PROBLEMELE TINERILOR

de la un simplu viciu la dependenta

. îi protejau mult mai mult de pericolul alcoolismului. Acesta nu este unicul motiv. violen a. plecând. de aici i porne te: huliganismul. care nu le pot înlocui dragostea de Mam i Tat . relev faptul ca atunci când vine vorba de alcool. oameni ar trebui s în eleag c . P rin ii care î i ineau sub observa ie copiii si aveau grija de ei. drogurile. dar alegeau sa-i pedepseasc foarte mult i f r motiv. mai ales dac lucrurile se întâmpl în jurul vârstei de 14 ani. mul i tineri iau ca exemplu comportamentul p rin ilor.În Republica Moldova ´ El µ este unul din principalele motive ce particia la formarea tinerii genera ii care sufer deja de alcoolemie i nu numai. S-a observat ca p rin ii care beau foarte mult nu î i supravegheau copiii si nu le impuneau nici o regula. Faptul c nu sunt controla i. care î i las amprenta asupra dezvolt rii P rin genera peste hotarele rii pentru a le asigura un viitor decent copiilor lor.700 de adolescen i realizat de Universitatea Virginia Commonwealth. Acesta este migrarea masiv a popula iei. Ace ti tinerii ii pleac ii. Un studiu la care au participat 4. Acest comportament derutant pentru copil creste foarte mult ansele ca acesta sa devina alcoolic. îi lipsesc total de viitor pe ace ti copii care r mân în grija altora. sunt mul i copii la care aceste vicii sunt provocate anume din cauza p rin ilor nu din cauza lipsei lor. nu primesc sfaturi. din SUA. alcoolemia. aflîndu-se la acest vârst fraged cînd înc nu în elegi corect ce este bine i ce este r u.

Alt solu ie ar fi ca alcoolul s poat fi cump rat i întrebuin at numai de c tre persoanele ce au împlinit deja vârsta de 21 ani. Ar fi oare pentru copil o problem ? Nu este un caz ie it din comun dac seara venind de la serviciu vezi cum ni te copii de 12-14 ani. ar lua un simplu copil i l-ar ruga s le procure o b utur alcoolic . oare n-ar putea lua m suri? Organele competente trebuie s priveasc altfel infractorii care prejudiciaz s n tatea i viitorul tinerei genera ii. pur si simplu. alimentare.La urma urmei . stau i servesc câte o bere sau altceva chiar în fa a blocului unde locuiesc. În multe magazine mari.mici. Asta deja cere o implicare serioas din partea statului. s-a ar tat c adolescen ii. Pentru ca unele lucruri care par simple la prima vedere las amprente serioase asupra societ ii.. copii î i pot procura liber o sticl de b utur i ig ri.Obiectul studiului a avut la baza doua cazuri: in primul caz. lege care nu se respect . urmau exemplul p rin ilor lor.Omului îi po i lua cu for a ceva. iar in cel de-al doilea caz ace tia se comportau ca i când ar avea voie s fac tot ce le trece prin cap. Deci asta este o problem la nivel de societate. dar. s -i dai cu for a?! Nicidecum!" . pentru c nu vor fi tra i la r spundere. chiar dac exist legea care spune c este interzis vânzarea c tre minori a acestor produse. De ce autorit ile competente nu organizeaz flagrante? De exemplu. Poli ia cu o sumedenie de lucr tori O solu ie ar fi în sprirea pedepsei celora care vând aceste produse copiilor. care beau foarte mult.

lipsiti de mijloacele de aparare specifice adultilor. iar rezultatele acestuia nu fac decat sa atraga inca o data atentia asupra pericolului fumatului pasiv la care expunem persoanele dragi. infectiile respiratorii (165 000). iar in jur de 165 000 dintre acestia mor din cauza afectiunilor generate de fumat. marcand 1% din totalul deceselor inregistrate anual. indeosebi copiii. In lume. . astmul (36 900) si cancerul de plamani (21 400). Afectiunile cele mai frecvente in cazul fumatorilor pasivi sunt bolile de inima (379 000 de victime).Este primul studiu de anvergura realizat de catre World Health Organisation asupra efectelor fumatului. incluzand in aceasta statistica fumatorii. dar si nefumatorii care traiesc pe langa persoane care fumeaza. se arata intrun studiu masiv realizat de World Health Organisation (WHO).Fumatul pasiv face peste 600 000 de victime in intreaga lume. un milion de oameni mor anual din cauza fumatului. Categoria cea mai expusa fumatului pasiv este cea a copiilor.

zilnic golim zeci. mii de pachete. ³Bunicul a fumat o via i a tr it 85-90 de ani´. Atunci ce pretenti sa avem la copii? ³De mîine încerc s m las´. le distruge sistemul respirator. gestul în sine. consecin e i date statistice privind fumatul. sute. ³Mul i medici fumeaz ´. sunt doar cîteva din propozii iile pe care le g sim inscrip ionate pe pachetele de ig ri din care extragem.Nu tiu ce ne face s aprindem ig rile: anturajul. Specialisti au denumit viciul de a fuma´boala pediatrica´. dar tiu sigur c dac ne dorim cu adev rat s renun m. pur si simplu trec cu inconstienta si fac abstractie de aceste semnale chiar si atunci cind apar primele semne care anunta deteriorarea sanatati. problemele la care credem c g sim rezolvarea cînd fum m. sunt afirma ii pe care le auziti in fieacre si sau poate le spuneti chiar voi. mai mult sau mai pu in gra ios. ³Cînd o s fiu îns rcinat renu de tot la ig ri´. ALEGEREA ESTE A DUMNEAVOASTR !!! .Vreau doar s v prezint cîteva efecte. se poate. dar n-am reu it´. ³ igara m ajut s m concentrez´. depinde la ce popula ie ne raport m. Degeaba oamenii. ³Fumatul cauzeaz cancer´ . ³Am încercat.De ce? Pentru ca nicotina distruge vieti.iar in partille lumii unde acest obicei s-a extins peste masura se poate vorbi chiar de o epidemie. ³Fumatul în timpul sarcinii este periculos pentru copii´.³Fumatul d uneaz grav s n t ii´. fie c suntem nervo i. stresa i i atunci trebuie neap rat s ne aprindem o igar . În rest. inpatimiti sa isi aprinda o tigara oriunde si orcind citesc pe ambalaj cit de periculos este. ca le afecteaza grav sanatatea. igara cea din toate zilele. Fie c o asort m la cafea.

rinichi. pancreas. apari ia prematur a ridurilor faciale. tusea cronic . col uterin. Fumatul pasiv ± ti i ce consecin e are? Fumatul pasiv reprezint inhalarea fumului de igar de c tre nefum tori. esofag. a riscului de boli cardiace i accidente vasculare cerebrale. într-un mediu în care se fumeaz i este la fel de d un tor pentru s n tate ca i fumatul propriu-zis. a disfunc iilor sexuale la b rba i. sc derea imunit ii în general. consumul ig rilor a fost asociat. cre terea riscului de cancer pulmonar. Fumatul este responsabil în propor ie de 8590% de apari ia cancerului bronho-pulmonar. laringe. cu o inciden crescut a infec iilor respiratorii i deceselor cauzate de pneumonie. vezic urinar . stomac.La ce ne expunem dac fum m? Fumatul este o cauz important a bolilor pulmonare cronice obstructive. . tusea. cre te riscul de avort spontan i de deces al f tului. a osteoporozei la femei.Efectele fumatului pasiv pot fi senza ia de grea . expectora ia i insuficien a respiratorie fiind frecvent întîlnite la fum tori. faringe. important factor de risc i pentru alte tipuri de cancere: cavitate bucal . Fumatul în timpul sarcinii poate afecta dezvoltarea f tului. irita ia ochilor. de asemenea. Este un factor de risc pentru instalarea mai devreme a menopauzei la femei.

nimeni nu o sa afle´ .ori fara noiÄ sau ÄDe nu faci ca noi nu esti de-al nostru´ si multe altele.´Ori esti cu noi .Oare cum e sa fumezi?´ . eu de ce nu?´ . Parinti deseori plecati peste hotare. dar nu este asa.insa nu este adevarat.Cum te simti cind fumezi?´ sau .Cauzele cresteri numarului de copii fumatori in ultimul deceniu: y Anturajul: Facind parte dintrun grup de prieteni fumatori .insa cuvintul bunicilor pentru copii nu are aceiasi valoare ca cel al parintilor.mjoritatea spunind ´E batrina..lasa copii in grija bunicilor. o sa uite si o sa-i treaca´ . y y . deaceia cred ca pentru evitarea cresteri numarului de fumatori este necesar supravegerea severa a parintilor. doar nu crezi ca te vei inbolnavi.nu? Ä . lipsa unui caracter puternic si teama de a fi exclus din grup pot duce la inevitabilul act.. . Mai tirziu vei reliza cit de toxic este fumatul si cit de mari sunt consecintele sale. Necunoasterea: Uneori datorita necunoasteri.. uneori avem inpresia ca daca fumam suntem de gasca sau sintem MARI si TARI . Lipsa supravegerii parintilor: Lipsa supravegerii parintilor este un alt factor major in cresterea numarului de fumatori minori.Daca toti fumeaza . majoritatea tinerilor fumatori au inceput a fuma la indemnul unor asa zisi prieteni : ´Hai ca-i doar o tigara. ´ Hai ca-i doar una.Prieteni adevarati nu te vor indemna niciodata la ceva care mai tirziu va dauna sanatati tale. multi pusti incep a fuma.

. Pornind de la aceasta definitie alcoolismul sau sindromul de dependenta alcoolica este o boala primara. presupune un grup de simptome specifice tulburarii de sanatate si cunoaste o evolutie progresiva si predictibila. In modul cel mai evident. cunoaste o evolutie predictibila si progresiva. adica in leziuni ale ficatului. adesea putand fi fatala si se caracterizeaza prin pierderea controlului asupra consumului de alcool. Alcoolismul este o boala primara pentru ca nu reprezinta un sindrom al unei alte stari de boala existente. preocuparea fata de alcool si consumul de alcool in ciuda consecintelor nefaste si dereglarilor gandirii.Boala inseamna un dezechilibru involuntar cauzat de agenti din mediul extern sau intern ai organismului. ci poate cauza ea insasi alte tulburari fizice sau psihice sau le agraveaza pe cele existente. influentata in dezvoltarea si manifestarile ei de interactiunea factorilor ce tin de personalitate cu cei ai mediului. alcoolismul ca boala poate fi recunoscut prin consecintele intoxicatiei. provocate de alcool. cronica. constant sau periodic. stomacului si sistemului nervos central sau periferic.

emotional si al sanatatii . Din pacate alcoolismul este o boala multifazica pentru ca afecteaza individul pe toate planurile . material. ne mai putand fi posibile anumite procese de franare si control fata de alcool. acea persoana nu se mai poate intoarce la stadiul consumului neproblematic de alcool. Daca o persoana a trecut prin faza in care a fost atat de dependenta de alcool incat nu si-a mai putut dirija viata.familial. profesional. iar capacitatea de control nu poate fi recastigata nici prin tratament. Perfidia boli consta in faptul ca nici specialistii nu pot prezice cu certitudine care dintre consumatorii de bauturi vor deveni alcoolici. Deasemenea tot de abatere de la normal este vorba si in ceea ce priveste pierderea autocontrolului si incapacitatea de a fi abstinent. intelectual. social.manifestandu-se in toate prin consecinte nefaste. controlat. acel consum naiv.Dependenta de alcool are un caracter predictibil pentru ca cunoaste aceeasi evolutie pentru toti cei care consuma alcool si este progresiva pentru ca persista in timp si netratata se agraveaza iar starea dependentului se inrautateste. .

ca in cazul altor boli. specialistii in domeniu fac parte din alte categorii profesionale decat in cazul bolilor clasice. ele nu sunt nici cauza boli. desi apar vatamari grave ale organismului.Tratamentul alcoolismului se adreseaza. pacientul suporta pasiv o interventie. Nimeni nu se poate contamina de alcoolism si nici nu se poate imbolnavi de el. in tratamentul altor boli. asistentii sociali si terapeutii formati pentru problematica dependentei. asadar. tuturor domeniilor de viata si de comportament ale persoanei in cauza si nu se refera la vindecarea anumitor simptome cum ar fi tulburarile hepatice. cum ar fi in cazul unei apendicite unde vindecarea depinde doar de maiestria chirurgului.Totodata nu exista medicamente specifice impotriva acestei boli. . in grupele de intrajutorare de tipul Alcoolicilor Anonimi. Rezultate notabile se obtin si fara interventia specialistilor. De fapt alcoolismul este o boala cu propria participare. In cazul alcoolismul. desi sunt prezente toate aceste caracteristici. Aceasta afirmatie este sustinuta de o serie de factori cum ar fi faptul ca. nu avem de a face cu o boala in sens clasic. personalitatii in complexitatea ei. cea mai importanta contributie la tratament si-o aduc psihologii. Deoarece dependenta psihica este o problema mai spinoasa. nici indispensabile diagnosticari ei. O alta deosebire costa in faptul ca.

Elaborator: Chiciuc Mihai Operatori tehnici: Chiciuc Petru Berbec Adrian Chiciuc Mihai Tema de Baza: Problemele Tinerilor .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful