BASMUL CULT

Povestea lui Harap-Alb

Ion Creanga

''Povestea lui Harap-Alb" de Ion Creanga este un basm cult, publicat in Convorbiri
literare in 1877.
Basmul cult este o specie narativa ampla, cu numeroase personaje purtatoare ale unor
valori simbolice, cu actiune implicand fabulosul/supranaturalul si supusa stereotipiilor
/actiuni conventionale, care infatiseaza parcurgerea drumului maturizarii de catre erou.
Conflicutul dintre bine si rau se incheie prin victoria fortelor binelui. Personajele
indeplinesc, prin raportare la erou, o serie de functii (antagonistul, ajutoarele, donatorii) si
sunt individualizate prin atribute exterioare si prin limbaj.
Naratiunea la persoana a III-a este realizata de un narator omniscient, dar nu si
obiectiv, intrucat intervine adesea prin cometarii sau reflectii personale.
Spre deosebire de basmult popular, unde predomina naratiunea, basmul cult presupune
imbinarea naratiunii cu dialogul si descrierea. Naratiunea este dramatizata prin dialog, cu
o dubla functie: de a dezvolta actiunea si de a caracteriza personajele.
Tema basmului este triumful binelui asupra raului dar si drumul parcurs de mezin
pentru a dobandi o serie de valori morale si estetice neceare oricarui viitor imparat.
Motivele narative specifice sunt: superioritatea mezinului, calatoria, supunerea prin
viclesug, muncile, demascarea raufacatorului, pedeapsa, casatoria.
Actiunea se desfasoara linear, succesiunea episoadelor narative este data prin
inlantuire. Coordonatele spatio-temporale sunt vagi, "Amu cica era odata intr-o tara un
crai, care avea trei feciori."Fuziunea dintre real si fabulos se realizeaza inca din incipit.
Reperele spatiale sugereaza dificultatea aventurii eroului, catre trebuie sa ajunga de la un
capat la celalalt al lumii ( in plan simbolic de la imaturitate, la maturitate). El paraseste
lumea aceasta, cunoscuta si trece dincolo, in lumea necunoscuta.
In basm, sunt prezente clisee compozitionale/formule tipice. Formula initiala ''Amu
cica era odata" si formula finala "si a tinut veselia ani intregi, si acum mai tine inca; cine se
duce acolo be si mananca. Iar pe la noi, cine are bani bea si mananca, iara cine nu, se
uita si rabda." sunt conventii care marcheaza intrarea si iesirea din fabulos. Insa naratorul
inoveaza formula initiala, punand povestea pe seama spuselor altcuiva;"cica", adica se
spune. Iar formula finala include o reflectie asupra realitatii sociale, alta decat lumea
basmului. Formulele mediane realizeaza o trecere de la o secventa la alta, intretinand
curiozitatea cititorului.
Parcurgerea drumului maturizarii de catre erou presupune un lant de actiuni
conventionale:o situatie initiala de echilibru, o parte pregatitoare, un eveniment care
deregleaza echilibrul, aparitia donatorilor si a ajutoarelor, actiunea reparatorie, refacerea
echilibrului si rasplata eroului.
Trebuie mentionat ca autorul porneste de la modelul popular al basmului, cu tema sa
universala : lupta binelui cu raul si o reactualizeaza dar formeaza un text narativ complex,
cu trei ipostaze ale protagonistului in plan compozitional: etapa initiala: 'fiul de crai',
parcuregerea drumului initiatic: "harap-alb" si rasplata-'imparatul'. Toate aceste etape
formeaza un drum al devenirii si modificarii statutului social al eroului, acordandu-i
basmului caracterul de bildungsroman.
Eroul nu are de trecut doar trei probe, ci mai multe serii de probe acordate de doi
antieroi. Potrivit avertismentului tatalui, raul este reprezentat de oamenii insemnati, cu
inteligenta vicleana: Spanul si Omul ros. Nici protagonistul nu este un Fat-Frumos curajos
si voinic, luptator priceput, iar calitatile dobandite in situatii limita apartin psiho-moralei.
Factorul perturbator al situatiei initiale este reprezentat de "cartea" primita de catre
Crai de la Imparatul Verde si determina parcurgerea drumului de cel mai bun dintre fiii
craiului. Curajul fiilor este probat mai intai de crai, deghizat in ursul de la pod. Aceasta este
o proba a barbatiei, pe care o pica primii doi frati, insa mezinul trece aceasta proba cu
ajutorul calului nazdravan, care "da navala asupra ursului."Trecerea podului reprezinta
trecerea intr-o alta etapa a vietii si se face intr-un singur sens, catre maturitate.Insa
aceasta proba nu ar fi fost trecuta fara ajutorul calului si al Sfintei Duminici, care deghizata
in cersetoare il sfatuieste pe mezin sa ia hainele si armele cele vechi ale tatalui sau si sa
isi aleaga un cal cu ajutorul tavei cu jaratec.
Trecerea podului este urmata de ratacirea prin padurea-labirint, loc al mortii si al
regenerarii, intrucat aici tanarul isi incheie viata de crai si o incepe pe cea de sluga. "De la
un loc i se inchide calea si incep a i se incurca cararile", iar 'ajutorul ' vin din partea
Spanului, care il face pe mezin sa incalce sfatul parintesc. Coborarea in fantana are, in
plan simbolic, semnificatia grotei, spatiu al renasterii si al regenerarii. Schimbarea numelui
reprezinta inceputul initierii spirituale, unde va fi condus de catre Span. Eroul, intra in
fantana fiu de crai, si iese Harap-Alb, rob al Spanului. Juramantul din fantana va include si
conditia eliberarii de sub robia Spanului: "atata vreme sa ai a ma sluji, pana cand ii muri si
iar ii invia."
Ajuns la curtea impartaului Verde, Spanul se da drept fiul de crai si il supune pe Harap-
Alb la trei probe: aducerea salatilor din Gradina Ursului, aducerea pielii cerbului "cu cap cu
tot, asa batute cu pietre scumpe, cum se gasesc" si a fetei lui Ros Imparat pentru a se
casatori cu Spanul.
De primele doua probe trece cu ajutorul Sfintei Duminici, care ii da obiecte magice:
pentru urs o licoare cu "somnoroasa" iar pentru cerb obrazarul si sabia lui Statu-Palma-
Barba-Cot. A treia proba este mai complexa si presupune o alta etapa a initierii, cu mai
multe ajutoare. Drumul spre Imparatul Ros este marcat de trecerea unui alt pod, cu
aceeasi simbolistica, de trecere intr-o alta etapa a maturizarii, in care Harap-Alb preia
initiativa propriilor acte. Cum pe pod trecea o nunta de furnici si el se hotaraste sa o crute,
primeste in dar de la craiasa furnicilor o aripa. Acelasi lucru se intampla si cu un roi de
albine, carora le face un stup.
Ceata de monstrii il insoteste pentru a-l ajuta intru-cat s-a dovedit prietenos si
comunicativ: Gerila, Flamanzila, Setila, Ochila si Pasari-Lati-Lungila.
Pentru a-i da fata, Imparatul Ros il supune pe Harap-Alb la o serie de probe, trecute cu
ajutorul puterilor supranaturale ale prietenilor sai: casa de arama, ospatul pantagruelic,
alegerea macului de nisip, straja nocturna in odaia fetei si ghicitul fetei cu ajutorul albinei.
Fata imparatului Ros impune o ultima proba: o intrecere intre calul lui Harap-Alb si
turturica ei, castigatorul aducand 'trei smicele de mar, apa vie si apa moarta de unde se
bat muntii in capete.'Proba este castigata de catre cal(prin inselaciune). Pe drumul catre
Verde Imparat eroul se indragosteste de fata dar ramane fidel juramantului si nu isi
marturiseste adevarata identitate.
Fata il demasca pe Span, care ii taie capul lui Harap-Alb, acuzandu-l de tradare. In
felul acesta eroul se dezleaga de juramant si reinvie cu ajutorul obiectelor magice aduse
de cal. Tot calul este cel care il omoara pe span iar astfel initierea s-a incheiat si eroul
ajunge in ultima faza a calatoriei sale: rasplata, ce consta in nunta cu fata de imparat si
imparatia.
Personajele sunt purtatoare ale unor valori simbolice: binele si raul in diverse
ipostaze.
Harap-Alb este eroul acestui basm, el este om, fara puteri supranaturale si fara
trasaturi exceptionale, dar dobandeste prin trecerea probelor o serie de calitati si valori
tipic umane necesare unui viitor imparat, in viziunea autorului. Numele personajului
reflecta conditia sa duala: rob si sluga de origine nobila, iar sugestia cromatica alb-negru
reprezinta traversarea unei stari intermediare, intre starea de inocenta(naivitate) si invierea
spirituala a celui ce va deveni imparat.
Spanul este antieroul, dar el nu este numai o intruchipare a raului ci un initiator -''rau
necesar''.
De aceea calul nazdravan nu-l ucide pana ce calatoria nu s-a incheiat si initierea eroului
nu este completa.
Eroul este sprijinit de ajutoare si donatori: fiinte cu insusiri supranaturale, animale
fabuloase, fapturi himerice, sau obiecte miraculoase si se confrunta cu raufacatorului ,
care are si functia de trimitator. Personajul cautat este fata de imparat.
Registrul stilistic popular, oral si regional confera originalitate textului, care difera de
cel popular prin specificul termenilor, al modului de exprimare. Limbajul cuprinde termeni si
expresii populare, regionalisme fonetice, ziceri tipice, eruditie paremiologica, cu o serie de
efecte stilistice.
Placerea zicerii, verva, jovialitatea se reflecta in mijloacele lingvistice de realizare a
umorului.Oralitatea stilului se realizeaza prin: expresii onomatopeice, verbe imitative,
interjectii, expresii narative tipice, exprimarea afectiva, propozitii interogative, si
exclamative, inserarea de fraze ritmate, versuri populare, sau construite dupa modelul
popular, exprimarea locutionala si idiomatica, toate acestea contribuie la accentuarea
stilului tipic moldovenesc .
Povestea lui Harap-Alb contine trasaturile basmului, dar este un basm cult prin:
reflecatrea conceptiei despre lume a scriitorului, umanizarea fantasticului, individualizarea
personajelor, umorul si specificul limbajului. Basmul pune in evidenta idealul de dreptate,
de adevar si de cinste.