P. 1
Oftalmologie - Patologia Ochiului

Oftalmologie - Patologia Ochiului

|Views: 1,879|Likes:
Published by alicelisuca

More info:

Published by: alicelisuca on Feb 06, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PPT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/21/2015

pdf

text

original

CURS OFTALMOLOGIE

2/6/2011

1

PATOLOGIA RETINEI
AFECTIUNILE VASCULARE ALE RETINEI
OBSTRUCIA ARTERIALA RETINIANA OBSTRUCTIA TRUNCHIULUI ARTEREI CENTRALE debut brusc, dramatic prin cecitate unilaterala AV = 0 pupila este in midriaza cu abolirea reflexului fotomotor Oftalmoscopic: papila palida, campul retinian edematos, alb laptos. La nivelul maculei se observa o pata rosie ³cireasa maculara´.

2/6/2011

2

Trei mecanisme diferite pot prduce obliterarea arterei centrale a retinei (sau a unui ram arterial): - spasmul - embolia - tromboza Spasmul arterial: -subiecti tineri cu semne de iritabilitatea neurovegetativa - uneori pasagera ² amauroza fugace - in cursul episoadelor migrenoase - subiectii care prezinta o afectiune vasculara:HTA, arterioscleroza Spasmele pot fi declansate uneori de interventii terapeutice (inj. Retrobulbara) sau de diverse intoxicatii. Embolia arteriala- poate avea originea in leziuni ateromatoase ale inimii sau aortei, emboli. Tromboza arterei- prin endarterita obliteranta + spasm supraadaugat. PROGNOSTIC: in general nefavorabil TRATAMENTUL: Scop: - indepartarea obstacolului - favorizarea formarii colateralelor - protejarea straturilor retiniene in asteptarea restabilirii circulatiei arteriale. * trombolitice: streptokinaza, urokinaza urmat de tratament cu anticoagulant cu heparina si trombostop. * spasmolitice si vasodilatatoare, inj retrobulbare cu atropina 1%, papaverina. pt reducerea edemului retinian * perfuzii cu manitol 2. Obstrutia venoasa = intreruperea circulatiei retiniene de intoarcere. Apare cel mai adesea pe un teren vascular: aterioscleroza, stenoza si ocluzie a carotidelor interne, HTA, hiperlipidemie, flebite si periflebite. Simptomatologie: - scaderea acuitatii vizuale la valori de 0,1 sau 0,2 in general brusc. 2/6/2011 3

Oftalmoscopic: papila edematoasa, hiperemica si cu hemoragii de toate tipurile la suprafata, vene foarte dilatate, tortuoase. In evolutie apar exudate albe vatoase. Daca obstructia intereseaza numai o ramura venoasa, simptomatologia depinde de sediul vasului obstruat. EVOLUTIA: edemul si hemoragiile se resorb treptat si lent si venele isi reiau calibrul normal. COMPLICATII: neovascularizatia retiniana care favorizeaza hemoragiile recidivante retiniene si vitreene. - glaucom secundar hemoragic TRATAMENT: se adreseaza in primul rand terenului, tratamentul corect al bolilor generale : boala hipertensiva, diabetul zaharat, ateroscleroza, etc. Local: - vasoldilatatie - dizolvarea trombusului - anticoagulante - scaderea vascozitatii sangvine si prevenirea agregarii trombocitelor - influentarea modificarilor inflamatorii ale peretilor vasculari cu ajutorul corticoizilor. - fotocoagulare retiniana pt vasele de neoformatie AFECTIUNI DEGENERATIVE ALE RETINEI proces degenerativ al neuronilor retinieni. scaderea AV discromatopsie in ax rosu-verde modificari ERG 1. RETINOPATIA PIGMENTARA SAU DEGENERESCENTA TAPETOPERIFERICA - frecventa crescuta - caracte ereditar - evolutie cronica cecitate CLINIC: hemeralopie, hesperanopie in primul stadiu AV ziua se mentine normala Campul vizual se stramteaza treptat (scotom inelar) 5-10 grd discromatopsie Oftalmoscopie: - migrari pigmentare din epiteliul pigmentar cu aspect de osteoblaste. - stramtorarea calibrului vaselor retiniene - decolorarea papilei NO (galben ceros) - flocoane in corpul vitros - modificari degenerative maculare Prognostic: rezervat cecitate 4

2/6/2011

Retinopatia pigmentara Degenerescenta maculara 2/6/2011 5 .terapia vasculara: vasodilatatoare retrobulbar . Degenerescentele maculare -simetrice si duc la scaderea treptata a AV. Semnele functionale sunt polimorfe in functie de varsta la care apar.corticosteroizi.TRATAMENT: . hormoni melanofori 2.vitaminoterapie .

Clasificare: * dezlipire de retina secundara: traumetisme. Intre cele 2 foite se insinueaza un lichid subretinian determinand bombarea acesteia.DEZLIPIREA DE RETINA separarea printr-un proces patologic a celor 2 foite embrionare a retinei. .maligne SIMPTOMATOLOGIE: -50% ³ochi amaurotic de pisica´ -50% -strabism convergent unilateral la copil sub 2 ani .sunt tumori primitive care se dezvolta din celulele nervoase ale retinei.muste zburatoare ( eventuala hemoragie vitreeana) . tumori coroidiene. SIMPTOMATOLOGIE: . uveite posterioare.hipema unilaterala 6 . valurita si mobila. * dezlipire de retina primitiva: aparuta pe un teren particular: miopie forte.benigne . afakie.modificari de camp vizual .deformarea obiectelor . degenerari periferice ale retinei.hipertensiune intraoculara .cataracta unilaterala .scaderea AV in momentul decolarii regiunii maculare Oftalmoscopie: in zona dezlipirii o proeminenta retiniana cenusie.in dezlipirile primare tratamantul e chirurgical Prognostic:rezervat 2/6/2011 TUMORILE RETINEI . Tratament: -in dezlipirile secundare se face tratament etiologic .

hemoragii striate la suprafata papilei.stea maculara pacientul prezinta in acest stadiu de regula leziuni renale si cardiace 2/6/2011 7 .angiopatie retiniana hipertensiva = usoara reducere a calibrului arterelor.stadiul IV de neuroretinopatie hipertensiva = apar simptome de suferinta a capului nervului optic cu edem papilar si peripapilar. vene ceva mai dilatate. Uneori tumora este mascata de o dezlipire de retina totala. Boselata.hemoragii in flacara perivascular . cu vase neoformatie. stadiul II ± angioscleroza retiniana = semnul Salus-Gunn.I si II ±enucleatia globului ocular. . alba. IV este depasit d. MANIFESTARI RETINIENE IN BOALA HIPERTENSIVA stadiul I. . terapeutic. -stadiul III de retinopatie hipertensiva = se asociaza complicatii ale tesultului retinian . PROGNOSTIC: depinde de precocitatea diagnosticului si tratamentului adecvat.exudate dure . Vena poate aparea comprimata si cu lumenul ingustat. Peretele arterial este sclerozat si nu permite vizualizarea venei dedesubtul ei. TRATAMENT: in caz de retinoblastom unilateral std. sectionare NO. . incrucisarea arterei cu vena. III ± exenteratia orbitei.v.p. Arterele au reflex parietal accentuat.d.in std. Vena are traiectul modificat (tortuoasa).in std.Oftalmoscopie: prezenta unei mase tumorale.exudate albe vatoase .

dobesilat de Ca. ischemie periferica .dezlipire de retina prin tractiune .exudate vatoase.neovase prepapilare .proliferarea fibrovasculara . inhibitori ai agregabilitatii plachetare * chirurgical: fotocoagularea vitrectomie in hemoragiile vitreene 2/6/2011 8 .hemoragii intravitreene .edem papilar Stadiul II Retinopatia preproliferativa .neovascularizatie iriana TRATAMENTUL: atenuarea evolutiei.anomali microvasculare intraretiniene .neovase preretiniene .hemoragii intraretiniene Stadiul III Retinopatia proliferativa .vene dilatate .hemoragi intraretiniene punctiforme . *medicametos: tarosin.exudate uscate .microanevrisme .RETINOPATIA DIABETICA Stadiul I Retinopatia neproliferativa : .

format din globul ocular si anexele acestuia 2.Subsistemul de integrare a imaginii vizuale-aria corticala . Axul orbitei este oblic dinainte inapoi si din afara inauntru si face un unghi de 23grd cu axul globului ocular. PLEOAPE = formatiuni musculo-membranoase care inchid anterior orbita si protejeaza astfel globul ocular.19 ale lui Brodman Globul ocular este o formatiune aproape sferica situata in partea anterioara a orbitei . .Subsistemul periferic ±de receptie.Subsistemul de transmitere a imaginii vizuale: -n.pe marginea libera anterior se insera genele sau cilii iar posterior se gasesc orificiile de deschidere a glandelor Meibomius.delimiteaza fanta palpebrala . Anexate cililor se gasesc in tegumentele pleoapelor glande sebacee (Zeiss) si sudoripare (Moll).18.ANATOMIA ANALIZATORULUI VIZUAL Analizatorul vizual e un sistem multifunctional complex format din 3 subsisteme: 1.campurile 17.2 margini si 2 unghiuri .marginea libera a pleoapelor prezinta in unghiul intern cate o proeminenta numita tuberculul lacrimal in varful caruia se afla punctul lacrimal .optic incrucisat partial la nivelul chiasmei optice -radiatiile optice 3. 2/6/2011 9 .

