara alterare a starii generale. se mai poate apela la radioterapie in doze antiinflamatorii. insotita de: .uscaciunea ochiului In acest caz diagnosticul e dificil fiind obligatorieexcluderea tarsitei. Foarte rar survine datorita unei infectii exogene in urma unui traumatism deschis.senzatie dureroasa . chistului dermoid si a tumorilor glandei lacrimale.senzatie de apasare in reg. DACRIOADENITA CRONICA se intalnesc foarte rar etiologia lor fiind legata de tuberculoza. circumscrisa. chistului sebaceu. sarcoidoza. adenopatie preauriculara hiperemia si chemozisul conjunctivei Evolutia:-vindecare in 1-2 sapt sau-spre supuratie constituindu-se un abces care se deschide spre conj.inflamatiile glandelor pleoapei -abcesul palpebral -abcesul orbitar -tumorile pleoapei si gld lacrimale Tratament: *antibiotic *AINS *inj subconj. lues. glandei. Tratamentul e etiologic. Uneori e necesara ablatia chirurgicala a glandei. cu antibiotice *instilatii cu solutii antibiotice Complicatiile: atrofia glandei cu lacrimare insuficienta chistul glandei lacrimale fistula lacrimala 2/6/2011 2. 16 . mobila. Diagnosticul diferential: . .ptoza palpebrala . Clinic . DACRIOADENITA ACUTA Etiologia e legata in genral de infectia sistemica sau de vecinatate.APARATUL LACRIMAL AFECTIUNILE GLANDEI LACRIMALE INFLAMATIILE GLANDEI LACRIMALE 1. Aspectul clinic e foarte inselator constatandu-se o constatandutumora lobulata. nedureroasa.congestia superioare .

mai rar tumorile. 2/6/2011 17 .lacrimare cronica stadiul . Cauzele obstructiei lacrimale sunt: inflamatiile cronice ale cavitatii nazale si sinusurilor paranazale.conjunctivita cataral angulara rezistenta la tratament Daca in acest stadiu survine si obstructia conductului lacrimal peretii sacului se destind datorita stagnarii si acumularii secretiilor si se constituie mucocelul sacului lacrimal. klebsiella. -pneumococul. candida. Evolutia : fistulizare la tegument-fistula lacrimala externa fistulizare spre conjunctiva-fistula lacrimala interna flegmon al sacului lacrimal-durere locala foarte accentuata peridacriocistita. se va trece la tratamentul chirurgical dacriocistorinostomie. Debutul bolii bolii: . Daca prin aceste masuri nu se obtine permeabilizarea cailor lacrimale. secundar obstructiei cronice a canalului nazolacrimal. Prin compresia energica a mucocelului se elimina prin punctul lacrimal o secretie gelatinoasa sau laptoasa.prin propagarea infectiei la zonele invecinate Tratament: Daca obstructia e incompleta se practica sondajul si spalatura cailor lacrimale cu solutii antibiotice.inflamatiile odontogene. Mai rar originea infectiei e conjunctivala sau nazosinusala.AFECTIUNILE INFLAMATORII ALE CAILOR LACRIMALE DACRIOCISTITA ACUTA =inflamatiile sacului lacrimal Se datoreaza cel mai frecvent stazei lacrimilor si suprainfectarii lor. haemophilus.

Alte manifestari obiective . .secretia fibroasa are ca prototip conjunctivita difterica. translucide.secretia seroasa consecinta hiperproductiei de lacrimi ne orienteaza spre etiologie virala sau alergica.PATOLOGIA CONJUNCTIVEI CONJUNCTIVITELE CONJUNCTIVITELE MANIFESTARI SUBIECTIVE: .stare de discomfort ocular . Papilele. hexagonale.secretia purulenta certifica infectia bacteriana. Prezenta fibrinei faciliteaza suprainfectia bacteriana. Se diferentiaza de foliculi prin faptul ca sunt centrate de un vas. Diminua pana la disparitie dupa instilarea de adrenalina 1Å. Secretia: . transparenta sau usor galbuie. Modificarile de relief ale conjunctivei Edemul ±clinic conjunctiva apare umflata.AV nu e modificata cu exceptia cazurilor complicate cu keratita MANIFESTARI OBIECTIVE Hiperemia: congestie periferica conjunctivala superficiala mai marcata spre fundurile de sac.arsura.microhemoragiile apar in conjunctivitele produse de Echo si Coxakie -adenopatia preauriculara. intepatura. situate la nivelul conjunctivei tarsale si a fundurilor de sac. nisip in ochi. Forma extrema a edemului conjunctival este chemozisul. corp strain . homolaterala pledeaza pentru o conj.apar ca structuri reliefate. -falsa ptoza palpebrala DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL -keratita -iridociclita -glaucomul acut -sclerite 2/6/2011 18 -episclerite -celulita orbitara . Foliculii ± formatiuni proeminente rotunjite. prurit.Cand cantitatea de fibrina e mare se formeaza membrane sau pseudomembrane. Virala -edemul palpebral moale mai accentuat matinal apare in conjunctivitele alergice si foliculare virale. . usturime.

