Cap. IX. BOBINE DE REACTANTA, 9.1. Generalitati In condigiile existentei nor puteri de scurteircuit mari tn rejelele electrice, se impune limitarea curenyilor de scurtcircuit. Aceastd limitare se obtine prin mirirea pe cale artificial a impedangei circuitului parcurs de curentul de scurteircuit, Masura de limitare a curentilor de scurteiruit pana la valori admise de aparatajul de comutatie consta in montarea in serie pe cele trei faze a unor reactante inductive numite bobine de reactany Pe langi limitarea valorilor curentilor de scurtcircuit, bobinele de reactanta asigur mentinerea tensiunii la valori admisibile, usurand astfel conditiile de functionare ale echipamentelor electrice in caz de avatii Bobinele de reactant se construiesc sub forma unor bobine cu izolatie uscata sau tn ulei, de regula fara miez de fier pentru obtinerea unei inductante ct mai constante. infagurarile bobinelor de reactant& se. realizeaza din conductoare flexibile multifilare izolate. Izolatoarele suport sunt de tip SBI-10 KV sau SBI-15 KV, iar bornele de racord se confecjioneazA tntotdeauna din material metalic neferos 9.2.Parametrii bobinelor de reactanta Bobina de reactant’ se caracterizeaza prin urmatorii paramettii : tensiune nominal U;, curent nominal 1,, reactanja in marimi relative, raportaté la reactanta nominala - in procente conforma relatiei : x, =x; ou 100 incare: x, =@L este reactanja pe faz4 a bobinei de reactanya tn ohm, —L- inductanta unei faze a bobinei de reactant’ tn H. Valoarea curentului de scurtcircuit dupa bobina de reactant, cu conditia ca alimentarea sa se fact de la 0 sursa de putere infinit de mare, este in cazul scurtcirciutului trifazat : Reactanta bobinelor de reactanta montate pe cablurile de plecare este, de obicei, de cel mult 6 - 8 %. Reactanta bobinelor montate pe barele colectoare, destinate sectionarii barelor colectoare ajunge la 12 %. 96In figura 9.1. este reprezentaté o schemA tn care se aratd conectarea bobinelor de reactantd la o linie care pleaca de la barele centralei, bobina de reactanta de linie BR, precum si a bobinei de reactant de bare BR, EI [ ftom | fig.9.1Scheme de conectare a _fig.9.2. Repartizarea céderii de tensiune bobinei de reactanya ‘n circuit in regim nominal(1) si la regim de scurtcircuit(2) In figura 9.2. se arata, sugestiv, repartizarea caderii de tensiune in circuit tn regim nominal si i regim de scurtcircuit, dupa bobina de reactant de linie. La scurteircuit, caderea principald de tensiune are loc in bobina, ceea ce asigura si menginerea la bare a unei tensiuni suficient de mari. In general tensiunea rezidvala la bare depinde, in special, de relatia dintre impedantele generatorului stale bobinei de reactanta 12 O42 fig 9.3.Limitarea curetilor de scurtcircuit produst de 3 © bobind de reactanyl de linie: a a) schema electricd;b) variatia curentilor de scurtcircuit $ia ‘ensiunii pe barele colectoare in functie de reactanta reaciorului. In figura 9.3. se prezinta variatia tensiunii reziduale si a curentului de scurtcircuit, dupa bobina de reactanja, in functie de raportul dintre reactanta bobinei si reactanta sistemului.Se vede cd cu cat reactanta sistemului este mai mica, cu atat nivelul tensiunii reziduale este mai mare. Alegerea reactanjei bobinei de reactant’ de linie se face cu conditia limitarii curengilor de scurtcircuit ( impusi de cel mai sensibil element ) : stabilitatea termici a retelei, de cablurile de distributie ( C 1,» ), capacitatea de comutatie a intreruptoarelor retelei de alimentare (1-1 ). ‘in marea majoritate a rejelelor complexe de distributie, elementul care impune cel mai redus nivel al curentilor de scurtcircuit este stabilitatea termica a cablurilor rejelei de distributie. Pierderea de tensiune in bobina de reactanpa este egal cu AU, = V3-Iy “Xz -SiNOsare. sau AU%=1. 7°. -SINQsare In regim normal de functionare pierderile de tensiune in bobina de reactanta, conform normelor, nu trebuie si fie mai mari de 1 ... 1,5 %, daca la consumator sunt instalatii de compensare a factorului de putere. Penta consumatorii care nu au instalatii de compensare a factorului de putere se accept o cidere de tensiune prin bobina de reactant de 2... 3%. Pentru reducerea pierderilor de tensiune se folosesc bobine de reactanta cu prizé mediana. Bobina de reactant cu priz& mediand este 0 Up bobina de reactanta obignuita la care s-a scos © prizX la mijlocul infagurarii. Prezenya cuplajului magnetic tntre cele dowa jumatati de bobina conduc la micsorarea pierderilor Ho HH, de tensiune in regim normal de functionare. uy u Inductanja bobinei de reactanta fara miez de fier se poate calcula in funcyie de parametti Y sai geometrici cu ajutorul formule’ fig.9.4. Bobina de reactant’ Dy cu priza mediand L-105-w?-p.(2) 10% mn} teare: w~numarul de spire ale infagurarii ; D-diametral medin al infaguraii (cm) B - perimetrul infasurarii (cm) k - exponent, care se ia : D k pentru O< <1 kk Sle wi pentru 1<23<3 98Pierderea total de putere tn infasurarea unie faze a bobinei de reactants este: =Tom-R in care R= k, R ohm este rezistenta activa a tnfasurarii bobinei . Coeficientul ky care tine seam de efectul pelicular gi de efectul de apropiere, variaza tn limitele 1,1 - 1,3 pentru inigurarile bobinelor de reactant’ executate din conductoare amultifilare, cu sectitmea de 65 ... 150 mm?. De obicei, pierderile de putere din bobinele de reactant nu reprezinté mai mult decat 0,2 - 0,3 % din puterea care trece prin bobind si nu deptiseste in cazutile cele mai defavorabile 0,5 %. Supratemperatura infisurarii unei bobine de reactant cu beton, la uecerea curentului nominal se poate aprecia, aproximativ dupa urmatoarea formuli empirica, stabilité pentru. punctul cel mai incalzit : AP Trom = 20-757 [°C] ‘in care: AP - pierderile totale de putere tn infigurarea unei bobine de reactanyalW];, — D-diamerrul mediu [ cm ]; b - latimea tnfigurarii [ cm } Temperatura tnfiguririi in punctul cel mai tnedlzit nu webuie si depaigeasca 100 °C. La scurtcircuite apar actiuni electrodinamice, atat in infagurarea unei faze a bobinei de reactantd, ct si intre fazele bobinei care au tendinja de a comprima infagurarea tn toate directiile si de a-i mari diametrul. fig 9.5 Directiile in care actioneaza eforturile electrodinamice in cazul unei asezati verticale a bobinelor de reactant’, adica atunci cand toate cele trei faze sunt asezate una deasupra celeilalte, acest lucru este rational, deoarece, in aceasta situatie, forja maxima va comprima izolatoarele care separa fazele unele-de altele. Dup cum se stie, portelamil rezist4 mult mai bine la compresitmne decat la intindete. Trebuie mensionat c& in vecinitatea bobinelor de reactané nu trebuie agezate piese si construchi din fier, deoarece tn ele pot avea loc. pierderi 99importante de putere putandu-se incdlzi puternice. Pe langi aceasta, la scurtcircuite, piesele de fier ale constructiilor si elementele instalatiilor sunt atrase puternic spre bobind. S-au observat cazuri in care, de exemplu, ugile din fier ale celulelor bobinelor de reactanta au sarit din balamale, datorita fortelor electrodinamice care au luat nagtere la scurtcircnite. 9.3.Variante de executie, pentru bobinele de reactanta Pentru tensiuni pana la 35 KV, cele mai indicate sunt bobinele de reactanta uscate, Aceste bobine sunt ricite cu aer si sunt destinate in special pentru ‘montarea in instalafii interioare. Pentru tensiuni de 6 - 10 kV, cele mai indicate sunt bobinele de reactant mn. Se mai constraiesc bobine de reactanta si tn Jemn, in sticla ori in ragina. oo 20000000 @0000000 90000000 @o000 fig 9.6. Bobina de reactanré ca beton 1 - infligurare 2- coloane de beton 3 - izolatoare suport In tara noastra se construiesc bobine de reactanta in beton de tipul BR pentru tensiuni de 6; 10 si 15 KV si curenti de 100 A pand la 2 x 2000 A, cu reactante relative de 3%, 4%, 5%, 6%, 7%, 10%, 2x8%, si 2x10% Infigurarea se realizeaza din conductoare flexibile multifilare izolate cu hartie si acoperite cu o fesaturd din bumbec. Intre spire se lasé spay libere pentru a permite accesul aerului de racire. In functie de valoarea curentului nominal tnfigurarea se execut din una sau mai multe cai de curent tn paralel Coloanele din beton sunt singurele elemente care fixeazd inlasurarea, ele sunt in numar de 10, distribuite uniform ia 36° una fara de alta. In ultimul timp, si la noi, s-au realizat bobine de reactanta tip modu, pentru tensiunea de 10 RV, la care Infigurarea se realizeaza din folie de cupra rulata tmpreuna cu straturi de hartie Bicuita sau jesaturd de sticla si tumata th rasini_ sintetice. 100‘Consolidarea se face prin tumare in raging Dinox 110 dupa ce in interiorul si exteriorul bobinei a fost rulata o panzi de sticlt. Acest tip de bobina prezinta 0 reducere sensibild a greutatii si gabaritelor fata de tipul in beton, un consuum mai redus de cupru i o rezistenyi mecanicé mule marit. Pentru tensiuni mai mari de 35 kV se foloseste uleiul drept izolant, obinele de reactant cu ulei find, de obicei, de tip exterior si realizate similar cu transformatoarele. Cufundat-tn ulei, bobinajul este protejat in mod sigur de umezeala, de praf ete. Daca la bobinele de reactanta cu ulei nu s-ar lua masuri speciale pentru limitarea fluxului magnetic prin peretii cuvei, atunci in acestia s-ar produce pierderi relativ mari gi deci uleiul si cuva s-ar mcalzi mult. Existé ca metoda de limitare a fluxului magnetic care tinde s se inchida prin peretii cuvei, montarea in interiorul cuvei a unui ecran inelar de cupra sau aluminiu, ecran fixat de peretii cuvei. Fluxul magnetic al bobinei de reactant induce un curent electric care la randul sat: da nastere unui flux magnetic de sens contrar. Ca rezultat, prin peretii cuvei circulé un flux neglijabil. Cu cat rezistenga ecranubti este mai mica, cu atat se obtine o compensare mai buna, 4 fig9.7.Bobina de reactanté cu tlei . prevazutd cu ecran electromagnetic 3 j— 2 1 cuva metalica 2- bobinaj 3 - eran protector 4 -izolatoare de trecere © st - fhuxul magnetic ce se inchide prin YF cava 101