STRUCTURA PLOEAPELOR Stratul superficial -la suprafata un strat de piele fina si elastica -gld sudoripare -tesut celular subcutanat lax -stratul muscular alcatuit din 2 muschi striati: ORBICULARUL PLEOPAELOR e un muschi circular inervat de n.canalul lacrimo-nazal Punctele lacrimale sunt doua mici orificii aflate pe tuberculul lacrimal in 1/3 interna a pleoapei lipsita de cili. -conjunctiva palpebrala e foarte aderenta de tars si la fiecare clipit distribuie uniform secretiile glandulare si lacrimile pe suprafata conjunctivei bulbare si cornee ARTERELE pleoapelor sunt ramuri ale arterei oftalmice si faciale VENELE se varsa in venele oftalmice temporale superficiale si faciale. 2/6/2011 10 .canaliculele lacrimale .gld lacrimala si o parte excretorie-caile lacrimale.sacul lacrimal . facial cu rol in inchiderea ochiului RIDICATORUL PLEOAPEI SUPERIOARE inervat de n. oculomotor comun Stratul profund -tarsul care alcatuieste un adevarat schelet al pleoapelor format din tesut fibros gros si rezistent -muschiul capsulotarsal inervat de fibre din simpaticul cervical si controleaza marimea fantei palpebrale. CAILE LACRIMALE Alcatuite din: . GLANDA LACRIMALA e asezata in foseta lacrimala situata in unghiul supero-extern al orbitei. In afara glandei lacrimale principale mai exista un numar de glande lacrimale accesorii situate in fundul de sac superior al conjunctivei.punctele lacrimale . LIMFATICELE se indreapta catre ganglionii preauriculari si parotidieni iar o parte catre ggl submandibulari/ APARATUL LACRIMAL e alcatuit dintr-o parte secretorie. Punctele lacrimale se continua cu canaliculele lacrimale care dupa un traiect vertical de 2-3 mm se indreapta orizontal paralel cu marginea libera a pleoapei si se deschid in sacul lacrimal. Ca structura glanda lacrimala principala e o glanda acinoasa asemanatoare parotidei.

ggl maxilari 11 . Vene: vene palpebrale si vene ciliare anterioare Limfatice:ggl preauriculari si parotidieni.Sacul lacrimal e situat in loja lacrimala. mucoasa. abducens VI asigura inervatia *drept extern CONJUNCTIVA . Secretia lacrimala apare din prima zi de viata dar este redusa. realizata de glandele lacrimale accesorii. Partea inferioara a sacului lacrimal se ingusteaza si se continua cu canalul lacrimo-nazal ce se deschide in meatul inferior al foselor nazale. Topografic conjunctiva prezinta 3 portiuni: CONJUNCTIVA PALPEBRALA SAU TARSALA CONJUNCTIVA FUNDULUI DE SAC CONJUNCTIVA BULBARA 2/6/2011 Secretia lacrimala cuprinde secretia reflexa produsa de gld.mb subtire. secretie ce dispare noaptea si secretia de baza constanta. Rol: -de protectie si aparare -de retinere si stabilitate a filmului lacrimal Artere: doua origini-palpebrala si ciliara. cu portiunea superioara rotunjita numita domul sacului lacrimal. trohlear IV asigura inervatia *oblicului mare N. stralucitoare ce captuseste fata posterioara a pleoapelor iar apoi se rasfrange trecand pe partea anterioara a globului ocular si tapeteaza fata anterioara a scleroticii. Are forma ovalara. lacrimala principala. APARATUL OCULOMOTOR 4 muschi drepti 2 muschi oblici N. extrinseci *drept intern *drept superior *drept inferior *oblic mic N. oculomotor comun III asigura inervatia m. alungita.

SCLERA = tunica externa a globului ocular reprezentand 4/5 post ale sale E formata dintr-un tesut fibros. In grosimea lui se afla elementele anatomice cu rol de drenaj a umorii apoase. FUNCTIA MECANICA -impreuna cu sclerotica formeaza tunica externa cea mai rezistenta a globului ocular. D. ciliari care la randul lor sunt ramuri ale oftalmicului FUNCTII 1. Are culoare alb sidefie si nu poate fi strabatuta de razele de soare. vine in contact cu coroida. Grosimea corneei la periferie e de 1mm si se ingusteaza spre centru pana la 0. E o componenta importanta a dioptrului ocular: +43d din cele +60D ale ochiului. Membrana Descemet e cea mai rezistenta si elastica.p. Fata externa convexa. Epiteliul corneean lezat cu pastrarea mb bazale se reface prin migrarea celulelor active din marginea plagii. difuziunea. histologic corneea e compusa din 5 straturi: a) Epiteliul corneean anterior b) Membrana Bowman c) Stroma corneeana d) Membrana Descemet e) Endoteliul VASCULARIZATIA: corneea normala e lipsita de vase. inextensibil la adult. asigurata de n. Anterior sclera intalneste corneea Posterior e canalul scleral al nervului optic si are forma de trunchi de con. Neavand vase. Endoteliul corneean nu se regenereaza. 2/6/2011 12 .5-0.CORNEEA = partea anterioara transparenta a tunicii externe E constituita din lame de tesut conjunctiv fibros asemanatoare scleroticii insa corneea e transparenta datorita dispozitiei regulate a fibrelor si cantitatii constante a lichidelor interstitiale. la nivelul ei se insera muschii oculomotori Fata interna concava. O leziune la nivelul stromei se va cicatriza lent cu pierderea transparentei. reflexia si refractia luminii 2. FUNCTIE OPTICA -corneea asigura transmiterea. sportul energetic si metabolic se face de la nivelul umorii apoase si lacrimilor INERVATIA: inervatia senzitiva e foarte bogata.v.d. dur. 3.6mm Zona de trecere intre cornee si sclera se numeste limb sclero-corneean. FUNCTIA DE CRESTERE SI REPARARE TISULARA difera in functie de fiecare strat corneean.

o fata externa sclerala si una posterioara in raport cu corpul vitros. El imparte compartimentul anterior in camera anterioara situata intre cornee si iris si camera posterioara intre iris cristalin Culoarea irisului stabilita genetic e determinata de cantitatea de pigment prezent.Canalul scleral e partial inchis de lama criblata care se aseamana cu o sita ce ocupa 2/3 externe ale canalului scleral. ciliari. care pierd mielinizarea la nivelul lamei. CORPUL CILIAR e format din procesele ciliare si muschiul ciliar. anterior pentru arterele si venele ciliare anterioare. Se intinde de la radacina irisului pana la ora serata. Inervat de parasimpatic. trage zonula spre centru permitand cristalnului sa isi mareasca convexitatea in vederea de aproape. UVEEA e tunica medie a globului ocular compusa din 3 parti anatomice si functionale distincte: irisul.o. Sclera e o membrana foarte putin vascularizata ea fiind nutrita prin imbibitie din straturile vecine. m. IRISUL: reprezinta partea anterioara a tractului uveal. 2/6/2011 13 . ciliari scurti.Rouget-Muller e constituit din fibre circulare si are rol de sfincter. Arterele provin din ciliarele lungi pusterioare. Daca se face o sectiune sagitala a ochiului corpul ciliar are o forma triunghiulara cu fata anterioara spre iris. Sclerotica e perforata de numeroase orificii de intrare sau iesire. La acest nivel trec vasele centrale ale retinei inconjurate de teaca lor perivasculara. Brucke-Wallace constituit din fibre longitudinale. Prin perforatiile lamei trec fibrele n. MUSCHIUL CILIAR are doua portiuni: m. Irisul e o membrana bogat vascularizata. corpul ciliar. inervat de simpatic si intervine in vederea de aproape. coroida. parasimpatic si simpatic. Venele urmeaza traiectul arterelor si ajung in venele proceselor ciliare de unde merg in spatiul supracoroidian pentru a se drena in venele vorticoase. la ecuator petru venele vorticoase si la polul posterior pentru vasele si nervii ciliari scurti si lungi. E un diafragm subtire prevazut in centru cu un orificiu numit pupila. Inervatia sclerei e asigurata de n. Nervii irisului provin din n. Nu exista limfatice la nivelul irisului. Ei contin fibre venite din trigemen.

