CURS OFTALMOLOGIE

2/6/2011

1

PATOLOGIA RETINEI
AFECTIUNILE VASCULARE ALE RETINEI
OBSTRUCIA ARTERIALA RETINIANA OBSTRUCTIA TRUNCHIULUI ARTEREI CENTRALE debut brusc, dramatic prin cecitate unilaterala AV = 0 pupila este in midriaza cu abolirea reflexului fotomotor Oftalmoscopic: papila palida, campul retinian edematos, alb laptos. La nivelul maculei se observa o pata rosie ³cireasa maculara´.

2/6/2011

2

Trei mecanisme diferite pot prduce obliterarea arterei centrale a retinei (sau a unui ram arterial): - spasmul - embolia - tromboza Spasmul arterial: -subiecti tineri cu semne de iritabilitatea neurovegetativa - uneori pasagera ² amauroza fugace - in cursul episoadelor migrenoase - subiectii care prezinta o afectiune vasculara:HTA, arterioscleroza Spasmele pot fi declansate uneori de interventii terapeutice (inj. Retrobulbara) sau de diverse intoxicatii. Embolia arteriala- poate avea originea in leziuni ateromatoase ale inimii sau aortei, emboli. Tromboza arterei- prin endarterita obliteranta + spasm supraadaugat. PROGNOSTIC: in general nefavorabil TRATAMENTUL: Scop: - indepartarea obstacolului - favorizarea formarii colateralelor - protejarea straturilor retiniene in asteptarea restabilirii circulatiei arteriale. * trombolitice: streptokinaza, urokinaza urmat de tratament cu anticoagulant cu heparina si trombostop. * spasmolitice si vasodilatatoare, inj retrobulbare cu atropina 1%, papaverina. pt reducerea edemului retinian * perfuzii cu manitol 2. Obstrutia venoasa = intreruperea circulatiei retiniene de intoarcere. Apare cel mai adesea pe un teren vascular: aterioscleroza, stenoza si ocluzie a carotidelor interne, HTA, hiperlipidemie, flebite si periflebite. Simptomatologie: - scaderea acuitatii vizuale la valori de 0,1 sau 0,2 in general brusc. 2/6/2011 3

Oftalmoscopic: papila edematoasa, hiperemica si cu hemoragii de toate tipurile la suprafata, vene foarte dilatate, tortuoase. In evolutie apar exudate albe vatoase. Daca obstructia intereseaza numai o ramura venoasa, simptomatologia depinde de sediul vasului obstruat. EVOLUTIA: edemul si hemoragiile se resorb treptat si lent si venele isi reiau calibrul normal. COMPLICATII: neovascularizatia retiniana care favorizeaza hemoragiile recidivante retiniene si vitreene. - glaucom secundar hemoragic TRATAMENT: se adreseaza in primul rand terenului, tratamentul corect al bolilor generale : boala hipertensiva, diabetul zaharat, ateroscleroza, etc. Local: - vasoldilatatie - dizolvarea trombusului - anticoagulante - scaderea vascozitatii sangvine si prevenirea agregarii trombocitelor - influentarea modificarilor inflamatorii ale peretilor vasculari cu ajutorul corticoizilor. - fotocoagulare retiniana pt vasele de neoformatie AFECTIUNI DEGENERATIVE ALE RETINEI proces degenerativ al neuronilor retinieni. scaderea AV discromatopsie in ax rosu-verde modificari ERG 1. RETINOPATIA PIGMENTARA SAU DEGENERESCENTA TAPETOPERIFERICA - frecventa crescuta - caracte ereditar - evolutie cronica cecitate CLINIC: hemeralopie, hesperanopie in primul stadiu AV ziua se mentine normala Campul vizual se stramteaza treptat (scotom inelar) 5-10 grd discromatopsie Oftalmoscopie: - migrari pigmentare din epiteliul pigmentar cu aspect de osteoblaste. - stramtorarea calibrului vaselor retiniene - decolorarea papilei NO (galben ceros) - flocoane in corpul vitros - modificari degenerative maculare Prognostic: rezervat cecitate 4

2/6/2011

Retinopatia pigmentara Degenerescenta maculara 2/6/2011 5 . Degenerescentele maculare -simetrice si duc la scaderea treptata a AV.terapia vasculara: vasodilatatoare retrobulbar .vitaminoterapie . hormoni melanofori 2.TRATAMENT: .corticosteroizi. Semnele functionale sunt polimorfe in functie de varsta la care apar.

sunt tumori primitive care se dezvolta din celulele nervoase ale retinei. * dezlipire de retina primitiva: aparuta pe un teren particular: miopie forte. degenerari periferice ale retinei.maligne SIMPTOMATOLOGIE: -50% ³ochi amaurotic de pisica´ -50% -strabism convergent unilateral la copil sub 2 ani . .cataracta unilaterala .hipertensiune intraoculara . Clasificare: * dezlipire de retina secundara: traumetisme. uveite posterioare.in dezlipirile primare tratamantul e chirurgical Prognostic:rezervat 2/6/2011 TUMORILE RETINEI . valurita si mobila. tumori coroidiene.modificari de camp vizual .benigne .hipema unilaterala 6 .muste zburatoare ( eventuala hemoragie vitreeana) .scaderea AV in momentul decolarii regiunii maculare Oftalmoscopie: in zona dezlipirii o proeminenta retiniana cenusie.deformarea obiectelor . afakie.DEZLIPIREA DE RETINA separarea printr-un proces patologic a celor 2 foite embrionare a retinei. Intre cele 2 foite se insinueaza un lichid subretinian determinand bombarea acesteia. Tratament: -in dezlipirile secundare se face tratament etiologic . SIMPTOMATOLOGIE: .

hemoragii in flacara perivascular .p. terapeutic.angiopatie retiniana hipertensiva = usoara reducere a calibrului arterelor. alba. vene ceva mai dilatate. IV este depasit d.d. PROGNOSTIC: depinde de precocitatea diagnosticului si tratamentului adecvat.v. Arterele au reflex parietal accentuat. -stadiul III de retinopatie hipertensiva = se asociaza complicatii ale tesultului retinian .stadiul IV de neuroretinopatie hipertensiva = apar simptome de suferinta a capului nervului optic cu edem papilar si peripapilar. hemoragii striate la suprafata papilei.exudate dure . MANIFESTARI RETINIENE IN BOALA HIPERTENSIVA stadiul I. cu vase neoformatie. . .in std. Peretele arterial este sclerozat si nu permite vizualizarea venei dedesubtul ei.stea maculara pacientul prezinta in acest stadiu de regula leziuni renale si cardiace 2/6/2011 7 . III ± exenteratia orbitei. TRATAMENT: in caz de retinoblastom unilateral std. Vena poate aparea comprimata si cu lumenul ingustat. stadiul II ± angioscleroza retiniana = semnul Salus-Gunn. Boselata. Vena are traiectul modificat (tortuoasa).I si II ±enucleatia globului ocular. Uneori tumora este mascata de o dezlipire de retina totala. sectionare NO.in std. incrucisarea arterei cu vena. .exudate albe vatoase .Oftalmoscopie: prezenta unei mase tumorale.

exudate uscate .hemoragii intravitreene .edem papilar Stadiul II Retinopatia preproliferativa .microanevrisme . inhibitori ai agregabilitatii plachetare * chirurgical: fotocoagularea vitrectomie in hemoragiile vitreene 2/6/2011 8 . *medicametos: tarosin.neovase prepapilare . ischemie periferica .hemoragii intraretiniene Stadiul III Retinopatia proliferativa . dobesilat de Ca.dezlipire de retina prin tractiune .neovase preretiniene .hemoragi intraretiniene punctiforme .neovascularizatie iriana TRATAMENTUL: atenuarea evolutiei.anomali microvasculare intraretiniene .proliferarea fibrovasculara .RETINOPATIA DIABETICA Stadiul I Retinopatia neproliferativa : .exudate vatoase.vene dilatate .

delimiteaza fanta palpebrala .format din globul ocular si anexele acestuia 2. . 2/6/2011 9 .19 ale lui Brodman Globul ocular este o formatiune aproape sferica situata in partea anterioara a orbitei .campurile 17.18. Anexate cililor se gasesc in tegumentele pleoapelor glande sebacee (Zeiss) si sudoripare (Moll).Subsistemul de transmitere a imaginii vizuale: -n.pe marginea libera anterior se insera genele sau cilii iar posterior se gasesc orificiile de deschidere a glandelor Meibomius.optic incrucisat partial la nivelul chiasmei optice -radiatiile optice 3.Subsistemul periferic ±de receptie.2 margini si 2 unghiuri . Axul orbitei este oblic dinainte inapoi si din afara inauntru si face un unghi de 23grd cu axul globului ocular.marginea libera a pleoapelor prezinta in unghiul intern cate o proeminenta numita tuberculul lacrimal in varful caruia se afla punctul lacrimal . PLEOAPE = formatiuni musculo-membranoase care inchid anterior orbita si protejeaza astfel globul ocular.Subsistemul de integrare a imaginii vizuale-aria corticala .ANATOMIA ANALIZATORULUI VIZUAL Analizatorul vizual e un sistem multifunctional complex format din 3 subsisteme: 1.

2/6/2011 10 . CAILE LACRIMALE Alcatuite din: . -conjunctiva palpebrala e foarte aderenta de tars si la fiecare clipit distribuie uniform secretiile glandulare si lacrimile pe suprafata conjunctivei bulbare si cornee ARTERELE pleoapelor sunt ramuri ale arterei oftalmice si faciale VENELE se varsa in venele oftalmice temporale superficiale si faciale.gld lacrimala si o parte excretorie-caile lacrimale. facial cu rol in inchiderea ochiului RIDICATORUL PLEOAPEI SUPERIOARE inervat de n.canalul lacrimo-nazal Punctele lacrimale sunt doua mici orificii aflate pe tuberculul lacrimal in 1/3 interna a pleoapei lipsita de cili. LIMFATICELE se indreapta catre ganglionii preauriculari si parotidieni iar o parte catre ggl submandibulari/ APARATUL LACRIMAL e alcatuit dintr-o parte secretorie.punctele lacrimale .canaliculele lacrimale . oculomotor comun Stratul profund -tarsul care alcatuieste un adevarat schelet al pleoapelor format din tesut fibros gros si rezistent -muschiul capsulotarsal inervat de fibre din simpaticul cervical si controleaza marimea fantei palpebrale.sacul lacrimal . GLANDA LACRIMALA e asezata in foseta lacrimala situata in unghiul supero-extern al orbitei.STRUCTURA PLOEAPELOR Stratul superficial -la suprafata un strat de piele fina si elastica -gld sudoripare -tesut celular subcutanat lax -stratul muscular alcatuit din 2 muschi striati: ORBICULARUL PLEOPAELOR e un muschi circular inervat de n. Ca structura glanda lacrimala principala e o glanda acinoasa asemanatoare parotidei. In afara glandei lacrimale principale mai exista un numar de glande lacrimale accesorii situate in fundul de sac superior al conjunctivei. Punctele lacrimale se continua cu canaliculele lacrimale care dupa un traiect vertical de 2-3 mm se indreapta orizontal paralel cu marginea libera a pleoapei si se deschid in sacul lacrimal.

Rol: -de protectie si aparare -de retinere si stabilitate a filmului lacrimal Artere: doua origini-palpebrala si ciliara. extrinseci *drept intern *drept superior *drept inferior *oblic mic N. Topografic conjunctiva prezinta 3 portiuni: CONJUNCTIVA PALPEBRALA SAU TARSALA CONJUNCTIVA FUNDULUI DE SAC CONJUNCTIVA BULBARA 2/6/2011 Secretia lacrimala cuprinde secretia reflexa produsa de gld. stralucitoare ce captuseste fata posterioara a pleoapelor iar apoi se rasfrange trecand pe partea anterioara a globului ocular si tapeteaza fata anterioara a scleroticii. oculomotor comun III asigura inervatia m. mucoasa. Vene: vene palpebrale si vene ciliare anterioare Limfatice:ggl preauriculari si parotidieni. secretie ce dispare noaptea si secretia de baza constanta. cu portiunea superioara rotunjita numita domul sacului lacrimal. APARATUL OCULOMOTOR 4 muschi drepti 2 muschi oblici N. trohlear IV asigura inervatia *oblicului mare N. ggl maxilari 11 . lacrimala principala. Secretia lacrimala apare din prima zi de viata dar este redusa.mb subtire. abducens VI asigura inervatia *drept extern CONJUNCTIVA . realizata de glandele lacrimale accesorii.Sacul lacrimal e situat in loja lacrimala. Are forma ovalara. Partea inferioara a sacului lacrimal se ingusteaza si se continua cu canalul lacrimo-nazal ce se deschide in meatul inferior al foselor nazale. alungita.

v. Endoteliul corneean nu se regenereaza.6mm Zona de trecere intre cornee si sclera se numeste limb sclero-corneean. Are culoare alb sidefie si nu poate fi strabatuta de razele de soare. 3. asigurata de n. Neavand vase. FUNCTIA MECANICA -impreuna cu sclerotica formeaza tunica externa cea mai rezistenta a globului ocular. In grosimea lui se afla elementele anatomice cu rol de drenaj a umorii apoase. difuziunea. Epiteliul corneean lezat cu pastrarea mb bazale se reface prin migrarea celulelor active din marginea plagii. ciliari care la randul lor sunt ramuri ale oftalmicului FUNCTII 1. O leziune la nivelul stromei se va cicatriza lent cu pierderea transparentei. histologic corneea e compusa din 5 straturi: a) Epiteliul corneean anterior b) Membrana Bowman c) Stroma corneeana d) Membrana Descemet e) Endoteliul VASCULARIZATIA: corneea normala e lipsita de vase. reflexia si refractia luminii 2. inextensibil la adult. vine in contact cu coroida. Fata externa convexa. FUNCTIA DE CRESTERE SI REPARARE TISULARA difera in functie de fiecare strat corneean.p. sportul energetic si metabolic se face de la nivelul umorii apoase si lacrimilor INERVATIA: inervatia senzitiva e foarte bogata. D. Anterior sclera intalneste corneea Posterior e canalul scleral al nervului optic si are forma de trunchi de con. E o componenta importanta a dioptrului ocular: +43d din cele +60D ale ochiului.d. Membrana Descemet e cea mai rezistenta si elastica. 2/6/2011 12 .5-0. la nivelul ei se insera muschii oculomotori Fata interna concava. SCLERA = tunica externa a globului ocular reprezentand 4/5 post ale sale E formata dintr-un tesut fibros.CORNEEA = partea anterioara transparenta a tunicii externe E constituita din lame de tesut conjunctiv fibros asemanatoare scleroticii insa corneea e transparenta datorita dispozitiei regulate a fibrelor si cantitatii constante a lichidelor interstitiale. Grosimea corneei la periferie e de 1mm si se ingusteaza spre centru pana la 0. FUNCTIE OPTICA -corneea asigura transmiterea. dur.

inervat de simpatic si intervine in vederea de aproape. CORPUL CILIAR e format din procesele ciliare si muschiul ciliar. 2/6/2011 13 . coroida. anterior pentru arterele si venele ciliare anterioare. Ei contin fibre venite din trigemen. Sclerotica e perforata de numeroase orificii de intrare sau iesire.Rouget-Muller e constituit din fibre circulare si are rol de sfincter. E un diafragm subtire prevazut in centru cu un orificiu numit pupila. Se intinde de la radacina irisului pana la ora serata. Inervat de parasimpatic. care pierd mielinizarea la nivelul lamei. Inervatia sclerei e asigurata de n. parasimpatic si simpatic. Nu exista limfatice la nivelul irisului.o. Brucke-Wallace constituit din fibre longitudinale. Irisul e o membrana bogat vascularizata. ciliari. corpul ciliar.Canalul scleral e partial inchis de lama criblata care se aseamana cu o sita ce ocupa 2/3 externe ale canalului scleral. ciliari scurti. m. IRISUL: reprezinta partea anterioara a tractului uveal. Venele urmeaza traiectul arterelor si ajung in venele proceselor ciliare de unde merg in spatiul supracoroidian pentru a se drena in venele vorticoase. Daca se face o sectiune sagitala a ochiului corpul ciliar are o forma triunghiulara cu fata anterioara spre iris. La acest nivel trec vasele centrale ale retinei inconjurate de teaca lor perivasculara. Arterele provin din ciliarele lungi pusterioare. Prin perforatiile lamei trec fibrele n. MUSCHIUL CILIAR are doua portiuni: m. trage zonula spre centru permitand cristalnului sa isi mareasca convexitatea in vederea de aproape. El imparte compartimentul anterior in camera anterioara situata intre cornee si iris si camera posterioara intre iris cristalin Culoarea irisului stabilita genetic e determinata de cantitatea de pigment prezent. o fata externa sclerala si una posterioara in raport cu corpul vitros. Sclera e o membrana foarte putin vascularizata ea fiind nutrita prin imbibitie din straturile vecine. UVEEA e tunica medie a globului ocular compusa din 3 parti anatomice si functionale distincte: irisul. Nervii irisului provin din n. la ecuator petru venele vorticoase si la polul posterior pentru vasele si nervii ciliari scurti si lungi.

Arterele sunt situate pe un plan mai profund si provin din arterele ciliare scurte posterioare. Nervii provin din nervii ciliari care in majoritate provin ggl oftalmic (ciliarii scurti) iar cateva ramuri direct din nazal (ciliarii lungi) CRISTALINUL e o lentila biconvexa. ciliar sunt vene ciliare anterioare. E bogat vascularizata si intens pigmentata. Venele sunt situate superficial si se unesc in patru trunchiuri mari numite vene vorticoase care perforeaza sclera inapoia ecuatorului si se varsa in vena oftalmica. Vasele sunt cuprinse intr-un tesut conjunctiv in care se afla numeroase celule pigmentare. Aceasta se intinde intre fata interna a corpului ciliar si ecuatorul cristalinului. Fata anterioara vine in raport cu irisul si orificiul pupilar. m. 2/6/2011 14 . Umoarea apoasa e secretata in camera post. E un organ unic lipsit de vascularizatie.o. Fata anterioara si cea posterioara se intalnesc la ecuator. Stratul intermediar format din artere si vene. Sunt formate din ghemuri vasculare anastomozate intre ele. Cristalinul e mentinut in pozitia sa printr-un sistem de fibre care alcatuiesc ligamentul suspensor sau zonula lui Zinn. Corpul ciliar nu are vase limfatice. Nervii senzitivi au originea in trigemen. E formata din mai multe straturi: 1. Rouget\muller si din simpaticul cervical pentru m. aplatizata anterior. Nervii motori musculari provin din parasimpaticul mezencefalic pe calea n. Stratul corio-capilar e format din capilare mai numeroase in zona maculara. pana la ora serata. VASCULARIZATIE: Arterele provin din marele cerc arterial al irisului ce iriga muschiul ciliar si procesele ciliare. Fata posterioara vine in raport cu hialoida anterioara a corpului vitros. Brucke si vase. merg la plexul venos intrascleral si de aici la venele musculare ale m. Stratul supracoroidian sau lamina fusca alcatuit dintr-un tesut conjunctiv usor pigmentat 2.PROCESELE CILARE au rol in secretia umorii apoase. Venele Venele proceselor ciliare sub denumirea de vene ciliare posterioare ajung in supracoroida. drepti.tapeteaza sclera de la papila n. 3. COROIDA . trece prin orificiul pupilar in camera ant. de unde se dreneaza printrun sistem trabecular la nivelul canalului lui Schlemm. oculomotor comun pt m. La nivelul marginii pupilare cristalinul vine in contact cu irisul de care se indeparteaza in periferie datorita convexitatii sale.

care apreciaza diferente de alb. fascicolul posterior a fibrelor zonulare. neomogen care contine 99% apa. Pe masura ce ne indepartam de macula spre periferie numarul celulelor cu conuri scade si creste numarul celulelor cu bastonase aici existand cantitatea maxima a vederii nocturne.cenusiu La nivelul retinei in partea centrala= papila nervului optic care corspunde locului de intrare a acestuia. corpul ciliar. Temporal de papila se afla macula lutea.Portiunea intracanaliculara corespunde traiectului intraosos al canalului optic.negru.Portiunea intracraniana se intinde de la orificiul cranian al canalului optic pana la unghiul antero-lateral al chiasmei optice. colorata. ora serata.Portiunea intraorbitara se intinde de la marginea orbitara a canalului optic pana la globul ocular 3. Retina are 10 straturi din care stratul functional cu conuri si bastonase.locului de intrare si iesire a arterei si venei centrale a ochiului. N. retina si papila. are in aceasta portiune raporturi stranse cu celulele etmoidale si sinusul sfenoidal.v.d.p. 2/6/2011 15 . In zona centrala papila prezinta o usoara depresiune denumita excavatie fiziologica. De-a lungul acestui canal n. Exista o reprezentare simetrica a acestora pe suprafata retinei. Portiunea intrabulbara .se insera la nivelul orei serata de corpul ciliar.ele asigura vederea diurna.sau capul nervului optic strabate membranele oculare si se ingusteaza luand forma unui con cu baza la intrare si varful in papila la nivelul lamei ciuruite.o. E un tesut conjunctiv avascular. locul de emergenta a vaselor centrale ale retinei 2. Vitrosul se muleaza pe structurile ce limiteaza cavitatea vitreana: fata posterioara a cristalinului. -tunica nervoasa. 4. adera intim de peretele osos facand loc doar arterei oftalmice care il insoteste. Trunchiurile vasculare centrale la emergenta in papila se divid in 4 ramuri: temporale (sup si inf) si nazale (sup si inf) pentru a asigura vascularizatia retinei in totalitatea ei. al raporturilor pe care le are traiectul n.CORPUL VITROS Vitrosul e un gel transparent. RETINA Raporturile se fac prin intermediul hialoidei anterioare si posterioare. 1.o.o. NERVUL OPTIC D. optic a fost impartit in 4 segmente. conurile fiind maxim concentrate la nivelul maculei lutea (pata galbena) . zona de acuitate vizuala maxima. Capul nervulu optic e transparent si alcatuieste la fundul de ochi discul optic sau papila n.

DACRIOADENITA CRONICA se intalnesc foarte rar etiologia lor fiind legata de tuberculoza.ptoza palpebrala .senzatie dureroasa . sarcoidoza. Uneori e necesara ablatia chirurgicala a glandei. adenopatie preauriculara hiperemia si chemozisul conjunctivei Evolutia:-vindecare in 1-2 sapt sau-spre supuratie constituindu-se un abces care se deschide spre conj. Diagnosticul diferential: . glandei. nedureroasa. Aspectul clinic e foarte inselator constatandu-se o constatandutumora lobulata. chistului sebaceu.APARATUL LACRIMAL AFECTIUNILE GLANDEI LACRIMALE INFLAMATIILE GLANDEI LACRIMALE 1. DACRIOADENITA ACUTA Etiologia e legata in genral de infectia sistemica sau de vecinatate. Clinic .inflamatiile glandelor pleoapei -abcesul palpebral -abcesul orbitar -tumorile pleoapei si gld lacrimale Tratament: *antibiotic *AINS *inj subconj. lues. . Tratamentul e etiologic. mobila. Foarte rar survine datorita unei infectii exogene in urma unui traumatism deschis. 16 . circumscrisa. se mai poate apela la radioterapie in doze antiinflamatorii. insotita de: . cu antibiotice *instilatii cu solutii antibiotice Complicatiile: atrofia glandei cu lacrimare insuficienta chistul glandei lacrimale fistula lacrimala 2/6/2011 2.tumefierea pleoapei .congestia superioare .senzatie de apasare in reg. chistului dermoid si a tumorilor glandei lacrimale.uscaciunea ochiului In acest caz diagnosticul e dificil fiind obligatorieexcluderea tarsitei.impastarea Bolnavul poate prezenta o usoara alterare a starii generale.

prin propagarea infectiei la zonele invecinate Tratament: Daca obstructia e incompleta se practica sondajul si spalatura cailor lacrimale cu solutii antibiotice. se va trece la tratamentul chirurgical dacriocistorinostomie.AFECTIUNILE INFLAMATORII ALE CAILOR LACRIMALE DACRIOCISTITA ACUTA =inflamatiile sacului lacrimal Se datoreaza cel mai frecvent stazei lacrimilor si suprainfectarii lor. Debutul bolii bolii: . secundar obstructiei cronice a canalului nazolacrimal. candida. -pneumococul.lacrimare cronica stadiul . Prin compresia energica a mucocelului se elimina prin punctul lacrimal o secretie gelatinoasa sau laptoasa. klebsiella.conjunctivita cataral angulara rezistenta la tratament Daca in acest stadiu survine si obstructia conductului lacrimal peretii sacului se destind datorita stagnarii si acumularii secretiilor si se constituie mucocelul sacului lacrimal. Daca prin aceste masuri nu se obtine permeabilizarea cailor lacrimale. Evolutia : fistulizare la tegument-fistula lacrimala externa fistulizare spre conjunctiva-fistula lacrimala interna flegmon al sacului lacrimal-durere locala foarte accentuata peridacriocistita. haemophilus. Mai rar originea infectiei e conjunctivala sau nazosinusala. mai rar tumorile. Cauzele obstructiei lacrimale sunt: inflamatiile cronice ale cavitatii nazale si sinusurilor paranazale.inflamatiile odontogene. 2/6/2011 17 .

prurit.secretia seroasa consecinta hiperproductiei de lacrimi ne orienteaza spre etiologie virala sau alergica.PATOLOGIA CONJUNCTIVEI CONJUNCTIVITELE CONJUNCTIVITELE MANIFESTARI SUBIECTIVE: . Foliculii ± formatiuni proeminente rotunjite. -falsa ptoza palpebrala DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL -keratita -iridociclita -glaucomul acut -sclerite 2/6/2011 18 -episclerite -celulita orbitara . corp strain .stare de discomfort ocular . .AV nu e modificata cu exceptia cazurilor complicate cu keratita MANIFESTARI OBIECTIVE Hiperemia: congestie periferica conjunctivala superficiala mai marcata spre fundurile de sac. Forma extrema a edemului conjunctival este chemozisul. .arsura. hexagonale. Diminua pana la disparitie dupa instilarea de adrenalina 1Å. Papilele. Modificarile de relief ale conjunctivei Edemul ±clinic conjunctiva apare umflata. translucide.secretia purulenta certifica infectia bacteriana.microhemoragiile apar in conjunctivitele produse de Echo si Coxakie -adenopatia preauriculara. nisip in ochi. transparenta sau usor galbuie. Se diferentiaza de foliculi prin faptul ca sunt centrate de un vas.apar ca structuri reliefate. Alte manifestari obiective . situate la nivelul conjunctivei tarsale si a fundurilor de sac.Cand cantitatea de fibrina e mare se formeaza membrane sau pseudomembrane. intepatura. usturime. Secretia: .secretia fibroasa are ca prototip conjunctivita difterica. Virala -edemul palpebral moale mai accentuat matinal apare in conjunctivitele alergice si foliculare virale. homolaterala pledeaza pentru o conj. Prezenta fibrinei faciliteaza suprainfectia bacteriana.

ochiul cu conjunctivita nu se panseaza niciodata -eliminarea secretiilor patologice din sacul conjunctival prin instilatii de solutii slab antiseptice -medicatia activa adaptata etiologiei conjunctivitei CLASIFICARE ETIOLOGICA traumatice infectioase alergice CLASIFICARE ANATOMO-CLINICA 1. de la simple eroziuni pana la ulcer corneean cu posibila perforatie si extinderea consecutiva a infectiei la uveea anterioara sau chiar la intregul glob ocular -blefaroconjunctivite PRINCIPII DE PROFILAXIE SI TRATAMENT procedeul Crede aplicat tuturor nou-nascutilor pentru prevenirea conjunctivitei gonococice.COMPLICATIILE CONJUNCTIVITELOR -intereseaza in principal corneea. conjunctiva mai hiperemiata in unghiuri. Manifestari clinice minore. secretie abundenta mucoasa b) subacute. masuri de igiena TRATAMENTUL Principii generale . c) cronica. Diagnosticul se pune prin examenul de laborator al secretiei conjunctivale: . edem conjunctival si palpebral.pneumococ. El consta in instilarea unei picaturi de nitrat de Ag 1% in sacul conjunctival imediat dupa nastere.absenta germenilor . congestie palpebrala mai accentuata dimineata.bacilul Morax-Axenfeld. O forma clinica particulara e cea alergica: hiperemie conjunctivala. Conjunctivitele catarale a) acute. foliculi.eozinofilie 2/6/2011 19 . Majoritatea lor au o cauza fie alergica fie iritativa.poate apare ca o stare reziduala dupa forma acuta sau subacuta. secretie seroasa si abundenta.virusuri au un grd mare de contagiozitate manifestarile clinice brusc instalate. Evolutie indelungata cu remisiuni si exacerbari.

std. TRATAMENT: *profilaxie *penicilina b) Conjunctivita gonococica a adultului -infectarea se produce pe cale exogena (maini murdare.Conjunctivitele pseudomembranoase si membranoase -se caracterizeaza prin aparitia unui exudat fibrinos care acopera epiteliul conjunctival (pseudomembranoase) si care apare in epiteliu (cele membranoase) CONJUNCTIVITA DIFTERICA -azi e cu totul exceptionala datorita vaccinarii antidifterice. secretie purulenta alb-galbuie. Diagnosticul ±examenul clinic si bactereologic Tratament. de infiltratie=cel mai dramatic -hiperemie conj.hiperemie conjunctivala. se detaseaza greu lasand ulceratii si se refac rapid. trichiazis.coliruri cu antibiotice cu spectru larg. 2/6/2011 20 . obiecte) sau endogena (adultulgonoreic) -complicatiile corneene sunt mai precoce si mai grave 3. .Inocularea germenului se face la trecerea fatului prin filiera pelvi-genitala. de cicatrizare in care apare tesut de granulatie dar vindecarea poate fi defectuoasa: sinblefaron. de formare a membranelor care apar pe pe conjunctiva palpebrala. edem palpebral accentuat. chemozis. Intensa -secretie seroasa putin abundenta -edem palpebral std.incubatie 2-4 zile . ectropion. Prezinta 3 stadii: std. sunt albe-gri.2.Conjunctivite purulente a) Conjunctivita gonococica a nou-nascutului .

2. Tratament: colir cu antibiotice 3.4. Tratament: instilatii cu nitrat de Ag si colir cu antibiotice cu spectru larg. . Conjunctivita foliculara tip piscina survine in epidemii sau sporadic la cei care frecventeaza bazinele de inot dupa o perioada de 8-10 zile. Manifestarile clinice subiective se remit in 3. b) trahomul florid. Conjunctivitele nodulare cuprind acele afectiuni inflamatorii ale conjunctivei care au ca element comun prezenta de noduli: foliculi sau papile. dupa 3-5 zile se bilateralizeaza. . -se produce invadarea corneei sub forma panusului trachomatos care are aspect de perdea ce coboara pe suprafata anterioara a corneei c) trahomul precicatriceal d) trahomul cicatriceal marcheaza sfarsitul evolutiei bolii Complicatiile sunt datorate procesului cicatriceal Diagnostic. Trahomul . -adenopatia preauriculara nedureroasa e intotdeauna prezenta.pe un fond hipereminc se constata prezenta de foliculi mici roz situati mai ales in fundul de sac inferior.e considerata o boala a mizeriei . Secretia e moderata iar adenopatia preauriculara usor sensibila.conjunctivita foliculara cronica produsa de Chlamydia trachomatis. 1.contagiozitatea e mare 4 stadii: a) trahomul incipient-manifestari subiective minime si pe fondul usor congestiv al conjunctivei apar foliculi laptosi.foliculii se inmultesc si se matureaza iar la presiune se sparg si elibereaza un continut gelatinos.pe baza aspectelor clinice Pognosticul depinde de precocitatea diagnosticului 2/6/2011 21 . Conjunctivita foliculara acuta -se presupune ca ar fi produsa de un adenovirus -debut brusc unilateral. Complicatiile sunt rare.sapt.

Cronica. cortizon. general cu antihistaminice de sinteza. Conjunctivita bacteriana Conjunctivita cu pneumocistis carini Conjunctivita cu streptococ Conjunctivita alergica Conjunctivi ta virala Conjunctivita primavaratica Conjunctivita cu haemophilus Conjunctivita gonococica 2/6/2011 22 . edem angioneurotic. E bilaterala. urticarie. calciu. AINS. prurit. fotofobie. Simptome: senzatie de usturime. * forma limbica in care se produce o hipertrofie a conjunctivei bulbare perilimbice * forma mixta Tratament: colir cu cortizon.5. In formele trenante se aplica trat. E manifestarea unei hipersensibilitati locale la alergeni. 3 forme clinice: * forma palpebrala: pe conj palpebrala mai ales superioara se observa papile plate. Conjunctivita primavaratica apartine grupului de conjunctivite alergice -eozinofilie in secretia conjunctivala -nivel crescut de Ig E in sange -aparitia in contextul altor manifestari alergice: astm. cu aspect de pavaj. cromoglicat de sodiu.

cele doua pleoape se continua fara demarcatie.deschidere insuficienta a fantei palpebrale. ANOMALII ALE DESCHIDERII PALPEBRALE 1. In criptoftalmie spre deosebire de ablefarie exista o organizare structurala a pleoapei.MICROBLEFARIA. Daca afectiunea e marcanta apare imposibilitatea de inchidere a fantei palpebrale. 2/6/2011 23 .COLOBOMUL PALPEBRAL e o lipsa de substanta triunghiulara interesand toate straturile pleoapei. ABLEFARIA. lasa descoperita o mare parte a segmentului anterior al globului ocular. Tratamentul :-umectarea corneei si conjunctivei pana la efectuarea interventiei chirurgicale -lacrimi 2. microftalmia sau microblefaria. Suprafata corneo-conjunctivala descoperita se usuca.acoperind unghiul intern al fantei palpebrale. ANOMALII ALE MORFOLOGIEI PLEOAPELOR 1. Se asociaza frcvent cu epicantul.dimensiunile mici ale pleoapelor. Se poate confunda cu ptoza palpebrala dar o examinare mai atenta a ridicatorului pleoapei elimina aceasta confuzie. EPICANTUL.PATOLOGIA PLEOPELOR AFECTIUNI CONGENITALE ALE PLEOAPELOR A. 3. deci lagoftalmia. BLEFAROFIMOZA. B. Fiind situat in mijlocul pleoapei. 3.normal la populatia mongoloida. 2. Ele sunt inlocuite cu un plan membranos care inchide anterior orbita. Este o cuta de piele semilunara verticala care coboara de la pleoapa superioara la cea inferioara. cu baza la nivelul marginii libere. In ablefarie pleoapa e inlocuita cu o membrana tegumentara.lipsa completa a pleoapelor. unghiurile palpebrale parand sudate. CRIPTOFTALMIA ±e lipsa deschiderii palpebrale. chiar si rudimentara. structura pleoapelor este normala.

ENTROPIONUL CONGENITAL -rasfrangerea marginii pleoapei inferioare spre globul ocular. cosmetice. D.stimularea imunitatii . nevrite optice . ce respecta teritotiul nervului oftalmic asociata cu adenopatie regionala. episclerite.combaterea infectiei . varsaturi. Cauze locale: fum. producand contactul si deci abraziunea cililor asupra corneei. 2. Placardele eritematoase initiale se transforma in vezicule cu lichid clar care ulterior devine tulbure. stari alergice.existenta mai multor randuri de cili TrichiazaTrichiaza-deviatia cilior spre globul ocular ce irita corneea ducand la aparitia ulcerelor corneene. ECTROPIONUL CONGENITAL -rasucirea inspre exterior a marginii libere palpebrale. boli infectioase. febra. unilaterala. Dupa uscarea continutului se formeaza o crusta. praf. iridociclite. frig. caldura.C. Factori generali: tulburari endocrine. ANOMALII ALE CILILOR DistichiazaDistichiaza. ANOMALII ALE MARGINILOR LIBERE 1. complicatii oculare: keratite. 2/6/2011 24 .eruptie veziculoasa. medicamente.calmarea durerilor INFECTIILE MARGINILOR LIBERE A PLEOAPELOR Blefaritele-inflamatii ale marginii libere palpebrale. TRATAMENT: . INFECTIILE PLEOAPELOR INFECTIILE VIROTICE ALE PLEOAPELOR Zona zoster oftalmica -virusul varicelozosterian dureri frontale intense.

conjunctiva expusa agentilor iritanti se ingroasa si capata aspectul unui epiteliu pavimentos 2/6/2011 25 . Bolnavul acuza senzatie de prurit sau usturime.cortison -scuamoasa-dupa indepartarea scuamelor cu comprese cu borat de sodiu.coliruri cu antibiotice *general: antibiotic Chalazionul. Se manifesta prin ulceratii si microabcese ciliare. Blefarita ulceroasa se caracterizeaza prin localizarea unei infectii de natura stafilococica. -ulceroasa-dupa indepartarea crustelor se aplica unguent antibiotic Orgeletul ±inflamatia de natura stafilococica a glandelor sebacee ale lui ZEISS. Tratament: Local:-eritematoasa-colire astringente -rezorcina . Blefarita scuamoasa-marginile libere ale pleoapelor sunt acoperite cu niste pelicule sau scuame. *spastic *cicatricial ECTROPIONUL-rasfrangerea in afara a marginilor ciliare ale pleoapelor de asa maniera incat conjunctiva tarsala este mai mult sau mai putin aerului.Dupa indepartarea scuamelor care se refac repede.pielea regiunii ramane rosie.inflamatia cronica a glandelor lui MEIBOMIUS DEVIATIILE PLEOAPELOR ENTROPIONUL-rasfrangerea inauntru a marginii palpebrale.iritata.unguent cu oxid galben de Hg.cilii fiind orientati catre conjunctiva bulbara si cornee pe care le irita in permanenta.Se intalnesc 3 forme clinice: -blefarita eritematoasa -blefarita scuamoasa -blefarita ulceroasa Blefarita eritematoasa se manifesta printr-o hiperemie si edem discret al marginii libere a pleoapelor.cortison. Tratament:*local.

formele spinocelulare si mixte sunt mai rare si mai maligne putand determina metastaze limfoganglionare .Lipoame . Se localizeaza mai frecvent la nivelul pleoapei superioare putand fi confundat cu salazionul. Ulterior ia un aspect muriform apoi se exulcereaza acoperindu-se de cruste. Epiteliomul cutanat -structura bazocelulara majoritatea.Xantelasma 2/6/2011 26 . Tumorile benigne solide -epiteliale (papilomul. 2.keratoza seboreica) -melanice benigne (plate sau nevi) -tumorile glandelor sebacee -tumorile glandelor sudoripare -tumorile foliculilor pilosi -hemangiomul TUMORI MALIGNE 1. Meibomius.*spastic *cicatricial *paralitic *senil TUMORILE PLEOAPELOR TUMORI BENIGNE a.nodul brun cenusiu situat in vecinatatea marginii ciliare. Chisturile b. Epiteliomul glandular (adenocarcinomul) -rar dar extrem de malign poate proveni din oricare dintre glandele palpebrale dar cel mai frecvent din gld. .

.prognostic foarte grav Tratament: -excizie chirurgicala . Sarcomul palpebral .radioterapie Papiloma scuamos Keratoza seboreica Nev Hemangiom Xantelasma Carcinom cu celule bazale Melanom malign Carcinom glande sebacee Carcinom cu celule bazale 2/6/2011 27 .e o tumora rara care poate lua nastere fie dintr-un nev congenital fie dintr-o melanoza castigata -apare ca un nodul pigmentat sau roz inconjurat de un halou rosu cu vascularizatie anormala. Melanomul malign (nevocarcinomul) .tumora maligna conjunctivala care se dezvolta sub forma unui nodul -evolutia e rapida -are tendinta la invadare si diseminare limfatica si hematogena .leziunea e pruriginoasa.3.chimioterapie . are tendinta la exulcerare si invazie limfoganglionara 4.

dureri oculare.infiltratia straturilor profunde ale parenchimului corneean MODIFICARI ANATOMOPATOLOGICE .CHERATITELE ULCERATIVE caracterizate prin pierderi de substanta superficiale -CHERATITE INFILTRATIVE epiteliul corneean este intact.scaderea AV in functie de sediul.fenomene de iritatie reflexa: lacrimare.mb Bowman si lamele superficiale ale parenchimului corneean CHERATITELE PROFUNDE . extinderea si densitatea tulburarii transparentei corneei SIMPTOMATOLOGIE OBIECTIVA .agentii patogeni ating corneea pe cale circulatorie.leziuni corneene .PATOLOGIA CORNEEI CHERATITELE = leziuni inflamatorii ale corneei SIMPTOMATOLOGIE SUBIECTIVA . procesul patologic fiind infiltrativ 2/6/2011 28 .fenomene reactionale de vecinatate: chemozis.reactii ale uveei anterioare .congestie conjunctivala de tip perikeratic .consecinta unui traumatism ocular sau infectii primare. perioculare . nervoasa sau umorala SEDIUL LEZIUNII CHERATITE SUPERFICIALE . fotofobie. primitive corneene CHERATITE ENDOGENE . edem palpebral MECANISMUL ETIOPATOGENIC CHERATITE EXOGENE . blefarospasm .

Fara tratament in cateva zile duce la perforatia corneei.ulceratie corneeana galbuie cu fondul si conturul infiltrate si acoperite de o secretie purulenta -reactie intensa a uveei anterioare * iris congestionat * pupila miotica * tendinta la sinechii . 2/6/2011 29 . ulcerul cu hipopion SIMPTOMATOLOGIE . fotofobie.ULCERUL CORNEEAN SERPIGINOS = ulcerul pneumococic.in cateva ore apare hipopionul EVOLUTIA e grava.afectiunea debuteaza la cateva ore dupa un microtraumatism prin dureri oculare. Premergator perforatiei apare in centrul ulceratiei sub forma unei perle transparente contrastand puternic cu fondul purulent murdar descemetocelul.congestie perikeratica intensa .mb lui Descemet care proemina. indispozitie generala OBIECTIV .CHERATITELE EXOGENE 1.

senzatie de nisip in ochi . Durerea dispare. piocianic.panoftalmia.pansament Cheratoplastie general: antibiotice. micoze.fotofobie -moderate tulburari de vedere SIPTOME OBIECTIVE: .inj subconjunctivale de 2 ori pe zi .midriatic 2/6/2011 30 .antibiotice . TRATAMENT local: antiinfectios . cu o durere paroxistica dupa care pacinetul semnaleaza scurgerea unui lichid caldut pe obraz. Etiologia e virala TRATAMENT Se vindeca de regula fara sa lase cicatrici . vitamine 2. streptococ.pneumococ. COMPLICATII TARDIVE .In cateva ore se produce perforatia. AINS. CHERATITA PUNCTATA SUPERFICIALA SIMPTOME SUBIECTIVE: .midriatice .epitelizant .infiltrate epiteliale punctiforme situate in straturile superficiale. In 10-15 zile ulcerul se vindeca prin constituirea unei cicatrici in care irisul ramane inclavat: leucom corneean aderent In cazuri mult mai grave perforatia e urmata inflamatia supurativa a globului ocular.congestie conjunctivala perikeratica . In orificiul de perforatie se inclaveaza irisul.leucomul corneean aderent perturba circulatia normala a umorului apos si determina cresterea tensiunii intraoculare = glaucomului secundar. stafilococ.picaturi cu antibiotice cu spectru larg . ETIOLOGIE .epitelizante .

ETIOLOGIE familia herpes virusurilor ectodermo-neurotrope.fotofobie .suprainfectarea leziunii cu piogeni .senzatie de corp strain . B.atropina . antibiotic. vit.dureri vii nevralgice . Leziunile se pot prezenta ca mici vezicule situate pe calmante. trigemen de unde pe calea nervilor ciliari ajunge la cornee .corneea prezita o eroziune cu caracter polimorf ca o crenguta de brad.lacrimare SIMPTOME OBIECTIVE . o baza infiltrata.irita TRATAMENT . antibiotice. . sedative. midriatic. Herpes Zoster da imunitate. debutul eruptiei cutanate.C aciclovir tablete HERPESUL ZOSTER CORNEEAN TRATAMENT apare in cadrul herpesului zoster oftalmic Local: antivirale.General: vit gr. General: vitamine. 2/6/2011 31 . pansament.Local: -virustatice: aciclovir .CHERATITELE ENDOGENE HERPESUL SIMPLU CORNEEAN monocular stari de scadere a imunitatii organismului SIPTOME SUBIECTIVE . Leziunile corneene apar intre a 3-a si a 12-a zi dupa epitelizant.rezervorul de virus herpetic poate fi ganglionul n.congestie de tip perikeratic .nu lasa imunitate recidive COMPLICATII .primoinfectia se produce prin contaminare interumana .pansament .

ectropion cicatriceal.curand. exoftalmie pronuntata. superficiala .se produce o descuamare epiteliala fina care duce in scurt timp la ulceratie. . leziuni dentare caracteristice = triada Hutchinson CHERATITA PARENCHIMATOASA TBC DISTROFIILE CORNEENE = afectiuni corneene degenerative CHERATOMALACIA datorata unei tulburari de nutritie generala a organismului . facial. de avitaminoza A.in zona centrala a corneei apare o opacifiere difuza. A uleioasa epitelizant CHERATITA NEUROPARALITICA . . Tratamentul : se adreseaza mai ales starii de nutritie. in centrul opacitatii apare o ulceratie .survine in cadrul sdr. Local: atropina antibiotic vit. local eficient este blefarorafia.afectiunea evolueaza bilateral . singurul tratament lichidului precorneean viscos uscarea ei.se intalneste la copii cu distrofie grava. Patogenia: alterarea metabolismului corneean.se produce un proces ulcerativ lent .apare intre 5-15 ani alaturi de otoscleroza.alterarea corneei ce apare in lipsa protectiei asigurate de prezenta . .apare ca o consecinta a pierderii sensibilitatii corneei in urma intreruperii continuitatii trigemenului prin lezarea patologica sau traumatica a trunchiului nervului.e o manifestare a luesului congenital.cel al afectiunii in cauza . colobom palpebral. Tratament: Blefarorafia 2/6/2011 32 . .apare in paralizia n.CHERATITA PARENCHIMATOASA LUETICA . Tratament: CHERATITA LAGOFTALMICA .cand s-a produs cheratita.

Acesti factori pot sa fie: infectiosi: infectii virale materne (rubeola. avitamonioze toxici: medicamente. oreion. Nubecula Macula Leucom Cicatricile corneene nu sunt insotite de fenomene iritative. la suprafata lor epiteliul corneean e intact si lucios.CICATRICILE CORNEENE = modificari definitive ale transparentei corneei survenite in urma unor procese distructive ce ai interesat mai mult decat epiteliul corneean. complicata 4. constatate la nasterea copilului sau mai tarziu. rujeola. traumatica 3. Cataractele congenitale = opacitati care apara in cursul vietii intrauterine. Etiopatogenie: .factorul ereditar cu transmitere autosomal dominanata . Congenitale II. patologica 5. infestari parazitare) metabolici: galactozemie. zona zoster.si luna a 3a de gestatie dand embriopatii sau peste luna a 4-a dand fetopatii. radiatii incompatibilitatea materno-fetala Rh locali: inflamatii locale intrauterine prezenta unor resturi embrionare 2/6/2011 33 . primitiva 2. gripa. Dobandite 1.factorii peristatici ce pot actiona asupra produsului de conceptie intre ziua a 14. diabetul zaharat. hipo/hiperglicemia. secundara I. PATOLOGIA CRISTALINULUI TULBURARI DE TRANSPARENTACATARACTE CLASIFICARE I. varicela.

2/6/2011 34 Cristalinul e complet opacifiat .chirurgical. p.d.opacifierea tuturor straturilor cristaliniene.gliomul TRATAMENTUL .l.extractia extracapsulara II. Cataractele primitive * juvenile < 45 ani * presenila 45-65 ani * senila > 65 ani Etiopatogenia: incerta Clinic: simptomele depind de forma clinica a cataractei si de faza evolutiva: Exista 3 forme clinice evolutive: cataracta corticala cataracta nucleara cataracta subcapsulara posterioara a) Cataracta senila corticala evolueaza in 4 stadii: .faza de maturitate. uneori pana la n.m. strabism. nistagmus. bombat. surplusul de apa este eliminat si cristalinul revine la volumul normal.faza incipienta: scaderea lenta a AV miodezopsii diplopie monoculara miopie tranzitorie ce duce la diminuarea presbiopiei Obiectiv : opacitati cuneiforme sau spiculiforme .persistenta vitrosului primitiv . semnul oculodigital la copii nascuti orbi.m. AV e mult diminuata. Obiectiv: pupila alb cenusie iar cristalinul opacifiat are aspect ghetos.p. AV. DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL . CATARACTELE DOBANDITE 1.CLINIC subiectiv: scaderea AV obiectiv: in campul pupilar se observa o pata alba limitata / cuprinde tot campul pupilar semne asociate: imposibilitatea de fixare.faza de intumescenta: datorita imbibarii cu apa cristalinul devine intumescent. .

faza de hipermaturitate (cataracta morganiana): cristalinul are un aspect alb laptos. lentile de contact. Nucleul cade in jumatatea decliva a cristalinului. 2/6/2011 35 Corectia: lentile aeriene.opacitatile corneene . Exista 3 tipuri de tehnici intraoperatorii: Crioextractia intracapsulara a cristalinului Extractia extracapsulara a cristalinului Fakoemulsificarea. Diagnosticul diferential trebuie efectuat mai ales de catre medicii specialisti cu: . b) Cataractele nucleare= opacitati in nucleul cristalinului. Tratamentul chirurgical e singurul eficace: indepartarea cristalinului opacifiat.. Capsula cristalinului devine permeabila si permite trecerea proteinelor in afara cristalinului cu aparitia uneori a glaucomului secundar facolitic.ocluzia pupilara . AV e scazuta mai ales la lumina intensa. Pregatirea preoperatorie: -prgatirea psihologica -examenul general pe aparate si sisteme -examenul ocular functional biomicroscopie oftalmoscopie tonometrie .examinari de laborator Hipotonizarea. dar mai frecvent posterioara. c) Cataracta subcapsulara poate fi anterioara.glaucomul cronic simplu . Apare miopia cristaliniana care poate ajunge pana la 6-10 dioptrii. La biomicroscop nucleul apare cenusiu sau cu reflex brun-roscat.flocoane in vitros manifestate clinic prin miodezopsii Evolutia cataractelor spre opacifiere completa= 2-3 ani in cazul cataractei corticale si 8-10 ani in cazul cataractei nucleare. implant de cristalin artificial . Midriaza preoperatorie. straturile corticale ramanand transparente. Intunericul prin midriaza pe care o produce amelioreaza AV.fragmentarea cristalinului prin energie ultrasonica Ochiul fara cristalin devine hipermetrop de aproximativ 10d si poarta denumirea de ochi afak.secluzia.

De obicei pacientul isi recupereaza functiile vizuale. Tratament: -etiologic (antibiotice. sinuoase. asanarea focarelor de infectie) .dureri in special la miscarile globului ocular Obiectiv: papila hiperemica cu margini estompate devine tumefiata si edematoasa.edemul cuprinde intreaga suprafata a discului care are o culoare rosie cu marginile sterse .etiologic NEUROPATIA OPTICA ANTERIOARA SAU JUXTABULBARA Functional: .PATOLOGIA NERVULUI OPTIC 1. Papila proemina cu 2-3 dioptrii. total sau partial.eclipse vizuale Etiologia:. Evolutia: in functie de etiologie si de varsta bolnavului.patogenic (corticoterapie) . Vene dilatate.exudate papilo-retiniene Functional: AV se mentine mult timp .hipertensiunea arteriala maligna Tratament..hipertensiune intracraniana .campul vizual reduc concentric Subiectiv: . NEUROPATIA OPTICA DE STAZA Tablou clinic: -staza vasculara a papilei n.hemoragia subarahnoidiana .scaderea de la inceput a AV . .tromboza sinusului cavernos .hemoragii in forma de flacara .o.simptomatic 2/6/2011 36 .

TULBURAREA UMORII APOASE . viroze.FOTOFOBIE.in functie de tipul exudatelor prezente.EXUDATE IN CAMERA ANT cu aspect de fulgi de nea. 7. Simptome subiective: 1. LACRIMARE.celule inflamatorii localizate pe fata posterioara a corneei.VEDERE INCETOSATA SEMNE OBIECTIVE 1. De obicei lele evolueaza concomitent ±IRIDOCICLITE. DURERI OCULARE 2. PRECIPITATELE RETROCORNEENE. .EDEM CORNEEAN ENDOTELIAL 3.. ALTERAREA RELIEFULUI SI CULORII IRIENE 8.dureri spontane in regiunea orbitara.sinechiile cuprind toata circumferinta pupilei *secluzie + membrana fibroasa ce ocupa toata aria pupilara= secluzie-ocluzie pupilara > glaucom secundar 2/6/2011 37 . FO normal Etiologie: scleroza in placi. SINECHII IRIENE ANTERIOARE / POSTERIOARE * secluzie pupilara. Purulente Hemoragice Fibrinoase 6. NEUROPATIA OPTICA RETROBULBARA UVEITELE ANTERIOARE Inflamatia irisului=IRITA iar inflamatia corpului ciliar = CICLITA.CONGESTIE CONJUNCTIVALA PERIKERATICA 2.MIOZA sau IREGULARITATE PUPILARA 4.scotom central absolut . BLEFAROSPASM 3. 5. periorbitara Obiectiv: in afara de starea de midriaza a pupilei nu se constata nimic.scaderea precoce a AV putandu-se ajunge lacecitate completa cu disparitia perceptiei luminoase.

cataracta complicata -atrofia progresiva a G.midriatice .-CONJUNCTIVITE -GLAUCOM ACUT DIAGNOSTIC DIFERENTIAL ETIOPATOGENIE FORME CLINICE Uveitele anterioare endogene apar in cadrul unei -d.cortizon instilatii sau inj.p.eritem nodos) *nodulare-granulomatoase 6. subconjunctivale sau parabulbare General . Boli SN *difuze-negranulomatoase 5.Antiinflamator .v evolutiv boli manifeste sau latente ce afecteaza organismul respectiv *acute 1. Boli de colagen (les.lues) *subacute 2.d. Boli infectioase cronice (tbc.O.Acetazolamida in uveitele hipertensive Iridociclita acuta Uveita anterioara cu sinechii cronice posterioare Precipitate 2/6/2011 38 . Local.pr) -d. Boli de piele (acnee rozacee.antibiotice instilatii sau inj. subconjunctivale sau parabulbare . Infectii de focar *cronice 3. Sarcoidoza TRATAMENT COMPLICATII -propagarea lor in intreaga uvee -panuveite/ panoftalmie -sinechiile iriene -glaucomul secundar .Antibiotic .v anatomo-patolgic: 4. Boli reumatismale degenerative 7.p.d.

antialergic Complicatii: . se datoreaza patrunderii agentului patogen in interiorul ochiului printr-o plaga perforanta accidentala sau chirurgicala. Focare infectioase in organism: .dermatite.midriatice General: .pneumococ.antiinfectios local si general . escherichia Tablou clinic Evolutie: SEMNE SUBIECTIVE a) spre vindecare sub tratament . exoftalm Tratament: Local: .antibioatice cu spectru larg . midriatice 39 COROIDITELE ENDOGENE SUPURATIVE . orbitele.scaderea acuitatii vizuale c) spre panoftalmie dureri vii SEMNE OBIECTIVE chemozis ce herniaza printre pleoape . chirurgia abdominala. sedative. stafilococ TRATAMENTUL: tot pe baza de antibiotice local si general AINS. Acest aspect indica o leziune cicatriceala si se datoreaza atrofiei coroidiene Tratament: .flocoane in vitros = exudate inflamatorii noduli albi galbui cu contur sters zone alb galbui marginite sau presarate cu pigment negru peste care vasele retiniene trec nemodificate.UVEITELE POSTERIOARE cand procesul inflamator afecteaza coroida vorbim despre uveita posterioara sau coroidita.Ochiul este alb fara congestie conjunctivala .edem si spasm palpebral cornee tulbure -congestie ciliara accentuata hipopion abundent -plaga (daca exista) cu buze infiltrate exudat galbui in pupila -hipopion vitros cu reflex galbui. pneumococ. meningite. ..durere oculara accentuata la palpare si la miscarile globului ocular b) subacut complicandu-se cu secluzie.artrita septica. streptococ. exudat pupilar vizualizeaza fundul de ochi glob ocular dur.antalgice. pseudomonas. Se recomanda evisceratia.ocluzie SEMNE FUNCTIONALE pupilara .antibiotice in doze mari . nu se -sinechii posterioare.cataracta complicata subcapsulara posterioara . ETIOLOGIE: streptococul.pierderea nervului optic realizan o neurocorioretinita 2/6/2011 FO: COROIDITELE EXOGENE sunt metastatice de la o leziune extraoculara. AINS Chirurgical in cazul panoftalmiei in care ochiul e pierdut functional si dezorganizat anatomic.stafilococ.antiiflamator . .

hematoame palpebrale .CHEMOZIS.echimoe .keratita postraumatica . 2/6/2011 40 .emfizem palpebral Hematocorneea 2. Descemet .are nivel variabil. CONTUZIILE GLOBULUI OCULAR A. fie datorita ocuparii ei cu sange sau vitros. tulburare vizuala Simptome obiective: in functie de structurile lezate: Corneea.TRAUMATOLOGIE OCULARA 1. CONTUZIILE OCULARE CONTUZIILE PLEOAPELOR .fine rupturi ale mb.escoriatii . Camera anterioara. CONTUZIILE CONJUNCTIVEI intereseaza mai ales conjunctiva bulbara. uneori poate ocupa intreaga camera anterioara.poate fi mai profunda datorita subluxatiei/ luxatiei cristalinului in vitros. Bowman (biomicroscop) .HEMORAGIE SUBCONJUNCTIVALA 3. Corneea eate colorata brun.cute sau rupturi ale mb. a unei hipertensiuni oculare si a unor discrete leziuni endoteliale. HIPEMA. Contuziile inchise ² Sindromul traumatic al segmentului anterior Simptome subiective: durere.impregnari punctiforme hematice endoteliale Infiltratia hematica a corneei apare in conditiile unei hipeme persistente.

Cataracta contuziva cu ruperea cristaloidei anterioare. In ambele situatii apare glauomul secundar. Cristalinula) Deplasarea cristalinului. Dispare reflexul fotomotor. Hipertonia poate fi provocata de: prezenta hipemei modifcarile contuzive ale unghiului camerular modificarile de pozitie ale cristalinului Hipotonia oculara este mai rara. e) Hipertonia oculara poate sa apara imediat dupa contuzie sau la cateva zile/ saptamani dupa.anterioara. d) Cataracta ² datorita zdruncinarii arhitecturii fibrelor cristaliniene sau unor microleziuni capsulare posterioare.separarea straturilor anterioare de cele posterioare ale irisului (rar) hemoragiile iriene reactii inflamatorii ale irisului Irisul .mai rara. AV = percepe miscarile mainii.hemoragii -reactii inflamatorii rupturi iriene radiare iridodializa-ruptura partiala a radacinii irisului aniridia traumatica iridoschizisul ..poate prezenta: PupilaMidriaza traumatica: lezarea fibrelor parasimpatice prin ruptura sfincterului irian. b) Subluxatia cristalinului.in functie de rezistenta zonulei lui Zinn. 2/6/2011 41 . c) Luxatia cristalinului poate avea loc in camera anterioara sau in vitros. apare fie prin stopul secretor postcontuzional fie prin leziuni ale unghiului camerular care scad rezistenta la scurgere. cefalee. are caracter pasager.rupturi . preseaza irisul si blocheaza unghiul camerular iar cea posterioara este insotita de recesul unghiului. hipertensiune intraoculara durere. Mioza traumatica.masele cristaliniene opacifiate herniaza in camera anterioara.

dezlipire. Frecvent e lezat sectorul sup-nazal ca urmare unei lovituri in sectorul temporal (partea cea mai expusa a globului ocular) In buzele rupturii se observa hernirea de tesut iridociliar si/sau de vitros. hemoragii.Plaga a perforat sau nu ochiul? . Plagile globului ocular .cauzat de o forta contuziva violenta aplicata in zona retroecuatoriala a globului ocular. Ruptura la nivelul segmentului posterior e mai rara si mult mai grava. Conjunctiva daca sunt mici nu necesita sutura.hemoragii Contuzia deschis a sclerei fara interesarea conjunctivei apare cand forta contuziva este violenta si depaseste rezistenta peretelui scleral. distructii tisulare. corioretinopatii. 3. Plagi orizontale Plagi verticale si oblice Plagi smulse 2. .hipotonie marcata . b)Plagile sclerale nepeforante sunt lipsite de gravitate dar necesita explorarea lor chirurgicala intrucat pot fi mascate de hemoragia subconjunctivala.Exista sau nu corp strain intraocular? a) Plagile corneene neperforante Diagnostic cu: -coloratie cu floresceina examenul cu fanta ingusta a biomicroscopului Pot fi punctul de plecare a unui ulcer corneean sau a unei reactii iridociliare. 2/6/2011 42 .hipema importanta . Pleoape pot fi intepate. poate fi lezata si papila NO. SINDROMUL TRAUMATIC AL SEGMENTULUI POSTERIOR B. rupturi. Vitrosul. Contuziile deschise sau cu rupturi ale globului ocular PLAGILE PALPEBRO-OCULARE 1. Include leziuni la nivelul retinei.edem. coroidei si vitrosului. Coroida. smulse. taiate. Retina.hemoragii.accentuarea profunzimii camerei anterioare .hemoftalmia Ruptura la nivelul segmentului anterior se produce de obicei in sectorul opus celui traumatizat.

cele mai frecvente durere oculara vie scurgerea unui lichid caldut (umoare apoasa) pe fata reducerea profunzimii camerei anterioare inclavarea irisului intre buzele plagii hipotonie oculara scaderea acuitatii vizuale Daca agentul perforant lezeaza capsula anterioara a cristalinului. umorul apos patrunde in interiorul cristalinului declansand cataracta traumatica directa.camera ant. Mai profunda .biomicroscopie) Examenul radiografic 2/6/2011 Examenul echografic Corpi straini in camera anterioara Corpi straini infipti in iris/cristalin Corpii straini pot fi mascati de sange sau exudat fibros 43 .hipotonie oculara .d) Plagi corneene perforante.scaderea AV Tratament chirurgical. CORPII STRAINI INTRAOCULARI Examinarea Examenul obiectiv al polului anterior Examenul polului Posterior (oftalmoscopie. -daca buzele sunt neregulate sutura e) Plagile sclerale perforante . Tratament:.daca e o plaga punctiforma sau liniara cu buzele coaptate se aplica o lentila de contact terapeutica si se administreaza tratament medicametos similar cu cel din keratite.

extractia chirurgicala. Se vindeca fara sechele. Evolutia arsurilo= 3 faze: .urmat de tratament general cu antibiotice si antiinflamatorii.asigurarea nutritiei tesuturilor suferinde . Sclera poate prezenta leziuni necrotice. mortarul. hipertensiune intraoculara. corneea lipsita de transparenta si dezepitelizata. Vindecarea se face cu cicatrici. se extrag cu magnetul dupa o localizare radiografica prealabila .au actiune extinsa.unguente cu antibiotice in sacul conjunctival . uneori atrofia globului ocular. . conjunctiva necrotica. dezepitelizata.arsura grd. prevenirea hipertensiunii intraoculare.debridare zilnica ARSURILE OCULARE Tratament: ALCALINA 44 . .atropina -autohemoterapie . III . . I : hiperemia tegumentelor palpebrale. cimentul. durabila in timp ACID . dezepitelizari conjunctivale si corneene cu scaderea moderata a transparentei corneei. Sunt considerate mai benigne decat cele cu baze. Exemple de baze periculoase: soda caustica.acetazolamida sau picaturi cu betablocant pt. Daca sunt magnetici.TRATAMENT: . -arsuri grd. . . Arsurile cu substante bazice . cicatrici palpebrale. varul.amoniacul. Arsurile oculare fizice Clasificare: .faza cronica = leucoame corneene vascularizate.indepartarea cat mai rapida a causticului . .evitarea suprainfectiilor . corneean se vindeca cu leucoame dense. simblefaroame.provoaca necroza de coagulare prin distrugerea proteinelor si formarea unei escare uscate care limiteaza patrunderea substantei in profunzimea tesuturilor.simblefaroame.rup bariera epiteliala si patrund rapid in profunzimea tesuturilor ajungand la ivelul camerei anterioare.la nivelul pleoapelor prezinta leziuni profunde necrotice. TRATAMENT .calmarea bolnavului -dezinfectante oculare . false pterigioame.faza intermediara = risc de infectie. Arsurile oculare chimice Arsuri cu substante acide.faza imediata accidentului = lezarea tesuturilor oculare. hiperemie conjunctivala si eventuale dezepitelizari corneene. 2/6/2011 . II :flictene la nivelul tegumentelor palpebrale. reactii inflamatorii importante. vascularizate.arsura grd.leziunile cele mai grave se produc la pH > 11. 1.general: antibiotice si antiinflamatoare . fara modificari de transparenta.asigurarea unei cicatrizari suple 2. Uneori poate perfora corneea sau sclera.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful