MANAGEMENTUL PROIECTELOR PARTEA II

MANAGEMENTUL PROIECTELOR
PLANUL DE LUCRU AL REALIZARII PROIECTULUI DE CONSTRUCTIE

ETAPA 1 – Caracteristici generale, structurarea obiectivelor

Este etapa prin care sunt exprimate cerinţele şi necesităţile beneficiarului în raport
cu proiectul de construcţie. De asemenea în această etapă se conturează o serie de aspecte
dintre care se menţionează:
ƒ Aspecte generale – prin care se prezintă coordonatele proiectului: denumire,
destinaţie, localizare, categorie de importanţă, amplasament, tema cu
fundamentarea şi necesitatea realizării acestuia;
ƒ Aspecte tehnice – prin care se descrie obiectul de construcţie (construcţii nouă sau
construcţie existentă repusă într-o nouă stare de funcţionalitate prin reabilitare
structurală, funcţională, termică, etc.); se stabileşte structura constructivă,
funcţională şi tehnologică a obiectului; se stabilesc dimensiunile şi forma
elementelor de construcţie şi de instalaţii componente; se prezintă informaţii
despre principalele materiale şi echipamente folosite, consecinţele şi efectele
asupra mediului, etc.;
ƒ Aspecte economice – prin care se prezintă informaţii legate de sursele de finanţare
necesare pentru realizarea proiectului care pot fi: surse de finanţare proprii (agenţi
economici privaţi sau de stat, persoane fizice) şi surse de finanţare atrase (sume
investite de persoane fizice sau juridice, credite bancare, programe de finanţare).
De asemenea se prezintă o serie de elemente legate de cheltuielile de capital şi
cheltuielile materiale legate de realizarea proiectului de construcţie;
ƒ Aspecte comerciale – care vizează natura şi calitatea materialelor şi
echipamentelor folosite la realizarea proiectului de construcţie;
ƒ Aspecte manageriale – prin care se vizează alegerea şi coordonarea factorilor
implicaţi în realizarea proiectului. Printre principalii factori („actori”) care
participă la realizarea proiectului de construcţie enumerăm:
- investitori /beneficiari
1
MANAGEMENTUL PROIECTELOR PARTEA II

-arhitecţi, ingineri, experţi tehnici, consultanţi, specialişti

-constructor/ antreprenor general
-producători şi furnizori de materiale, echipamente tehnologice
-forţă de muncă, tehnicieni. Sindicate
-societăţi de asigurare
-organisme locale (Consiliul Local, Inspecţia în construcţii)
-regii care asigură utilităţi: apă, canal, gaz, curent electric, telefonie, etc.
-alţii: firme de transport, laboratoare de încercări, instituţii de agrementare,
instituţii de învăţământ şi cercetare, inspecţii (mediu, protecţia muncii,
etc.).
ETAPA 2 – Structura de descompunere a proiectului (SDP) [70] [17] [2]
Structura de descompunere a unui proiect de construcţie reprezintă o metodă de
dezagregare, într-o manieră ierarhică a unui proiect în grupuri structurale foarte diferite
ca natură şi complexitate, având la bază o serie de considerente cum ar fi: complexitatea
proiectului, etapele de realizare ale acestuia, factorii implicaţi în realizarea lui, diversele
variante tehnologice şi organizatorice de realizare, resursele folosite, cultura managerială
a celor implicaţi în realizarea proiectului.
Astfel se pot contura trei structuri principale de descompunere a unui proiect de
construcţie, acestea fiind:
1. Structura de descompunere orientată pe etapele de realizare a proiectului (SDE);
2. Structura de descompunere orientată pe părţi componente din cadrul obiectului de
construcţie (SDC)
3. Structura de descompunere orientată pe activităţi (SDA).
1. Structura de descompunere orientată pe etapele de realizare a proiectului (SDE)
SDE propune o detaliere a proiectului de construcţie pe etapele de realizare a acestuia,
punând în evidenţă şi conţinutul acestor etape (studii, documentaţii, proiecte, etc.) (figura
3.5). PROIECT DE CONSTRUCTIE

ETAPA DE FUNDAMENTARE SI PROIECTARE ETAPA DE EXECUTIE

Studii de fezabilitate LICITAREA/OFERTAREA/CONTRACTAREA

Licitatia EXECUTIA
Elaborare PROIECT TEHNIC
Preluare amplasament
Organizarea de santier
Executia propriu-zisa
INCHEIEREA PROIECTULUI

Fig. 3.5 Structura de descompunere orientată pe etape de realizare

2
MANAGEMENTUL PROIECTELOR PARTEA II

2. Structura de descompunere orientată pe părţi componente din cadrul

obiectului de construcţie (SDC)
Această structură propune o descompunere a proiectului după nivelul de detaliere
prezentat în tabelul de mai jos, în vederea stabilirii unei scheme unitare pentru alegerea,
conceperea, proiectarea, execuţia diferitelor variante de realizare a proiectului.
Nivelele de detaliere ale obiectelor de construcţie din cadrul unui proiect de
construcţie pot fi prezentate astfel [26]:
Nivel de Denumire Conţinut
detaliere
1. OBIECT DE Reprezintă acea parte delimitată spaţial care are o anumită funcţiune.
CONSTRUCŢIE La baza realizării fiecărui obiect de construcţie stă proiectul tehnic
aferent obiectului prin care se stabilesc parametrii tehnici (forma,
dimensiunile şi structura constructivă). Exemple: Corp clădire, Centrală
termică, Punct transformare, etc.
2. ANSAMBLU DE Reprezintă totalitatea subansamblurilor ce definesc părţi distincte ale
CONSTRUCŢIE unui obiect de construcţie (infrastructură, suprastructură, instalaţii)
3. SUBANSAMBLU Reprezintă acea parte a unui obiect de construcţie stabilită pe
DE ONSTRUCŢIE considerente structurale, funcţionale sau pe faze de realizare (totalitatea
fundaţiilor izolate, etc.)
4. ELEMENT DE Reprezintă ansamblul de procese de construcţie concretizate în acea
CONSTRUCŢIE parte a unui obiect de construcţie care are o anumită funcţiune (fundaţii,
pereţi subsol, planşee, închideri, pereţi portanţi, etc.)

SDC se prezintă sub forma unui arbore ale cărui grade de detaliere reprezintă o
descriere cât mai clară a obiectelor, ansamblurilor, subansamblurilor şi elementelor de
construcţie (figura 3.6).
OBIECT DE CONSTRUCTIE

CONSTRUCTII INSTALATII

INFRASTRUCTURA ARHITECTURA INSTALATII ELECTRICE INSTALATII TERMICE

FUNDATII PERETI SUBSOL INSTALATII SANITARE TELEFONIE

INCHIDERI COMPARTIMENTARI
STILPI PLANSEE
PARDOSELI FINISAJE

SUPRASTRUCTURA

STILPI GRINZI

PLANSEE PERETI

UTILAJE TEHNOLOGICE ECHIPAMENTE TEHNOLOGICE

CENTRALA TERMICA ASCENSOR

Fig. 3.6 Structura de descompunere orientată pe obiecte de construcţie

3
MANAGEMENTUL PROIECTELOR PARTEA II

3. Structura de descompunere a proiectului orientată pe activităţi (SDA)

SDA defineşte o reţea arborescentă care prezintă în mod structurat activităţile
necesare realizării unui proiect de construcţie.
Activitate (componentă a unui proiect de construcţie) reprezintă un ansamblu de
procese de construcţie şi acţiuni stabilite şi legate pe considerente tehnice, organizatorice,
administrative, legislative, care poate să consume timp şi resurse, numai timp sau să fie
sub forma unor condiţionări.
Modalităţi de stabilire a activităţilor componente ale unui proiect de construcţie:
¾ denumirea activităţii să fie formulată clar (pe max.30 de caractere) [78];
¾ de formulat denumirea fiecărei activităţi reprezentând o acţiune (turnare
beton în fundaţii, execuţie zidărie, elaborare proiect pentru obţinerea
autorizaţiei de construire);
¾ fiecare activitate să poată fi cuantificată prin următoarele elemente: cantităţi
de procese, durată de realizare, cost, moment de începere, moment de
terminare;
¾ să se poată stabili categoriile şi cantităţile de resurse necesare realizării
acesteia (număr de muncitori, cantităţi şi tipuri de materiale, ore funcţionare
utilaje, etc.);
¾ să se poată stabili uşor variantele tehnologice şi organizatorice de execuţie;
¾ să se poată stabili anumite cerinţe de calitate;
¾ să i se poată asocia un responsabil (executant);
¾ să se poată stabili relaţii de condiţionare între acţiunile componente precum
şi cu alte activităţi;
¾ să poată fi urmărită, condusă şi evaluată;
¾ să poată furniza informaţiile necesare pentru desfăşurarea în timp şi spaţiu;
¾ procesele componente şi resursele să fie uniform distribuite pe toată durata
de realizare a activităţilor;
¾ codificarea activităţilor să se facă într-un format posibil de extins permiţând
descompunerea acesteia în subactivităţi, acţiuni, procese de construcţie, faze,
evenimente:
200 Execuţie elemente din beton armat la infrastructură
• 210 – cofrare
• 220 – confecţionare armături
• 230 – montare carcase de armături
• 240 – întocmire proces verbal de lucrări ascunse
• 250 - turnare beton cu autopompa de beton
Modalităţi de grupare a activităţilor necesare realizării unui proiect de construcţie.
Activităţile implicate în realizarea unui proiect de construcţie se pot grupa astfel:
I. în funcţie de tipul activităţilor distingem:
1. activităţi care consumă timp şi resurse (materiale, forţă de muncă, resurse
financiare, etc.);
4
MANAGEMENTUL PROIECTELOR PARTEA II

2. activităţi care consumă numai timp – se prezintă sub forma activităţilor care
reprezintă condiţionări tehnologice;
3. activităţi fictive – care nu consumă nici timp şi nici resurse dar care marchează
începutul sau sfârşitul anumitor faze ale proiectului punând în evidenţă
condiţionări tehnologice, organizatorice, administrative, de înregistrare a calităţii,
etc.
III. după conţinutul acţiunilor incluse distingem:
1. procese de construcţie care sunt legate nemijlocit de execuţie a proiectului şi care
permit stabilirea cantităţilor de procese aferente. Acestea pot fi procese simple sau
complexe;
2. activităţi cu caracter de condiţionare – se prezintă sub forma întreruperilor
tehnologice (procese umede, întărire beton, realizare rosturi, etc.);
3. activităţi cu caracter tehnic (trasări, recepţii calitative, verificări);
4. activităţi cu caracter organizatoric (aprovizionări cu materiale, prefabricate,
utilaje, utilităţi, organizare de şantier).
In figura 3.7 se prezintă un model de structurare a proiectului de construcţie pe activităţi:

Fig. 3.7 Structura de descompunere orientată activităţi

Pe baza structurii de descompunere a proiectului orientată pe activităţi se pot pune

5
 MANAGEMENTUL PROIECTELOR PARTEA II

în evidenţă alte două structuri secundare de descompunere şi anume:

¾ structura de descompunere orientată pe resurse (SDR)
¾ structura de descompunere orientată pe organizare (SDO)

3.1 Structura de descompunere orientată pe resurse (SDR) [67] [70] [17]

Această structură are ca principal scop identificarea principalelor resurse necesare
realizării proiectului precum şi structurarea acestora în funcţie de natură şi caracteristici.
Astfel în realizarea unui proiect de construcţie putem stabili următoarele categorii
principale de resurse (3.8): resurse umane, resurse materiale, resurse utilaje şi
echipamente tehnologice, resurse financiare, resurse informaţionale.
Ponderea şi tipurile de resurse sunt dirijate de multitudinea factorilor productivi
necesari pentru realizarea proiectului.
RESURSE

UMANE MATERIALE UTILAJE SI FINANCIARE RESURSE INFORMATIONALE

ECHIPAMENTE TEHNOLOGICE

SPECIALITATE 1 SPECIALITATE 2 TIP 1 TIP 2 Fonduri publice

Credite bancare
Investitori
Programe de dezvoltare
Fig. 3.8 Structura de descompunere orientată resurse
3.2. Structura de descompunere orientată pe organizare (SDO)
Această structură are ca principal scop identificarea grupurilor şi a organizaţiilor
implicate în realizarea proiectului de construcţie stabilind în acelaşi timp relaţiile
ierarhice şi răspunderea realizării anumitor părţi din proiect.
Principalul obiectiv al SDO este de a stabili “cine face”, “cine este responsabil “
în cadrul realizării unui proiect.
Având în vedere particularităţile proiectelor de construcţie precum şi factorii
implicaţi în realizarea acestora se pot evidenţia patru tipuri de structuri organizatorice şi
anume:
1. Structură organizatorică operativă – care precizează grupurile operative sau
organizaţiile implicate în realizarea proiectului precum şi relaţiile de colaborare dintre
aceştia. Un exemplu de astfel de structură este prezentat în fig. 3.9

6
MANAGEMENTUL PROIECTELOR PARTEA II

BENEFICIAR

PROIECTANT ANTREPRENOR GENERAL

SUBANTREPRENOR 1 FURNIZORI

SUBANTREPRENOR 2

a.

BENEFICIAR

FIRMA DE CONSULTANTA

PROIECTANT ANTREPRENOR GENERAL FURNIZORI

SUBANTREPRENOR 1 SUBANTREPRENOR 2

b.
Fig. 3.9 Structura organizatorică operativă

2. Structură organizatorică intrafuncţională – prezintă modul de implicare şi

stabilirea relaţiilor ierarhice a compartimentelor din cadrul organizaţiei implicate în
realizarea proiectului. În fig. 3.10 se prezintă un model de astfel de structură pentru două
organizaţii principale implicate în realizarea proiectului:

a. organizaţia care beneficiază de proiect - BENEFICIARUL

DIRECTOR GENERAL

PROICTANTI
CONSULTANTI
AUTORITATE LOCALA

COMPARTIMENT TEHNIC COMPARTIMENT CONTABILITATE COMPARTIMENT JURIDIC

a.
b. organizaţia care execută proiectul - CONSTRUCTORUL
DIRECTOR

JURIDIC PERSONAL

COMPARTIMENT TEHNIC COMERCIAL EXPLOATARE FINANCIAR-CONTABIL

PROIECTARE APROVIZIONARE MECANIZARE NORMARE

OFERTARE/CONTRACTARE DEPOZITE ATELIERE VERIFICARE FACTURI
ASIGURAREA/CONTROLUL CALITATII GESTIUNE-STOCURI BAZA DE PRODUCTIE BONURI DE CONSUM
URMARIRE/PROGNOZARE/DECONTARE ACHIZITII LABORATOARE
PREGATIRE LUCRARI/AUTORIZARE FURNIZORI PARC UTILAJE
SITUTII DE LUCRARI SUBANTREPRENORI TRANSPORTURI

b.
Fig. 3.10 a,b Structura organizatorică intrafuncţională

7
MANAGEMENTUL PROIECTELOR PARTEA II

3. Structură organizatorică orientată pe proiecte – are ca principal scop

stabilirea responsabilităţilor şi a relaţiilor de colaborare a reprezentanţilor tuturor
organizaţiilor implicate în realizarea proiectului. Un exemplu de astfel de structură este
prezentat în fig. 3.11
INVESTITORI
CREDITORI
AUTORITATE PUBLICA

MANAGER DE PROIECT

PROIECTANTI CONSTRUCTORI FURNIZORI EXPERTI

ARHITECTURA STRUCTURI MATERIALE

STRUCTURA INSTALATII UTILAJE
INSTALATII MONTAJ ECHIPAMENTE TEHNOLOGICE ECHIPAMENTE TEHNOLOGICE
MIJLOACE DE TRANSPORT

a.
INVESTITOR

BENEFICIAR

MANAGER DE PROIECT

PROIECTANTI ANTREPRENOR FIRME DE TRANSPORT SPECIALISTI LABORATOARE FURNIZORI

SPECIALITATEA 1 SUBANTREPRENOR 1

b.
Fig. 3.11 Structura organizatorică orientată pe proiecte

4. Structură organizatorică hibridă – este o structura mixtă, complexă formată

din combinaţii a celor trei structuri organizatorice prezentate mai sus. Un exemplu de
astfel de structură este prezentat în fig. 3.12
INVESTITORI CENTRE FINANCIARE SI DE CONTROL
CREDITORI PENTRU PROGRAME DE DEZVOLTARE
AUTORITATE PUBLICA

MANAGER DE PROIECT

DIVIZIA PROIECTARE DIVIZIA EXECUTIE DIVIZIA COMERCIALA DIVIZIA RELATII,COMUNICARE

PROIECTANTI DE SPECIALITATE CONSULTANT CU EXECUTIA RESPONSABILI CU APROVIZIONAREA AUTORIZARE

CONSULTANTI DE SPECIALITATE ANTREPRENOR GENERAL CONTROL CALITATE,RECEPTII AVIZE REGII
VERIFICATORI DE PROIECTE SUBANTREPRENORI CERTIFICARE,AGREMENTARE STUDII, EXPERTIZE
EXPERTI TEHNICI RESPONSABILI TEHNICI CU EXECUTIA ADMINISTRARE CONTRACTE IMPACT
RESPONSABILI CU CALITATEA

Fig. 3.12 Structura organizatorică hibridă

Etapele de dezvoltare şi implementare a structurii de descompunere a
proiectului
Structura de descompunere a unui proiect de construcţie are ca principal scop
detalierea acestuia în elemente diferite ca natură şi complexitate care să îndeplinească
următoarele condiţii principale:
¾ să fie absolut necesare pentru realizarea proiectului;
¾ să fie definite clar şi complet;
¾ să permită o evaluare din punct de vedere al costului, al duratelor de realizare
şi a cerinţelor de calitate;
¾ să permită stabilirea categoriilor şi cantităţilor de resurse necesare realizării;
¾ să i se atribuie un responsabil (persoană, echipă, compartiment);
¾ să poată fi uşor de programat, urmărit în timp şi evaluat.

8
MANAGEMENTUL PROIECTELOR PARTEA II

Principalele etape de dezvoltare a SDP pot fi evidenţiate astfel:

1. Identificarea coordonatelor proiectului – stabilire părţi componente ale
obiectului de construcţie, structura funcţională şi tehnologică precum şi
dimensiunile elementelor de construcţie, stabilirea principalelor resurse
necesare realizării proiectului.
2. Identificarea şi descrierea elementelor principale de detaliere a proiectului cu
referire la:
¾ Etapele de realizare a proiectului de construcţie – SDE
¾ Resursele necesare realizării – SDR
¾ Activităţile necesare realizării proiectului – SDA
3. Codificarea elementelor cuprinse în SDP;
4. Stabilirea şi descrierea informaţiilor specifice fiecărui element din SDP;
5. Stabilirea instrumentelor tehnice rezultate din dezvoltarea SDP.
Etapele de dezvoltare a SDP sun prezentate în figura 3.13 [70]
STRUCTURA DE DESCOMPUNERE A PROIECTULUI DE CONSTRUCTIE

SDP

DEZVOLTARE SDE DEZVOLTARE SDC DEZVOLTARE SDA

CODIFICARE ELEMENTE
(ACTIVITATI) DIN SDP

- SPECIFICAŢII TEHNICE
- VARIANTE DE RALIZARE
- COSTURI
- DURATE
STABILIRE INFORMATII - CERINTE DE CALITATE
- RESURSE
- TERMENE DE INCEPUT
- CONTINUT TEHNIC

ORGANIGRAMA FISA TEHNICA A

STBILIRE INSTRUMENTE TEHNICE
TEHNICA ACTIVITATII
SPECIFICE SDP
(OT) (FTA)

Fig. 3.13 Etapele de dezvoltare a SDP

Forme de redare a structurii de descompunere a proiectului - SDP

9
MANAGEMENTUL PROIECTELOR PARTEA II

Structura de descompunere a unui proiect de construcţie poate fi redată sub

următoarele forme:
a) – formatul grafic arborescent – fig.3.14 a [78]

fig.3.14 a - Formatul grafic arborescent

b) – format listă structurată [2]
1 ANSAMBLU LOCUINTE
1.1 REZISTENTA
1.1.1 INFRASTRUCTURA
1.1.1.1 Lucrari de terasamente
1.1.1.2 Fundatii
1.1.1.3 Pereti subsol
1.1.1.4 Plansee peste subsol
1.1.2 SUPRASTRUCTURA
1.1.2.1 Executie zidarie portanta
1.1.2.2 Executie elemente de beton -samburi
1.1.2.3 "Elemente din beton armat - Buiandrugi,Centuri, Plansee, Scari"
1.1.2.4 Execuie sarpanta
1.1.2.5 Executie cosuri fum
1.2 ARHITECTURA
1.2.1 Executie pereti compartimentare
1.2.2 Executie hidro si termoizolatie
10
MANAGEMENTUL PROIECTELOR PARTEA II

1.2.3 Montari-demontari schela: transporturi

1.2.4 Procurare + Montare tamplarie exterioara PVC
1.2.5 Confectionare + montare tamplarie interioara din lemn
1.2.6 Tencuieli interioare
1.2.7 Tencuieli exterioare
1.2.8 Zugraveli lavabile+vopsitorii
1.2.9 "Executie elemente de acoperis(astereala, invelitoare, streasina, etc.)"
1.2.10 "Confectii metalice ( balustraz,parapeti balcoane)"
1.2.11 Executie pardoseli+placaje
1.2.12 Tavan RIGIPS mansarda
1.2.13 Ignifugari
1.2.14 "Executie trotuare,montat borduri"
1.3 INSTALATII
1.3.1 Instalatii electrice
1.3.2 Instalaţii termice interioare
1.3.3 Instalaţii sanitare

c) – formatul mixt – fig.3.14 b

fig.3.14 b - Formatul mixt

11
MANAGEMENTUL PROIECTELOR PARTEA II

Instrumente tehnice propuse de SDP

Prin dezvoltarea SDP se propun două instrumente tehnice şi anume [70]:
1. Fişa tehnică a activităţii (FTA)
2. Organigrama tehnică (OT)
Fişa tehnică a activităţii (FTA) este un instrument tehnic rezultat în urma
dezvoltării SDP care are ca principal scop asigurarea de suport tehnic într-o manieră
structurată şi unitară pentru informaţiile şi parametrii specifici fiecărei activităţi sau
element precizat în SDP.
Principalele tipuri de informaţii specifice unei activităţi (element) din SDP în vederea
realizării şi evaluării acesteia se pot structura astfel:
1. Informaţii generale cu referire la:
a. denumire activitate (element)
b. cod identificare
c. descriere
d. referire SDP pe componente(SDE, SDC, SDA)
2. Informaţii tehnico-organizatorice cu referire la:
a. conţinutul tehnic al activităţii – procese de construcţie, acţiuni cu caracter
tehnic, organizatoric, administrativ precum şi evaluarea acestora din punct
de vedere calitativ;
b. procedura (tehnologia) de realizare a acţiunilor care implică realizarea
activităţii (metode, instrumente de lucru, modele grafice)
c. ansamblu de resurse necesare (materiale, forţă de muncă, utilaje şi
echipamente);
d. documente de referinţă care stau la baza realizării activităţii (normative
tehnice, proceduri tehnice, administrative, de control, norme de consum,
etc.)
e. momentul începerii activităţii şi durata de realizare a acesteia (precum şi a
acţiunilor componente)
f. relaţii de condiţionare a acţiunilor componente precum şi cu alte activităţi.
3. Informaţii privind calitatea cu referire la:
a. responsabilităţile factorilor implicaţi în realizarea activităţii;
b. cerinţele de calitate ce trebuie îndeplinite pentru realizarea activităţii
(abateri, toleranţe, încercări);
c. tipul verificărilor şi recepţia lucrărilor executate;
d. evidenţe şi înregistrări privind calitatea;
e. măsuri de securitate şi protecţia muncii;
f. tipul şi natura încercărilor efectuate
g. reglementări tehnice şi legislative privind asigurarea şi controlul calităţii;
4. Alte informaţii (cu caracter economic, de control şi evaluare) cu referire la:
a. costurile pentru realizarea activităţii (costuri programate, costuri realizate);
b. identificarea stadiului fizic de realizare (identificator al stadiului);
c. tipul şi natura inspecţiilor şi a înregistrărilor privind realizarea activităţii;
d. durata şi intervalul de timp programate şi realizate;
e. documente privind programarea şi urmărirea realizării activităţii (liste,
rapoarte, formulare, grafice, diagrame de flux tehnologic)
f. informaţii de tip istoric (arhivă);
g. identificarea şi repartizarea riscurilor;
12
MANAGEMENTUL PROIECTELOR PARTEA II

h. stabilirea necesarului de materiale, forţă de muncă, utilaje şi a colaborărilor

cu terţi (subcontractanţi, furnizori de materiale şi echipamente);
i. reguli şi proceduri privind lansarea şi derularea execuţiei proceselor
componente precum, verificarea lor şi predarea lucrărilor.
In figura 3.15 se propune un model de structurare şi prezentare a informaţiilor din
fişa tehnică a activităţii:

Cod actvitate: Denumire:

Descriere:

Cod SDE: Cod SDC: Cod SDA:

Conţinut tehnic (cu prezentarea subactivităţilor, proceselor de construcţie, acţiunilor cu caracter tehnic, administrativ,
evenimentelor, relaţiile de legătură dintre acestea, variantele tehnologice şi organizatorice de realizare) :

RESURSE UTILIZATE :

Tip Denumire Consum specific UM Cantitate Furnizor Obs.

DURATE ŞI TERMENE DE INCEPERE :

Tip Acţiune Cantit.(Q) UM NT mi Durata(ti) Nr.muncit (Mi) Utilaje Obs.

DURATA PROGRAMATA REALIZATĂ OBS.

TERMENE (de începere, intemediare)

COSTURI (Costuri directe, costuri indircte) :

Costul activitatii PROGRAMAT REALIZAT OBS.

Costul pe resurse (forta de munca, materiale, utilaje)
Costuri indirecte

CALITATE (cerinţe de calitate, inspecţii, recepţii, rapoarte, proceduri tehnice şi administrative asociate) :

Cerinţe de calitate (abateri,toleranţe,etc.) PROGRAMAT REALIZAT OBS.

Inspecţii, recepţii, faze
Proceduri instruire şi protecţia muncii
Verificări, probe, condica de betoane

Responsabili (RTE, responsabil A.Q.,C.Q., şef punct de lucru, şefi echipe de lucru), răspundere, risc :

ANEXE (liste, rapoarte, formulare, grafice, scheme organizatorice, diagrame de flux tehnologic, proceduri tehnice de
execuţie, proceduri administrative, algoritmi de optimizare pentru realizarea proceselor, fişe tehnologice, etc.) :

Fig. 3.15 Model de Fişa tehnică a activităţii

13
MANAGEMENTUL PROIECTELOR PARTEA II

Organigrama tehnică (O.T.) – este un instrument rezultat din dezvoltarea SDA

care are ca principal scop reprezentarea factorilor implicaţi în realizarea unui proiect de
construcţie precum şi a responsabilităţilor acestora pe nivele ierarhice bine precizate de la
proiectul pe ansamblu şi până la formarea echipelor de lucru pentru realizarea acţiunilor
specifice unei activităţi.
Pe baza O.T. se răspunde la întrebarea „cine face şi ce face”, „cine este
responsabil şi pentru ce anume” în realizarea unui proiect de construcţie.
Se pot pune în evidenţă trei moduri de prezentare a O.T. pornind de la componentele
structurii de descompunere a proiectului şi anume:
1. O.T. rezultată din prezentarea etapelor proiectului (SDE) – presupune
identificarea şi atribuirea responsabilităţilor pe etapele de realizare a proiectului
(fig.3.16).
O.T. PE ETAPELE DE REALIZARE ALE UNUI
PROIECT DE CONSTRUCTIE

FINANTARE FUNDAMENTAREA PROIECTULUI AUTORIZARE PROIECTARE EXECUTIE

Centre de finantare CONSULTANTI Autoritate locala Proiectanti de specialtate Antreprenor general

Investitori SPECIALISTI Regii autonome Experti Subantreprenori
Ministere Verificatori de proiecte Furnizori
Consultanti de specialitate Producatori de echipamente
Arhitecti Inspectori de santier
Laboratoare de incercari
Responsabili tehnici
Responsabili cu calitatea

Fig. 3.16 O.T. orientată pe etapele de realizare a proiectului

2. O.T. rezultată din descompunerea proiectului în obiecte şi părţi componente
(SDC) – presupune identificarea factorilor implicaţi în conceperea, proiectarea şi
realizarea sistemelor constructive componente (obiecte, ansambluri de construcţie,
instalaţii tehnologice, etc.) (fig.3.17).

O.T. PE SISTEME CONSTRUCTIVE ALE UNUI

PROIECT DE CONSTRUCTIE

OBIECT 1 OBIECT 2 OBIECT 3

Concepere, proiectare Concepere, proiectare Executie

Consultant
Proiectant de specialitate
Verificator de proiecte
Executie Executie

Responsabil tehnic cu executia

Ingineri de specialitate
Experti
Responsabil A.Q./C.Q.
Inspector cu protecta muncii
Responsabil cu aprovizionarea

Fig. 3.17 O.T. orientată pe obiecte de construcţie

3. O.T. rezultată din descompunerea proiectului în activităţi (SDA) – presupune
identificarea şi atribuirea responsabilităţilor pentru factorii implicaţi în realizarea
activităţilor componente ale unui proiect de construcţie (fig.3.18).
14
 MANAGEMENTUL PROIECTELOR PARTEA II

ACTIVITATI REALIZATE DE
ANTREPRENORUL GENERAL

Compartiment tehnic Comercial Santier Exploatare EXECUTIV/ADMINISTRATIV

Responsabil tehnic
Consultant tehnic
Responsabil A.Q./C.Q.
Responsabil cu productia
Responsabil birou proiectare
Responsabil cu decontarile
Responsabil cu achizitiile
Responsabil cu aprovizionarea Responsabil cu executia Responsabil baza de productie Director
Responsabil cu receptia Ingineri de specialitate Contabil
materialelor si echipamentelor Sef punct de lucru Ateliere Consilier juridic
Responsabil gestiune Responsabil cu protectia muncii Depozite Secretar
Subantreprenori Responsabil cu masuratorile Magazie scule Birou comunicare, evidente
Echipe de lucru
Specialisti
a.
MANAGER DE PROIECT

ASISTENT MANAGER
Comunicare, relatii, negociere

DIVIZIA PROIECTARE DIVIZIA EXECUTIE DIVIZIA TEHNICA

Consultant cu proiectarea Consultant cu executia Consultant tehnic

PROIECTANTI DE SPECIALITATE ANTREPRENOR GENERAL APROVIZIONARE

VERIFICATORI DE PROIECTE SUBANTREPRENORI CONTROL CALITATE,RECEPTII
EXPERTI TEHNICI RESPONSABILI TEHNICI CU EXECUTIA CERTIFICARE,AGREMENTARE
Arhitect RESPONSABILI CU CALITATEA ADMINISTRARE CONTRACTE
Studii, Expertize Autorizare, avize
b.
Fig. 3.18 a,b - O.T. orientată pe activităţi

Aspecte principale avute în vedere la întocmirea O.T.:

¾ Organigrama tehnică (O.T.) orientată pe activităţi trebuie să fie corelată cu
fişa tehnică a activităţii unde se specifică atribuţiile factorilor de execuţie,
urmărire, control şi inspecţii precum şi specializările personalului implicat;
¾ O.T. trebuie să se preteze uşor la schimbări şi adaptări pe măsură ce
proiectul înaintează;
¾ O.T. corelată cu Programul de execuţie a proiectului precizează intervalul
de timp şi volumul de muncă pentru fiecare factor implicat în realizarea
acestuia.

Avantajele dezvoltării şi aplicării structurii de descompunere a proiectului

(SDP):
™ SDP propune şi dezvoltă o abordare ierarhică structurată a unui proiect de
construcţie permiţând vizualizarea acestuia în toate elementele sale componente;
™ identifică factorii implicaţi în realizarea proiectului şi relaţiile ierarhice
dintre aceştia;
™ asigură suport tehnic pentru conceperea modalităţii de desfăşurare în timp
şi spaţiu a execuţiei proiectului de construcţie;
™ permite realizarea de legături între componentele SDP astfel:
o legătura dintre SDE şi SDO permite prezentarea factorilor implicaţi în
15
MANAGEMENTUL PROIECTELOR PARTEA II

parcurgerea etapelor de realizare a proiectului

o legătura dintre SDO şi SDA permite definirea a “cine şi ce face” permiţând
astfel controlul din punct de vedere economic şi calitativ a proiectului
o legătura dintre SDC şi SDA permite identificarea activităţilor necesare
realizării obiectelor, ansamblurilor, şi elementelor de construcţie
componente
o legătura dintre SDE şi SDA permite stabilirea activităţilor necesare
derulării etapelor de realizare a unui proiect de construcţie
o legătura dintre SDR şi SDA permite identificarea resurselor necesare
realizării activităţilor componente ale unui proiect de construcţie
™ propune şi dezvoltă un suport structurat pentru informaţiile tehnice,
economice, legislative, privind calitatea în realizarea proiectului;
™ propune două instrumente necesare în derularea unui proiect de construcţie
şi anume:
¾ Fişa tehnică a activităţii (FTA) – prin care se asigură suport de informaţii
pe nivele structurate pentru activităţile componente ale unui proiect de
construcţie
¾ Organigrama tehnică (OT) – care precizează, pe nivele ierarhice, factorii
implicaţi în realizarea unui proiect precum şi atribuţiile şi responsabilităţile
acestora.

16