de la simple eroziuni pana la ulcer corneean cu posibila perforatie si extinderea consecutiva a infectiei la uveea anterioara sau chiar la intregul glob ocular -blefaroconjunctivite PRINCIPII DE PROFILAXIE SI TRATAMENT procedeul Crede aplicat tuturor nou-nascutilor pentru prevenirea conjunctivitei gonococice. congestie palpebrala mai accentuata dimineata.ochiul cu conjunctivita nu se panseaza niciodata -eliminarea secretiilor patologice din sacul conjunctival prin instilatii de solutii slab antiseptice -medicatia activa adaptata etiologiei conjunctivitei CLASIFICARE ETIOLOGICA traumatice infectioase alergice CLASIFICARE ANATOMO-CLINICA 1.virusuri au un grd mare de contagiozitate manifestarile clinice brusc instalate.COMPLICATIILE CONJUNCTIVITELOR -intereseaza in principal corneea.poate apare ca o stare reziduala dupa forma acuta sau subacuta. El consta in instilarea unei picaturi de nitrat de Ag 1% in sacul conjunctival imediat dupa nastere. O forma clinica particulara e cea alergica: hiperemie conjunctivala. Majoritatea lor au o cauza fie alergica fie iritativa. foliculi. Conjunctivitele catarale a) acute.pneumococ. Diagnosticul se pune prin examenul de laborator al secretiei conjunctivale: . masuri de igiena TRATAMENTUL Principii generale . c) cronica. Manifestari clinice minore. secretie seroasa si abundenta.absenta germenilor . conjunctiva mai hiperemiata in unghiuri. secretie abundenta mucoasa b) subacute. edem conjunctival si palpebral. Evolutie indelungata cu remisiuni si exacerbari.eozinofilie 2/6/2011 19 .bacilul Morax-Axenfeld.

. trichiazis. obiecte) sau endogena (adultulgonoreic) -complicatiile corneene sunt mai precoce si mai grave 3. de formare a membranelor care apar pe pe conjunctiva palpebrala. ectropion. chemozis.Conjunctivitele pseudomembranoase si membranoase -se caracterizeaza prin aparitia unui exudat fibrinos care acopera epiteliul conjunctival (pseudomembranoase) si care apare in epiteliu (cele membranoase) CONJUNCTIVITA DIFTERICA -azi e cu totul exceptionala datorita vaccinarii antidifterice. Prezinta 3 stadii: std. Diagnosticul ±examenul clinic si bactereologic Tratament. 2/6/2011 20 .coliruri cu antibiotice cu spectru larg.Inocularea germenului se face la trecerea fatului prin filiera pelvi-genitala. std. Intensa -secretie seroasa putin abundenta -edem palpebral std. se detaseaza greu lasand ulceratii si se refac rapid. TRATAMENT: *profilaxie *penicilina b) Conjunctivita gonococica a adultului -infectarea se produce pe cale exogena (maini murdare. de cicatrizare in care apare tesut de granulatie dar vindecarea poate fi defectuoasa: sinblefaron. edem palpebral accentuat.hiperemie conjunctivala. sunt albe-gri.incubatie 2-4 zile . secretie purulenta alb-galbuie.Conjunctivite purulente a) Conjunctivita gonococica a nou-nascutului . de infiltratie=cel mai dramatic -hiperemie conj.2.

dupa 3-5 zile se bilateralizeaza. 2. . 1. Trahomul . Tratament: instilatii cu nitrat de Ag si colir cu antibiotice cu spectru larg. b) trahomul florid. Complicatiile sunt rare.sapt.contagiozitatea e mare 4 stadii: a) trahomul incipient-manifestari subiective minime si pe fondul usor congestiv al conjunctivei apar foliculi laptosi.e considerata o boala a mizeriei . Tratament: colir cu antibiotice 3.4. Conjunctivitele nodulare cuprind acele afectiuni inflamatorii ale conjunctivei care au ca element comun prezenta de noduli: foliculi sau papile. Manifestarile clinice subiective se remit in 3. -se produce invadarea corneei sub forma panusului trachomatos care are aspect de perdea ce coboara pe suprafata anterioara a corneei c) trahomul precicatriceal d) trahomul cicatriceal marcheaza sfarsitul evolutiei bolii Complicatiile sunt datorate procesului cicatriceal Diagnostic. . -adenopatia preauriculara nedureroasa e intotdeauna prezenta.foliculii se inmultesc si se matureaza iar la presiune se sparg si elibereaza un continut gelatinos. Conjunctivita foliculara tip piscina survine in epidemii sau sporadic la cei care frecventeaza bazinele de inot dupa o perioada de 8-10 zile. Secretia e moderata iar adenopatia preauriculara usor sensibila. Conjunctivita foliculara acuta -se presupune ca ar fi produsa de un adenovirus -debut brusc unilateral.pe baza aspectelor clinice Pognosticul depinde de precocitatea diagnosticului 2/6/2011 21 .conjunctivita foliculara cronica produsa de Chlamydia trachomatis.pe un fond hipereminc se constata prezenta de foliculi mici roz situati mai ales in fundul de sac inferior.

cortizon. cu aspect de pavaj. general cu antihistaminice de sinteza. Simptome: senzatie de usturime. E manifestarea unei hipersensibilitati locale la alergeni. AINS. Conjunctivita primavaratica apartine grupului de conjunctivite alergice -eozinofilie in secretia conjunctivala -nivel crescut de Ig E in sange -aparitia in contextul altor manifestari alergice: astm. urticarie. Cronica.5. fotofobie. * forma limbica in care se produce o hipertrofie a conjunctivei bulbare perilimbice * forma mixta Tratament: colir cu cortizon. cromoglicat de sodiu. Conjunctivita bacteriana Conjunctivita cu pneumocistis carini Conjunctivita cu streptococ Conjunctivita alergica Conjunctivi ta virala Conjunctivita primavaratica Conjunctivita cu haemophilus Conjunctivita gonococica 2/6/2011 22 . E bilaterala. In formele trenante se aplica trat. edem angioneurotic. prurit. calciu. 3 forme clinice: * forma palpebrala: pe conj palpebrala mai ales superioara se observa papile plate.

