CURS OFTALMOLOGIE

2/6/2011

1

PATOLOGIA RETINEI
AFECTIUNILE VASCULARE ALE RETINEI
OBSTRUCIA ARTERIALA RETINIANA OBSTRUCTIA TRUNCHIULUI ARTEREI CENTRALE debut brusc, dramatic prin cecitate unilaterala AV = 0 pupila este in midriaza cu abolirea reflexului fotomotor Oftalmoscopic: papila palida, campul retinian edematos, alb laptos. La nivelul maculei se observa o pata rosie ³cireasa maculara´.

2/6/2011

2

Trei mecanisme diferite pot prduce obliterarea arterei centrale a retinei (sau a unui ram arterial): - spasmul - embolia - tromboza Spasmul arterial: -subiecti tineri cu semne de iritabilitatea neurovegetativa - uneori pasagera ² amauroza fugace - in cursul episoadelor migrenoase - subiectii care prezinta o afectiune vasculara:HTA, arterioscleroza Spasmele pot fi declansate uneori de interventii terapeutice (inj. Retrobulbara) sau de diverse intoxicatii. Embolia arteriala- poate avea originea in leziuni ateromatoase ale inimii sau aortei, emboli. Tromboza arterei- prin endarterita obliteranta + spasm supraadaugat. PROGNOSTIC: in general nefavorabil TRATAMENTUL: Scop: - indepartarea obstacolului - favorizarea formarii colateralelor - protejarea straturilor retiniene in asteptarea restabilirii circulatiei arteriale. * trombolitice: streptokinaza, urokinaza urmat de tratament cu anticoagulant cu heparina si trombostop. * spasmolitice si vasodilatatoare, inj retrobulbare cu atropina 1%, papaverina. pt reducerea edemului retinian * perfuzii cu manitol 2. Obstrutia venoasa = intreruperea circulatiei retiniene de intoarcere. Apare cel mai adesea pe un teren vascular: aterioscleroza, stenoza si ocluzie a carotidelor interne, HTA, hiperlipidemie, flebite si periflebite. Simptomatologie: - scaderea acuitatii vizuale la valori de 0,1 sau 0,2 in general brusc. 2/6/2011 3

Oftalmoscopic: papila edematoasa, hiperemica si cu hemoragii de toate tipurile la suprafata, vene foarte dilatate, tortuoase. In evolutie apar exudate albe vatoase. Daca obstructia intereseaza numai o ramura venoasa, simptomatologia depinde de sediul vasului obstruat. EVOLUTIA: edemul si hemoragiile se resorb treptat si lent si venele isi reiau calibrul normal. COMPLICATII: neovascularizatia retiniana care favorizeaza hemoragiile recidivante retiniene si vitreene. - glaucom secundar hemoragic TRATAMENT: se adreseaza in primul rand terenului, tratamentul corect al bolilor generale : boala hipertensiva, diabetul zaharat, ateroscleroza, etc. Local: - vasoldilatatie - dizolvarea trombusului - anticoagulante - scaderea vascozitatii sangvine si prevenirea agregarii trombocitelor - influentarea modificarilor inflamatorii ale peretilor vasculari cu ajutorul corticoizilor. - fotocoagulare retiniana pt vasele de neoformatie AFECTIUNI DEGENERATIVE ALE RETINEI proces degenerativ al neuronilor retinieni. scaderea AV discromatopsie in ax rosu-verde modificari ERG 1. RETINOPATIA PIGMENTARA SAU DEGENERESCENTA TAPETOPERIFERICA - frecventa crescuta - caracte ereditar - evolutie cronica cecitate CLINIC: hemeralopie, hesperanopie in primul stadiu AV ziua se mentine normala Campul vizual se stramteaza treptat (scotom inelar) 5-10 grd discromatopsie Oftalmoscopie: - migrari pigmentare din epiteliul pigmentar cu aspect de osteoblaste. - stramtorarea calibrului vaselor retiniene - decolorarea papilei NO (galben ceros) - flocoane in corpul vitros - modificari degenerative maculare Prognostic: rezervat cecitate 4

2/6/2011

TRATAMENT: .terapia vasculara: vasodilatatoare retrobulbar . Retinopatia pigmentara Degenerescenta maculara 2/6/2011 5 .corticosteroizi.vitaminoterapie . Semnele functionale sunt polimorfe in functie de varsta la care apar. hormoni melanofori 2. Degenerescentele maculare -simetrice si duc la scaderea treptata a AV.

hipertensiune intraoculara .scaderea AV in momentul decolarii regiunii maculare Oftalmoscopie: in zona dezlipirii o proeminenta retiniana cenusie.sunt tumori primitive care se dezvolta din celulele nervoase ale retinei.maligne SIMPTOMATOLOGIE: -50% ³ochi amaurotic de pisica´ -50% -strabism convergent unilateral la copil sub 2 ani .muste zburatoare ( eventuala hemoragie vitreeana) .modificari de camp vizual . . Tratament: -in dezlipirile secundare se face tratament etiologic . SIMPTOMATOLOGIE: . * dezlipire de retina primitiva: aparuta pe un teren particular: miopie forte.DEZLIPIREA DE RETINA separarea printr-un proces patologic a celor 2 foite embrionare a retinei. degenerari periferice ale retinei.deformarea obiectelor .benigne . valurita si mobila.in dezlipirile primare tratamantul e chirurgical Prognostic:rezervat 2/6/2011 TUMORILE RETINEI . Intre cele 2 foite se insinueaza un lichid subretinian determinand bombarea acesteia. uveite posterioare.cataracta unilaterala . tumori coroidiene. Clasificare: * dezlipire de retina secundara: traumetisme.hipema unilaterala 6 . afakie.

TRATAMENT: in caz de retinoblastom unilateral std. terapeutic. Arterele au reflex parietal accentuat.stadiul IV de neuroretinopatie hipertensiva = apar simptome de suferinta a capului nervului optic cu edem papilar si peripapilar.stea maculara pacientul prezinta in acest stadiu de regula leziuni renale si cardiace 2/6/2011 7 . sectionare NO. Uneori tumora este mascata de o dezlipire de retina totala. . incrucisarea arterei cu vena. Peretele arterial este sclerozat si nu permite vizualizarea venei dedesubtul ei.I si II ±enucleatia globului ocular.exudate albe vatoase .in std.d. Boselata. vene ceva mai dilatate. Vena poate aparea comprimata si cu lumenul ingustat. IV este depasit d.hemoragii in flacara perivascular .p.exudate dure . cu vase neoformatie. alba. .angiopatie retiniana hipertensiva = usoara reducere a calibrului arterelor. -stadiul III de retinopatie hipertensiva = se asociaza complicatii ale tesultului retinian . stadiul II ± angioscleroza retiniana = semnul Salus-Gunn. PROGNOSTIC: depinde de precocitatea diagnosticului si tratamentului adecvat. MANIFESTARI RETINIENE IN BOALA HIPERTENSIVA stadiul I. Vena are traiectul modificat (tortuoasa).Oftalmoscopie: prezenta unei mase tumorale. III ± exenteratia orbitei. hemoragii striate la suprafata papilei.in std. .v.

dezlipire de retina prin tractiune .neovascularizatie iriana TRATAMENTUL: atenuarea evolutiei.exudate vatoase.hemoragii intravitreene .neovase prepapilare . *medicametos: tarosin.exudate uscate . dobesilat de Ca.edem papilar Stadiul II Retinopatia preproliferativa .anomali microvasculare intraretiniene .neovase preretiniene .vene dilatate .proliferarea fibrovasculara . ischemie periferica .hemoragii intraretiniene Stadiul III Retinopatia proliferativa . inhibitori ai agregabilitatii plachetare * chirurgical: fotocoagularea vitrectomie in hemoragiile vitreene 2/6/2011 8 .RETINOPATIA DIABETICA Stadiul I Retinopatia neproliferativa : .microanevrisme .hemoragi intraretiniene punctiforme .

.format din globul ocular si anexele acestuia 2.Subsistemul de transmitere a imaginii vizuale: -n.marginea libera a pleoapelor prezinta in unghiul intern cate o proeminenta numita tuberculul lacrimal in varful caruia se afla punctul lacrimal . Anexate cililor se gasesc in tegumentele pleoapelor glande sebacee (Zeiss) si sudoripare (Moll).ANATOMIA ANALIZATORULUI VIZUAL Analizatorul vizual e un sistem multifunctional complex format din 3 subsisteme: 1. Axul orbitei este oblic dinainte inapoi si din afara inauntru si face un unghi de 23grd cu axul globului ocular.19 ale lui Brodman Globul ocular este o formatiune aproape sferica situata in partea anterioara a orbitei .pe marginea libera anterior se insera genele sau cilii iar posterior se gasesc orificiile de deschidere a glandelor Meibomius. PLEOAPE = formatiuni musculo-membranoase care inchid anterior orbita si protejeaza astfel globul ocular. 2/6/2011 9 .Subsistemul de integrare a imaginii vizuale-aria corticala .2 margini si 2 unghiuri .Subsistemul periferic ±de receptie.delimiteaza fanta palpebrala .campurile 17.optic incrucisat partial la nivelul chiasmei optice -radiatiile optice 3.18.

In afara glandei lacrimale principale mai exista un numar de glande lacrimale accesorii situate in fundul de sac superior al conjunctivei.canalul lacrimo-nazal Punctele lacrimale sunt doua mici orificii aflate pe tuberculul lacrimal in 1/3 interna a pleoapei lipsita de cili.STRUCTURA PLOEAPELOR Stratul superficial -la suprafata un strat de piele fina si elastica -gld sudoripare -tesut celular subcutanat lax -stratul muscular alcatuit din 2 muschi striati: ORBICULARUL PLEOPAELOR e un muschi circular inervat de n.gld lacrimala si o parte excretorie-caile lacrimale. LIMFATICELE se indreapta catre ganglionii preauriculari si parotidieni iar o parte catre ggl submandibulari/ APARATUL LACRIMAL e alcatuit dintr-o parte secretorie. oculomotor comun Stratul profund -tarsul care alcatuieste un adevarat schelet al pleoapelor format din tesut fibros gros si rezistent -muschiul capsulotarsal inervat de fibre din simpaticul cervical si controleaza marimea fantei palpebrale. GLANDA LACRIMALA e asezata in foseta lacrimala situata in unghiul supero-extern al orbitei.sacul lacrimal . CAILE LACRIMALE Alcatuite din: . 2/6/2011 10 . Ca structura glanda lacrimala principala e o glanda acinoasa asemanatoare parotidei.canaliculele lacrimale . -conjunctiva palpebrala e foarte aderenta de tars si la fiecare clipit distribuie uniform secretiile glandulare si lacrimile pe suprafata conjunctivei bulbare si cornee ARTERELE pleoapelor sunt ramuri ale arterei oftalmice si faciale VENELE se varsa in venele oftalmice temporale superficiale si faciale. facial cu rol in inchiderea ochiului RIDICATORUL PLEOAPEI SUPERIOARE inervat de n.punctele lacrimale . Punctele lacrimale se continua cu canaliculele lacrimale care dupa un traiect vertical de 2-3 mm se indreapta orizontal paralel cu marginea libera a pleoapei si se deschid in sacul lacrimal.

alungita. stralucitoare ce captuseste fata posterioara a pleoapelor iar apoi se rasfrange trecand pe partea anterioara a globului ocular si tapeteaza fata anterioara a scleroticii. Vene: vene palpebrale si vene ciliare anterioare Limfatice:ggl preauriculari si parotidieni. Partea inferioara a sacului lacrimal se ingusteaza si se continua cu canalul lacrimo-nazal ce se deschide in meatul inferior al foselor nazale. ggl maxilari 11 . Rol: -de protectie si aparare -de retinere si stabilitate a filmului lacrimal Artere: doua origini-palpebrala si ciliara. secretie ce dispare noaptea si secretia de baza constanta. Are forma ovalara. Topografic conjunctiva prezinta 3 portiuni: CONJUNCTIVA PALPEBRALA SAU TARSALA CONJUNCTIVA FUNDULUI DE SAC CONJUNCTIVA BULBARA 2/6/2011 Secretia lacrimala cuprinde secretia reflexa produsa de gld. APARATUL OCULOMOTOR 4 muschi drepti 2 muschi oblici N. oculomotor comun III asigura inervatia m. Secretia lacrimala apare din prima zi de viata dar este redusa.Sacul lacrimal e situat in loja lacrimala.mb subtire. lacrimala principala. abducens VI asigura inervatia *drept extern CONJUNCTIVA . cu portiunea superioara rotunjita numita domul sacului lacrimal. extrinseci *drept intern *drept superior *drept inferior *oblic mic N. mucoasa. realizata de glandele lacrimale accesorii. trohlear IV asigura inervatia *oblicului mare N.

asigurata de n. Are culoare alb sidefie si nu poate fi strabatuta de razele de soare. SCLERA = tunica externa a globului ocular reprezentand 4/5 post ale sale E formata dintr-un tesut fibros. Grosimea corneei la periferie e de 1mm si se ingusteaza spre centru pana la 0. la nivelul ei se insera muschii oculomotori Fata interna concava. reflexia si refractia luminii 2. dur. Membrana Descemet e cea mai rezistenta si elastica. E o componenta importanta a dioptrului ocular: +43d din cele +60D ale ochiului. 2/6/2011 12 . In grosimea lui se afla elementele anatomice cu rol de drenaj a umorii apoase. inextensibil la adult. FUNCTIA DE CRESTERE SI REPARARE TISULARA difera in functie de fiecare strat corneean.d. vine in contact cu coroida. O leziune la nivelul stromei se va cicatriza lent cu pierderea transparentei.p. Fata externa convexa. ciliari care la randul lor sunt ramuri ale oftalmicului FUNCTII 1. Neavand vase. 3.CORNEEA = partea anterioara transparenta a tunicii externe E constituita din lame de tesut conjunctiv fibros asemanatoare scleroticii insa corneea e transparenta datorita dispozitiei regulate a fibrelor si cantitatii constante a lichidelor interstitiale. Anterior sclera intalneste corneea Posterior e canalul scleral al nervului optic si are forma de trunchi de con. D. sportul energetic si metabolic se face de la nivelul umorii apoase si lacrimilor INERVATIA: inervatia senzitiva e foarte bogata. FUNCTIA MECANICA -impreuna cu sclerotica formeaza tunica externa cea mai rezistenta a globului ocular. difuziunea. histologic corneea e compusa din 5 straturi: a) Epiteliul corneean anterior b) Membrana Bowman c) Stroma corneeana d) Membrana Descemet e) Endoteliul VASCULARIZATIA: corneea normala e lipsita de vase. Endoteliul corneean nu se regenereaza.v. Epiteliul corneean lezat cu pastrarea mb bazale se reface prin migrarea celulelor active din marginea plagii.6mm Zona de trecere intre cornee si sclera se numeste limb sclero-corneean. FUNCTIE OPTICA -corneea asigura transmiterea.5-0.

Se intinde de la radacina irisului pana la ora serata. inervat de simpatic si intervine in vederea de aproape. trage zonula spre centru permitand cristalnului sa isi mareasca convexitatea in vederea de aproape. Sclera e o membrana foarte putin vascularizata ea fiind nutrita prin imbibitie din straturile vecine. 2/6/2011 13 .Rouget-Muller e constituit din fibre circulare si are rol de sfincter. Inervat de parasimpatic.Canalul scleral e partial inchis de lama criblata care se aseamana cu o sita ce ocupa 2/3 externe ale canalului scleral. Nervii irisului provin din n. IRISUL: reprezinta partea anterioara a tractului uveal. Sclerotica e perforata de numeroase orificii de intrare sau iesire. la ecuator petru venele vorticoase si la polul posterior pentru vasele si nervii ciliari scurti si lungi. UVEEA e tunica medie a globului ocular compusa din 3 parti anatomice si functionale distincte: irisul.o. E un diafragm subtire prevazut in centru cu un orificiu numit pupila. Ei contin fibre venite din trigemen. Arterele provin din ciliarele lungi pusterioare. o fata externa sclerala si una posterioara in raport cu corpul vitros. m. ciliari. Venele urmeaza traiectul arterelor si ajung in venele proceselor ciliare de unde merg in spatiul supracoroidian pentru a se drena in venele vorticoase. Brucke-Wallace constituit din fibre longitudinale. anterior pentru arterele si venele ciliare anterioare. coroida. care pierd mielinizarea la nivelul lamei. MUSCHIUL CILIAR are doua portiuni: m. Prin perforatiile lamei trec fibrele n. El imparte compartimentul anterior in camera anterioara situata intre cornee si iris si camera posterioara intre iris cristalin Culoarea irisului stabilita genetic e determinata de cantitatea de pigment prezent. CORPUL CILIAR e format din procesele ciliare si muschiul ciliar. Daca se face o sectiune sagitala a ochiului corpul ciliar are o forma triunghiulara cu fata anterioara spre iris. La acest nivel trec vasele centrale ale retinei inconjurate de teaca lor perivasculara. parasimpatic si simpatic. Irisul e o membrana bogat vascularizata. Nu exista limfatice la nivelul irisului. corpul ciliar. ciliari scurti. Inervatia sclerei e asigurata de n.

