P. 1
Valorificarea Deseurilor de Lemn

Valorificarea Deseurilor de Lemn

|Views: 2,734|Likes:
Published by cristidan1985

More info:

Published by: cristidan1985 on Feb 07, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/24/2013

pdf

text

original

UNIVERSITATEA AUREL VLAICU ARAD FACULTATEA DE INGINERIE ALIMENTARA,TURISM SI PROTECTIA MEDIULUI

VALORIFICAREA ENERGETICA A DESEURILOR DIN LEMN
REFERAT

INDRUMATOR : Conf.Dr.Ing.CHAMBREE DORINA

INTOCMIT: DAN CRISTIAN

Valorificarea deseurilor de lemn
19

ARAD 2011

Introducere:
Lucrarea de fata isi propune sa prezsinte cateva solutii referitor la gestionarea deseurilor din lemn, provenite atat din industrializarea lemnului cat si din alte activitati. Reciclarea deseurilor din lemn devine extrem de importanta atat prin prisma pastrarii unui mediu curat cat si prin faptul ca reciclandu-se o cantitate foresatiere.
Romania avea in 1800, 8.5 mil. Ha de padure, adica 35-45% din teritoriu, suprafata care s-a redus, continuu, astfel ca in 1974 ajunsese la doar 6.5 mil. Ha (27% din teritoriu), iar acum suprafata impadurita a scazut sub optimul ecologic. Cauzele acestei reduceri drastice presupun poluarea industriala (cca 6-7%), dar, si mai mult, defrisare abuziva, iresponsabila si pasunatul excesiv; situatia produce mari neajunsuri, dat fiind ca posibilitatile de regenerare a padurilor sunt foarte reduse. De asemenea, un fenomen caracteristic Romaniei este caracterul “galopant” al uscarii padurilor, datorita depasirii pragului critic al concentratiei de bioxid de sulf pentru ecosistemul forestier. Sursa principala de emisie este activitatea sectorului energetic, cu o pondere de 85% SO2 provenind din arderea combustibililor cu un continut ridicat de sulf. Energetica in Romania este profilata pe valorificarea carbunilor inferiori (41.9% la nivelul anului 1991), a pacurii si gazelor naturale (30.6% in 1991), in timp ce energetica din tarile Europei Occidentale se bazeaza pe carbune de tip nesulfuros, in proportie de 20.2%, si deci, emisiile de SO2 sunt de 10-20 de ori mai reduse.

mai mare de lemn scadem nivelul exploatarilor

Clasificarea deseurilor de lemn:
1. In functie de provenienta lor:
• deseuri de lemn provenite din activitati agricole

19

levigatul se deverseaza in mediul inconjurator si poate avea un efect nefast asupra lui. rumegus. lignina. In timp indelungat.. Acesti deseuri nu poate fi folosite pentru combustie si merg la groapa de gunoi sau un alt centru specializat: (11%) Descompunerea deseurilor din lemn este un proces lent care poate produce levigat in ani de zile. talas care a servit pentru a absorbi un produs periculos. etc.75 mg/L Compus chimic Apele de canalizare orasenesti Consum biochimic de oxigen Amoniac Nitrogen organic Fosfor 150-250 mg/L 15-50 mg/L 25-85 mg/L 6-12 mg/L 19 . Movilele deseurilor din lemn retin levigatul pana la saturare.. in prezenta apei. mobilier masiv. Aceste deseuri pot fi folosite pentru combustie: (28%) o Deseuri foarte impregnate: stalpi telefonici tratati cu creozot sau cupru. talas: (61% din total generat) o Deseuri slab impregnate: au fost tratate cu produse ne-periculoase sanatatii precum grinzi de lemn. Concentratie a levigatului (mg/) 2 970 mg/L 0. In functie de tipul de tratare al lemnului: o Deseuri neimpregnate: precum deseurile generate de prelucrarea lemnului: praf. deseuri de PAL si de PAF. datorita ploilor frecvente. acizii grasi si tanin se dizolva si se intind cu concentratii ridicate. lignana. La aceasta etapa.3 mg/L 22 mg/L 8. substantele care se gasesc natural in lemn precum acizi.• deseuri de lemn provenite din lucrari le efectuate pentru cosmetizarea oraselor • deseuri de lemn provenite din constructii 2.

amoniacul poate reduce capacitatea sangelui pestilor de a transporta oxigen astfel incat induce un efect letal asupra vietii acvatica prin sufocare. In apa. • • • Arderea rumegusul in mod direct Transformarea in brichete de combustibil Transformarea in „pellet” (granule) Arderea rumegusului in mod direct 19 . lemnul a permis dezvoltarea unor industrii energofage care necesita temperaturi ridicate precum siderurgie si sticlarie. Deseurile din lemn pot genera de asemenea hidrogen sulfurat si amoniac in conditii anaerobe.Apele de suprafata sunt cele mai afectate si poate fi afectata fauna acvatica extrem de repede. necesar pentru biodegradarea lui. Consumul biochimic in oxigen al levigatului. poate fi letal pentru pestii precum pastravi si nevertebrate. Principiul obtinerii mangalului era bazat pe carbonizarea lemnului in absenta oxigenului. Pentru a ridica performanta arderii. lemnul a fost singura sursa de energie posibila pentru incalzire si pregatirea alimentelor. lemnul era transformat in mangal de artizanii care erau numiti « charbonniers » adica carbunari. Din vremurile preistorice pana la o epoca relativ recenta. Lemnul este una dintre sursele cele mai vechi folosite de umanitate. Valorificarea deseurilor din lemn ca si combustibil Lemnul folosit ca si combustibil nu mai poate fi valorificat pentru alte destinatii. Acest procedeu debaraseaza lemnul de umiditatea lui si componenta vegetala astfel incat sa ramana doar carbon. Din evul mediu pana in timpurilor noi. Folosirea rumegusului: se poate face prin 3 metode.

s-a pus un dispozitiv numit ecluza care este invartita de un motor. Un dispozitiv de alimentare (13) cu un surub elicoidal aduce rumegusul pe zona de ardere (8). schimbarea calorica se realizeaza trecand prin tuburi care se invart prin motoare (2-3). Din acest motiv. La acest sistem. Cenusa este evacuata prin suruburi elicoidale (6) pana la rezervorul de evacuare (5). 19 . Pericolul de incendiu ar putea sa fie imediat in acest caz.Rumegusul este adunat intr-un rezervor. Unul dintre pericolele acestui tip de centrala este intoarcerea flacarilor catre rezervorul de rumegus via tubulatura de alimentare si elice. Realizarea ei este facuta astfel incat alimentarea este oprita in caz de defectiune electrica: doua din cele patru pale ale ecluzei vor inchide intotdeauna camera in orice moment.

Deseurile din prelucrarea lemnului pot fi folosit ca atare. Avantaj: sistem fiabil si cu randament energetic ridicat. granule (pellet) si chiar cu deseuri de cereale precum cojile de floarea soarelui Dezavantaj: este o instalatie destul de elaborata si de asemenea scumpa care convine mai mult pe plan industrial (minim 40 kw). Al doilea dezavantaj este depozitare rumegusului in timpul verii. talas. Poate fi folosit si pentru rumegus. Transformarea in brichete Aceasta metoda permita o depozitare mai eficienta a deseurilor din lemn. Aceasta centrala este convenabila atunci cand este folosita cu un consumator de energie termica independent de anotimpul precum un uscator de cherestea. Rumegusul si talasul (ideal este mai bine o amestecare din ei) sunt aduse printr-o tubulatura cu surub elicoidal si ajung la camera de presare unde este redus la 90% din volumul lui.Palele sunt echipate cu cutite la varf astfel incat pot rupe o eventuala aschie din lemn care ar fi ajuns accidental. fara tratare preliminara. de aproximativ 30-180 bari. A doua faza este extrudarea cilindrului presat de 15-20 cm de lungime si 5-8 cm de diametru. Presiunea este foarte ridicata. Procesul nu foloseste nici un aditiv suplimentar. Acest tip de cazane functioneaza in mediu industrial si sunt. 19 . de asemenea monitorizate de pe calculator.

Puterea calorica este comparabila: o tona de bricheta echivaleaza 400 de litre de motorina. Produsul poate fi valorificat usor pe plan comercial ca lemn de foc pentru uz casnic. Aceasta masina de brichetat este destul de ieftina: porneste deja la 10. 10%. situatia este diferita : Numai la Miercura Ciuc sunt 4 unitati. Densitatea energetica si fluiditatea lor le fac un combustibil modern care permite automatizarea instalatiilor de incalzire. mai ales in Europa. este datorat faptului ca dispun de o anumita fluiditate si pot fi folosit aproximativ precum motorina sau gazul. In 2000 existau doar 70 de producatori de pelleti in Europa. in Moldova. In tara. imediat dupa prima criza petroliera. nu figureaza o unitate din acest gen. granula de lemn numita in tarile anglo-saxone « pellets » se prezinte sub forma de granule de 6-12 mm diametru si de 10-30 mm de lungime cu o umiditate de cca. la ora actuala.. dar in cazul Ardealului. Cantitatea de cenusa este sub 1% din masa totala ceea ce-i confera un avantaj suplimentar. Se considera ca 40% din lemn nu este exploatat si nu are o alta destinatie decat ca 19 . Forma lor nu permite automatizare si folosirea lor este mai potrivita uzului casnic decat industrial Transformarea in granule Utilizate pentru prima data in 1974 in Statele Unite. se deschide o unitate in fiecare saptamana. Nu necesita o instalatie sofisticata pentru arderea. Aceasta resursa este disponibila in mare cantitate in Europa. 200 in 2004 si practic.000 € Dezavantaj: brichetele trebuie tinute in saci de plastic inchisi si adapostite de umiditate altfel se descompun foarte repede. Granula este majoritar fabricat plecand de rumegus si talas. Avantaj: compactare si castig de spatiu de depozitare. Succesul lor. Se poate si folosi lemnul forestier tocat.

Procesul de realizare a pelletilor este facut precum un proces similar cu granule folosite pentru animale. adica pentru 30 de milioane de case. Deci ar putea sa rezolve problema energiei de uz casnic de 2 ori mai mult decat situatia acutala in Europa. Diferit fata de brichete.si combustibil. Procesul fabricarii propriu zise este o presa care comprima rumegusul la 100 de bar prin un sistem de extrudare. in prima faza . la un dispozitiv de epurare (un sistem cu ventilator impiedica eventuala prezenta a unei impuritati precum un cui care ar putea sa dauneze procesului in sine). Ca sa fie rentabil pe plan economic. materia prima este tocata fin si merge . trece la un dispozitiv de uscare ca sa aduca rumegusul la o umiditate de 810%. se foloseste un cazan care arde deseuri din lemn astfel incat se poate dobandi un bilant ecologic cat mai bun. Pentru energia necesara la uscare. Deci. Apoi. 19 . procesul productiei pelletilor este facut la scara industriala cu o cantitate de 200-300 kg pe ora. presa este mecanica. Datorita presiunii enorme. Aceasta tehnologie este disponibila de multe vreme. Faza finala este ambalarea. granulele ies din presa cu o temperatura de 80°C si sunt aduse la o sita care are rolul de racire si de eliminarea a prafurilor reziduale.

O soba de lemn poate fi folosita cu o mica adaptare. Avantaje: 19 . mai economici ca sa fie stocati intr-un rezervor echipat de o pompa speciala pentru alimentare.un cosulet pentru pellets. Folosirea casnica a pellets-elor cere sobe potrivite. cu recuperare de fum astfel incat sa aiba un randament cat mai bun. Se inlocuieste gratarul printr. Se mai folosesc si centrale speciale pentru arderea.Pelleti se ambaleaza in saci de 30 kg pentru uzul casnic sau in saci de 1000 kg.

medium density fiberboard.• Mai usor de depozitat (pentru aceasta putere energetica. necesita numai o treima din spatiu de depozitare Se comporte precum un combustibil fluid si se preteaza bine la automatizare • • • • Ardere curata fata de combustibili petrolieri (mai putine emisii nocive) Este o energie renuvelabila si sigura Mai economic decat motorina si gazul In Franta si in Germania. investitiile pentru sobele / centralele care folosesc pellets sunt subventionate de stat Dezavantaje: • Procesul de fabricatie este mult mai costisitor. s-a nascut printr-un incident tehnic in America. in 1966. Alte modalitati de valorificare a deseurilor de lemn: Panouri MDF MDF-ul. Este un material compozit de fibre din lemn cu o densitate mijloace (750 kg/m3) si are avantaje multiple: • • • • practic izotrop estetic de pe textura lui disponibil cu grosime variabile mai ieftin decat lemnul masiv 19 . Consumul de energie este considerat sub pragul de 3% din valoarea energetica a granulelor. • Fata de produsele petroliere. spatiul de depozitare necesar este mult mai mare.

se pulveriza un liant precum melamina-formol. dupa care se usuca. Se elimina particulele mai mici de 5 mm si mai mari de 40mm. Dupa defibraj cu abur. Se recomanda muncitorilor. Deseurile sunt tocate in prima faza. Din pacate. Prelucrarea MDF-ului genereaza o cantitate importanta de praf care intra pe caile respiratorii si provoca crize astmatice. generatoare de cancer. etc. PAL melaminat 19 . acest material contine o substanta denumita « Formaldehida » periculoasa. folosirea echipamentului corespunzator: masca.Panourile de MDF sunt realizate din copacii care nu pot fi valorificati ca lemn ca a tare si de deseuri din lemn precum talas.. Implicatia ei in leucemie este demonstrata. un catalizator si pasta astfel obtinuta se preseaza la cald..

19 . Putem spune ca acest tip de reciclare este mai mult o cerinta a pietei decat un mijloc de a valorifica deseurile din lemn avand un bilant de mediu destul de slab. Fabricarea compostului pentru agricultura Se fabrica pe baza de coji de copaci tocate. Pretul lui atractiv. din produse pe baza de formol generatoare de probleme asupra sanatatii precum s-a Industria avicola Talas folosit ca litiera avicola Afumarea Pestilor si a carnii Talasul de brad si deseurile din lemn sunt folosite pentru procese de afumare a alimentelor Fabricarea obiectelor turnate compozite Rumegusul este amestecat cu un liant sintetic si injectat intr-o matrita. PAL melaminat a reluat o noua viata cu aparitia stilului « NEOSET » si perfectare tehnologica „ABS”. Paris) cu aceasta tehnologie. stilul modern care impuna a inlocuit practic lemnul masiv pe cel mai mare segment al pietei. Uniunea Europeana elaboreaza norme care ar restrange folosirea liantilor si melaminei pe baza de Formaldehida. Diferenta fata de MDF este folosirea unor bucati din lemn aglomerate cu o rasina naturala sau artificiala si acoperite de o foita de melanina realizata observat si in cazul MDF-ului. Se fabrica la ora actuala spatare pentru fotoliile de spectacol (Quinette-Gallay.Foarte folosit in industria de mobilier.

oricum. atat cele din bucatarie cat si cele din curte. natural. In gradinile mai mici care produc mai putine deseuri de gradinarit. alternati deseurile umede organice (resturi din bucatarie) cu deseurile uscate (deseuri din curte): verde si brun. procedeul de compostare poate continua si iarna. energie electrica si termica din deseuri de materii organice (biomasa) 19 . este important sa se macine materiile organice mari si dure (de exemplu taieturi de copaci) si sa se amestece cu substante organice mai fine menajere sau din gradina. compostul reduce necesarul de fertilizatori chimici scumpi. cantitate ce în acest mod este extrasa de la rampa de gunoi. Astfel se asigura conditii mai bune de viata din partea microorganismelor care descompun si transforma gramada de compost. In vederea unei putreziri optime si a unui compost de înalta calitate. Prima conditie pentru a realiza compost este sa dispunem de o gradina. ce degaja un miros. uscata. cu atât se va descompune mai rapid. numit recipient pentru compost. se asigura prezenta elementelor nutritive si repartizarea lor echilibrata precum si o aerisire suficienta. Producerea de biogaz. Fabricarea compostului este un proces simplu. cu cât materialul este mai mic. care consta în principal în materie organica descompusa. este preferabil sa se faca compost cu ajutorul unui recipient cu gauri de aerisire. Prin reîntoarcerea nutrientilor în sol. mangalul mai este folosit pentru uz domestic. Compostul este utilizat pentru fertilizarea si conditionarea solului. acesta se va relua primavara. Deasemenea. Deseurile denatura organica pot constitui pâna la 40% din deseurile menajere. Procesul de distrugere se va încetini si eventual se va stopa o data cu înghetarea gramezii de deseuri. Producerea compostului Fabricarea compostului este procesul prin care deseurile menajere din bucatarie si curti sunt transformate într-un compus bogat în nutrienti.Fabricarea mangalului Descris la inceputul acestui referat. Compostul este un amestec de culoare închisa. deseurile. trebuie taiate sau rupte în bucati înainte de asezarea acestora în compostor.

Tehnologia Colsen Schema procesului Colsen: Tratament anaerob al deseurilor in conditii UASB (Upflow Anaerobic Sludge Bed) Strategia firmei Colsen este de a trata deseurile in mod anaerobic “thermofilic” (microorganisme la 55 de grade) sau “mesofilic” (microorganisme la 19 .

Procesul de fermentare anaerob – pasul de agitare Tratarea apei rezultate din fermentatie Apa rezultata din procesul de fermentatie anaeroba. prin aceasta marindu-se eficienta productiei de biogaz si posibilitatea tratarii apei industriale.40 de grade). este purificata prin aplicarea diferitelor tehnologii Colsen: • ANPHOS – este un tratament anaerob de indepartare a fosfatilor cu productie de fertilizator agricol. 19 . intr-o instalatie UASB. in functie de tipul de deseu.

45 kilograme de azot • Cu fiecare kilogram de fosfor.9 kilograme fertilizator NAS • • Tratament biologic a(na)erob de indepartare a nitratilor Cuprinde doua etape de conversie: NH4 + O2 -> NO2. se produc 7.+2H+ 19 .• • NAS – este un tratament de indepartare a nitratilor si a materiilor organice MBR – filtre de membrana pentru eliminarea ultimelor particule ramase in apa tratata ANPHOS Mg2+ + NH4 + HPO42.+6H2O -> MgNH4 PO4 6H2O + H+ • • 80-90% din fosfat este eliminat din apa Prin indepartarea fiecurui kilogram de fosfor se indeparteaza 0.

-> N2 +H2O MBR Separarea ultimelor particule de materii organice din apa rezultata. Belgia 19 . cu ajutorul membranei de filtrare. Exemplu de proiect Colsen o Tanc de fermantatie 1300mc o Fabrica “Van Remoortel”.NH4 + NO2.

3 MJ energie 1 mc biogaz (65% metan) poate produce 2.53 kW energie si 2.79 kW agent termic Deseuri: 50m3/zi dejectii porcine cu 10% materie uscata + 50m3/zi deseuri resturi alimentare si ape reziduale cu 30% materie uscate => 48.Exemplu de fezabilitate o o o o 1 kg COD (chemical oxygen demand) poate forma intre 300 – 850 litri biogaz 1 litru biogaz contine 55-65% metan 1 mc de biogaz contine 19.000 €/an 19 .000 kg COD/zi Calculu pentru 50m3/zi dejectii porcine si 50m3/zi deseuri resturi alimentare si ape reziduale: o o Investitie: 7 milioane € Cosnturi operationale: 250.7-23.

Deseurile de lemn reprezinta 29% din deseurile nepericuloase generate de firmele industriale si comerciale cu mai mult de 10 salariati. Constatam peste tot in Europa. 19 . o o o 61% sunt folosite ca materie prima la industria hartiei si panourilor de particule 28% sunt folosite ca si combustibil.000 €/an Concluzii Deseurile din lemn pot avea foarte multe destinatii si pot fi folosite mai mult pentru binele mediului inconjurator decat pentru degradarea lui. ele pot fi reciclate. sunt necesare investitii si consum de energie pentru a fi transformate si folosibile ca materie prima pentru un alt produs sau ca energie. Padurea este un rezervor imens de energii si materie prima renuvelabila daca este exploatata corespunzator astfel incat sa nu se consuma mai mult decat se produce.300. Din pacate. Ca sa fie valorificate. industria mobilierului) nu pot fi valorificate ca atare si am vrut sa demonstram ca modalitatile existente de reciclare sunt numeroase si uneori reprezinta chiar o alternativa de rezolvarea a unor probleme ale umanitatii. 11% sunt depozitate la rampa de gunoi sau sunt distruse neconform Daca nu apartin clasei de deseuri periculoase (tratare cu creozot sau lacuri care contin metale grele).000 €/an (80 €/MVh) Venituri agent termic: 650. Deseurile de lemn rezultate din diverse activitati industriale (constructii. deseurile din lemn nu sunt gratuite. depozitarea necorespunzatoare si arderea ilegala generatoare de poluanti precum dioxina.o o Venituri electricitate: 1. filiera recuperarii deseurilor din lemn nu este de optimizata. Contrar unor idei preconcepute.

org/wiki/Wood_fuel http://www.wikipedia.org/wiki/Biofuel#Energy_from_bio_waste 19 .ro/deseurile-din-lemn-energie-nevalorificata/ o o o o o http://www.ro/stire/deseuri_lemnoase/454.wikipedia.org.wasteonline.htm http://en.org/wiki/Beehive_burner http://en.ecomagazin.html http://en.uk/resources/InformationSheets/Wood.ecoghid.Bibliografie: o http://www.wikipedia.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->