deschidere insuficienta a fantei palpebrale. Tratamentul :-umectarea corneei si conjunctivei pana la efectuarea interventiei chirurgicale -lacrimi 2. 2. B. deci lagoftalmia. microftalmia sau microblefaria. structura pleoapelor este normala. Se poate confunda cu ptoza palpebrala dar o examinare mai atenta a ridicatorului pleoapei elimina aceasta confuzie. cele doua pleoape se continua fara demarcatie. 2/6/2011 23 .lipsa completa a pleoapelor. 3.PATOLOGIA PLEOPELOR AFECTIUNI CONGENITALE ALE PLEOAPELOR A. ANOMALII ALE DESCHIDERII PALPEBRALE 1. BLEFAROFIMOZA.acoperind unghiul intern al fantei palpebrale. Ele sunt inlocuite cu un plan membranos care inchide anterior orbita.MICROBLEFARIA. lasa descoperita o mare parte a segmentului anterior al globului ocular. Este o cuta de piele semilunara verticala care coboara de la pleoapa superioara la cea inferioara.COLOBOMUL PALPEBRAL e o lipsa de substanta triunghiulara interesand toate straturile pleoapei. 3. In ablefarie pleoapa e inlocuita cu o membrana tegumentara. CRIPTOFTALMIA ±e lipsa deschiderii palpebrale. Suprafata corneo-conjunctivala descoperita se usuca. EPICANTUL. In criptoftalmie spre deosebire de ablefarie exista o organizare structurala a pleoapei. cu baza la nivelul marginii libere.dimensiunile mici ale pleoapelor. unghiurile palpebrale parand sudate. Se asociaza frcvent cu epicantul. Fiind situat in mijlocul pleoapei. ANOMALII ALE MORFOLOGIEI PLEOAPELOR 1. ABLEFARIA.normal la populatia mongoloida. chiar si rudimentara. Daca afectiunea e marcanta apare imposibilitatea de inchidere a fantei palpebrale.

existenta mai multor randuri de cili TrichiazaTrichiaza-deviatia cilior spre globul ocular ce irita corneea ducand la aparitia ulcerelor corneene. praf.eruptie veziculoasa. ce respecta teritotiul nervului oftalmic asociata cu adenopatie regionala. stari alergice. febra. 2. caldura.calmarea durerilor INFECTIILE MARGINILOR LIBERE A PLEOAPELOR Blefaritele-inflamatii ale marginii libere palpebrale. ENTROPIONUL CONGENITAL -rasfrangerea marginii pleoapei inferioare spre globul ocular. frig.combaterea infectiei .stimularea imunitatii . ANOMALII ALE MARGINILOR LIBERE 1. unilaterala. Factori generali: tulburari endocrine. medicamente. Placardele eritematoase initiale se transforma in vezicule cu lichid clar care ulterior devine tulbure. ANOMALII ALE CILILOR DistichiazaDistichiaza. Cauze locale: fum. D. producand contactul si deci abraziunea cililor asupra corneei. Dupa uscarea continutului se formeaza o crusta. complicatii oculare: keratite. boli infectioase. ECTROPIONUL CONGENITAL -rasucirea inspre exterior a marginii libere palpebrale. cosmetice.C. varsaturi. 2/6/2011 24 . nevrite optice . TRATAMENT: . episclerite. iridociclite. INFECTIILE PLEOAPELOR INFECTIILE VIROTICE ALE PLEOAPELOR Zona zoster oftalmica -virusul varicelozosterian dureri frontale intense.

Dupa indepartarea scuamelor care se refac repede. Tratament:*local.Se intalnesc 3 forme clinice: -blefarita eritematoasa -blefarita scuamoasa -blefarita ulceroasa Blefarita eritematoasa se manifesta printr-o hiperemie si edem discret al marginii libere a pleoapelor.conjunctiva expusa agentilor iritanti se ingroasa si capata aspectul unui epiteliu pavimentos 2/6/2011 25 . Se manifesta prin ulceratii si microabcese ciliare. Blefarita ulceroasa se caracterizeaza prin localizarea unei infectii de natura stafilococica. Tratament: Local:-eritematoasa-colire astringente -rezorcina .pielea regiunii ramane rosie.coliruri cu antibiotice *general: antibiotic Chalazionul. Bolnavul acuza senzatie de prurit sau usturime.cilii fiind orientati catre conjunctiva bulbara si cornee pe care le irita in permanenta.cortison.cortison -scuamoasa-dupa indepartarea scuamelor cu comprese cu borat de sodiu. Blefarita scuamoasa-marginile libere ale pleoapelor sunt acoperite cu niste pelicule sau scuame.inflamatia cronica a glandelor lui MEIBOMIUS DEVIATIILE PLEOAPELOR ENTROPIONUL-rasfrangerea inauntru a marginii palpebrale.iritata. *spastic *cicatricial ECTROPIONUL-rasfrangerea in afara a marginilor ciliare ale pleoapelor de asa maniera incat conjunctiva tarsala este mai mult sau mai putin aerului.unguent cu oxid galben de Hg. -ulceroasa-dupa indepartarea crustelor se aplica unguent antibiotic Orgeletul ±inflamatia de natura stafilococica a glandelor sebacee ale lui ZEISS.

*spastic *cicatricial *paralitic *senil TUMORILE PLEOAPELOR TUMORI BENIGNE a. Chisturile b. Epiteliomul glandular (adenocarcinomul) -rar dar extrem de malign poate proveni din oricare dintre glandele palpebrale dar cel mai frecvent din gld. Tumorile benigne solide -epiteliale (papilomul. Meibomius. .Xantelasma 2/6/2011 26 .Lipoame . Se localizeaza mai frecvent la nivelul pleoapei superioare putand fi confundat cu salazionul.nodul brun cenusiu situat in vecinatatea marginii ciliare.keratoza seboreica) -melanice benigne (plate sau nevi) -tumorile glandelor sebacee -tumorile glandelor sudoripare -tumorile foliculilor pilosi -hemangiomul TUMORI MALIGNE 1. formele spinocelulare si mixte sunt mai rare si mai maligne putand determina metastaze limfoganglionare . 2. Epiteliomul cutanat -structura bazocelulara majoritatea. Ulterior ia un aspect muriform apoi se exulcereaza acoperindu-se de cruste.

Melanomul malign (nevocarcinomul) .radioterapie Papiloma scuamos Keratoza seboreica Nev Hemangiom Xantelasma Carcinom cu celule bazale Melanom malign Carcinom glande sebacee Carcinom cu celule bazale 2/6/2011 27 . .chimioterapie .e o tumora rara care poate lua nastere fie dintr-un nev congenital fie dintr-o melanoza castigata -apare ca un nodul pigmentat sau roz inconjurat de un halou rosu cu vascularizatie anormala.prognostic foarte grav Tratament: -excizie chirurgicala .3. are tendinta la exulcerare si invazie limfoganglionara 4. Sarcomul palpebral .leziunea e pruriginoasa.tumora maligna conjunctivala care se dezvolta sub forma unui nodul -evolutia e rapida -are tendinta la invadare si diseminare limfatica si hematogena .

edem palpebral MECANISMUL ETIOPATOGENIC CHERATITE EXOGENE . perioculare .CHERATITELE ULCERATIVE caracterizate prin pierderi de substanta superficiale -CHERATITE INFILTRATIVE epiteliul corneean este intact. extinderea si densitatea tulburarii transparentei corneei SIMPTOMATOLOGIE OBIECTIVA .agentii patogeni ating corneea pe cale circulatorie.mb Bowman si lamele superficiale ale parenchimului corneean CHERATITELE PROFUNDE . procesul patologic fiind infiltrativ 2/6/2011 28 .fenomene de iritatie reflexa: lacrimare.reactii ale uveei anterioare .scaderea AV in functie de sediul.PATOLOGIA CORNEEI CHERATITELE = leziuni inflamatorii ale corneei SIMPTOMATOLOGIE SUBIECTIVA .dureri oculare.infiltratia straturilor profunde ale parenchimului corneean MODIFICARI ANATOMOPATOLOGICE . blefarospasm . nervoasa sau umorala SEDIUL LEZIUNII CHERATITE SUPERFICIALE .leziuni corneene .congestie conjunctivala de tip perikeratic . primitive corneene CHERATITE ENDOGENE .fenomene reactionale de vecinatate: chemozis. fotofobie.consecinta unui traumatism ocular sau infectii primare.

ulcerul cu hipopion SIMPTOMATOLOGIE .in cateva ore apare hipopionul EVOLUTIA e grava.congestie perikeratica intensa .CHERATITELE EXOGENE 1. Fara tratament in cateva zile duce la perforatia corneei.ulceratie corneeana galbuie cu fondul si conturul infiltrate si acoperite de o secretie purulenta -reactie intensa a uveei anterioare * iris congestionat * pupila miotica * tendinta la sinechii . indispozitie generala OBIECTIV . Premergator perforatiei apare in centrul ulceratiei sub forma unei perle transparente contrastand puternic cu fondul purulent murdar descemetocelul. fotofobie.mb lui Descemet care proemina.ULCERUL CORNEEAN SERPIGINOS = ulcerul pneumococic.afectiunea debuteaza la cateva ore dupa un microtraumatism prin dureri oculare. 2/6/2011 29 .

In cateva ore se produce perforatia. vitamine 2. COMPLICATII TARDIVE .pneumococ.fotofobie -moderate tulburari de vedere SIPTOME OBIECTIVE: . streptococ.senzatie de nisip in ochi .picaturi cu antibiotice cu spectru larg . micoze. piocianic.leucomul corneean aderent perturba circulatia normala a umorului apos si determina cresterea tensiunii intraoculare = glaucomului secundar.midriatice .antibiotice . Durerea dispare.epitelizant . cu o durere paroxistica dupa care pacinetul semnaleaza scurgerea unui lichid caldut pe obraz.midriatic 2/6/2011 30 . CHERATITA PUNCTATA SUPERFICIALA SIMPTOME SUBIECTIVE: .infiltrate epiteliale punctiforme situate in straturile superficiale. In 10-15 zile ulcerul se vindeca prin constituirea unei cicatrici in care irisul ramane inclavat: leucom corneean aderent In cazuri mult mai grave perforatia e urmata inflamatia supurativa a globului ocular.epitelizante . In orificiul de perforatie se inclaveaza irisul.pansament Cheratoplastie general: antibiotice.panoftalmia.congestie conjunctivala perikeratica . TRATAMENT local: antiinfectios . stafilococ. AINS. ETIOLOGIE .inj subconjunctivale de 2 ori pe zi . Etiologia e virala TRATAMENT Se vindeca de regula fara sa lase cicatrici .

o baza infiltrata.General: vit gr.suprainfectarea leziunii cu piogeni . sedative.Local: -virustatice: aciclovir .senzatie de corp strain .pansament .primoinfectia se produce prin contaminare interumana . . vit. ETIOLOGIE familia herpes virusurilor ectodermo-neurotrope. debutul eruptiei cutanate. Leziunile se pot prezenta ca mici vezicule situate pe calmante.lacrimare SIMPTOME OBIECTIVE .rezervorul de virus herpetic poate fi ganglionul n.congestie de tip perikeratic . antibiotic. antibiotice. pansament.fotofobie .irita TRATAMENT . 2/6/2011 31 .CHERATITELE ENDOGENE HERPESUL SIMPLU CORNEEAN monocular stari de scadere a imunitatii organismului SIPTOME SUBIECTIVE . Herpes Zoster da imunitate.nu lasa imunitate recidive COMPLICATII .dureri vii nevralgice . trigemen de unde pe calea nervilor ciliari ajunge la cornee . B. midriatic.corneea prezita o eroziune cu caracter polimorf ca o crenguta de brad.C aciclovir tablete HERPESUL ZOSTER CORNEEAN TRATAMENT apare in cadrul herpesului zoster oftalmic Local: antivirale.atropina . Leziunile corneene apar intre a 3-a si a 12-a zi dupa epitelizant. General: vitamine.

Tratament: Blefarorafia 2/6/2011 32 . . leziuni dentare caracteristice = triada Hutchinson CHERATITA PARENCHIMATOASA TBC DISTROFIILE CORNEENE = afectiuni corneene degenerative CHERATOMALACIA datorata unei tulburari de nutritie generala a organismului . superficiala .afectiunea evolueaza bilateral . A uleioasa epitelizant CHERATITA NEUROPARALITICA . colobom palpebral. de avitaminoza A.apare intre 5-15 ani alaturi de otoscleroza. in centrul opacitatii apare o ulceratie .se intalneste la copii cu distrofie grava.survine in cadrul sdr. .se produce un proces ulcerativ lent .apare ca o consecinta a pierderii sensibilitatii corneei in urma intreruperii continuitatii trigemenului prin lezarea patologica sau traumatica a trunchiului nervului. Patogenia: alterarea metabolismului corneean. Local: atropina antibiotic vit.se produce o descuamare epiteliala fina care duce in scurt timp la ulceratie.cand s-a produs cheratita. ectropion cicatriceal.apare in paralizia n. facial. local eficient este blefarorafia. Tratamentul : se adreseaza mai ales starii de nutritie.curand. Tratament: CHERATITA LAGOFTALMICA .alterarea corneei ce apare in lipsa protectiei asigurate de prezenta . exoftalmie pronuntata.e o manifestare a luesului congenital. singurul tratament lichidului precorneean viscos uscarea ei.in zona centrala a corneei apare o opacifiere difuza. .cel al afectiunii in cauza . .CHERATITA PARENCHIMATOASA LUETICA .

Dobandite 1. avitamonioze toxici: medicamente. varicela. primitiva 2. zona zoster. oreion.factorul ereditar cu transmitere autosomal dominanata . patologica 5. Etiopatogenie: . gripa. secundara I. diabetul zaharat.CICATRICILE CORNEENE = modificari definitive ale transparentei corneei survenite in urma unor procese distructive ce ai interesat mai mult decat epiteliul corneean. hipo/hiperglicemia. Nubecula Macula Leucom Cicatricile corneene nu sunt insotite de fenomene iritative.factorii peristatici ce pot actiona asupra produsului de conceptie intre ziua a 14. constatate la nasterea copilului sau mai tarziu. infestari parazitare) metabolici: galactozemie. Congenitale II. rujeola. radiatii incompatibilitatea materno-fetala Rh locali: inflamatii locale intrauterine prezenta unor resturi embrionare 2/6/2011 33 .si luna a 3a de gestatie dand embriopatii sau peste luna a 4-a dand fetopatii. Cataractele congenitale = opacitati care apara in cursul vietii intrauterine. Acesti factori pot sa fie: infectiosi: infectii virale materne (rubeola. la suprafata lor epiteliul corneean e intact si lucios. complicata 4. traumatica 3. PATOLOGIA CRISTALINULUI TULBURARI DE TRANSPARENTACATARACTE CLASIFICARE I.

faza de maturitate. AV. Obiectiv: pupila alb cenusie iar cristalinul opacifiat are aspect ghetos.m.extractia extracapsulara II.l.chirurgical. semnul oculodigital la copii nascuti orbi. surplusul de apa este eliminat si cristalinul revine la volumul normal. . p.persistenta vitrosului primitiv . strabism. CATARACTELE DOBANDITE 1.CLINIC subiectiv: scaderea AV obiectiv: in campul pupilar se observa o pata alba limitata / cuprinde tot campul pupilar semne asociate: imposibilitatea de fixare.gliomul TRATAMENTUL . bombat.p.faza incipienta: scaderea lenta a AV miodezopsii diplopie monoculara miopie tranzitorie ce duce la diminuarea presbiopiei Obiectiv : opacitati cuneiforme sau spiculiforme . AV e mult diminuata.faza de intumescenta: datorita imbibarii cu apa cristalinul devine intumescent. 2/6/2011 34 Cristalinul e complet opacifiat . nistagmus.m. uneori pana la n. DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL .opacifierea tuturor straturilor cristaliniene. Cataractele primitive * juvenile < 45 ani * presenila 45-65 ani * senila > 65 ani Etiopatogenia: incerta Clinic: simptomele depind de forma clinica a cataractei si de faza evolutiva: Exista 3 forme clinice evolutive: cataracta corticala cataracta nucleara cataracta subcapsulara posterioara a) Cataracta senila corticala evolueaza in 4 stadii: .d.