2/6/2011 14 . Nervii senzitivi au originea in trigemen. E un organ unic lipsit de vascularizatie. merg la plexul venos intrascleral si de aici la venele musculare ale m. Venele sunt situate superficial si se unesc in patru trunchiuri mari numite vene vorticoase care perforeaza sclera inapoia ecuatorului si se varsa in vena oftalmica. Aceasta se intinde intre fata interna a corpului ciliar si ecuatorul cristalinului. trece prin orificiul pupilar in camera ant. Stratul corio-capilar e format din capilare mai numeroase in zona maculara. ciliar sunt vene ciliare anterioare. Brucke si vase. E formata din mai multe straturi: 1. pana la ora serata.tapeteaza sclera de la papila n. E bogat vascularizata si intens pigmentata. VASCULARIZATIE: Arterele provin din marele cerc arterial al irisului ce iriga muschiul ciliar si procesele ciliare. Umoarea apoasa e secretata in camera post. Nervii motori musculari provin din parasimpaticul mezencefalic pe calea n. Nervii provin din nervii ciliari care in majoritate provin ggl oftalmic (ciliarii scurti) iar cateva ramuri direct din nazal (ciliarii lungi) CRISTALINUL e o lentila biconvexa. Corpul ciliar nu are vase limfatice. 3. Sunt formate din ghemuri vasculare anastomozate intre ele. oculomotor comun pt m. Fata anterioara vine in raport cu irisul si orificiul pupilar. Rouget\muller si din simpaticul cervical pentru m. drepti. Vasele sunt cuprinse intr-un tesut conjunctiv in care se afla numeroase celule pigmentare.o. Stratul intermediar format din artere si vene. Fata anterioara si cea posterioara se intalnesc la ecuator. de unde se dreneaza printrun sistem trabecular la nivelul canalului lui Schlemm. aplatizata anterior.PROCESELE CILARE au rol in secretia umorii apoase. COROIDA . Arterele sunt situate pe un plan mai profund si provin din arterele ciliare scurte posterioare. Venele Venele proceselor ciliare sub denumirea de vene ciliare posterioare ajung in supracoroida. m. La nivelul marginii pupilare cristalinul vine in contact cu irisul de care se indeparteaza in periferie datorita convexitatii sale. Stratul supracoroidian sau lamina fusca alcatuit dintr-un tesut conjunctiv usor pigmentat 2. Fata posterioara vine in raport cu hialoida anterioara a corpului vitros. Cristalinul e mentinut in pozitia sa printr-un sistem de fibre care alcatuiesc ligamentul suspensor sau zonula lui Zinn.

Temporal de papila se afla macula lutea. -tunica nervoasa. N. De-a lungul acestui canal n.negru. fascicolul posterior a fibrelor zonulare.Portiunea intraorbitara se intinde de la marginea orbitara a canalului optic pana la globul ocular 3. 1. Retina are 10 straturi din care stratul functional cu conuri si bastonase.d.o. RETINA Raporturile se fac prin intermediul hialoidei anterioare si posterioare. are in aceasta portiune raporturi stranse cu celulele etmoidale si sinusul sfenoidal. al raporturilor pe care le are traiectul n.Portiunea intracanaliculara corespunde traiectului intraosos al canalului optic.o. neomogen care contine 99% apa. Vitrosul se muleaza pe structurile ce limiteaza cavitatea vitreana: fata posterioara a cristalinului.v. corpul ciliar. E un tesut conjunctiv avascular. ora serata. 4. zona de acuitate vizuala maxima.se insera la nivelul orei serata de corpul ciliar. Pe masura ce ne indepartam de macula spre periferie numarul celulelor cu conuri scade si creste numarul celulelor cu bastonase aici existand cantitatea maxima a vederii nocturne. colorata.p.o. NERVUL OPTIC D. retina si papila. In zona centrala papila prezinta o usoara depresiune denumita excavatie fiziologica. Portiunea intrabulbara . adera intim de peretele osos facand loc doar arterei oftalmice care il insoteste.Portiunea intracraniana se intinde de la orificiul cranian al canalului optic pana la unghiul antero-lateral al chiasmei optice. conurile fiind maxim concentrate la nivelul maculei lutea (pata galbena) . Capul nervulu optic e transparent si alcatuieste la fundul de ochi discul optic sau papila n. Exista o reprezentare simetrica a acestora pe suprafata retinei.ele asigura vederea diurna. Trunchiurile vasculare centrale la emergenta in papila se divid in 4 ramuri: temporale (sup si inf) si nazale (sup si inf) pentru a asigura vascularizatia retinei in totalitatea ei. locul de emergenta a vaselor centrale ale retinei 2. 2/6/2011 15 . optic a fost impartit in 4 segmente.locului de intrare si iesire a arterei si venei centrale a ochiului.cenusiu La nivelul retinei in partea centrala= papila nervului optic care corspunde locului de intrare a acestuia.sau capul nervului optic strabate membranele oculare si se ingusteaza luand forma unui con cu baza la intrare si varful in papila la nivelul lamei ciuruite.CORPUL VITROS Vitrosul e un gel transparent. care apreciaza diferente de alb.

circumscrisa. .congestia superioare .impastarea Bolnavul poate prezenta o usoara alterare a starii generale.uscaciunea ochiului In acest caz diagnosticul e dificil fiind obligatorieexcluderea tarsitei. glandei. Diagnosticul diferential: . Clinic .senzatie dureroasa . chistului sebaceu. se mai poate apela la radioterapie in doze antiinflamatorii. lues.tumefierea pleoapei . Uneori e necesara ablatia chirurgicala a glandei. chistului dermoid si a tumorilor glandei lacrimale. sarcoidoza.senzatie de apasare in reg. insotita de: .APARATUL LACRIMAL AFECTIUNILE GLANDEI LACRIMALE INFLAMATIILE GLANDEI LACRIMALE 1. mobila. Tratamentul e etiologic.inflamatiile glandelor pleoapei -abcesul palpebral -abcesul orbitar -tumorile pleoapei si gld lacrimale Tratament: *antibiotic *AINS *inj subconj. nedureroasa. Aspectul clinic e foarte inselator constatandu-se o constatandutumora lobulata. DACRIOADENITA CRONICA se intalnesc foarte rar etiologia lor fiind legata de tuberculoza.ptoza palpebrala . Foarte rar survine datorita unei infectii exogene in urma unui traumatism deschis. DACRIOADENITA ACUTA Etiologia e legata in genral de infectia sistemica sau de vecinatate. adenopatie preauriculara hiperemia si chemozisul conjunctivei Evolutia:-vindecare in 1-2 sapt sau-spre supuratie constituindu-se un abces care se deschide spre conj. 16 . cu antibiotice *instilatii cu solutii antibiotice Complicatiile: atrofia glandei cu lacrimare insuficienta chistul glandei lacrimale fistula lacrimala 2/6/2011 2.

inflamatiile odontogene. Mai rar originea infectiei e conjunctivala sau nazosinusala. candida. haemophilus. klebsiella. Debutul bolii bolii: . Daca prin aceste masuri nu se obtine permeabilizarea cailor lacrimale. Evolutia : fistulizare la tegument-fistula lacrimala externa fistulizare spre conjunctiva-fistula lacrimala interna flegmon al sacului lacrimal-durere locala foarte accentuata peridacriocistita. 2/6/2011 17 . se va trece la tratamentul chirurgical dacriocistorinostomie. mai rar tumorile. Prin compresia energica a mucocelului se elimina prin punctul lacrimal o secretie gelatinoasa sau laptoasa.AFECTIUNILE INFLAMATORII ALE CAILOR LACRIMALE DACRIOCISTITA ACUTA =inflamatiile sacului lacrimal Se datoreaza cel mai frecvent stazei lacrimilor si suprainfectarii lor. -pneumococul. secundar obstructiei cronice a canalului nazolacrimal.conjunctivita cataral angulara rezistenta la tratament Daca in acest stadiu survine si obstructia conductului lacrimal peretii sacului se destind datorita stagnarii si acumularii secretiilor si se constituie mucocelul sacului lacrimal.lacrimare cronica stadiul .prin propagarea infectiei la zonele invecinate Tratament: Daca obstructia e incompleta se practica sondajul si spalatura cailor lacrimale cu solutii antibiotice. Cauzele obstructiei lacrimale sunt: inflamatiile cronice ale cavitatii nazale si sinusurilor paranazale.

Diminua pana la disparitie dupa instilarea de adrenalina 1Å. corp strain . Alte manifestari obiective . Papilele. Forma extrema a edemului conjunctival este chemozisul.Cand cantitatea de fibrina e mare se formeaza membrane sau pseudomembrane. Foliculii ± formatiuni proeminente rotunjite. -falsa ptoza palpebrala DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL -keratita -iridociclita -glaucomul acut -sclerite 2/6/2011 18 -episclerite -celulita orbitara . situate la nivelul conjunctivei tarsale si a fundurilor de sac.secretia seroasa consecinta hiperproductiei de lacrimi ne orienteaza spre etiologie virala sau alergica. prurit.arsura. intepatura. Prezenta fibrinei faciliteaza suprainfectia bacteriana. . Modificarile de relief ale conjunctivei Edemul ±clinic conjunctiva apare umflata.secretia fibroasa are ca prototip conjunctivita difterica. . transparenta sau usor galbuie. usturime. homolaterala pledeaza pentru o conj.microhemoragiile apar in conjunctivitele produse de Echo si Coxakie -adenopatia preauriculara. translucide. hexagonale. Se diferentiaza de foliculi prin faptul ca sunt centrate de un vas.apar ca structuri reliefate. Virala -edemul palpebral moale mai accentuat matinal apare in conjunctivitele alergice si foliculare virale.stare de discomfort ocular . nisip in ochi. Secretia: .PATOLOGIA CONJUNCTIVEI CONJUNCTIVITELE CONJUNCTIVITELE MANIFESTARI SUBIECTIVE: .AV nu e modificata cu exceptia cazurilor complicate cu keratita MANIFESTARI OBIECTIVE Hiperemia: congestie periferica conjunctivala superficiala mai marcata spre fundurile de sac.secretia purulenta certifica infectia bacteriana.

El consta in instilarea unei picaturi de nitrat de Ag 1% in sacul conjunctival imediat dupa nastere. foliculi.pneumococ.absenta germenilor . congestie palpebrala mai accentuata dimineata. de la simple eroziuni pana la ulcer corneean cu posibila perforatie si extinderea consecutiva a infectiei la uveea anterioara sau chiar la intregul glob ocular -blefaroconjunctivite PRINCIPII DE PROFILAXIE SI TRATAMENT procedeul Crede aplicat tuturor nou-nascutilor pentru prevenirea conjunctivitei gonococice. Manifestari clinice minore.bacilul Morax-Axenfeld. Majoritatea lor au o cauza fie alergica fie iritativa. Conjunctivitele catarale a) acute.poate apare ca o stare reziduala dupa forma acuta sau subacuta.ochiul cu conjunctivita nu se panseaza niciodata -eliminarea secretiilor patologice din sacul conjunctival prin instilatii de solutii slab antiseptice -medicatia activa adaptata etiologiei conjunctivitei CLASIFICARE ETIOLOGICA traumatice infectioase alergice CLASIFICARE ANATOMO-CLINICA 1. O forma clinica particulara e cea alergica: hiperemie conjunctivala.virusuri au un grd mare de contagiozitate manifestarile clinice brusc instalate. conjunctiva mai hiperemiata in unghiuri. masuri de igiena TRATAMENTUL Principii generale .COMPLICATIILE CONJUNCTIVITELOR -intereseaza in principal corneea.eozinofilie 2/6/2011 19 . c) cronica. Diagnosticul se pune prin examenul de laborator al secretiei conjunctivale: . Evolutie indelungata cu remisiuni si exacerbari. secretie abundenta mucoasa b) subacute. secretie seroasa si abundenta. edem conjunctival si palpebral.

Diagnosticul ±examenul clinic si bactereologic Tratament.2. edem palpebral accentuat. sunt albe-gri.Inocularea germenului se face la trecerea fatului prin filiera pelvi-genitala. obiecte) sau endogena (adultulgonoreic) -complicatiile corneene sunt mai precoce si mai grave 3.incubatie 2-4 zile . TRATAMENT: *profilaxie *penicilina b) Conjunctivita gonococica a adultului -infectarea se produce pe cale exogena (maini murdare. Prezinta 3 stadii: std. de formare a membranelor care apar pe pe conjunctiva palpebrala. de infiltratie=cel mai dramatic -hiperemie conj. ectropion. trichiazis. .coliruri cu antibiotice cu spectru larg. chemozis.Conjunctivitele pseudomembranoase si membranoase -se caracterizeaza prin aparitia unui exudat fibrinos care acopera epiteliul conjunctival (pseudomembranoase) si care apare in epiteliu (cele membranoase) CONJUNCTIVITA DIFTERICA -azi e cu totul exceptionala datorita vaccinarii antidifterice. Intensa -secretie seroasa putin abundenta -edem palpebral std.Conjunctivite purulente a) Conjunctivita gonococica a nou-nascutului . secretie purulenta alb-galbuie. se detaseaza greu lasand ulceratii si se refac rapid. 2/6/2011 20 .hiperemie conjunctivala. de cicatrizare in care apare tesut de granulatie dar vindecarea poate fi defectuoasa: sinblefaron. std.

Manifestarile clinice subiective se remit in 3. .contagiozitatea e mare 4 stadii: a) trahomul incipient-manifestari subiective minime si pe fondul usor congestiv al conjunctivei apar foliculi laptosi. Trahomul . -se produce invadarea corneei sub forma panusului trachomatos care are aspect de perdea ce coboara pe suprafata anterioara a corneei c) trahomul precicatriceal d) trahomul cicatriceal marcheaza sfarsitul evolutiei bolii Complicatiile sunt datorate procesului cicatriceal Diagnostic. Conjunctivita foliculara tip piscina survine in epidemii sau sporadic la cei care frecventeaza bazinele de inot dupa o perioada de 8-10 zile.conjunctivita foliculara cronica produsa de Chlamydia trachomatis.e considerata o boala a mizeriei .4. Conjunctivita foliculara acuta -se presupune ca ar fi produsa de un adenovirus -debut brusc unilateral. b) trahomul florid. 1. 2.pe un fond hipereminc se constata prezenta de foliculi mici roz situati mai ales in fundul de sac inferior.sapt. Tratament: colir cu antibiotice 3. Tratament: instilatii cu nitrat de Ag si colir cu antibiotice cu spectru larg. -adenopatia preauriculara nedureroasa e intotdeauna prezenta.foliculii se inmultesc si se matureaza iar la presiune se sparg si elibereaza un continut gelatinos. Complicatiile sunt rare. . dupa 3-5 zile se bilateralizeaza. Conjunctivitele nodulare cuprind acele afectiuni inflamatorii ale conjunctivei care au ca element comun prezenta de noduli: foliculi sau papile. Secretia e moderata iar adenopatia preauriculara usor sensibila.pe baza aspectelor clinice Pognosticul depinde de precocitatea diagnosticului 2/6/2011 21 .

calciu. In formele trenante se aplica trat.5. urticarie. AINS. E bilaterala. general cu antihistaminice de sinteza. 3 forme clinice: * forma palpebrala: pe conj palpebrala mai ales superioara se observa papile plate. Cronica. cromoglicat de sodiu. edem angioneurotic. Simptome: senzatie de usturime. Conjunctivita primavaratica apartine grupului de conjunctivite alergice -eozinofilie in secretia conjunctivala -nivel crescut de Ig E in sange -aparitia in contextul altor manifestari alergice: astm. prurit. cortizon. E manifestarea unei hipersensibilitati locale la alergeni. cu aspect de pavaj. Conjunctivita bacteriana Conjunctivita cu pneumocistis carini Conjunctivita cu streptococ Conjunctivita alergica Conjunctivi ta virala Conjunctivita primavaratica Conjunctivita cu haemophilus Conjunctivita gonococica 2/6/2011 22 . * forma limbica in care se produce o hipertrofie a conjunctivei bulbare perilimbice * forma mixta Tratament: colir cu cortizon. fotofobie.

Suprafata corneo-conjunctivala descoperita se usuca. deci lagoftalmia. In ablefarie pleoapa e inlocuita cu o membrana tegumentara. chiar si rudimentara. Daca afectiunea e marcanta apare imposibilitatea de inchidere a fantei palpebrale. 3. Este o cuta de piele semilunara verticala care coboara de la pleoapa superioara la cea inferioara. ANOMALII ALE DESCHIDERII PALPEBRALE 1. Fiind situat in mijlocul pleoapei.COLOBOMUL PALPEBRAL e o lipsa de substanta triunghiulara interesand toate straturile pleoapei.dimensiunile mici ale pleoapelor. microftalmia sau microblefaria. Ele sunt inlocuite cu un plan membranos care inchide anterior orbita. cu baza la nivelul marginii libere. EPICANTUL.acoperind unghiul intern al fantei palpebrale. Tratamentul :-umectarea corneei si conjunctivei pana la efectuarea interventiei chirurgicale -lacrimi 2.lipsa completa a pleoapelor.normal la populatia mongoloida. 2/6/2011 23 . In criptoftalmie spre deosebire de ablefarie exista o organizare structurala a pleoapei.MICROBLEFARIA. cele doua pleoape se continua fara demarcatie. 3. Se asociaza frcvent cu epicantul. lasa descoperita o mare parte a segmentului anterior al globului ocular. CRIPTOFTALMIA ±e lipsa deschiderii palpebrale. B. structura pleoapelor este normala.PATOLOGIA PLEOPELOR AFECTIUNI CONGENITALE ALE PLEOAPELOR A. BLEFAROFIMOZA. ABLEFARIA.deschidere insuficienta a fantei palpebrale. ANOMALII ALE MORFOLOGIEI PLEOAPELOR 1. 2. Se poate confunda cu ptoza palpebrala dar o examinare mai atenta a ridicatorului pleoapei elimina aceasta confuzie. unghiurile palpebrale parand sudate.

D. 2. ANOMALII ALE CILILOR DistichiazaDistichiaza. praf.existenta mai multor randuri de cili TrichiazaTrichiaza-deviatia cilior spre globul ocular ce irita corneea ducand la aparitia ulcerelor corneene. boli infectioase. ENTROPIONUL CONGENITAL -rasfrangerea marginii pleoapei inferioare spre globul ocular. complicatii oculare: keratite. Placardele eritematoase initiale se transforma in vezicule cu lichid clar care ulterior devine tulbure. TRATAMENT: .eruptie veziculoasa. unilaterala. cosmetice. Cauze locale: fum.combaterea infectiei . iridociclite. episclerite. nevrite optice . medicamente. ECTROPIONUL CONGENITAL -rasucirea inspre exterior a marginii libere palpebrale. varsaturi.C. stari alergice. INFECTIILE PLEOAPELOR INFECTIILE VIROTICE ALE PLEOAPELOR Zona zoster oftalmica -virusul varicelozosterian dureri frontale intense.stimularea imunitatii . ce respecta teritotiul nervului oftalmic asociata cu adenopatie regionala.calmarea durerilor INFECTIILE MARGINILOR LIBERE A PLEOAPELOR Blefaritele-inflamatii ale marginii libere palpebrale. frig. febra. Dupa uscarea continutului se formeaza o crusta. 2/6/2011 24 . caldura. producand contactul si deci abraziunea cililor asupra corneei. Factori generali: tulburari endocrine. ANOMALII ALE MARGINILOR LIBERE 1.

Se intalnesc 3 forme clinice: -blefarita eritematoasa -blefarita scuamoasa -blefarita ulceroasa Blefarita eritematoasa se manifesta printr-o hiperemie si edem discret al marginii libere a pleoapelor. -ulceroasa-dupa indepartarea crustelor se aplica unguent antibiotic Orgeletul ±inflamatia de natura stafilococica a glandelor sebacee ale lui ZEISS.inflamatia cronica a glandelor lui MEIBOMIUS DEVIATIILE PLEOAPELOR ENTROPIONUL-rasfrangerea inauntru a marginii palpebrale.pielea regiunii ramane rosie. Tratament: Local:-eritematoasa-colire astringente -rezorcina .cortison -scuamoasa-dupa indepartarea scuamelor cu comprese cu borat de sodiu.cilii fiind orientati catre conjunctiva bulbara si cornee pe care le irita in permanenta.conjunctiva expusa agentilor iritanti se ingroasa si capata aspectul unui epiteliu pavimentos 2/6/2011 25 .cortison. Se manifesta prin ulceratii si microabcese ciliare. Tratament:*local.unguent cu oxid galben de Hg. Bolnavul acuza senzatie de prurit sau usturime. Blefarita scuamoasa-marginile libere ale pleoapelor sunt acoperite cu niste pelicule sau scuame. *spastic *cicatricial ECTROPIONUL-rasfrangerea in afara a marginilor ciliare ale pleoapelor de asa maniera incat conjunctiva tarsala este mai mult sau mai putin aerului. Blefarita ulceroasa se caracterizeaza prin localizarea unei infectii de natura stafilococica.iritata.coliruri cu antibiotice *general: antibiotic Chalazionul.Dupa indepartarea scuamelor care se refac repede.

Chisturile b.Lipoame . Meibomius. formele spinocelulare si mixte sunt mai rare si mai maligne putand determina metastaze limfoganglionare .keratoza seboreica) -melanice benigne (plate sau nevi) -tumorile glandelor sebacee -tumorile glandelor sudoripare -tumorile foliculilor pilosi -hemangiomul TUMORI MALIGNE 1. Epiteliomul glandular (adenocarcinomul) -rar dar extrem de malign poate proveni din oricare dintre glandele palpebrale dar cel mai frecvent din gld.Xantelasma 2/6/2011 26 . Epiteliomul cutanat -structura bazocelulara majoritatea. Tumorile benigne solide -epiteliale (papilomul. . 2.*spastic *cicatricial *paralitic *senil TUMORILE PLEOAPELOR TUMORI BENIGNE a.nodul brun cenusiu situat in vecinatatea marginii ciliare. Ulterior ia un aspect muriform apoi se exulcereaza acoperindu-se de cruste. Se localizeaza mai frecvent la nivelul pleoapei superioare putand fi confundat cu salazionul.

Sarcomul palpebral . are tendinta la exulcerare si invazie limfoganglionara 4.chimioterapie . Melanomul malign (nevocarcinomul) .tumora maligna conjunctivala care se dezvolta sub forma unui nodul -evolutia e rapida -are tendinta la invadare si diseminare limfatica si hematogena .3.radioterapie Papiloma scuamos Keratoza seboreica Nev Hemangiom Xantelasma Carcinom cu celule bazale Melanom malign Carcinom glande sebacee Carcinom cu celule bazale 2/6/2011 27 . .e o tumora rara care poate lua nastere fie dintr-un nev congenital fie dintr-o melanoza castigata -apare ca un nodul pigmentat sau roz inconjurat de un halou rosu cu vascularizatie anormala.leziunea e pruriginoasa.prognostic foarte grav Tratament: -excizie chirurgicala .

leziuni corneene . perioculare .dureri oculare. edem palpebral MECANISMUL ETIOPATOGENIC CHERATITE EXOGENE .CHERATITELE ULCERATIVE caracterizate prin pierderi de substanta superficiale -CHERATITE INFILTRATIVE epiteliul corneean este intact. fotofobie.scaderea AV in functie de sediul.reactii ale uveei anterioare .fenomene de iritatie reflexa: lacrimare. extinderea si densitatea tulburarii transparentei corneei SIMPTOMATOLOGIE OBIECTIVA .PATOLOGIA CORNEEI CHERATITELE = leziuni inflamatorii ale corneei SIMPTOMATOLOGIE SUBIECTIVA .mb Bowman si lamele superficiale ale parenchimului corneean CHERATITELE PROFUNDE .agentii patogeni ating corneea pe cale circulatorie. procesul patologic fiind infiltrativ 2/6/2011 28 . nervoasa sau umorala SEDIUL LEZIUNII CHERATITE SUPERFICIALE . primitive corneene CHERATITE ENDOGENE .fenomene reactionale de vecinatate: chemozis. blefarospasm .consecinta unui traumatism ocular sau infectii primare.infiltratia straturilor profunde ale parenchimului corneean MODIFICARI ANATOMOPATOLOGICE .congestie conjunctivala de tip perikeratic .

Fara tratament in cateva zile duce la perforatia corneei.ULCERUL CORNEEAN SERPIGINOS = ulcerul pneumococic.in cateva ore apare hipopionul EVOLUTIA e grava. Premergator perforatiei apare in centrul ulceratiei sub forma unei perle transparente contrastand puternic cu fondul purulent murdar descemetocelul.CHERATITELE EXOGENE 1. indispozitie generala OBIECTIV . fotofobie. ulcerul cu hipopion SIMPTOMATOLOGIE .ulceratie corneeana galbuie cu fondul si conturul infiltrate si acoperite de o secretie purulenta -reactie intensa a uveei anterioare * iris congestionat * pupila miotica * tendinta la sinechii . 2/6/2011 29 .mb lui Descemet care proemina.congestie perikeratica intensa .afectiunea debuteaza la cateva ore dupa un microtraumatism prin dureri oculare.

streptococ.picaturi cu antibiotice cu spectru larg .panoftalmia. COMPLICATII TARDIVE .epitelizant . Etiologia e virala TRATAMENT Se vindeca de regula fara sa lase cicatrici . micoze. CHERATITA PUNCTATA SUPERFICIALA SIMPTOME SUBIECTIVE: .senzatie de nisip in ochi . stafilococ. TRATAMENT local: antiinfectios .infiltrate epiteliale punctiforme situate in straturile superficiale. cu o durere paroxistica dupa care pacinetul semnaleaza scurgerea unui lichid caldut pe obraz. piocianic.midriatic 2/6/2011 30 .epitelizante .inj subconjunctivale de 2 ori pe zi .antibiotice .In cateva ore se produce perforatia.pneumococ.midriatice . AINS.pansament Cheratoplastie general: antibiotice. vitamine 2.congestie conjunctivala perikeratica . In 10-15 zile ulcerul se vindeca prin constituirea unei cicatrici in care irisul ramane inclavat: leucom corneean aderent In cazuri mult mai grave perforatia e urmata inflamatia supurativa a globului ocular. In orificiul de perforatie se inclaveaza irisul.fotofobie -moderate tulburari de vedere SIPTOME OBIECTIVE: .leucomul corneean aderent perturba circulatia normala a umorului apos si determina cresterea tensiunii intraoculare = glaucomului secundar. Durerea dispare. ETIOLOGIE .

C aciclovir tablete HERPESUL ZOSTER CORNEEAN TRATAMENT apare in cadrul herpesului zoster oftalmic Local: antivirale.fotofobie .corneea prezita o eroziune cu caracter polimorf ca o crenguta de brad. B. 2/6/2011 31 . Herpes Zoster da imunitate.pansament . Leziunile corneene apar intre a 3-a si a 12-a zi dupa epitelizant. . General: vitamine.atropina .irita TRATAMENT . trigemen de unde pe calea nervilor ciliari ajunge la cornee . vit. Leziunile se pot prezenta ca mici vezicule situate pe calmante.primoinfectia se produce prin contaminare interumana . antibiotic. o baza infiltrata.dureri vii nevralgice .congestie de tip perikeratic .General: vit gr.rezervorul de virus herpetic poate fi ganglionul n.suprainfectarea leziunii cu piogeni . antibiotice.senzatie de corp strain .nu lasa imunitate recidive COMPLICATII .Local: -virustatice: aciclovir .lacrimare SIMPTOME OBIECTIVE . sedative. ETIOLOGIE familia herpes virusurilor ectodermo-neurotrope.CHERATITELE ENDOGENE HERPESUL SIMPLU CORNEEAN monocular stari de scadere a imunitatii organismului SIPTOME SUBIECTIVE . pansament. midriatic. debutul eruptiei cutanate.

apare ca o consecinta a pierderii sensibilitatii corneei in urma intreruperii continuitatii trigemenului prin lezarea patologica sau traumatica a trunchiului nervului.alterarea corneei ce apare in lipsa protectiei asigurate de prezenta .se produce o descuamare epiteliala fina care duce in scurt timp la ulceratie. local eficient este blefarorafia. Local: atropina antibiotic vit. colobom palpebral. exoftalmie pronuntata. superficiala . ectropion cicatriceal. leziuni dentare caracteristice = triada Hutchinson CHERATITA PARENCHIMATOASA TBC DISTROFIILE CORNEENE = afectiuni corneene degenerative CHERATOMALACIA datorata unei tulburari de nutritie generala a organismului .cand s-a produs cheratita. Tratament: CHERATITA LAGOFTALMICA . Patogenia: alterarea metabolismului corneean.afectiunea evolueaza bilateral . Tratament: Blefarorafia 2/6/2011 32 . . in centrul opacitatii apare o ulceratie . singurul tratament lichidului precorneean viscos uscarea ei.curand.in zona centrala a corneei apare o opacifiere difuza.e o manifestare a luesului congenital.se produce un proces ulcerativ lent .apare intre 5-15 ani alaturi de otoscleroza. de avitaminoza A.apare in paralizia n.cel al afectiunii in cauza . facial. A uleioasa epitelizant CHERATITA NEUROPARALITICA .survine in cadrul sdr. .se intalneste la copii cu distrofie grava.CHERATITA PARENCHIMATOASA LUETICA . . . Tratamentul : se adreseaza mai ales starii de nutritie.

PATOLOGIA CRISTALINULUI TULBURARI DE TRANSPARENTACATARACTE CLASIFICARE I.factorul ereditar cu transmitere autosomal dominanata . Dobandite 1. diabetul zaharat.factorii peristatici ce pot actiona asupra produsului de conceptie intre ziua a 14. Etiopatogenie: . oreion. constatate la nasterea copilului sau mai tarziu. infestari parazitare) metabolici: galactozemie.si luna a 3a de gestatie dand embriopatii sau peste luna a 4-a dand fetopatii. complicata 4. Nubecula Macula Leucom Cicatricile corneene nu sunt insotite de fenomene iritative. avitamonioze toxici: medicamente. zona zoster. traumatica 3. Acesti factori pot sa fie: infectiosi: infectii virale materne (rubeola. varicela. gripa. hipo/hiperglicemia. secundara I.CICATRICILE CORNEENE = modificari definitive ale transparentei corneei survenite in urma unor procese distructive ce ai interesat mai mult decat epiteliul corneean. Cataractele congenitale = opacitati care apara in cursul vietii intrauterine. la suprafata lor epiteliul corneean e intact si lucios. radiatii incompatibilitatea materno-fetala Rh locali: inflamatii locale intrauterine prezenta unor resturi embrionare 2/6/2011 33 . primitiva 2. Congenitale II. patologica 5. rujeola.

AV e mult diminuata.CLINIC subiectiv: scaderea AV obiectiv: in campul pupilar se observa o pata alba limitata / cuprinde tot campul pupilar semne asociate: imposibilitatea de fixare.d.p. Cataractele primitive * juvenile < 45 ani * presenila 45-65 ani * senila > 65 ani Etiopatogenia: incerta Clinic: simptomele depind de forma clinica a cataractei si de faza evolutiva: Exista 3 forme clinice evolutive: cataracta corticala cataracta nucleara cataracta subcapsulara posterioara a) Cataracta senila corticala evolueaza in 4 stadii: . strabism. CATARACTELE DOBANDITE 1. Obiectiv: pupila alb cenusie iar cristalinul opacifiat are aspect ghetos.gliomul TRATAMENTUL .l.extractia extracapsulara II. bombat. semnul oculodigital la copii nascuti orbi.opacifierea tuturor straturilor cristaliniene. uneori pana la n.persistenta vitrosului primitiv . p. nistagmus. 2/6/2011 34 Cristalinul e complet opacifiat . AV.faza incipienta: scaderea lenta a AV miodezopsii diplopie monoculara miopie tranzitorie ce duce la diminuarea presbiopiei Obiectiv : opacitati cuneiforme sau spiculiforme .faza de intumescenta: datorita imbibarii cu apa cristalinul devine intumescent.m. surplusul de apa este eliminat si cristalinul revine la volumul normal. DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL .m.chirurgical.faza de maturitate. .

Intunericul prin midriaza pe care o produce amelioreaza AV. straturile corticale ramanand transparente. Diagnosticul diferential trebuie efectuat mai ales de catre medicii specialisti cu: . dar mai frecvent posterioara. implant de cristalin artificial .ocluzia pupilara . La biomicroscop nucleul apare cenusiu sau cu reflex brun-roscat. Nucleul cade in jumatatea decliva a cristalinului. b) Cataractele nucleare= opacitati in nucleul cristalinului.faza de hipermaturitate (cataracta morganiana): cristalinul are un aspect alb laptos. Pregatirea preoperatorie: -prgatirea psihologica -examenul general pe aparate si sisteme -examenul ocular functional biomicroscopie oftalmoscopie tonometrie .opacitatile corneene .glaucomul cronic simplu .fragmentarea cristalinului prin energie ultrasonica Ochiul fara cristalin devine hipermetrop de aproximativ 10d si poarta denumirea de ochi afak. Apare miopia cristaliniana care poate ajunge pana la 6-10 dioptrii.secluzia. Tratamentul chirurgical e singurul eficace: indepartarea cristalinului opacifiat.flocoane in vitros manifestate clinic prin miodezopsii Evolutia cataractelor spre opacifiere completa= 2-3 ani in cazul cataractei corticale si 8-10 ani in cazul cataractei nucleare. Midriaza preoperatorie. c) Cataracta subcapsulara poate fi anterioara.examinari de laborator Hipotonizarea. lentile de contact. Capsula cristalinului devine permeabila si permite trecerea proteinelor in afara cristalinului cu aparitia uneori a glaucomului secundar facolitic. Exista 3 tipuri de tehnici intraoperatorii: Crioextractia intracapsulara a cristalinului Extractia extracapsulara a cristalinului Fakoemulsificarea. 2/6/2011 35 Corectia: lentile aeriene.. AV e scazuta mai ales la lumina intensa.

hemoragia subarahnoidiana . De obicei pacientul isi recupereaza functiile vizuale.patogenic (corticoterapie) . Papila proemina cu 2-3 dioptrii. sinuoase.eclipse vizuale Etiologia:.o.scaderea de la inceput a AV . total sau partial.. NEUROPATIA OPTICA DE STAZA Tablou clinic: -staza vasculara a papilei n. Vene dilatate.etiologic NEUROPATIA OPTICA ANTERIOARA SAU JUXTABULBARA Functional: . .dureri in special la miscarile globului ocular Obiectiv: papila hiperemica cu margini estompate devine tumefiata si edematoasa. asanarea focarelor de infectie) .hipertensiunea arteriala maligna Tratament.tromboza sinusului cavernos .exudate papilo-retiniene Functional: AV se mentine mult timp .hemoragii in forma de flacara .simptomatic 2/6/2011 36 .campul vizual reduc concentric Subiectiv: .PATOLOGIA NERVULUI OPTIC 1. Evolutia: in functie de etiologie si de varsta bolnavului.hipertensiune intracraniana .edemul cuprinde intreaga suprafata a discului care are o culoare rosie cu marginile sterse . Tratament: -etiologic (antibiotice.

celule inflamatorii localizate pe fata posterioara a corneei. periorbitara Obiectiv: in afara de starea de midriaza a pupilei nu se constata nimic. NEUROPATIA OPTICA RETROBULBARA UVEITELE ANTERIOARE Inflamatia irisului=IRITA iar inflamatia corpului ciliar = CICLITA.dureri spontane in regiunea orbitara. BLEFAROSPASM 3.CONGESTIE CONJUNCTIVALA PERIKERATICA 2. 5.EXUDATE IN CAMERA ANT cu aspect de fulgi de nea.scotom central absolut . .FOTOFOBIE.scaderea precoce a AV putandu-se ajunge lacecitate completa cu disparitia perceptiei luminoase.in functie de tipul exudatelor prezente. TULBURAREA UMORII APOASE . Simptome subiective: 1.EDEM CORNEEAN ENDOTELIAL 3.VEDERE INCETOSATA SEMNE OBIECTIVE 1.sinechiile cuprind toata circumferinta pupilei *secluzie + membrana fibroasa ce ocupa toata aria pupilara= secluzie-ocluzie pupilara > glaucom secundar 2/6/2011 37 . PRECIPITATELE RETROCORNEENE.MIOZA sau IREGULARITATE PUPILARA 4. SINECHII IRIENE ANTERIOARE / POSTERIOARE * secluzie pupilara. Purulente Hemoragice Fibrinoase 6. LACRIMARE. De obicei lele evolueaza concomitent ±IRIDOCICLITE. ALTERAREA RELIEFULUI SI CULORII IRIENE 8. FO normal Etiologie: scleroza in placi.. 7. DURERI OCULARE 2. viroze.

d.p. subconjunctivale sau parabulbare . Boli reumatismale degenerative 7.pr) -d.-CONJUNCTIVITE -GLAUCOM ACUT DIAGNOSTIC DIFERENTIAL ETIOPATOGENIE FORME CLINICE Uveitele anterioare endogene apar in cadrul unei -d.lues) *subacute 2. Local.midriatice .cataracta complicata -atrofia progresiva a G. Sarcoidoza TRATAMENT COMPLICATII -propagarea lor in intreaga uvee -panuveite/ panoftalmie -sinechiile iriene -glaucomul secundar . subconjunctivale sau parabulbare General .Antibiotic . Infectii de focar *cronice 3.eritem nodos) *nodulare-granulomatoase 6.v anatomo-patolgic: 4.Acetazolamida in uveitele hipertensive Iridociclita acuta Uveita anterioara cu sinechii cronice posterioare Precipitate 2/6/2011 38 . Boli infectioase cronice (tbc.cortizon instilatii sau inj.O. Boli de piele (acnee rozacee. Boli de colagen (les.d.v evolutiv boli manifeste sau latente ce afecteaza organismul respectiv *acute 1. Boli SN *difuze-negranulomatoase 5.antibiotice instilatii sau inj.Antiinflamator .p.

streptococ.UVEITELE POSTERIOARE cand procesul inflamator afecteaza coroida vorbim despre uveita posterioara sau coroidita.. pneumococ.antialergic Complicatii: . Focare infectioase in organism: . sedative.edem si spasm palpebral cornee tulbure -congestie ciliara accentuata hipopion abundent -plaga (daca exista) cu buze infiltrate exudat galbui in pupila -hipopion vitros cu reflex galbui. midriatice 39 COROIDITELE ENDOGENE SUPURATIVE .antiinfectios local si general .pierderea nervului optic realizan o neurocorioretinita 2/6/2011 FO: COROIDITELE EXOGENE sunt metastatice de la o leziune extraoculara. AINS Chirurgical in cazul panoftalmiei in care ochiul e pierdut functional si dezorganizat anatomic.ocluzie SEMNE FUNCTIONALE pupilara .artrita septica. nu se -sinechii posterioare.antalgice. escherichia Tablou clinic Evolutie: SEMNE SUBIECTIVE a) spre vindecare sub tratament .Ochiul este alb fara congestie conjunctivala .cataracta complicata subcapsulara posterioara . pseudomonas.antibioatice cu spectru larg . ETIOLOGIE: streptococul.flocoane in vitros = exudate inflamatorii noduli albi galbui cu contur sters zone alb galbui marginite sau presarate cu pigment negru peste care vasele retiniene trec nemodificate.durere oculara accentuata la palpare si la miscarile globului ocular b) subacut complicandu-se cu secluzie. orbitele.stafilococ.dermatite. exoftalm Tratament: Local: .midriatice General: . . stafilococ TRATAMENTUL: tot pe baza de antibiotice local si general AINS.pneumococ. Se recomanda evisceratia.antiiflamator . chirurgia abdominala. Acest aspect indica o leziune cicatriceala si se datoreaza atrofiei coroidiene Tratament: . se datoreaza patrunderii agentului patogen in interiorul ochiului printr-o plaga perforanta accidentala sau chirurgicala.scaderea acuitatii vizuale c) spre panoftalmie dureri vii SEMNE OBIECTIVE chemozis ce herniaza printre pleoape . meningite.antibiotice in doze mari . . exudat pupilar vizualizeaza fundul de ochi glob ocular dur.

HEMORAGIE SUBCONJUNCTIVALA 3.keratita postraumatica .TRAUMATOLOGIE OCULARA 1. tulburare vizuala Simptome obiective: in functie de structurile lezate: Corneea. 2/6/2011 40 . Descemet . Corneea eate colorata brun. Contuziile inchise ² Sindromul traumatic al segmentului anterior Simptome subiective: durere. a unei hipertensiuni oculare si a unor discrete leziuni endoteliale. CONTUZIILE GLOBULUI OCULAR A.emfizem palpebral Hematocorneea 2. uneori poate ocupa intreaga camera anterioara.echimoe .escoriatii . CONTUZIILE CONJUNCTIVEI intereseaza mai ales conjunctiva bulbara.cute sau rupturi ale mb. HIPEMA.CHEMOZIS. CONTUZIILE OCULARE CONTUZIILE PLEOAPELOR . fie datorita ocuparii ei cu sange sau vitros.are nivel variabil.hematoame palpebrale . Bowman (biomicroscop) . Camera anterioara.poate fi mai profunda datorita subluxatiei/ luxatiei cristalinului in vitros.impregnari punctiforme hematice endoteliale Infiltratia hematica a corneei apare in conditiile unei hipeme persistente.fine rupturi ale mb.

AV = percepe miscarile mainii. Dispare reflexul fotomotor. Hipertonia poate fi provocata de: prezenta hipemei modifcarile contuzive ale unghiului camerular modificarile de pozitie ale cristalinului Hipotonia oculara este mai rara. are caracter pasager. preseaza irisul si blocheaza unghiul camerular iar cea posterioara este insotita de recesul unghiului.masele cristaliniene opacifiate herniaza in camera anterioara. Cristalinula) Deplasarea cristalinului. apare fie prin stopul secretor postcontuzional fie prin leziuni ale unghiului camerular care scad rezistenta la scurgere.poate prezenta: PupilaMidriaza traumatica: lezarea fibrelor parasimpatice prin ruptura sfincterului irian. b) Subluxatia cristalinului.anterioara. Cataracta contuziva cu ruperea cristaloidei anterioare.rupturi . In ambele situatii apare glauomul secundar. hipertensiune intraoculara durere. d) Cataracta ² datorita zdruncinarii arhitecturii fibrelor cristaliniene sau unor microleziuni capsulare posterioare..mai rara. cefalee. e) Hipertonia oculara poate sa apara imediat dupa contuzie sau la cateva zile/ saptamani dupa.hemoragii -reactii inflamatorii rupturi iriene radiare iridodializa-ruptura partiala a radacinii irisului aniridia traumatica iridoschizisul .in functie de rezistenta zonulei lui Zinn. 2/6/2011 41 . c) Luxatia cristalinului poate avea loc in camera anterioara sau in vitros. Mioza traumatica.separarea straturilor anterioare de cele posterioare ale irisului (rar) hemoragiile iriene reactii inflamatorii ale irisului Irisul .

Ruptura la nivelul segmentului posterior e mai rara si mult mai grava. distructii tisulare.accentuarea profunzimii camerei anterioare . Vitrosul. . b)Plagile sclerale nepeforante sunt lipsite de gravitate dar necesita explorarea lor chirurgicala intrucat pot fi mascate de hemoragia subconjunctivala.edem.hemoragii Contuzia deschis a sclerei fara interesarea conjunctivei apare cand forta contuziva este violenta si depaseste rezistenta peretelui scleral. poate fi lezata si papila NO. SINDROMUL TRAUMATIC AL SEGMENTULUI POSTERIOR B. Plagile globului ocular . corioretinopatii.hipema importanta . Coroida. Include leziuni la nivelul retinei.hemoragii. hemoragii. Contuziile deschise sau cu rupturi ale globului ocular PLAGILE PALPEBRO-OCULARE 1.hemoftalmia Ruptura la nivelul segmentului anterior se produce de obicei in sectorul opus celui traumatizat. dezlipire.hipotonie marcata . 3. smulse. Frecvent e lezat sectorul sup-nazal ca urmare unei lovituri in sectorul temporal (partea cea mai expusa a globului ocular) In buzele rupturii se observa hernirea de tesut iridociliar si/sau de vitros. taiate. Plagi orizontale Plagi verticale si oblice Plagi smulse 2.cauzat de o forta contuziva violenta aplicata in zona retroecuatoriala a globului ocular. Conjunctiva daca sunt mici nu necesita sutura. rupturi. Pleoape pot fi intepate.Exista sau nu corp strain intraocular? a) Plagile corneene neperforante Diagnostic cu: -coloratie cu floresceina examenul cu fanta ingusta a biomicroscopului Pot fi punctul de plecare a unui ulcer corneean sau a unei reactii iridociliare. coroidei si vitrosului. 2/6/2011 42 .Plaga a perforat sau nu ochiul? . Retina.

daca e o plaga punctiforma sau liniara cu buzele coaptate se aplica o lentila de contact terapeutica si se administreaza tratament medicametos similar cu cel din keratite. Tratament:.biomicroscopie) Examenul radiografic 2/6/2011 Examenul echografic Corpi straini in camera anterioara Corpi straini infipti in iris/cristalin Corpii straini pot fi mascati de sange sau exudat fibros 43 .scaderea AV Tratament chirurgical. -daca buzele sunt neregulate sutura e) Plagile sclerale perforante .camera ant.hipotonie oculara . umorul apos patrunde in interiorul cristalinului declansand cataracta traumatica directa. Mai profunda .d) Plagi corneene perforante.cele mai frecvente durere oculara vie scurgerea unui lichid caldut (umoare apoasa) pe fata reducerea profunzimii camerei anterioare inclavarea irisului intre buzele plagii hipotonie oculara scaderea acuitatii vizuale Daca agentul perforant lezeaza capsula anterioara a cristalinului. CORPII STRAINI INTRAOCULARI Examinarea Examenul obiectiv al polului anterior Examenul polului Posterior (oftalmoscopie.

I : hiperemia tegumentelor palpebrale. reactii inflamatorii importante.debridare zilnica ARSURILE OCULARE Tratament: ALCALINA 44 .asigurarea unei cicatrizari suple 2. uneori atrofia globului ocular.faza imediata accidentului = lezarea tesuturilor oculare. .extractia chirurgicala. Sunt considerate mai benigne decat cele cu baze. durabila in timp ACID .faza intermediara = risc de infectie. Sclera poate prezenta leziuni necrotice. TRATAMENT . cimentul. mortarul. . 1. II :flictene la nivelul tegumentelor palpebrale. Daca sunt magnetici. Exemple de baze periculoase: soda caustica. se extrag cu magnetul dupa o localizare radiografica prealabila . Uneori poate perfora corneea sau sclera. -arsuri grd. varul. . III . Arsurile oculare fizice Clasificare: .rup bariera epiteliala si patrund rapid in profunzimea tesuturilor ajungand la ivelul camerei anterioare.arsura grd.indepartarea cat mai rapida a causticului . 2/6/2011 . Arsurile cu substante bazice .faza cronica = leucoame corneene vascularizate.provoaca necroza de coagulare prin distrugerea proteinelor si formarea unei escare uscate care limiteaza patrunderea substantei in profunzimea tesuturilor.TRATAMENT: . .general: antibiotice si antiinflamatoare .asigurarea nutritiei tesuturilor suferinde .calmarea bolnavului -dezinfectante oculare . prevenirea hipertensiunii intraoculare. dezepitelizata.leziunile cele mai grave se produc la pH > 11. false pterigioame. . Evolutia arsurilo= 3 faze: . Se vindeca fara sechele. corneea lipsita de transparenta si dezepitelizata.simblefaroame. vascularizate. dezepitelizari conjunctivale si corneene cu scaderea moderata a transparentei corneei. Vindecarea se face cu cicatrici. simblefaroame.unguente cu antibiotice in sacul conjunctival . . hipertensiune intraoculara.evitarea suprainfectiilor .la nivelul pleoapelor prezinta leziuni profunde necrotice. Arsurile oculare chimice Arsuri cu substante acide.amoniacul. fara modificari de transparenta.au actiune extinsa.urmat de tratament general cu antibiotice si antiinflamatorii.acetazolamida sau picaturi cu betablocant pt.atropina -autohemoterapie . cicatrici palpebrale. corneean se vindeca cu leucoame dense. conjunctiva necrotica.arsura grd. hiperemie conjunctivala si eventuale dezepitelizari corneene.