Fata posterioara vine in raport cu hialoida anterioara a corpului vitros. Rouget\muller si din simpaticul cervical pentru m. Corpul ciliar nu are vase limfatice. E bogat vascularizata si intens pigmentata. Nervii provin din nervii ciliari care in majoritate provin ggl oftalmic (ciliarii scurti) iar cateva ramuri direct din nazal (ciliarii lungi) CRISTALINUL e o lentila biconvexa. Stratul corio-capilar e format din capilare mai numeroase in zona maculara. 3. trece prin orificiul pupilar in camera ant. La nivelul marginii pupilare cristalinul vine in contact cu irisul de care se indeparteaza in periferie datorita convexitatii sale. Stratul intermediar format din artere si vene. oculomotor comun pt m. merg la plexul venos intrascleral si de aici la venele musculare ale m. Sunt formate din ghemuri vasculare anastomozate intre ele. ciliar sunt vene ciliare anterioare. Stratul supracoroidian sau lamina fusca alcatuit dintr-un tesut conjunctiv usor pigmentat 2. Fata anterioara si cea posterioara se intalnesc la ecuator. Nervii motori musculari provin din parasimpaticul mezencefalic pe calea n. pana la ora serata. Vasele sunt cuprinse intr-un tesut conjunctiv in care se afla numeroase celule pigmentare. 2/6/2011 14 . Cristalinul e mentinut in pozitia sa printr-un sistem de fibre care alcatuiesc ligamentul suspensor sau zonula lui Zinn. Fata anterioara vine in raport cu irisul si orificiul pupilar. Nervii senzitivi au originea in trigemen.o. Brucke si vase. m. aplatizata anterior. Aceasta se intinde intre fata interna a corpului ciliar si ecuatorul cristalinului. de unde se dreneaza printrun sistem trabecular la nivelul canalului lui Schlemm. drepti. Venele sunt situate superficial si se unesc in patru trunchiuri mari numite vene vorticoase care perforeaza sclera inapoia ecuatorului si se varsa in vena oftalmica.tapeteaza sclera de la papila n. E un organ unic lipsit de vascularizatie. VASCULARIZATIE: Arterele provin din marele cerc arterial al irisului ce iriga muschiul ciliar si procesele ciliare. Venele Venele proceselor ciliare sub denumirea de vene ciliare posterioare ajung in supracoroida.PROCESELE CILARE au rol in secretia umorii apoase. Umoarea apoasa e secretata in camera post. E formata din mai multe straturi: 1. Arterele sunt situate pe un plan mai profund si provin din arterele ciliare scurte posterioare. COROIDA .

1. In zona centrala papila prezinta o usoara depresiune denumita excavatie fiziologica. fascicolul posterior a fibrelor zonulare. are in aceasta portiune raporturi stranse cu celulele etmoidale si sinusul sfenoidal.Portiunea intracanaliculara corespunde traiectului intraosos al canalului optic. colorata. zona de acuitate vizuala maxima. Vitrosul se muleaza pe structurile ce limiteaza cavitatea vitreana: fata posterioara a cristalinului. neomogen care contine 99% apa. Retina are 10 straturi din care stratul functional cu conuri si bastonase. al raporturilor pe care le are traiectul n.o. E un tesut conjunctiv avascular.cenusiu La nivelul retinei in partea centrala= papila nervului optic care corspunde locului de intrare a acestuia.negru. optic a fost impartit in 4 segmente. care apreciaza diferente de alb. corpul ciliar.o.Portiunea intracraniana se intinde de la orificiul cranian al canalului optic pana la unghiul antero-lateral al chiasmei optice. 4. Exista o reprezentare simetrica a acestora pe suprafata retinei. N. adera intim de peretele osos facand loc doar arterei oftalmice care il insoteste.CORPUL VITROS Vitrosul e un gel transparent.p. NERVUL OPTIC D. retina si papila.d.Portiunea intraorbitara se intinde de la marginea orbitara a canalului optic pana la globul ocular 3. -tunica nervoasa.ele asigura vederea diurna. Trunchiurile vasculare centrale la emergenta in papila se divid in 4 ramuri: temporale (sup si inf) si nazale (sup si inf) pentru a asigura vascularizatia retinei in totalitatea ei.v. locul de emergenta a vaselor centrale ale retinei 2. ora serata. RETINA Raporturile se fac prin intermediul hialoidei anterioare si posterioare. Capul nervulu optic e transparent si alcatuieste la fundul de ochi discul optic sau papila n. Pe masura ce ne indepartam de macula spre periferie numarul celulelor cu conuri scade si creste numarul celulelor cu bastonase aici existand cantitatea maxima a vederii nocturne.sau capul nervului optic strabate membranele oculare si se ingusteaza luand forma unui con cu baza la intrare si varful in papila la nivelul lamei ciuruite.o.se insera la nivelul orei serata de corpul ciliar. 2/6/2011 15 . Temporal de papila se afla macula lutea. De-a lungul acestui canal n. Portiunea intrabulbara .locului de intrare si iesire a arterei si venei centrale a ochiului. conurile fiind maxim concentrate la nivelul maculei lutea (pata galbena) .

lues. chistului sebaceu.uscaciunea ochiului In acest caz diagnosticul e dificil fiind obligatorieexcluderea tarsitei.APARATUL LACRIMAL AFECTIUNILE GLANDEI LACRIMALE INFLAMATIILE GLANDEI LACRIMALE 1. nedureroasa.tumefierea pleoapei . Clinic . mobila.ptoza palpebrala . Uneori e necesara ablatia chirurgicala a glandei. Aspectul clinic e foarte inselator constatandu-se o constatandutumora lobulata. adenopatie preauriculara hiperemia si chemozisul conjunctivei Evolutia:-vindecare in 1-2 sapt sau-spre supuratie constituindu-se un abces care se deschide spre conj.impastarea Bolnavul poate prezenta o usoara alterare a starii generale. glandei.senzatie de apasare in reg. insotita de: . circumscrisa. chistului dermoid si a tumorilor glandei lacrimale. se mai poate apela la radioterapie in doze antiinflamatorii.inflamatiile glandelor pleoapei -abcesul palpebral -abcesul orbitar -tumorile pleoapei si gld lacrimale Tratament: *antibiotic *AINS *inj subconj. sarcoidoza.senzatie dureroasa .congestia superioare . DACRIOADENITA ACUTA Etiologia e legata in genral de infectia sistemica sau de vecinatate. DACRIOADENITA CRONICA se intalnesc foarte rar etiologia lor fiind legata de tuberculoza. 16 . Foarte rar survine datorita unei infectii exogene in urma unui traumatism deschis. Tratamentul e etiologic. . cu antibiotice *instilatii cu solutii antibiotice Complicatiile: atrofia glandei cu lacrimare insuficienta chistul glandei lacrimale fistula lacrimala 2/6/2011 2. Diagnosticul diferential: .

Debutul bolii bolii: .inflamatiile odontogene. Prin compresia energica a mucocelului se elimina prin punctul lacrimal o secretie gelatinoasa sau laptoasa. Evolutia : fistulizare la tegument-fistula lacrimala externa fistulizare spre conjunctiva-fistula lacrimala interna flegmon al sacului lacrimal-durere locala foarte accentuata peridacriocistita. 2/6/2011 17 . mai rar tumorile. -pneumococul.prin propagarea infectiei la zonele invecinate Tratament: Daca obstructia e incompleta se practica sondajul si spalatura cailor lacrimale cu solutii antibiotice. klebsiella. haemophilus. secundar obstructiei cronice a canalului nazolacrimal.lacrimare cronica stadiul . Daca prin aceste masuri nu se obtine permeabilizarea cailor lacrimale.conjunctivita cataral angulara rezistenta la tratament Daca in acest stadiu survine si obstructia conductului lacrimal peretii sacului se destind datorita stagnarii si acumularii secretiilor si se constituie mucocelul sacului lacrimal. Mai rar originea infectiei e conjunctivala sau nazosinusala. Cauzele obstructiei lacrimale sunt: inflamatiile cronice ale cavitatii nazale si sinusurilor paranazale. candida. se va trece la tratamentul chirurgical dacriocistorinostomie.AFECTIUNILE INFLAMATORII ALE CAILOR LACRIMALE DACRIOCISTITA ACUTA =inflamatiile sacului lacrimal Se datoreaza cel mai frecvent stazei lacrimilor si suprainfectarii lor.

PATOLOGIA CONJUNCTIVEI CONJUNCTIVITELE CONJUNCTIVITELE MANIFESTARI SUBIECTIVE: . .secretia purulenta certifica infectia bacteriana. transparenta sau usor galbuie.secretia fibroasa are ca prototip conjunctivita difterica. Diminua pana la disparitie dupa instilarea de adrenalina 1Å. Se diferentiaza de foliculi prin faptul ca sunt centrate de un vas. Prezenta fibrinei faciliteaza suprainfectia bacteriana. usturime. Secretia: .Cand cantitatea de fibrina e mare se formeaza membrane sau pseudomembrane. corp strain . translucide. nisip in ochi. Virala -edemul palpebral moale mai accentuat matinal apare in conjunctivitele alergice si foliculare virale. situate la nivelul conjunctivei tarsale si a fundurilor de sac. intepatura. Forma extrema a edemului conjunctival este chemozisul.microhemoragiile apar in conjunctivitele produse de Echo si Coxakie -adenopatia preauriculara. prurit. Papilele. Modificarile de relief ale conjunctivei Edemul ±clinic conjunctiva apare umflata. -falsa ptoza palpebrala DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL -keratita -iridociclita -glaucomul acut -sclerite 2/6/2011 18 -episclerite -celulita orbitara .AV nu e modificata cu exceptia cazurilor complicate cu keratita MANIFESTARI OBIECTIVE Hiperemia: congestie periferica conjunctivala superficiala mai marcata spre fundurile de sac. Foliculii ± formatiuni proeminente rotunjite.stare de discomfort ocular .arsura. homolaterala pledeaza pentru o conj. . Alte manifestari obiective .apar ca structuri reliefate. hexagonale.secretia seroasa consecinta hiperproductiei de lacrimi ne orienteaza spre etiologie virala sau alergica.

secretie abundenta mucoasa b) subacute. de la simple eroziuni pana la ulcer corneean cu posibila perforatie si extinderea consecutiva a infectiei la uveea anterioara sau chiar la intregul glob ocular -blefaroconjunctivite PRINCIPII DE PROFILAXIE SI TRATAMENT procedeul Crede aplicat tuturor nou-nascutilor pentru prevenirea conjunctivitei gonococice. conjunctiva mai hiperemiata in unghiuri. secretie seroasa si abundenta. Diagnosticul se pune prin examenul de laborator al secretiei conjunctivale: . El consta in instilarea unei picaturi de nitrat de Ag 1% in sacul conjunctival imediat dupa nastere. Majoritatea lor au o cauza fie alergica fie iritativa.poate apare ca o stare reziduala dupa forma acuta sau subacuta.COMPLICATIILE CONJUNCTIVITELOR -intereseaza in principal corneea. foliculi.ochiul cu conjunctivita nu se panseaza niciodata -eliminarea secretiilor patologice din sacul conjunctival prin instilatii de solutii slab antiseptice -medicatia activa adaptata etiologiei conjunctivitei CLASIFICARE ETIOLOGICA traumatice infectioase alergice CLASIFICARE ANATOMO-CLINICA 1. congestie palpebrala mai accentuata dimineata.virusuri au un grd mare de contagiozitate manifestarile clinice brusc instalate.bacilul Morax-Axenfeld. edem conjunctival si palpebral.eozinofilie 2/6/2011 19 . Evolutie indelungata cu remisiuni si exacerbari. O forma clinica particulara e cea alergica: hiperemie conjunctivala. Conjunctivitele catarale a) acute. masuri de igiena TRATAMENTUL Principii generale .absenta germenilor .pneumococ. Manifestari clinice minore. c) cronica.

obiecte) sau endogena (adultulgonoreic) -complicatiile corneene sunt mai precoce si mai grave 3. Intensa -secretie seroasa putin abundenta -edem palpebral std. chemozis. de cicatrizare in care apare tesut de granulatie dar vindecarea poate fi defectuoasa: sinblefaron. ectropion. TRATAMENT: *profilaxie *penicilina b) Conjunctivita gonococica a adultului -infectarea se produce pe cale exogena (maini murdare. se detaseaza greu lasand ulceratii si se refac rapid.incubatie 2-4 zile . trichiazis.coliruri cu antibiotice cu spectru larg.Conjunctivitele pseudomembranoase si membranoase -se caracterizeaza prin aparitia unui exudat fibrinos care acopera epiteliul conjunctival (pseudomembranoase) si care apare in epiteliu (cele membranoase) CONJUNCTIVITA DIFTERICA -azi e cu totul exceptionala datorita vaccinarii antidifterice. edem palpebral accentuat. sunt albe-gri.Inocularea germenului se face la trecerea fatului prin filiera pelvi-genitala. Prezinta 3 stadii: std. de infiltratie=cel mai dramatic -hiperemie conj. 2/6/2011 20 . de formare a membranelor care apar pe pe conjunctiva palpebrala.hiperemie conjunctivala. Diagnosticul ±examenul clinic si bactereologic Tratament. . std. secretie purulenta alb-galbuie.Conjunctivite purulente a) Conjunctivita gonococica a nou-nascutului .2.

b) trahomul florid. Secretia e moderata iar adenopatia preauriculara usor sensibila.foliculii se inmultesc si se matureaza iar la presiune se sparg si elibereaza un continut gelatinos. 1.4. Trahomul . -adenopatia preauriculara nedureroasa e intotdeauna prezenta. 2. dupa 3-5 zile se bilateralizeaza.contagiozitatea e mare 4 stadii: a) trahomul incipient-manifestari subiective minime si pe fondul usor congestiv al conjunctivei apar foliculi laptosi. Tratament: instilatii cu nitrat de Ag si colir cu antibiotice cu spectru larg. Conjunctivita foliculara tip piscina survine in epidemii sau sporadic la cei care frecventeaza bazinele de inot dupa o perioada de 8-10 zile. Conjunctivitele nodulare cuprind acele afectiuni inflamatorii ale conjunctivei care au ca element comun prezenta de noduli: foliculi sau papile. Manifestarile clinice subiective se remit in 3.pe baza aspectelor clinice Pognosticul depinde de precocitatea diagnosticului 2/6/2011 21 .pe un fond hipereminc se constata prezenta de foliculi mici roz situati mai ales in fundul de sac inferior. Conjunctivita foliculara acuta -se presupune ca ar fi produsa de un adenovirus -debut brusc unilateral.sapt.e considerata o boala a mizeriei . . -se produce invadarea corneei sub forma panusului trachomatos care are aspect de perdea ce coboara pe suprafata anterioara a corneei c) trahomul precicatriceal d) trahomul cicatriceal marcheaza sfarsitul evolutiei bolii Complicatiile sunt datorate procesului cicatriceal Diagnostic.conjunctivita foliculara cronica produsa de Chlamydia trachomatis. . Complicatiile sunt rare. Tratament: colir cu antibiotice 3.

Conjunctivita bacteriana Conjunctivita cu pneumocistis carini Conjunctivita cu streptococ Conjunctivita alergica Conjunctivi ta virala Conjunctivita primavaratica Conjunctivita cu haemophilus Conjunctivita gonococica 2/6/2011 22 . fotofobie. In formele trenante se aplica trat. 3 forme clinice: * forma palpebrala: pe conj palpebrala mai ales superioara se observa papile plate. calciu. AINS. * forma limbica in care se produce o hipertrofie a conjunctivei bulbare perilimbice * forma mixta Tratament: colir cu cortizon. E manifestarea unei hipersensibilitati locale la alergeni. Simptome: senzatie de usturime. urticarie. Conjunctivita primavaratica apartine grupului de conjunctivite alergice -eozinofilie in secretia conjunctivala -nivel crescut de Ig E in sange -aparitia in contextul altor manifestari alergice: astm.5. cu aspect de pavaj. E bilaterala. cortizon. prurit. cromoglicat de sodiu. Cronica. edem angioneurotic. general cu antihistaminice de sinteza.

ANOMALII ALE DESCHIDERII PALPEBRALE 1.deschidere insuficienta a fantei palpebrale.MICROBLEFARIA. structura pleoapelor este normala. lasa descoperita o mare parte a segmentului anterior al globului ocular. ANOMALII ALE MORFOLOGIEI PLEOAPELOR 1. CRIPTOFTALMIA ±e lipsa deschiderii palpebrale. 3. BLEFAROFIMOZA.dimensiunile mici ale pleoapelor. Suprafata corneo-conjunctivala descoperita se usuca. cu baza la nivelul marginii libere. cele doua pleoape se continua fara demarcatie.normal la populatia mongoloida. chiar si rudimentara.COLOBOMUL PALPEBRAL e o lipsa de substanta triunghiulara interesand toate straturile pleoapei. In criptoftalmie spre deosebire de ablefarie exista o organizare structurala a pleoapei. unghiurile palpebrale parand sudate. Ele sunt inlocuite cu un plan membranos care inchide anterior orbita. B. EPICANTUL. In ablefarie pleoapa e inlocuita cu o membrana tegumentara. Este o cuta de piele semilunara verticala care coboara de la pleoapa superioara la cea inferioara. 2/6/2011 23 . 3. Tratamentul :-umectarea corneei si conjunctivei pana la efectuarea interventiei chirurgicale -lacrimi 2.PATOLOGIA PLEOPELOR AFECTIUNI CONGENITALE ALE PLEOAPELOR A. Fiind situat in mijlocul pleoapei. Se asociaza frcvent cu epicantul. deci lagoftalmia.lipsa completa a pleoapelor. Daca afectiunea e marcanta apare imposibilitatea de inchidere a fantei palpebrale.acoperind unghiul intern al fantei palpebrale. 2. microftalmia sau microblefaria. ABLEFARIA. Se poate confunda cu ptoza palpebrala dar o examinare mai atenta a ridicatorului pleoapei elimina aceasta confuzie.

unilaterala. Dupa uscarea continutului se formeaza o crusta. producand contactul si deci abraziunea cililor asupra corneei. medicamente.combaterea infectiei . praf. stari alergice.eruptie veziculoasa. iridociclite. cosmetice. episclerite.stimularea imunitatii . Placardele eritematoase initiale se transforma in vezicule cu lichid clar care ulterior devine tulbure.calmarea durerilor INFECTIILE MARGINILOR LIBERE A PLEOAPELOR Blefaritele-inflamatii ale marginii libere palpebrale. ce respecta teritotiul nervului oftalmic asociata cu adenopatie regionala. complicatii oculare: keratite. TRATAMENT: .C. nevrite optice . ECTROPIONUL CONGENITAL -rasucirea inspre exterior a marginii libere palpebrale. caldura. INFECTIILE PLEOAPELOR INFECTIILE VIROTICE ALE PLEOAPELOR Zona zoster oftalmica -virusul varicelozosterian dureri frontale intense. ANOMALII ALE MARGINILOR LIBERE 1. frig. febra. boli infectioase. varsaturi. ENTROPIONUL CONGENITAL -rasfrangerea marginii pleoapei inferioare spre globul ocular. Factori generali: tulburari endocrine. D. 2/6/2011 24 . 2.existenta mai multor randuri de cili TrichiazaTrichiaza-deviatia cilior spre globul ocular ce irita corneea ducand la aparitia ulcerelor corneene. ANOMALII ALE CILILOR DistichiazaDistichiaza. Cauze locale: fum.

Bolnavul acuza senzatie de prurit sau usturime. Blefarita scuamoasa-marginile libere ale pleoapelor sunt acoperite cu niste pelicule sau scuame.cilii fiind orientati catre conjunctiva bulbara si cornee pe care le irita in permanenta.coliruri cu antibiotice *general: antibiotic Chalazionul. Tratament:*local.pielea regiunii ramane rosie.cortison.Se intalnesc 3 forme clinice: -blefarita eritematoasa -blefarita scuamoasa -blefarita ulceroasa Blefarita eritematoasa se manifesta printr-o hiperemie si edem discret al marginii libere a pleoapelor. Tratament: Local:-eritematoasa-colire astringente -rezorcina .Dupa indepartarea scuamelor care se refac repede. -ulceroasa-dupa indepartarea crustelor se aplica unguent antibiotic Orgeletul ±inflamatia de natura stafilococica a glandelor sebacee ale lui ZEISS.unguent cu oxid galben de Hg.cortison -scuamoasa-dupa indepartarea scuamelor cu comprese cu borat de sodiu. Se manifesta prin ulceratii si microabcese ciliare. *spastic *cicatricial ECTROPIONUL-rasfrangerea in afara a marginilor ciliare ale pleoapelor de asa maniera incat conjunctiva tarsala este mai mult sau mai putin aerului.conjunctiva expusa agentilor iritanti se ingroasa si capata aspectul unui epiteliu pavimentos 2/6/2011 25 .inflamatia cronica a glandelor lui MEIBOMIUS DEVIATIILE PLEOAPELOR ENTROPIONUL-rasfrangerea inauntru a marginii palpebrale. Blefarita ulceroasa se caracterizeaza prin localizarea unei infectii de natura stafilococica.iritata.

keratoza seboreica) -melanice benigne (plate sau nevi) -tumorile glandelor sebacee -tumorile glandelor sudoripare -tumorile foliculilor pilosi -hemangiomul TUMORI MALIGNE 1. Epiteliomul glandular (adenocarcinomul) -rar dar extrem de malign poate proveni din oricare dintre glandele palpebrale dar cel mai frecvent din gld.*spastic *cicatricial *paralitic *senil TUMORILE PLEOAPELOR TUMORI BENIGNE a. Ulterior ia un aspect muriform apoi se exulcereaza acoperindu-se de cruste.Xantelasma 2/6/2011 26 . Tumorile benigne solide -epiteliale (papilomul. formele spinocelulare si mixte sunt mai rare si mai maligne putand determina metastaze limfoganglionare .nodul brun cenusiu situat in vecinatatea marginii ciliare. . 2. Se localizeaza mai frecvent la nivelul pleoapei superioare putand fi confundat cu salazionul.Lipoame . Chisturile b. Epiteliomul cutanat -structura bazocelulara majoritatea. Meibomius.

. are tendinta la exulcerare si invazie limfoganglionara 4.tumora maligna conjunctivala care se dezvolta sub forma unui nodul -evolutia e rapida -are tendinta la invadare si diseminare limfatica si hematogena . Melanomul malign (nevocarcinomul) .chimioterapie .e o tumora rara care poate lua nastere fie dintr-un nev congenital fie dintr-o melanoza castigata -apare ca un nodul pigmentat sau roz inconjurat de un halou rosu cu vascularizatie anormala.3. Sarcomul palpebral .leziunea e pruriginoasa.prognostic foarte grav Tratament: -excizie chirurgicala .radioterapie Papiloma scuamos Keratoza seboreica Nev Hemangiom Xantelasma Carcinom cu celule bazale Melanom malign Carcinom glande sebacee Carcinom cu celule bazale 2/6/2011 27 .

scaderea AV in functie de sediul.reactii ale uveei anterioare . nervoasa sau umorala SEDIUL LEZIUNII CHERATITE SUPERFICIALE . perioculare .mb Bowman si lamele superficiale ale parenchimului corneean CHERATITELE PROFUNDE . procesul patologic fiind infiltrativ 2/6/2011 28 .fenomene de iritatie reflexa: lacrimare.infiltratia straturilor profunde ale parenchimului corneean MODIFICARI ANATOMOPATOLOGICE .consecinta unui traumatism ocular sau infectii primare. primitive corneene CHERATITE ENDOGENE .CHERATITELE ULCERATIVE caracterizate prin pierderi de substanta superficiale -CHERATITE INFILTRATIVE epiteliul corneean este intact. fotofobie. blefarospasm .leziuni corneene .agentii patogeni ating corneea pe cale circulatorie.dureri oculare. edem palpebral MECANISMUL ETIOPATOGENIC CHERATITE EXOGENE . extinderea si densitatea tulburarii transparentei corneei SIMPTOMATOLOGIE OBIECTIVA .congestie conjunctivala de tip perikeratic .fenomene reactionale de vecinatate: chemozis.PATOLOGIA CORNEEI CHERATITELE = leziuni inflamatorii ale corneei SIMPTOMATOLOGIE SUBIECTIVA .

congestie perikeratica intensa . Fara tratament in cateva zile duce la perforatia corneei. fotofobie.ulceratie corneeana galbuie cu fondul si conturul infiltrate si acoperite de o secretie purulenta -reactie intensa a uveei anterioare * iris congestionat * pupila miotica * tendinta la sinechii .afectiunea debuteaza la cateva ore dupa un microtraumatism prin dureri oculare. indispozitie generala OBIECTIV . 2/6/2011 29 . Premergator perforatiei apare in centrul ulceratiei sub forma unei perle transparente contrastand puternic cu fondul purulent murdar descemetocelul. ulcerul cu hipopion SIMPTOMATOLOGIE .ULCERUL CORNEEAN SERPIGINOS = ulcerul pneumococic.in cateva ore apare hipopionul EVOLUTIA e grava.CHERATITELE EXOGENE 1.mb lui Descemet care proemina.

COMPLICATII TARDIVE .epitelizant .senzatie de nisip in ochi .In cateva ore se produce perforatia. In 10-15 zile ulcerul se vindeca prin constituirea unei cicatrici in care irisul ramane inclavat: leucom corneean aderent In cazuri mult mai grave perforatia e urmata inflamatia supurativa a globului ocular. Durerea dispare.inj subconjunctivale de 2 ori pe zi . AINS. streptococ.midriatic 2/6/2011 30 . piocianic.panoftalmia. TRATAMENT local: antiinfectios . cu o durere paroxistica dupa care pacinetul semnaleaza scurgerea unui lichid caldut pe obraz. ETIOLOGIE . micoze.picaturi cu antibiotice cu spectru larg .fotofobie -moderate tulburari de vedere SIPTOME OBIECTIVE: .infiltrate epiteliale punctiforme situate in straturile superficiale.pneumococ. stafilococ. CHERATITA PUNCTATA SUPERFICIALA SIMPTOME SUBIECTIVE: .antibiotice . Etiologia e virala TRATAMENT Se vindeca de regula fara sa lase cicatrici .epitelizante . vitamine 2.leucomul corneean aderent perturba circulatia normala a umorului apos si determina cresterea tensiunii intraoculare = glaucomului secundar.congestie conjunctivala perikeratica . In orificiul de perforatie se inclaveaza irisul.pansament Cheratoplastie general: antibiotice.midriatice .

atropina . Herpes Zoster da imunitate. trigemen de unde pe calea nervilor ciliari ajunge la cornee . Leziunile se pot prezenta ca mici vezicule situate pe calmante.Local: -virustatice: aciclovir .primoinfectia se produce prin contaminare interumana . Leziunile corneene apar intre a 3-a si a 12-a zi dupa epitelizant. antibiotic. 2/6/2011 31 .corneea prezita o eroziune cu caracter polimorf ca o crenguta de brad.dureri vii nevralgice .fotofobie .rezervorul de virus herpetic poate fi ganglionul n.pansament .lacrimare SIMPTOME OBIECTIVE .congestie de tip perikeratic . General: vitamine.irita TRATAMENT . antibiotice.C aciclovir tablete HERPESUL ZOSTER CORNEEAN TRATAMENT apare in cadrul herpesului zoster oftalmic Local: antivirale.suprainfectarea leziunii cu piogeni .senzatie de corp strain . . debutul eruptiei cutanate.nu lasa imunitate recidive COMPLICATII . ETIOLOGIE familia herpes virusurilor ectodermo-neurotrope. B. midriatic. pansament. sedative. vit.General: vit gr. o baza infiltrata.CHERATITELE ENDOGENE HERPESUL SIMPLU CORNEEAN monocular stari de scadere a imunitatii organismului SIPTOME SUBIECTIVE .

in centrul opacitatii apare o ulceratie .cand s-a produs cheratita. Tratament: Blefarorafia 2/6/2011 32 .curand.se produce un proces ulcerativ lent . Local: atropina antibiotic vit. Tratament: CHERATITA LAGOFTALMICA .in zona centrala a corneei apare o opacifiere difuza.survine in cadrul sdr. singurul tratament lichidului precorneean viscos uscarea ei.apare intre 5-15 ani alaturi de otoscleroza. leziuni dentare caracteristice = triada Hutchinson CHERATITA PARENCHIMATOASA TBC DISTROFIILE CORNEENE = afectiuni corneene degenerative CHERATOMALACIA datorata unei tulburari de nutritie generala a organismului .afectiunea evolueaza bilateral . .apare in paralizia n. ectropion cicatriceal. Patogenia: alterarea metabolismului corneean. . . local eficient este blefarorafia.cel al afectiunii in cauza .alterarea corneei ce apare in lipsa protectiei asigurate de prezenta . A uleioasa epitelizant CHERATITA NEUROPARALITICA .apare ca o consecinta a pierderii sensibilitatii corneei in urma intreruperii continuitatii trigemenului prin lezarea patologica sau traumatica a trunchiului nervului. Tratamentul : se adreseaza mai ales starii de nutritie.e o manifestare a luesului congenital.se produce o descuamare epiteliala fina care duce in scurt timp la ulceratie.se intalneste la copii cu distrofie grava.CHERATITA PARENCHIMATOASA LUETICA . de avitaminoza A. facial. colobom palpebral. exoftalmie pronuntata. superficiala . .

Etiopatogenie: . PATOLOGIA CRISTALINULUI TULBURARI DE TRANSPARENTACATARACTE CLASIFICARE I. constatate la nasterea copilului sau mai tarziu.factorul ereditar cu transmitere autosomal dominanata . gripa.si luna a 3a de gestatie dand embriopatii sau peste luna a 4-a dand fetopatii. Congenitale II.CICATRICILE CORNEENE = modificari definitive ale transparentei corneei survenite in urma unor procese distructive ce ai interesat mai mult decat epiteliul corneean. complicata 4. diabetul zaharat. traumatica 3. oreion. la suprafata lor epiteliul corneean e intact si lucios. varicela. Acesti factori pot sa fie: infectiosi: infectii virale materne (rubeola. Dobandite 1. patologica 5. Cataractele congenitale = opacitati care apara in cursul vietii intrauterine. radiatii incompatibilitatea materno-fetala Rh locali: inflamatii locale intrauterine prezenta unor resturi embrionare 2/6/2011 33 . infestari parazitare) metabolici: galactozemie. hipo/hiperglicemia. avitamonioze toxici: medicamente. Nubecula Macula Leucom Cicatricile corneene nu sunt insotite de fenomene iritative. rujeola. secundara I. zona zoster. primitiva 2.factorii peristatici ce pot actiona asupra produsului de conceptie intre ziua a 14.

chirurgical. AV. surplusul de apa este eliminat si cristalinul revine la volumul normal.p. semnul oculodigital la copii nascuti orbi.faza incipienta: scaderea lenta a AV miodezopsii diplopie monoculara miopie tranzitorie ce duce la diminuarea presbiopiei Obiectiv : opacitati cuneiforme sau spiculiforme . p.faza de intumescenta: datorita imbibarii cu apa cristalinul devine intumescent.l.d. DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL .m.extractia extracapsulara II. . CATARACTELE DOBANDITE 1.faza de maturitate. uneori pana la n. Obiectiv: pupila alb cenusie iar cristalinul opacifiat are aspect ghetos. bombat. strabism. Cataractele primitive * juvenile < 45 ani * presenila 45-65 ani * senila > 65 ani Etiopatogenia: incerta Clinic: simptomele depind de forma clinica a cataractei si de faza evolutiva: Exista 3 forme clinice evolutive: cataracta corticala cataracta nucleara cataracta subcapsulara posterioara a) Cataracta senila corticala evolueaza in 4 stadii: .opacifierea tuturor straturilor cristaliniene. AV e mult diminuata. nistagmus.m. 2/6/2011 34 Cristalinul e complet opacifiat .CLINIC subiectiv: scaderea AV obiectiv: in campul pupilar se observa o pata alba limitata / cuprinde tot campul pupilar semne asociate: imposibilitatea de fixare.gliomul TRATAMENTUL .persistenta vitrosului primitiv .

opacitatile corneene .secluzia.examinari de laborator Hipotonizarea. straturile corticale ramanand transparente. b) Cataractele nucleare= opacitati in nucleul cristalinului. Midriaza preoperatorie.glaucomul cronic simplu . Diagnosticul diferential trebuie efectuat mai ales de catre medicii specialisti cu: . Nucleul cade in jumatatea decliva a cristalinului. lentile de contact. Apare miopia cristaliniana care poate ajunge pana la 6-10 dioptrii. Pregatirea preoperatorie: -prgatirea psihologica -examenul general pe aparate si sisteme -examenul ocular functional biomicroscopie oftalmoscopie tonometrie . La biomicroscop nucleul apare cenusiu sau cu reflex brun-roscat. Intunericul prin midriaza pe care o produce amelioreaza AV. Exista 3 tipuri de tehnici intraoperatorii: Crioextractia intracapsulara a cristalinului Extractia extracapsulara a cristalinului Fakoemulsificarea. 2/6/2011 35 Corectia: lentile aeriene. Capsula cristalinului devine permeabila si permite trecerea proteinelor in afara cristalinului cu aparitia uneori a glaucomului secundar facolitic. Tratamentul chirurgical e singurul eficace: indepartarea cristalinului opacifiat.flocoane in vitros manifestate clinic prin miodezopsii Evolutia cataractelor spre opacifiere completa= 2-3 ani in cazul cataractei corticale si 8-10 ani in cazul cataractei nucleare..fragmentarea cristalinului prin energie ultrasonica Ochiul fara cristalin devine hipermetrop de aproximativ 10d si poarta denumirea de ochi afak.ocluzia pupilara . implant de cristalin artificial . AV e scazuta mai ales la lumina intensa. c) Cataracta subcapsulara poate fi anterioara. dar mai frecvent posterioara.faza de hipermaturitate (cataracta morganiana): cristalinul are un aspect alb laptos.

.PATOLOGIA NERVULUI OPTIC 1.edemul cuprinde intreaga suprafata a discului care are o culoare rosie cu marginile sterse .hipertensiune intracraniana .tromboza sinusului cavernos .scaderea de la inceput a AV .hemoragii in forma de flacara .exudate papilo-retiniene Functional: AV se mentine mult timp . Papila proemina cu 2-3 dioptrii. total sau partial.etiologic NEUROPATIA OPTICA ANTERIOARA SAU JUXTABULBARA Functional: . Evolutia: in functie de etiologie si de varsta bolnavului. sinuoase. De obicei pacientul isi recupereaza functiile vizuale. asanarea focarelor de infectie) .hipertensiunea arteriala maligna Tratament. NEUROPATIA OPTICA DE STAZA Tablou clinic: -staza vasculara a papilei n.patogenic (corticoterapie) . Tratament: -etiologic (antibiotice. Vene dilatate. .simptomatic 2/6/2011 36 .hemoragia subarahnoidiana .eclipse vizuale Etiologia:.o.campul vizual reduc concentric Subiectiv: .dureri in special la miscarile globului ocular Obiectiv: papila hiperemica cu margini estompate devine tumefiata si edematoasa.

TULBURAREA UMORII APOASE . 5. 7. Simptome subiective: 1. DURERI OCULARE 2. PRECIPITATELE RETROCORNEENE.CONGESTIE CONJUNCTIVALA PERIKERATICA 2. .VEDERE INCETOSATA SEMNE OBIECTIVE 1.MIOZA sau IREGULARITATE PUPILARA 4.dureri spontane in regiunea orbitara. Purulente Hemoragice Fibrinoase 6. BLEFAROSPASM 3.FOTOFOBIE. ALTERAREA RELIEFULUI SI CULORII IRIENE 8.EXUDATE IN CAMERA ANT cu aspect de fulgi de nea. viroze.scaderea precoce a AV putandu-se ajunge lacecitate completa cu disparitia perceptiei luminoase. NEUROPATIA OPTICA RETROBULBARA UVEITELE ANTERIOARE Inflamatia irisului=IRITA iar inflamatia corpului ciliar = CICLITA.sinechiile cuprind toata circumferinta pupilei *secluzie + membrana fibroasa ce ocupa toata aria pupilara= secluzie-ocluzie pupilara > glaucom secundar 2/6/2011 37 .in functie de tipul exudatelor prezente. FO normal Etiologie: scleroza in placi.celule inflamatorii localizate pe fata posterioara a corneei. periorbitara Obiectiv: in afara de starea de midriaza a pupilei nu se constata nimic.scotom central absolut . De obicei lele evolueaza concomitent ±IRIDOCICLITE. SINECHII IRIENE ANTERIOARE / POSTERIOARE * secluzie pupilara.EDEM CORNEEAN ENDOTELIAL 3. LACRIMARE..

Boli de colagen (les.-CONJUNCTIVITE -GLAUCOM ACUT DIAGNOSTIC DIFERENTIAL ETIOPATOGENIE FORME CLINICE Uveitele anterioare endogene apar in cadrul unei -d.eritem nodos) *nodulare-granulomatoase 6.v anatomo-patolgic: 4.lues) *subacute 2. subconjunctivale sau parabulbare General .O.d.p. subconjunctivale sau parabulbare . Local.cataracta complicata -atrofia progresiva a G.p. Boli infectioase cronice (tbc. Boli SN *difuze-negranulomatoase 5. Sarcoidoza TRATAMENT COMPLICATII -propagarea lor in intreaga uvee -panuveite/ panoftalmie -sinechiile iriene -glaucomul secundar . Infectii de focar *cronice 3.Antibiotic .pr) -d.midriatice .antibiotice instilatii sau inj.Antiinflamator . Boli de piele (acnee rozacee.Acetazolamida in uveitele hipertensive Iridociclita acuta Uveita anterioara cu sinechii cronice posterioare Precipitate 2/6/2011 38 . Boli reumatismale degenerative 7.v evolutiv boli manifeste sau latente ce afecteaza organismul respectiv *acute 1.cortizon instilatii sau inj.d.

ocluzie SEMNE FUNCTIONALE pupilara . pneumococ.cataracta complicata subcapsulara posterioara . Acest aspect indica o leziune cicatriceala si se datoreaza atrofiei coroidiene Tratament: . stafilococ TRATAMENTUL: tot pe baza de antibiotice local si general AINS.antalgice.antiinfectios local si general . escherichia Tablou clinic Evolutie: SEMNE SUBIECTIVE a) spre vindecare sub tratament . sedative. orbitele. pseudomonas.antiiflamator .antibioatice cu spectru larg . .UVEITELE POSTERIOARE cand procesul inflamator afecteaza coroida vorbim despre uveita posterioara sau coroidita. . ETIOLOGIE: streptococul. Se recomanda evisceratia.antialergic Complicatii: . exoftalm Tratament: Local: . AINS Chirurgical in cazul panoftalmiei in care ochiul e pierdut functional si dezorganizat anatomic. midriatice 39 COROIDITELE ENDOGENE SUPURATIVE .scaderea acuitatii vizuale c) spre panoftalmie dureri vii SEMNE OBIECTIVE chemozis ce herniaza printre pleoape .flocoane in vitros = exudate inflamatorii noduli albi galbui cu contur sters zone alb galbui marginite sau presarate cu pigment negru peste care vasele retiniene trec nemodificate.antibiotice in doze mari .durere oculara accentuata la palpare si la miscarile globului ocular b) subacut complicandu-se cu secluzie.midriatice General: .pneumococ. nu se -sinechii posterioare.pierderea nervului optic realizan o neurocorioretinita 2/6/2011 FO: COROIDITELE EXOGENE sunt metastatice de la o leziune extraoculara.edem si spasm palpebral cornee tulbure -congestie ciliara accentuata hipopion abundent -plaga (daca exista) cu buze infiltrate exudat galbui in pupila -hipopion vitros cu reflex galbui. se datoreaza patrunderii agentului patogen in interiorul ochiului printr-o plaga perforanta accidentala sau chirurgicala.dermatite.artrita septica.stafilococ. exudat pupilar vizualizeaza fundul de ochi glob ocular dur. meningite. Focare infectioase in organism: .. streptococ.Ochiul este alb fara congestie conjunctivala . chirurgia abdominala.

keratita postraumatica .HEMORAGIE SUBCONJUNCTIVALA 3. CONTUZIILE GLOBULUI OCULAR A. fie datorita ocuparii ei cu sange sau vitros.poate fi mai profunda datorita subluxatiei/ luxatiei cristalinului in vitros.hematoame palpebrale . uneori poate ocupa intreaga camera anterioara. CONTUZIILE OCULARE CONTUZIILE PLEOAPELOR . HIPEMA.CHEMOZIS. tulburare vizuala Simptome obiective: in functie de structurile lezate: Corneea. Descemet .fine rupturi ale mb. a unei hipertensiuni oculare si a unor discrete leziuni endoteliale.echimoe .emfizem palpebral Hematocorneea 2.cute sau rupturi ale mb.are nivel variabil. Bowman (biomicroscop) . Contuziile inchise ² Sindromul traumatic al segmentului anterior Simptome subiective: durere. Camera anterioara.impregnari punctiforme hematice endoteliale Infiltratia hematica a corneei apare in conditiile unei hipeme persistente.TRAUMATOLOGIE OCULARA 1. 2/6/2011 40 . CONTUZIILE CONJUNCTIVEI intereseaza mai ales conjunctiva bulbara. Corneea eate colorata brun.escoriatii .

mai rara.separarea straturilor anterioare de cele posterioare ale irisului (rar) hemoragiile iriene reactii inflamatorii ale irisului Irisul .. apare fie prin stopul secretor postcontuzional fie prin leziuni ale unghiului camerular care scad rezistenta la scurgere. b) Subluxatia cristalinului. Mioza traumatica. Cristalinula) Deplasarea cristalinului.in functie de rezistenta zonulei lui Zinn.masele cristaliniene opacifiate herniaza in camera anterioara. are caracter pasager. AV = percepe miscarile mainii. Cataracta contuziva cu ruperea cristaloidei anterioare.hemoragii -reactii inflamatorii rupturi iriene radiare iridodializa-ruptura partiala a radacinii irisului aniridia traumatica iridoschizisul . preseaza irisul si blocheaza unghiul camerular iar cea posterioara este insotita de recesul unghiului. Hipertonia poate fi provocata de: prezenta hipemei modifcarile contuzive ale unghiului camerular modificarile de pozitie ale cristalinului Hipotonia oculara este mai rara. cefalee. d) Cataracta ² datorita zdruncinarii arhitecturii fibrelor cristaliniene sau unor microleziuni capsulare posterioare. 2/6/2011 41 . In ambele situatii apare glauomul secundar. hipertensiune intraoculara durere. e) Hipertonia oculara poate sa apara imediat dupa contuzie sau la cateva zile/ saptamani dupa.poate prezenta: PupilaMidriaza traumatica: lezarea fibrelor parasimpatice prin ruptura sfincterului irian.anterioara. Dispare reflexul fotomotor.rupturi . c) Luxatia cristalinului poate avea loc in camera anterioara sau in vitros.

hipotonie marcata . smulse. coroidei si vitrosului.edem. Include leziuni la nivelul retinei. dezlipire. Retina. 3. Ruptura la nivelul segmentului posterior e mai rara si mult mai grava.Plaga a perforat sau nu ochiul? .hipema importanta . SINDROMUL TRAUMATIC AL SEGMENTULUI POSTERIOR B. rupturi.hemoragii Contuzia deschis a sclerei fara interesarea conjunctivei apare cand forta contuziva este violenta si depaseste rezistenta peretelui scleral.hemoftalmia Ruptura la nivelul segmentului anterior se produce de obicei in sectorul opus celui traumatizat. taiate. corioretinopatii.accentuarea profunzimii camerei anterioare . hemoragii.Exista sau nu corp strain intraocular? a) Plagile corneene neperforante Diagnostic cu: -coloratie cu floresceina examenul cu fanta ingusta a biomicroscopului Pot fi punctul de plecare a unui ulcer corneean sau a unei reactii iridociliare. 2/6/2011 42 . Conjunctiva daca sunt mici nu necesita sutura. poate fi lezata si papila NO. Pleoape pot fi intepate. Coroida.cauzat de o forta contuziva violenta aplicata in zona retroecuatoriala a globului ocular. . Plagile globului ocular . distructii tisulare. Frecvent e lezat sectorul sup-nazal ca urmare unei lovituri in sectorul temporal (partea cea mai expusa a globului ocular) In buzele rupturii se observa hernirea de tesut iridociliar si/sau de vitros. b)Plagile sclerale nepeforante sunt lipsite de gravitate dar necesita explorarea lor chirurgicala intrucat pot fi mascate de hemoragia subconjunctivala.hemoragii. Contuziile deschise sau cu rupturi ale globului ocular PLAGILE PALPEBRO-OCULARE 1. Plagi orizontale Plagi verticale si oblice Plagi smulse 2. Vitrosul.

scaderea AV Tratament chirurgical.daca e o plaga punctiforma sau liniara cu buzele coaptate se aplica o lentila de contact terapeutica si se administreaza tratament medicametos similar cu cel din keratite.d) Plagi corneene perforante.cele mai frecvente durere oculara vie scurgerea unui lichid caldut (umoare apoasa) pe fata reducerea profunzimii camerei anterioare inclavarea irisului intre buzele plagii hipotonie oculara scaderea acuitatii vizuale Daca agentul perforant lezeaza capsula anterioara a cristalinului. umorul apos patrunde in interiorul cristalinului declansand cataracta traumatica directa.camera ant. Tratament:. CORPII STRAINI INTRAOCULARI Examinarea Examenul obiectiv al polului anterior Examenul polului Posterior (oftalmoscopie.hipotonie oculara . Mai profunda . -daca buzele sunt neregulate sutura e) Plagile sclerale perforante .biomicroscopie) Examenul radiografic 2/6/2011 Examenul echografic Corpi straini in camera anterioara Corpi straini infipti in iris/cristalin Corpii straini pot fi mascati de sange sau exudat fibros 43 .

conjunctiva necrotica.asigurarea unei cicatrizari suple 2.acetazolamida sau picaturi cu betablocant pt.faza imediata accidentului = lezarea tesuturilor oculare. Sunt considerate mai benigne decat cele cu baze. dezepitelizari conjunctivale si corneene cu scaderea moderata a transparentei corneei. varul. Arsurile oculare fizice Clasificare: . corneea lipsita de transparenta si dezepitelizata. fara modificari de transparenta. I : hiperemia tegumentelor palpebrale. uneori atrofia globului ocular.arsura grd. Vindecarea se face cu cicatrici. durabila in timp ACID .debridare zilnica ARSURILE OCULARE Tratament: ALCALINA 44 .amoniacul. reactii inflamatorii importante. III .leziunile cele mai grave se produc la pH > 11. false pterigioame.TRATAMENT: . corneean se vindeca cu leucoame dense.evitarea suprainfectiilor .atropina -autohemoterapie . mortarul. TRATAMENT .arsura grd.la nivelul pleoapelor prezinta leziuni profunde necrotice.faza intermediara = risc de infectie. Exemple de baze periculoase: soda caustica. .urmat de tratament general cu antibiotice si antiinflamatorii. hipertensiune intraoculara.unguente cu antibiotice in sacul conjunctival . cicatrici palpebrale.au actiune extinsa. simblefaroame. se extrag cu magnetul dupa o localizare radiografica prealabila .provoaca necroza de coagulare prin distrugerea proteinelor si formarea unei escare uscate care limiteaza patrunderea substantei in profunzimea tesuturilor. . Arsurile oculare chimice Arsuri cu substante acide. prevenirea hipertensiunii intraoculare. . Uneori poate perfora corneea sau sclera. . vascularizate. Arsurile cu substante bazice .faza cronica = leucoame corneene vascularizate. .general: antibiotice si antiinflamatoare . -arsuri grd.asigurarea nutritiei tesuturilor suferinde .simblefaroame. 1.calmarea bolnavului -dezinfectante oculare . hiperemie conjunctivala si eventuale dezepitelizari corneene. 2/6/2011 .extractia chirurgicala. Se vindeca fara sechele. Sclera poate prezenta leziuni necrotice. II :flictene la nivelul tegumentelor palpebrale. dezepitelizata. Evolutia arsurilo= 3 faze: . .rup bariera epiteliala si patrund rapid in profunzimea tesuturilor ajungand la ivelul camerei anterioare. cimentul. Daca sunt magnetici.indepartarea cat mai rapida a causticului .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->