Intunericul prin midriaza pe care o produce amelioreaza AV. Exista 3 tipuri de tehnici intraoperatorii: Crioextractia intracapsulara a cristalinului Extractia extracapsulara a cristalinului Fakoemulsificarea.examinari de laborator Hipotonizarea.flocoane in vitros manifestate clinic prin miodezopsii Evolutia cataractelor spre opacifiere completa= 2-3 ani in cazul cataractei corticale si 8-10 ani in cazul cataractei nucleare.glaucomul cronic simplu ..faza de hipermaturitate (cataracta morganiana): cristalinul are un aspect alb laptos. Pregatirea preoperatorie: -prgatirea psihologica -examenul general pe aparate si sisteme -examenul ocular functional biomicroscopie oftalmoscopie tonometrie . implant de cristalin artificial .ocluzia pupilara .secluzia. La biomicroscop nucleul apare cenusiu sau cu reflex brun-roscat. c) Cataracta subcapsulara poate fi anterioara. Nucleul cade in jumatatea decliva a cristalinului. dar mai frecvent posterioara. Midriaza preoperatorie. Apare miopia cristaliniana care poate ajunge pana la 6-10 dioptrii. Capsula cristalinului devine permeabila si permite trecerea proteinelor in afara cristalinului cu aparitia uneori a glaucomului secundar facolitic. Diagnosticul diferential trebuie efectuat mai ales de catre medicii specialisti cu: .fragmentarea cristalinului prin energie ultrasonica Ochiul fara cristalin devine hipermetrop de aproximativ 10d si poarta denumirea de ochi afak. b) Cataractele nucleare= opacitati in nucleul cristalinului. AV e scazuta mai ales la lumina intensa. Tratamentul chirurgical e singurul eficace: indepartarea cristalinului opacifiat.opacitatile corneene . straturile corticale ramanand transparente. lentile de contact. 2/6/2011 35 Corectia: lentile aeriene.

asanarea focarelor de infectie) ..hipertensiunea arteriala maligna Tratament.campul vizual reduc concentric Subiectiv: .eclipse vizuale Etiologia:.hemoragii in forma de flacara . NEUROPATIA OPTICA DE STAZA Tablou clinic: -staza vasculara a papilei n.simptomatic 2/6/2011 36 .tromboza sinusului cavernos .patogenic (corticoterapie) . Vene dilatate. sinuoase. Evolutia: in functie de etiologie si de varsta bolnavului.exudate papilo-retiniene Functional: AV se mentine mult timp .scaderea de la inceput a AV .etiologic NEUROPATIA OPTICA ANTERIOARA SAU JUXTABULBARA Functional: .PATOLOGIA NERVULUI OPTIC 1. Papila proemina cu 2-3 dioptrii. .hemoragia subarahnoidiana .o. De obicei pacientul isi recupereaza functiile vizuale.hipertensiune intracraniana .dureri in special la miscarile globului ocular Obiectiv: papila hiperemica cu margini estompate devine tumefiata si edematoasa. Tratament: -etiologic (antibiotice. total sau partial.edemul cuprinde intreaga suprafata a discului care are o culoare rosie cu marginile sterse .

scaderea precoce a AV putandu-se ajunge lacecitate completa cu disparitia perceptiei luminoase. DURERI OCULARE 2. Simptome subiective: 1. periorbitara Obiectiv: in afara de starea de midriaza a pupilei nu se constata nimic. viroze.scotom central absolut . 7. FO normal Etiologie: scleroza in placi.CONGESTIE CONJUNCTIVALA PERIKERATICA 2. ALTERAREA RELIEFULUI SI CULORII IRIENE 8.EDEM CORNEEAN ENDOTELIAL 3.. Purulente Hemoragice Fibrinoase 6. LACRIMARE. 5.dureri spontane in regiunea orbitara. . TULBURAREA UMORII APOASE .MIOZA sau IREGULARITATE PUPILARA 4. SINECHII IRIENE ANTERIOARE / POSTERIOARE * secluzie pupilara.sinechiile cuprind toata circumferinta pupilei *secluzie + membrana fibroasa ce ocupa toata aria pupilara= secluzie-ocluzie pupilara > glaucom secundar 2/6/2011 37 . NEUROPATIA OPTICA RETROBULBARA UVEITELE ANTERIOARE Inflamatia irisului=IRITA iar inflamatia corpului ciliar = CICLITA.in functie de tipul exudatelor prezente. De obicei lele evolueaza concomitent ±IRIDOCICLITE. BLEFAROSPASM 3.EXUDATE IN CAMERA ANT cu aspect de fulgi de nea.VEDERE INCETOSATA SEMNE OBIECTIVE 1. PRECIPITATELE RETROCORNEENE.FOTOFOBIE.celule inflamatorii localizate pe fata posterioara a corneei.

Acetazolamida in uveitele hipertensive Iridociclita acuta Uveita anterioara cu sinechii cronice posterioare Precipitate 2/6/2011 38 . Infectii de focar *cronice 3.d.O.Antibiotic .midriatice .v anatomo-patolgic: 4.-CONJUNCTIVITE -GLAUCOM ACUT DIAGNOSTIC DIFERENTIAL ETIOPATOGENIE FORME CLINICE Uveitele anterioare endogene apar in cadrul unei -d. Sarcoidoza TRATAMENT COMPLICATII -propagarea lor in intreaga uvee -panuveite/ panoftalmie -sinechiile iriene -glaucomul secundar . subconjunctivale sau parabulbare .cataracta complicata -atrofia progresiva a G.v evolutiv boli manifeste sau latente ce afecteaza organismul respectiv *acute 1. Boli SN *difuze-negranulomatoase 5. Local.eritem nodos) *nodulare-granulomatoase 6.d. Boli de piele (acnee rozacee.p. Boli de colagen (les.lues) *subacute 2.antibiotice instilatii sau inj. Boli reumatismale degenerative 7.cortizon instilatii sau inj.Antiinflamator .pr) -d.p. Boli infectioase cronice (tbc. subconjunctivale sau parabulbare General .

meningite.dermatite.pneumococ..flocoane in vitros = exudate inflamatorii noduli albi galbui cu contur sters zone alb galbui marginite sau presarate cu pigment negru peste care vasele retiniene trec nemodificate.scaderea acuitatii vizuale c) spre panoftalmie dureri vii SEMNE OBIECTIVE chemozis ce herniaza printre pleoape . exudat pupilar vizualizeaza fundul de ochi glob ocular dur. exoftalm Tratament: Local: .antialergic Complicatii: .pierderea nervului optic realizan o neurocorioretinita 2/6/2011 FO: COROIDITELE EXOGENE sunt metastatice de la o leziune extraoculara. sedative.edem si spasm palpebral cornee tulbure -congestie ciliara accentuata hipopion abundent -plaga (daca exista) cu buze infiltrate exudat galbui in pupila -hipopion vitros cu reflex galbui.durere oculara accentuata la palpare si la miscarile globului ocular b) subacut complicandu-se cu secluzie. .ocluzie SEMNE FUNCTIONALE pupilara . pseudomonas.antiinfectios local si general .antibioatice cu spectru larg .UVEITELE POSTERIOARE cand procesul inflamator afecteaza coroida vorbim despre uveita posterioara sau coroidita. orbitele. stafilococ TRATAMENTUL: tot pe baza de antibiotice local si general AINS. escherichia Tablou clinic Evolutie: SEMNE SUBIECTIVE a) spre vindecare sub tratament . nu se -sinechii posterioare. midriatice 39 COROIDITELE ENDOGENE SUPURATIVE .stafilococ.antiiflamator .antalgice.midriatice General: . chirurgia abdominala.artrita septica. se datoreaza patrunderii agentului patogen in interiorul ochiului printr-o plaga perforanta accidentala sau chirurgicala. Acest aspect indica o leziune cicatriceala si se datoreaza atrofiei coroidiene Tratament: .Ochiul este alb fara congestie conjunctivala . streptococ.cataracta complicata subcapsulara posterioara . .antibiotice in doze mari . Se recomanda evisceratia. AINS Chirurgical in cazul panoftalmiei in care ochiul e pierdut functional si dezorganizat anatomic. Focare infectioase in organism: . pneumococ. ETIOLOGIE: streptococul.

CONTUZIILE OCULARE CONTUZIILE PLEOAPELOR . Descemet .echimoe . HIPEMA. tulburare vizuala Simptome obiective: in functie de structurile lezate: Corneea. fie datorita ocuparii ei cu sange sau vitros.keratita postraumatica .CHEMOZIS.are nivel variabil.cute sau rupturi ale mb. CONTUZIILE GLOBULUI OCULAR A. CONTUZIILE CONJUNCTIVEI intereseaza mai ales conjunctiva bulbara. Corneea eate colorata brun.poate fi mai profunda datorita subluxatiei/ luxatiei cristalinului in vitros.emfizem palpebral Hematocorneea 2.fine rupturi ale mb. Contuziile inchise ² Sindromul traumatic al segmentului anterior Simptome subiective: durere. Bowman (biomicroscop) .hematoame palpebrale .escoriatii . 2/6/2011 40 . uneori poate ocupa intreaga camera anterioara.TRAUMATOLOGIE OCULARA 1.HEMORAGIE SUBCONJUNCTIVALA 3.impregnari punctiforme hematice endoteliale Infiltratia hematica a corneei apare in conditiile unei hipeme persistente. Camera anterioara. a unei hipertensiuni oculare si a unor discrete leziuni endoteliale.

2/6/2011 41 .rupturi . c) Luxatia cristalinului poate avea loc in camera anterioara sau in vitros. are caracter pasager. e) Hipertonia oculara poate sa apara imediat dupa contuzie sau la cateva zile/ saptamani dupa.anterioara. Mioza traumatica.mai rara.separarea straturilor anterioare de cele posterioare ale irisului (rar) hemoragiile iriene reactii inflamatorii ale irisului Irisul . Cristalinula) Deplasarea cristalinului. apare fie prin stopul secretor postcontuzional fie prin leziuni ale unghiului camerular care scad rezistenta la scurgere. Cataracta contuziva cu ruperea cristaloidei anterioare.poate prezenta: PupilaMidriaza traumatica: lezarea fibrelor parasimpatice prin ruptura sfincterului irian. AV = percepe miscarile mainii.hemoragii -reactii inflamatorii rupturi iriene radiare iridodializa-ruptura partiala a radacinii irisului aniridia traumatica iridoschizisul .masele cristaliniene opacifiate herniaza in camera anterioara. Hipertonia poate fi provocata de: prezenta hipemei modifcarile contuzive ale unghiului camerular modificarile de pozitie ale cristalinului Hipotonia oculara este mai rara..in functie de rezistenta zonulei lui Zinn. hipertensiune intraoculara durere. Dispare reflexul fotomotor. b) Subluxatia cristalinului. cefalee. In ambele situatii apare glauomul secundar. d) Cataracta ² datorita zdruncinarii arhitecturii fibrelor cristaliniene sau unor microleziuni capsulare posterioare. preseaza irisul si blocheaza unghiul camerular iar cea posterioara este insotita de recesul unghiului.

Pleoape pot fi intepate.Plaga a perforat sau nu ochiul? . corioretinopatii. Plagi orizontale Plagi verticale si oblice Plagi smulse 2. hemoragii. Retina.hemoftalmia Ruptura la nivelul segmentului anterior se produce de obicei in sectorul opus celui traumatizat.cauzat de o forta contuziva violenta aplicata in zona retroecuatoriala a globului ocular.hemoragii Contuzia deschis a sclerei fara interesarea conjunctivei apare cand forta contuziva este violenta si depaseste rezistenta peretelui scleral. Frecvent e lezat sectorul sup-nazal ca urmare unei lovituri in sectorul temporal (partea cea mai expusa a globului ocular) In buzele rupturii se observa hernirea de tesut iridociliar si/sau de vitros. Plagile globului ocular . rupturi. 2/6/2011 42 . distructii tisulare. Conjunctiva daca sunt mici nu necesita sutura. poate fi lezata si papila NO. Ruptura la nivelul segmentului posterior e mai rara si mult mai grava.accentuarea profunzimii camerei anterioare .hemoragii. Coroida.hipema importanta .Exista sau nu corp strain intraocular? a) Plagile corneene neperforante Diagnostic cu: -coloratie cu floresceina examenul cu fanta ingusta a biomicroscopului Pot fi punctul de plecare a unui ulcer corneean sau a unei reactii iridociliare. smulse. b)Plagile sclerale nepeforante sunt lipsite de gravitate dar necesita explorarea lor chirurgicala intrucat pot fi mascate de hemoragia subconjunctivala. 3. Vitrosul. taiate. Contuziile deschise sau cu rupturi ale globului ocular PLAGILE PALPEBRO-OCULARE 1. dezlipire.edem. SINDROMUL TRAUMATIC AL SEGMENTULUI POSTERIOR B. .hipotonie marcata . coroidei si vitrosului. Include leziuni la nivelul retinei.

CORPII STRAINI INTRAOCULARI Examinarea Examenul obiectiv al polului anterior Examenul polului Posterior (oftalmoscopie.d) Plagi corneene perforante.camera ant. Mai profunda . Tratament:. umorul apos patrunde in interiorul cristalinului declansand cataracta traumatica directa.cele mai frecvente durere oculara vie scurgerea unui lichid caldut (umoare apoasa) pe fata reducerea profunzimii camerei anterioare inclavarea irisului intre buzele plagii hipotonie oculara scaderea acuitatii vizuale Daca agentul perforant lezeaza capsula anterioara a cristalinului.biomicroscopie) Examenul radiografic 2/6/2011 Examenul echografic Corpi straini in camera anterioara Corpi straini infipti in iris/cristalin Corpii straini pot fi mascati de sange sau exudat fibros 43 .hipotonie oculara . -daca buzele sunt neregulate sutura e) Plagile sclerale perforante .daca e o plaga punctiforma sau liniara cu buzele coaptate se aplica o lentila de contact terapeutica si se administreaza tratament medicametos similar cu cel din keratite.scaderea AV Tratament chirurgical.

Arsurile oculare chimice Arsuri cu substante acide.simblefaroame.la nivelul pleoapelor prezinta leziuni profunde necrotice.asigurarea nutritiei tesuturilor suferinde . hiperemie conjunctivala si eventuale dezepitelizari corneene.debridare zilnica ARSURILE OCULARE Tratament: ALCALINA 44 . durabila in timp ACID .provoaca necroza de coagulare prin distrugerea proteinelor si formarea unei escare uscate care limiteaza patrunderea substantei in profunzimea tesuturilor.amoniacul.arsura grd. cimentul. Uneori poate perfora corneea sau sclera.au actiune extinsa. prevenirea hipertensiunii intraoculare.evitarea suprainfectiilor . conjunctiva necrotica. Sunt considerate mai benigne decat cele cu baze. .acetazolamida sau picaturi cu betablocant pt.arsura grd. Evolutia arsurilo= 3 faze: . Se vindeca fara sechele. cicatrici palpebrale. hipertensiune intraoculara. -arsuri grd. .rup bariera epiteliala si patrund rapid in profunzimea tesuturilor ajungand la ivelul camerei anterioare.faza imediata accidentului = lezarea tesuturilor oculare. . corneean se vindeca cu leucoame dense. dezepitelizata. 2/6/2011 . I : hiperemia tegumentelor palpebrale. Sclera poate prezenta leziuni necrotice.indepartarea cat mai rapida a causticului . TRATAMENT . se extrag cu magnetul dupa o localizare radiografica prealabila . Vindecarea se face cu cicatrici. simblefaroame. . Daca sunt magnetici. Arsurile oculare fizice Clasificare: .extractia chirurgicala.general: antibiotice si antiinflamatoare . vascularizate.asigurarea unei cicatrizari suple 2.calmarea bolnavului -dezinfectante oculare . II :flictene la nivelul tegumentelor palpebrale.unguente cu antibiotice in sacul conjunctival .urmat de tratament general cu antibiotice si antiinflamatorii. corneea lipsita de transparenta si dezepitelizata.faza intermediara = risc de infectie. Arsurile cu substante bazice . Exemple de baze periculoase: soda caustica. .TRATAMENT: . reactii inflamatorii importante. fara modificari de transparenta.atropina -autohemoterapie . 1. mortarul. III . dezepitelizari conjunctivale si corneene cu scaderea moderata a transparentei corneei.leziunile cele mai grave se produc la pH > 11.faza cronica = leucoame corneene vascularizate. . false pterigioame. uneori atrofia globului ocular. varul.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful