Sunteți pe pagina 1din 70

REGNUL PROTISTA

 Cuprinde cele mai simple eucariote


 Sunt in general acvatice
 Nutritia:
 Fotoautotrofa - algele
 Heterotrofa - se hranesc cu bacterii, cu alte celule
din categoria protistelor sau cu resturi organice
suspendate in apa
Caractere generale
 Cele mai multe specii sunt unicelulare,
unele coloniale
 Au nucleu individualizat si numeroase
organite celulare
 Miscarea se realizeaza cu ajutorul cililor
si flagelilor de pe membrana celulara ,
aceste organite avand si rol de receptori
pentru diversi stimuli din mediul extern
 Respiratia celulara este anaeroba la
formele primitive, dar predominant
aeroba la majoritatea speciilor
 Reproducerea:
 Asexuata prin diviziune

 Sexuata
Clasificare

 Organisme extrem de diverse grupate in 3


categorii:
 Protiste cu caracter de animal – protozoare
 Protiste cu caracter de plante - alge
 Protiste cu caracter de fungi – mixomicete si
oomicete
Protozoarele

 Cuprind 4 filumuri:
 Sarcodina
 Zoomastigina
 Ciliophora
 Sporozoa
Filumul SARCODINA
 Cuprinde amoebele
 Se deplaseaza cu ajutorul pseudopodelor –
expansiuni citoplasmatice formate la periferia
citoplasmei
 Ex: Amoeba proteus - populeaza apele dulci
se hraneste cu alte protozoare si bacterii
 Amoebe marine: radiolarii si foraminiferii –
prezinta o capsula rigida formata din siliciu
in care este inchis continutul celulei
 Naegleria fowleri – prima amoeba
incriminata in producerea
meningoencefalitelor
 Entamoeba histolytica – amoeba parazita
care provoaca afectiuni gastrointestinale la
om dar poate parazita si alte organe
(plamanii, ficatul)
Amoeba proteus (amoeba)
Filumul ZOOMASTIGINA
 Cuprinde protozoare care au atasati la
suprafata celulei unul sau mai multi flageli
 Flagelii au rol in miscare; propulsarea
celulei este rezultatul miscarilor de
pendulare sau de biciuire a apei
 Exemple:
 Trypanosoma – gen cu reprezentanti
exclusiv paraziti (Trypanosoma
gambiense provoaca boala somnului si
este transmisa prin musca tete)
 Giardia intestinalis paraziteaza
intestinul multor animale printre care si
omul; este lipsita de mitocondrii
 Euglena este un eucariot acvatic cu
nutritie mixta (fotoautotrofa si Trypanosoma gambiense
heterotrofa)
Filumul CILIOPHORA
 Cuprinde protozoare heterotrofe care
au ca organite de miscare cilii
prezenti pe toata suprafata
membranei
 Reproducerea sexuata se realizeaza
prin conjugare
 Exemple:
 Paramoecium – ciliate reniforme

cu siruri de cili dispusi in spirala si


care le confera viteza mare de
deplasare
 Vorticella este un ciliat in forma de

palnie care foloseste cilii pentru


nutritie Paramoecium bursaria (pantofiorul)
Filumul SPOROZOA
 Cuprinde protiste imobile
 Se inmultesc prin spori
 Sunt exclusiv parazite
 Plasmodium - gen care cuprinde cateva
specii ce provoaca malaria; boala se
menifesta prin frisoane si febra, este
transmisa prin tantarul anofel si provoaca
distrugerea globulelor rosii
PROTISTE CU CARACTER DE PLANTE
 FILUM CHRYSOPHYTA
-cuprinde alge aurii si diatomee
-depoziteaza grasimi
-contin clorofila a, c si carotenoizi
-diatomeele au perete celular cu siliciu

Actynocylus sp.
 FILUM PYRROPHYTA
-cuprinde alge cu flageli
-depoziteaza amidon
-unele sunt heterotrofe
-contin clorofila a, c, carotenoizi si peridinina
-perete celular cu platose frumos ornamentate

Peridinium sp.
 FILUM CHLOROPHYTA - alge unicelulare

-cuprinde alge cu flageli


-depoziteaza amidon
-perete celular celulozic
-contin clorofila a si b
-au vacuola contractila

Halosphaera minor
Protiste cu caracter de fungi

 Cuprinde organisme unicelulare care traiesc


in soluri umede, pe substraturi organice aflate
in descompunere
 Pot fi saprofite sau parazite pe plantele de
cultura
 Multa vreme au fost considerate apartinand
regnului Fungi
Filumul MYXOMYCETES
 Se numesc si mucegaiuri mucilaginoase
 Provin din celule flagelate care fuzioneaza formand un sincitiu –
masa citoplasmatica in care se afla mai multi nuclei
 Exemplu: Physarium
 Sincitiul, in conditii neprielnice, (diminuarea hranei) formeaza
sporangi din care sunt eliberati in mediu sporii; din acestia se
formeaza mici celule amoeboidale care vor fuziona refacand
sincitiul
sincitiu
Physarium (mucegai mucilaginos)

Diferentierea
sporangilor
Filumul OOMYCETES
 Se numesc si mucegaiuri de apa
 Formeaza agregate celulare cu
aspect de filamente
 Celulele au un singur nucleu si au Saprolegnia sp.

un perete scheletic celulozic


 Se inmultesc sexuat diferentiind
gameti flagelati
 Exemple: Saprolegnia – mucegaiul
apelor
Phytophora – organism
parazit ce provoaca mana cartofului Infectie cu Phytophora la
cartof
Importanta protistelor
-participa la intretinerea ciclurilor biogeochimice
ca producatori, consumatori si
descompunatori
-au rol de filtre ale mediului inconjurator
-fertilizatori pentru sol
-intra in alcatuirea planctonului
-protistele fotoautotrofe contribuie la
oxigenarea mediului si constituie producatorii
primari in ecosistemele acvatice
Importanta economica:
Efecte negative:
-produsi toxici eliminati in mediu
Efecte pozitive:
-materie prima pentru industria celulozei si hartiei
-obtinerea mediilor de cultura pentru laborator (agar)
-principii active pentru medicamente si produse
cosmetice
Diatomeele formeaza roca numita diatomita utilizata
in ind vopselelor, a filtrelor si ca adaos in compozitia
pastei de dinti.
REGNUL FUNGI
 Cuprinde organisme eucariote imobile,
heterotrofe
 Toate speciile sunt parazite sau
saprofite
 Traiesc pe orice substrat organic daca
acesta nu este total lipsit de apa (apa,
sol, arbori in descompunere)
 Au corpul vegetativ format din:
-o celula sferica sau ovala
(drojdiile);
-hife = una sau mai multe celule
filamentoase ramificate care se
impletesc si formeaza o masa
compacta miceliu.
Dupa structura materialului nuclear hifele pot fi:

 Haploide (nucleul cu un singur set de


cromozomi)
 Diploide (nucleul cu un doua seturi de
cromozomi) si Dicariotice (cu doi nuclei in
celula)
 Unicelulare cu structura de sincitiu
 Multicelulare
Peretele celular al fungilor
 nu contine celuloza

 contine substante specifice: chitina si ergosterol;

Substanta de rezerva ce se depune in celule –


glicogenul;
Reproducere:
 Asexuata – prin fragmentare, diviziune directa,
spori asexuati;
 Sexuata – spori sexuati;

Sporangele = organul in care se diferentiaza sporii


sexuati.
Regnul FUNGI cuprinde:

 Filum Chytridiomycota
 Filum Zigomycota
 Filum Ascomycota
 Filum Bazidiomycota
FILUM CHYTRIDIOMYCOTA
 Cuprinde reprezentanti
predominant acvatici,
prevazuti cu flageli
 Reproducere prin spori
asexuati si sexuati
 Peretele celular contine
chitina si celuloza
Synchytrium endobioticum
(raia neagra a cartofului)
– parazit ce provoaca
negii cartofului
FILUM ZIGOMYCOTA
 Cuprinde fungi terestri
care elibereaza spori in
atmosfera umeda
 Structura de sincitiu

 Formeaza spori de
rezistenta – zigospori;
Rhizopus stolonifer
(mucegaiul negru de
paine)
FILUM ASCOMYCOTA
 Cuprinde cele mai raspandite
si numeroase specii de fungi
 Prezinta hife septate
 Prezinta sporange in forma
de sac numit asca
Aspergillus sp. si Candida sp.
care provoaca diferite maladii
la om;
Sacharomyces cerevisiae
(drojdia de bere) – pentru
obtinerea alcoolului;
Penicillium sp. – pentru
obtinerea antibioticelor
FILUM BAZIDIOMYCOTA
 Cuprinde fungii cei mai
avansati din punct de vedere
evolutiv
 Miceliile sunt formate din hife
multicelulare
 Se inmultesc prin spori produsi
intr-o formatiune cubica –
bazidie
 Cuprinde specii comestibile:
Agaricus bisporus
Pleurotus ostreatus
Boletus edulis (manatarca sau
hribii)
IMPORTANTA FUNGILOR
 Speciile saprofite:
– grup important de descompunatori care asigura
circuitul materiei in natura.
-sursa de hrana sau sunt utilizate pentru producerea
de antibiotice, alcool, vitamine, citostatice s.a.
-contribuie la realizarea procesului de digestie (genuri
ale filumului Chytridiomycota)
 Speciile parazite:

-determina diminuarea productiilor agricole


-produc boli la plante si animale
-declanseaza reactii alergice la om
 Ascomicetele si bazidiomicetele formeaza
simbioze (asocieri) cu plantele superioare =
micorize
 Genuri de fungi care realizeaza micorize:

Auricularia si Tuber
Realizeaza micorize: muschii de pamant,
coniferele si plantele cu flori;
Plantulele de Orchidaceae nu se pot dezvolta
decat cu ajutorul fungilor.
LICHENII
 Nu constituie un regn
 Combinatie intre regnul Fungi si Protista
 Sunt asociatii simbiotice intre fungi si alge
 Traiesc pe sol, stanci, scoarta copacilor fara
sa fie paraziti; sunt adaptati sa suporte foarte
bine uscaciunea
 Fungii – specie de ascomicete sau
bazidiomicete = componenta heterotrofa
 Alga – specie clorofita sau cianobacterie =
componenta autotrofa
 Clasificare – dupa morfologie:
-licheni frunzosi
-licheni crustosi
-licheni tufosi
 Inmultire:

-prin fragmentare
-prin izidii si soredii
 Importanta:

-erodeaza stancile contribuind astfel la formarea


solului pentru instalarea altor organisme  “pionierii
vegetatiei”
-reprezinta excelenti bioindicatori pentru poluare
REGNUL PLANTE
 Plantele - organisme eucariote, pluricelulare,
fotoautotrofe;
- prezinta perete celular
- sunt lipsite de mobilitate fiind fixate de
substrat
-miscarea plantelor se realizeaza prin
crestere;
Clasificare (dupa diferentierea tesuturilor conducatoare
si a organelor vegetative):
-plante avasculare: algele pluricelulare si Filum Briophyta
-plante vasculare: Filum Pteridophyta si Spermatophyta
(Gimnosperme si Angiosperme)
PLANTELE AVASCULARE

Algele pluricelulare – organisme acvatice


fotoautotrofe;
- corpul vegetativ = tal;
4 grupe de alge in functie de tipul pigmentilor
asimilatori:
 Alge verzi

 Alge rosii

 Alge brune

 Alge aurii
FILUM CHLOROPHYTA
 Cuprinde algele verzi
Caracteristici structurale si functionale:
 Celulele au perete celulozic
 Contin amidon ca substanta de rezerva
 Contin pigmenti de clorofila a si b
Spirogyra sp. (matasea broastei) – tal pluricelular
filamentos neramificat;
Cladophora sp. (lana broastei) – tal pluricelular
filamentos, ramificat;
Ulva sp. (salata marii) – tal pluricelular latit;
Volvox sp. – tal colonial
FILUM RHODOPHYTA

 Cuprinde algele rosii


(pigmenti carotenoizi:
ficoeritrina si ficocianina)
 Specii care populeaza
marile calde;
Chondrus crispus

Chondrus crispus
FILUM PHAEOPHYTA

Cuprinde algele brune


marine
Nereocystis luetkeana
Sargassum sp.

Sargassum sp.

Nereocystis luetkeana
FILUM BRYOPHYTA
 Cuprinde specii din plante sporogon
acvatice adaptate la mediul
terestru spori
 Traiesc pe uscat dar au nevoie seta

de apa pentru reproducere tulpinita

 Corpul briofitelor este un tal frunzisoare

pluricelular rizoizi

 Celulele au perete celular fara Polytrichum commune


lignina (muschiul de pamant)

 Corpul briofitelor este diferentiat


in rizoizi, tulpinite si frunzisoare
 tesuturi cu rol de aparare si
tesuturi fundamentale
 In lipsa unui corp veritabil, absorbtia apei si a
sarurilor minerale se face pe toata suprafata
corpului
Alternanta de generatii la briofite este reprezentata de:
 O stare haploida – gametofit – care produce gameti;

 O stare diploida – sporofit – care produce spori;

Faza diploida este total dependenta de cea haploida,


fiind incapabila de autofotosinteza.
Inmultire:
 Asexuata prin fragmentare si propagule

 Sexuata prin spori produsi in organe reproducatoare


pluricelulare.
Bryophyta cuprinde 3 clase: Hepaticatae, Anthocerotatae,
Bryatae.

CLASA HEPATICATAE
(hepatice)

- aceste briofite au simetrie


bilaterala
- prezinta rizoizi unicelulari si
pluricelulari
Marchantia polymorpha (fierea
pamantului)
CLASA ANTHOCEROTATAE

- cuprinde briofite cu morfologie aparte


- pe tulpinita se formeaza o coloana de tesut in
forma de filament in capatul careia se
diferentiaza sporii;
Phaeoceros laevis
CLASA BRYATAE
(muschii propriu-zisi)

- grupul cel mai numeros


si cel mai studiat dintre
briofite
- cuprinde muschi cu
simetrie radiara
- se remarca
predominanta rizoizilor
pluricelulari
Sphagnum cymbifolium
(muschiul de turba)
Importanta briofitelor
 Descompunatori ai organismelor moarte
 Imbraca suprafata stancilor creand conditii
pentru dezvoltarea altor organisme
 Impiedica eroziunea solului
 Mentin umiditatea solului
 Bioindicatori pentru schimbarile ecosistemului
 Constituie adaposturi pentru insecte si hrana
pentru multe specii de animale
PLANTELE VASCULARE

 Plante superioare caracterizate prin


diferentierea tesuturilor conducatoare (trahei
si traheide)= traheofite.
 Plante caracterizate prin diferentierea
organelor vegetative, corpul plantelor se
numeste corm = cormofite.
 Cuprinde doua filumuri:
 Filum Pteridophyta
 Filum Spermatophyta
FILUM PTERIDOPHYTA
 Cuprinde ferigile, grupa
primelor plante vasculare
aparute pe Pamant
 Sunt in general plante
terestre, unele specii sunt
adaptate la mediul acvatic
(pestisoara- Salvinia
natans)
 In zonele temperate prefera
locurile umede si
umbroase.
 Cormul ferigilor este format din radacini adventive,
rizomi subterani si frunze mari dublu penat-compuse
numite fronde.
 La unele specii radacinita si frunzele nu sunt
diferentiate (Rhynia).
 Vasele conducatoare lemnoase sunt traheidele.
 Pteridofitele nu formeaza flori si nici seminte.
 Reproducere:
 Asexuata - spori produsi de sporofit in organe
pluricelulare numite sporangi care se dezvolta in
structuri de aparare numite sori, situati pe partea
inferioara a frunzelor.
 Sexuata – gameti sexuati diferentiati in gametofit.
Filumul Pteridophyta cuprinde 3 clase:

• Clasa Lycopodiatae
• Clasa Equisetatae
• Clasa Filicatae
CLASA LYCOPODIATAE

 Tulpini taratoare
 Frunze mici dispuse in
spirala in jurul tulpinii
 Sporangii au aspect de
spiculete
Lycopodium clavatum
(pedicuta)
CLASA EQUISETATAE
 Epiderma tulpinii si a frunzelor este bogata in siliciu
 Frunze mici in verticil la nodurile tulpinii
 Sporangii se formeaza pe indivizi diferiti
Equisetum arvense (coada calului)
CLASA FILICATAE
 Frunzele sunt mari,
multinervate, lobate,
de obicei compuse
 Sporangii se
formeaza in sori pe
acelasi individ
Polypodium vulgare
(feriguta)
FILUM SPERMATOPHYTA
 Spermatofitele sunt plante vasculare cu seminte,
adaptate la mediul terestru.
Caracteristici:
 Tesuturi vasculare prezente in toate organele plantei

 Reproducerea sexuata este independenta de prezenta


apei
 Sporofitul este dominant

 Diferentiaza heterospori (spori sexuati diferiti):

-microspori sau spori masculini (granule de polen)


-macrospori sau spori feminini (sac embrionar)
 Dupa fecundare macrosporii se transforma in samanta
Cuprinde 2 subfilumuri:
 Gymnospermatophyta

 Angyospermatophyta

SUBFILUMUL GYMNOSPERMATOPHYTA

 Cuprinde spermatofite cu seminte neinchise in fruct;


 Datorita prezentei glandelor rezinifere, speciile
acestui subfilum poarta denumirea de rasinoase
 Gimnospermele sunt plante lemnoase (arbori si
arbusti)
 Cele mai cunoscute gimnosperme sunt coniferele
 Coniferele au radacina pivotanta, tulpina dreapta si
inalta, frunze aciculare, uninerve si persitente
(exceptie Larix decidua – zada).
 In structura vaselor conducatoare lemnoase sunt
prezente traheidele.
 Florile sunt unisexuate, organizate in conuri:
 Conurile masculine - o singura floare si sunt formate
din solzi purtatori de saci cu polen
 Conurile feminine – inflorescente compuse din solzi
care poarta ovule descoperite
 Reproducerea este sexuata, polenizarea se face cu
ajutorul vantului, fecundatia este simpla
 Samanta este compusa din embrion, mai multe
cotiledoane si un invelis protector
Subfilumul Spermatophyta cuprinde 5 clase:

 Clasa Cycadatae
 Clasa Ginkgoatae
 Clasa Gnetatae
 Clasa Pinatae
 Clasa Taxaceae
CLASA CYCADATAE
 Cele mai vechi gimnosperme
 Aspect de palmier

 Traiesc in regiuni tropicale si subtropicale

 Tulpina dreapta prezinta cicatrice ale frunzelor

 Frunze penat-compuse sub forma de veriticil la


varful tulpinii
Enchephalartos kosiensis
CLASA GINKGOATAE
 Tulpini inalte (peste
30 m)
 Frunze bilobate cu
nervatiune bifurcata si
forma de evantai
 Fructele au o parte
externa carnoasa
 Plante ornamentale,
rezistente la poluare
Ginkgo biloba (arborele
pagodelor)
CLASA GNETATAE
 Cuprinde 3 genuri
Welwitschia mirabilis
-traieste in Africa
-trunchiul creste in sol
-frunzele au forma de
fasii late
CLASA PINATAE
 Plante rezistente la frig, vant si
seceta
 Frunze aciculare, in general
persistente
 Cuprind coniferele: bradul, pinul,
molidul, ienuparul, jneapanul s.a.
Abies alba (brad)
-frunze pe doua randuri dispuse in
acelasi plan;
-frunzele prezinta pe fata inferioara
doua dungi albicioase
Picea abies (molid)
-frunze cu varf ascutit dispuse in
spirala pe ramuri
CLASA TAXACEAE
 Cuprinde arbori si arbusti
cu tulpini drepte
 Nu au glande rezinifere

Sequoia gigantea (arborele


mamut)
Taxus bacata (tisa) –
prezinta o formatiune
carnoasa de culoare
rosie care acopera
samanta - aril
Importanta coniferelor
 Lemnul coniferelor este utilizat in constructii,
industria lemnului, industria celulozei si
hartiei
 Din rasina se extrag substante antifungice si
insecticide
 Din muguri se obtin siropuri expectorante si
stimulatoare anabolizante
 Formeaza paduri cu rol ecologic, multe specii
fiind decorative
SUBFILUMUL ANGYOSPERMATOPHYTA
 Cuprinde plante superioare cu flori si seminte
inchise in fruct
 Au vasele conducatoare lemnoase reprezentate de
trahei
 Reproducerea este sexuata

Organele de reproducere: floarea, fructul si samanta


La floarea de Angiosperme ovulul este inchis in ovar,
sacul embrionar se gaseste in ovul
Fecundatia:
-independenta de prezenta apei si a umiditatii
-este dubla; fuzionarea celor 2 nuclei spermatici cu
cele doua componente ale sacului embrionar
Dupa fecundare:
Ovulul  samanta
Ovarul  fruct

Clasificare:
 Clasa Magnoliatae (Dicotiledonate)

 Clasa Liliatae (Monocotiledonate)


CLASA MAGNOLIATAE (DICOTILEDONATE)

Malus pumila (floare de mar) Trifolium pratense


Familia Rosaceae (trifoi)
Familia Fabaceae

Phaseolus vulgaris (fasole)


Familia Leguminosae

Fagus sylvatica (fag)


Vitis vinifera (vita-de-vie)
Familia Vitaceae Familia Fagaceae
CLASA LILIATAE (MONOCOTILEDONATE)

Galanthus nivalis (ghiocel)


Scilla bifolia (viorea)
Familia Amaryllidaceae
Familia Liliaceae
Iris germanica (iris)
Familia Iridaceae

Cocos nucifera
Triticum aestivum (grau) (arborele de cocos)
Familia Poaceae Familia Arecaceae
CLASA MAGNOLIATAE (DICOTILEDONATE)
CARACTERE GENERALE
 Radacina pivotanta si ramuroasa
 Tulpina ramificata nearticulata, cu crestere apicala si in
grosime
 Fascicolele conducatoare sunt distribuite regulat, pe un
singur cerc

Radacina la Brassica
rapa (rapita)
Ranunculus repens (floarea de leac)
Quercus robur (stejar) – fascicole conducatoare
 Nervatiunea frunzelor palmata sau penata
 Flori pentamere; caliciul si corola sunt diferentiate;
polenizare cu ajutorul insectelor
 In seminte sunt 2 cotiledoane

Samanta la Phaseolus
Frunza la Pelargonium zonale vulgaris (fasole)
(muscata)

Floarea la Rosa canina


(maces)
CLASA LILIATAE (MONOTILEDONATE)
CARACTERE GENERALE
 Radacina adventiva, fasciculata
 Tulpina neramificata, articulata cu crestere la nivelul
nodurilor; rar creste in grosime
 Fascicole conducatoare dispuse neregulat

Tulpina de
Sectiune prin tulpina de Phoenix dactylifera
Radacina de Graminee Zea mays (porumb) (curmal)
 Nervatiunea frunzei paralela
 Flori trimere; caliciul si corola nediferentiate;
polenizare cu ajutorul vantului
 Samanta cu un singur cotiledon

Samanta la Zea mays


(porumb)

Frunza de Poligonatum
odoratum
(Pecetea lui Solomon)
Floare de Galanthus nivalis
(ghiocel)
Analizarea florii la Angiospermae
 Structura florilor este redata simbolic prin formula florala.
Simboluri utilizate:
* = simetrie radiara
●│● = simetrie bilaterala
♀ = floare unisexuata feminina
♂ = floare unisexuata masculina
K = caliciul (totalitatea sepalelor)
C = corola (totalitatea petalelor)
P = periant (totalitatea tepalelor)
A = androceu (totalitatea staminelor)
G = gineceu (totalitatea carpelelor)

G = gineceu inferior
G = gineceu superior
-pentru un numar mare al elementelor
invelisului floral: ∞;
-pentru elemente concrescute numarul de
elemente este scris in paranteze;
-elementele aceluiasi invelis floral situate la
nivele diferite: A+B

☼ ♂K5C5A∞G (2)

Floare de maces
Petunia violacea (petunie) Pisum sativum (mazare) Fagus sylvatica (fag)

☼ K(5)C(5)A(5) G (2) ●│● K(5)C(5)A(9)+1 G ☼♀P7 G


1 3
Determinarea speciilor de stejar
Quercus cerris (cer) – frunza cu lobii in forma de dinti
de fierastrau, aspre si cu peri stelati
Quercus pedunculiflora (brumariu) – frunza cu peri
grupati
Quercus robur (stejar de campie) – frunze lipsite de
peri
Quercus dalechampii (gorun de deal) – frunze cu lobi
ingusti, ascutiti si inegali in lungime
Quercus petraea (gorun de munte inferior) – frunze cu
lobi rotunjiti si de lungimi diferite
Quercus frainetto (garnita) – frunze fara peduncul si
paroase cu lungimi de peste 10 cm
Quercus pubescens (tufan) – frunze cu petiol, paroase
si lungi de maxim 8 cm
Plante carnivore
 Au radacinile slab dezvoltate
 Nu formeaza micorize
 Nu formeaza simbioze cu bacteriile fixatoare de azot
 Frunzele au o fotosinteza de mica intensitate
 Secreta enzime de tipul celor produse de glandele digestive ale
animalelor

Nepenthes alata (ulciorul


tropical)

-planta insectivora
-frunzele in forma de urna

Drosera capensis (roua cerului)


-planta insectivora
-peri pe suprafata frunzelor