CURS OFTALMOLOGIE

2/6/2011

1

PATOLOGIA RETINEI
AFECTIUNILE VASCULARE ALE RETINEI
OBSTRUCIA ARTERIALA RETINIANA OBSTRUCTIA TRUNCHIULUI ARTEREI CENTRALE debut brusc, dramatic prin cecitate unilaterala AV = 0 pupila este in midriaza cu abolirea reflexului fotomotor Oftalmoscopic: papila palida, campul retinian edematos, alb laptos. La nivelul maculei se observa o pata rosie ³cireasa maculara´.

2/6/2011

2

Trei mecanisme diferite pot prduce obliterarea arterei centrale a retinei (sau a unui ram arterial): - spasmul - embolia - tromboza Spasmul arterial: -subiecti tineri cu semne de iritabilitatea neurovegetativa - uneori pasagera ² amauroza fugace - in cursul episoadelor migrenoase - subiectii care prezinta o afectiune vasculara:HTA, arterioscleroza Spasmele pot fi declansate uneori de interventii terapeutice (inj. Retrobulbara) sau de diverse intoxicatii. Embolia arteriala- poate avea originea in leziuni ateromatoase ale inimii sau aortei, emboli. Tromboza arterei- prin endarterita obliteranta + spasm supraadaugat. PROGNOSTIC: in general nefavorabil TRATAMENTUL: Scop: - indepartarea obstacolului - favorizarea formarii colateralelor - protejarea straturilor retiniene in asteptarea restabilirii circulatiei arteriale. * trombolitice: streptokinaza, urokinaza urmat de tratament cu anticoagulant cu heparina si trombostop. * spasmolitice si vasodilatatoare, inj retrobulbare cu atropina 1%, papaverina. pt reducerea edemului retinian * perfuzii cu manitol 2. Obstrutia venoasa = intreruperea circulatiei retiniene de intoarcere. Apare cel mai adesea pe un teren vascular: aterioscleroza, stenoza si ocluzie a carotidelor interne, HTA, hiperlipidemie, flebite si periflebite. Simptomatologie: - scaderea acuitatii vizuale la valori de 0,1 sau 0,2 in general brusc. 2/6/2011 3

Oftalmoscopic: papila edematoasa, hiperemica si cu hemoragii de toate tipurile la suprafata, vene foarte dilatate, tortuoase. In evolutie apar exudate albe vatoase. Daca obstructia intereseaza numai o ramura venoasa, simptomatologia depinde de sediul vasului obstruat. EVOLUTIA: edemul si hemoragiile se resorb treptat si lent si venele isi reiau calibrul normal. COMPLICATII: neovascularizatia retiniana care favorizeaza hemoragiile recidivante retiniene si vitreene. - glaucom secundar hemoragic TRATAMENT: se adreseaza in primul rand terenului, tratamentul corect al bolilor generale : boala hipertensiva, diabetul zaharat, ateroscleroza, etc. Local: - vasoldilatatie - dizolvarea trombusului - anticoagulante - scaderea vascozitatii sangvine si prevenirea agregarii trombocitelor - influentarea modificarilor inflamatorii ale peretilor vasculari cu ajutorul corticoizilor. - fotocoagulare retiniana pt vasele de neoformatie AFECTIUNI DEGENERATIVE ALE RETINEI proces degenerativ al neuronilor retinieni. scaderea AV discromatopsie in ax rosu-verde modificari ERG 1. RETINOPATIA PIGMENTARA SAU DEGENERESCENTA TAPETOPERIFERICA - frecventa crescuta - caracte ereditar - evolutie cronica cecitate CLINIC: hemeralopie, hesperanopie in primul stadiu AV ziua se mentine normala Campul vizual se stramteaza treptat (scotom inelar) 5-10 grd discromatopsie Oftalmoscopie: - migrari pigmentare din epiteliul pigmentar cu aspect de osteoblaste. - stramtorarea calibrului vaselor retiniene - decolorarea papilei NO (galben ceros) - flocoane in corpul vitros - modificari degenerative maculare Prognostic: rezervat cecitate 4

2/6/2011

TRATAMENT: .vitaminoterapie . Retinopatia pigmentara Degenerescenta maculara 2/6/2011 5 . Semnele functionale sunt polimorfe in functie de varsta la care apar. Degenerescentele maculare -simetrice si duc la scaderea treptata a AV.terapia vasculara: vasodilatatoare retrobulbar . hormoni melanofori 2.corticosteroizi.

* dezlipire de retina primitiva: aparuta pe un teren particular: miopie forte.maligne SIMPTOMATOLOGIE: -50% ³ochi amaurotic de pisica´ -50% -strabism convergent unilateral la copil sub 2 ani .modificari de camp vizual . tumori coroidiene.DEZLIPIREA DE RETINA separarea printr-un proces patologic a celor 2 foite embrionare a retinei. . Intre cele 2 foite se insinueaza un lichid subretinian determinand bombarea acesteia.scaderea AV in momentul decolarii regiunii maculare Oftalmoscopie: in zona dezlipirii o proeminenta retiniana cenusie.muste zburatoare ( eventuala hemoragie vitreeana) .sunt tumori primitive care se dezvolta din celulele nervoase ale retinei. degenerari periferice ale retinei. afakie. Tratament: -in dezlipirile secundare se face tratament etiologic .deformarea obiectelor . Clasificare: * dezlipire de retina secundara: traumetisme.in dezlipirile primare tratamantul e chirurgical Prognostic:rezervat 2/6/2011 TUMORILE RETINEI . uveite posterioare.cataracta unilaterala .hipertensiune intraoculara .hipema unilaterala 6 . valurita si mobila.benigne . SIMPTOMATOLOGIE: .

. cu vase neoformatie. Boselata. III ± exenteratia orbitei.I si II ±enucleatia globului ocular. terapeutic.stea maculara pacientul prezinta in acest stadiu de regula leziuni renale si cardiace 2/6/2011 7 . MANIFESTARI RETINIENE IN BOALA HIPERTENSIVA stadiul I.stadiul IV de neuroretinopatie hipertensiva = apar simptome de suferinta a capului nervului optic cu edem papilar si peripapilar. Uneori tumora este mascata de o dezlipire de retina totala. IV este depasit d.hemoragii in flacara perivascular .exudate albe vatoase . Peretele arterial este sclerozat si nu permite vizualizarea venei dedesubtul ei. alba. vene ceva mai dilatate.exudate dure . TRATAMENT: in caz de retinoblastom unilateral std. .angiopatie retiniana hipertensiva = usoara reducere a calibrului arterelor.v. Vena poate aparea comprimata si cu lumenul ingustat. stadiul II ± angioscleroza retiniana = semnul Salus-Gunn.d. sectionare NO. Vena are traiectul modificat (tortuoasa). incrucisarea arterei cu vena. -stadiul III de retinopatie hipertensiva = se asociaza complicatii ale tesultului retinian .in std.in std. . hemoragii striate la suprafata papilei. Arterele au reflex parietal accentuat.Oftalmoscopie: prezenta unei mase tumorale.p. PROGNOSTIC: depinde de precocitatea diagnosticului si tratamentului adecvat.

exudate vatoase.hemoragii intravitreene .neovase prepapilare . ischemie periferica .vene dilatate .microanevrisme .hemoragi intraretiniene punctiforme . dobesilat de Ca. *medicametos: tarosin.proliferarea fibrovasculara .edem papilar Stadiul II Retinopatia preproliferativa . inhibitori ai agregabilitatii plachetare * chirurgical: fotocoagularea vitrectomie in hemoragiile vitreene 2/6/2011 8 .dezlipire de retina prin tractiune .neovase preretiniene .hemoragii intraretiniene Stadiul III Retinopatia proliferativa .RETINOPATIA DIABETICA Stadiul I Retinopatia neproliferativa : .anomali microvasculare intraretiniene .exudate uscate .neovascularizatie iriana TRATAMENTUL: atenuarea evolutiei.

Subsistemul de integrare a imaginii vizuale-aria corticala .Subsistemul de transmitere a imaginii vizuale: -n.Subsistemul periferic ±de receptie.18. Axul orbitei este oblic dinainte inapoi si din afara inauntru si face un unghi de 23grd cu axul globului ocular.optic incrucisat partial la nivelul chiasmei optice -radiatiile optice 3.marginea libera a pleoapelor prezinta in unghiul intern cate o proeminenta numita tuberculul lacrimal in varful caruia se afla punctul lacrimal . 2/6/2011 9 . .19 ale lui Brodman Globul ocular este o formatiune aproape sferica situata in partea anterioara a orbitei .campurile 17.format din globul ocular si anexele acestuia 2. PLEOAPE = formatiuni musculo-membranoase care inchid anterior orbita si protejeaza astfel globul ocular.2 margini si 2 unghiuri .ANATOMIA ANALIZATORULUI VIZUAL Analizatorul vizual e un sistem multifunctional complex format din 3 subsisteme: 1.pe marginea libera anterior se insera genele sau cilii iar posterior se gasesc orificiile de deschidere a glandelor Meibomius. Anexate cililor se gasesc in tegumentele pleoapelor glande sebacee (Zeiss) si sudoripare (Moll).delimiteaza fanta palpebrala .

CAILE LACRIMALE Alcatuite din: . Punctele lacrimale se continua cu canaliculele lacrimale care dupa un traiect vertical de 2-3 mm se indreapta orizontal paralel cu marginea libera a pleoapei si se deschid in sacul lacrimal.STRUCTURA PLOEAPELOR Stratul superficial -la suprafata un strat de piele fina si elastica -gld sudoripare -tesut celular subcutanat lax -stratul muscular alcatuit din 2 muschi striati: ORBICULARUL PLEOPAELOR e un muschi circular inervat de n. In afara glandei lacrimale principale mai exista un numar de glande lacrimale accesorii situate in fundul de sac superior al conjunctivei.canalul lacrimo-nazal Punctele lacrimale sunt doua mici orificii aflate pe tuberculul lacrimal in 1/3 interna a pleoapei lipsita de cili.sacul lacrimal . -conjunctiva palpebrala e foarte aderenta de tars si la fiecare clipit distribuie uniform secretiile glandulare si lacrimile pe suprafata conjunctivei bulbare si cornee ARTERELE pleoapelor sunt ramuri ale arterei oftalmice si faciale VENELE se varsa in venele oftalmice temporale superficiale si faciale. facial cu rol in inchiderea ochiului RIDICATORUL PLEOAPEI SUPERIOARE inervat de n.gld lacrimala si o parte excretorie-caile lacrimale.punctele lacrimale . Ca structura glanda lacrimala principala e o glanda acinoasa asemanatoare parotidei. 2/6/2011 10 . GLANDA LACRIMALA e asezata in foseta lacrimala situata in unghiul supero-extern al orbitei. LIMFATICELE se indreapta catre ganglionii preauriculari si parotidieni iar o parte catre ggl submandibulari/ APARATUL LACRIMAL e alcatuit dintr-o parte secretorie. oculomotor comun Stratul profund -tarsul care alcatuieste un adevarat schelet al pleoapelor format din tesut fibros gros si rezistent -muschiul capsulotarsal inervat de fibre din simpaticul cervical si controleaza marimea fantei palpebrale.canaliculele lacrimale .

lacrimala principala. Secretia lacrimala apare din prima zi de viata dar este redusa. cu portiunea superioara rotunjita numita domul sacului lacrimal. extrinseci *drept intern *drept superior *drept inferior *oblic mic N. Rol: -de protectie si aparare -de retinere si stabilitate a filmului lacrimal Artere: doua origini-palpebrala si ciliara. abducens VI asigura inervatia *drept extern CONJUNCTIVA . Partea inferioara a sacului lacrimal se ingusteaza si se continua cu canalul lacrimo-nazal ce se deschide in meatul inferior al foselor nazale. trohlear IV asigura inervatia *oblicului mare N. Vene: vene palpebrale si vene ciliare anterioare Limfatice:ggl preauriculari si parotidieni. alungita. secretie ce dispare noaptea si secretia de baza constanta. APARATUL OCULOMOTOR 4 muschi drepti 2 muschi oblici N. Are forma ovalara. ggl maxilari 11 . oculomotor comun III asigura inervatia m.Sacul lacrimal e situat in loja lacrimala. realizata de glandele lacrimale accesorii. Topografic conjunctiva prezinta 3 portiuni: CONJUNCTIVA PALPEBRALA SAU TARSALA CONJUNCTIVA FUNDULUI DE SAC CONJUNCTIVA BULBARA 2/6/2011 Secretia lacrimala cuprinde secretia reflexa produsa de gld.mb subtire. mucoasa. stralucitoare ce captuseste fata posterioara a pleoapelor iar apoi se rasfrange trecand pe partea anterioara a globului ocular si tapeteaza fata anterioara a scleroticii.

D.p. FUNCTIA MECANICA -impreuna cu sclerotica formeaza tunica externa cea mai rezistenta a globului ocular. la nivelul ei se insera muschii oculomotori Fata interna concava. Are culoare alb sidefie si nu poate fi strabatuta de razele de soare.6mm Zona de trecere intre cornee si sclera se numeste limb sclero-corneean. Epiteliul corneean lezat cu pastrarea mb bazale se reface prin migrarea celulelor active din marginea plagii. Fata externa convexa. E o componenta importanta a dioptrului ocular: +43d din cele +60D ale ochiului. 2/6/2011 12 . sportul energetic si metabolic se face de la nivelul umorii apoase si lacrimilor INERVATIA: inervatia senzitiva e foarte bogata. difuziunea.CORNEEA = partea anterioara transparenta a tunicii externe E constituita din lame de tesut conjunctiv fibros asemanatoare scleroticii insa corneea e transparenta datorita dispozitiei regulate a fibrelor si cantitatii constante a lichidelor interstitiale.5-0. 3.v. reflexia si refractia luminii 2. dur. FUNCTIA DE CRESTERE SI REPARARE TISULARA difera in functie de fiecare strat corneean. Endoteliul corneean nu se regenereaza. asigurata de n. ciliari care la randul lor sunt ramuri ale oftalmicului FUNCTII 1. Anterior sclera intalneste corneea Posterior e canalul scleral al nervului optic si are forma de trunchi de con. inextensibil la adult. vine in contact cu coroida. Neavand vase. SCLERA = tunica externa a globului ocular reprezentand 4/5 post ale sale E formata dintr-un tesut fibros. Grosimea corneei la periferie e de 1mm si se ingusteaza spre centru pana la 0. Membrana Descemet e cea mai rezistenta si elastica.d. histologic corneea e compusa din 5 straturi: a) Epiteliul corneean anterior b) Membrana Bowman c) Stroma corneeana d) Membrana Descemet e) Endoteliul VASCULARIZATIA: corneea normala e lipsita de vase. O leziune la nivelul stromei se va cicatriza lent cu pierderea transparentei. In grosimea lui se afla elementele anatomice cu rol de drenaj a umorii apoase. FUNCTIE OPTICA -corneea asigura transmiterea.

Sclera e o membrana foarte putin vascularizata ea fiind nutrita prin imbibitie din straturile vecine. Inervat de parasimpatic. Nu exista limfatice la nivelul irisului. Nervii irisului provin din n. CORPUL CILIAR e format din procesele ciliare si muschiul ciliar. Ei contin fibre venite din trigemen. corpul ciliar. m. parasimpatic si simpatic. Brucke-Wallace constituit din fibre longitudinale. o fata externa sclerala si una posterioara in raport cu corpul vitros. La acest nivel trec vasele centrale ale retinei inconjurate de teaca lor perivasculara. Arterele provin din ciliarele lungi pusterioare. coroida. care pierd mielinizarea la nivelul lamei. Irisul e o membrana bogat vascularizata. Venele urmeaza traiectul arterelor si ajung in venele proceselor ciliare de unde merg in spatiul supracoroidian pentru a se drena in venele vorticoase. Inervatia sclerei e asigurata de n. trage zonula spre centru permitand cristalnului sa isi mareasca convexitatea in vederea de aproape.o. ciliari. Daca se face o sectiune sagitala a ochiului corpul ciliar are o forma triunghiulara cu fata anterioara spre iris. Prin perforatiile lamei trec fibrele n. E un diafragm subtire prevazut in centru cu un orificiu numit pupila. Se intinde de la radacina irisului pana la ora serata. UVEEA e tunica medie a globului ocular compusa din 3 parti anatomice si functionale distincte: irisul.Canalul scleral e partial inchis de lama criblata care se aseamana cu o sita ce ocupa 2/3 externe ale canalului scleral. inervat de simpatic si intervine in vederea de aproape. Sclerotica e perforata de numeroase orificii de intrare sau iesire. El imparte compartimentul anterior in camera anterioara situata intre cornee si iris si camera posterioara intre iris cristalin Culoarea irisului stabilita genetic e determinata de cantitatea de pigment prezent. 2/6/2011 13 . anterior pentru arterele si venele ciliare anterioare. la ecuator petru venele vorticoase si la polul posterior pentru vasele si nervii ciliari scurti si lungi.Rouget-Muller e constituit din fibre circulare si are rol de sfincter. MUSCHIUL CILIAR are doua portiuni: m. ciliari scurti. IRISUL: reprezinta partea anterioara a tractului uveal.

Nervii motori musculari provin din parasimpaticul mezencefalic pe calea n. Stratul supracoroidian sau lamina fusca alcatuit dintr-un tesut conjunctiv usor pigmentat 2. merg la plexul venos intrascleral si de aici la venele musculare ale m. pana la ora serata. Brucke si vase. E bogat vascularizata si intens pigmentata. Venele sunt situate superficial si se unesc in patru trunchiuri mari numite vene vorticoase care perforeaza sclera inapoia ecuatorului si se varsa in vena oftalmica. COROIDA . Stratul corio-capilar e format din capilare mai numeroase in zona maculara. Fata anterioara si cea posterioara se intalnesc la ecuator. Sunt formate din ghemuri vasculare anastomozate intre ele. Aceasta se intinde intre fata interna a corpului ciliar si ecuatorul cristalinului. aplatizata anterior.o. Nervii senzitivi au originea in trigemen. 2/6/2011 14 .PROCESELE CILARE au rol in secretia umorii apoase. Vasele sunt cuprinse intr-un tesut conjunctiv in care se afla numeroase celule pigmentare. E un organ unic lipsit de vascularizatie. oculomotor comun pt m. de unde se dreneaza printrun sistem trabecular la nivelul canalului lui Schlemm. Umoarea apoasa e secretata in camera post. Corpul ciliar nu are vase limfatice. ciliar sunt vene ciliare anterioare. drepti. E formata din mai multe straturi: 1. Arterele sunt situate pe un plan mai profund si provin din arterele ciliare scurte posterioare. Stratul intermediar format din artere si vene. 3. VASCULARIZATIE: Arterele provin din marele cerc arterial al irisului ce iriga muschiul ciliar si procesele ciliare. Fata anterioara vine in raport cu irisul si orificiul pupilar. La nivelul marginii pupilare cristalinul vine in contact cu irisul de care se indeparteaza in periferie datorita convexitatii sale. Cristalinul e mentinut in pozitia sa printr-un sistem de fibre care alcatuiesc ligamentul suspensor sau zonula lui Zinn. Venele Venele proceselor ciliare sub denumirea de vene ciliare posterioare ajung in supracoroida. trece prin orificiul pupilar in camera ant. Fata posterioara vine in raport cu hialoida anterioara a corpului vitros. Nervii provin din nervii ciliari care in majoritate provin ggl oftalmic (ciliarii scurti) iar cateva ramuri direct din nazal (ciliarii lungi) CRISTALINUL e o lentila biconvexa.tapeteaza sclera de la papila n. Rouget\muller si din simpaticul cervical pentru m. m.

Vitrosul se muleaza pe structurile ce limiteaza cavitatea vitreana: fata posterioara a cristalinului. fascicolul posterior a fibrelor zonulare. Pe masura ce ne indepartam de macula spre periferie numarul celulelor cu conuri scade si creste numarul celulelor cu bastonase aici existand cantitatea maxima a vederii nocturne.sau capul nervului optic strabate membranele oculare si se ingusteaza luand forma unui con cu baza la intrare si varful in papila la nivelul lamei ciuruite. adera intim de peretele osos facand loc doar arterei oftalmice care il insoteste. colorata. care apreciaza diferente de alb.d. Temporal de papila se afla macula lutea. In zona centrala papila prezinta o usoara depresiune denumita excavatie fiziologica. Portiunea intrabulbara .locului de intrare si iesire a arterei si venei centrale a ochiului. zona de acuitate vizuala maxima. NERVUL OPTIC D. neomogen care contine 99% apa. De-a lungul acestui canal n. Trunchiurile vasculare centrale la emergenta in papila se divid in 4 ramuri: temporale (sup si inf) si nazale (sup si inf) pentru a asigura vascularizatia retinei in totalitatea ei.ele asigura vederea diurna. 4. N. locul de emergenta a vaselor centrale ale retinei 2.v.Portiunea intracraniana se intinde de la orificiul cranian al canalului optic pana la unghiul antero-lateral al chiasmei optice. 1. RETINA Raporturile se fac prin intermediul hialoidei anterioare si posterioare. optic a fost impartit in 4 segmente. E un tesut conjunctiv avascular. ora serata. -tunica nervoasa. Retina are 10 straturi din care stratul functional cu conuri si bastonase.Portiunea intracanaliculara corespunde traiectului intraosos al canalului optic.cenusiu La nivelul retinei in partea centrala= papila nervului optic care corspunde locului de intrare a acestuia. Capul nervulu optic e transparent si alcatuieste la fundul de ochi discul optic sau papila n.se insera la nivelul orei serata de corpul ciliar.o. al raporturilor pe care le are traiectul n.CORPUL VITROS Vitrosul e un gel transparent.p. retina si papila. 2/6/2011 15 .o. corpul ciliar. conurile fiind maxim concentrate la nivelul maculei lutea (pata galbena) . Exista o reprezentare simetrica a acestora pe suprafata retinei.negru.Portiunea intraorbitara se intinde de la marginea orbitara a canalului optic pana la globul ocular 3.o. are in aceasta portiune raporturi stranse cu celulele etmoidale si sinusul sfenoidal.

chistului dermoid si a tumorilor glandei lacrimale. Uneori e necesara ablatia chirurgicala a glandei.uscaciunea ochiului In acest caz diagnosticul e dificil fiind obligatorieexcluderea tarsitei.senzatie dureroasa . DACRIOADENITA ACUTA Etiologia e legata in genral de infectia sistemica sau de vecinatate. sarcoidoza. lues.tumefierea pleoapei . mobila.senzatie de apasare in reg. Clinic . glandei. nedureroasa. Tratamentul e etiologic.inflamatiile glandelor pleoapei -abcesul palpebral -abcesul orbitar -tumorile pleoapei si gld lacrimale Tratament: *antibiotic *AINS *inj subconj. se mai poate apela la radioterapie in doze antiinflamatorii.impastarea Bolnavul poate prezenta o usoara alterare a starii generale. DACRIOADENITA CRONICA se intalnesc foarte rar etiologia lor fiind legata de tuberculoza. insotita de: . Diagnosticul diferential: . . cu antibiotice *instilatii cu solutii antibiotice Complicatiile: atrofia glandei cu lacrimare insuficienta chistul glandei lacrimale fistula lacrimala 2/6/2011 2. 16 . chistului sebaceu.APARATUL LACRIMAL AFECTIUNILE GLANDEI LACRIMALE INFLAMATIILE GLANDEI LACRIMALE 1.congestia superioare .ptoza palpebrala . adenopatie preauriculara hiperemia si chemozisul conjunctivei Evolutia:-vindecare in 1-2 sapt sau-spre supuratie constituindu-se un abces care se deschide spre conj. Foarte rar survine datorita unei infectii exogene in urma unui traumatism deschis. circumscrisa. Aspectul clinic e foarte inselator constatandu-se o constatandutumora lobulata.

klebsiella.inflamatiile odontogene. Mai rar originea infectiei e conjunctivala sau nazosinusala. -pneumococul. Evolutia : fistulizare la tegument-fistula lacrimala externa fistulizare spre conjunctiva-fistula lacrimala interna flegmon al sacului lacrimal-durere locala foarte accentuata peridacriocistita. Cauzele obstructiei lacrimale sunt: inflamatiile cronice ale cavitatii nazale si sinusurilor paranazale.conjunctivita cataral angulara rezistenta la tratament Daca in acest stadiu survine si obstructia conductului lacrimal peretii sacului se destind datorita stagnarii si acumularii secretiilor si se constituie mucocelul sacului lacrimal. mai rar tumorile. haemophilus. secundar obstructiei cronice a canalului nazolacrimal. Daca prin aceste masuri nu se obtine permeabilizarea cailor lacrimale.AFECTIUNILE INFLAMATORII ALE CAILOR LACRIMALE DACRIOCISTITA ACUTA =inflamatiile sacului lacrimal Se datoreaza cel mai frecvent stazei lacrimilor si suprainfectarii lor. Prin compresia energica a mucocelului se elimina prin punctul lacrimal o secretie gelatinoasa sau laptoasa. Debutul bolii bolii: . 2/6/2011 17 . candida. se va trece la tratamentul chirurgical dacriocistorinostomie.lacrimare cronica stadiul .prin propagarea infectiei la zonele invecinate Tratament: Daca obstructia e incompleta se practica sondajul si spalatura cailor lacrimale cu solutii antibiotice.

situate la nivelul conjunctivei tarsale si a fundurilor de sac. -falsa ptoza palpebrala DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL -keratita -iridociclita -glaucomul acut -sclerite 2/6/2011 18 -episclerite -celulita orbitara .Cand cantitatea de fibrina e mare se formeaza membrane sau pseudomembrane. . Papilele. Foliculii ± formatiuni proeminente rotunjite.secretia fibroasa are ca prototip conjunctivita difterica. Virala -edemul palpebral moale mai accentuat matinal apare in conjunctivitele alergice si foliculare virale. prurit. Alte manifestari obiective .AV nu e modificata cu exceptia cazurilor complicate cu keratita MANIFESTARI OBIECTIVE Hiperemia: congestie periferica conjunctivala superficiala mai marcata spre fundurile de sac. Diminua pana la disparitie dupa instilarea de adrenalina 1Å.apar ca structuri reliefate. transparenta sau usor galbuie. nisip in ochi. Se diferentiaza de foliculi prin faptul ca sunt centrate de un vas. intepatura. homolaterala pledeaza pentru o conj.secretia purulenta certifica infectia bacteriana.PATOLOGIA CONJUNCTIVEI CONJUNCTIVITELE CONJUNCTIVITELE MANIFESTARI SUBIECTIVE: . usturime. . Secretia: . Forma extrema a edemului conjunctival este chemozisul.secretia seroasa consecinta hiperproductiei de lacrimi ne orienteaza spre etiologie virala sau alergica. Modificarile de relief ale conjunctivei Edemul ±clinic conjunctiva apare umflata. translucide.arsura. corp strain . hexagonale. Prezenta fibrinei faciliteaza suprainfectia bacteriana.stare de discomfort ocular .microhemoragiile apar in conjunctivitele produse de Echo si Coxakie -adenopatia preauriculara.

El consta in instilarea unei picaturi de nitrat de Ag 1% in sacul conjunctival imediat dupa nastere. edem conjunctival si palpebral. secretie abundenta mucoasa b) subacute. Diagnosticul se pune prin examenul de laborator al secretiei conjunctivale: . Conjunctivitele catarale a) acute. secretie seroasa si abundenta.bacilul Morax-Axenfeld. Evolutie indelungata cu remisiuni si exacerbari.absenta germenilor .poate apare ca o stare reziduala dupa forma acuta sau subacuta. foliculi.COMPLICATIILE CONJUNCTIVITELOR -intereseaza in principal corneea. O forma clinica particulara e cea alergica: hiperemie conjunctivala. c) cronica. conjunctiva mai hiperemiata in unghiuri.virusuri au un grd mare de contagiozitate manifestarile clinice brusc instalate.eozinofilie 2/6/2011 19 . de la simple eroziuni pana la ulcer corneean cu posibila perforatie si extinderea consecutiva a infectiei la uveea anterioara sau chiar la intregul glob ocular -blefaroconjunctivite PRINCIPII DE PROFILAXIE SI TRATAMENT procedeul Crede aplicat tuturor nou-nascutilor pentru prevenirea conjunctivitei gonococice.pneumococ. Manifestari clinice minore. Majoritatea lor au o cauza fie alergica fie iritativa. masuri de igiena TRATAMENTUL Principii generale . congestie palpebrala mai accentuata dimineata.ochiul cu conjunctivita nu se panseaza niciodata -eliminarea secretiilor patologice din sacul conjunctival prin instilatii de solutii slab antiseptice -medicatia activa adaptata etiologiei conjunctivitei CLASIFICARE ETIOLOGICA traumatice infectioase alergice CLASIFICARE ANATOMO-CLINICA 1.

se detaseaza greu lasand ulceratii si se refac rapid. sunt albe-gri. TRATAMENT: *profilaxie *penicilina b) Conjunctivita gonococica a adultului -infectarea se produce pe cale exogena (maini murdare.Conjunctivitele pseudomembranoase si membranoase -se caracterizeaza prin aparitia unui exudat fibrinos care acopera epiteliul conjunctival (pseudomembranoase) si care apare in epiteliu (cele membranoase) CONJUNCTIVITA DIFTERICA -azi e cu totul exceptionala datorita vaccinarii antidifterice. Diagnosticul ±examenul clinic si bactereologic Tratament. de cicatrizare in care apare tesut de granulatie dar vindecarea poate fi defectuoasa: sinblefaron. trichiazis. std. Prezinta 3 stadii: std.coliruri cu antibiotice cu spectru larg.hiperemie conjunctivala.2. Intensa -secretie seroasa putin abundenta -edem palpebral std. .Inocularea germenului se face la trecerea fatului prin filiera pelvi-genitala. de formare a membranelor care apar pe pe conjunctiva palpebrala. 2/6/2011 20 . ectropion. edem palpebral accentuat.incubatie 2-4 zile . de infiltratie=cel mai dramatic -hiperemie conj. chemozis. obiecte) sau endogena (adultulgonoreic) -complicatiile corneene sunt mai precoce si mai grave 3.Conjunctivite purulente a) Conjunctivita gonococica a nou-nascutului . secretie purulenta alb-galbuie.

-se produce invadarea corneei sub forma panusului trachomatos care are aspect de perdea ce coboara pe suprafata anterioara a corneei c) trahomul precicatriceal d) trahomul cicatriceal marcheaza sfarsitul evolutiei bolii Complicatiile sunt datorate procesului cicatriceal Diagnostic. Complicatiile sunt rare. 1. .conjunctivita foliculara cronica produsa de Chlamydia trachomatis.e considerata o boala a mizeriei . -adenopatia preauriculara nedureroasa e intotdeauna prezenta. dupa 3-5 zile se bilateralizeaza. Tratament: colir cu antibiotice 3. 2. Secretia e moderata iar adenopatia preauriculara usor sensibila.contagiozitatea e mare 4 stadii: a) trahomul incipient-manifestari subiective minime si pe fondul usor congestiv al conjunctivei apar foliculi laptosi.sapt. Trahomul . b) trahomul florid. Manifestarile clinice subiective se remit in 3. . Conjunctivita foliculara tip piscina survine in epidemii sau sporadic la cei care frecventeaza bazinele de inot dupa o perioada de 8-10 zile.4. Tratament: instilatii cu nitrat de Ag si colir cu antibiotice cu spectru larg.foliculii se inmultesc si se matureaza iar la presiune se sparg si elibereaza un continut gelatinos.pe baza aspectelor clinice Pognosticul depinde de precocitatea diagnosticului 2/6/2011 21 .pe un fond hipereminc se constata prezenta de foliculi mici roz situati mai ales in fundul de sac inferior. Conjunctivitele nodulare cuprind acele afectiuni inflamatorii ale conjunctivei care au ca element comun prezenta de noduli: foliculi sau papile. Conjunctivita foliculara acuta -se presupune ca ar fi produsa de un adenovirus -debut brusc unilateral.

3 forme clinice: * forma palpebrala: pe conj palpebrala mai ales superioara se observa papile plate. AINS. In formele trenante se aplica trat. E bilaterala. cu aspect de pavaj. general cu antihistaminice de sinteza. fotofobie.5. prurit. edem angioneurotic. * forma limbica in care se produce o hipertrofie a conjunctivei bulbare perilimbice * forma mixta Tratament: colir cu cortizon. E manifestarea unei hipersensibilitati locale la alergeni. Cronica. cromoglicat de sodiu. Conjunctivita bacteriana Conjunctivita cu pneumocistis carini Conjunctivita cu streptococ Conjunctivita alergica Conjunctivi ta virala Conjunctivita primavaratica Conjunctivita cu haemophilus Conjunctivita gonococica 2/6/2011 22 . Simptome: senzatie de usturime. cortizon. calciu. urticarie. Conjunctivita primavaratica apartine grupului de conjunctivite alergice -eozinofilie in secretia conjunctivala -nivel crescut de Ig E in sange -aparitia in contextul altor manifestari alergice: astm.

Se poate confunda cu ptoza palpebrala dar o examinare mai atenta a ridicatorului pleoapei elimina aceasta confuzie.PATOLOGIA PLEOPELOR AFECTIUNI CONGENITALE ALE PLEOAPELOR A. Tratamentul :-umectarea corneei si conjunctivei pana la efectuarea interventiei chirurgicale -lacrimi 2.acoperind unghiul intern al fantei palpebrale.dimensiunile mici ale pleoapelor. lasa descoperita o mare parte a segmentului anterior al globului ocular.deschidere insuficienta a fantei palpebrale. ANOMALII ALE MORFOLOGIEI PLEOAPELOR 1. EPICANTUL. CRIPTOFTALMIA ±e lipsa deschiderii palpebrale. In ablefarie pleoapa e inlocuita cu o membrana tegumentara. Este o cuta de piele semilunara verticala care coboara de la pleoapa superioara la cea inferioara. BLEFAROFIMOZA. In criptoftalmie spre deosebire de ablefarie exista o organizare structurala a pleoapei. cele doua pleoape se continua fara demarcatie. Se asociaza frcvent cu epicantul.lipsa completa a pleoapelor. deci lagoftalmia. unghiurile palpebrale parand sudate. B.MICROBLEFARIA. 3. structura pleoapelor este normala. Daca afectiunea e marcanta apare imposibilitatea de inchidere a fantei palpebrale. chiar si rudimentara.COLOBOMUL PALPEBRAL e o lipsa de substanta triunghiulara interesand toate straturile pleoapei. Ele sunt inlocuite cu un plan membranos care inchide anterior orbita. 2/6/2011 23 . Fiind situat in mijlocul pleoapei. cu baza la nivelul marginii libere. 2. Suprafata corneo-conjunctivala descoperita se usuca.normal la populatia mongoloida. 3. ABLEFARIA. ANOMALII ALE DESCHIDERII PALPEBRALE 1. microftalmia sau microblefaria.

unilaterala.existenta mai multor randuri de cili TrichiazaTrichiaza-deviatia cilior spre globul ocular ce irita corneea ducand la aparitia ulcerelor corneene. varsaturi.combaterea infectiei . D.calmarea durerilor INFECTIILE MARGINILOR LIBERE A PLEOAPELOR Blefaritele-inflamatii ale marginii libere palpebrale. frig. ANOMALII ALE CILILOR DistichiazaDistichiaza. praf. febra. Factori generali: tulburari endocrine. ANOMALII ALE MARGINILOR LIBERE 1.C. Cauze locale: fum. nevrite optice .eruptie veziculoasa. Dupa uscarea continutului se formeaza o crusta. iridociclite. medicamente. Placardele eritematoase initiale se transforma in vezicule cu lichid clar care ulterior devine tulbure. cosmetice. caldura. boli infectioase. 2/6/2011 24 . 2. ECTROPIONUL CONGENITAL -rasucirea inspre exterior a marginii libere palpebrale. producand contactul si deci abraziunea cililor asupra corneei. ce respecta teritotiul nervului oftalmic asociata cu adenopatie regionala. INFECTIILE PLEOAPELOR INFECTIILE VIROTICE ALE PLEOAPELOR Zona zoster oftalmica -virusul varicelozosterian dureri frontale intense. episclerite. complicatii oculare: keratite. stari alergice. TRATAMENT: . ENTROPIONUL CONGENITAL -rasfrangerea marginii pleoapei inferioare spre globul ocular.stimularea imunitatii .

Se intalnesc 3 forme clinice: -blefarita eritematoasa -blefarita scuamoasa -blefarita ulceroasa Blefarita eritematoasa se manifesta printr-o hiperemie si edem discret al marginii libere a pleoapelor. Bolnavul acuza senzatie de prurit sau usturime.cortison -scuamoasa-dupa indepartarea scuamelor cu comprese cu borat de sodiu. -ulceroasa-dupa indepartarea crustelor se aplica unguent antibiotic Orgeletul ±inflamatia de natura stafilococica a glandelor sebacee ale lui ZEISS. Tratament: Local:-eritematoasa-colire astringente -rezorcina . Blefarita scuamoasa-marginile libere ale pleoapelor sunt acoperite cu niste pelicule sau scuame.iritata.inflamatia cronica a glandelor lui MEIBOMIUS DEVIATIILE PLEOAPELOR ENTROPIONUL-rasfrangerea inauntru a marginii palpebrale.cortison.unguent cu oxid galben de Hg.pielea regiunii ramane rosie. Tratament:*local.coliruri cu antibiotice *general: antibiotic Chalazionul. Blefarita ulceroasa se caracterizeaza prin localizarea unei infectii de natura stafilococica.Dupa indepartarea scuamelor care se refac repede.cilii fiind orientati catre conjunctiva bulbara si cornee pe care le irita in permanenta. Se manifesta prin ulceratii si microabcese ciliare.conjunctiva expusa agentilor iritanti se ingroasa si capata aspectul unui epiteliu pavimentos 2/6/2011 25 . *spastic *cicatricial ECTROPIONUL-rasfrangerea in afara a marginilor ciliare ale pleoapelor de asa maniera incat conjunctiva tarsala este mai mult sau mai putin aerului.

Ulterior ia un aspect muriform apoi se exulcereaza acoperindu-se de cruste. 2.*spastic *cicatricial *paralitic *senil TUMORILE PLEOAPELOR TUMORI BENIGNE a.nodul brun cenusiu situat in vecinatatea marginii ciliare.Lipoame . Epiteliomul cutanat -structura bazocelulara majoritatea. Tumorile benigne solide -epiteliale (papilomul. Se localizeaza mai frecvent la nivelul pleoapei superioare putand fi confundat cu salazionul.keratoza seboreica) -melanice benigne (plate sau nevi) -tumorile glandelor sebacee -tumorile glandelor sudoripare -tumorile foliculilor pilosi -hemangiomul TUMORI MALIGNE 1. Epiteliomul glandular (adenocarcinomul) -rar dar extrem de malign poate proveni din oricare dintre glandele palpebrale dar cel mai frecvent din gld. formele spinocelulare si mixte sunt mai rare si mai maligne putand determina metastaze limfoganglionare .Xantelasma 2/6/2011 26 . Meibomius. . Chisturile b.

are tendinta la exulcerare si invazie limfoganglionara 4.3.radioterapie Papiloma scuamos Keratoza seboreica Nev Hemangiom Xantelasma Carcinom cu celule bazale Melanom malign Carcinom glande sebacee Carcinom cu celule bazale 2/6/2011 27 . Sarcomul palpebral .leziunea e pruriginoasa. Melanomul malign (nevocarcinomul) .e o tumora rara care poate lua nastere fie dintr-un nev congenital fie dintr-o melanoza castigata -apare ca un nodul pigmentat sau roz inconjurat de un halou rosu cu vascularizatie anormala.prognostic foarte grav Tratament: -excizie chirurgicala . .chimioterapie .tumora maligna conjunctivala care se dezvolta sub forma unui nodul -evolutia e rapida -are tendinta la invadare si diseminare limfatica si hematogena .

PATOLOGIA CORNEEI CHERATITELE = leziuni inflamatorii ale corneei SIMPTOMATOLOGIE SUBIECTIVA .fenomene reactionale de vecinatate: chemozis. perioculare .scaderea AV in functie de sediul. nervoasa sau umorala SEDIUL LEZIUNII CHERATITE SUPERFICIALE . fotofobie. procesul patologic fiind infiltrativ 2/6/2011 28 .dureri oculare.reactii ale uveei anterioare . blefarospasm .mb Bowman si lamele superficiale ale parenchimului corneean CHERATITELE PROFUNDE . edem palpebral MECANISMUL ETIOPATOGENIC CHERATITE EXOGENE .congestie conjunctivala de tip perikeratic . primitive corneene CHERATITE ENDOGENE .consecinta unui traumatism ocular sau infectii primare.agentii patogeni ating corneea pe cale circulatorie.fenomene de iritatie reflexa: lacrimare. extinderea si densitatea tulburarii transparentei corneei SIMPTOMATOLOGIE OBIECTIVA .leziuni corneene .CHERATITELE ULCERATIVE caracterizate prin pierderi de substanta superficiale -CHERATITE INFILTRATIVE epiteliul corneean este intact.infiltratia straturilor profunde ale parenchimului corneean MODIFICARI ANATOMOPATOLOGICE .

indispozitie generala OBIECTIV .afectiunea debuteaza la cateva ore dupa un microtraumatism prin dureri oculare.in cateva ore apare hipopionul EVOLUTIA e grava. 2/6/2011 29 .ulceratie corneeana galbuie cu fondul si conturul infiltrate si acoperite de o secretie purulenta -reactie intensa a uveei anterioare * iris congestionat * pupila miotica * tendinta la sinechii .ULCERUL CORNEEAN SERPIGINOS = ulcerul pneumococic. ulcerul cu hipopion SIMPTOMATOLOGIE . Fara tratament in cateva zile duce la perforatia corneei.CHERATITELE EXOGENE 1.mb lui Descemet care proemina. fotofobie.congestie perikeratica intensa . Premergator perforatiei apare in centrul ulceratiei sub forma unei perle transparente contrastand puternic cu fondul purulent murdar descemetocelul.

In orificiul de perforatie se inclaveaza irisul.midriatic 2/6/2011 30 . In 10-15 zile ulcerul se vindeca prin constituirea unei cicatrici in care irisul ramane inclavat: leucom corneean aderent In cazuri mult mai grave perforatia e urmata inflamatia supurativa a globului ocular. vitamine 2. ETIOLOGIE . streptococ.pansament Cheratoplastie general: antibiotice.midriatice . Etiologia e virala TRATAMENT Se vindeca de regula fara sa lase cicatrici .senzatie de nisip in ochi . stafilococ. micoze.picaturi cu antibiotice cu spectru larg .pneumococ.fotofobie -moderate tulburari de vedere SIPTOME OBIECTIVE: .epitelizant .inj subconjunctivale de 2 ori pe zi . cu o durere paroxistica dupa care pacinetul semnaleaza scurgerea unui lichid caldut pe obraz. AINS.In cateva ore se produce perforatia.congestie conjunctivala perikeratica .epitelizante . Durerea dispare. CHERATITA PUNCTATA SUPERFICIALA SIMPTOME SUBIECTIVE: . COMPLICATII TARDIVE .infiltrate epiteliale punctiforme situate in straturile superficiale. piocianic. TRATAMENT local: antiinfectios .antibiotice .panoftalmia.leucomul corneean aderent perturba circulatia normala a umorului apos si determina cresterea tensiunii intraoculare = glaucomului secundar.

pansament . pansament.rezervorul de virus herpetic poate fi ganglionul n. debutul eruptiei cutanate. o baza infiltrata.irita TRATAMENT . sedative.senzatie de corp strain .suprainfectarea leziunii cu piogeni .fotofobie . 2/6/2011 31 . Leziunile corneene apar intre a 3-a si a 12-a zi dupa epitelizant.corneea prezita o eroziune cu caracter polimorf ca o crenguta de brad.C aciclovir tablete HERPESUL ZOSTER CORNEEAN TRATAMENT apare in cadrul herpesului zoster oftalmic Local: antivirale. midriatic.Local: -virustatice: aciclovir .primoinfectia se produce prin contaminare interumana .lacrimare SIMPTOME OBIECTIVE .congestie de tip perikeratic . vit.dureri vii nevralgice . Herpes Zoster da imunitate. General: vitamine.General: vit gr. Leziunile se pot prezenta ca mici vezicule situate pe calmante. ETIOLOGIE familia herpes virusurilor ectodermo-neurotrope. . antibiotic. antibiotice. trigemen de unde pe calea nervilor ciliari ajunge la cornee .CHERATITELE ENDOGENE HERPESUL SIMPLU CORNEEAN monocular stari de scadere a imunitatii organismului SIPTOME SUBIECTIVE .atropina .nu lasa imunitate recidive COMPLICATII . B.

superficiala . .apare intre 5-15 ani alaturi de otoscleroza. Tratament: Blefarorafia 2/6/2011 32 . facial.survine in cadrul sdr.in zona centrala a corneei apare o opacifiere difuza. in centrul opacitatii apare o ulceratie .cand s-a produs cheratita. Tratament: CHERATITA LAGOFTALMICA .apare in paralizia n. de avitaminoza A.alterarea corneei ce apare in lipsa protectiei asigurate de prezenta .curand.se produce o descuamare epiteliala fina care duce in scurt timp la ulceratie. local eficient este blefarorafia. Patogenia: alterarea metabolismului corneean. Tratamentul : se adreseaza mai ales starii de nutritie.cel al afectiunii in cauza .e o manifestare a luesului congenital. .se intalneste la copii cu distrofie grava. Local: atropina antibiotic vit. ectropion cicatriceal.CHERATITA PARENCHIMATOASA LUETICA . . exoftalmie pronuntata. leziuni dentare caracteristice = triada Hutchinson CHERATITA PARENCHIMATOASA TBC DISTROFIILE CORNEENE = afectiuni corneene degenerative CHERATOMALACIA datorata unei tulburari de nutritie generala a organismului . colobom palpebral.afectiunea evolueaza bilateral . singurul tratament lichidului precorneean viscos uscarea ei. .se produce un proces ulcerativ lent .apare ca o consecinta a pierderii sensibilitatii corneei in urma intreruperii continuitatii trigemenului prin lezarea patologica sau traumatica a trunchiului nervului. A uleioasa epitelizant CHERATITA NEUROPARALITICA .

radiatii incompatibilitatea materno-fetala Rh locali: inflamatii locale intrauterine prezenta unor resturi embrionare 2/6/2011 33 . Congenitale II. Etiopatogenie: . secundara I. Acesti factori pot sa fie: infectiosi: infectii virale materne (rubeola. complicata 4.si luna a 3a de gestatie dand embriopatii sau peste luna a 4-a dand fetopatii. Cataractele congenitale = opacitati care apara in cursul vietii intrauterine. patologica 5. varicela. primitiva 2. diabetul zaharat. traumatica 3.factorii peristatici ce pot actiona asupra produsului de conceptie intre ziua a 14.factorul ereditar cu transmitere autosomal dominanata . Dobandite 1. zona zoster. PATOLOGIA CRISTALINULUI TULBURARI DE TRANSPARENTACATARACTE CLASIFICARE I. constatate la nasterea copilului sau mai tarziu. Nubecula Macula Leucom Cicatricile corneene nu sunt insotite de fenomene iritative. infestari parazitare) metabolici: galactozemie. avitamonioze toxici: medicamente. la suprafata lor epiteliul corneean e intact si lucios. rujeola.CICATRICILE CORNEENE = modificari definitive ale transparentei corneei survenite in urma unor procese distructive ce ai interesat mai mult decat epiteliul corneean. gripa. hipo/hiperglicemia. oreion.

m.m. AV. p.extractia extracapsulara II. bombat. CATARACTELE DOBANDITE 1.CLINIC subiectiv: scaderea AV obiectiv: in campul pupilar se observa o pata alba limitata / cuprinde tot campul pupilar semne asociate: imposibilitatea de fixare.gliomul TRATAMENTUL .faza de intumescenta: datorita imbibarii cu apa cristalinul devine intumescent. Cataractele primitive * juvenile < 45 ani * presenila 45-65 ani * senila > 65 ani Etiopatogenia: incerta Clinic: simptomele depind de forma clinica a cataractei si de faza evolutiva: Exista 3 forme clinice evolutive: cataracta corticala cataracta nucleara cataracta subcapsulara posterioara a) Cataracta senila corticala evolueaza in 4 stadii: .l. DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL . semnul oculodigital la copii nascuti orbi. 2/6/2011 34 Cristalinul e complet opacifiat . Obiectiv: pupila alb cenusie iar cristalinul opacifiat are aspect ghetos.faza incipienta: scaderea lenta a AV miodezopsii diplopie monoculara miopie tranzitorie ce duce la diminuarea presbiopiei Obiectiv : opacitati cuneiforme sau spiculiforme .persistenta vitrosului primitiv . . uneori pana la n.chirurgical. surplusul de apa este eliminat si cristalinul revine la volumul normal.p.d. AV e mult diminuata.faza de maturitate.opacifierea tuturor straturilor cristaliniene. strabism. nistagmus.

AV e scazuta mai ales la lumina intensa.secluzia. lentile de contact.fragmentarea cristalinului prin energie ultrasonica Ochiul fara cristalin devine hipermetrop de aproximativ 10d si poarta denumirea de ochi afak. Pregatirea preoperatorie: -prgatirea psihologica -examenul general pe aparate si sisteme -examenul ocular functional biomicroscopie oftalmoscopie tonometrie .opacitatile corneene .. straturile corticale ramanand transparente. c) Cataracta subcapsulara poate fi anterioara. Capsula cristalinului devine permeabila si permite trecerea proteinelor in afara cristalinului cu aparitia uneori a glaucomului secundar facolitic.ocluzia pupilara . Exista 3 tipuri de tehnici intraoperatorii: Crioextractia intracapsulara a cristalinului Extractia extracapsulara a cristalinului Fakoemulsificarea.faza de hipermaturitate (cataracta morganiana): cristalinul are un aspect alb laptos. 2/6/2011 35 Corectia: lentile aeriene. Intunericul prin midriaza pe care o produce amelioreaza AV. dar mai frecvent posterioara. Tratamentul chirurgical e singurul eficace: indepartarea cristalinului opacifiat. Midriaza preoperatorie. b) Cataractele nucleare= opacitati in nucleul cristalinului. La biomicroscop nucleul apare cenusiu sau cu reflex brun-roscat. Nucleul cade in jumatatea decliva a cristalinului. Diagnosticul diferential trebuie efectuat mai ales de catre medicii specialisti cu: . Apare miopia cristaliniana care poate ajunge pana la 6-10 dioptrii. implant de cristalin artificial .glaucomul cronic simplu .flocoane in vitros manifestate clinic prin miodezopsii Evolutia cataractelor spre opacifiere completa= 2-3 ani in cazul cataractei corticale si 8-10 ani in cazul cataractei nucleare.examinari de laborator Hipotonizarea.

Tratament: -etiologic (antibiotice. Vene dilatate. De obicei pacientul isi recupereaza functiile vizuale. sinuoase.exudate papilo-retiniene Functional: AV se mentine mult timp .patogenic (corticoterapie) . asanarea focarelor de infectie) .eclipse vizuale Etiologia:.campul vizual reduc concentric Subiectiv: .simptomatic 2/6/2011 36 . NEUROPATIA OPTICA DE STAZA Tablou clinic: -staza vasculara a papilei n. . Evolutia: in functie de etiologie si de varsta bolnavului.etiologic NEUROPATIA OPTICA ANTERIOARA SAU JUXTABULBARA Functional: .hemoragia subarahnoidiana .edemul cuprinde intreaga suprafata a discului care are o culoare rosie cu marginile sterse .hipertensiune intracraniana .tromboza sinusului cavernos .. total sau partial.hipertensiunea arteriala maligna Tratament.scaderea de la inceput a AV . Papila proemina cu 2-3 dioptrii.PATOLOGIA NERVULUI OPTIC 1.o.hemoragii in forma de flacara .dureri in special la miscarile globului ocular Obiectiv: papila hiperemica cu margini estompate devine tumefiata si edematoasa.

dureri spontane in regiunea orbitara. LACRIMARE. NEUROPATIA OPTICA RETROBULBARA UVEITELE ANTERIOARE Inflamatia irisului=IRITA iar inflamatia corpului ciliar = CICLITA. periorbitara Obiectiv: in afara de starea de midriaza a pupilei nu se constata nimic. Simptome subiective: 1. ALTERAREA RELIEFULUI SI CULORII IRIENE 8.scaderea precoce a AV putandu-se ajunge lacecitate completa cu disparitia perceptiei luminoase.EDEM CORNEEAN ENDOTELIAL 3. De obicei lele evolueaza concomitent ±IRIDOCICLITE. SINECHII IRIENE ANTERIOARE / POSTERIOARE * secluzie pupilara.FOTOFOBIE. BLEFAROSPASM 3..scotom central absolut . Purulente Hemoragice Fibrinoase 6. DURERI OCULARE 2.EXUDATE IN CAMERA ANT cu aspect de fulgi de nea.sinechiile cuprind toata circumferinta pupilei *secluzie + membrana fibroasa ce ocupa toata aria pupilara= secluzie-ocluzie pupilara > glaucom secundar 2/6/2011 37 . . 5. 7.CONGESTIE CONJUNCTIVALA PERIKERATICA 2.in functie de tipul exudatelor prezente. FO normal Etiologie: scleroza in placi. PRECIPITATELE RETROCORNEENE.VEDERE INCETOSATA SEMNE OBIECTIVE 1.MIOZA sau IREGULARITATE PUPILARA 4.celule inflamatorii localizate pe fata posterioara a corneei. viroze. TULBURAREA UMORII APOASE .

Antibiotic .pr) -d. Local.eritem nodos) *nodulare-granulomatoase 6. Boli de colagen (les. Infectii de focar *cronice 3.Antiinflamator . subconjunctivale sau parabulbare General .p.d.lues) *subacute 2.-CONJUNCTIVITE -GLAUCOM ACUT DIAGNOSTIC DIFERENTIAL ETIOPATOGENIE FORME CLINICE Uveitele anterioare endogene apar in cadrul unei -d.midriatice . Boli SN *difuze-negranulomatoase 5.p.d.cataracta complicata -atrofia progresiva a G.v evolutiv boli manifeste sau latente ce afecteaza organismul respectiv *acute 1.antibiotice instilatii sau inj.v anatomo-patolgic: 4. Boli reumatismale degenerative 7. Boli de piele (acnee rozacee.cortizon instilatii sau inj.Acetazolamida in uveitele hipertensive Iridociclita acuta Uveita anterioara cu sinechii cronice posterioare Precipitate 2/6/2011 38 . Sarcoidoza TRATAMENT COMPLICATII -propagarea lor in intreaga uvee -panuveite/ panoftalmie -sinechiile iriene -glaucomul secundar .O. subconjunctivale sau parabulbare . Boli infectioase cronice (tbc.

pierderea nervului optic realizan o neurocorioretinita 2/6/2011 FO: COROIDITELE EXOGENE sunt metastatice de la o leziune extraoculara.Ochiul este alb fara congestie conjunctivala . AINS Chirurgical in cazul panoftalmiei in care ochiul e pierdut functional si dezorganizat anatomic.antibioatice cu spectru larg . chirurgia abdominala.antiinfectios local si general .dermatite.ocluzie SEMNE FUNCTIONALE pupilara .UVEITELE POSTERIOARE cand procesul inflamator afecteaza coroida vorbim despre uveita posterioara sau coroidita.antiiflamator . Acest aspect indica o leziune cicatriceala si se datoreaza atrofiei coroidiene Tratament: .pneumococ. midriatice 39 COROIDITELE ENDOGENE SUPURATIVE . pseudomonas.antalgice. escherichia Tablou clinic Evolutie: SEMNE SUBIECTIVE a) spre vindecare sub tratament .edem si spasm palpebral cornee tulbure -congestie ciliara accentuata hipopion abundent -plaga (daca exista) cu buze infiltrate exudat galbui in pupila -hipopion vitros cu reflex galbui. exudat pupilar vizualizeaza fundul de ochi glob ocular dur. .stafilococ. orbitele.artrita septica. Se recomanda evisceratia. pneumococ. meningite..durere oculara accentuata la palpare si la miscarile globului ocular b) subacut complicandu-se cu secluzie.antibiotice in doze mari . stafilococ TRATAMENTUL: tot pe baza de antibiotice local si general AINS. se datoreaza patrunderii agentului patogen in interiorul ochiului printr-o plaga perforanta accidentala sau chirurgicala.scaderea acuitatii vizuale c) spre panoftalmie dureri vii SEMNE OBIECTIVE chemozis ce herniaza printre pleoape .antialergic Complicatii: . ETIOLOGIE: streptococul. sedative. nu se -sinechii posterioare.midriatice General: . . streptococ. exoftalm Tratament: Local: .flocoane in vitros = exudate inflamatorii noduli albi galbui cu contur sters zone alb galbui marginite sau presarate cu pigment negru peste care vasele retiniene trec nemodificate.cataracta complicata subcapsulara posterioara . Focare infectioase in organism: .

CHEMOZIS.are nivel variabil.HEMORAGIE SUBCONJUNCTIVALA 3. CONTUZIILE CONJUNCTIVEI intereseaza mai ales conjunctiva bulbara.keratita postraumatica .emfizem palpebral Hematocorneea 2. 2/6/2011 40 . CONTUZIILE GLOBULUI OCULAR A. Contuziile inchise ² Sindromul traumatic al segmentului anterior Simptome subiective: durere. Camera anterioara.cute sau rupturi ale mb.escoriatii . a unei hipertensiuni oculare si a unor discrete leziuni endoteliale. uneori poate ocupa intreaga camera anterioara.echimoe . HIPEMA. tulburare vizuala Simptome obiective: in functie de structurile lezate: Corneea.hematoame palpebrale . Descemet .impregnari punctiforme hematice endoteliale Infiltratia hematica a corneei apare in conditiile unei hipeme persistente.fine rupturi ale mb. Corneea eate colorata brun. CONTUZIILE OCULARE CONTUZIILE PLEOAPELOR . fie datorita ocuparii ei cu sange sau vitros. Bowman (biomicroscop) .TRAUMATOLOGIE OCULARA 1.poate fi mai profunda datorita subluxatiei/ luxatiei cristalinului in vitros.

poate prezenta: PupilaMidriaza traumatica: lezarea fibrelor parasimpatice prin ruptura sfincterului irian. Cristalinula) Deplasarea cristalinului. c) Luxatia cristalinului poate avea loc in camera anterioara sau in vitros.separarea straturilor anterioare de cele posterioare ale irisului (rar) hemoragiile iriene reactii inflamatorii ale irisului Irisul . hipertensiune intraoculara durere. are caracter pasager. b) Subluxatia cristalinului. cefalee. e) Hipertonia oculara poate sa apara imediat dupa contuzie sau la cateva zile/ saptamani dupa.mai rara. apare fie prin stopul secretor postcontuzional fie prin leziuni ale unghiului camerular care scad rezistenta la scurgere. d) Cataracta ² datorita zdruncinarii arhitecturii fibrelor cristaliniene sau unor microleziuni capsulare posterioare. Hipertonia poate fi provocata de: prezenta hipemei modifcarile contuzive ale unghiului camerular modificarile de pozitie ale cristalinului Hipotonia oculara este mai rara. Cataracta contuziva cu ruperea cristaloidei anterioare. 2/6/2011 41 .rupturi .hemoragii -reactii inflamatorii rupturi iriene radiare iridodializa-ruptura partiala a radacinii irisului aniridia traumatica iridoschizisul .anterioara. Dispare reflexul fotomotor.masele cristaliniene opacifiate herniaza in camera anterioara. In ambele situatii apare glauomul secundar.. Mioza traumatica. preseaza irisul si blocheaza unghiul camerular iar cea posterioara este insotita de recesul unghiului. AV = percepe miscarile mainii.in functie de rezistenta zonulei lui Zinn.

Coroida. Pleoape pot fi intepate.hipema importanta .Exista sau nu corp strain intraocular? a) Plagile corneene neperforante Diagnostic cu: -coloratie cu floresceina examenul cu fanta ingusta a biomicroscopului Pot fi punctul de plecare a unui ulcer corneean sau a unei reactii iridociliare.hemoragii Contuzia deschis a sclerei fara interesarea conjunctivei apare cand forta contuziva este violenta si depaseste rezistenta peretelui scleral. Retina.Plaga a perforat sau nu ochiul? . Frecvent e lezat sectorul sup-nazal ca urmare unei lovituri in sectorul temporal (partea cea mai expusa a globului ocular) In buzele rupturii se observa hernirea de tesut iridociliar si/sau de vitros. . b)Plagile sclerale nepeforante sunt lipsite de gravitate dar necesita explorarea lor chirurgicala intrucat pot fi mascate de hemoragia subconjunctivala. Vitrosul. Plagi orizontale Plagi verticale si oblice Plagi smulse 2.hemoftalmia Ruptura la nivelul segmentului anterior se produce de obicei in sectorul opus celui traumatizat. poate fi lezata si papila NO. 2/6/2011 42 . taiate. rupturi.cauzat de o forta contuziva violenta aplicata in zona retroecuatoriala a globului ocular. 3.hipotonie marcata . distructii tisulare. dezlipire. Ruptura la nivelul segmentului posterior e mai rara si mult mai grava. coroidei si vitrosului. corioretinopatii.accentuarea profunzimii camerei anterioare . Conjunctiva daca sunt mici nu necesita sutura. Include leziuni la nivelul retinei. hemoragii. smulse.edem.hemoragii. Contuziile deschise sau cu rupturi ale globului ocular PLAGILE PALPEBRO-OCULARE 1. SINDROMUL TRAUMATIC AL SEGMENTULUI POSTERIOR B. Plagile globului ocular .

Mai profunda . umorul apos patrunde in interiorul cristalinului declansand cataracta traumatica directa.camera ant.daca e o plaga punctiforma sau liniara cu buzele coaptate se aplica o lentila de contact terapeutica si se administreaza tratament medicametos similar cu cel din keratite.hipotonie oculara . CORPII STRAINI INTRAOCULARI Examinarea Examenul obiectiv al polului anterior Examenul polului Posterior (oftalmoscopie. Tratament:.d) Plagi corneene perforante.biomicroscopie) Examenul radiografic 2/6/2011 Examenul echografic Corpi straini in camera anterioara Corpi straini infipti in iris/cristalin Corpii straini pot fi mascati de sange sau exudat fibros 43 .cele mai frecvente durere oculara vie scurgerea unui lichid caldut (umoare apoasa) pe fata reducerea profunzimii camerei anterioare inclavarea irisului intre buzele plagii hipotonie oculara scaderea acuitatii vizuale Daca agentul perforant lezeaza capsula anterioara a cristalinului. -daca buzele sunt neregulate sutura e) Plagile sclerale perforante .scaderea AV Tratament chirurgical.

I : hiperemia tegumentelor palpebrale.arsura grd. durabila in timp ACID . corneea lipsita de transparenta si dezepitelizata.simblefaroame.indepartarea cat mai rapida a causticului .asigurarea unei cicatrizari suple 2. cimentul.evitarea suprainfectiilor . varul.urmat de tratament general cu antibiotice si antiinflamatorii. hipertensiune intraoculara.asigurarea nutritiei tesuturilor suferinde . Arsurile oculare chimice Arsuri cu substante acide.calmarea bolnavului -dezinfectante oculare .au actiune extinsa.rup bariera epiteliala si patrund rapid in profunzimea tesuturilor ajungand la ivelul camerei anterioare. Uneori poate perfora corneea sau sclera. vascularizate.leziunile cele mai grave se produc la pH > 11.extractia chirurgicala. .la nivelul pleoapelor prezinta leziuni profunde necrotice.acetazolamida sau picaturi cu betablocant pt. fara modificari de transparenta. . -arsuri grd. II :flictene la nivelul tegumentelor palpebrale.arsura grd.TRATAMENT: . dezepitelizari conjunctivale si corneene cu scaderea moderata a transparentei corneei. conjunctiva necrotica. prevenirea hipertensiunii intraoculare. cicatrici palpebrale. Daca sunt magnetici. . Exemple de baze periculoase: soda caustica. . uneori atrofia globului ocular. Se vindeca fara sechele.provoaca necroza de coagulare prin distrugerea proteinelor si formarea unei escare uscate care limiteaza patrunderea substantei in profunzimea tesuturilor. Arsurile cu substante bazice . . mortarul. Sunt considerate mai benigne decat cele cu baze. 1. . corneean se vindeca cu leucoame dense.faza intermediara = risc de infectie.unguente cu antibiotice in sacul conjunctival . simblefaroame. false pterigioame. dezepitelizata. reactii inflamatorii importante. se extrag cu magnetul dupa o localizare radiografica prealabila .general: antibiotice si antiinflamatoare . Evolutia arsurilo= 3 faze: . hiperemie conjunctivala si eventuale dezepitelizari corneene. Vindecarea se face cu cicatrici. 2/6/2011 .debridare zilnica ARSURILE OCULARE Tratament: ALCALINA 44 .faza cronica = leucoame corneene vascularizate.atropina -autohemoterapie . Sclera poate prezenta leziuni necrotice. TRATAMENT . III .amoniacul. Arsurile oculare fizice Clasificare: .faza imediata accidentului = lezarea tesuturilor oculare.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful